Tema 2. Cererea şi oferta agregată în economie (Modelul AD/AS).

1. Esenţa, structura şi determinantele cererii agregate.

2. Esenţa, structura şi determinantele ofertei agregate
3. Mecanismul echilibrului în modelul AD/AS.
1. Esenţa, structura şi determinantele cererii agregate.
Microeconomia presupune analiza cererii şi a ofertei pe pieţe distincte, respectiv mecanismul de formare a
preţurilor căt şi a volumului de echilibru la fiecare bun în parte. Analiza separată a pieţelor nu permite
obţinerea informaţiei vis-a-vis de evoluţia preţurilor la toate bunurile şi serviciile produse şi oferite pe piaţa
naţională. Respectiv analiza evoluţiei nivelului preţurilor în economia naţională nu poate fi realizată în baza
unei pieţe distincte. În acelaşi timp analiza microeconomică nu poate explica evoluţia pozită sau negativă a
produsului naţinal. Macroeconomia presupune analiza cererii agregate, ceea ce la randul sau reprezintă
intenţiile agenţilor economicii de a achiziţiona un volum de produse la un anumit nivel al preţurilor.
Dependenţa cererii agregate de nivelul preţului este analogică dependenţei cererii de preţ la nivel micro
(img. 1 şi 2). P MICROECONOMIA
P­Q¯
P¯®Q
producţie, lei
Preţul unei
unităţi de

Qd=f(P)

Volumul, unităţi Q

Imaginea1. Influenţa preţului asupra volumului cererii.

P MACROECONOMIA

YAD=f(P) P­YAD¯
preţurilor
Nivelul

P¯®YAD

AD – cererea agregată

Volumul cererii reale, Y

lei/an.

Imaginea 2. Influenţa nivelului preţului asupra cererii agregate

Pe axa abciselor a graficului cererii agregate (AD) este indicat volumul real al produselor exprimat în
preţuri comparabile (preţurile perioadei de referinţă.
Pot fi destinse cererea agregată şi volumul cerererii agregate.
Cererea agregată (AD)- Totalitatea cheltuielilor agregate pe care agenţii economici intenţionează
să le efectueze într-o anumită perioadă de timp, în raport de veniturile agregate
şi nivelul general al preţurilor.
Volumul cererii agregate (YAD) - volumul bunurilor ce pot fi achiziţionate de agenţii economici
agregaţi (menaje, firme, guvern şi lumea externă într-un anumit interval de timp (de obicei un an) la
un anumit nivel al preţurilori.
Astfel în mărimea cererii agregate sunt cuprinse bunurile dorite şi care pot fi cumpărate de agenţii economici agregaţi,
într-o perioadă determinată şi la un nivel mediu general dat al preţurilor.
În cadrul cererii agregate, se includ următoarele elemente:
a) cheltuieli pentru achiziţionarea de bunuri făcute de către populaţie (menaje) – C;
b) cheltuieli efectuare de către firme, sub formă de investiţii pentru formarea brută a capitalului tehnic – I;
c) cheltuieli guvernamentale pentru achiziţionarea de bunuri investiţionale, pe seama veniturilor bugetare – G;
d) cheltuielile agenţilor economici străini pentru a importa dintr-o anumită ţară, respectiv pentru a plăti
exporturile acelei ţări - exportul net - Xn.
Structura cererii agregate este reprezentată de figura 3:

ECONOMIA

Menaje Firme Guvern Lumea

externă

= C + I + G + Xn
Cererea menajelor Cererea Cererea guvernului Cererea netă a
(cererea de consum) intreprinderelor (achiziţii lumii externe
PIB real
(cererea guvernamentale) (exportul net)
investiţională)

Structura cererii agregate AD

Imaginea 3. Structura cererii agregate.

Ţinând cont de elementele menţionate, cererea agregată se poate exprima fie cu ajutorul venitului naţional,
în termeni reali Y(VN).
Influenţa nivelului preţului asupra cererii agregate.
Analiza cererii agregate se face în funcţie de nivelul general al preţurilor, care este o medie ponderată a
preţurilor tuturor bunurilor materiale şi serviciilor produse în economie.
Dependenţa inversă dintre cererea agregată şi nivelul general al preţurilor poate fi explicată prin 3 efecte ale
creşterii preţurilor asupra comportamentului agenţilor economici agregaţi:
 efectul bogăţiei reale;
 efectul ratei dobânzii;
 efectul importului.
Efectul bogăţiei reale. Dacă nivelul general al preţurilor creşte (ceilalţi factori nu se modifică), valoarea reală a
banilor scade, se reduce deci puterea de cumpărare a veniturilor nominale, fapt pentru care menajele vor putea
cumpăra mai puţin bunuri şi servicii. Aceasta înseamnă că sporirea nivelului general al preţurilor ar însemna
reducerea cererii de consum, în termei reali.
Funcţionează următorul mecanism:

P®veniturile reale¯® C¯®YAD¯.

Efectul ratei dobânzii. Creşterea nivelul general al preţurilor generează creşterea cererii pentru monedă. Aceasta
la randul său generează creşterea ratei dobănzii iar ca rezultat descreşte cererea la bunurile investiţionale.
Deasemeni descreşte cererea menajelor pentru bunurile scumpe ce sunt cumpărate de regulă în baza creditelor.
Funcţionează următorul mecanism:

P®cererea de monedă®rata dobânzii®I¯®YAD¯,

P® cererea de monedă ® rata dobânzii ®C¯®YAD¯.

Efectul importului (de substituţie). Creşterea nivelul general al preţurilor în ţară generează ieftinirea relativă a
produselor de import (în raport cu produsele autohtone). Aceasta la rândul său va genera extinderea importului în ţar
(vor substitui produsele autohtone prin produse de import). În acelaşi timp produsele autohtone devin mai
scumpe pe pieţele externe ca rezultat descreşte exportul, in final exportul net se diminuiază.
Funcţionează următorul mecanism:
 P Cererea pentru Im
bunurile de
import
Xn= Ex - Im YAD

Cererea la
produsele Ex
autohtone
peste hotare

Imaginea 4. Efectul importului (de substituţie)

În realitate toate trei efecte actionează concomitent (imag. 5).

AD: C ¯ + I ¯ + G + Xn¯

P2

P1
YAD  f ( P)
 

Y2 Y1 Y

Imaginea 5. Influenţa nivelului preţului asupra cererii agregate

În timp ce creşterea nivelului general al preţurilor are ca rezultat contracţia cererii globale, prin reducerea tuturor
componentelor acesteia, reducerea nivelului general al preţurilor va genera o extindere a cererii agregate.

Determinantele non-preţ ale cererii agregate

Dacă considerăm dat nivelul general al preţurilor, atunci cererea agregată creşte sau scade în raport de
modificarea acţiunilor unor factori numiţi condiţiile cererii agregate. În cadrul acestora, cele mai importante
sunt:
 А. Factorii non- preţ ce influenţează cheltuielile de consum (C);
В. Factorii non- preţ ce influenţează cheltuielile investiţionale (I);
С. Factorii non- preţ ce influenţează exportul net (Xn).
А. Factorii non- preţ ce influenţează cheltuielile de consum (C):
1. Bunăstarea consumatorilor (BC).
Creşterea BC va genera creşterea AD. Fucţionează mecanismul:

BC ®С®AD.

AD1
AD2

Y1 Y2 Y

Imaginea 6. Evoluţia cererii agregate

2. Taxele personale (T).

Creşterea taxelor T, va genera diminuarea AD. Fucţionează mecanismul:

T®С¯®AD¯.

3. Anticipările consumatorilor cu privire la evoluţia vieţii economice în ansamblul ei, care pot fi optimiste sau
pesimiste. În primul caz, populaţia va cumpăra o cantitate mare de bunuri, mai ales de folosinţă îndelungată, ceea
ce va însemna o cerere agregată din ce în ce mai mare. În al doilea caz, creşterea incertitudinilor consumatorilor
finali cu privire la viitor va determina reducerea cererii agregate. Fucţionează mecanismul:

Anticipări optimiste®С®AD.
В. Factorii non- preţ ce influenţează cheltuielile investiţionale (I):
1. Rata dobânzii reală(r).
2. Creşterea r, generează diminuarea AD. Fucţionează mecanismul:

r®I¯®AD¯.

3. Taxele şi contribuţiile plătite de firme (T). Creşterea T, generează diminuarea AD. Creşterea fiscalităţii
generează descreşterea rentabilităţii activităţii investiţionale, ca rezultat are loc reducerea cererii agregate.
 Fucţionează mecanismul:

T®I¯®AD¯.
4. Anticipările investitorilor cu privire la evoluţia vieţii economice în ansamblul ei, care pot fi optimiste sau
pesimiste. În primul caz întreprinzătorii vor spori investiţiile, deoarece se micşorează gradul de certitudine în
obţinerea unor profituri mai mari etc., ceea ce va însemna o cerere agregată din ce în ce mai mare. În al doilea
caz, creşterea incertitudinilor consumatorilor finali cu privire la viitor va determina reducerea cererii agregate,
adică a cheltuielilor pentru investiţii, pentru bunurile de capital tehnic.
С. Factorii non- preţ ce influenţează exportul net (Xn):
1. Cursul valutar.
Distingem:
- Cursul valutei naţionale (CVN);
- Cursul valutei străine (CVS).
CVN – preţul valutei naţionale exprimat în valută străină.
Ex: CVN $ / leu = 0,08 $./ 1 leu.
CVS – preţul valutei străine exprimat în valută naţională.
Ex: CVS - lei / $ = 12 lei /1$.
Mecanismul de influenţă a cursului valutei naţionale asupra relaţiilor de import-export sunt redate in
imaginea 7.
CVN

Preţul produselor autohtone în Preţul produselor de import în

valută străină valută naţională ¯

Inclinaţia consumatorilor din Inclinaţia consumatorilor

exterior pentru a cumpăra autohtoni pentru a cumpăra
produsele autohtone ¯ produsele de import

Exportul ¯ Importul

Exportul net ¯ Cererea agregată ¯

Imaginea 7. Influenţa cursului valutar asupra cererii agregate.

 2. Starea generală a economiei mondiale care, dacă se află în perioada de boom economic (mai ales economiile
cu care avem relaţii economice), atunci vor creşte importurile lor, adică se vor mări exporturile noastre, crescând
cererea agregată şi dacă se află într-o perioadă de criză, atunci partenerii noştri de afaceri vor cumpăra mai puţin,
exporturile noastre se vor reduce, scăzând cererea agregată.

2. Esenţa, structura şi determinantele ofertei agregate

În continuare vom analiza a doua componentă a modelului AD/AS – oferta agregată AS.
Dependenţa ofertei agregate de nivelul preţului este analogică dependenţei ofertei de preţ la nivel micro
(img. 8).
MICROECONOMIA MACROECONOMIA

P P

AS
Preţul S Nivelul
unei (indicele)
unităţi de preţurilor
producţie,
lei

Q, unităţi YAS Y, lei./an

Imaginea 8. Oferta agregată

Oferta agregată (AS) – un tabel, o funcţie sau o curbă ce indică totalitatea bunurilor materiale şi
serviciilor produse, într-o perioadă determinată de timp (ex. un an), de către o economie naţională şi
poate fi oferită în funcţie de nivelul preţurilor.
Mărimea (volumul) ofertei agregate (YAS) – indică volumul total al bunurilor şi serviciilor ce
pot fi oferite în economia naţională la un nivel dat al preţurilor, într-o perioadă determinată de
timp (ex. un an).
Graficul ofertei agregate AS are următoarea configuraţie (img. 9):
 III. segmentul
P clasic AS

II. Segmentul
intermediar AS

I. Segmentul keynesian
AS
Y

Imaginea 9. Oferta agregată

Curba ofertei agregate este constituită din trei segmente:

1. Segmentul keynesian;
2. Segmentul intermediar;
3. Segmentul clasic.
1. Segmentul keynesian curbei ofertei agregate AS (img.10.)
Segmetul dat poartă numele economistului englez J.M. Keynes, fondatorul dirijismului economic. Keynes
analizează procesele economice în condiţii de subutilizare a factorilor de producţie afirmând ca
dezechilibrele economice vor avea un carecter îndelungat dacă statul nu va interveni în economie prin
politica de stimulare a activităţii economice.
Segmentul keynesian este caracterizat de subutilizarea resurselor :
- nivel înnalt al şomajului;
- resursele materile sun utilizate parţial.

P
AS

1 2

P1»P2

Y1 Y2 Y

Imaginea 10. Segmentul keynesian curbei ofertei agregate

Presunem că preţurile în economie sunt la nivelul Р1, produsul naţional real este la nivelul Y1, iar resursele
economice sun utilizate parţial (puntul 1). Dacă întreprinzătorii vor încerca sa extindă volumul producţiei
până la nivelul Y2, nivelul preţurilor va rămâne neschimbat.
Cauze:
Extinderea producţiei de la Y1 la Y2 presupune creşterea cererii la resurse economice , inclusiv la resursele
de muncă. Deoarece resursele erau utilizate parţial posesorii de resurse vor majora vânăarile fără
modificări esenţiale ale preţurilor. Astfel poate fi explicată poziţia orizontală sau aproape orizontalăa
segmentului 1.
2. Segmentul intermediar al curbei ofertei agregate AS (img.11.)

P
AS

1
P2

P1

Y1 Y2

Imaginea 11. Segmentul intermediar al curbei ofertei agregate

Caracteristicile segmentului:
Extinderea producţiei are loc în condiţiile în care unele resurse economice(resursele deficitare) sunt atrase
complet în activitatea economice. Astfel intenţia antreprenorilor de a extinde producţia va genera creşterea
preţurilor la unele resurse economice. Modificările de preţ pe piaţa resurselor vor genera creşterea
generală a preţurilor în economie. Aceasta explică înclinaţia pozitivă a acestui segment AS.

3. Segmentul clasic a curbei ofertei agregate AS (img. 12)

Acest segment a fost numit în cinstea economiştilor şcolii clasice şi neoclasice (J. Klark, I. Fisher, А.
Marshall, V. Pareto, L. Wallras). Teoria economică neoclasică susţine că piaţa asigură utilizarea deplină a
resurselor economice, inclusiv a resurselor de muncă.
 AS 2
P2

P1
1

Y1»Y2 »Y*

Imaginea 12. Segmentul clasic a curbei ofertei agregate

Y* – Venitul naţional potenţial (resursele economice sunt utilizate complet).

Caracteristicile segmentului:
Segmentul clasic este caracterizet prin utilizarea deplină a resurselor economice. Creşterea volumului de
producţiela un moment dat generează utilizarea completă a resuselor economice, venitul naţional atingănd
nivelul său potenţial. În aceste condiţii intenţia antreprenorilor de a extinde volumul de producţie în
condiţiile tehnologiilor existente va genera doar creşterea nivelului preţurilor, producţia rămănând
neschimbată (preţurile resurselor vor creşte ca rezultat a creşterii cererii în condiţiile ofertei de resurse
rigide).
Determinantele non-preţ ale ofertei agregate.
Oferta agregată este influenţată de un şi de factori non-preţ ce vor influenţa oferta agregată în condiţiile
preţurilor constante. Principalii factori non-preţ sunt:
 Preţul resurselor, inclusiv a resurselor de import;
 Productivitatea resurselor (PTŞ);
 Taxele (T);
 Acordarea de subvenţii.
Preţul resurselor, inclusiv a resurselor de import.
Presupunem economia este plasată în puctul (img. 14) iar preţurile resurselor de import (resursele petrolier)
au tendinţa de diminuare. Ca rezultata costurile de producţie în economia naţională se vor diminua ceea ce
va permite antreprenorilor să obţină un volum mai mare de producţie cu aceleasi resurse materiale şi
financiare. Economia se va deplasa în poziţia 2. Acelaţi lucru se va întâmla daca economia inţial se afla în
limitele segmentului clasic a curbei ofertei agregate AS (deplasarea din puctul 3 în punctul 4).
Dacă iniţial economia se afla în limitele segmentului keynesian a curbei AS în punctul 5 şi extinderea
volumului real al producţiei nu este posibil fin cauza cererii agregate scăzute, diminuarea preţurilor la
resursele de import va genera diminuarea nivelului general al preţurilor volumul vânzărilor ramănând
neschimbat. Economia se va deplasa în punctul 6.
Astfel în condiţiile diminuării preţurilor resurselor curba ofertei agregete se va deplasa în dreapta - în jos.

AS2
AS1
P
3 4

1
5 2

Y
6
Imaginea 14. Interpretarea grafică a extinderii ofertei agregate.

Factorii ce influenţează preţul resurselor:

1. Volumul, structura resurselor interne ;
2. Preţul resuselor de import (creşterea preţurilor va genera descreşterea AS);
3. Nivelul de monopolizare a pieţei de resuse (creşterea nivelului de monopolizare generează
descreşterea AS).
Productivitatea resurselor (PTŞ).
Creşterea productivităţii resuselor generează creşterea AS ( se deplasează spre dreapta). În imaginile15 şi 17
sunt reprezentate doua ţări cu volum şi structură aproximativ egale de muncă şi resurse materiale, însă
productivitatea resuselor este diferită. În ţara X producţia presupune utilizarea muncii manuale prioritar, în
ţara Y producţia este automatizată. Oferta agregată în ţara Y este mai mare decât în ţara X.
Ţara X Ţara Y

P P
AS AS

Y Y
Imaginea 15. Oferta agregată în Imaginea 16. Oferta agregată în
condiţiile productivităţii scăzute a condiţiile productivităţii ridicate a
resurselor resurselor
Taxele (T).
Cresterea taxelor va getermina înrăutăţirea posibilităţilor financiare ale antreprenorilor ceea ce va
genera diminuarea ofertei agregate (dacă T, AS¯) imaginea. 17).

P AS2

AS1

Imaginea 17. Diminuarea ofertei agregate

Acordarea subvenţiilor
Extinderea subvenţiilor oferite sectorului productiv generează creşterea AS.

3. Mecanismul echilibrului în modelul AD/AS.

Sistemul economic se consideră în echilibru când cererea agregată este egală cu oferta agregată, neexistând nici o
tendinţă pentru ca economia să se deplaseze din punctul de echilibru.
La nivelul de echilibru, se realizează acel volum de producţie pe care economia este în măsură să îl producă,
dispunând de capacităţile de producţie necesare şi existând cererea agregată pentru realizarea ei. Aceasta înseamnă
că rata de creştere a producţiei totale este egală cu rata de creştere a cheltuielilor totale, neexistând nici supraproducţie
şi nici subproducţie.
Firmele nu au nici un interes să se deplaseze din punctul de echilibru, deoarece ele angajează câţi salariaţi doresc,
costul real al muncii fiind stabilit în funcţie de salariul curent şi de nivelul general al preţurilor.
În calitate de consumatori de bunuri materiale şi de servicii, lucrătorii sunt mulţumiţi de starea de echilibru E, deoarece
pot să cumpere maximum la nivelul preţurilor existente.
Echilibrul macroeconomic se stabileşte la intersecţia dintre curba cererii agregate AD şi curba ofertei
agregate AS pe termen scurt. Realizarea echilibrului venitului naţional din perspectiva cererii şi ofertei
agregate necesită îndeplinirea următoarelor condiţii:
• Agenţii economici doresc să consume tot ce s-a produs. La un anumit nivel general al preţurilor întregul
venit naţional este cheltuit. Această condiţie se verifică de-a lungul întregii curbe a cererii agregate.
• La un anumit nivel general al preţurilor, întreprinderile doresc să producă un anumit nivel a venitului
naţional (PIB). Această condiţie se verifică în orice punct al ofertei agregate. Dacă venitul ar fi mai mare sau
mai mic, curba ofertei agregate pe termen scurt nu ar fi
determinată unic, iar echilibrul venitului naţional ar fi instabil.

Echilibrul macroeconpomic are caracter temporar situaţia economică modificându-se sub influenţa diverşilor
factori:
а. Modificarea cererii agregate în condiţiile utilizarii incomplete a resurselor economice
Presupunem oferta de bunuri şi servicii este asigurată de către business (B). Cererea este formată de
către menaje (M), business(B), guvern (G) şi lumea externă (E). Atitudinea vânzătorilor şi a cumpărătorilor
în raport cu preţurile este radical opusă. Pe piaţă se întâlnesc cumparătorii su cupărătorii convenind în raport
cu preţul de vânzare. (imag. 18).

Cererea Oferta economia

agregată agregată
P P AS P AS

AD AD

PE

Y Y YE Y
C+I+G+Xn Business “Publicul”

Imaginea 18. Formarea echilibrului macroeconomic

Atât oferta agregată AS, cât şi cererea agregată AD sunt influenţate de un şir de factori determinanţi ceea ce
va determina modificarea ataât a preţului PE cât şi a volumului de echilibru YE.
Daca modificările intervenite în economie au loc în condiţiile utilizării incomplete a resurselor , adică
economia se află pe segmentul keynesian al curbei AS, în economie se vor produce următoarele modificări
(img. 19):
 AS
P

AD1 AD2

P1»P2

Y
Y1 Y2

Imaginea 19. Creşterea cererii agregate in condiţiile utilizării incomplete a resurselor

economice

Creşterea cererii agregate va genera creşterea creşterea volumului de producţie până la nivelul Y2, fară a
înregistra modificări esenţiale ale preţurilor.
Funcţionează mecanismul:
Cererea agregată AD ® (produsul naţional real Y , P» const).

в. Efectele modificării cererii agregate în condiţiile apariţiei deficitului de anumite resurse economice
(economia se află pesegmentul intermediar )
Presupunem economia se află pesegmentul intermediar a curbei AS, deci se dispar resursele libere
din economie (anumite resurse mai fiind incă în abundenţă). Creşterea cererii agregate AD în aceste condiţii
va genera deplasarea punctului de echilibru (imag. 20).

AD2 AS

AD1
B
P2
A

P1

Y1 Y3 Y2

Imaginea 20. Deplasarea curbei AD pe segmentul intermediar al curbei AS

 Dacă preţurile resurselor ar fi constante economie s-ar deplasa în poziţia Y2 (punctul A). Insă
posesorii resurselor deficitare majoreaza preţurile la resurse ca rezultat a cresterii cererii pentru aceste
resurse, ceea ce va genera creşterea preţurilor la produsele confecţionate. Creşterea preţurilor determină
diminuarea posibilităţilor de consum ceea ce va genera descreşterea cererii agregate. În urma modificărilor
intervenite economia se va plasa în punctul B. Ca rezultat economia inregistreză o creştere economică
asistată de inflaţie. Inflaţia exclude o parte a produsului national potenţial (Y2–Y3) .
Funcţionează mecanismul:
Cererea agregată AD®( produsul naţional real Y , nivelul preţurilor P).

с. Efectele modificării cererii agregate în condiţiile utilizării depline a resurselor economice (economia
se află pesegmentul clasic )
Presupunem resursele economice sunt utilizate la maximum. In economie se produce şi se consumă
volumul maxim posibil de bunuri şi servicii. Economia se află pesegmentul clasic al curbei ofertei agregate
AS (img. 21).

AD2 B
P2
A
AD1

P1
AS

Y1»Y2»Y* Y’

Imaginea 21. Cresterea cererii agregate în condiţiile utilizării depline a resurselor economice

Presupunem că cererea agregată sub influenţa anumitor factori creşte (ex. s-a micşorat cursul valutei
naţionale). În perioada scurtă de timp cresterea cererii agregate este un imbold de crestere a ofertei agregate,
firmele intenţionează creşterea volumului de producţie pentru a acoperi deficitul de cerere. Economia tinde
către punctul A, la care produsul naţional este Y’. Extinderea volumului de producţie presupune atragerea de
resurse suplimentare, dar în economie resursele econmice sunt utilizate complet. Creşterea cererii la
resursele economice va genera cresterea preşurilor la resurse. Creşterea preţurilor la resurse genereaţă
creşterea preţurilor bunurilor – economia se deplasează în punctul B. Astfel cresterea cererii agregate AD
determină cresterea exclusivă a preţurilor volumul producţiei naţionale rămânând neschimbată.
Funcţionează mecanismul:
Cererea agregată AD®( produsul naţional real Y» const, nivelul preţurilor P).

d. Deplasarea echilibrului sub influenţa modificării ofertei agregate

Guvernul poate influenţa produsul national real atat prin metode indirecte (influenţând asupra cererii
agregate) cat şi în mod indirect (asigurând deplasarea curbei ofertei agregate spre dreapta). Creeşterea ofertei
agregate va asigura creşterea venitului naţional real (img. 22).

AS1 AS2

P1

AD

P2

Y1 Y2 Y3
Рисунок 22. Modificarea economiei ca rezultat a creşterii ofertei agregate

Creşterea ofertei agregate în condiţiile preţurilor constante asigură creşterea produsului naţional pană
la nivelul Y3 , însă creşterea preţurilor până la nivelul P1 va determina desceşterea vânzărilor pană la
nivelul Y1, astfel în economie apar stocuri de mărfuri ce pot fi vândute doar în condiţiile diminuîrii
preţurilor. Descreşterea preţurilor la rândul său determină creşterea cererii de la Y1 la Y2, în acelaşi timp
diminuează produsul naţional de la Y3 la Y2. Economia va fi ecilibrată în poziţia P2, Y2.
Funcţionează mecanismul:

oferta agregată AS® (produsul naţional real Y, nivelul preţurilor P¯).

Legitatea influenţei ofertei agregate asupra economiei este valabilă şi pentru segmentele keynesian şi
pentru segmentul (img. 23).
 AS1 AS2 AS1 AS2
P1
AD

P1
P2
AD
P2

Y1 Y2 Y1 Y2

Imaginea 23. deplasarea ofertei agregate pe segmentele clasic şi keynesian