Tema: Rolul biotehnologiilor nepoluante în protecția mediului

1. Utilizarea microorganismelor în purificarea apelor reziduale.

2. Combaterea biologică a dăunătorilor la plantele agricole și forestiere.

În rezultatul dezvoltăii diferitor ramuri ale economiei naționale mediul înconjurător (în special bazinele acvatice)
este permanent poluat de diferite deșeuri care au o acțiune nefactă asupra organismelor.
Sunt evidențiate o serie de grupe de substanțe poluante:
1. Substanțe toxice (sărurile metalelor grele, arseniul, cianidele, fenolii, anilina, pesticidele). Aceste substanțe
inhibă activitatea sistemelor fermentative, fixează oxigenul, dereglează procesele vitale ale organismelor;
2. Substanțe superficial active. Ele formează la suprafața bazinelor spumă, greu se supun descompunerii;
3. Substanțe organice solubile. În rezultatul utilizării acestor substanțe de către microorganisme (ca surse de
carbon și azot) se dezvoltă microflora de putrefacție (anaerobă);
4. Substanțe organice insolubile (amidonul, lignina, celuloza). La fel, în rezultatul utilizării acestor substanțe
de către microorganisme (ca surse de carbon și azot) se dezvoltă microflora de putrefacție (anaerobă), dar
procesul este mai lent;
5. Acizi și baze. Aceste substanțe schimbă pH-ul mediului, dereglează echilibrul în sistemele biologice.
Bazinele acvatice au o capacitate înaltă de autoepurare (autopurificare – capacitatea sistemelor în anumite limite să
neutralizeze acțiunea factorilor fizici, chimici și biologici, păstrând indicii caracteristici apei pure). Capacitatea
naturală de autoepurare organică a apelor, are la bază o sumă de procese fizice, chimice, biologice și biochimice
prin care se reduce treptat cantitatea de poluanți deversați in râuri sau lacuri, și anume:
● bacteriile autotrofe consumă substantele anorganice,
● bacteriile heterotrofe consumă substatele organice,
● impreună cele doua tipuri de bacterii constituie hrana pentru protozoare (ciliate, flagelate, etc.), care pot
consuma și direct substanta organică nevie,
● protozoarele devin mai departe, hrană pentru viermi, rotifere, larve, moluste, care sunt consumate de pesti,
● macrovertebratele contribuie si mai mult la epurarea apelor, prin alte mecanisme proprii: filtrează apa
aerează și afanează mâlul, il stabilizează.
La fel și plantele clorofiliene (din bazilele acvatice) produc oxigen, consumă CO 2 si saruri minerale si devin
hrană pentru fitofage; uneori extrag substante organice din apă, o serie de plante adsorb metale grele contribuind la
detoxifierea respectiv dezactivarea apei, dacă nu se depaseste o anumită concentrație. Procedeul asigură un grad
înalt de epurare de până la 95-99%.
Însă odată cu mărirea concentrației diferitor substanțe nocive se dereglează procesele de autopurificare a
bazinelor și dezvoltarea normală a organismelor.
Puritatea apei este determinată de concentrația de oxigen dizolvat (mg) la 1 litru de apă (nu mai mult de 10 – 20
mg/l), sau de concentrațiile limită a diferitor substanțe nocive. Problema protecției bazinelor acvatice este
complexă. Un rol deosebit în purificarea apelor le revine microorganismelor.
De exemplu:
 - Deosebit de toxice pentru viețuitoarele bazinelor acvatice sunt cianidele. Cianidele se conțin în cantități
mari în apele combinatelor de obținere a plumbului și zincului. Utilizarea microorganismelor ajută la
descompunerea mai efectivă a acestor produse (comparativ cu metodele de clorurare sau ozonizare).
- Apele reziduale ale multor ramuri din economia națională conțin crom, concentrația căruia poate să ajungă
la 500 mg/l (limita admisibilă este de 0,1 – 0,3 mg/l). Cultivarea unor sușe speciale de bacterii pe medii cu o
concentrație de până la 100 mg/l de crom a permis transformarea cromaților și bicromaților în hidroxid de crom
(1 gr. de bacterii (biomasă uscată) pot să transforme până la 1 gr de bicromat în timp de 3 zile).
- Prin metode microbiologice se purifică apele reziduale ale industriei metalurgice, industriei cărbunelui (de
fenoli), industriei petroliere (de compuși heterociclici ai azotului).
- Unele sușe de Bacillus subtilis (bacilul fânului) se utilizează la purificarea apelor reziduale ale industriei
textile de hexametilendiamină, concentrația căreia poate să ajungă la 2 – 3 g/l, norma fiind de 0,01 mg/l. Aceste
bacterii utilizează substanțele respective ca sursă de azot și carbon.
- Diferite culturi de ciuperci (Penicillium, Aspergillus) și drojdiile se utilizează pentru purificarea apelor
reziduale ale industruei microbiologice.
- Microorganisme active in descompunerea maselor plastice: Clorura de Polivinil (PVC) era cunoscută ca
fiind nedegradabilă de microorganisme. Savantul român Olga Săvulescu a evidenţiat o ciupercă care foloseşte
PVC ca sursă de C şi energie, deci PVC este biodegradabil.
Problemele protecției mediului înconjurător sunt foarte actuale. Anual în oceane se adună de la 3 până la 6 tone de
petrol. Deosebit de acute sunt problemele prezenței oxizilor de sulf, deșeurilor radioactive, clorhalogenilor,
oxizilor de azot, etc. Starea mediului înconjurător este înregistrată de servicii geofizice, meteriologice,
agrometeriologice, hidrologice. Însă foarte mult depinde și de om, de atitudinea lui față de mediul ambiant, de
utilizarea tehnologiilor avansate.

2. Combaterea biologică a dăunătorilor la plantele agricole și forestiere.

Necesitatea combaterii organismelor dăunătoare este determinată de faptul că culturile agricole sunt atacate de
o gamă imensă de organisme dăunătoare. Pierderile de recoltă constituie 25-30%, iar uneori depăşesc 40-50% sau
organismele dăunătoare totalmente compromit culturile agricole. La nivel global, pierderile recoltei constituie 50
tril.$, iar în Republica Moldova depăşesc 2 mild. lei.
Cu părere de rău utilizarea insecticidelor chimice rămâne a fi cea mai practicată metodă de combatere a
insectelor dăunătoare, fiind avantajoasă datorită costurilor reduse și spectrului larg de dăunători afectați.
Insecticidele chimice se utilizează extensiv, chiar dacă majoritatea posedă un nivel înalt de toxicitate. Acestea
prezintă un risc considerabil pentru sănătatea omului, în urma contactului direct în timpul aplicării și prezenței
reziduurilor de pesticide în produsele alimentare și sursele de apă potabilă. De asemenea, pesticidele au un impact
negativ asupra mediului, cât și asupra biodiversității. De multe ori aplicarea insecticidelor chimice are efect invers
celui scontat prin distrugerea populațiilor speciilor benefice, precum inamicii naturali ai dăunătorilor sau
polenizatorii, și creșterea probabilității de dezvoltare a rezistenței dăunătorilor la produsul utilizat.
Drept consecință, în legislația unor țări au fost introduse prevederi, ce țin de excluderea din uz sau reducerea
utilizării substanțelor toxice pentru om și biodiversitate .
 În scopul reducerii impactului invaziilor organismelor dăunătoare se elaborează tehnologii de combatere şi
minimalizare a randamentului culturilor agricole, care necesită prezentarea unei game largi de mijloace biologice
alternative celor chimice, asigurând indici biologici sporiţi.
În Moldova recent a fost aprobat Programul național de protecție integrată a plantelor pentru anii 2018-2027 și
Planul de acțiuni privind implementarea acestuia (Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 123 din
02.02.2018), care pune accent pe utilizarea metodelor biologice de combatere a insectelor dăunătoare.
Microorganismele patogene (virusuri, bacterii, ciuperci) sunt foarte mult utilizate în combaterea dăunătorilor
datorită răspândirii lor în natură şi ele stau la baza preparării pe cale industrială a biopreparatelor sau insecticidelor
biologice.
Biopreparatele sau insecticidele microbiologice sunt produse al căror principiu activ îl constituie
microorganismele entomopatogene sau produsele lor metabolice. După natura principiului activ, insecticidele
biologice pot fi: virotice, bacteriene, fungice etc. Infectarea în masă a dăunătorilor de către un agent sau altul,
cauzează în rândul acestora adevărate epidemii, care se soldează cu pieirea în masă a dăunătorilor, mai ales a
larvelor.
Biopreparate virotice, sunt produse pe baza de virusuri poliedrice (forma capsidei- icosaedru, 20 fețe), care se
obțin prin infectarea gazdelor și extragerea ulterioară a virusurilor înmulțite. Bolile cauzate de virusuri poartă
numele de viroze sau poliedroze. Se cunosc numeroase specii de virusuri entomopatogene, cele mai multe fiind
nucleare, apoi citoplasmatice și granulare. O însușire valoroasă a virusurilor poliedrice este înalta lor specificitate,
din care cauză se înmulțesc greu pe alte gazde. Dintre produsele comerciale, cele mai cunoscute și cu utilizare în
practică, fac parte: Biotrol, Virex, Elcar, Viridin CS, MPV Mb, Polivirocide, Heliotis virus și altele. Ele sunt
folosite în general, pentru combaterea stadiului larvar al diferitelor specii de lepidoptere, mai ales în legumicultură,
pomicultură și silvicultură.
Un produs autohton pe bază de Virus poliedric nuclear (VPN) este insecticidul biologic Inf. Ld., care distruge
larvele fluturelui stejarului (Lymantria dispar) și fluturelui auriu (Euproctis chrysorrhoea), dăunători periculoși ai
livezilor și pădurilor, precum și larvele unor specii de noctuide (Mamestra brassicae, Helicoverpa armigera) care
atacă legumele.
Omida păroasă a dudului ((Hyphantria cunea Drury), care a pătruns în Europa din America, a devenit în scurt
timp un dăunător periculos al culturilor agricole, decorative şi forestiere. În prezent, fitofagul se dezvoltă treptat şi
ocupă noi teritorii. Dat fiind faptul că extinderea arealului lui H. cunea în Republica Moldova a produs pagube
materiale însemnate, cercetătorii Institutului pentru Protecţia Plantelor şi Agriculturii Ecologice al AŞM au
desfășurat cercetări între anii 2004 şi 2013 ale căror rezultate a fost realizarea biopreparatului Virin-ABB-3.
Preparatul este bazat pe virusurile poliedrozei (VPN) şi granulozei (VG).
Biopreparate bacteriene, sunt biopreparate pe baza de bacterii entomopatogene. Bolile cauzate insectelor de
către bacterii poartă numele de bacterioze sau flaserii. Printre speciile de bacterii mai importante din acest punct de
vedere se remarcă: Bacillus thuringiensis si B. popiliae, care infectează mai ales omizile multor specii de
lepidoptere. Principiul activ al acestor insecticide îl formează sporii bacteriilor, cristalele proteice și endotoxinele.
O răspândire largă îl au în producție produsele: Bactospaine, Entomobacterin, Foray HP, Novador TM, Turicide
HP, Dipel ES, Dendrobacterin etc. și produsele autohtone Turingin și Turintox. Toate aceste biopreparate
bacteriene au o largă utilizare, mai ales în acțiunile de fitoprotecție ale pădurilor, fiind foarte eficace în distrugerea
larvelor speciilor de lepidoptere defoliatoare (mai ales pentru larvele de vârstele 1 și 2).
În condiții de producție aceste biopreparate sunt utilizate în combaterea următorilor dăunători: molia verde a
strugurilor (Lobesia botrana), buha semănăturilor (Scotia segetum), buha grădinilor de legume (Amathes C-
nigrum), sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis), omida de stepă (Loxostege sticticalis), viermele merelor
(Cydia pomonella) etc.
Biopreparate fungice sunt biopreparate care au ca principiu activ sporii ciupercilor entomopatogene, având un
spectru de acțiune mai larg decât biopreparatele bacteriene sau virotice. Bolile cauzate de ciuperci poartă numele
de micoze sau muscardine. În practică se pot folosi următoarele ciuperci entomopatogene: Metarrhizium
anisopliae pentru gărgărița cenușie a sfeclei (Bothynoderes punctiventris), Aschersonia aleyrodis, Poecilomyces
farinosus și Verticillium lecanii împotriva musculiței albe de seră (Trialeurodes vaporariorum), Coniothyrium
pericolum împotriva păduchelui țestos din San José (Quadraspidiotus perniciosus), Streptomyces aureus împotriva
acarianului roșu comun (Tetranychus urticae), Entomophthora thaxteriana și Entomophthora aphidis împotriva
afidelor și acarienilor din sere, Anthrobotrys sp. pentru combaterea nematozilor rădăcinilor din genul
Meloidogyne. Cele mai virulente ciuperci entomopatogene aparțin genului Beauveria, care parazitează peste 170
de specii de insecte, iar de o importanță practică deosebită este Beauveria bassiana, care stă la baza multor
biopreparate existente pe piață. Astfel de produse sunt eficace în zonele umede și sunt active asupra larvelor,
pupelor și adulților de coleoptere (gândacul din Colorado, gărgărița cenușie a sfeclei, gărgărițele dungate ale
leguminoaselor etc.).
În zonele secetoase aceste produse se utilizează în amestec cu insecticidele convenționale în doze subletale
(insecticidul are efect de șoc, efect ce duce la slăbirea organismului și astfel dăunătorul devine mai sensibil la
acțiunea sporilor ciupercii). Dintre produsele mai folosite sunt: Boverin, Muscardin, Metarizin și altele.
Aceste produse se utilizează în doză de 1-2 kg/ha. În comparaţie cu insecticidele chimice, preparatele
microbiologice au o acţiune mai lentă, îmbolnăvirea şi moartea intervin după 2-4 zile, eficacitatea stabilindu-se
după 7-10 zile. Larvele încetează a se mai hrăni la o zi după aplicarea tratamentului. Cele mai eficace tratamente
se realizează la temperaturi de 18 - 22°C şi atunci când se aplică pe larve tinere aflate în vârstele 1 şi 2. Ploile de
durată sau radiaţiile solare slăbesc acţiunea preparatelor, iar temperaturile scăzute pot slăbi intensitatea hrănirii
larvelor.
Pe 25 februarie 2021 se va susține teza de doctor în biologie (USM), tema fiind: ”Controlul biologic al
coleopterelor curculionoide dăunători ai culturilor agricole”. Valoarea acestei lucrări este propunerea un procedeu
de obținere a unui preparat insecticid natural pe baza tulpinii autohtone noi de B. bassiana CNMN-FE-01, pentru
controlul biologic al speciei Sitona lineatus (gărgărița frunzei de mazăre). Tulpina posedă proprietăți fiziologice și
biochimice promițătoare care vor permite de a elabora biopreparate aplicate pe scară largă pentru protecția
culturilor de Fabaceae în Moldova și nu numai…
Biopreparate helmintice sunt preparate care au ca principiu activ larve de nematode din fam. Mermithidae.
Preparatele helmintice sunt foarte eficiente, în special pentru gândacul din Colorado fără a mai fi nevoie de
combaterea chimică.
 Însă din toate preparatele ecologice utilizate în scopul reglării densităţii organismelor nedorite cele mai
eficiente sunt preparatele virale. Ele acţionează selectiv şi reduc densitatea organismelor nedorite până sub pragul
dăunării economice. Preparatele se transmit din generaţie în generaţie şi reglează densitatea organismelor timp de
mai mulţi ani de zile, fiind rentabile din punct de vedere economic, deoarece pot declanşa epidemii virale, care se
menţin o perioadă îndelungată.

https://www.filtre-apa-plata.ro/documents/Epurarea-biologica-a-apelor-uzate.pdf
http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2016/07/30-58-METODE-AVANSATE-DE-EPURARE-BIOLOGIC%C4%82.pdf
https://mobility-web.eu/wp-content/uploads/2018/08/A6-C2-PREVENIREA-%C5%9EI-COMBATEREA-BIOLOGIC%C4%82-A-
INSECTELOR-D%C4%82UN%C4%82TOARE-DIN-SECTORUL-AGRICOL-LEGUMICULTUR%C4%82-POMICULTUR
%C4%82VITICULTUR%C4%82-CULTURI-%C3%8EN-SPA%C5%A2II-PROTEJATE-CULTIVARE.pdf
http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/16.-p.98-104.pdf
http://www.editura.bioflux.com.ro/docs/2014.Malschi.pdf
http://www.biotechnolog.ru/.
http://www.akademos.asm.md/files/Realizari%20in%20protectia%20microbiologica%20a%20plantelor.pdf
1. Leonid Voloșciuc, Doctor habilitat în științe biologice. REALIZĂRI ÎN PROTECŢIA MICROBIOLOGICĂ
A PLANTELOR . Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecţie a Plantelor al AȘM.
2.Mihai Leșanu. Principii de biotehnologie (Curs de lecții)-Chișinău CE USM, 2003.-134p.
3.Raicu P. Ingineria genetică. Bucureşti, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, 1984.