TEMA 1.

ORGANIZAREA CONTABILITĂTII MĂRFURILOR IN COMERT

ÎNTREBĂRI PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR TEORETICE

1. Ce reprezintă activitatea de comerţ şi ce forme de realizare ale acesteia

cunoaşteţi?
Activitatea de comert reprezinta activitatea de intreprinzator initiata in baza raporturilor
stabilite in domeniul comercializarii marfurilor produse, prelucrate sau procurate si in
domeniul executarii diverselor lucrari precum si prestarii de servicii avind drept scop
satisfacerea intereselor economice private si asigurarea unor surse de venit. Formele de
realizare a comertului sunt: comert cu ridicata, comert cu amanuntul si comertul cash and
carry.
2. Precizaţi şi comentaţi obiectivele organizării contabilităţii în entităţile de
comerţ?
Obiectivele principale ale organizarii contabilitatii marfurilor sunt:
-Asigurarea controlului intrarii depline a marfurilor si controlul inregistrarii corecte de catre
gestionar a starii si integritatii marfurilor
-Iesirea si comercializarea marfurilor
-Determinare veniturilor din vinzarea marfurilor
3. Ce tipuri de entităţi de comerţ se întâlnesc în Republica Moldova?
In Moldova se intilnesc unitati de comert cu amanuntul, cu ridicata, cash and carry, unitati de
alimentatie publica si unitati prestatoare de servicii.
4. Contabilitatea în comerţ se bazează pe aceleaşi principii ca şi contabilitatea
financiară?
Ele se bazeaza pe aceleasi principii deoarece contabilitatea in comert este o parte componenta a
contabilitatii financiare.
5. Cu ce scop se delimitează etapele de aprovizionare, stocare şi vînzare a
mărfurilor în comerţ?
Aceste etape se delimiteaza pentru a stabili traseul pe care il parcurg marfurile in unitatile de
comert.
6. Ce înţelegeţi prin răspundere materială în comerţ şi cum aceasta se
clasifică?
Raspunderea materiala este un mijloc de protectie a patrimoniului entitatii intrucit acesta
presupune compensarea de catre salariati a prejudiciului cauzat de catre acestia. Raspunderea
materiala este limitata si deplina.
7. În ce cazuri este permisă răspunderea materială deplină potrivit legislaţiei
în vigoare?
Răspunderea materială colectivă (de brigadă) deplină poate fi instituită în cazul în care
salariaţii execută în comun anumite genuri de lucrări legate nemijlocit de păstrarea,
prelucrarea, vînzarea (livrarea), transportarea sau folosirea în procesul muncii a valorilor ce le-
au fost transmise, fiind imposibilă delimitarea răspunderii materiale a fiecărui salariat pentru
cauzarea prejudiciului şi încheierea cu acesta a unui contract privind răspunderea materială
individuală deplină.
8. Exemple de funcţii ale personalului cu care pot fi încheiate contracte de
răspundere materială deplină.
Sefii de casierii, şefii de magazii, şefi de depozite şi adjuncţii lor, controlorii-casieri superiori
şi controlorii-casieri, controlo-rii-superiori şi controlorii, casierii superiori şi casierii, şefii de
magazine şi adjuncţiilor (directorii în cazul absenţei şefilor de secţii), şefii secţiilor de mărfuri,
secţiilor de comenzi din magazine şi adjuncţii lor, şefii secţiilor şi sectoarelor din unităţile
comerciale şi adjuncţii lor.
 9. Explicaţi în ce cazuri poate fi aplicată personalului entităţii comerciale
răspunderea materială colectivă (pe brigadă).
Răspunderea materială colectivă (de brigadă) deplină poate fi instituită în cazul în care
salariaţii execută în comun anumite genuri de lucrări legate nemijlocit de păstrarea,
prelucrarea, vînzarea (livrarea), transportarea sau folosirea în procesul muncii a valorilor ce le-
au fost transmise, fiind imposibilă delimitarea răspunderii materiale a fiecărui salariat pentru
cauzarea prejudiciului şi încheierea cu acesta a unui contract privind răspunderea materială
individuală deplină.
10. Numiţi şi caracterizaţi compartimentele de bază ale unui contract de
răspundere materială.
a) Datele generale ale partilor;
b) Obligatiiole salariatului;
c) Obligatiile angajatorului;
d) Marimea prejudiciului material;
e) Cauze pentru neimputatrea prejudiciului material salariatului;
f) Data intrarii in vigoare a contractului;
g) Modificarea conditiilor contractuale;
h) Semnaturile partilor.

APLICAŢII

Aplicaţia 1.1 Reglementarea normativă şi modul de organizare a contabilităţii în comerţ

Completaţi spaţiile libere.

1. Activitatea de comerţ reprezintă activitate de intreprinzator initiata in baza raporturilor

stabilite in domeniul comercializarii marfurilor produse, prelucrate sau procurate, precum si in
domeniul executarii diverselor lucrari si prestarii serviciilor, avind ca scop satisfacerea
intereselor economice private si asigurarea unei surse de venit.
2. Formele principale ale comerţului sunt:
a) comerţul cu amanuntul ;
b) comerţul cu ridicata;
c) serviciile comerciale, inclusiv alimentatia publica.
3. Comert cu ridicata – activitate desfasurata de comercianti care cumpara produse in scopul
revinzarii acestora catre alti comercianti sau utilizatori profesionali.
4. Comert cu amanuntul   activitate desfăşurată de comercianţii care vînd produse direct
consumatorilor pentru uzul personal al acestora (consumul final);
5. Serviciu de alimentaţie publică –  activitate de pregătire, preparare, prezentare şiservire a
produselor culinare, a celor de cofetărie-patiserie, a băuturilor şialtor produse pentru consumul
acestora în unităţi specializate sau în afara lor, precum şi activitatea de agrement aferentă acestui
proces;se desfășoară în unități specializate, care se clasifică pe tipuri, în funcție de serviciile
prestate consumatorilor.
6. Comercianţii care desfăşoară comerţul cu ridicata dispun, după caz, de ...........................,
organizează .........................................................., completează stocurile ...................................,
asigură suportul informaţional, prestează ..............................................................., oferă şi alte
servicii .....................................................................................................................;
7. Comerţul cu amănuntul se desfăşoară prin
intermediul ...................................., ............................................................................................
............................................sau prin alte modalităţi prevăzute de legislaţia în vigoare;
8. Alimentaţia publică se desfăşoară in unitati specializate, care se divizează in functie de
serviciile prestate consumatorilor;
9.Desfăşurarea activităţii de comerţ se autorizează de către autoritatile administratiei publice
locale în a cărei rază teritorială urmează să-şi desfăşoare activitatea comerciantul respectiv.
10. Drept  confirmare a contractului  de  vînzare  - cumpărare  cu amănuntul a mărfii este
transmiterea dreptului de utilizare a bunului.
11. Potrivit principiului necompensarii veniturile şi cheltuielile inerente vînzarii mărfurilor se
reflectă separat în contabilitate şi situaţiile financiare;
12. Potrivit principiului contabilităţii de angajamenteveniturile si cheltuielile se constată în
perioada când acestea au avut loc, indiferent de momentul incasarii acestora;
13.Contractul individual de munca este înţelegereadintre salariat şiangajator, prin care salariatul
se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte
regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se  obligă să-i asigure condiţiilede muncă
prevăzute de legislaţia  muncii,  de  contractul  colectiv de  muncă  şi  înţelegerea părţilor.
14.Contract colectiv de munca act juridic, ce  reglementează relaţiile de muncă;   social-
economice   şi   profesionale   dintre angajator şi salariaţi la entităţi, în instituţii, organizaţii.
15.Entităţile de comerţ pot încheia contracte de răspundere materială deplină cu salariaţii ce
îndeplinesc funcţii ca: şefii de casierii, şefii de magazii, şefi de depozite şi adjuncţii lor,
controlorii-casieri superiori şi controlorii-casieri, controlo-rii-superiori şi controlorii, casierii
superiori şi casierii, şefii de magazine şi adjuncţiilor (directorii în cazul absenţei şefilor de
secţii), şefii secţiilor de mărfuri, secţiilor de comenzi din magazine şi adjuncţii lor, şefii secţiilor
şi sectoarelor din unităţile comerciale şi adjuncţii lor.
16.În cazul în care salariaţii execută în comun anumite genuri de lucrări fiind imposibilă
delimitarea răspunderii materiale a fiecărui salariat pentru cauzarea prejudiciului poate fi
perfectat contractul cu privire la raspunderea materiala.

Aplicaţia 1.2 Studierea şi însuşirea principiilor fundamentale ale contabilităţii

Contrapuneţi principiile contabilităţii cu situaţiile prezentate din tabelul de mai jos (luaţi
în calcul faptul că la baza unei situaţii pot sta mai multe principii contabile).
Datele aplicaţiei:
Tabelul 1.1
Principii contabile şi situaţiile ce stau la baza acestora

Situaţiile ce stau la baza aplicării unui anumit principiu Principiile contabile

1. Dacă creanţa unui cumpărător are sold creditor drept urmare a a) Permanenţa metodelor
supraplăţii, aceasta se înregistrează în pasivul bilanţului -e
2. Costul mărfurilor vândute şi venitul din vânzarea acestora se b) Continuitatea activităţii
înregistrează concomitent-f
3. În anii 201_- 201_+1 entitatea de comerţ aplică metoda c) Contabilitatea de angajamente
costului mediu ponderat de evaluare curentă a mărfurilor - a (metoda calculării)
4. Creanţa persoanei vinovate se reflectă în activul bilanţului d) Importanţa relativă
atunci când va fi recunoscută vina de către persoana gestionară (esenţialitatea)
sau luată ca bază decizia instanţei judecătoreşti, în caz contrar
creanţa se reflectă la cont extrabilanţier -c
5. Venitul din vânzarea mărfurilor se constată în momentul e) Necompensarea.
transmiterii dreptului de proprietate asupra acestora şi
documentelor aferente, indiferent de momentul încasării banilor-g
6. Situaţia financiară a entităţii este instabilă, drept urmare a f) Concordanţa.
micşorării esenţiale a vânzărilor şi creşterii datoriilor faţă de
creditori -b
 7. În note la situaţiile financiare urmează a fi dezvăluită toată g) Consecvenţa prezentării.
informaţia cu caracter semnificativ din punctul de vedere al
posibilităţii utilizării acesteia de către diferiţi utilizatori în
procesul luării deciziilor--d

APLICAŢII PENTRU ACTIVITATEA INDIVIDUALĂ

Aplicaţia 1.1 Însuşirea principiilor contabilităţii

Indicaţi acţiunile care trebuie întreprinse de către entitate în aplicaţia prezentată şi cum se
va aplica principiul contabilităţii de angajamente în acest caz.
Datele aplicaţiei:
În rezultatul inventarierii efectuate la SRL „Comerţ” în luna decembrie 201_ s-au depistat
lipsuri de mărfuri în valoare de 780 lei din care: 125 lei sunt în limita normelor de perisabilitate
naturală, iar restul fiind imputate gestionarului. Persoana vinovată nu este de acord să
compenseze prejudicial material cauzat entităţii.
Entitatea a transmis dosarul în instanţa de judecată în luna decembrie 201_ , iar decizia
privind recuperarea prejudiciului material de către gestionar a fost aprobată în luna februarie
201_+1.
Creanta gestionarului va fi reflectata in bilantul contabil in momentul constatarii acesteia, in
luna decembrie chiar daca nu a fost incasata suma prejudiuciului material.

Aplicaţia 1.2 Aplicarea principiilor fundamentale ale contabilităţii

Identificaţi principiile ce stau la baza situaţiilor descrise şi explicaţi influenţa fiecărui

principiu asupra informaţiilor contabilităţii şi indicatorilor din situaţiile financiare, dacă
entitatea nu ar respecta aceste norme.

Datele aplicaţiei:
1. Venitul din prestarea serviciilor de alimentaţie publică şi costul acestora se reflectă pe
parcursul perioadei de gestiune - principiul necompensarii; Daca nu ar fi respectat acest
principiu atunci in bilantul entitatii activele si pasivele nu ar avea sold egal.
2. În anul 201_ entitatea de comerţ aplică metoda FIFO (primul intrat – primul ieşit) de
evaluare curentă a mărfurilor, iar în anul 201_+1 a decis de a trece la metoda costului
mediu ponderat după fiecare intrare- permanenta metodelor; in acest caz costul de intrare
nu ar corespunde cu cel calculat anterior si nu ar fi just sa comparam aceste valori intre
ele.
3. La data întocmirii situaţiilor financiare entitatea evaluează stocurile de mărfuri la
valoarea cea mai mică dintre costul de intrare şi valoarea realizabilă netă a acestora,
ţinînd cont de una din metodele propuse de SNC „Stocuri”
________________________________________;
4. Bunurile cu o pondere nesemnificativă în totalul stocurilor pot fi decontate direct la
costuri şi/sau cheltuieli curente din momentul achiziţionării lor cu condiţia că datele
procurării şi transmiterii lor în folosinţă coincid
____________________________________________.
Aplicaţia 1.3 Aplicarea raţionamentului profesional în practica contabilităţii

1. Explicaţi cum trebuie de aplicat raţionamentul profesional în situaţia prezentată;

2. Daţi exemple de aplicare a raţionamentul profesional în practică.
 Datele aplicaţiei:
Entitatea SA „Frigo” se ocupă de comercializarea materialelor de construcţii. Mărfurile, în
mare parte, sunt importate de la nerezidenţi. În luna iunie 201_ datorită creşterii cererii la
mărfurile date, entitatea a importat o partidă considerabilă în valoare de 580 000 lei, inclusiv
plăţile vamale şi costurile de transportare a mărfii. Totodată mărfurile importate necesită costuri
suplimentare de descărcare a acestora la depozit de către personalul entităţii de comerţ. În luna
respectivă mărimea acestor costuri a constituit 12 750 lei.
Pe motiv că costurile nominalizate se pot determina doar la finele lunii, iar mărfurile sunt
vîndute zilnic, contabilul a atribuit aceste costuri la cheltuielile perioadei şi anume la cheltuieli
de distribuire, fără a fi repartizate pe tipuri de mărfuri importate.
Managerul entităţii, consideră că aceste costuri trebuie atribuite la costul vînzărilor, deoarece
nu sunt legate de procesul de distribuire, ci de formarea corectă a costului de intrare a mărfurilor,
care ulterior se atribuie la costul vînzărilor pe măsura realizării acestora. Totodată, el susţine că
nu în toate cazurile costurile suplimentare de descărcare a mărfurilor pot fi trecute direct la
cheltuieli, deoarece trebuie periodic analizată ponderea acestora faţă de valoarea mărfurilor
achiziţionate ţinînd cont de pragul de semnificaţie.
Managerul entitatii avea dreptate deoarece cheltuielile de descarcare a marfurilor trebuie
incluse in costul de achizitie a marfurilor.

TESTE-GRILĂ

1. Potrivit legislaţiei în vigoare la mărfuri se atribuie:

a) obiectele  de  uz personal;
b) produsele transmise spre vînzare magazinelor proprii;
c) produsele unităţilor de  alimentaţie  publică;
d) bunuri imobiliare deţinute pentru vînzare;
e) mărfuri transmise temporar terţilor;
f) serviciile prestate clienţilor.
Sunt posibile mai multe variante corecte.
2. Puneţi în corespondenţă termenii cu definiţiile ce îi caracterizează conform
prevederilor legislaţiei în vigoare:
Termenii Definiţiile
1) Comerţul cu a) activitate desfăşurată de comercianţii care vînd produse direct
ridicata   consumatorilor pentru uzul personal al acestora (consumul final)
2) Activitate de b)  succesiunea mărfurilor din sfera producţiei în cea a consumului pe
comerţ calea schimbului de mărfuri efectuat prin intermediul banilor
3) Serviciu de c) activitate de pregătire, preparare, prezentare şi servire a produselor
alimentaţie culinare, a celor de cofetărie-patiserie, a băuturilor şi altor produse
publică pentru consumul acestora în unităţi specializate sau în afara lor,
precum şi activitatea de agrement aferentă acestui proces;
4) Circulaţia d) activitate desfăşurată de comercianţii care cumpără produse, mărfuri în
mărfurilor scopul revînzării acestora către alţi comercianţi sau utilizatori
profesionali sau colectivi
5) Comerţul cu e) activitate de întreprinzător iniţiată în baza raporturilor stabilite în
amănuntul domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau
 achiziţionate, precum şi în domeniul executării diverselor lucrări şi
prestării serviciilor aferente vînzării mărfurilor, avînd ca scop
satisfacerea intereselor economice private şi asigurarea unei surse de
venit
3. În funcţie de activitatea desfăşurată unităţile de alimentaţie publică pot fi:
a) cu ridicata;
b) cu amănuntul;
c) unităţi de producţie;
d) unităţi mixte.
Sunt posibile mai multe variante corecte.
4. Precizaţi principalele obiective ale contabilităţii operaţiilor comerciale:
a) controlul continuu al integrităţii patrimoniului entităţii,
b) calculul şi analiza costului de producţie, întocmirea bugetelor şi determinarea
rentabilităţii produselor fabricate;
c) documentarea corectă a operaţiilor cu mărfuri;
d) verificarea plenitudinii aprovizionărilor şi consumului stocurilor de mărfuri;
e) constatarea, înregistrarea şi stabilirea rezultatelor financiare din activitatea
comercială şi relevarea rezervelor privind sporirea profitului;
f) calcularea şi înregistrarea venitului impozabil, cât şi executarea corectă şi în
termen a decontărilor cu bugetul.
Sunt posibile mai multe variante corecte.
5. Legea cu privire la comerţul interior conţine prevederile generale
cu privire la:
b) convenţiile şi principiile fundamentale ale contabilităţii;
c) organizarea activităţii întreprinderilor de comerţ;
d) sistemele existente de organizare a contabilităţii;
e) formele şi principiile de bază ale activităţii comerciale;
f) regulile generale de comercializare a produselor si serviciilor.
Sunt posibile mai multe variante corecte.
6. Alegeţi factorii ce influenţează fluxului de mărfuri în cadrul entităţii de comerţ:
b) statutul cumpărătorului de mărfuri;
c) forma organizatorico-juridică a entităţii de comerţ;
d) tipul afacerii comerciale de natură internă sau externă;
e) diversitatea impozitelor impuse de către stat;
f) preţul mărfurilor;
g) locul de păstrare a mărfurilor.
Sunt posibile mai multe variante corecte.
7. Neprezentarea în note la situaţiile financiare a faptului că entitatea se află la momentul
actual în proces de judecată cu o instituţie financiară privind imposibilitatea rambursării
creditului bancar presupune încălcarea principiului:
a) comparabilităţii;
b) importanţei relative,
c) continuităţii activităţii;
d) separarea patrimoniului şi datoriilor;
e) contabilităţii de angajamente.
8. Aplicarea în anii 201_ - 201_+1 a aceleiaşi metode de evaluare curentă a mărfurilor
presupune aplicarea principiului:
a) necompensării;
b) consecvenţei prezentării;
c) importanţei relative;
d) contabilităţii de angajamente;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.
9. Potrivit principiului contabilităţii de angajamente, pentru livrarea mărfurilor din 19.07.201_
pentru care achitarea a avut loc parţial în avans la 10.07.201_, iar restul fiind achitate la
02.08.201_ momentul constatării venitului din vânzări va fi:
a) 10.07.201_;
b) 19.07.201_;
c) 02.08.201_.
10. Pentru stipularea răspunderii materiale privind integritatea mărfurilor în entitatea comercială
se perfectează în mod obligatoriu un contract de răspundere materială deplină:
a) corect; b) fals.