S I – 7 puncte

Citiți cu atenție, sursa de mai jos :

“ Constituția de la 1866 reprezintă unul dintre primele acte importante ale

noului domnitor [ Carol I ] , prima lege fundamentală în sens modern,
având ca model constituția belgiană din 1831. Se proclamau unele
principii de bază, cum ar fi suveranitatea națională, separația puterilor în
stat, responsabilitatea ministerială, sistemul parlamentar bicameral,
monarhia constituțională și ereditară. Constituția a fost promulgată de
domnitor fără a se ține seama de suzeranitatea otomană sau de garanția
colectivă a celor șapte mari puteri. După adoptarea Constituției,
obiectivul fundamental al politicii externe românești era recunoașterea de
către marile puteri a unirii depline , prin care să se poată apoi pregăti
temeinic unirea cu România a provinciilor istorice românești aflate sub
stăpânire străină.”

Pornind de la această sursă, răspundeți următoarelor cerințe :

1. Precizați secolul la care se referă sursa dată.

2. Menționați numele domnitorului în timpul căruia a fost adoptată

Constituția de la 1866.

3. Menționați, din sursa dată, un principiu de bază susținut în Constituție.

Barem de evaluare și de notare

1. 2 puncte pentru răspunsul : secolul al XIX –lea .

2. 2 puncte pentru răspunsul Carol I.

3. 3 puncte pentru oricare dintre răspunsurile : suveranitatea națională,

separația puterilor în stat, responsabilitatea ministerială, sistemul
parlamentar bicameral, monarhia constituțională și ereditară ( se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect prin citat din
sursă, menționare sau în enunț ).
S II – 20 de puncte

Întrebări cu grad ( mai ) ridicat de dificulate ce necesită o elaborare mai

complexă a răspunsului :

1. Menționați, pe baza sursei date, două informații referitoare la statutul

internațional al României în momentul adoptării Constituției din 1866.

2. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la

obiectivele politicii externe ale României după adoptarea Constituției din
1866, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

3. Prezentați o acțiune de politică externă la care a participat România în

timpul domniei lui Carol I.

Barem de evaluare și notare

- 1. câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două informații referitoare

la statutul internațional al României în momentul adoptării Constituției din
1866 ( 3p X 2 = 6p )

Exemple : România se afla sub suzeranitate otomană și sub garanția

colectivă a celor șapte mari puteri . Se punctează orice mod de redactare
a răspunsului corect ( prin citat din sursă, menționare sau în enunț ).

- 2. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de

vedere referitor la politica externă a României după doptarea Constituției
din 1866

- câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două

informații care susțin punctul de vedere formulat ( 3p X 2 = 6 p )

Exemplu : După 1866, România avea ca scop fundamental

recunoașterea unirii de către Europa și realizarea unirii cu depline.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt : “După adoptarea
Constituției, obiectivul fundamental al politicii externe românești era
recunoașterea de către marile puteri a unirii depline” și ,” prin care să se
poată apoi pregăti temeinic unirea cu România a provinciilor istorice
românești aflate sub stăpânire străină.”
-3. 1 punct pentru menționarea oricărei acțiuni de politică externă la care
a participat România în timpul lui Carol I.

Exemple : Războiul de Independență , participarea României la al doilea

război balcanic etc.

- 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat – o scurtă

expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul
istoric.

* Avantaje / dezavantaje ale proiectării itemilor tip întrebare structurată :

Avantaje :

1. evaluarea are un grad ridicat de obiectivitate.

2. se testează o gamă largă de competențe.

3. se evaluează rapid

Dezavataje :

1. sunt dificil de proiectat.

2. sunt dificil de cuantificat

3. superficialitate în rezolvarea cerinței.