Revista mea

Prima revistå în limba românå din Israel

SERIE NOUÅ ANUL 62 NR. 2988 15 martie 2021
Fotografia såptåmânii

Prieteni

2
 18 4 30

10

38
Cuprinsul:

Banca centralå a lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

Detractorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8

Cohen douå pistoale . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

24 Horoscop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17

Poezia matematicii, matematica poeziei .18

Revista Scandal la curtea Marii Britanii . . . . . . . . . . .20

Genova, cetatea lui Cristofor Columb . . . .24

Nr. 2988 15 martie 2021
Editat de Revista umoristicå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
Trustul de preså ANIMA
Ciocolata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30
Redactori:
Viorel Mayer, Doina Meiseles
Revista distractivå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
Nando Mario Varga
Prezentare graficå: Magazin medical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36
Natalie Ghinsberg
Colaboratori: Retete culinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
Arnold Helman, Dr. Dorel Schor,
Hilda Shefler Vlad Nicolau, O micå invazie de låcuste . . . . . . . . . . . . . .40
Mircea Radu Iacoban,

E-mail: Aventura de ciocolatå . . . . . . . . . . . . . . . . .44

natalie.ghinsberg2@gmail.com
Coperta: Ducele [i ducesa de Sussex

3
 Banca centralå a lumii
U
nul din subiectele fierbinți
aflate în centrul atenției
mass mediei mondiale este
așa-numitul deep state,
statul profund implicat în
crearea noii ordini mon-
diale, ale cărei consecințe limitative și repre-
sive începem să le simțim pe propria piele
ca simpli cetățeni.
Basel, orașul elvețian cosmopolit de pe
malurile Rinului, aflat într-un punct strate-
gic important, la frontiera dintre Elveția,
Germania și Franța, a fost din vremuri stră-
vechi un centru mondial de putere ocult, se-
cret ș i deosebit de influent. Din Basel a
pornit mișcarea cavalerilor templieri, aici
erau sediile francmasoneriei, aici trăiau
bancherii care finanțează Vaticanul și care
au sprijinit fascismul. Last but not least, aici
a avut loc primul Congres Sionist în 1897,
unde Theodor Herzl și-a propagat în fața re-
prezentanților evreimii mondiale teza nece-
4
sității recreării Statului Evreu pe teritoriul
istoric, biblic, al Israelului.
În acest context și în limita informațiilor
accesibile, voi prezenta date despre această
superbancă, considerată banca de vârf a lu-
mii, de unde sunt conduse toate băncile cen-
trale din statele importante, respectiv
instituțiile financiare mondiale influente.
Mulți experți finaciari reputați și conducă-
tori ai serviciilor secrete consideră că până și
celebra Federal Reserve, Banca Centrală a
SUA este practic dirijată de bancherii “ano-
nimi“ de la Basel.
BIS (Banca Reglementărilor Internaționa-
le) a fost creată în 1930, pe baza unui acord
internațional dintre Germania, Belgia, Ma-
rea Britanie, Franța, Italia, Japonia, SUA și
Elveția, pentru a facilita plata despăgubiri-
lor de război ale Germaniei învinse în Pri-
mul Război Mondial și impuse prin Tratatul
de la Versailles.
Bazele funcționării BIS au fost puse la
Conferința Internațională a Bancherilor din
1930 la Baden Baden în Germania, potrivit
căreia acțiunile băncii pot fi posedate și de
persoane particulare sau entități neguver-
namentale, însă dreptul de vot și de repre-
zentare la Adunările Generale anuale ale
băncii este deținut în exclusivitate de băn-
cile centrale ale statelor membre. Tot acolo,
printr-un tratat cu Elveția, s-a hotărât ca se-
diul băncii și sediul ei fiscal să fie la Basel,
din multiple rațiuni strategice, financiare și
secrete.
Cu ocazia Protocolului de la Bruxelles din
1936 s-a decis că BIS se bucură de extrateri-
torialitate față de autoritățile elvețiene, adi-
că acestea nu pot controla sau impozita
activitatea băncii, nu au nici măcar dreptul
să pătrundă în sediul ei. Mai mult, toți an-
gajații ei au pașapoarte diplomatice și nicio
autoritate de stat din Elveția sau statele
membre ale Băncii nu are dreptul să-i supu-
nă vreunei răspunderi administrative sau
penale. Practic, de peste șapte decenii, BIS
este un organism suprastatal, nelegiferat,
liber de controlul vreunei autorități de stat.
Acordul de la Lausanne din 1932 a abolit
obligațiile financiare ale Germaniei ca pute-
re învinsă în Primul Război Mondial și de
atunci activitatea BIS s-a concentrat pe co-
operarea financiară și monetară dintre băn-
cile centrale ale statelor membre.
Odată cu ascensiunea nazismului și politi-
ca expansionistă a lui Hitler, la sfârșitul ani-
lor 30, BIS a acordat sprijin multor state
europene amenințate pentru a-și expedia re-
zervele de aur la loc mai sigur, la Londra.
Pe de altă parte însă, în strădania de a păs-
tra o neutralitate de fațadă, în 1939, după
anexarea Cehoslovaciei de către Germania
nazistă, BIS a transferat 23 de tone de aur
deținute de Cehoslovacia către banca cen-
trală a Reichului.
După izbucnirea celui de-al Doilea Război
Mondial în septembrie 1939, conducerea
BIS a hotărât ca banca să-și continue activi-
tatea, adoptând o poziție neutră, fără hotă-
râri strategice din partea consiliului de
administrație. De-a lungul conflagrației,
funcționarea BIS a fost privită cu multă reti-
cență de conducerile politice de la Londra
și Washington, deoarece au existat dovezi
clare ale serviciilor secrete aliate că aceasta
favorizează Berlinul și mașina de război hi-
tleristă. Aceste dovezi au fost confirmate
după război, cu ocazia proceselor antina-
ziste ale aliaților, unde membrii germani ai
Directoratului BIS precum Walter Funk,
Hermann Schmitz, director al consorțiului
IG Farben de tristå amintire (producătoarea
gazului Cyklon B, folosit în camerele de ga-
zare), Emil Puhl și Baronul von Schroeder
au fost condamnați la ani grei de închisoare
pentru crime împotriva umanității.
Spre sfârșitul celui de-al Doilea Război
Mondial, în 1944, rezoluția celebrei Confe-
rințe de la Bretton Woods a recomandat li-
chidarea cât mai urgentă a BIS.
În mod neașteptat a apărut un diferend
major între delegația americană condusă de
faimosul secretar al Trezoreriei, Henry Mor-
genthau Jr. și delegația britanică, în fruntea
căreia se afla renumitul economist John
Maynard Keynes. Britanicii s-au pronunțat
pentru continuarea existenței BIS, însă ame-
ricanii s-au împotrivit vehement.
Deși poziția americană a avut câștig de
cauză, lichidarea propriu-zisă a băncii nu a
fost niciodată executată. Odată cu venirea
președintelui Truman la cârma SUA în apri-
lie 1945, acesta a dispus imediat ieșirea țării
sale din BIS.
Din 1948, la inițiativa britanică, BIS și-a re-
luat de facto activitatea cu accent pe zona
europeană, participând activ la constituirea
Uniunii de Plăți Europene între 1950 și 1958.
În epoca de glorie a sistemului de schimb
valutar Bretton Woods din anii 60, BIS a re-
devenit centrul colaborării monetare trans-
atlantice. Tot din anii 60, BIS a început să
coordoneze operațiunile internaționale de
fixare ale cursurilor de schimb valutare din-
tre băncile centrale.
Faimosul grup inițial G10 al statelor in-
dustrializate dezvoltate din Europa Occi-
dentală, Canada, Japonia și SUA a fost creat
la inițiativa și sub coordonarea BIS, deve-
5
nind totodată cel mai important grup de in-
fluență din economia mondială. După Răz-
boiul de Yom Kipur ș i criza mondială a
petrolului din 1973, sistemul financiar bazat
pe acoperirea în aur a valutelor internațio-
nale de la Bretton Woods s-a prăbușit.
Drept urmare, G10 au hotărât constituirea
BCBS, adică a Comitetului Basel pentru Su-
praveghere Bancară, care a rămas până as-
tăzi organul de control suprem al tuturor
tranzacțiilor financiare și bancare din lume.
Prin acest organ de control supranațional,
mai precis global, BIS a devenit banca glo-
bală cu caracter de regulator de standarde
bancar-financiare de vârf din lume.
Astfel s-au născut celebrele Acorduri de la
Basel, coordonate de BCBS. Ele se referă în
principal la criteriile pe care trebuie să le în-
deplinească băncile din statele reprezentate
în BIS cu privire la capitalul necesar și con-
dițiile de acordare ale creditelor de tot felul.
Primul Acord, Basel I, a fost finalizat în
1988 și implementat în țările G10 până în
1992. A fost elaborată o întreagă metodolo-
gie de analiză de risc în acordarea creditelor,
mai ales a celor de mare valoare.
Acordul Basel II a fost definitivat în 2004 și
a fost implementat până în 2008, când a în-
ceput criza economică mondială. El a conți-
nut o serie de reglementări cu privire la
menținerea solvabilității băncilor, chiar în
cazul existenței multor credite eșuate sau
neperformante, prin menținerea unei lichid-
ități bănești minimale. Criza globală care a
urmat a evidențiat univoc nerespectarea
Acordurilor Basel I și II, dar mai ales frau-
darea penală a bilanțurilor contabile, res-
pectiv ale parametrilor reali de solvabilitate,
mai ales de către bănci mamut, până atunci
absolut respectabile, precum Chase Man-
hattan, UBS, Deutsche Bank, Crédit Suisse,
Unicredit, BNP etc. Din nefericire, s-a apli-
cat perfect principiul too big to fail, guver-
nele respective au mușamalizat gravitatea
încălcării legilor și reglementărilor bancare
și în locul condamnărilor penale la detenție
îndelungată, top managementul marilor
bănci a scăpat cu pensionare, avertisment
6
scris, sau cel mult cu desfacerea contractelor
de muncă.
După criza majoră din 2008-2011, în 2011
s-a trecut la crearea Acordului Basel III, care
a fost programat să fie implementat din
2015. Din păcate, acest proces se tergiver-
sează incredibil de mult, urmând să fie în-
cheiat doar la 1 ianuarie 2022, din cauza
diferendelor legate de capitalul minim nece-
sar funcționării bancare, respectiv a volu-
mului de aport colateral la acordarea
creditelor și împrumuturilor, adică al leve-
rage-ului bancar. Statele vest europene do-
resc un leverage scăzut, adică un risc
minimal la acordarea creditelor și împru-
muturilor, pe când SUA, statele est euro-
pene ș i cele în curs de dezvoltare doresc
condiții mai puțin aspre, din cauza nevoii
stringente de capital.
La ora actuală, BIS cuprinde băncile cen-
trale ale 63 de state, dintre care SUA, China,
Rusia, Elveția, Japonia, Canada, India, ale
tuturor puterilor occidentale europene, ale
majorității statelor din Europa, Asia și Ame-
rica de Sud, BNR bineînțeles, respectiv ale
unor autorități monetare internaționale. Din
punct de vedere geografic, 35 de state mem-
bre sunt din Europa, 14 din Asia, 5 din
America de Sud, 3 din America de Nord, 3
din Africa și 2 din Oceania.
Odată pe an se organizează Adunarea Ge-
nerală a BIS, unde Directoratul și guverna-
torii băncilor centrale iau hotărâri strategice
cu privire la funcționarea băncii. Ultima
Adunare Generală, a 90-a, a avut loc anul
trecut, 2020, la 30 iunie. BIS are 2 filiale la
Hong Kong și Mexico City.
În afara Directoratului, organigrama băn-
cii cuprinde 6 comitete, dintre care cel mai
important este cel de supraveghere bancară
BCBS, care practic fixează ratele dobânzilor
băncilor centrale și prin aceasta implicit ale
băncilor comerciale pe plan global. Un alt
comitet, pe nume Payments and Market In-
frastructures, fixează cele mai importante
rate de schimb valutar pe plan mondial.
Prin aceste ultime două pârghii financiar-
bancare, prin simplificare și nițică mistifi-
care, putem admite că din Turnul de la Ba-
sel sunt conduse finanțele mondiale și im-
plicit economia globală.
Un alt Comitet important este cel al gu-
vernatorilor băncilor centrale, Economic
Consultative Committee, care se întrunește
din două în două luni, decizând în chestiu-
nile de funcționare operativă ale BIS. Aceste
ședințe sunt învăluite în cel mai mare se-
cret, nu există procese-verbale sau înregis-
trări audio sau video, guvernatorii trebuie
să păstreze un secret absolut.
Conform bilanțului anual, în 2019 BIS a
avut încasări totale de 404 miliarde de USD
și un profit de doar 640 milioane de USD,
foarte scăzut în raport cu volumul de în-
casări.
Din această cauză presa “progresistă“ din
întreaga lume numește BIS, ”cuibul de vi-
pere de la Basel”, unde se pun la cale marile
mașinații ale elitei mondiale globaliste.
Aceste supoziții pot fi întărite de faptul că
de peste 70 de ani BIS nu a fost supus nici-
unui control al vreunei autorități de stat sau
al vreunui organism financiar internațional.
Cei 600 de angajați, cca. 50% proveniți din
EU, 12% din restul Europei, 10% din Ameri-
ca de Nord, 10% din Asia, 10% din Africa și
8% din Oceania au cu toții pașapoarte di-
plomatice și se bucură de imunitate.
Actualul președinte al BIS este bancherul
german Jens Weidmann, iar director gene-
ral Agustin Carstens din Mexic.
Cu siguranță, BIS este un centru de pute-
re secret al elitei globale, aflat deasupra le-
gilor elvețiene și internaționale. Totuși este
greu de crezut că statul federal elvețian nu
trage foloase solide din rezidența fiscală a
BIS la Basel, care în aparență se bucură de
exteritorialitate.
Las la latitudinea stimaților cititori să in-
tuiască singuri realitatea BIS de la Basel,
dincolo de captivantele teorii ale conspir-
ației finanțelor mondiale.
Oricum, adevărul nu-l vom cunoaște ni-
ciodată.
George Vigdor – BAABEL
O såptåmânå în istoria lumii
15-21 martie
S-au născut: exploratorul sco ţian David
Livingstone (1813); scriitorul norvegian
Henrik Ibsen (1828); savantul evreu ger-
man Albert Einstein (1879); Mircea Eli-
ade, istoric al religiilor (1907); actorul
american Bruce Willis (1955).
Au murit: împăratul roman Iulius
Cezar (44 î.e.n.); savantul englez Sir Isaac
Newton (1727); sculptorul Constantin
Brâncuşi (1957); autorul şi inventatorul
britanic Arthur C. Clarke (2008); actriţa
Irina Petrescu (2013); Lia van Leer, ani-
matoare a vieţii cinematografice, născută
în România (2015); matematicianul Solo-
mon Marcus (2016).
Evenimente: prima eclipsă de soare în-
registrată (721 î.e.n.); Nabucodonosor II a
cucerit Ierusalimul (597 î.e.n.); regina
Spaniei, Isabella de Castillia, a ordonat
expulzarea a 150.000 evrei (1492); Albert
Einstein publică teoria relativităţii (1916);
a fost descoperită planeta Pluto (1930); a
avut loc premiera absolută, la Opera Ma-
re din Paris, a operei Oedip, de George
Enescu (1936); germanii distrug ghetoul
din Cracovia şi mută peste 2000 evrei în
lagărul de exterminare Auschwitz-Birke-
nau (1943); a fost creată firma “Honda
Motors” (1948); Golda Meir devine Prim
Ministru al Isralului (1969); Aldo Moro a
fost răpit la Roma de către Brigăzile Roşii
(1978); Vaticanul şi-a cerut scuze pentru
că nu a intervenit contra execuţiilor masi-
ve a evreilor de către Germania nazistă
(1998); Papa Ioan Paul al II-lea întreprin-
de o vizită în Ţara Sfântă cu un mesaj de
căinţă din partea Bisericii Catolice pentru
evrei şi de recunoaştere a dreptului la un
stat propriu pentru palestinieni (2000);
inaugurarea extensiei Muzeului “Yad Va-
Shem” (2005).
Selecţie: Viorel Maier
7
 Mircea Radu Iacoban
Detractorii
A
trecut aniversarea naș-
terii lui Eminescu, Ziua
Culturii Na ționale Ro-
mâne. Poate ar merita
consemnată ș i încă o
aniversare, de astă dată
„rotundă” (deși mai degrabă ar fi vorba
despre o… comemorare!): se împlinesc
130 de ani de la apariția cărții „Emines-
cu. Studiu critic” semnată în 1891 de ca-
nonicul Alex. Grama, profesor de drept
canonic (și, după apariția „studiului”,
rector) la Academia Pedagogică Greco-
Catolică din Blaj, carte care-l așează pe
Grama pe locul întâi printre detractorii
violenți ai poetului ș i poeziei emines-
ciene. De altfel, după apariția opului de
tristă amintire, Grama și-a continuat ve-
hemența contestatară în gazetele vremii,
unde nu ostenește să publice adevărate
imprecații nesemnate, dar lesne recog-
noscibile. Le putem afla mai ales în
„Unirea”, unde era redactor (titlul gaze-
tei poate deruta – de fapt, este vorba de
o „foaie” a „Bisericii Române Unită cu
Roma”). Iată o mostră (am identificat-o
SA VEZI [i så nu crezi
într-o notă din nr. 52/1891 – colecția se
află în custodia BCU Cluj): „Ne-ar place
însă ca dl. autor să ne spună că oare ar
cuteza dânsul a ceti în școală cu elevii
sau elevele versurile din Luceafărul în
care se spune ce a făcut Cătălin cu fata
de împărat într-un ungher?
Ne-ar mai place apoi să ne spună că
oare ar cuteza dânsul de a esplica
elevilor sau elevelor poftele acelea
«vii», ce a dorit fata de împărat să i
le împlinească «Luceafărului» de
care era înamorată de moarte? Într-
un lupanar poate s-ar putea ceti și
esplica lucruri de aceste, în școală în-
8
să nu este profesor pe lume care să
cuteze a o face, căci poesii de aces-
tea nu se cetesc și esplică în școală, ci
se aruncă la gunoi.”
Mi-l închipui pe bietul Grama asis-
tând, în veacul XXI, la o oră liceală
de educație sexuală, citind proza
„dezinhibată”, dând o raită pe face-
book, vizionând filme într-adevăr
deșucheate…
Dar, desigur, contestarea brutală şi,
adeseori, suburbană, a omului şi po-
etului Eminescu nu-i rara avis în cul-
tura română. De la Grama încoace, a
existat o continuitate a negării, mai
fiecare generaţie înscriindu-şi con-
tribuţia barem la şubrezirea soclului,
dacă nu la dărâmarea statuii. Frumos
drapată în fraze de necontrazis, prin
care se cerea legitima ş i necesara
scoatere a poeziei eminesciene de
sub zodia festivistă a solemnităţii de
carton, contestarea contemporană a
derapat mult dincolo de onorabila
intenţie declarată, coborând până la
jalnic („poezia lui Eminescu nu-mi
spune nimic”), ori la penibile portre-
tizări fizice întemeiate pe speculaţii
şi prezumţii. (Şi fiindcă trăim în Ro-
mânia, preşedintele Constantinescu
a găsit de cuviinţă să-i decoreze cu
Medalia Eminescu... taman pe cei ca-
re declaraseră că poezia Luceafărului
este... nulă!!).
Iată şi un episod mai puțin cunos-
cut din veacul trecut, când l-a atacat
dur pe Eminescu proaspătul entu-
ziasmat de roadele revoluţiei din oc-
tombrie, Panait Istrati. În „Adevărul
literar...”, părintele Kirei Kiralina îl acu- Cât priveşte acuza lui Panait Istrati,
ză pe poetul românilor că... nu pricepe potrivit căreia Eminescu ar fi vinovat de
rosturile lumii acesteia, greşind grav şi ignorarea... virtuţilor internaţionalismu-
faţă de istoria naţională şi faţă de întrea- lui proletar, Goga o combate tot în cheie
ga istorie a umanităţii: „Omenirea va fi naţionalistă, dar deschizând perspectiva
condusă cu dreptate în viitor de oameni corectă asupra relaţiei naţional-univer-
inteligenţi ş i generoşi, oricare le-ar fi sal: „Eminescu, codificând o doctrină
obârşia, aşa cum vedem că se produc lu- na ţională, e unul din stâlpii de căpetenie
crurile în Rusia de astăzi” – iar Eminescu ai progresului uman.” Pe denigratorii
s-ar cantona într-un naţionalism îngust, poetului, Goga îi avertizează sever: „De-
limitat şi xenofob. tractorii să fie liniştiţi (...) De câte ori se
Că, până la urmă, Panait Istrati s-a du- ivesc astfel de insecte antipatice ce vor
mirit cum e cu raiul bolşevic, se ştie. Ata- să-şi ţ ese pânza otrăvită (...) noi luăm
cul la adresa lui Eminescu însă nu l-a măturoiul şi măturăm...”
regretat: dovadă – l-a inclus în sumarul Cum se vede, reacţiile literaţilor, în
volumului „Mustul care fierbe” din epoca lui Goga, erau dure, violente, răs-
1928. picate. Azi, sunt blânde și iertătoare, ba
Interesantă reacția lui Octavian Goga, chiar… se lasă cu decorări!
tipărită în gazeta clujeană „Ţara noas-
tră”. Sigur că, judecat în ansamblu, arti-
colul vehement semnat de Goga este
discutabil, mai ales sub raportul tentati-
vei de anexare a lui Eminescu unui agre-
siv „crez naţional”, atribuindu-se abuziv
chiar paternitatea „doctrinei naţionalis-
mului organic, care a îndrumat întreaga
ideologie a vremii.”
Cum se ştie, au fost varii tentative de
agăţare de pulpana poetului cu scopul
obţinerii unui plus de legitimare doctri-
nară – inclusiv pe vremea lui Ceauşescu
– ceea ce, oricum, nu cade în responsa-
bilitatea lui Eminescu. Cu adevărat inte-
resant în articolul lui Goga este vibrantul
laudatio: „Poezia lui Eminescu (...) e cel
dintâi capitol din literatura românească
ridicat la culmile producţiei universale
(...)
Cele două generaţii venite în urmă l-au
decretat idolul lor. În afară de zgudui-
toarea influenţă literară exercitată pe
de-a-ntregul, conştiinţa publică s-a diri-
guit la noi prin adevărurile lui (...) el e
întâiul mare poet al intelectualităţii
româneşti.”

9
 Cohen douå pistoale
generalul evreu din armata chinezå

M
orris Cohen, sau Ma
Kun, așa cum era cu-
noscut în țara în care se
simțea cel mai mult
acasă, a sosit în Anglia
la vârsta de trei ani de
la Radzanow, un shtetl polonez nu de-
parte de Varșovia, unde s-a născut în
1887. Tatăl său, rotarul Joseph Miaczyn,
plecase spre America cu câțiva ani \na-
inte, dar nu a ajuns niciodată mai de-
parte decât East End din Londra. Și-a
schimbat atât numele, cât ș i profesia,
devenind Joseph Cohen – mai ușor de
pronunțat pentru englezi – și trudea pe
o mașină de cusut într-un atelier de con- stat afară toată noaptea de teamă să nu
fecții, la fel ca mii de alți imigranți evrei.
fie bătut. Când a venit acasă, tatăl sau \l
Fiul său va folosi ulterior numele de fa- aștepta, dupå ce \l cåutase toată noap-
milie original ca cod pentru a identifica tea, pregåtit să-i dea pedeapsa pe care o
transporturile de arme. merita din plin. După aceea, Moishe
Morris și-a manifestat independența (așa cum i se spunea \n familie) a rămas
devreme – la vârsta de cinci ani, deja tă- la școală, cel puțin ziua. Tatăl său l-a mi-
ia lăzi goale de pește cu tăietorul de car- tuit să participe cursuri de seară la Școa-
ne al mamei sale și le vindea ca lemne la Liberă a Evreilor, oferindu-i fårå så-[i
de foc. Tânărul întreprinzător câștiga, dea seam posibilitatea de a se bucura de
de asemenea, o jumătate de penny la tentațiile din East End – săli de muzică,
afacerea unui geamgiu spårgând feres- spectacole de varietăți și spectacole ciu-
tre și, înainte de vârsta de zece ani, era date precum celebrul „Om elefant”. A
spectator obișnuit – și concurent – la renunțat la box pentru distracții mai
AVENTURI tråite

meciurile de box pe maidane. Sub nu- profitabile și mai puțin dureroase, aju-
mele de „Cockney Cohen”, tânărul bå- tându-l pe „Harry Gonoful (Hoțul)” să
tåu[ de nouă ani cu capul mare a atragă clienți naivi, în speranța de a câș-
adunat o mică sumå din bani pariați pe tiga „punga norocoasă” care con]inea
victoriile sale – precum și un nas spart un șiling. Slujba lui Morris era să „cum-
\n repetate rânduri. pere” punga și să „găsească” șilingul,
apoi să i-o returneze șefului său în seara
Un personaj reformat? aceea. Dupå aceea a absolvit o [coalå de
ho]i de buzunare.
Școala a amenințat că va pune capăt În aprilie 1900, Morris a fost prins de
båtåilor [i pariurilor lui Morris, așa că a poliție. La aproape treisprezece ani, el a
fugit de la Școala Evreiascå (unde fuse- pretins că are doar zece, făcându-l neeli-
se târât de sora lui mai mare Rose, și a gibil pentru închisoare. Judecåtorul l-a

10
trimis så munceascå la un atelier timp de
două săptămâni, apoi l-a condamnat la cinci
ani de școală de corec]ie sub conducerea lui
Israel Ellis, un dascål evreu plåtit de comu-
nitatea evreiască pentru a-i supraveghea bă-
ieții. Morris a avut noroc – în decurs de un
an a fost înființată Școala Industrială Hayes
pentru băieții evrei, cu Ellis ca director. În
comparație cu East End supraaglomerat, lo-
ca]ia de doisprezece acri și clădirea din că-
rămidă cu sală de mese, sală de sport și
bibliotecă era un lux. Disciplina era strictă
– băieții păstrau locul curat și cultivau legu-
me și cre[teau păsări de curte pentru bucă-
tărie, dar și pentru vânzare, toate pe lângă
studiile lor regulate, exercițiile militare și
exercițiile fizice.
Dar în 1905, dupå [coalå, Morris a trebuit
să caute noi orizonturi. Nedorind să aibă o
gură \n plus de hrănit, Joseph și Sheindel
Cohen au adoptat soluția Imperiului Brita-
nic pentru o mare parte din indezirabilii såi
– teritoriile sale coloniale vaste și goale. Cu
puținele sale bunuri într-o valizå de tablă și
cinci lire în buzunar, Morris a fost trimis în
Canada, în provincia care va fi în curând
cunoscută sub numele de Saskatchewan.
Abe Hyams, un cunoscut al tatălui său, l-a
întâlnit în Wapella, o mică așezare la vreo
paisprezece sute de kilometri vest de Que-
bec ș i l-a ajutat să-și găsească un loc de
muncă \ntr-o fermå conduså de un anume
Robert Nicholson. „Acum sunt ocupat cu
arăturile de toamnă și lucrez douăsprezece
ore pe zi”, i-a scris fostului director, adău-
gând că și-a cumpărat o haină de blană, din
moment ce clima din Saskatchewan rivaliza
cu cea din Siberia centrală. Colegul său,
Bobby Clark. l-a învățat să tragă la ]intå pe
butoaie de bere cu o armă în fiecare mână și
să înșele la cărți, în special la poker.
După câteva luni ca muncitor de cons-
truc]ii și câteva săptămâni cu un circ ambu-
lant, Morris s-a stabilit la Winnipeg,
„Chicago din Nord”, vânzând inele și cea-
suri de aur false. Arestat împreună cu un
prieten pentru implicare cu o fată minoră,
Cohen a petrecut șase luni „la råcoare”, apoi
a plecat să-și încerce norocul în Saskatoon.
S-a alăturat unei bande de ho]i de buzunare
și a descoperit un loc convenabil de jocuri
de noroc în spatele unui restaurant chine-
zesc.
Chinezii au fost una dintre cele mai mari
și probabil cele mai vizibile populații de
imigranți din Columbia Britanică, aduși
acolo ca mineri în goana după aur, apoi ca
muncitori care au construit calea ferată
transcontinentală. Mulți ofereau servicii atât
de necesare în aceste orașe dominate de băr-
bați – spălătorii ș i restaurante, precum și
bordeluri și adăposturi de jocuri de noroc.
Cohen și-a transformat „câ[tigurile” din zi
în sume mai mari noaptea, practicând abili-
tățile pe care le învățase de la Bobby Clark
și, uneori, jucând pentru „casă”, împărțind
câștigurile cu proprietarul restaurantului,
un chinez de cincizeci de ani numit Mah
Sam. Morris [i-a fåcut legături în cadrul co-
munității chineze \nchise, devenind deose-
bit de apropiat de Mah. Poate că persecuția
și discriminarea suferite de chinezi au creat
o legåturå. În orice caz, aceastå relație i-a
schimbat viața lui Cohen.
Un cvaler alb în
restaurantul chinezesc
Intrând în restaurant târziu, într-o noapte,
l-a găsit pe Mah \ncercând så scoatå un inel
de diamant de pe deget, aparent cu arma.
Apropiându-se tiptil, Cohen îl atacă pe hoț.
A fost un act nemaiauzit: un om alb care a
venit în ajutorul unui chinez fapt care l-a
adus pe Morris în cercul intern al exilaților
cantonezi care locuiau în Saskatoon.
Mah i-a povestit lui Cohen despre politica
de ușă deschisă pe care britanicii o forțaseră
asupra Chinei după înfrângerea sa în războ-
iul opiului și despre înființarea așezărilor
internaționale în diferite porturi chineze - în
special Shanghai – la mijlocul secolului al
XIX-lea, care a introdus ideile occidentale
de libertate și reformå socială. După un de-
ceniu de răsturnări politice care a distrus di-
nastia imperială chineză, China era gata de
schimbare. Sun Yat-sen (1866–1925), student
11

O caricaturå a lui Cohen, publicatå
de Canadian Jewish Congress în 1944
la medicină din Guangdong (Canton), a în-
ceput să comploteze pentru cucerirea pro-
vinciei și reformarea Chinei. Complotul lui
Sun a fost descoperit și a fugit în Japonia. El
a călătorit mult, obținând sprijin pentru Li-
ga sa naționalistă chineză, care urmărea să
aducă progrese rapide, precum și socialis-
mul în China.
Au fost deschise sucursale în SUA, apoi
s-au răspândit în Canada. Mah Sam a intrat
în ligă și a devenit activ politic. Sun a sosit
în Canada în februarie 1911, atrăgând mul-
țimi uriașe de imigranți chinezi. S-au strâns
sume mari, iar numărul membrilor a ajuns
la zece mii în întreaga lume. Dar Cohen era
în închisoare, de data aceasta pentru furturi
de buzunare. Și Mah a fost \nchis după un
raid, prins cu jocuri de noroc, aducându-i
pe cei doi bărbați și mai aproape.
Între timp, a izbucnit revoluția în China.
Sun s-a \ntors înapoi și, în mare parte din
cauza certurilor interne, a fost ales președin-
te provizoriu al Chinei. Împăratul copil,
Puyi, abdicând, Sun a renunțat în favoarea
12
generalului imperial Yuan Shikai și China a
fost declarată republică.
Pe când chinezii sărbătoreau \n toată Ca-
nada, Mah Sam l-a dus pe Cohen la loja Li-
gii Naționaliste din Calgary. Mah a garantat
pentru el și două sute de membri chinezi au
votat acceptarea lui Cohen ca membru. Co-
hen a depus jurământul de loialitate, „an-
gajându-și să-și dedice viața slujirii lui Sun
Yat-sen și eliberării poporului chinez”.
Prin 1912, Cohen se mutå la Edmonton,
Alberta, și vinde proprietăți imobiliare. Suc-
cesul său \i permite să-și viziteze părinții, să
le cumpere o casă nouă într-un cartier mai
bun și să-și umple frații cu cadouri. El și-a
folosit noua respectabilitate pentru a deveni
comisar al imigra]iei, ajutând imigranții chi-
nezi în procesul de naturalizare. Între timp,
Sun Yat-sen are probleme în China. Genera-
lul Yuan zdrobea opoziția și încerca să resta-
bilească monarhia cu el însuși ca împărat.
Sun a pornit o contrarevoluție, recrutând
echipe de chinezi de peste mări pentru bri-
găzile sale. Cohen a ajutat la formarea uno-
ra dintre aceste unități înainte de plecarea
lor și, cu reputația sa, a achiziționat și două
sute de puști pentru Sun, trimi]ându-le în
China drept mașini de cusut.
În timpul primului război mondial, econo-
mia canadiană s-a deteriorat. Având puține
locuri de muncă legale, Cohen s-a înrolat \n
armatå, alăturându-se efortului de război
britanic alături de numeroși alți canadieni,
făcându-și drumul de la caporal la sergent
interimar. Unitatea sa a construit și întreți-
nut sistemul feroviar care servea frontul bri-
tanic din Belgia, și transporta răniții. Coolii
chinezi angajați de armată ajutau la cură-
țarea terenurilor, la construirea de poduri și
la scurgerea mlaștinilor pentru a pune șine,
iar Morris, care ajuta la motivarea acestor
lucrători cu care majoritatea ofițerilor nu
puteau comunica, a fost pus la conducerea
unui batalion. Odată ce războiul s-a înche-
iat, în 1918, el nu mai putea suporta disci-
plina armatei. Înapoi în Edmonton, Morris
s-a străduit să-[i păstreze respectabilitatea
ca veteran de război și susținător al dreptu-
rilor chinezeștic. El a militat pentru ca bucă-
tarii chinezi să fie plătiți la fel ca omologii
lor albi și a luptat din răsputeri pentru a ri-
sipi temerile că imigranții luau locurile de
muncă ale veteranilor de război.
Cu ochii la Madame Sun
Între timp, în China, președintele Yuan
murise și Sun Yat-sen lucra pentru a se sta-
bili, dacă nu ca președinte al unei Chine
unite, cel puțin ca conducător al Cantonu-
lui. Căutând un antreprenor străin pentru a
accelera dezvoltarea căilor ferate din China,
el l-a angajat pe Cohen, care căuta un motiv
så viziteze țara. Morris l-a contactat pe fos-
tul comandant al batalionului său feroviar
din Belgia, J. W. Stuart, și a aranjat să repre-
zinte firma, Northern Construction și J. W.
Stuart Ltd., în negocieri cu Sun la Shanghai.
Era \n 1922. Cohen a obținut un interviu cu
Sun Yat-sen la locuin]a sa. Morris și-a amin-
tit de această primă întâlnire cu idolul său:
„... cu greu am început să vorbim când a in-
trat Madame Sun ș i după aceea am avut
ochi doar pentru ea” (Charles Drage, Two-
Gun Cohen, p. 83). Cohen s-a confruntat ul-
terior cu o slujbă de organizare a securității
pentru gospodăria lui Sun. Relația formată
ca rezultat a schimbat acest hoinar inteli-
gent în ultimul lucru pe care se aștepta să
fie – un idealist.
Afemeiat constant, el a respectat-o totuși
pe Madame Sun până la sacrificiu. Într-o ța-
ră în care se putea cumpăra orice, el a fost
incoruptibil în negocierile cu arme pentru
trupele lui Sun în afară de comisionul stan-
dard de 4,5%. Știa cum să facă favoruri și
cum să apropie omenii, iar banii \i fåceau în-
totdeauna o gaură în buzunar. Era renumit
pentru generozitatea sa – și pentru petre-
cerile sale, în special printre europenii care
locuiau în așezarea internațională din Shan-
ghai.
La început, rolul lui Cohen a fost destul de
lini[tit. Se arunca pe canapeaua din fața ca-
merei lui Sun din Shanghai, inspectând pe
toți cei care veneau să-l întâlnească pe po-
litician. Cohen i-a \nvå]at pe bodyguarzii lui
Sun să boxeze și să se lupte, adoptând pore-
cla chineză Kow-hen sau Mah Kun (atât
puteau ajunge chinezii la Moishe Cohen).
Apoi, în februarie 1923, forțele aliate cu Sun
l-au învins pe rivalul său, Chen Jiongming.
La începutul lunii martie, Sun era generali-
simul guvernului militar al Chinei, efectiv
șef de stat.
Rolul lui Cohen se extinde. Deși încă este
în esență un bodyguard, partenerii săi de
negociere erau acum guverne străine și pre-
tinde un rol în înființarea academiei de ofi-
țeri a lui Sun, în Whampoa.
Când Stalin a trimis un agent, pe Michael
Borodin, pentru a promova comunismul în
China, Cohen a comunicat cu el în idiș în
timp ce conspira împotriva lui \n spate.
Morris era prieten [i cu Zhou Enlai, fonda-
torul partidului comunist chinez, dar avea,
de asemenea, legături strânse cu capitaliști
înflăcărați, cum a fost puternica familie
Soong, în special T. V. Soong, fratele doam-
nei Sun și al doamnei Chiang Kai-shek.
Conexiunea sionistå
Cohen a fost un sionist înflăcărat, și s-ar
putea să aibă vreo legåturå în răspunsul lui
Sun la o scrisoare a lui Nissim Elias Benja-
min Ezra, editorul primei reviste sioniste în
limba engleză, Israel’s Messenger, editatå \n
Shanghai.
„…vreau să vă asigur de simpatia mea
pentru această mișcare – care este una din-
tre cele mai mari mișcări ale timpului pre-
zent ... pentru a restabili minunata și istorica
națiune ... care merită, pe bună dreptate, un
loc onorabil în familia națiunilor.”
Cohen a păstrat cu atenție o copie a aces-
tei scrisori, datată \n 24 aprilie 1920, care
s-a dovedit crucială la confirmarea sprijinu-
lui lui Sun pentru întreprinderea sionistă
mulți ani mai târziu.
Când Sun Yat-sen a murit subit în 1925,
Cohen era plecat, combinând o vizită la fa-
milia sa din Londra cu o călătorie în Canada
pentru a cumpăra armament. S-a \ntors \n
grabå la înmormântare, apoi a rămas în Chi-
na pentru a lucra pentru succesorii lui Sun
- mai întâi pentru fiul său, Sun Fo, care a de-
13

venit primar al Cantonului, și apoi pentru
Chiang Kai-shek, care a impus legea marția-
lă în 1926 pentru a preveni o revoltă comu-
nistă.
În distrugerea ulterioară a bastioanelor co-
muniste din 1927 – inclusiv uciderea fără
discriminare a tuturor comuniștilor după ce
au organizat o revoltă în Canton – Cohen
s-a grăbit să protejeze banca centrală, unde
era responsabil cu securitatea lui T.V. Soong.
Madame Sun, refuzând să renunțe la comu-
nism, a părăsit China plecând la Moscova,
de unde a revenit abia în 1929.
Cohen s-a ocupat ca general de brigadă
sub conducerea lui Chiang, prezentându-
se străinilor - inclusiv presei - ca expert la
ultimele evoluții din China, dar era impli-
cat și în comunitatea evreiască locală. Când
tineri reprezentanți ai mișcării sioniste re-
vizioniste Betar a lui Jabotinsky au venit să
strângă fonduri și să-i informeze pe cei din
Shanghai, el i-a luat sub aripa sa.
După moartea lui Joseph Cohen în 1935,
Morris a vizitat întotdeauna sinagoga din
Shanghai în Sabatul cel mai apropiat de
14
Cohen [i Chiang Kai- shek
yuhrzeit-ul tatălui său – lăsând de fiecare
dată un cec de o sută de dolari.
Începând cu 1931, japonezii au våzut \n ri-
valitatea continuă dintre forțele comuniste
și naționaliste ca o oportunitate de aur de
a-și realiza ambițiile teritoriale în China.
Conflictul a atins apogeul în 1937, odată cu
capturarea japoneză a Shanghaiului și Nan-
jingului, însoțită de teribilele torturi, violuri
și omoruri ale cetățenilor chinezi. Așezarea
internațională a fost inițial cruțată și, ca re-
zultat, a fost inundată de refugiați chinezi
dela masacru, care s-au adăugat refugiaților
evrei ce cautau refugiu din Europa lui Hitler
în singurul loc în care nu era necesară viză
de intrare.
Fugind de japonezi, Cohen s-a mutat \n
sud, mai întâi la Canton, apoi la Chongqing
(în provincia Sichuan), împreună cu guver-
nul chinez care a fugit, deși a petrecut pe-
rioade extinse ș i în Hong Kong, care, în
calitate de colonie britanică, părea destul de
ferită de atacul japonez. Madame Sun se
stabilise acolo, iar Cohen îi servea ca gardă
de corp. În decembrie 1941, el a început să o
convingå să scape, sigur că va deveni o țintă
ideală pentru japonezi. În cele din urmă, a
fost transportată cu avionul la Chongqing
împreună cu alți membri proeminenți ai gu-
vernului chinez.
Japonezii au atacat Hong Kong, Malaya și
Filipine concomitent cu Pearl Harbor, în pe-
rioada 7-8 decembrie. Până la 25 decembrie,
britanicii pierd Hong Kong-ul. Rezidenții
străini, printre care Cohen, au fost internați
în hoteluri și bordeluri supraaglomerate de
pe malul apei, apoi muta]i în lagăre. Cohen
a fost trimis la Stanley, un istm la capătul su-
dic al Hong Kong-ului. Interna]ii primeau
rații de mâncare foarte limitate, din care gu-
vernatorul închisorii ș i personalul luau
pår]i mari pentru vânzare pe piața neagră.
Cohen a fost dus pe continent pentru in-
terogare deoarece japonezii \i cuno[teau re-
putația ș i legăturile strânse cu guvernul
chinez. A fost închis și bătut. După aproxi-
mativ o săptămână, s-a răspândit zvonul că
va fi executat. El a dat tot ce avea celorlalți
prizonieri și apoi a fost forțat să îngenun-
cheze în camera de interogatoriu. Un ofițer
japonez a tras o sabie uriașă de samurai, iar
Cohen a mormăit Shema Yisrael și [i-a aș-
teptat sfârșitul. În schimb, a primit o lovitu-
ră în coaste și a fost trimis înapoi la Stanley.
Au circulat rapoartele ziarelor despre exe-
cuția sa, dar familia a continuat să spere că
ar putea fi încă în viață.
Japonezii au redus treptat electricitatea
taberei, așa că deținuții au fost obligați să
gătească la focuri improvizate și să ardă ulei
de arahide - dacă ar putea să-l economiseas-
cå de gătit - pentru a lumina nopțile lungi.
Transportau apă dintr-un pârâu din apro-
piere. Crucea Roșie a distribuit odată șap -
tezeci și cinci de dolari printre prizonieri.
Cohen și-a cheltuit întreaga parte pe zahăr
brun chinezesc, dând totul copiilor celorlalți
internați. Un schimb de prizonieri japonezi,
canadieni și americani a fost în cele din ur-
mă aranjat în august 1943, iar Cohen, în cali-
tate de cetățean canadian, s-a îmbarcat pe
nava Crucii Roșii Teia Maru. Ultimii inter-
nați au fost eliberați doar dupå înfrângerea
Japoniei din 1945.
Familia lui Cohen a răsuflat ușurată când
i-a conectat la sosirea sa în Africa de Sud. El
a stat restul războiului \n Canada și a aștep-
tat cu nerăbdare evoluțiile din China. Între
timp, a fost sårbåtorit de comunitatea evre-
iască din Montreal.
După o curte scurtå, Morris s-a căsătorit
cu Judith Clark, o divorțată cu optsprezece
ani mai tânårå decât el. Deși Cohen a încer-
cat să pozeze \n soț iubitor, avea nevoie de
o ocupație. Incapabil să găsească ceva care i
se potrivea, a trăit pe socoteala soției sale
din magazinele de îmbrăcăminte, a ținut
prelegeri despre afacerile chinezești, pre-
cum și despre vechea comunitate evreiască
din Kai-feng și a încercat să organizeze ma-
teriale pentru memoriile sale.
Valorificarea trecutului
În aprilie 1945, cu două săptămâni înainte
de predarea Reich-ului, prima conferință a
Organizației Națiunilor Unite s-a deschis la
San Francisco. Evreii din întreaga lume au
dorit ca acest succesor al Ligii Națiunilor în-
vechite să se asigure că britanicii își onorea-
ză angajamentul de a crea o patrie evreiască
în Palestina. O delegație de evrei eminenți,
inclusiv magnatul canadian Samuel Bronf-
man și rabinul sionist american Israel Gold-
stein, au venit la conferință pentru a face
lobby cât mai multe țări posibil. Având în
vedere relația lui Cohen cu chinezii, Bronf-
man și Goldstein au aranjat ca acesta să par-
ticipe, sperând că ar influența delega ția
chineză pentru a sprijini o moțiune de înfi-
ințare a unui stat evreiesc în Palestina. T. V.
Soong ș i ambasadorul chinez Wellington
Koo l-au întâmpinat ca pe un vechi prieten.
Cyril Sherer susține că Cohen a prezentat
scrisoarea lui Sun Yat-sen în care își exprima
simpatia pentru sionism carând sprijinul
lor.
Prin ianuarie 1946, Cohen se întoarce în
China. El a vorbit cu Agenția Evreiască des-
pre importul de potasiu din Marea Moartă
ca îngrășământ pentru China, a susținut
prelegeri sioniste printre susținătorii Betar
din Shanghai și a intervenit pentru a salva
15
un negustor evreu din Tianjin care era ur-
mărit penal pentru colaborare cu japonezii.
Dar nu s-a concretizat nicio afacere și avea o
soție care \l aștepta înapoi la Montreal. Chi-
na se afla în frământări, naționaliștii lui Chi-
ang luptându-se cu comuniștii lui Mao
Zedong pentru controlul națiunii. Cohen
era convins că prietenii săi naționaliști vor
câștiga.
„Comunismul este o aberație în caracterul
chinez”, a afirmat el, dar circumstanțele au
dovedit în curând contrariul.
În perioada tensionată de dinaintea inde-
pendenței Israelului în 1948, într-una din
numeroasele sale călătorii la Shanghai, Co-
hen a fost prezentat unor doi agenți Irgun
care planificau atacuri asupra instalațiilor
britanice din sud-estul Asiei – docurile us-
cate din Singapore și aeroportul din Hong
Kong – dacå britanicii nu vor să părăsi Pa-
lestina așa cum se planificase în luna mai. l-au folosit ca un purtător de cuvânt util, iar
Cohen i-a ajutat să planifice atacul și le-a guvernul din Taiwan i-a plătit o taxă lunară
furnizat puști, mitraliere și acte de identi- pentru contribuția materialului istoric la
tate, dar, din fericire, britanicii au plecat și Comisia istorică a revoluției.
planurile nu s-au realiza. În 1966, Cohen a fost invitat să facă o vizi-
Prin în 1949, o economie chineză în prăbu- tă oficială în China, pentru împlinirea a o
șire și o corupție rampantă în rândul forțe- sutå de ani de la nașterea lui Sun Yat-sen,
lor naționaliste l-au făcut pe Chiang Kai- unde era singurul occidental pe podium.
shek din ce în ce mai nepopular. Ordinea S-a oprit pe drum în Israel, unde s-a întors
civilă s-a stricat și a invitat SUA să-l ajute să în 1969 când, potrivit lui Cyril Sherer, i s-a
negocieze cu comuniștii. Până la sfârșitul cerut din nou să intervină la chinezi. Deto-
anului a plecast cu două milioane de soldați natoarele pentru minele cu nasturi, mici ex-
pentru a înființa un guvern în Taiwan. Dar plozivi de plastic folosiți de teroriștii arabi
povestea lui Cohen cu China era departe de împotriva țintelor civile israeliene, se credea
sfârșit. Căsătoria s-a deteriorat, deoarece Ju- că au fost furnizate de China. Cohen nu a
dith s-a dezamăgit de un soț care petrecea făcut nicio promisiune, dar după ce l-a în-
mai mult timp în străinătate decât acasă și tâlnit pe Zhou Enlai la Geneva în acel an,
i-a tratat câștigurile ca și cum ar fi ale lui. Ea minele cu nasturi au încetat să mai fie un
a cerut divorțul, iar Cohen s-a mutat lângă pericol.
sora lui în Anglia. Memoriile sale, un ames- Cohen a murit la Manchester în 1970, la
tec sălbatic de fapte și ficțiuni scrise de prie- vârsta de optzeci și trei de ani, și a fost în-
tenul său Charles Drage, au fost publicate gropat în cimitirul evreiesc din Salford.
și a plecat într-o serie de călătorii pentru a Madame Sun i-a plătit piatra funerară, dic-
promova cartea. Dar nimic nu a funcționat tând inscripția în engleză ș i chineză prin
cu adevărat pentru el. Ambasada Chinei la Londra: „Acesta este
În 1959, Rolls-Royce și-a dat seama că con- mormântul lui Ma Kun inscripționat de
tactele chineze ale lui Cohen ar putea fi utile Soong Qingling, vicepreședinte al Republi-
și a început să negocieze contracte cu Bei- cii Populare Chineze Beijing”.
jing pentru motoare de avion. Comuniștii A fost un prieten al Chinei până la capăt.

16
 Horoscopul
BERBEC 21.03-20.04: Saptamana aceas-
ta va veti autoexamina si va veti gandi
la ce doriti sa obtineti in perioada urma-
toare. Este bine sa va fixati obiectivele
pentru a sti cum trebuie sa actionati. To-
tul parca prinde viata si capatati mai
mult curaj. Succes!
TAUR 21.04-21.05: Popularitatea dum-
neavoastra creste si va face placere sa co-
municati. Este un moment excelent
pentru a va integra energia cu a oame-
nilor din jur. Nu va feriti sa cereti aju-
torul celorlalti!
GEMENI 22.05-21.06: Soarele este in
partea de sus a diagramei dumneavoas-
tra si asta inseamna ca oamenii va admi-
ra. Fårå a face nimic special, acestia va
vor cere sfatul in tot felul de probleme.
Simtiti nevoia unei schimbari de decor.
RAC 22.06-21.07: Energia dumnea-
voastra este puternica, iar in aceste zile
este momentul prielnic pentru a va largi
orizontul. Poate studiati mai mult sau
poate explorati noi experiente. Puteti in-
vata lucruri noi de la oameni care
apartin unei alte culturi. Succes!
LEU 22.07-22.08: Multi dintre nativii
Leu aud vesti de la fosti parteneri sau se
vor gandi mai mult la acestia. Cu alte cu-
vinte, se vor intoarce in lumea dum-
neavoastra. De fapt, in aceste zile traiti
totul la intensitate maxima.
FECIOARA 23.08-22.09: Va simtiti
atrasi in tot felul de directii, dar un lucru
e sigur: veti avea nevoie de mai mult
somn. Parca niciun parteneriat nu vi se
poate potrivi, insa daca macar unul va
avantajeaza mai mult, probabil merita
pastrat.
såptåmânii
BALANTA 23.09-22.10: Vreti sa faceti o
imbunatatire in lumea in care traiti. Do-
riti sa incepeti o noua perioada benefica,
dar pentru acest lucru aveti nevoie sa lu-
crati din greu si sa fiti cat mai eficienti.
SCORPION 23.10-21.11: Parcurgeti una
dintre cele mai distractive perioade ale
anului. Nu numai ca va veti bucura de
momente distractive alaturi de copii, dar
veti avea ocazia sa va exprimati talentul
creativ. Aceste zile sunt perfecte pentru a
lua o scurta vacanta.
SAGETATOR 22.11-21.12: Dispuneti de
o energie minunata pe care o veti folosi
pentru a rezolva problemele casei, a fa-
miliei si in special in relatia cu unul din-
tre parinti. Veti discuta mult cu rudele,
vecinii, fratii sau cu oameni din trecutul
dumneavoastra.
CAPRICORN 22.12-19.01: In aceasta
saptamana ritmul zilelor se va accentua,
iar mintea dumneavoastra va fi ocupata.
Sunteti dornici sa vorbiti cu ceilalti si, in
plus, veti citi, studia si scrie mai mult de-
cat o faceti de obicei. Este posibil sa pu-
neti in aplicare cateva idei de a face bani.
VARSATOR 20.01-18.02: Va concentrati
pe bani, castiguri si fluxul de numerar.
Unii dintre dumneavoastra vor cheltui
mai mult. Aceasta concentrare se va ma-
nifesta ca o explorare a propriilor valori
si va va ajuta sa luati hotarari intelepte.
PESTI 19.02-20.03: Acum aveti ocazia
sa va reincarcati bateriile pentru tot
restul anului. Mai mult, veti atrage per-
soane si circumstante favorabile catre
dumneavoastra. Veti gasi solutii si ras-
punsuri la vechi probleme, iar rezulta-
tele vor fi pe masura.
17
Viorel Maier
Poezia matematicii,
matematica poeziei
I
eri, duminicå, 14 martie, s-a săr-
bătorit “Ziua Mondialå a Mate-
maticii”, cunoscută ş i ca “Ziua
Mondialå a Numårului Pi”, cele-
brul 3,14. Iar exact peste o săptă-
mânå, duminicå 21 martie, va fi
“Ziua Mondialå a Poeziei”.
Nu se ştie exact care dintre aceste două
domenii fundamentale ale vieţii umane
a fost primul: aşezarea într-o formă mai
frumoasă a gândurilor, sau numåråtoa-
rea animalelor din ogradă.
Matematica ş i poezia, două domenii
aparent paralele, au de fapt o infinitate
de puncte comune.
În primul rând, ambele sunt rezultate
ale gândirii. Amândouă sunt abordări
ale lumii înconjurătoare în care ideea de
structurare este fundamentală. Ambele
presupun un anumit stil, în care corecti-
tudinea exprimării este caracteristica
principală. Atât în matematică, cât şi în
poezie, întâlnim posibilitatea de a expri-
ma „ceva mult” în „ce-
va puţin”.
Înţelegerea unei poe-
zii este asemănătoare
cu rezolvarea unei pro-
bleme din matematică,
în reuşita înţelegerii
mesajului unei poezii
fiind nevoie de o struc-
turare matematică a
ideilor.
Această legătură între
matematică şi poezie, a
18
fost şi este în continuare un subiect difi-
cil de dezbătut. Dar, de-a lungul timpu-
lui, au existat dovezi evidente în
favoarea acestei legături.
Că matematica şi poezia pot face casă
bună împreună o poate cerifica cel mai
bine matematicianul Dan Barbilian, care
este una ş i aceiaşi persoană cu poetul
Dan Barbu (1895 - 1961). Dan Barbilian
spunea că poezia şi geometria sunt com-
plementare în viaţa sa: acolo unde geo-
metria devine rigidă, poezia îi oferă
orizont spre cunoaştere ş i imaginaţie.
„Oricât ar părea de contradictorii aceşti
doi termeni la prima vedere, există un-
deva, în domeniul înalt al geometriei, un
loc luminos unde se întâlneşte cu poe-
zia", mai spunea el.
Fiind în primul rând activităţi ale spi-
ritului, poezia şi matematica vor oglindi
într-o manieră proprie schimbările pe
care le suferă "spiritul veacului".
Complementaritatea lor rezultă şi din
extraordinara constata-
re că împreună pun la
lucru întregul creier (se
ştie că cele două emis-
fere cerebrale sunt «spe-
cializate»: cea stângă
este logică, raţională, iar
cea dreaptă răspunde
de simţurile artistice,
coorduneazå emotivita-
tea şi afectivitatea).
Această apropiere este
o problemă culturală de
integrare a diverselor domenii, care ţine
totodată de aspiraţia spre universalitate,
unitate şi evaluare a omului într-o per-
spectiva unitară.
În cartea «Matematica poeziei», Solo-
mon Marcus constata că, până la un
punct, atât poezia, cât ş i matematica,
sunt posibilităţi de autocunoaştere şi, to-
todată, de creare a unor obiecte ideale
posibile. Tot el mai spunea: “Am pornit
cu pasiunea pentru poezie, am trecut
apoi la matematică, pe care am citit-o cu
ochelarii poeziei, de aici mai departe la
mariajul lingvisticii cu matematica,
drept pas intermediar spre poetica mate-
matică”.
Poezia, ca şi matematica, explorează,
ambele, posibilul prin forţa proiectivă a
spiritului, structura şi simbolurile unui
poem pot fi comparate cu concepte ma-
tematice.
Cine îşi închipuie că viitorul, despre
care tot scriu în această rubrică perma-
nentă de mai bine de un an şi jumătate,
se poate lipsi de una dintre aceste două
componente ale vieţii umane, se înşală
amarnic.
Ar fi trist dacă nepoţii nepoţilor noştri
ar lasă matematica pe seama calculatoa-
relor şi ar petrece întreaga zi scriind
poezii.
Ce au în comun matematica şi poezia?
Aş aminti contemplaţia, gratuitatea, bu-
curia pură de a simţi şi înţelege, creşte-
rea în spirit şi cunoaştere.
Karl Weierstrass, ilustru matematician
german, spunea "Un matematician care
nu este ş i puţin poet, nu poate fi un
matematician strălucit".
Albert Einstein afirmă că: „matematică
pură este, în felul sau, poezia ideilor lo-
gice”, dar în matematica aplicată, ca şi în
poezie, la finalul analizei, lucrurile tot
neînţelese rămân.
La final, reamintindu-vă de numărul
“pi”, am găsit pe internet o modalitate a
putea cunoaşte primele 11 zecimale ale
lui π. Este suficient să reţineţi versurile:
Aşa e uşor a scrie orişicare
Un simbol creat din multe zecimale
Numărul literelor fiecărui cuvânt då
valoarea lui π=3,14159265358.
19
 Scandal la curtea
Marii Britanii
Meghan [i Harry intervieva]i de Oprah Winfrey

Interviul cu Meghan de Sussex ș i-au reconsiderat ple-

carea din monarhia britanică, făcând
Markle [i prin]ul Harry revelații din culisele acestei „des-
realizat de Oprah
REVISTA mondenå

părțiri” explozive ș i împărtășind

Winfrey a adus mărturisiri șocante, deoarece războ-
dezvåluiri [i confiden]e iul de cuvinte cu Palatul Bucking-
ham este deschis de câteva zile.
[ocante. La începutul emisiunii, Meghan
era singură cu Oprah, începând in-

D
uminică, 7 martie terviul discutând atacurile \n care
2021, canalul ameri- era obiectul presei tabloide britanice.
can CBS a difuzat Ducesa a explicat că zvonul că ar fi
marele interviu cu făcut-o pe Kate Middleton să plângă
Meghan Markle și la nunta ei a marcat „un punct de
prințul Harry. Fa]å rupturå”. Meghan a explicat că acest
de Oprah Winfrey, ducesa și ducele zvon, lansat la câteva luni după nun-

20
ta princiară, era fals ... și Kate Middleton
a fost cea care a făcut-o să plângă la pro-
pria ei nuntă. „S-a întâmplat invers. Nu
spun asta pentru a denigra pe nimeni,
pentru că a fost o săptămână foarte grea
și era supărată de ceva. Dar a recunos-
cut ce s-a întâmplat și și-a cerut scuze,
mi-a oferit flori și mi-a trimis o scrisoare
cerându-mi iertare ", a spus ea, confir-
mând că litigiul a fost \n legåturå cu ro-
chiile domnișoarelor de onoare. „M-a
făcut să plâng, chiar m-a durut”, a spus
ea. Meghan a asigurat, de asemenea, că
nu are resentimente și Kate este „o per-
soană bună”.
Meghan i-a spus lui Oprah că ea și
Harry s-au căsătorit n intimitate înainte
de nunta princiară pe 19 mai 2018. „Cu
trei zile înainte de nuntă, ne-am căsăto-
rit. Nimeni nu știe asta. L-am chemat pe
arhiepiscop și i-am spus: „Ști]i, acest ma-
re spectacol este pentru public, dar vrem
ca unirea noastră să fie ce-lebratå între
noi”, a mărturisit ea.
În timp ce era însărcinată cu Archie,
Meghan a dezvăluit că a fost șocată să
afle că fiul ei nu va fi protejat de institu-
ția regală, datorită faptului că nu va pri-
mi titlu princiar. „Au spus că nu vor ca
el să fie prinț (...), ceea ce ar fi diferit de
protocol, și că nu i se va oferi protec]ie.
A fost foarte greu ”, a spus ea, adăugând
că nici ea, nici Harry nu s-au opus ideii
ca lui Archie să i se acorde un titlu prin-
ciar. „Le spuneam că Archie trebuie să
fie protejat. (...) El trebuie să fie în sigu-
ranță ”, a adăugat Meghan. „Ți-au spus
că fiul tău, strănepotul reginei, nu va fi
prinț, că nu va avea nicio protecție, ce
explicații vi s-au dat la asta?” a \ntrebat
Oprah. „Niciuna. Nu a existat nicio ex-
plicație”, a răspuns Meghan. „Era im-
portant pentru tine ca Archie så aibå un
titlu princiar?”, a întrebat Winfrey. „Da-
că asta însemna că va fi protejat, atunci
da, desigur. (...) Ideea că fiul nostru nu
este protejat și ideea de a fi primul mem-
bru de culoare din această familie, care
nu are aceleași drepturi ca și ceilalți ne-
poți ”, a fost derutantå pentru ea și Har-
ry, a spus ea.
Culoarea pielii viitorilor copii Sussex
era „un subiect de discu]ie”.
Oprah a continuat să o întrebe pe Me-
21
ghan de ce credea că totul a fost făcut,
astfel încât Archie să nu obțină titlul. Ea
a recunoscut că „în același timp, am avut
o conversație de grup cu membrii insti-
tuției, despre faptul că Archie nu va
primi protec]ie, că nu va primi un titlu
... Și, de asemenea, au existat îngrijorări
și conversații despre culoarea pielii sale
când s-a născut ”, a spus ea. Conversați-
ile despre pielea lui Archie i-au fost
„transmise lui Harry, acestea sunt con-
versații pe care familia le-a purtat cu el”,
a continuat ea. „Au existat îngrijorări că
dacă ar fi prea întunecatå ar fi o proble-
mă?" a \ntrebat Oprah. „Dacă asta este
presupunerea ta, cred că este una bună”,
a răspuns Meghan. Mai târziu, când Ha-
rry li s-a alăturat la interviu, el a confir-
mat informația, refuzând totu[i, să
precizeze. „Este o conversație pe care nu
o voi duce niciodată. A fost ciudat, eram
\n șoc”. „Dacă am fi avut sprijin, am fi
fost [i azi la Londra”, a spus el mai
târziu.
Cu lacrimi în ochi, Meghan a deståi-
nuit că a avut gânduri de sinucidere
Harry a asigurat, la rândul său, că era
când se afla sub presiune, izolată, terori-
„captiv” când trăia în familia regală și că
zatå de tabloide și nu se sim]ea susținu-
întâlnirea sa cu Meghan i-a permis să
tă sau protejată de familia regală. Ea
deschidă ochii. „Eram prins \n capcanå,
sus ține, de asemenea, că a cerut ajutor
dar nu ș tiam că sunt captiv. Captiv în
„instituției”, dar că aceasta din urmă a
sistem împreună cu restul familiei. Tatăl
refuzat. „Nu am văzut nicio soluție. Ui-
și fratele meu sunt prinși în aceea[i cap-
te, mi-a fost tare greu să trebuiască să o
cană. Nu au voie să plece și am multă
spun atunci și mi-a fost rușine să recu-
compasiune pentru ei ”, a spus el. El a
nosc în special lui Harry, dar știam dacă
precizat, de asemenea, că, spre deosebi-
nu spun nimic må voi răni singură. Pur
re de ceea ce fusese relatat în presă, el și
și simplu nu mai voiam să fiu în viață.
Meghan nu „au luat-o prin surprindere”
(...) Este nevoie de mult curaj să recu-
pe reginå atunci când au anunțat public
noști că ai nevoie de ajutor, să recunoști
că påråse[te familia regală și că ea a fost
cât de sumbru este locul în care te afli ”,
informată în prealabil. Harry a rezumat
a adăugat ea. Mai târziu, ea a susținut că
și motivele plecării lor: „Lipså de sprijin
Harry „i-a salvat viața”, permi țându-le
și înțelegere”. De la familia regală sau de
să părăsească monarhia pentru a trăi o
la presa tabloidă? a \ntrebat Oprah. „De
viață independentă.
la ambele”, a răspuns Harry.
Cei doi au anunțat împreună că așteap-
Ducele a fost întrebat despre relația sa
tă o fetiță care se va naște „în această
cu regina, prințul Charles și prințul Wil-
vară”.
liam. Despre suveranå, Harry a răspuns:

22
„Am vorbit cu bunica mai mult în ul-
timul an decât în to]i ani ... Bunica mea și
cu mine avem o relație foarte bună... Ea
este colonelul meu-șef”.
Referitor la tatăl său, moștenitorul s-a
oprit înainte de a răspunde. „Sunt foarte
dezamăgit. (...) Îl voi iubi mereu, dar s-a
făcut mult råu și încercarea de a remedia
această relație va fi una dintre priori-
tățile mele ”, a spus el. Înainte de aceas-
ta, el a susținut că tatăl său „a încetat să
mai răspundă la apelurile sale telefon-
ice” în perioada în care negocia plecarea
sa din familia regală. Harry a liniștit-o
însă pe Oprah că ei sunt din nou în legå-
turå.
Referitor la fratele său, ducele de Sus-
sex a răspuns: „Îl iubesc pe William. Este
fratele meu. Am trecut prin iad împreu-
nă. Dar suntem pe drumuri diferite. (...)
Definiția relației noastre este spațiul. Så
sperăm că timpul vindecă toate”.
Harry și-a imaginat, de asemenea, ce ar
fi spus mama lui, Lady Diana, despre
această situație. „Cred că s-ar sfi imțit
foarte supărată și tristă pentru modul în
care s-au derulat lucrurile, dar în cele
din urmă ar fi dorit să fim fericiți".
Ducele de Sussex a dezvăluit că familia
regală a încetat să-l susțină financiar la
începutul anului 2020, când s-a mutat în
America de Nord împreună cu soția sa.
Harry a explicat că la început a reușit să
facå fa]å cheltuielilor cu banii pe care îi
moștenise de la Diana. Împreunå cu Me-
ghan, au semnat apoi contracte de mai
multe milioane de dolari cu Spotify și
Netflix, care le-au permis så câștige pri-
mele lor venituri.
La finalul interviului, Oprah Winfrey
l-a întrebat pe Harry dacă are „regrete”.
„Nu. Sunt foarte mândru de noi. Sunt
atât de mândru de soția mea. L-a adus
pe Archie în lume în siguranță într-un
timp atât de crud și răutăcios. În fiecare
zi (...) plângea în timp ce-l alăpta pe Ar-
chie. Astăzi știu că am încercat totul și
am luat cea mai bună decizie ”, a spus
el. Meghan a răspuns: „Regretul meu a
fost să-i cred când au spus că voi fi pro-
tejatå. Regret pentru că, dacă aș fi știut,
aș fi putut face mai mult. Acum, nu nu-
mai că am supraviețuit, dar am și pros-
perat ”.
23
 GENOVA
Cetatea lui Cristofor Columb

Centrul istoric

recută pe nedrept în cele mai potrivite destina]ii de vacan]ă.

T
umbra rivalelor sale Vene]ia, Roma, Milano, Napoli, Tori-
Prin LUMEA mare

istorice, ora şele-ce- no şi Floren]a sunt, cu siguran]ă, cele

tă]i Roma, Floren]a
şi Vene]ia, Genova
se descoperă în pre-
zent drept unul dintre cele mai pre-
]uite secrete ale Italiei turistice. Fostă
Capitală a Culturii Europene în 2004,
loc de naştere al celebrului navigator
Cristofor Columb, mîndrindu-se cu o
gastronomie delicioasă şi originală, cu
catedrale monumentale ş i multe alte
obiective turistice demne de vizitat,
Genova se prezint ă drept una dintre
mai cunoscute şi admirate oraşe italie-
ne. Nici Genova nu vine la urmă, pre-
cum ruda săracă de la ]ară, ci este un
oraş cu istorie proprie şi obiective tu-
ristice valoroase. Este, printre altele, un
loc perfect de unde se pot explora «co-
morile turistice» ale Rivierei Italiene,
precum Portofino sau Cinque Terre.
Genova poate fi descrisă astăzi drept
un oraş-port glorios în trecut, uşor
şters şi ofilit în prezent, cu observa]ia
că tocmai aspectul de vechi, marcat de

24
trecerea timpului, aduce farmec şi mister.
Este, totuşi, un oraş tipic italian, cu clădiri
caracteristice Mediteranei, cu ziduri albe şi
acoperi şuri de ]iglă roşie, alei frumoase, ma-
gazine şi restaurante elegante şi baruri pline
de via]ă.
Dar probabil cel mai valoros atribut al Ge-
novei rezidă în faptul că de]ine cel mai mare
centru istoric între toate oraşele europene!
Inima sa, centrul vechi, pulsează printre
strădu]ele pietruite şi aleile caracteristice. O
plimbare prin centrul său, pe timp de seară,
te transpune instantaneu în vremurile glo-
rioase ale trecutului medieval, cînd Genova
era unul dintre cele mai importante porturi
din întreaga Mare Mediterană!
În pia]a Dante, pute]i vizita casa unde s-a
născut cel care avea să descopere Americile,
marele explorator Cristofor Columb. Meri-
tă să vă opri]i o clipă pentru a admira zidul
impresionanat al fortifica]iei de secol XVI,
care înconjoară centrul vechi.
Spianata Castelleto este un alt punct de
unde se poate admira oraşul. Ajunge]i aici
cu un ascensor public, pe care îl pute]i lua
Palazzo Rosso
direct din Piazza della Nunziata.
Via Garibaldi este o stradă de neuitat,
mărginită de o parte şi de alta de impresio-
nante clădiri în stil baroc. Acelaşi gen de
clădiri mai poate fi întîlnit şi în Via Balbi.
Porto Antico, sau vechiul port al oraşului,
unde ancorau vasele genovezilor care fă-
ceau pe vremuri comer] pe toată Meditera-
na şi erau principalele rivale ale corăbiilor
vene]iene, este situat în apropierea uriaşului
acvariu, fiind amenajat modern cu muzee,
cinema, cafenele şi o frumoasă promenadă.
Principala promenadă a oraşului, Corso
Italia, trebuie străbătută cu paşi mici, pe
timp de seară, pentru a gusta din plin far-
mecul locului. Bocadasse, pitorescul cartier
pescăresc este, de asemenea, un loc minu-
nat pentru a lua pulsul acestui oraş aparte,
cu vii tradi]ii şi o istorie şi arhitectură apar-
te.
Tot între obiectivele turistice de bază ale
Genovei se numără Castelul d'Albertis şi
Pallazo Ducale - edificiul unde au trăit ge-
nera]ii de duci genovezi, stăpînii de altădată
ai oraşului-port.
25
 Dorel Schor
SEMIN†E DE BOSTAN
A
bsolut toţi negus-
torii de seminţe şi
derivate semi-pră-
jite sunt de acord
că cel mai priceput
în această onorabi-
lă branşă este colegul lor Academic
Azulai.
Nimeni nu ştie mai bine decât el să
rumenească alunele siriene dar şi pe
cele braziliene, să suplimenteze sa-
rea atât cât trebuie la fistic fără să le
decojească decât parţial, să păstreze
aroma nucilor uscate şi a celorlalte
grăunţe şi mai ales să asorteze puţin
din fiecare sortiment ca împreună să
rezulte o delicatesă remarcabilă.
Nu ştim cauza exactă, adică dacă
dintr-un supliment de respect pen-
tru el, sau dimpotrivă, domnului
Azulai i se lipise o poreclă plasată
de un cetăţean originar de prin Ga-
laţi sau Brăila. Acesta era un client
bun şi statornic, nu avusese nici un
conflict cu el şi îl botezase Terente.
La început Azulai acceptase, îi era
absolut indiferent cum i se spune,
REVISTA umoristicå
dar cu timpul se interesase la alţi
consumatori de seminţe şi aceştia îi
furnizară date contradictorii. Unul îi
spusese că Terente fură fete, cum ştia
el dintr-un cântec popular, altul au-
zise că Terente era un bandit care nu
se lăsase prins de jandarmi, ieşise şi
o variantă potrivit căreia banditul fă-
cuse avere pentru că fura la cântar.
Ei, treaba asta nu-i conveni de loc
domnului Azulai şi din ziua acea se
supăra straşnic pe cei care-l strigau
Terente. Colegii s-au adaptat repede
la situaţie, îi spuneau Acadamic sau
26
Azulai, dar în absenţa lui, continuau
să-l numească Terente.
Ei, şi aici trebuie să spunem două
vorbe despre un alt negustor de se-
minţe, începător şi mult mai modest
în afaceri, Roberto Cohen. Roberto
era din Argentina, avusese acolo un
magazin de sombrero, acele pălării
mexicane care te apără de soare şi
sub care poţi să tragi un pui de somn
în linişte. Roberto încercase şi la Tel
Aviv să lanseze aceste pălării sim-
patice, dar nu avusese succesul scon-
tat. Aşa că se reprofilase pe seminţe.
Şi pentru că fiul lui se apropia de
terminarea liceului, se gândi să-l în-
troducă în noua lui specialitate, ca
viitoare îndeletnicire. Cel mai bine,
se gândi Roberto, ar fi ca băiatul să
lucreze ca stagiar la vestitul Azulai.
Doar se ştie că meseria nu se învaţă,
ci se fură, genul de furt cunoscut şi
acceptat de toată lumea. Domnul
Academic îi primi binevoitor, oare-
cum măgulit de cererea lui Roberto,
care confirma situaţia lui în clasa-
ment. Numai că băiatul nu cunoştea
decât apelativul Terente şi cu toată
sinceritate şi naivitatea vârstei îl nu-
mi ca pe hoţul de fete sau ca pe ban-
ditul care înşeală la cântar.
Nu mai e nevoie să spunem că pra-
ful s-a ales din proiectele lui Roberto.
Dar părinte grijuliu şi iubitor îi spu-
se feciorului:
– Va trebui să renunţăm la această
ideie . Ai să înveţi şi, cu ajutorul lui
dumnezeu, vei ajunge doctor, profe-
sor sau crainic de televiziune. Nică-
ieri nu scrie că to]i trebuie să fie
milionari!
ADEVÅRUL ADEVÅRAT
Mărimea depinde întotdeauna de felul
în care sunt făcute măsurătorile.
Uneori proverbele se contrazic, dar fie-
care din ele are dreptate.
Ne-am pierdut răbdările... Le declarăm
nule.
Ideile ţopăie dintr-o carte în alta (Mircea
Radu Iacoban).
Cine nu coboarâ de loc nu are şanse să
mai urce...
Nu poţi să respecţi reguli când lupţi cu
cei care nu respectă nici o regulă
Dacă dracul vine la putere, dumnezeu
trece în opoziţie.
Nimeni nu ştie răspunsul, nici măcar eu
care le ştiu pe toate! (Liviu Antonesei).
Lovit la cap din interior...
Suntem iubiţi când ne naştem, la fel
când murim. Între cele două date trebu-
ie să ne descurcăm oarecum (înţelepciu-
ne evreiască).
Şefii vor prefera întotdeauna angajaţi
mai proşti decât ei.
Principalul principiu în politică? Fără
principii!
Diferenţa dintre civilizaţia noastră im-
perfectă şi barbaria lor perfectă (Dorin
Tudoran).
Ca să spui adevărul adevărat nu e ne-
voie să vorbeşti prea mult.
Semi analfabetul trebuie apreciat pentru
cealaltă jumătate.
Avea vocea dulce ca un sirop de tuse
(Vlad Nicolau).
E sub orice critică. De acea nici o critică
nu-l atinge!
Dorel Schor
Bursa
Bursa este un mod de a lua banii oa-
menilor care se cred de[tep]i.
Pentru prosti se foloseste Loto
v
– De ce rechinii niciodată nu atacă
economişti?
– Eticå profesională
v
Economiştii răspund la întrebări
pentru că sunt întrebaţi şi nu pentru
că ştiu răspunsul..
v
Prin ce se deosebeşte un investitor
de speculant?
Speculantul cumpără ieftin şi vinde
la un preţ mai ridicat..
Investitorul cumpără scump şi nu
poate vinde.
v
Pe parcursul studierii economiei,
cel mai bun moment pentru cumpă-
rături este anul trecut.
v
– Mă Ioane, eu tot văd la TV şi as-
cult la radio de bursă. Ce e aia bursă?
– Păi, mă Gheo, e cam greu de ex-
plicat dar, uite îţi dau un exemplu.
Tu îţi cumperi o găină care îţi face
nişte ouă. Din ouăle alea ies alte găini
care şi alea fac ouă. Şi din ouăle alea
ies alte găini care şi ele fac ouă. Şi tot
aşe până la un moment dat tu ai câte-
va sute de capete de găini. No, şi-a -
tunci numa că vine o apă mare şi
învolburată şi îţi ia toate găinile şi le
îneacă. Ş-apă i atunci tu imediat te
gândeşti: mama mă-sii de afacere, ra-
ţe trebuia să cumpăr!
27
Week end în familie
L
a sfîrșitul saptamânii, mie îmi
place să dorm mai mult și
mai ales să vorbesc pe FB,
astfel că ieri am intrat să văd
ce mai este nou și am partici-
pat la cîteva Chat-uri pînă ce
celularul a rămas fără baterie, undeva pe la
două dimineața.
Desigur că am dormit mai tîrziu – pînă pe
la prînz, iar cînd m-am sculat am observat
că soțul meu îmi pusese ambele Smart-
phone la încărcat, iar bateriile erau deja în-
cărcate, astfel că m-am așezat să-mi iau
“micul dejun de prânz”.
Între timp am început să verific poșta elec-
tronică, Messenger, Skype ș i altele, iar la
sfîrșitul mesei mi-am întrebat soțul:
– Ce vrei să gătesc astăzi?
Însă înainte să-mi răspundă a sunat o prie-
tenă și am schimbat cîteva vorbe, timp în ca-
re soțul a gătit plăcintă cu carne - una din
preferințele sale, precum și plăcintă cu me-
re, care le place copiilor.
M-au invitat la masă, dar nu eram flămân-
dă – mîncasem nu de mult și încă nu termi-
nasem scurta discuție cu prietena mea,
astfel că ei au mîncat, soțul a spălat vasele și
s-a dus să-și facă siesta, dar cînd a trecut pe
lîngă mine nu s-a putut abține și mi-a de-
clarat:
– Nu ești gospodină!
Noroc că eram încă ocupată cu prietena și
nu am putut să-i råspund «a[a cum merita».
Imediat ce am terminat scurta convorbire,
ambele Smart-phone-uri aveau bateriile
descărcate, din această cauzå a trebuit să în-
cheiem discuția, așa că am pornit compu-
terul [i m-am legat la un Chat internațional
– «cum să fii o bună soție și mamå» și la al-
tul despre «rolul femeii în familie și în socie-
tatea modernå».
Nici nu am observat cînd soțul și-a termi-
nat siesta și a pornit mașina de spălat, apoi
28
a scos rufele uscate de pe fringhie, iar cînd
a trecut pe lîngă mine mi-a spus din nou:
– Nu ești gospodină!
Și de data aceasta a avut noroc, datorită
faptului că era încă timpul de somn al copii-
lor am preferat să mă fac că nu aud, iar la
timpul potrivit el a scos rufele ude din ma-
șină și le-a înșirat la uscat.
Deoarece eram flămîndă, dar și supărată
pe el, am mîncat cîteva tartine. Recunosc că
plăcinta cu carne arăta apetisantå, dar totuși
nu pot să-mi calc principiile, astfel că la de-
sert am găsit încă o bucățica de plăcintă cu
mere, probabil lăsată pentru mine și care a
fost delicioasă.
Seara a descurs într-o atmosferă cordială
– Smart-phonurile se încărcaseră și i-am ce-
dat lui locul la computer, preferînd să stau
puțin culcată și nici nu știu cînd am ador-
mit.
El cu copii au aprins lumînările de Sha-
bath, iar pe la miezul nopții m-a trezit foa-
mea așa că m-am dus să mănânc ceva, luînd
cu mine și un cellular spre a intra pe vreun
Chat.
În jur de trei dimineața el s-a trezit; a venit
și mi-a luat cellular-ul care era aproape des-
cărcat trimi]ându-mă la culcare de parcă ași
fi o fetiță.
A fost drăguț totuși și l-a pus la încărcat,
apoi s-a așezat în pat lîngă mine și a început
obișnuitul concert de sforăituri.
Noroc că nu găsise al doilea celular pe ca-
re \l ascunsesem în baie, în cutia mea cu far-
duri. Este totuși destul de educat ca să nu
caute în orice loc, astfel că acum este cinci
dimineață, bateria se descarcă, pe cer se ara-
tă primele dungi luminoase, iar eu prefer să
mă culc înainte ca “iubitul meu so]” să se
trezească și să vrea să facă sex.
Somn ușor tuturor.
Semnează-o soție neînțeleasă!
 Fårå cuvinte

– Acum, cå încearcå så parcheze,

începe distrac]ia!

– †i-am spus cå cu ma[ina asta,

nici o femeie nu-mi rezistå

– Ai så månânci acum ultima ta maså

– Så vede]i ce mutrå face bunå din via]å… De mâine, eu
nevastå-mea! gåtesc!

29
 Ciocolata
P
ovestea de dragoste a ome-
nirii cu ciocolata a început în
urmă cu peste cinci milenii.
Produsă din semințele arbo-
relui de cacao, nativ pădurilor
tropicale din America Centra-
lă și de Sud, ciocolata a fost mult timp con-
siderată „hrana zeilor”, iar apoi o delicatesă
pentru elite.
Însă, pentru cea mai mare parte a istoriei
sale, ciocolata a fost consumată sub forma
unei băuturi amare, în loc de gustarea care
a ajuns iubită de lumea întreagă.
Arheologii au descoperit cele mai vechi
urme de cacao într-un vas de ceramică folo-
sit de cultura antică Mayo-Chinchipe din
urmă cu 5.300 de ani, în Ecuador. Ciocolata
juca un rol politic, spiritual și economic im-
portant pentru civilizațiile antice ale Mesoa-
mericii, care măcinau boabe prăjite de cacao
și le amestecau cu apă, vanilie, chili și alte
mirodenii pentru a produce o băutură spu-
moasă de ciocolată.
Un afrodiziac cu proprietå]i
mistice [i medicinale
Civilizațiile antice ale Mesoamericii consi-
derau că ciocolata oferă energie și este un
afrodiziac cu proprietăți mistice și medici-
nale. Mayașii, care considerau arborele de
30
cacao drept un cadou de la zei, foloseau cio-
colata pentru ceremonii sacre și ofrande fu-
nerare. Mayașii înstăriți consumau băuturi
spumoase de ciocolată, în timp ce oamenii
de rând consumau ciocolată ca o pastă ase-
mănătoare terciului.
Pe măsură ce Imperiul Aztec se răspândea
în Mesoamerica în anii 1400, au început și
ei să prețuiască arborele de cacao. Având în
vedere că aztecii nu puteau să cultive acești
arbori în teritoriul arid din centrul Mexicu-
lui, aceștia făceau comerț cu mayașii, boa-
bele de cacao fiind folosite chiar și pe post
de valută. În anii 1500, aztecii puteau cum-
păra un curcan sau un iepure pentru 100 de
boabe de cacao. De asemenea, se spune că
Montezuma al II-lea, conducătorul Imperiu-
lui Aztec din secolul al XVI-lea, consuma 50
de cești de ciocolată pe zi dintr-un pocal de
aur pentru a-și crește libidoul.
Inven]ia care a revolu]ionat
produc]ia de ciocolatå
Ciocolata a ajuns în Europa prin anii 1500,
fiind cel mai probabil adusă de conchista-
dorii care călătoriseră în Americi. Deși spa-
niolii își îndulceau băutura de ciocolată cu
zahăr de trestie și scorțișoară, un lucru a ră-
mas neschimbat. Ciocolata a continuat să fie
considerată un simbol al luxului, bogăției și
puterii, un produs scump de import desti-
nat familiilor regale și accesibil doar elitelor
spaniole.
În cele din urmă, popularitatea ciocolatei
a ajuns și pe alte meleaguri europene, acolo
unde aristocrații o consumau ca un elixir cu
beneficii pentru sănătate. Pentru a-și potoli
setea de ciocolată, puterile europene au sta-
bilit plantații coloniale în regiunile ecuato-
riale din jurul lumii pentru a cultiva cacao și
zahăr. Atunci când bolile aduse de europeni
au decimat forța de muncă din Mesoameri-
ca, sclavii africani au fost importați pentru a
munci pe plantații și pentru a susține pro-
ducția de ciocolată.
Ciocolata a rămas un nectar aristocratic
până în 1828, atunci când presa de cacao a
fost inventată ș i a revoluționat producția
ciocolatei.
Primul baton de ciocolatå
comestibil
În 1847, compania britanică de ciocolată
J.S. Fry & Sons a creat primul baton de cio-
colată comestibil din unt de cacao, pudră de
cacao și zahăr. Compania rivală Cadbury’s
i-a urmat exemplul, iar în 1854 a primit un
certificat regal de furnizare a ciocolatei pen-
tru Regina Victoria.
Totuși, cel mai important pas înainte pen-
tru producția de ciocolată a avut loc în El-
veția. În 1870, ciocolatierul elvețian Daniel
Peter a folosit lapte praf dezvoltat cu doar
câțiva ani înainte de vecinul său Henri Nes-
tlé pentru a produce primul baton de cioco-
lată cu lapte, iar cei doi au format în cele din
urmă compania Nestlé. Apoi, invenția cio-
colatierului elvețian Rodolphe Lindt din
1879, care amesteca și aera ciocolată pentru
a-i da o textură catifelată și un gust superior,
a permis producția în masă a ciocolatei cu
lapte.
În Statele Unite, Milton Hershey a pus ba-
zele liniei de producție a ciocolatei cu lapte.
După ce și-a vândut compania de caramel
pentru 1 milion de dolari și a produs primul
baton de ciocolată cu lapte în 1900, Hershey
a cumpărat o fermă în apropiere de locul
său natal din Pennsylvania rurală și a cons-
truit un întreg oraș dedicat fabricării cioco-
latei.
Popularitatea batoanelor de ciocolată a ex-
plodat în anii 1920. Până la sfârșitul dece-
niului, 40.000 tipuri diferite de batoane erau
produse în SUA.
Frank C. Mars și fiul său Forrest Mars Sr.
au colaborat la ideea batonului de ciocolată
Milky Way, care a apărut pe piață în 1923.
Afacerea de familie avea să rivalizeze cu
Hershey, iar Forrest Mars Sr. urma să se alie-
ze mai târziu cu fiul unui director executiv
al Hershey pentru a începe producția de
bomboane M&M în 1941, potrivit History.
O mare afacere
H.B. Reese, care lucrase anterior ca produ-
cător de lactate și maistru de transport ma-
ritim pentru Hershey, ș i-a lansat propria
companie de bomboane în 1923, iar cinci ani
mai târziu lansa bomboanele cu unt de ara-
hide Reese’s Peanut Butter Cups. Acestea
au ajuns să fie produse de Hershey, fiind
unele dintre cele mai vândute bomboane
din Statele Unite.
De la începuturile sale din urmă cu peste
5.000 de ani, ciocolata a ajuns o mare afacere
în zilele noastre. Potrivit studiilor, comerțul
cu ciocolată a atins la nivel global aproape
100 de miliarde de dolari în 2016, inclusiv
aproximativ 25 de miliarde doar în Statele
Unite. Deși arborele de cacao provine din
America, cultivarea sa a fost mutată în Afri-
ca, care este acum sursa a peste două treimi
din producția mondială de cacao.
31
 De la mic la mare
ORIZONTAL:
1. Håmesit – A inventa – Cartilaj –
Aproape nouå!
2. Mustrare asprå – Inculpat – Proptea
– Måsurå agrarå.
3. 24 pe zi – Spa]iu interplanetar – Vine
ultimul la maså! – Sapå \n piatrå.
4. Încoronora]i nordici – Stat european –
De]inåtor de terenuri agraree – În-
grådire ciobåneascå.
REVISTA distractivå
5. Iubit enorm – Unitate de måsurå a in-
tensitå]ii curentului – Stupefiatå.
6. Miros råu – Con]ine o]et – Opritå –
Monede din Iordania.
7. Culoare – Mån\ncå... fiarele! – Literå
groaså – Margine de teren!
8. Aerodrom \n nordul Ierusalimului –
…Poamå acrå – Degradarea cu]itului.
9. Valoarea mårfurilor – Planetå gigan-
ticå – Aluzie – trådåtor biblic.
10. Unitate de måsurå pentru capacitate
– Asociatå – Vechi cetå]i române[ti, –
Cui bont.
11. Ciolan – Du[man – Material izolant
– e fåcutå din zale
32
12. Åncurcårea]å – Îmbolnåvit (pop.) –
Prima. – Pustnic.
VERTICAL:
1.Participant la Olimpiadå – Precipita]ie
atmosfericå (pl.).
2. Ifose – Activeazå \n domeniul presei.
3. A tårågåna rezolvarea problemelor –
Vin... \nvechit!
4. Un negru ie[it din Marea Neagrå! –
Se \nchinå zeilor (pl.).
5. Apå ståtåtoare – Casa fåtului – Sin-
gurå!
6. Articol de revistå – Acut!
7. Înål]imea dumneavoastrå! – Apre-
hensiune.
8. Oameni v\ndu]i... banilor! – Duce
scrisori.
9. Înconjur – Patriarhalå.
10. Unul din marile state ale lumii – Lac
\n Finlanda.
11. Frunze rupte! – Mediul \n care
tråie[te cineva.
12. Infern – Zeul iubirii la patagonezi –
Recent.
13. Curajoaså.
14. Rudå de primul grad – Emulsie cu
care se trateazå ]esåturile pentru a le
 La control
ORIZONTAL:

1.Joaca copiilor – Corabie legen-

darå.
2. Ramurå a medicinii care se
ocupå cu båtr\ne]ea – Pu]in
ulei! – Necaz!
3. ßi-a pierdut voiciunea – Vechi
monede de aur [i argint.
4. A apare – Turte din målai –
Ten!
5. A murdåri – Birlic! – Unde! –
Lec]ii.
6. Trece apele – Varietate de prun
(reg.). VERTICAL:
7. Plouat – Transport \n comun – Diftong
– Salå mare. 1. Femeie rea (fig.).
8. Piatrå pre]ioaså. 2. Turmentatå – Loc \n Bolivia – Macaz.
9. Înconjur (pl. ) – Capcanå. 3. Sihastri – Marginea pålåriei la bårba]i
10. Înfioråtor – Localitate \n Somalia – (pl.).
Au depå[it dimensiunile obi[nuite! 4. Localitate japonezå – Animale rume-
11. Lovituri la box sub bårbie – Iese!
gåtoare.
12. Vehicule cu cai – Arma aborigenilor
5. Spectacol cu caracter solemn – Vechi
Australiei.
ceas de perete (pl.).
13. Aici – Ciclon tropical – Carboniza]i.
6. Institu]ii pregåtite pentru produc]ie –
A sårbåtori un eveniment important.
face lucioase [i ne[ifonabile. 7. Fluviu siberian – Nemaivåzut p\nå \n
15. Eronatå – Bårbieri]i. prezent – Båtut la cap bine de tot!
16. Trecutul apropiat! – Båtutå (fig.). 8. Usturoi – Punct de trecere – Biruin]å
17. Indicå o defec]iune la motor – A folosi o de mare prestigiu.
substan]å excitantå.
9. Unde-i... nu-i tocmealå! – Spectacol
18. Urme de la o eczemå! – Grotesc (fem.).
19. Din familia ovinelor – Face din mare... teatral de gen u[or.
mic! – Epocå. 10. Folositå la \mpletit – Clådire \naltå.
20. Se scoalå cu noaptea-n cap! (pl.) – Mese! 11. Oalå de lut ars (var.) – Vie! – Råpus!
21. Cuprinzåtoare – Paznic al haremului la 12. Ur[i polari – Bate drumurile! – Ex-
curtea sultanului. plozibil.
22. Fazå \n care partea luminoaså a Lunii se 13. Munte \n Congo – Ger!
vede sub forma unui semicerc (pl.) – 14. Împuternicitå cu diverse modificåri.
Urme. 15. Fructe comestibile de pådure – Omul
23. Emo]ia arti[tilor la premierå – Erudit. cu o mie de fe]e! (pl.).
Dic]ionar: GOUA, PANC.
Dic]ionar: I†I, IET, UTLA, DUCT, NIO.

33
 Preferin]e
ORIZONTAL:

1. Denaturarea adevårului (pl.).

2. Purificare – Must prelucrat.
3. Bunå de potcovit! – Copila[.
4. Hidrocarburå folositå la fabricarea
cauciucului sintetic– A coase la gher-
ghef.
5. Localitate \n Norvegia – Instrument
muzical.
6. Exerci]ii sportive – Face legåtura.
7. Serve[te! – Unelte de grådinå.
8. Documente – Påsåri cântåtoare.
3. Care exprimå o calitate \n cel mai \nalt
9. La råzboi – Os al bazinului.
grad (pl.).
10. Culoare – Preoteaså a zeului Bachus.
4. Luptå corp la corp (pl.) – Legåturå co-
11. †ara tuturor posibilitå]ilor – Din nou.
mercialå.
5. Uite! – Tangentå – Istoriograf arab.
VERTICAL:
6. ...Diavolo, pseudonimul lui Michele
Pezza, ]åran din Italia, conducåtor al
1. Istoric roman, protector al literaturii [i
briganzilor calabrezi care se luptau
artelor – Pu[ti (sing.).
\mpotriva invaziei armatelor franceze
2. Prezumtiv – Biped.
din anul 1799 – Faza de \nceput a
coacerii fructelor – Macaz.
SUDOKU 7. Uniune! – Clådire destinatå
celebrårii cultului cre[tin.
8. A se duce de colo p\nå colo fårå
rost.
9. Aeronavå – Bernandino ..., pic-
tor clasic italian.
10. ßir – Pe-
trecere.
11. Bå[tina[i
din America
de Sud –
Zburåtor leg-
endar.

Dic]ionar:
NERT, ABI.

34
 Tentant
ORIZONTAL:

1. Dau dispozi]ii bune!

2. Mi[cat... fårå a se mi[ca!
3. Înclinat – Una care n-a trebuit niciodatå
så depå[eascå måsura.
4. Temå de studiu pentru meteorologi – Bu-
toi cu doagele fåcute din lemn de stejar.
5. Legi scoase din uz – Nichel.
6. Certat cu asprime – Gurå rea!
7. Datå! – Pare tot timpul a fi ocupat.
8. Titlu onorific acordat unul preot catolic
(pl.) – Caså pentru båtr\ne]e.
9. Organ de porc – ßofer la un vehicul de doi
4. Cu vibra]ii – Rupt \n douå!
cai putere!
5. Poate practica o altå meserie dec\t cea de
10. Comicå – Factor de corec]ie editorial.
bazå.
11. ç[i ]ine cuv\ntul (fem.) – Are un \nalt
6. În felul acesta – La fasolea båtr\nå (pl.).
nivel de trai.
7. Chemat la judecatå – Cunoscute de
la...fårå frecven]å!
VERTICAL:
8. O tonå jumåtate! – Belele.
9. Sport complex – Surescitat.
1. Con]opist din vechiul sistem de birocra]ie
10. Post neocupat de nimeni – Larg,
– Indispus (pop.).
cuprinzåtor (fem).
2. De ne\nduplecat (fem.).
11. Macaronar (fig.) – Picior de lemn.
3. Producåtoare de anticorpi – Avan-
premiera unor lupte cr\ncene.
Dic]ionar: OCA, CA†Å, DIAC.

DEZLEGÅRILE JOCURILOR Iz, O]etar, Baratå, Dinari, Violet, Ruginå,

Aldinå, En, Atarot, Soacrå, Tocile, V, Pre],
PREFERIN†E: Mistificåri, Epurare, Vin, Neptun, Apropo, Iuda, Litru, Aliatå, Ra-
Copitå, †\nc, Etena, Broda, Nert, Pian, S, iale, Nit, Os, Inamic, Azbest, Armurå, I]å,
Atletism, Si, Ia, Greble, Acte, Grauri, R, I]å, Atacat, Înt\ia, Ascet.
Iliac, Mov, Bacanta, America, Iar. TENTANT: Distractivi, Impresionat,
LA CONTROL: Zbenguialå, Arcå, Geria- Aplecat, Oca, Climå, Antal, Anulate, Ni,
trie, Ul, Of, Ramolit, Galbeni, I]i, Alivenci, Ocår\t, Ca]å, Ta, Aferat, N, Abati, Azil, Rit,
Tn, Påta, A[i, De, Ore, T, Înot, Avram, O, Cåru]a[, Ilarå, Eratå, Tåcutå, Itan.
Ub,Tren, Ae, Aulå, Rubin, Otråvitor, Oco- SUDOKU:
li[uri, I, Lat, Atroce, Iet, Mari, I, Upercu-
turi, Es, Care, Bumerang, T, Aci, Taifun,
Ar[i.
DE LA MIC LA MARE: Såtul, Scorni,
Zg\rci, Opt, Perdaf, Acuzat, Reazem, Ar,
Ore, Cosmos, Zesert, Daltå, Reni, Italia,
Mo[ier, †arc, T, Adulat, Amperi, Uimitå,

35
 Ce se întâmplå în corp
când bem sau nu bem apå?
R
alph Vornehm a pre-
zentat componen]a de
apå a fiecărui organ
din corp, începând cu
sângele, celulele, neuro-
transmi]åtorii [i termi-
nând cu organele.
Astfel, creierul con]ine 90% apă,
MAGAZIN medical
ceea ce explicå, într-un fel, capacita-
tea acestuia de a transmite mesajele
către toate organele cu viteze ului-
toare; neurotransmi]ătorii – respon-
sabili de transmiterea acestor mesaje
– con]in tot 90% apă.
„Este de în]eles atunci, de ce, când
nu bem apă, nu mai sim]im cu tim-
pul senza]ia de sete. Neurotransmi-
]ătorii deshidrata]i nu mai transmit
corect mesajul «mi-e sete», așa încât
setea începe să mistuie corpul, încep
durerile (și ele semnale de deshidra-
36
tare) și patologia multor organe. Ce-
lulele corpului nostru nu se ating în-
tre ele, pentru cå înoată în apă, la fel
ca și nervii”.
Ce se întâmplå când
apa din corp este
murdarå?
Celulele comunică printr-un sistem
de tip bio-laser. Există un tip de apă
\n interiorul celulei și alt tip de apă
în afara ei. Schimbul \ntre acestea
purifică celula și o ajută să func]io-
neze corect. Dacå nu bem apå regu-
lat, celulele se intoxică.
Cînd membrana unei celule nu es-
te bine hidratată, corpul declanșează
un mecanism de urgen]ă, ca formå
de apărare și de hidratare. Corpul se
protejează de deshidratare cu ajutorul Sunt oameni care tu[esc,
colesterolului. Membrana se îmbracă
într-o peliculå protectoare, ca o cremă,
îi apaså inima sau
care împiedică uscarea. au colici dupå maså
Ce este aceasta peliculå? Surprizå. Es-
te... colesterol. Acele organe care ne dor după ce mân-
Corpul nostru se protejează de des- căm sesizează că nu au destulă apa”,
hidratare cu ajutorul colesterolului. spune Ralph Vornehm.
Studiile efectuate au arătat că, în 90% La nivelul cartilagiilor, componen]a
din cazuri, colesterolul scade în 21 de zi- apei este de 90%. Când cartilagiul este
le de băut apå corect, ceea ce înseamnă deshidratat, începe să pocnească. Oasele
că în 90% din cazuri, colesterolul este au nevoie de apå \n aceeași masurå.
crescut din cauza deshidratării. Multe dintre durerile de oase, precum [i
Vornehm arată că celulele deshidratate sindromul de alunecare al discului lom-
se află într-un fel de sferå întunecată, bar sunt cauzate de deshidratare.
după care devin mutante și se ajunge la Tensiunea arterială mare, problemele
cancer (studiile făcute pe celulele can- legate de vasele de sânge sunt cauzate
ceroase au arătat că acestea nu mai co- de lipsa apei din corp. Presupunem, însă
munică \ntre ele). că durerile sunt mai mult decât o rugă-
Ce se întâmplă la nivelul sistemului di- minte pe care corpul ne-o trimite. Dure-
gestiv dacă nu bem apå înainte de masă rea este un mare strigăt, care s-ar putea
(o cană, cu o jumătate de oră înainte de traduce:
masă, NU SE BEA APÅ ÎN TIMPUL «Ajutor, mi-e sete de nu mai pot! Då-
MESEI!?) mi apå!!».
Corpul nostru are nevoie de sânge
pentru a efectua procesul digestiv și este
binecunoscut faptul că sângele este com-
pus 80% din apå. Pentru a efectua corect
procesul de digestie, sângele trebuie să
fie hidratat corect înainte de masă. Alt-
fel sângele se îngroașă [i de aceea, pen-
tru a se hidrata, extrage apa din organele
vitale.
În organismul nostru fiecare celulă,
fiecare componentå „luptå” pentru a-și
între]ine via]a proprie, ceea ce face ca, în
ultima instan]ă, så conducă spre via]a în-
tregului organism. Sângele nu face ex-
cep]ie de la acest principiu, așa încât,
este extrem de important să bem apå cu
o jumătate de oră înainte de masă. S\n-
gele nu va mai extrage apa din organele
vitale pentru a realiza procesul de di-
gestie, iar corpul va rămâne sănătos.

37
 RETETE CULINARE
Pråjituri lavå cu ciocolatå
Ingrediente (4 por]ii)
2 linguri praf de cacao
120 g chipsuri de ciocolată neagră
120 g de unt
120 g zahăr
3 ouă
2 gălbenușuri de ou
120 g făină
4 påtrå]ele de ciocolată neagră
1. Preîncălziți cuptorul la 180˚C. Ungeți
generos cu unt formele și presåra]i inte-
riorul cu cacao. Puneți în frigider în timp
ce faceți umplutura.
2. Topiți untul ș i ciocolata la bain
marie. Amestecați și låsa]i la răcit 5 min.
3. Bate]i zahărul, ouăle și gălbenușurile
la mixer, până când devin palide și pu-
foase. Se toarnă făina ș i se amestecă,
apoi se adaugă amestecul de ciocolată și
se amestecă.
Se \mpart \n forme și apăsați câte un
påtrå]el de ciocolată în fiecare până când
este doar acoperit.
Da]i la cuptor 13 min., apoi - trece]i cu
grijå pe margini cu cu]itul [i trece]i pe o
farfurie.
Se pudrează cu zahăr pudrå [i se ser-
vește.
38
Pråjiurå de ciocolatå fåeå fåinå
Ingrediente: de vanilie
3 ouă mari ușor
200 g ciocolatå to- bătute
catå 100 g cacao
100 g cană unt Pentru ganache:
70 g cană zahăr 200 g ciocolată to-
1/4 linguriță sare cată
1 linguriță extract 100 g fri[cå lichidå
Preîncălziți cuptorul la 180˚C. Ungeți o
tavă cu spray antiaderent. Așezați o foa-
ie de pergament pe fundul tåvii și pul-
verizați cu spray antiaderent.
Topi]i ciocolata și untul la micro.
Adăugați zahărul, sarea și extractul de
vanilie și amestecați.
Adăugați ouăle [i cacao și amestecați
până se omogenizează.
Turna]i aluatul în tava pregătită și coa-
ce]i 25 min sau până când tortul are o
crustă subțire deasupra
Låsa]i prajitura så se råceascå complet.
Combinați ciocolata și smântâna într-
un castron da]i la micro până când se to-
pe[te ciocolata.
Pune]i uniform ganache de ciocolată
peste tortul răcit. Lăsați glazura să se
\ntåreascå câteva ore înainte de a tăia și
servi tortul.
 pråjituri cu ciocolatå
Pråjiturå finå de ciocolatå
Ingrediente 1 pahar făină
1 pahar de lapte 70 g cacao
1 lingură oțet alb 1 lingură praf de
70 ml ulei canola copt
2 ouå 1 linguriță sare
1 pahar zahăr brun ½ cană cafea sau
½ pahar zahăr tos apă clocotită
Preîncălziți cuptorul la 160°C
Ungeți și tapetați o formă de tort circu-
lară cu hârtie de copt.
Într-un castron, amestecați laptele și
oțetul. Låsa]i să stea 5 min până se în-
groa șă. Adåuga]i uleiul, ouăle, zahărul
brun și cel tos. Cerne]i deasupra făina,
cacao, praful de copt și sarea. Aameste-
ca]i bine. Adauga]i cafeaua (sau apa)
clocotită.
Turna]i în tava pregătită și pune]i în
jumătatea inferioară a cuptorului. Coa-
ceți timp 55-60 min. sau până când este
bine crescut ș i scobitoarea iese curatå
(nu deschideți cuptorul cel puțin 45 de
minute). Låsa]i să se răcească în formå
20 min apoi pe un grătar.
Trufe de ciocolatå simple
Ingrediente:
300 g ciocolată neagră tocată fin
150 ml fri[cå lichidå
10 g unt
un vârf de are
cacao
Într-o cratiță mică aduceți smântâna la
fiert. Opriți focul.
Adăugați untul și ciocolata neagră to-
cată și amestecați până se topesc. Adău-
gați sare și amestecați până se combină.
Înveliți o tavå cu hârtie pergament,
adăugați amestecul de ciocolată. Da]i la
frigider minimum 3 ore. Scoateți cioco-
lata din frigider ș i tăiați-o cu un cuțit
fierbinte în cuburi de 2,5 x 2,5 cm. ßter-
ge]i cuțitul cu un prosop fierbinte la fie-
care tăietură.
Pudra]i cu cacao.
39
Doris Lessing
O micå invazie de låcuste
Î
n anul acela, ploile au venit la
timp. Exact atunci c\nd recoltele
aveau nevoie de ele. Din spusele
fermierilor, asta era concluzia la
care ajunsese Margaret. C\nd se
discuta despre vreme, Margaret
nu avea niciodatå o pårere proprie.
Chiar [i pentru un lucru at\t de simplu
cum este vremea, ai nevoie de experien-
]å. Margaret nu avea. Bårba]i erau: Ri-
chard, bårbatul ei [i Stephen tatål lui
Richard, un båtr\n fermier. Ace[ti doi
bårba]i erau \n stare så discute ore \n-
tregi, dacå ploile cåzute erau dezastru-
oase sau simple ploi obi[nuite.
Margaret locuia la fermå de trei ani [i
tot nu \n]elegea cum de nu dådeau fali-
ment, c\nd ace[ti oameni nu aveau nicio-
datå o vorbå bunå despre vreme, sau
despre calitatea solului, sau despre gu-
vern. Asta era limbajul fermierilor, pe ca-
re avea så-l \nve]e [i ea. Ei nu dådeau
nici faliment, nici nu se \mbogå]eau.
Continuau så meargå \nainte duc\nd un
trai confortabil. Cultivau porumb. Fer-
ma se \ntindea pe trei mii de pogoane pe
\nål]imile care dådeau spre Zambezi, un
]inut uscat, båtut de v\nturi, rece [i iarna,
numai praf. Acum era \nså anotimpul
ploios, umed [i cåldura urca \n valuri
molcome deasupra c\mpului \nverzit.
Totul era frumos, cerul albastru, colinele
\nverzite [i \n zare, mun]ii.
O dureau ochii de la lumina soarelui.
În ora[ul de unde venea ea oamenii nu
prea se uitau \n sus, spre cer. În seara
aceea \l auzi pe Richard spun\nd: „Gu-
vernul ne-a avertizat cå ne putem a[tep-
ta la o invazie de låcuste care vin dinspre
nord. Insecte, roiuri de insecte, oribil!”
Richard [i båtr\nul Sephen se uitau \n
40
sus, spre mun]i.
„N-am mai avut låcuste de [apte ani.
Ele vin \n cicluri, spuneau ei [i adåugau:
„s-a dus recolta noastrå din anotimpul
åsta”.
Continuau \nså cu treburile fermei, ca
de obicei. P\nå \ntr-o zi c\nd, \ntorc\ndu-
se la fermå pentru masa de pr\nz, båtr\-
nul Stephen s-a oprit, a ridicat un deget
[i a aråtat: „Privi]i, iatå-le!”
Margaret veni [i ea \n fugå, uit\ndu-se
\nspre coline. Servitorii din bucåtårie
ie[irå [i ei. To]i ståteau [i priveau. Dea-
supra culmilor st\ncoase ale mun]ilor se
zårea o f\[ie de culoarea ruginii. Låcus-
tele veneau.
Apoi imediat Richard \ncepu så strige
arga]ii, båtr\nul Stephen chemå bucå-
tarul. Acesta alergå [i \ncepu så loveascå
\n bucata de tablå at\rnatå de o creangå,
cu care obi[nuiau så cheme muncitorii \n
caz de alarmå. Argatul alergå la maga-
zie så adune cånile de metal, fiecare bu-
catå de tinichea. În toatå ferma råsuna
gongul. Lucråtorii se adunau [i to]i arå-
tau \nspre coline [i strigau, agita]i. La
repezealå se adunarå cu to]ii, iar Richard
[i båtr\nul Stephen \i \ndrumau ce så fa-
cå repede, repede, repede.
To]i \ncepurå så alerge \mpreunå cu cei
doi albi [i \n c\teva minute Margaret vå-
zu cum se \nal]å fumul din focurile
aprinse \n jurul ogoarelor. Gråmezi de
lemne [i iarbå ståteau pregåtite. Se aflau
acolo [apte petice de påm\nt descoperit,
galben, de culoarea s\ngelui roz, unde
porumbul t\når de-abia råsårise. Formau
un strat sub]ire, verde [i \n jurul fiecå-
ruia se ridicau nori gro[i de fum. To]i
azv\rleau \n foc frunze umede, pentru ca
fumul så fie mai gros [i mai acid. Mar-
garet se uita la coline. Acum påreau un
nor jos [i lung, care \nainta [i se umfla
din ce \n ce. Telefonul \ncepu så sune.
Vecinii... repede, repede, vin låcustele.
Båtr\nului Smith \i m\ncaserå recolta, p\-
nå la rådåcinå. Aprinde]i focurile, re-
pede!
Desigur, fiecare fermier spera cå låcus-
tele \l vor ocoli [i se vor opri la urmåtoa-
rea fermå; dar era totu[i cinstit så-i
avertizeze pe al]ii. Peste tot, pe o supra-
fa]å de cincizeci de kilometri, fumul se
\nål]a din sute de focuri. Margaret rås-
pundea la telefon [i \ntre timp urmårea
låcustele. Lumina pålea. Se låsase o um-
brå ciudatå ca atunci c\nd se aprindea
måråcini[ul, c\nd aerul devenea gros ca
fumul. Învåluia lumina soarelui care de-
venise portocaliu. Era sufocant, ca la
apropierea unei furtuni. Låcustele \nain-
tau repede. Jumåtate de cer era de-acum
\n \ntuneric. Îndåråtul vålului ruginiu
urma roiul principal, ca un nor negru [i
des care pårea cå ajunge p\nå la soare.
Margaret se \ntreba cu ce ar putea så-l
ajute. Nu [tia. Apoi se \n-toarse båtr\nul
Stephen. „S\ntem distru[i, Margaret, dis-
tru[i. Afurisitele astea s\nt \n stare så
\nghitå toate frunzele din fermå, \ntr-o
jumåtate de orå. ßi e \ncå devreme dupå-
amiazå. Dacå am putea face destul fum
[i destul zgomot p\nå apune soarele, s-
ar a[eza poate \n altå parte. Pune ceai-
nicul cu apå, munca asta face sete”.
ßi a[a Margaret s-a dus \n bucåtårie, a
aprins focul [i a fiert apå. Pe acoperi[ul
de tablå al bucåtåriei se auzeau acum
loviturile, ciocåniturile låcustelor care
cådeau sau zg\rieturile pe care le fåceau
c\nd alunecau \n jos. Primele sosiserå de-
acum. De pe c\mp se auzeau cum oa-
menii izbeau \n sute de vase de tablå [i
\n fiecare bucatå de metal. Stephen a[-
tepta neråbdåtor p\nå se umplu o canå
cu ceai fierbinte, dulce, portocaliu [i una
cu apå. Între timp, \i povestea Margare-
tei cum \n urmå cu douåzeci de ani då-
duse faliment, din cauza unei armate de
låcuste. Apoi, continu\nd så vorbeascå,
luå \n fiecare m\nå c\te un bidon cu ceai
[i porni \ncet pe cårarea care ducea p\nå
la muncitorii \nseta]i.
În timpul åsta låcustele cådeau pe aco-
peri[ul bucåtåriei, ca grindina. Råsuna
ca o furtunå puternicå. Se \ntunecase,
aerul era \nåbu[itor, peste tot låcuste. Se
loveau de ea [i Margaret le dådea jos.
Erau creaturi de culoare ro[iaticå, grele,
care o priveau cu ochii lor mici, rotunzi,
de om båtr\n, \n timp ce se agå]au cu pi-
cioarele lor din]ate. Margaret, dezgus-
tatå, \[i ]inu råsuflarea [i fugi \nåuntru
\n caså. Dar \nåuntru i se påru cå se aflå
\n mijlocul unui uragan. Acoperi[ul de
tablå vibra [i se amesteca cu zgomotul
metalic de pe ogoare. Dacå priveai afarå,
copacii aråtau bizar [i nu se mi[cau, iar
crengile at\rnau \n jos sub greutatea in-
sectelor. Påm\ntul pårea cå tremurå, pes-
te tot se t\råu låcustele, roiul era at\t de
des cå nu se mai zårea prin el nimic. Da-
cå te uitai \nspre mun]i, pårea cå toarnå
o ploaie deaså.
Soarele aproape dispåruse, acoperit de
un nou val. Era o beznå ca noaptea. Apoi
se auzi un troznet scurt, dinspre tufi[uri.
Se rupsese o cracå. Apoi alta. Un copac
se aplecå [i se pråbu[i. Prin norul låcus-
telor un om venea alerg\nd. Era nevoie
de mai mult ceai, de mai multå apå.
Margaret le dådu c\t le trebuia. †inea
focul aprins [i umplea bidoanele cu li-
chid. Apoi se fåcu ora patru. Låcustele
nåvåliserå pe deasupra capetelor lor, de
c\teva ore bune. Båtr\nul Stephen sosi
din nou. Cu fiecare pas strivea låcuste,
altele ståteau agå]ate pe el. Båtr\nul \n-
jura [i blestema, izbindu-le cu pålåria lui
veche. Se opri o clipå \n prag, le azv\rli
de pe el [i dådu buzna \n living-room-
ul care era curat. „N-a mai råmas nimic.
S-a dus toatå recolta”, spuse el. Oamenii
\nså continuau så izbeascå \n tinichele.
„De ce nu \nceteazå?” \ntrebå Marga-
41
ret. „Roiul principal \ncå nu s-a a[ezat.
S\nt pline de ouå [i cautå un loc unde så
se a[eze [i så le cloceascå. Dacå le putem
opri så se a[eze så le cloceascå pe ferma
noastrå, am c\[tigat un punct. Dacå reu-
[esc så-[i depunå ouåle, mai t\rziu lar-
vele vor m\nca tot ce avem”.
Luå o låcustå de pe cåma[e [i o despicå
cu unghia. Era plinå de ouå „Închipu-
ie[te-]i, fiecare multiplicat de milioane
de ori. Ai våzut vreodatå un roi de pui
de låcustå, \n mar[? Ai avut noroc”.
Margaret se g\ndi cå [i un roi de låcuste
adulte era catastrofal. Afarå lumina era
acum de un galben palid, norii de in-
secte mi[cåtoare, ba se \ngro[au, ba se
råreau. Ca ploaia.
„E foarte grav?” \ntrebå Margaret, \n-
frico[atå [i båtr\nul råspunse, emfatic:
„S\ntem termina]i. Roiul åsta poate o så
treacå, dar dacå au \nceput vor veni din-
spre nord, unul dupå altul. ßi apoi, s\nt
puii. Asta poate dura doi sau trei ani”.
„Dacå åsta-i sf\r[itul, e sf\r[itul, se g\n-
di Margaret neputincioaså. ßi acum, ce
va fi? Trebuie så ne \ntoarcem to]i trei la
ora[...”. Îi aruncå o privire scurtå lui Ste-
phen, acest båtr\n, fermier de patruzeci
de ani. De douå ori dåduse faliment [i ea
[tia cå nimic nu l-ar putea hotår\ så plece
de acolo [i så devinå func]ionar \ntr-un
ora[. O durea inima pentru el. Aråta at\t
de obosit, liniile de la nas spre gurå se
ad\nciserå. Sårmanul båtr\n. Stephen
scoase din buzunar o låcustå care se stre-
curase acolo, apuc\nd-o de picior. „Parcå
ar fi arcuri de o]el, picioarele tale”, \i
spuse el vesel, låcustei. Margaret, dintr-
odatå s-a sim]it neobi[nuit de \nvioratå.
Î[i aminti cå nu era pentru prima oarå \n
cå bårba]ii \i anun]au ruina lor iremedia-
bilå.
„Då-mi ceva så beau, fatå”, spuse el [i
Margaret \i puse pe maså sticla de whis-
ky.
În acest timp, afarå \n nåvala de insec-
te, so]ul ei lovea \ntr-o tinichea, arunca
42
frunze \n foc [i insectele se cå]årau pe el,
din toate pår]ile. Margaret se \nfiorå.
„Cum po]i suporta så te atingå?” \i \n-
trebå ea. El o privi dezaprobator [i ea se
sim]i umilitå. Acum era so]ie de fermier,
purta pantofi potrivi]i [i o fustå solidå.
Cu timpul, va putea så suporte chiar
atingerea låcustelor.
Dupå ce dådu pe g\t unul sau douå pa-
hare de whisky båtr\nul Stephen se \nt-
oarse pe c\mpul de luptå, \not\nd printre
valuri alunecoase de låcuste. Se fåcuse
ora cinci. Peste o orå, soarele avea så
apunå. Atunci valul se va potoli. Acum
era la fel de des. Copacii erau gråmezi
sf\[iate, de un ro[u cafeniu. Margaret \n-
cepu så pl\ngå. Totul era inutil. C\nd nu
aveau un anotimp favorabil, aveau lå-
custe, dacå n-aveau låcuste erau viermi,
sau måråcini[ul lua foc. Întotdeauna se
\nt\mpla ceva. Fo[netul armatei de lå-
custe era ca o pådure \n furtunå, cådeau
pe acoperi[ ca o ploaie puternicå, på-
m\ntul nu se mai vedea sub straturile
lunecoase, cafenii. Pårea cå acoperi[ul se
pråbu[e[te sub greutatea lor, pårea cå
u[a va ceda sub presiunea lor [i \ncåpe-
rile acelea se vor umple de låcuste. Era
at\t de \ntuneric! Se uitå \n sus. Aerul se
mai sub]ie, apårurå mici petice albastre
printre norii \ntuneca]i. Spa]iile albastre
erau reci. Soarele avea så apunå. Prin ae-
rul tulbure, Margaret zåri siluete care se
apropiau. În frunte, båtr\nul Stephen på-
[ea curajos, apoi venea so]ul ei, epuizat
de obosealå. În urma lor, servitorii. Su-
netul gongurilor \ncetase. Nu se auzea
dec\t fo[netul ne\ntrerupt al miriadelor
de aripi. Cei doi bårba]i se scuturarå de
insecte [i intrarå.
„Ei, roiul principal a trecut”, spuse Ri-
chard, sårut\nd-o pe obraz.
„Totul e \ncå oribil”, spuse Margaret
pl\ng\nd.
De[i aerul nu mai era negru [i des ci de
un albastru limpede, toate celelalte, co-
paci, clådiri, tufi[uri, påm\nt, dispåru-
serå sub masele cafenii fremåtåtoare.
Dacå nu plouå la noapte, la råsåritul
soarelui ele vor porni mai departe. Mar-
garet se ridicå, \[i [terse lacrimile [i \n-
cepu så pregåteascå masa de searå,
fiindcå servitorii erau epuiza]i. Ei \i tri-
mise så se odihneascå. „N-a råmas nici
un fir de porumb”, \i auzi ea spun\nd.
„La ce bun, se \ntreabå Margaret, dacå
ferma va fi plinå de larve?” Îi auzi apoi
spun\nd cå guvernul \mpår]ise prospec-
te cu instruc]iuni, cum så lupte \mpo-
triva larvelor. Muncitorii trebuiau så
circule tot timpul [i unde zåreau grå-
mezi de larve så sape [an]uri \mprejur,
sau så le stropeascå cu insecticide pe ca-
re le distribuia guvernul. Acesta ar fi
vrut så elaboreze, \mpreunå cu ei, un
plan pentru eliminarea definitivå a ace-
lui flagel. Låcustele trebuiau atacate la
surså. Bårba]ii discutau ca [i cum ar fi
plånuit un råzboi [i Margaret asculta
uluitå. Noaptea a trecut, lini[titå. Nu s-a
auzit nici o mi[care, dec\t uneori o cracå
care troznea sau un pom care se pråbu-
[ea. Margaret n-a prea dormit. Richard
\nså dormea ad\nc, istovit de lupta din
timpul zilei. Diminea]a, c\nd s-au trezit,
lumina soarelui era aurie [i limpede.
Margaret se uitå pe fereastrå. Båtr\nul
Stephen se trezise mai devreme. Ståtea
acolo [i privea tufi[urile. Se uitå [i ea
uimitå [i captivatå, \mpotriva voin]ei ei.
Fiecare pom, fiecare ramurå, tot påm\n-
tul pårea cå arde cu flåcåri palid. Låcus-
tele \[i scuturau aripile roua de peste
noapte. Peste tot licåreau lumini]e aurii-
ro[cate. Ie[i afarå [i se alåturå båtr\nului,
cålc\nd cu grijå printre insecte. Deasupra
capetelor cerul era albastru, albastru
stråveziu.
„Foarte bine”, spuse båtr\nul Stephen,
cu satisfac]ie.
„Ei, s-ar putea så fim ruina]i, så dåm
faliment, se g\ndi Margaret, dar nu or-
i[icine se poate låuda c-a våzut o armatå
de låcuste scutur\ndu-[i aripile, \n zori
de zi”. Deasupra colinelor, la distan]å, se
zårea pe cer o f\[ie ro[catå, palidå care se
\ngro[a [i se \mprå[tia.
„Se duc, spuse båtr\nul Stephen, se duc
armate de cåpetenie, \nspre sud”. De pe
to]i copacii, de pe påm\nt, de jur-\mpre-
jur låcustele \[i \ntindeau aripile, påreau
mici avioane care fåceau o manevrå pen-
tru a \ncerca dacå erau destul de uscate.
ßi au \nceput så plece. Un abur ro[cat
pårea cå urcå de pe ogoare, de pe på-
m\nt, dinspre tufi[uri, pe distan]å de
kilometri. Din nou, soarele se \ntunecå.
Nu råmåseserå dec\t crengile goale, ne-
gre. Nici urmå de verdea]å, nimic. Toatå
diminea]a, to]i trei au urmårit cum crus-
ta cafenie se sub]ia, se får\mi]a, se dizol-
va [i \mpreunå cu roiul principal, se
\ndrepta spre sud. Råmase \n urmå un
peisaj devastat. Pe la miezul zilei, dispå-
rurå. Pe påm\nt, doar cadavrele [i råni]ii.
Muncitorii africani le adunau cu crengi
[i le str\ngeau \n gåle]i.
„Ai m\ncat vreodatå låcuste uscate la
soare?”, \ntreabå båtr\nul Stephen. „În
urmå cu douåzeci de ani, c\nd råmåse-
sem fårå nimic, am tråit doar cu fåinå de
målai [i låcuste uscate, timp de trei luni.
Nu s\nt rele la gust, seamånå cu pe[tele
afumat.
Margaret nu suporta nici måcar g\n-
dul. Dupå masa de pr\nz ie[irå pe c\mp.
Totul trebuia plantat din nou. Cu pu]in
noroc, altå invazie nu avea så mai treacå
exact pe-acolo. Ei sperau \nså så \nceapå
ploile, så råsarå iarbå proaspåtå, fiindcå
altfel vitele se pråpådeau. C\t despre
Margaret, ea \ncerca så se obi[nuiascå cu
g\ndul cå vor urma trei sau patru ani de
invazii. Låcustele vor fi ca vremea rea.
Întotdeauna posibile. Se sim]ea ca un su-
pravie]uitor, dupå råzboi. Bårba]ii \nså
\nfulecarå cu poftå m\ncarea de pr\nz.
„Putea fi mult mai råu”, au spus ei.
43
Eduard Jurist
Aventura
de ciocolatå
A
cum ș tiu aproape toate
cuvintele pe care le folos-
esc cei mari. Formidabil
înseamnă: ”Ce bine sea-
mănă cu taică-său”. De
cîte ori mă întîlnesc în
curte, vecinii exclamă pe toate tonurile:
”Formidabil!” adăugînd explicația: ”Ce bi-
ne seamănă cu taică-său”. Extraordinar
înseamnă că iar am băgat în gură ceva ce nu
e de mîncare. ”Extraordinar! Băiatul ăsta
crede că totul se mănîncă”.
Îmi amintesc că primul cuvînt pe care
l-am spus a fost: ”Uaua”. Mama spunea
că asta înseamnă ”mama”, iar tata spu-
nea că asta înseamnă ”tata”. Nu i-am
contrazis niciodată.
Mama și tata sînt foarte culți. Ei știu o
mulțime de cuvinte. Și știu și ce înseam-
nă fiecare. Cu mine, însă, folosesc foarte
puține și mereu aceleași. Toată ziua, bu-
nă ziua, mama îmi spune:
– Nu pune mîna!
Toată seara, bună seara, tata îmi spune:
– Nu pune mîna!
Într-o zi, cînd tata și mama erau plecați
de acasă, iar bunica moțăia într-un fo-
toliu, am hotărît să pun mîna pe tot ce
nu aveam voie. Mai întîi am pus mîna pe
pisică. Pisica s-a întins, a căscat și a ieșit
din cameră. Știa că n-am voie să pun mî-
na pe ea, fiindcă ”are microbi”. Pe urmă
am pus mîna pe ochelarii tatii. I-am pus
pe nas și am văzut o bunică atît de mare,
că m-am speriat și am pus ochelarii îna-
poi pe birou. Pe urmă am pus mîna pe
butonul de la lampa de masă. Era foarte
plăcut să apeși pe el. Lumina se aprin-
dea ș i se stingea. E o lampă foarte in-
44
teligentă. Știa ce vreau de la ea. Dar și ea
are ideile ei, pe care nu poți să i le scoți
din cap. Am vrut să se aprindă de două
ori la rînd, dar n-am putut s-o înduplec.
Se stingea și se aprindea, se stingea și se
aprindea. M-am lăsat păgubaș. Am mai
pus mîna pe o mulțime de lucruri, dar
nu s-a întîmplat nimic care să merite a fi
povestit.
În cele din urmă, am găsit cutia cu ace,
nasturi și foarfeci. Mi-am adus aminte
de o poezie compusă de mama:
”Ace, foarfeci, ochelari
Nu sînt pentru preșcolari.”
Mama are talent literar, cu toate că tata
e scriitor la noi în casă. De multe ori ne
citește seara din lucrările sale. Mama și
cu mine sîntem foarte atenți. La urmă
spunem că ne-a plăcut, cu toate că nu
înțelegem mare lucru.
În cutie erau o mulțime de nasturi
foarte interesanți. Nasturii pot fi orice.
Soldați, animale, ocheane sau, pur și
simplu, nasturi. Era acolo și un nasture
care era un buton. Un buton adevărat pe
care, dacă apeși, se întîmplă o mulțime
de lucruri. L-am scos din cutie cu băgare
de seamă. Era un nasture umflat de par-
că l-ar fi durut o măsea. Dar fața îi stră-
lucea de bucurie. L-am luat în palmă și a
rămas nemișcat. Atunci mi-am adus
aminte că în poezie nu se spunea nimic
despre nasturi și am apăsat pe el. Eu am
primit o educație materialistă și nu cred
în farmece. Cele ce s-au întîmplat aveau
desigur o explicație științifică. Cînd am
apăsat pe buton, m-am pomenit deodată
pe un cosmodrom. O rachetă uriașă, fă-
cută anume pe măsura mea, aștepta gata
de plecare. Am urcat în fugă scărița și
am vrut să intru în cabină. În urma mea
venea pisica! Am împins-o cu piciorul și
am închis ușa. Ea n-avea voie în spațiul
cosmic pentru că avea microbi.
M-am așezat în fotoliul din fața ta-
bloului de bord și am văzut cu bucurie
că aici erau o mulțime de butoane. Să tot
apăs pe care-mi place! Unul era un bu-
ton ferofirofor, altul, un buton plasto-
plistoplast, un buton portocaliu era
pentru aportoportocale. Un buton mare
și roșu era pentru apăsat atunci cînd
voiai să apeși oricare alt buton. Iar un
buton mic ș i verde era pentru apăsat
atunci cînd voiai să apeși pe buton, așa,
fără nici un motiv.
Am apăsat pe un buton albastru și mo-
toarele superfotonice începură să huruie
fără zgomot. Racheta s-a smuls de pe Pă-
mînt și cît ai zice steaua alfa din conste-
lația Lebedei eram în Cosmos. Zburam
spre o țintă necunoscută, unde mă aștep-
tau, desigur, o mulțime de surprize. Sur-
priza cea mai plăcută era să ajung pe o
planetă de ciocolată. Știam că întotdea-
una cei ce zboară în Cosmos numesc
surprize tocmai acele lucruri peste care
se așteaptă să dea. Dacă n-ar fi așa, de-
sigur nu și-ar pierde timpul zburînd mii
de ani-lumină încoace și încolo. Desigur,
trebuie să fie o planetă de ciocolată lo-
cuită. Locuită de ființe de ciocolată. Pen-
tru că nimic nu mi se pare mai rațional
ca ciocolata.
Pe un ecran stereociclosferopanoramic
vedeam tot ce se întîmplă peste tot. Se
întîmplau atît de multe, că mi s-a făcut
foame. Am apăsat pe un buton pe care
scria ”Alarmă” și imediat, dintr-o cutie
situată în fața mea, mi-au sărit în gură
două sandvișuri. Le-am mîncat și starea
de alarmă trecu. Și așa, fără să-mi dau
seama - timpul pe rachetă trece atît de
încet că nici nu observi cum trece - am
ajuns pe planeta de ciocolată. Era o plan-
etă foarte civilizată. Peste tot erau munți
de ciocolată, cratere de ciocolată și mlaș-
tini clocotitoare cu cremă de ciocolată.
Erau și orașe de ciocolată. Le-am vizitat
pe rînd, neștiind cu care să încep. Un
soare galben de poleială întreținea viața.
Așa viață mai înțeleg și eu! Peste tot cio-
colată! Am intrat într-o clădire uriașă,
circulară. Era un tort de ciocolată de
toată frumusețea. Cu metereze din zahăr
ars ș i acoperișul nins cu zahăr pudră.
Cred că în tortul ăsta mare erau insta-
lațiile frigofragoformice, care conduceau
toate mașinile de făcut ciocolată de pe
planetă.
M-am urcat pe spațioasa terasă a tor-
tului și am văzut că planeta avea și un
satelit, bineînțeles tot din ciocolată, pe
care alunizau alune interplanetare. Am
coborît de pe terasă și, traversînd orașul,
am ajuns în piața centrală. Aici, pe un
soclu de ciocolată, era statuia unui ou de
ciocolată, ca simbol al ideii ”omnia ex
ovo”. Eram obosit de atîta mers ș i un
gînd nu-mi dădea pace: ”Ce-ar fi să mă-
nînc ș i eu o bucată de ciocolată?” Pu-
team alege orice: o casă de ciocolată, un
trotuar de ciocolată sau un felinar de cio-
colată. Am înghițit în sec și m-am stă-
pînit. Trebuia să găsesc marea sală a
butoanelor. Un cosmonaut adevărat nu
poate face nimic pînă nu apasă un bu-
ton. Sala am găsit-o. Dar nemaipomenit!
Cineva fusese aici înaintea mea și mîn-
case butoanele, pentru că, firește, și bu-
toanele erau de ciocolată. Am strigat
”alo!”, dar nu mi-a răspuns nimeni. Am
mai strigat o dată și aceiași au tăcut din
nou. M-am gîndit că în cazul acesta, fie
ce-o fi, voi mînca un balcon. Am căutat
unul care nu mai trebuia.
Balconul era foarte gustos. Barele din
ciocolată forjată erau dintr-un aliaj de
fistic ș i susan necunoscut pe Pămînt.
Apoi m-am gîndit să fac o plimbare prin
45
grădina publică. Am citit pe o tăbliță:
”Nu mîncați florile!” Eu le-am mîncat.
Dacă erau de ciocolată, înseamnă că nu
erau de frumusețe, ci de mîncare.
Pretutindeni pe unde am fost, am gus-
tat din toate cîte puțin. Din cupola Cre-
ierului suprem, din rampele de lansare
a rachetelor, ca și din Orologiul care ară-
ta orele, zilele și anii. Mi-au plăcut foarte
mult limbile sale de ciocolată extrafină.
Vă dați seama că atunci cînd am ajuns la
Marea cofetărie a planetei, nu mai pu-
team înghiți nici măcar o pralină.
Și aveau niște praline grozave, ca toți
izotopii radioactivi de pe Venus! Și pen-
tru că orice aventură are o învățătură,
am dat și eu peste ea. Da, oamenii de pe
Terra au dreptate: ”Lăcomia strică ome-
nia”. Într-un galantar era un nasture de
ciocolată. Vă închipuiți, pe mine mă fas-
cinaseră nasturii de nasture, darmite un
nasture de ciocolată! Și era unul aidoma
celui din cutia de cusut a mamei. L-am
luat ș i am mușcat din el. Nesăbuința
mea mi-a fost fatală. Într-o clipă, toate
din jurul meu dispărură ca prin farmec
(eu nu cred în farmece și sînt sigur că și
aici trebuie să existe o explicație științi-
fică) ș i m-am trezit din nou acasă, cu
nasturele mamei în gură. Tocmai atunci
intrau în casă mama și tata. Cum m-au
văzut, au strigat într-un glas:
– Nu pune mîna!
Am pus nasturele la loc. Nu era deloc
bun la gust și cred că avea și microbi.
Din toate cîte mi s-au întîmplat, de un
singur lucru îmi pare rău. N-am întîlnit
acolo nici o vietate și mi-a rămas nelă-
murită o problemă: Ce fel de ființe trăi-
esc pe planeta de ciocolată, ursoizi sau
iepuroizi?
46
Gânduri ßugube†e
De adevărata valoare a unui lucru îți
dai seama abia după ce ai rămas fără
el. Hârtia igienicå e un bun exem-
plu…
Bărbatul este ființa care mai degrabă
ar muri pentru femeia iubită decât să
traiască cu ea!
Culmea ghinionului: Să te așezi pe o
căruță cu fân ș i sa-ți intre acul în
fund!!
Singura dată când politicienii spun
adevărul este atunci când se fac min-
cinoși unii pe alții!!
Nevasta mea susține că sunt prea cu-
rios, cel pu]in așa scrie în jurnalul ei
secret…
Mi-am cumpărat cel mai tare câine de
pază. De trei zile mă chinui să intru
\n curte…
Dacă beau alcool, sunt alcoolic. Dacă
beau Fanta, sunt fantastic?
Dumnezeu a creat cerul și pământul.
Restul a fost fabricat în China.
Unii bărbați își iubesc așa de mult fe-
meile lor încât, pentru a nu le uza, se
folosesc de femeile altora.
Motto-ul zilei!:
Dacă cineva râde, râzi împreună cu
el!
Dacă cineva cântă, cântă împreună cu
el!
Dacă cineva lucrează – lasă-l să lucre-
ze!
Dacă Adam și Eva ar fi fost chinezi
am fi încă în rai, deoarece ei ar fi ig-
norat mărul și ar fi mâncat șarpele…
În fiecare duminicå, apare pe Internet seria nouå a ziarului

47
48