Roma

Roma, cetatea eterna, care de secole de-a randul a detinut suprematia politica, militara, si
spirituala pe trei continente, si catre care in toate timpurile s-au indreptat pasii multor capete
incoronate, nobili, comandanti, militari, oameni politici, de arta si cultura, turisti ai altora, care au
venit, vin si vor veni sa-si desfete ochii si sufletul in fata istoriei milenare si a atator comori de arta
si cultura! Si conform dictonului mereu actual ca "toate drumurile duc la Roma", am pornit si noi
din Floreta spre Roma, la o ora extrem de matinala, pe "Strada del Sol" - autostrada soarelui- o ruta
de o executie tehnica de exceptie ce parcurge de la nord la sud intreaga peninsula. In ceea ce
priveste peisajul oferit turistului, este aproape ireal, in special cel vazut de pe portiunile in care
autostrada este suspendata pe piloni inalti. Relieful muntos al Apeninilor, pe langa care "curge"
autostrada, coloritul florei si lumina soarelui in diminetile senine ale Italiei, te fac sa crezi ca
parcurgi un traseu extraterestru.
Roma, asezare fondata cu aproape trei milenii in urma, de catre-asa cum spune legenda-
Romulus si Remus, fii Silviei, abandonati pe apele Tibetului gasiti si alaptati de o lupoaica! Aceasta
legenda, arhicunoscuta in lume, este insa tot timpul actualizata la Roma si in intreaga Italie prin
afisaje si chiar unele reclame, emblema Romei fiind lupoaica ce-si alapteaza cei doi "pui de om".
De aici, din aceasta asezare, s-a dezvoltat de-a lungul timpului, marea si puternica cetate, care a
cucerit si stapanit lumea, formand marele Imperiu Roman, a carui intindere a ajuns pana pe
plaiurile noastre, dandu-ne astfel, pe langa originea daca, si puternica seva a Romei, a latinitatii.
Desigur, istoria Romei, ca sia a Imperiului Roman, este extraordinara, atata timp cat, ca
multitudine de fapte, ca personaje ca acte de cultura similitare etc., ce preocupa si in prezent pe
istorici, incat cred ca nu este posibila o reluare a ei, ci numai o succinta descriere a actualei "Cetati"
si a unor obiective turistice de importanta majora. Asa ca, dupa intrarea in Roma, in piata Venetia,
am inceput sa ne incadram in programul stabilit, privind vizitarea obiectivelor fixate.
Ne-a atras atentia mai intai, palatul lui Victor Emanuel al II-lea, situat in piata Ventia, o cladire
monumentala, construita intre anii 1885-1991, in esplande, cu scari largi si coloane inalte,
ocostructie inspirata dupa arhitectura greco-italiana. Aici este intretinuta permanent o flacara a
eroilor, de unde o scara conduce spre statuia ecvestra a regelui.
Palatul nu poate fi vizitat in interior, ci numai in exterior, prin bunavointa a garzilor de parada
ce-l strajuiesc. Dar si asa impresioneaza mult si-ti laso o vie amintire.
In apropierea pietei Venetia se afla muzeul figurilor de ceara, unul din putinele si marile muzee
de acest gen din Europa. Inauntrul lui, vizitatorii au numai surprize. Salile, mici sau mari, dar nu
prea inalte, au o temperatura constanta, adecvata protejarii lucrarilor ce le adapostesc, care prezinta
pe Napoleon I, cu unii din curtenii sai apropiati, unele celebritati politice, militare si de cultura din
diferite perioade si tari; in mod deosebit atrage atentia reproducerea salii de la Ialta, unde au avut
loc cunoscutele sedinte in care s-au stabilit conditiile pacii si zonele de influenta intre marile puteri.
In aceasta sala, ca de altfel si in celalalte, sunt infatisati, la o scara de 1/1, toti participantii de
atunci, cu imbracamintea ce au avut-o, cu pozitiile si cu expresiile fetelor, aidoma celor din
fotografiile facute cu acea ocazie, printre care se remarca Roosvelt, Churchil, Stalin, precum si
consilierii ce i-au insotit.
Fidelitatea si naturaletea executarii acestor lucrari din ceara dau vizitatorului convingera ca, din
clipa in clipa, personajele respective vor incepe sa vorbeasca.
Tot in aceasta zona se afla si "Palazzo Venezia", construit prin anii 1445-1465, in timpul lui
Piedro-Barbo, devenit mai tarziu Papa Paul al II-lea. Din anul 1916, a trecut in propietatea statului
devenind muzeul palatului Venetia, In salile caruia sunt expuse icoane, lucrari de ceramica, armuri
de razboi, sclupturi romane, portrete, lucrari de arta bizantina etc.
In acest muzeu exista mai multa sali, intre care se remarca marea sala de confarinte, numita
"Sala Mapamondului" , ca si "Sala Consistoriului", "Sala Conducerii", apartamentul papei Inocentiu
al VIII-lea, conpus din zece-dousprezece camere si multe saloane, in care sunt expuse picturi de
Benozzo, Bacchiacca, Donato, Creti si multi alti artisti ai timpurilor, precum si tapiserii din
secolulXV-XVI, bronzuri florentine, mobilier de epoca etc.., ce incanta privirea si raman adanc
intiparite in minteasi sufletul vizitatorului.
Fata Vaticanului este ocupata de marea si celebra catedrala "San Piedro", citadela religiei
catolice crestine, zidita, dupa cum se spune, pe locul unde a fost martirizat apostolul Petru. Istoria
afirma ca pe acest loc, dupa martirizare, a fost construit un mic oratoriu crestin, demolat in anul
362 de imparatul Constantin, care a ridicat prima biserica crestina, tramsformata si imbunatatita
de-a lungul secolelor, pana a ajuns la forma de azi. Printre cei ce au facut constructii si au adus
imbunatatiri catedralei sunt: Nicolo al V-lea, in anul 1452, Iulius al II-lea in anul 1506,
Michelangelo, care a pictat Capela Sixtina prin anii 1546, Papa Paul al V-lea, carte a transformat
planul catedralei din cruce greaca in cruce latina, iar la 18 noiembrie 1626, Papa Urban al VIII-lea a
facut deschiderea solemna a catedralei.
Fatada catedralei are o deschidere de aproape 115 m, o inaltime de peste 45m, iar intrarea in
catedrala este precedata de o gratioasa scara cu trei rampe. La extremitatile acestei scari sunt
amplasate doua statui, ale sfiintilor Petru si Pavel, iar porticul - intrarea in catedrala, este sustinut
de coloane foarte inalte si se face prin cinci porti din care, insa, numai trei erau deschise. Interiorul
este impresionant, cu cei 221m lungime, 137 latime si 46 inaltime, in care sunt amplasti stalpi de
sustinere care delimiteaza si altarele unde se tin slujbe concomitet si in permanenta, cu instalatii de
amplificare. Pentru a ne forma si mai usor imaginea dimensionala a catedralei, din datele studiate,
se poate arata ca naosul central are o lungime de 186,36m, lungime, 27,50m latime si 46 inaltime.
Acest interior, cu picturi si statui executate de mari artisti, cu altarele in care permanent se tin
slujbe, creaza o atmosfera solemna, de respect, si austeritate, pe care de sigur o resimt toti
vizitatorii.
La primul nivel de sub catedrala, vizitaorul poate sa admire lucrari de o extraordinara executie
tehnica si inspirata conceptie a grupurilor statuare, ale papilor Inocenti al XII-lea, Grigore al XIII-
lea, Alexandru al XII-lea, Paul al III-lea si cardinalii celebri ai vietii italiene.
La nivelul doi subteran, sunt depozitate vagoane de oseminte ale martirilor crestini, sacrificati
de-a lungul secolelor, cand prigoana lor a fost teribil de cruda, dar in fata careia nu au cedat
niciodata, suportand cele mai grele chinuri, pentru credinta lor crestina.
Colisseum este un grandios monument caracteristic Romei antice, care, asa cum spune istoria,
a inceput a fi construit de imparatul Vespasian, in anul 78, si a fost inaugurat in anul 80, sub Titus.
Sarbatoarea inaugurala a durat aproape trei luni, cand, pe langa piesele jucate de actorii timpului,
au evoluat sute de gladiatori si peste cinci mii de fiare salbatice.
De asemenea, dimensiunile lui sunt impresionante. Este de forma eliptica, cu o circumferinta
de aproape 530m ,inaltimea scarilor cu trei etaje fiind de 57m, astfel ca aici puteau lua loc usor
cincizeci de mii de spectatori. Arena, in care aveau loc spectacolele si luptele gladiatorilor cu fiarele
salbatice sau intre ei, masura 76m pe 46m, iar in mijlocul ei erau doar doua culoarte subterane,
suprapuse. In primul, asteptau gladiatorii de urmau sa se bata, iar in cel inferior erau tinute fiarele
salbatice, cu care acestia urmau sa se lupte.
La marea majoritate a spectacolelor si a luptelor care aveu loc in Colisseum, participau si
imparatii. Nu degeaba se spune ca poporullui roman, era suficient sa i se dea paine si circ, pentru
ca imparatii sau conducatorii provincielor rpmane sa aiba liniste.
In prezent, Colisseum-ul, aceasta impresionanta constructie si celebru obiectiv turistic, este in
ruina si in continua degradare, facandu-se foarte putin pentru conservarea sa.
In imediata apropiere este "Arcul lui Constantin", ridicat prin anul 315 e.n., de catre senat si
poporrul Romei pentru aniversarea victoriei, din anul 312, a imparatului Constantin, asupra lui
Maxence.
Descrierea a tot ce exista in imensul si valorosul muzeu al Vaticanului, nu este posibila.
Pinacoteca Vaticanului, in conpunerea carei sunt cuprinse 14-15 sali, adaposteste picturi ce
reprezinta diferite scoli si curente, cum sunt cea bizantina, cea romana si lucrari repartizate pe sali,
apartinand lui Giotto, Bellini, Perugino, Rafael, Leonardo da Vinci si ale multor alti titani ai
penelului.
Muzeul papilor Pius al VI-lea si Clement alXIV-lea are sali in care sunt prezentate mozaicuri si
sarcofage din secolele II-IV e.n. - precum cel din porfir al Elenei, mama lui Constantin, cel al lui
Constantin, ca si statuile imense, din bronz aurit, ale lui Hercules si Jupiter. De asemenea, se retin
salile in care sun expuse statuile marilor filozofi ai antichitatii ca si cele ce care infatiseaza potretele
unor personalitati romane si busturi de divinitati, nimfe, fersce etc.
Muzeul Chiaramonti, fondat chiar de Papa Pius al VII-lea. Chiaramonti, poate fi vizitat numai cu
permise speciale, insa, galeria Chiaramonti, unde sunt expuse sarcofage.
Sala Braccio Nuovo, de dimensiuni respectabile, este onorata cu marmura si are coloane antice,
statui si sclupturi celebre.
Muzeul etrusc si muzeul egiptean, de date mai recente, fondate de papa Grigorieal XVI-lea, prin
anii 1837-1837, expun valori ale celor doua civilizatii antice:- sclupturi, statui, obiete, inscriptii,
colectii de vase si obiecte funerare, reproduceri, papirusuri etc.
Biblioteca Vaticanului, formata din mai multe sali, a fost fondata prin anul 1450, de Nicola alV-
lea si are, conform afisajului de la intrare, peste 50000 de volume, 60000 de coduri si inca alte mii de
lucrari de mare valoare.
Apartamentul lui Borgia, compus din 6-7 sali mari, nu a putut fi vizitat. Am intrat in schimb, in
muzeul oriental- cu zeci de sali, in care sunt expuse lucrari de mare valoare din China, Japonia,
India etc., in muzeul modern si in cel modern si contemporan, de asemenea cu lucrari de mare
valoare din Europa si America, si inca in multe alte sali si coridoare, ai caror pereti sunt acoperiti cu
tapiserii, de mari dimensiuni, din toate localitatile renumite din acele timpuri.
Si acum , Capele Sixtina, celebra capela, a carei cupola a fost pictata de marele Michelangelo,
care a tinut sa demonstreze ca ,asa cum, era cel mai mare scluptor al timpului sau, devenit si al
posteritatii, era si un mare pictor.
Cupola are o lungime de 40,50m, latimea de 12,20m si inaltimea de 20,70m. Ea a fost construita
in timpul papei Sixtus al IV-lea si isi pastreaza renumele prin fescele pictate de mari artisti, in
special de inegalabilul Buonarotti. Peretii laterali cuprind douasprezece fresce executate de artisti
toscani intre anii 1481-1483 si cuprind viata lui Moise si Iisus.
Bolta capelei este desenata cu celebre fresce ale lui Michelangelo, care, in urma insistentelor,
amenintarilor si a presiunilor papei Iulius al III-lea, s-a lasat convins si a executat aceasta
grandioasa lucrare, in timp de aproape patru ani. Dupa cum se stie, Michelangelo, dupa o
profunda si indelungata meditatie si efort psihic, si-a faurit si definitivat proiectul operei sale si a
divizat lucrarea in mai multe parti triungiulare, in care a incadrat imagini biblice, pictand patru
scene din Vechiul Testament. Cea mai sugestiva si originala scena este cea a Creatiei-Facerea lumii-
in care creatorul ii transmite lui Adam suflul vietii. In celelalte scene, Dumnezeu separa lumina de
intuneric, creeaza soarele, luna, palnetele, separa pamantul de apa, da viata Evei, asezand-o
impreuna cu Adam in paradis, si apoi savarseste potopul universal.
Modul original si cu totul de exceptie, in care a redat personajele, toate cu infatisari umane, a
creat teribile impotriviri din partea unor capetenii bisericesti, dar Papa si-a dat seama de
genialitatea conceptiei si modului de executie a lucrarii lui.
In linistea ce domneste tot timpul in capela, mirosul discret de smirna si tamaie, si muzica
religioasa in surdina ce rasuna tot timpul, creeaza vizitatorului un profund sentiment de piosenie si
de respect pentru toto ceea ce il inconjoara si, numai dupa un timp indelungat, se hotaraste sa
paraseasca acest sfant lacas, asupra caruia genialitatea umana si-a pus amprenta.
"Fontana di Trevi" cea mai monumentala si populara fantana din Roma este situata in
apropierea palatului ducelui Pali. Ea a fost construita sub papa Clement al XV-lea, in anul 1762,
dupa un desn de Bernini si estet dominanta de o nisa centrala cu statuia lui Neptun pe un car tras
de doi tritoni, in fiecareparte a sa fiind strajuita de cate o statuie - a Abundentei si a Salubritatii.
Apa limpede, racoroasa, curge tot timpul in bazinul ce inconjoara aceste statui si atrage permanent
mii de turisti, care, pentru a spera intr-o revenire la Roma, arunca monede in acest bazin. Fetele si
femeile arunca bani in bazin si cu alte ganduri , numai de ele stiute, incredintate de puterea
miraculoasa a bazinului.
La intrarea in Forum, se vad ruinelebazilicei Aemilia, dupa numele constructorului sau Marcus
Aemilius Lepidus, care a terminat-o in anul 179 i.e.n. Era considerata ca una dintre cele mai mari
constructii si de aici se tratau multe afaceri d schimburi comerciale.
Arcul lui Septimiu Sever, care se mentine totusi bine, a fost construit in anul 203 i.e.n., la a zecea
aniversare ca imparat a acestuia, fiind inchinat victoriilor ce le-a repurtat asupra piratilor si
arabilor.
Din templul lui Saturn, construit in anul 497 i.e.n. , nu au ramas decat cateva coloane, si ele in
ruina.
Bazilica Iulia, ridicata in timpul lui Iulius Cezar, in anul 54 i.e.n. si reconstruita de Diocletian in
anul 284, a servit ca sediu pentru organele de administratie si justitie.
Curia, sau sediul senatului, unde se mai pot vedea dsoua balustrade de marmura si doua
panouri scluptate, reprezinta episoade din viata lui Traian.
Templul lui Castor si Polux a fost ridicat in anul 484 i.e.n. Asa cum spune legenda, acesti doi
viteji si cu armata de care dispuneau, ar fi venit in ajutorul romanilor si , cu ajutorul zeiilor, au
impus victoria. Drept recunostinta, romanii le-au ridicat un templu, din care nu au mai ramas decat
trei coloane inalte, unite in partea superioara, unde sunt niste inscriptii ce nu se mai pot citi.
Templul lui Cesar, ridicat sub Octavian, in anul 42 i.e.n., chiar pe locul unde el a fost omaorat,
este in prezent in ruina totala.
Templul lui Traian, destul de modest, fata de celelalte, reda si cu aceasta "ocazie", simplitatea,
demnitatea si echilibrul imparatului, zis Dacieus sau "cel drept", cel care a largit fruntariile
rasaritene ale imperiului si i-a adus linistea la hotare. Din ocupatia si colonizarea Daciei, precum si
din contopirea colonizatorilor cu poporul dac bastinas, aprig cu dusmanii, drept si ospitalier cu
prietenii, viteaz si cinstit, s-a zalmislit poporul roman, intr-o insula a latinitatii in rasaritul Europei,
un miracol al existentei si rezistentei lui pe aceste meleaguri.
Se mai pot vedea ruinele templelor Antoniu si Faustin, construit in anul 141 e.n., templul lui
Romulus, de forma circulara, ridicat de Maxenco, in memoria fiului sau Romulus si Casa
Vestalelor, inchinata preoteselor fecioare, ce intretineau focul sacru. Aceasta constructie se mentine
in prezent intr-o stare foarte buna, datorita reparatiilor facute, de-a lungul secolelor, de imparatii
romani.
Toate aceste grandiose constructii, astazi in majoritatea lor in ruina, trezesc admiratia tuturor,
prin conceptie, executie si rezistenta lor, timp de milenii. Se pot observa deasemenea, apeductele,
canalele de alimentare cu apa, modul de scurgere a apelor reziduale si multe alte instalatii, care
prin ingeniozitatea lor, la nivelul acelor timpuri, starnesc interesul arhitectilor si contructorilor
contemporani.
Pantheonul, construit sub Agrippa, prin anul 27.i.e.n., a fost restaurat de Domitian in anul 80
e.n. si reconstituit definitiv de Adrian. Mai tarziu, prin anul 610, el a fost consacrat cultului crestin.
Constructia are o forma cilindrica, cu un pronaos cu multe coloane din granit, foarte inalte. In fata
lui este amplasat un obelisc inalt de peste 20m, inconjurat de un mic bazin, iar in interior, in
mijlocul cupolei (ce are un diametru de peste 40m) este o deschidere, prin care se vede cerul. La o
anumita ora din zi, cand razele soarelui patrund prin aceasta eschidere, acestea dau o luminozitate
foarte placuta si destul de puternica interiorului, punand in evidenta cele mai indepartate unghere.
In interiorul acestui monument, in nise secial amenajate sunt mormintele lui Raphael, ale regilor
Victor Emanuel al II-lea, Humbert I si al reginei Margareta. De asemenea, se pot vedea multe
decoratiuni din bronz aurit.
Starea acestui monument demonstreaza inca o data, pe langa conceptia constructiva, rezistenta
lucrarii.
castelul "San Angelo" este o enorma constructie circulara, amplasata pe malul raului Fiume-
Tevere, in mijlocul unei pajisti, cu o plantatie de copaci si imprejmuit de ziduri cu crenele.
Constructia sa a inceput sub Decrian, in anul 135 e.n. si a fost terminat in anul 211, sub Septimiu
Sever. Destinatia initiala a fost aceea de bastion pentru aparare, dar in special ca monuent funerar,
unde se depuneau urnele cu ramasitele incinerate ale unor imparati defuncti. Mai tarziu a fost
utilizat ca fortareata, apoi ca resedinta a papilor sau a printilor, cazarma si chiar loc de retinere a
prizonierilor de razboi sau inchisoare a victimelor familiei Borgia, cunoscand inca alte multe
scopuri militare sau administrative.
Piata Spaniei, al carei nume vine de la invecinarea sa cu Ambasada Spaniei, este una din cele mai
cunoscute din Roma, cu scari largi, in terase, avand pe fiecare latura plantate multe, multe flori si
avand multa verdeata. Este amplasata in fata bisericii "Trinita dei Monti" si are in centru o fantana
arteziana numita "Barcaccia", cu un grup statuar, intr-un bazin. Piata si scarile apartin aproape in
exclusivitate indragostitilor, ei ocupand pana noaptea acest spatiu, iar biserica sta deschisa de
asemenea tot timpul pentru acesti tineri care aduc aici gandurile lor frumoase, sperantele lor. Si ca
sa se pastreze traditia, perechile de indragostiti arunca si monede in bazinul fantanii, intru
implinirea viselor. Este o placere sa privesti aceste scene si sa te bucuri alaturi de ei, in amintirea
anilor tineretii.
Piata palatului Quirinal este un platou, la care se ajunge urcand niste scari largi in curba. In
centrul acestui platou se afla statuile lui Castor si Polux, intre care se ridica un obelisc foarte
frumos, provenit din mausoleul lui August. Palatul, ce ocupa intreg fundalul pietei (ca fatada), s-a
construit prin anul 1574, sub Grigore al XII-lea, aducandu-i-se de-a lungul anilor adausuri si
imbunatatiri prin munca multor arhitecti. In tot acest rastimp, palatul a fost resedinta papilor, a
regilor Italiei, iar in prezent apartine presedintelui tarii.
Piata "Celor cinci sute", numita asa in memoria celor cinci sute de solkdati italieni, care s-au
jertfit eroic la Dogali, pentru cauza poporului, este imensa, cu circulatie teribila, cu politisti din
cincizeci in cincizeci de metri, pentru supravegherea si ordonarea circulatiei rutiere. Statia de cale
ferata "Termini", de asemenea este imensa, pe mai multe nivele, cu coridoare lungi, ni care sunt o
multime de birouri: -de informatii ,de toate felurile, in limbile de larga circulatie, case de bilete, de
mesagerie, de bagaje, birouri de schimb, seifuri, florarii, librarii, chioscuri de ziare, frizerii, coafuri
etc., totul si toate pentru satisfacerea celor mai diverse nevoi si dorinte ale calatorilor, iar
deservirea, exemplara.
"Via Appia Antica" a fost una din cele mai celebre strazi romane, numita si "Regina Viarum". Ea
a fost construita sub cenzorul Appius Claudius, in anul 312 i.e.n., si a fost considerata ca unul din
cele mai importante drumuri spre Roma. De altfel este poate singura care si-a conservat aproape
complet aspectul original. In timpuri vechi, ea era singura cale ce lega Roma de sudul Italiei. Este
pavata cu pietre mari sia are o latime de 5-6 metri. Pe marginea ei sunt copaci mari si grosi din
timpuri imemoriale, iar din loc in loc sunt amplasate si unele morminte ale marilor familii
patriciene. Este bine de stiut ca, pe aceasta strada, in prezent celebru obiectiv istoric si turistic,
intrau in Roma, in triumf, marii comandati si imparati, dupa repurtarea victoriilor militare asupra
dusmanilor imperiului si ca , aici, apostolul Petru a avut viziunea divina, cand a intrebat "Quo
vadis, Domine", care l-a determinat sa se intoarca la Roma, pentru finalizarea misiunei sale sfinte,
chiar in inima imperiului.
Iata, deci, multe si mari argumente, pentru care s-ar cuveni cu prisosinta a se da o cu totul alta
atentie acestei "Via Appia Antica".