MINISTERUL JUSTITIEL SIAN. 2020 Nr, (20207 Gre 29, 1AN, Mid ‘TRIBUNALUL ‘SECTIA I CIVILA Referitor: Dosar nr. 12020 Ministerul Justitiei, cu sediul in Bucuresti, Str. Apolodor, Nr. 17, Sector 5, CIF 4265841, tel. 0372041070, parat in cauza ce face obiectul dosarului cu numarul de mai sus, ‘in temeiul art. 201, art. 205 si urmatoarele din Codul de procedura civila, formuleaza INTAMPINARE la cererea de chemare in judecat promovata Sindicatul in aumete si la solicitarea _membrilor de sindicat §-2., personat auniliar de specialitate in cadrul Tribunalutut in fapt, orin -ererea de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu Ministerul Justitiel, te ve Apet . Tribunatut si cu citarea CNCD, reclamantit au solicitat recunoasterea staril de discriminare in care se afl& in raport cu personalul auxitiar de speciatitate din cadrul Curtti de Apel Bacdu, Curyii de Apel Bucuresti si Curtii de Apel Targu Mures, uniformizarea modului de calcul al salariilor incepand cu data de 1.01.2018 in ceea ce priveste cuantumul sporurilor aplicate in baza Legii nr. 153/2047 in sensul ludrii in calcul a sporuritor +» precum $i obligarea paratitor («. plata diferentetor banesti rezultate incepand cu data de 1.01.2018 si in continuare, sume actu tizate cu indicele de inflatie, precum si dobanda legal penalizatoare. lil, Cu privire la pretentiile formulate in contradictoriu cu Ministerul Justitiei, invocdm exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. in primul rand invocém Decizia nr.13 din 13.06.2016 pronuntata in Dosarut nr.12/2016, inalta Curte de Casatie si Justitie a subliniat cd interesul atragerii in proces 5i a ordonatorului principal de credite, pe motiv ca ar reprezenta o garantie a executarli obligatiei de plata ce revine institutiei/autoritatii publice cu care este stabilit raportul de serviciu, nu este unul legitim, céta vreme atributiile prevazute de ‘ege in materia repartizarii creditelor bugetare, alocarii si stabilirii destinafiel acestora nu cuprind 0 obligatie de garantie sau de despagubire a ordonatorului principal de credite, care s& constituie fundamentul pretentiilor deduse judecatit. a eT ee a© MINISTERUL JUSTITIEL Astfel, inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut in decizia respectiva cé ordonatorul principal de credite ,nu are calitate procesuala pasiva in litigiile dintre angajati $i institutiile/unitatile cu personalitate juridica aflate sub subordinea sa, avand ca obiect solicitarea unor drepturi de natura salarialé”. in motivarea acestei decizii, ICCJ a retinut c& 0 caracteristica a raportulul juridic de munc este aceea cA poate exista numai intre dou’ persoane (spre deosebire de raportul obligational civil, in cadrul c&ruia poate fi, uneori, 0 pluralitate de subiecte active sau pasive), astfel incat, findnd seama si de caracterul exclusiv al competentei (una si aceeasi atributie trebuie s aparfina unei singure autoritati publice), in masura in care pretentiile deduse judecatii vizeaz’ exclusiv acordarea unor drepturi salariale sau de natura salariala, legitimarea procesuala pasiva revine doar autoritafii publice cu care functionarul public se afla in raporturi de serviciu, intrucat acesteia fi apartine prerogativa stabilirii si acordarii drepturilor salariale”. Prin urmare, cererile avand ca obiect pretentii de ordin banesc, formulate de catre personalul instantelor de judecat, nu sunt intemeiate in cea ce priveste atragerea in proces a Ministerului Justitiei, numai prin prisma calitatii de ordonator princips! de credite a ministrului justitiei. Tribunalele si curtile de apel au personalitate juridicd, raporturile de munca ale reclamantilor s-au stabilit cu instanta angajatoare, astfel ci drepturile salariale le sunt stabilite, datorate, calculate si platite direct de cdtre aceasta. Asadar, Ministerul Justifiei nu s-a aflat in niciun raport juridic cu reclamantii, de dreptul muncii ori de alté natura, astfel cA acest ordonator principal de credite nu poate fi obligat la plata unor drepturi binesti. Aratm, de asemenea, c& prin Decizia nr. 3301/12.10.2018, pron tata de inalta Curte de Casatie si Justitie in Dosarul nr. 6317/2/2015, a fost admis rectirsul declarat de Ministerul Justitiet impotriva Sentintei civile nr. 346 din data de 08.02.2016, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, pe care o caseaza in parte, in sensul inlaturdri! obfigaril paratulut Ministerul_Justitiei_la_achitarea_diferentelor_salariale rezultate, cu motivarea c& obligarea Ministerului Justitiei la plata unor diferente salariale cdtre reclamanti nu se justific’, in_considerarea Deciziei_nr.13_din 13.06.2016, pronuntatd de ICCJ in dosarut ‘nr.12/2016 $i art. 44 din Legea nr. 304/2004, Totodata, prin Decizia nr. 1900/4.04.2019 pronuntaté in Dosarul ar. 7468/2/2015, {nalta Curte de Casatie si Justitie a constatat c& recursul declarat de Ministerul Justitiei este fondat sub aspectul calitatii procesuale pasive pe capatul de cerere privind obligarea Ministerului Justitiel s& achite diferentele salariale restante, intrucat calitatea sa de ordonator principal de credite nu cuprinde gi obligatia de plata a acestor diferente restante. Ca atare, Inalta Curte de Casatie si Justitie arata ci ,Avand in vedere si cele statuate in Decizia nr. 13/2016 pronuntata intr-un recurs in interesul legii (aplicabil& mutatis mutandis in_cauza de fata), se poate concluziona ¢&, in_privinta capatului de cerere privind plata_diferentelor_salariale_restante, Ministerul Justitiei_nu are calitate procesuala pasiva, nefiind titular al obligatiei ce formeaza continutul rap2rtului juridic de drept material dedus judecatii.” Invocam si Decizia nr. 4983/14.11.2018, pronuntaté de Curtea de Apel Bucuresti in Dosarul nr. 30062/3/2017, prin care instanta de apel a constat c& in mod corect prima 5 Poe wr. et 5,07 Br, Rom Pagina dd 7 eon steo coy! P-35on-ver2MINIS TERUL JUSTE EEE instant a procedat la solutionarea exceptiei lipsel calitatil procesual pasive a pardtului ‘Ministerul Justitiei, avand in vedere faptul ch aceasta calitate "nu se justificd numai pe baza functiei de ordonator de credite, aceasta putind atrage competenta, eventual, rSspunderea, in procedura privind distribuirea fonduritor publice, dar numai in baza raporturilor financiar-bugetare pe care le are cu ceitalti ordonatori, potrivit legii, far nu a unuia nemijlocit cu reclamantul, care sé fac direct obligat in relatia conflictualé supusa judecayii”. Curtea de Apel Bucuresti a retinut, de asemenea, urmatoarele: "in litigiul privitor ta recunoasterea si acordarea unor drepturi de natura salariala, o atare calitate revine numat angajatorului (obligatului direct), atributiile ordonatorului principal de credite de a dispune toate masurile legale pentru asigurarea in bugetele proprii si ale institutiilor din subordine, a creditelor necesare efectuarii platilor cuprinse in titlurile executorii, fiind chestiuni care intereseazd faza de executare si raporturile de drept public intre institutii, dar ni-i confer’, precum anterior sa ardtat, calitatea de obligat in raportul de muncé din care izvorase drepturile pretinse. Agadar, indiferent de cauza pretentiilor, reclamantul care s¢ pretinde titularut acestor drepturi, dar nu este angajatul Ministerului Justitiei, nu are deschisa calea tunel actiuni directe impotriva acestuia, nici pentru a cere sanctionarea unei obligatii sotidare de plata a eventualetor diferente salariale, nici pentru a pretinde indeptinirea atributiilor ce-i revin_potrivit legistatiei financiar-bugetare cu privire la alocarea fondurilor publice. ... Or, pe tanga c& o cerere cu un astfel de obiect pune in discutie raporturiie obligatului fundamental cu institutia carela fi revine calitatea de ordonator de credite si care nu are nicio obligatie si niciun raport cu reclamantul (izvoréte din lege ori din contract), sancfionarea unor modalitatile de executare, prin antrenarea aprioric’ © atribufiitor ministerului, nici nu se justificd la acest moment, Aducerea la indeplinire a unui titlu este, prin ipoteza, subsecventa emiterii lui si de natura sarcinilor debitorului, orientace catre efectuarea platii, iar in caz de absenta a resurselor necesare, de atragere acestora In conditiile, modalitatile si procedurile prevazute de lege si direct in puterea ei” Ca atare, vi rugim s& admiteti excepfia tipsel calitatii proceswale pasive a Ministerului Justifiel si s& respingeti cererea ca find indreptata impotriv vnei Dersoane fara calitate procesuala pasiva. in ce priveste adresa emisa de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, invacai reclamanti, aratém c& aceast& adres’ este doar o opinie, nu este o interpretare oficial in sensul prevazut de art. 9 atin. 1) din Codul civil, potrivit carora cel care a adoptat norma civila este competent sa faca si interpretarea el oficiala. Totodata, artim ci Ministerul Muncit si Justitiel Sociale nu a avut calitatea de initiator al Legii nr. 153/2017, asa incat nu poate avea o pozitie privilegiata in ce priveste deslusirea prevederilor legii, neputand impune 0 tAmurire, o interpretare concludenta in privinta prevederilor Legit nr.153/2017. In consecinta, fata de cele invederate, solic pe fond respingerea actiuni ca nefntemeiati. jtam admiterea exceptiilor invocate, iar Director _ Directia Conteféjo a Ed)