Fabula

1. Definiţie: operă epică în versuri sau în proză, în care autorul

satirizează anumite defecte omeneşti, punând întâmplările pe
seama animalelor, a plantelor sau a unor obiecte.

2. Caracteristici:
a) cuprinde două părţi:
 povestirea propriu-zisă;
 morala, adică învăţătura care se desprinde, direct sau
indirect, din text;
b) este scrisă într-o formă accesibilă, simplă;
c) defineşte situaţii şi pilde în maxime memorabile (foarte asemănătoare cu
proverbele);
d) are rol moralizator, educativ;
e) reduce un principiu etic la un caz particular;
f) personajele reprezintă tipuri umane;
g) atitudinea autorului este ironică, satirizează anumite forme de
comportament sau trăsături caracterologice general-umane;
h) personificarea este figura de stil dominantă;
i) alegoria este procedeul artistic dominant prin care animalele, păsările sau
obiectele personificate vorbesc, acţionează şi gândesc ca oamenii;
j) este prezent comicul de situaţie, de caracter şi de limbaj;
k) comicul se realizează prin contraste, opoziţii, antiteze;
l) versul este alert, cu multă fluiditate;
m) rol dominant are dialogul, care dă textului aspectul unei scenete, dar se
împleteşte şi cu naraţiunea.