Sunteți pe pagina 1din 100

1.1.

N E V O IL E U M A N E Ş I T I P O L O G I A B U N U R IL O R

Om ul - p ro d u s al n a tu rii şi al s o c ie tă ţii - se p re zin tă ca o fiin ţă trid im e n s io n a lă : b io lo g ică ,


i-ccială şi ra ţio n a lă . E xistenţa, d e zvo lta re a şi a firm a re a fiin ţe i u m a n e au presupus, încă d in
- m p u rile im e m o ria le , satisfacerea u n o r n e vo i m u ltip le .

Nevoile u m a n e c u p rin d a n s a m b lu l c e rin ţe lo r sau c o n d iţiilo r p ro p rii in d iv iz ilo r ca fiin ţe ale


- aturii şi ca m e m b rii ai s o cie tă ţii, a că ro r satisfacere este necesară e xiste n ţe i lo r şi care le
o e rm ite a tin g e re a u n e i stări de îm p lin ire co n sid e ra tă no rm a lă .

a. N e v o ile in d iv id u a le c
\e v o ile p rim o rd ia le de tra i ale fiin ţe i um a n e , p re cu m : n evo ia de hrană, de îm b ră c ă m in te
: în c ă lţă m in te , de ad ă p o st, de deplasare, de c o m u n ic a re ş.a., c o m p o rtă un ca racter in-
: vid ual, în tru c â t d e p in d de p re fe rin ţe le fie c ă ru i in d iv id , de vârstă, gen, o c u p a ţie , m e d iu
social, zonă g e o g ra fică etc.

'.evo ile in d iv id u a le p o t fi satisfăcute pe seam a b u n u rilo r private, capabile să ofere va lo rile


:e în tre b u in ţa re necesare o a m e n ilo r, precum : a lim entele , hainele, lo cu in ţa , tra n s p o rtu l ş.a.

BUNURILE S unt lim ita te d in cauza d im e n s iu n ii restrânse a fa c to rilo r de


PRIVATE p ro d u c ţie şi a resurselor băn eşti;
• Pot fi p ro cu ra te p rin m e canism u l pieţei, de către co n s u m a to ri
d ire c t de la p ro d u c ă to ri sau de la cei care le com ercializează,
p re ţu l s ta b ilin d u -s e pe piaţă , în fu n c ţie de ra p o rtu l d in tre cere­
rea c o n s u m a to rilo r şi o fe rta p ro d u c ă to rilo r;
• S u nt concurenţiale-,
• P resupun accesul c o n d iţio n a t, în sensul că su n t u tiliz a te n u m a i
d e p e rso a n e le care p o t p lă ti p re ţu l lor;
• S u nt consu m a te in d iv id u a l;
• S u nt fin a n ţa te d in resurse p ro p rii sau p riva te ;
• S u nt produse în sco p u l o b ţin e rii de p ro fit;
• N u s u n t destinate co n su m u lu i public.

b. N e v o ile so c ia le (c o le c tiv e )
A lă tu ri de n e vo ile in d iv id u a le , o a m e n ii re s im t m u ltip le a lte nevo i, n u m ite sociale sau co ­
lective, p re cu m nevoia: de a fi a p ă ra ţi îm p o triv a a g re siu n ii e xterne, îm p o triv a in d iv iz ilo r
care încalcă re g u lile de c o n d u ită în societate , de a fi s p rijin iţi îm p o triv a fo rţe lo r n a tu rii, de
a fi p ro te ja ţi sub aspe ct social etc.

N e voile sociale p o t fi sa tisfă cu te pe seam a b u n u rilo r p u b lic e , v izâ n d asigurarea apărării


n a ţio n a le , m e n ţin e re a o rd in ii p u b lic e şi a s e c u rită ţii civile , păstrarea e c h ilib ru lu i eco lo g ic,
p ro te c ţia socială, m edicală, e d u c a ţia şi în v ă ţă m â n tu l o b lig a to riu etc.

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
BUNURILE • S unt asigurate de a u to rită ţile publice, p rin in s titu ţiile speciali;
PUBLICE care oferă c e tă ţe n ilo r u tilită ţile de care aceştia au nevoie;
• S u n t d e s tin a te c o n s u m u lu i p u b lic , d e a c ţiu n ile p u b lic e bei
c iin d t o ţi m e m b rii s o c ie tă ţii (c o n s u m u l u tilită ţilo r p u b lic e
in d iv iz ib il);
• S u nt accesibile tu tu ro r sau m a jo rită ţii persoanelor, in d ife
dacă au p a rtic ip a t sau nu la e fo rtu l de fin a n ţa re a acestora (<
s u m u l este n e co n c u re n ţia l);
• S unt fin a n ţa te d in fo n d u rile publice;
• Nu s u n t realizate în sco p u l o b ţin e rii de p ro fit, ci p e n tru s a tis f
rea n e v o ilo r generale ale societăţii, d in c o n s id e ra ţii de strat«
socială, p o litic ă , e c o n o m ic ă sau le g isla tivă .

c. N e v o ile c v a s ip u b lic e (m ix te )
în afara n e v o ilo r in d iv id u a le şi a ce lo r colective, m ai există şi o a treia categorie , in te rm e d
- n e vo ile cva sip u b lice (sem ipub lice ), care în tru n e sc tră să tu ri ale a m b e lo r ca te g o rii m en
nate m ai sus. Aceste nevoi p o t fi satisfăcute p rin in te rm e d iu l b u n u rilo r cvasipublice.

BUNURILE • B u n u ri o fe rite de sectorul p u b lic :


SEMIPUBLICE - Nu sunt accesibile tu tu ro r indivizilor, ci sunt acordate selec
având în vedere a n u m ite criterii de e lig ib ilita te a beneficiar
(burse ale e le vilo r şi studenţilor, in d e m n iza ţii de şom aj ş.a.);
- Nu s u n t a trib u ite g ra tu it, ci cu p la tă in te g ra lă sau redusă (
cesul la m uzee, te a tre , a c h iz iţii de c ă rţi sau m a n u a le ş.a.)
• B u n u ri o fe rite de sectorul p riva t, ce preia m isiu n e a s e c to ri
p u b lic (în v ă ţă m â n tu l p riv a t şi siste m u l de sănă tate p riva t, inf
s tru c tu ra d e tra n s p o rt şi de m e d iu , realizată în p a rte n e ria t j
b lic -p riv a t ş.a .)

M e m b rii s o c ie tă ţii sunt, adesea, c o n fru n ta ţi cu s trin g e n te n e vo i de o rd in e co n o m ic,


satisfacerea acestora nu se p o a te realiza în to td e a u n a pe seama b u n u rilo r private, prin m ei
nism u l pieţei şi, de aceea, în num eroase cazuri, se recurge la pre sta ţiile efectuate de difer
u n ită ţi p u b lic e specializate, care se orientează, în a ctivita te a lor, d u p ă deciziile a u to rită ţi
publice. Spre deosebire de deciziile a g e n ţilo r e co n o m ici privaţi, care sunt su b o rd o n a te obit
tiv u lu i de m axim izare a p ro fitu lu i şi creşterii re n ta b ilită ţii econom ice, deciziile a u to rită ţii
p u b lic e au în vedere m axim izarea u tilită ţilo r sociale, e co n o m ice şi de altă natură, cuantific
b ile şi ne cu a n tifica b ile , im e d ia te şi de perspectivă şi sporirea re n ta b ilită ţii naţionale.

în e co n o m ia de piaţă, p rin in te rm e d iu l fin a n ţe lo r p ub lice, sta tu l p u n e la d isp o ziţia m er


b rilo r so cie tă ţii o m u ltitu d in e d e u tilită ţi în c o n d iţii specifice, procurarea acestora presup
nând un a m p lu proces de re d is trib u ire a v e n itu rilo r şi averii p e rsoan elo r fizice şi a resursei
fin a n cia re ale p e rso a n e lo r ju rid ic e , d u p ă c rite rii s ta b ilite d e o rg a n e le de decizie p o litică .

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
1.2. R E L A Ţ I I L E F IN A N C IA R E

-c tiv ita te a un e i s o c ie tă ţi se realizează ca un c o m p le x de a c ţiu n i şi re la ţii pe care le p ro m o -


.ează p a rtic ip a n ţii la această a c tiv ita te (in d iv iz i, g ru p e de in d iv iz i, in s titu ţii). A c tiv ită ţile
se concretize ază în procese formative de p ro d u c ţie şi-n prestarea s e rv ic iilo r (fabricarea
-n u i b u n , culegerea u n e i in fo rm a ţii, efe ctu a re a u n u i se rviciu etc.) şi în fluxuri de trans­
fer, e x p rim â n d d o rin ţa fie că ru i p a rtic ip a n t de a-şi satisface n e v o ile de co n su m , de a-şi
ssigura şi îm b u n ă tă ţi existe nţa .

O biectul flu x u lu i de tra n s fe r (b u n , serviciu, in fo rm a ţie ş.a.) şi m ijlo a c e le u tiliz a te p e n tru


sroducerea lo r p o t fi e x p rim a te a tâ t fizic, m a te ria l, cât şi valoric, sub fo rm a bănească. As­
pectul bănesc al a cestor procese şi flu x u ri s-a in d iv id u a liz a t pe m ăsura e v o lu ţie i a c tiv ită ţii
sociale şi a g e n e ra t r e la ţiile b ă n e ş ti. R elaţiile bă n e şti au o sferă largă de cu p rin d e re , de-
:arece se referă la schim barea fo rm e lo r v a lo rii şi in clu d , pe lângă c o n tra p re s ta ţiile cu baza
•egală şi c o n tra c tu a lă , p re cu m şi c o n tra p re s ta ţii ce nu c o m p o rtă ne a p ă ra t un ca racter de
co n tin u ita te .

Sfera re la ţiilo r fin a n c ia re sau a fin a n ţe lo r, fiin d m ai în g u stă , c u p rin d e n u m a i acele re la ţii
căneşti care e x p rim ă un transfer de valoare, nu şi pe cele care re fle ctă .o s ch im b a re a fo r­
m elor v a lo rii. . .

Relaţii sociale

Figura 1.1. Locul relaţiilor financiare în cadrul relaţiilor sociale

!n p ro cesul c o n s titu irii şi re p a rtiz ă rii resurselor, de care are n e vo ie sta tu l p e n tru în d e p li­
nirea fu n c ţiilo r şi s a rc in ilo r sale, se nasc a n u m ite r e la ţ ii ( ra p o rtu r i) s o cia le . Aceste re la ţii
sunt de n a tu ră e c o n o m ică şi vizează rep a rtiza re a u ne i p ă rţi d in p ro d u s u l in te rn b ru t (PIB),
prin in te rm e d iu l s ta tu lu i, în tre d ife rite c a te g o rii sociale. Aceste re la ţii sociale, de natura
e co n om ică, a p ă ru te în p ro cesul d e m o b iliz a re şi re p a rtiza re a resurselor fin a n c ia re nece­
sare, e x p rim a te în fo rm ă bănească, s u n t r e la ţ ii fin a n c ia re sau, concis, fin a n ţe .

FINANŢE 1
11
PUBLICE ____
C
în ca d ru l re la ţiilo r fin a n cia re , se d is tin g p a tru c a te g o rii de re la ţii:

1. R elaţiile care exp rim ă un • F inanţele p u b lic e - su n t re la ţii fin a n cia re clasice şi se
tra n s fe r de resurse băneşti referă la: im pozite şi taxe: cheltuieli publice
fără e chivalent şi cu titlu
n e ra m bursabil
2. îm p ru m u tu rile de resurse • F in a n ţe le in s titu ţiilo r fin a n c ia r-b a n c a re -s u n t re la ţii
băneşti de c re d it, in te rm e d ia te de b ăn ci sau a lte in s titu ţii
sp e cia liza te şi e x p rim ă un îm p ru m u t de resurse
băn eşti, pe o p e rio a d ă de tim p d e te rm in a tă , p e n tru
care se p e rce p e d o b â n d ă ;

3. R elaţiile de asigurare • F in a n ţe le c o m p a n iilo r d e a sig u ră ri - e x p rim ă fie un


tra n s fe r o b lig a to riu , fie u n u l fa c u lta tiv de resurse
bă n e şti, în s c h im b u l u n e i c o n tra p re s ta ţii, care d e ­
p in d e de p ro d u ce re a u n u i fe n o m e n ocaziona l;

4. R elaţiile p riv a te • F in a n ţe le în tre p rin d e rilo r - apa r în pro ce su l m o b ili­


zării şi re p a rtiz ă rii re surselo r fin a n c ia re la d is p o z iţia
u n ită ţilo r e c o n o m ic e p riva te , care e x p rim ă un
tra n s fe r de v a lo a re în tre a g e n ţii e c o n o m ic i, în sco­
p u l desfăşu rării şi d e z v o ltă rii a c tiv ită ţii lor.

în lite ra tu ra de sp e cia lita te , n o ţiu n e a de r e la ţii fin a n c ia re este fo lo s ită în d u b lu sens:


a) în sens la rg , ea c u p rin d e to a te cele p a tru c a te g o rii de re la ţii fin a n cia re ;
b) în sens restrâns, aceasta in c lu d e n u m a i re la ţiile fin a n c ia re clasice, la baza cărora stau
p rin c ip iile p re le vă rii fără c o n tra p re s ta ţie şi cu titlu n e ra m b u rsa b il.

A vâ n d în v e d e re ca ra c te ris tic ile lor, re la ţiile fin a n c ia re p o t fi cla sifica te astfel:


- re la ţii fin a n c ia re p u b lic e sau F inanţe p u b lic e ;
- re la ţii fin a n c ia re p riv a te sau F in a n ţe p riva te .

Deci, re la ţiile fin a n c ia re p o t fi publice sau private, d u p ă m o d u l în care sta tu l apa re în ca­
d ru l lo r ca a u to rita te p u b lic ă sau nu. De e xe m p lu , o s o cie ta te co m e rcia lă cu c a p ita l de stat
este p a rte în re la ţii de c re d it co m e rcia l, p re c u m şi în c h e ie c o n tra c te de asigurare. R e laţiile
fin a n c ia re născute, în acest caz, fac o b ie c tu l fin a n ţe lo r p riva te , în tru c â t sta tu l apare aici ca
un s im p lu a g e n t e c o n o m ic . în acelaşi m o d p o t fi tra ta te re la ţiile fin a n cia re , care su rvin în
le g ă tu ră cu p ro p rie ta te a p u b lic ă a s ta tu lu i şi cu p ro p rie ta te a p rivată.

în c o n tin u a re , s u n t p re z e n ta te p rin c ip a le le d eo seb iri d in tre fin a n ţe le p u b lic e şi fin a n ţe le


priva te .

F IN A N Ţ E
\ P U B L IC E
FIN A N ŢELE PUBLICE FIN A N ŢE LE PRIVATE
• s u n t resursele ce ţin de e xiste n ţa • s u n t resursele p ro d u se de e xiste n ţa
s ta tu lu i, necesare realizării fu n c ţiilo r şi în tre p rin d e rii p riv a te ca e n tita te
s a rc in ilo r p e n tru în tre a g a so cietate ; e c o n o m ic ă g e n e ra to a re de p ro fit;
• s u n t fo rm a te p rin p re le vă ri d e la • s u n t p ro c u ra te de la persoan e
p ersoan e fizice şi ju rid ic e p rin m ăsuri fizic e şi ju rid ic e , în gen era l, pe baze
de co n strâ n g e re , în p rin c ip a l şi, în tr-o co n tra c tu a le ;
m ăsură m ai m ică, pe baze c o n tra c tu a le ;
• se m a n ife stă la n ive l m a cro e co n o m ic; • se m a n ife stă la n ive l m ic ro e c o n o m ic ;
• p re le v ă rile de resurse c o m p o rtă • p re le v ă rile de resurse fin a n cia re
ca racter o b lig a to riu , fără se realizează de pe piaţă, pe baze
c o n tra p re s ta ţie d in partea s ta tu lu i şi c o n tra c tu a le , fiin d ra m b u rs a b ile şi
s u n t n e ra m b u rsa b ile ; având un a n u m it cost;
• s ta tu l p o a te în tre p rin d e a n u m ite • în tre p rin d e rile p riv a te nu p o t in flu e n ţa ,
m ăsuri asupra m o n e d e i n a ţio n a le , în în m o d legal, m o n e d a n a ţio n a lă ;
care se c o n s titu ie fo n d u rile p u b lic e ;
• s u n t fo lo s ite în sco p u l satisfacerii • s u n t fo lo s ite în gestio n a re a
n e v o ilo r g e n e ra le ale s o c ie tă ţii p rin în tre p rin d e rilo r priva te , în scopu l
in te rm e d iu l in s titu ţiilo r p u b lic e ; o b ţin e rii de p ro fit;
■ g e stiu n e a fin a n ţe lo r p u b lic e urm ează • g e stiu n e a fin a n cia ră a în tre p rin d e rilo r
re g u lile d re p tu lu i p u b lic . urm ează re g u lile d re p tu lu i p riva t.

in d ife re n t de ca te g o rie , o d e fin iţie g e n e ra liz a tă a re la ţiilo r fin a n cia re sau a fin a n ţe lo r aces­
tora p o a te fi redată astfel:

Finanţe (relaţii financiare) s u n t re la ţii e c o n o m ice , în fo rm a bănească, care e x p rim ă un


t-an sfer de va lo a re în ca d ru l p ro ce se lo r de m o b iliz a re , re p a rtiza re şi u tiliz a re a fo n d u rilo r
“ nanciare în sco p u l a tin g e rii o b ie c tiv e lo r d e te rm in a te .

1.3. E V O L U Ţ I A I S T O R I C Ă A F I N A N Ţ E L O R P U B L IC E

D ezvoltarea şi a firm a re a fiin ţe i u m a n e au co n d u s la c o n s titu ire a şi p e rfe c ţio n a re a c o n ti­


guă a re la ţiilo r p o litic e , sociale, e co n o m ice , d e p ro d u c ţie , re la ţiilo r bă n e şti şi, nu în u ltim u l
'â nd, a re la ţiilo r fin a n c ia re sau a fin a n ţe lo r.

in lim b a ju l curent, pre cu m şi în lite ra tu ra de specialitate, su n t fo lo s ite diverse expresii ale


cu vâ n tu lu i fin a n ţe : fin a n ţe , fin a n ţe pub lice, fin a n ţe p rivate, fin a n ţe şi p ie ţe de capital etc.

C uvântul fin a n ţe p ro v in e de la c u v â n tu l la tin - finis, care înseam nă, în sens gen era l, a
te rm in a , a în cheia şi, în sens restrâns, a aranja o afacere, o a c ţiu n e ju d e că to re a scă sau o
no tă râ re în le g ă tu ră cu o p la tă d e bani.

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
în secolele XIII-XIV, s-au fo lo s it le xem ele: fin a n tio , finan cias şi fin a n cia pecuniară, în sen­ F aptul c
sul de p la tă în bani. m anifes
c o n d iţiil
în sec. al XV-lea, în Franţa, se u tiliza u expresiile hom m es de finances şi financiers, p e n tru d e ­
n u m ire a a re nda şilor de im p o z ite şi a p e rso a n e lo r care încasau im p o z ite le în n u m e le regelui; aparii
finances înseam nă în tre g u l p a trim o n iu al sta tu lu i, iar fin a n c e d e n o tă un v e n it al sta tu lu i. bani (
în tre secolele XV şi XVII, în Germania, se în tâ ln e s c exp re siile : finan z, care p re zu m ă plată
] •
în b an i şi finan tze r, care îl dese m n a pe c ă m ă ta r (zaraf).

Existenţa fin a n ţe lo r este strâns legată de e xiste nţa s ta tu lu i şi de folosirea b a n ilo r şi a fo rm e ­ V


lo r va lorice în re p a rtiţia v e n itu lu i na ţio n a l. De la a pa riţia p rim e lo r e le m e n te de fin a n ţe - la aparii
p u n c tu l de in te rse cţie d in tre o râ n d u ire a c o m u n e i p rim itiv e şi o râ n d u ire a sclavagistă - şi
până în prezent, fin a n ţe le au c o n s titu it p a rte in te g ra n tă a siste m u lu i re la ţiilo r econ om ice. •

în to a te o râ n d u irile s o c ia l-e c o n o m ic e în care au exista t, fin a n ţe le s-au m a n ife s ta t ca re la ţii V


sociale, de n a tu ră e co n o m ică , a p ă ru te în p ro ce su l re p a rtiţie i v e n itu lu i n a ţio n a l, în strânsă
le g ă tu ră cu în d e p lin ire a fu n c ţiilo r şi s a rc in ilo r s ta tu lu i, re sp e ctiv:
_ii2te îm
C o m u na S tatul încă nu se form ase, iar fu n c ţiile p u b lic e erau în d e p lin ite d e oa­
m a -d a i
p rim itiv ă m e n i aleşi de în tre a g a c o m u n ita te ; nu se u tiliz a u m e to d e de c o n s trâ n ­
* -esurse
gere speciale; fu n c ţiile de co n d u c e re erau o n o rific e .

O râ n d u ire a - decur
P re d o m in ă e c o n o m ia n a tu ra lă închisă, fu n c ţiile p u b lic e s u n t o n o rific e ;
sclavagistă c h e ltu ie lile s ta tu lu i s u n t a c o p e rite de p re s ta ţii în m u n că sau în natură, -e=zâ tre
fiin d o b lig a to rii p e n tru su p u şii s ta tu lu i.
O dată cu d e zvo lta re a e c o n o m ie i de s c h im b şi a a p a riţie i b a n ilo r, sta tu l
fo lose a ca resurse im p o z ite le şi îm p ru m u tu rile p e n tru aco p e rire a ch e l­
tu ie lilo r p u b lic e . ETAPA

Feudalism R e laţiile m a rfă -b a n i nu s u n t p re d o m in a n te şi, p rin urm a re, s ta tu l c o n ti­


nua să folosească, pe scară largă, p re s ta ţiile în m u n că şi d ă rile în n atură,
v e n itu rile d o m e n ia le şi d re p tu rile regale. Z c ic e p ţ
Sfera fin a n ţe lo r era lim ita tă de slaba dezvoltare a p ro d u cţie i de m ă rfu ri şi a econom
re la ţiilo r băneşti, dar şi de necesităţile reduse p e n tru întreţine rea statului. econom
C apitalism A co perirea c h e ltu ie lilo r p u b lic e se realizează n u m a i p rin resurse băneşti. x s s e r .fi
A c tivita te a s ta tu lu i vizează d o u ă d ire cţii: in te rn ă (m e n ţin e re a o rd in ii p u ­ c e -T jrb c
blice, fu n c ţio n a re a in s titu ţiilo r e c o n o m ie i capitaliste) şi externă (apărarea ăC— nîst
ţă rii, a in d e p e n d e n ţe i şi s u ve ra n ită ţii naţio nale, re la ţii d ip lo m a tic e etc.) ră n e ş ti.

Socialism Sfera fin a n ţe lo r a c u n o s c u t o e x tin d e re şi m ai m are de câ t în ca p ita lism , - sceasl


fiin d d e te rm in a tă de s u b s titu ire a p ro p rie tă ţii p riv a te cu cea c o m u n ă " r ta te a
asupra m ijlo a c e lo r de p ro d u c ţie şi de fa p tu l că s ta tu l capătă n o i fu n c ţii ”3 —.3 fi i !
de o rg a n iza re şi d e z v o lta re e c o n o m ic ă şi socială a ţă rii, respectiv, de e r —e a
o rg a n iza re a flu x u rilo r băn eşti.

F IN A N Ţ E
14
X P U B L IC E
: 3ptul că fin a n ţe le au a p ă ru t pe o a n u m ită tre a p tă de d e z v o lta re a s o cie tă ţii, când s-au
-ia n ife s ta t a n u m ite c o n d iţii şi au e v o lu a t în fu n c ţie de s c h im b ă rile p e rm a n e n te ale
c o n d iţiilo r in iţia le , re fle ctă ca ra cte ru l isto ric al acestora.

apariţia şi dezvoltarea relaţiei marfă-


bani (dezvoltarea relaţiilor băneşti)
J
în m ăsură să perm ită form area şi utilizarea

L
resurselor statului în formă bănească;
J
apariţia statului

în m ăsură să perm ită form area şi utilizarea


resurselor statului în formă bănească;
V J
Figura 1.2. Condiţiile apariţiei şi dezvoltării finanţelor

_ ja te îm p re u n ă , aceste d ou ă c o n d iţii au fă c u t p o sib ilă a pa riţia fin a n ţe lo r pub lice, iar relaţiile
"n a n cia re p u b lic e au fo st şi su n t g e n e ra te de procesele de prelevare, repartizare şi u tilizare
3 resurselor băneşti necesare sta tu lu i p e n tru exercitarea fu n c ţiilo r şi sarcin ilo r sale.

n decu rsul tim p u lu i, c o n c e p tu l de fin a n ţe a în re g is tra t o e v o lu ţie c o n tin u ă , care p re fig u ­


rează tre i e ta p e d is tin c te ale c o n c e p ţiilo r desp re fin a n ţe le p u b lic e :

în p e rio a d a c a p ita lis m u lu i


ETAPA I - CONCEPŢIA CLASICA
a sce n d e n t (sec. XVIII-XX)

C o n ce p ţia c la s ic ă s-a c o n tu ra t în c o n te x tu l d o c trin e i e c o n o m ic e lib e ra le , s u s ţin u te de


e c o n o m iş tii e n g le zi A d a m S m ith şi D a v id R ic a rd o . C o n fo rm te o rie i clasice, a c tiv ita te a
eco n o m ică tre b u ie să se desfăşoare în c o n fo rm ita te cu p rin c ip iu l laisser-faire, laisser-
oasser, fiin d e v ita tă o rice in te rv e n ţie d in pa rte a s ta tu lu i. S ta tu l este co n sid e ra t un fa c to r
p e rtu rb a to r al in iţia tiv e i p riva te , lib e re i c o n cu re n ţe , le g ilo r p ie ţe i, şi este a p re cia t ca un
a d m in is tra to r care generează risipa şi g e stiu n e a d e fe ctu o a să a m ijlo a c e lo r m a te ria le şi
băneşti.

în această etapă, a s ta tu lu i-ja n d a rm , p re d o m in a d o c trin a lib e ra lis m u lu i e c o n o m ic , iar a u ­


to rita te a p u b lic ă se lim ita la sarcin ile sale tra d iţio n a le : m e n ţin e re a o rd in ii in te rn e , apă ra­
rea ţă rii şi re la ţii d ip lo m a tic e cu a lte state, în c o n d iţiile a sig u ră rii u n e i g u v e rn ă ri cât m ai
ie ftin e cu c h e ltu ie li p u b lic e reduse.

F I N A N Ţ E 7"
15
P U B L IC E ____
Sarcina fin a n ţe lo r p u b lic e o c o n s titu ia u asigurarea re surselo r necesare în tre ţin e rii şi
fu n c ţio n ă rii n o rm a le a in s titu ţiilo r p u b lic e ; im p o z ite le , îm p ru m u tu rile tre b u ia u să aibă un
ca ra cte r n e u tru ; păstrarea e c h ilib ru lu i d in tre v e n itu rile şi c h e ltu ie lile b u g e ta re era consi­
derată d re p t ce rin ţă fu n d a m e n ta lă , regula de a u r a fin a n ţe lo r p u b lic e . A p a riţia d e fic itu lu i
b u g e ta r, g e n e ra to r de in fla ţie , a fo s t c o n sid e ra tă un fe n o m e n n e d o rit.

în p e rio a d a d e z v o ltă rii


m o n o p o lu rilo r (sec. XX, d up ă
ETAPA A ll- A - C O N C E P Ţ IA M O D E R N Ă
m area recesiune e co n o m ică ,
1929-1933)

C oncepţia m o d e rn ă a a p ă ru t în c o n te x tu l d o c trin e i e c o n o m ic e in te rve n ţio n iste . D upă m a­


rea criză e c o n o m ică m o n d ia lă d in 1929 - 1933, în o p in ia u n o r e c o n o m iş ti, lo c u l s ta tu lu i-
ja n d a rm ar fi fo st lu a t d e către s ta tu l-p ro v id e n ţă (s ta tu l-b u n ă s tă rii), care îşi e x tin d e sfera
p re o c u p ă rilo r şi a in te rv e n ţie i în via ţa e c o n o m ic ă şi socială. C o n fo rm acestei c o n c e p ţii,
a u to rita te a p u b lic ă tre b u ie să în d e p lin e a scă u n rol activ, p rin id e n tific a re a s o lu ţiilo r n e ­
cesare co n tra c a ră rii sau re m e d ie rii p ro b le m e lo r c o m p le x e ale e c o n o m ie i n a ţio n a le şi
in flu e n ţa re a p ro ce se lo r e c o n o m ice , co re cta re a e v o lu ţie i ciclice, p re ve n ire a c rize lo r sau
lim ita re a e fe c te lo r acestora.

R e p re ze n ta n tu l de seam ă al acestei c o n c e p ţii, John M a y n a rd Keynes, p rin lucrarea „Teo­


ria generală a fo lo s irii m â in ii de lucru, a d o b â n z ii şi a banilor", su sţin e in te rv e n ţia s ta tu lu i în
e c o n o m ie p rin s tim u la re a in v e s tiţiilo r, creşterea c h e ltu ie lilo r p u b lic e , acordarea de c re d i­
te ie ftin e , cu o d o b â n d ă redusă. C ercetarea este axată pe analiza in s tru m e n te lo r şi a m ij­
lo a c e lo r de in te rv e n ţie a s ta tu lu i p rin in te rm e d iu l im p o z ite lo r şi c h e ltu ie lilo r b u g e ta re .

în u ltim e le d e ce n ii
ETAPA A III-A - C O N C E P Ţ IA P O S T M O D E R N A
ale se co lu lu i XX

C oncepţiile p o s tm o d e rn e se referă la g â n d ire a neo ke yn e sistă şi n e o lib e ra lă . Neokeyne-


sism ul (p rin c ip a lu l re p re z e n ta n t fiin d Paul S am uelson) p ro p u n e a rm o n iza re a in te re se lo r
şi a in te rv e n ţie i s ta tu lu i cu cele ale s e c to ru lu i p riv a t; îm b in a re a m icro a n a lize i cu m acro a-
naliza; u tiliza re a m e to d e lo r d in a m ic e în ca d ru l ana lizei, d ive rsifica re a in s tru m e n te lo r de
in te rv e n ţie in d ire c tă .

N e o lib e ra lism u l (a vâ n d u -l ca p rin c ip a l re p re z e n ta n t pe M ilto n F ried m an ) re co m a n d ă


in te rv e n ţia s ta tu lu i n u m a i p e n tru sta b ilire a c a d ru lu i ju rid ic al c o n c u re n ţe i, asig u râ n d
fu n c ţio n a re a a rm o n io a să a m e c a n is m u lu i p re ţu rilo r şi a îm p ie d ic ă rii a b u z u rilo r m o n o ­
p o lu rilo r, în curajarea s e c to ru lu i p riv a t şi reducerea fis c a lită ţii. Acest c u re n t de g â n d ire

FINANŢE
16
PUBLICE
-s ţin e stim u la re a o fe rte i şi se p ro n u n ţă îm p o triv a in te rv e n ţie i s ta tu lu i în e c o n o m ie p rin
-■etoda s tim u lă rii cererii a g re g a te - asp e ct ce caracterizează keyne sism ul. D o m e n iu l p ri-
: ' ta r al in te rv e n ţie i tre b u ie să fie cel social, în ve de rea re d is trib u irii resurselo r fin a n cia re .

1.4. C O N Ţ IN U T U L E C O N O M IC A L F IN A N Ţ E L O R
P U B L IC E

FINANŢELE re la ţii e c o n o m ic e , e x p rim a te în fo rm a bănească, ce ţin d e tra n ­


sfe ru l d e va lo a re în c a d ru l p ro c e s e lo r d e c o n s titu ire , d is trib u ire
şi u tiliz a re a fo n d u r ilo r c e n tra liz a te şi d e s c e n tra liz a te d e m ijlo a ­
ce b ă n e şti, în s co p u l în d e p lin irii u n o r fu n c ţii şi o b ie c tiv e d e te r­
m in a te .

Tra n ţe le cen tra liza te se referă la re la ţiile bă n e şti re fe rito a re la c o n s titu ire a şi utiliza re a
■ codurilor de m ijlo a c e b ă n e şti ale s ta tu lu i, a c u m u la te la d ife rite v e rig i ale s is te m u lu i b u -
ce ta ra l ţă rii.

_ -n a n ţe le descentralizate re p re zin tă re la ţiile bă n e şti care asigură c irc u itu l fo n d u rilo r bă n e şti
a e în tre p rin d e rilo r, p re cu m şi re la ţiile de d is trib u ire şi re d is trib u ire a fo n d u rilo r bă n e şti în
cadrul g ru p u rilo r fin a n c ia re şi de p ro d u c ţie , c o m p a n iilo r tra n s n a ţio n a le , h o ld in g u rile , în-
re p rin z ă to rilo r in d iv id u a li, a c tiv ita te a in v e s tiţio n a lă a c e tă ţe n ilo r, g o s p o d ă riilo r casnice.

FINANŢELE re la ţii e co n o m ice , e x p rim a te în fo rm ă bănească, p rin in te rm e d iu l


PUBLICE cărora, în p ro cesul re p a rtiţie i p ro d u s u lu i in te rn b ru t, se form ează ,
se repartizează şi se utilizea ză fo n d u rile necesare în d e p lin irii
fu n c ţiilo r şi sa rcin ilo r s ta tu lu i.

Asem enea re la ţii a pa r în pro ce su l re p a rtiţie i, fără e c h iv a le n t d ire c t şi im e d ia t, a p ro d u s u -


j i in te rn b ru t şi, în p rim u l rând, a p ro d u s u l in te rn n e t, în ve de rea satisfacerii u n o r n evo i
cu blice . D e fin ire a fin a n ţe lo r p u b lic e se ra p o rte a ză la e x is te n ţa s ta tu lu i şi a in s titu ţiilo r sale
centrale şi locale, adică, se referă la e xiste n ţa şi fu n c ţio n a re a in s titu ţiilo r de d re p t p u b lic .

C o m p onenta p u b lic ă a fin a n ţe lo r vizează:


• m o b iliz a re a resurselo r necesare s ta tu lu i şi u tiliza re a lo r c o n fo rm n e v o ilo r so cie tă ţii,
în ca lita te a sa de a u to rita te p u b lic ă ;
• re curgerea la p ro ce su l de p ro cu ra re şi u tiliz a re a re surselo r ca un m ijlo c (pârghie )
de in flu e n ţa re a desfăşu rării a c tiv ită ţilo r e co n o m ico -so cia le .

Pentru satisfacerea n e v o ilo r p u b lic e şi cva sip u b lice , se u tilize a ză fo n d u rile fin a n cia re , c o n ­
s titu ite astfel:

F IN A N Ţ E
17
P U B L IC E
întreprinderi private
f \
întreprinderi publice
' canale de Fondurile
întreprinderi mixte
H
instituţii publice
populaţie
persoane fizice şi juridice
prelevare
impozite
taxe
L financiare
ale Statului

rezidente în străinătate contribuţii


donaţii
v_ Participanţii
ajutoare
împrumuturi

Figura 1.3. Constituirea fondurilor publice

pensionarii
Fondurile studenţii
financiare şomerii
ale Statului • salarii persoanele cu
• pensii dizabilităţi
• indemnizaţii persoanele
• burse fizice şi juridice
• alocaţii pentru copii sportivii etc.
• ajutoare de şomaj
• subvenţii etc. Beneficiarii

Figura 1.4. Repartizarea fondurilor publice

C a ra c te ris tic ile re la ţiilo r fin a n c ia re p u b lic e :


a. R e laţiile fin a n c ia re s u n t p a rte a re la ţiilo r econom ice, d eo are ce c o n s titu ie s u p o rtu l unor
ra p o rtu ri în tre p ro p rie tă ţi şi m o d ific ă p a trim o n iu l p a rte n e rilo r sau cel p u ţin stru ctu ra
acestuia.
b. R e laţiile fin a n c ia re au loc o rg a n iza t, adică, pe bază le g a lă şi, de regulă, cu ca ra cte r de
c o n tin u ita te (se stabilesc p rin lege: o b lig a tiv ita te a , c u a n tu m u l şi te rm e n u l ce ca ra cte ­
rizează resp e ctiva relaţie).
c. R elaţiile fin a n c ia re au e fe cte cu cara cte r d e fin itiv, e x p rim a t p rin fa p tu l că, o d a tă tra n ­
sferul fin a n c ia r e fe ctu a t, m o d ific a re a de s tru c tu ră a p a trim o n iu lu i este ireversibilă.
d. R e laţiile fin a n c ia re p re s u p u n tra n s fe ru ri b ă n e şti fă ră con tra p re sta ţie d ire ctă şi im e d ia ­
tă, şi fără titlu ra m b ursa bil.

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
: e la ţiile fin a n c ia re p u b lic e p o t fi cla sifica te în:
Relaţii fin a n cia re se colectează, pe de o p a rte, cu titlu obligatoriu, fără co n tra -
oublice p re s ta ţie d ire c tă şi cu titlu nerambursabil (im p o z ite şi taxe înca­
dasice sate) şi, pe de altă p a rte, se repartizează pe d e s tin a ţii d e te rm in a ­
te şi a p ro b a te (ch eltu ielile bugetare)
Relaţii fin a n cia re • re la ţii de cred it public, care nu s u n t o b lig a to rii, d a r su n t ra m ­
cublice bu rsa b ile ;
speciale • re la ţii de a s ig u ră ri p ub lice, s u n t o b lig a to rii (p rin e fe c tu l legii),
care s u n t ra m b u rs a b ile (cu c o n d iţia p ro d u c e rii riscului, e v e n i­
m e n tu lu i a le a to riu ), avân d c o n tra p re s ta ţie ;
• re la ţii fin a n c ia re a le în tre p rin d e rilo r de s ta t.

Accepţiuni asupra fin a n ţe lo r p u b lic e :

• Resurse financiare la dispoziţia statului - fo n d u ri bă n e şti


p re le v a te la d is p o z iţia s ta tu lu i în ve de rea în d e p lin irii sarci­
n ilo r sale, ce c o n s titu ie m ijlo a c e de a c o p e rire a c h e ltu ie lilo r
a d m in is tra ţie i ce n tra le şi locale;
• Instrumente de intervenţie a statului în economie - re­
§ ------- sp ectiv, im p o z ite , taxe, c o n trib u ţii, îm p ru m u tu ri, a lo c a ţii b u ­
getare, s u b v e n ţii şi a lte p â rg h ii, p rin in te rm e d iu l cărora sta tu l
in flu e n ţe a z ă a c tiv ita te a e co n o m ică ;
• Metode de administrare a „banului public" - fo rm e şi m e to ­
de de g e stio n a re şi u tiliza re a resurselor fin a n cia re ale sta tu lu i;
• Act juridic de d is p o z iţie a u to rita ră sau c o n tra c tu a lă , p rin care
este p re le va tă la d is p o z iţia s ta tu lu i o p a rte d in PIB în sco p u l
realizării fu n c ţiilo r şi s a rc in ilo r s ta tu lu i;
• Relaţii sociale, de natura economică, ce a p a r în p ro cesul
c o n s titu irii fo n d u rilo r p u b lic e de resurse fin a n c ia re şi re p a r­
tiz ă rii acestora p e n tru satisfacerea n e v o ilo r g e n e ra le ale
s o cie tă ţii.

io r
jra
1.5. F U N C Ţ I IL E F IN A N Ţ E L O R
de
C aracterul o b ie c tiv al e x is te n ţe i fin a n ţe lo r p u b lic e se relevă, în p rin c ip a l, p rin fu n c ţiile şi
'o lu l ce revin acestora în via ţa e c o n o m ică şi socială, c o n c re tiz a te p rin p ro d u ce re a , re p a r­
tiţia , s c h im b u l şi c o n s u m u l PIB-ului.
n-
A d aptat la fin a n ţe le p u b lic e , co n ce p tu l de fu n cţie relevă ca p a cita te a acestora de a in te r-
m edia, în c o n d iţii o p tim e , realizarea d ire c tă a a n u m ito r procese e c o n o m ic e e x p rim a te
n fo rm a bănească şi d e ru la re a re la ţiilo r co re sp u n ză to a re d in tre p a rtic ip a n ţi, p re cu m şi

F IN A N Ţ E
19
P U B L IC E
in flu e n ţa re a m o d u lu i de realizare a acestora. în d e p lin ire a fu n c ţiilo r fin a n ţe lo r p u b lic e se -
co n cretize ază p rin fo rm a re a , re p a rtiza re a şi u tiliza re a fo n d u rilo r de resurse fin a n c ia re în
c o n te x tu l a c tiv ită ţilo r e c o n o m ico -so cia le , în care su n t im p lic a te perso a n e fizice şi ju rid ic e ,
in c lu s iv a u to rită ţile p u b lic e .
B - JH
In d e cu rsu l a n ilor, te o ria e c o n o m ică a s u b lin ia t ro lu l şi im p o rta n ţa fin a n ţe lo r p u b lic e p rin
fu n c ţiile sale. în abo rd a re a clasică, fin a n ţe le p u b lic e în d e p lin e s c m isiu n e a lo r e c o n o m ic ă
şi socială p rin fu n c ţiile pe care le e xercită c o n c o m ite n t, şi a n u m e , p rin fu n c ţia de reparti- I ţ, — :
ţie şi fu n c ţia de control.
zmc a r r '* =
E c o n o m is tu l Richard M usgrave, în Teoria fin a n ţe lo r publice, a s u b lin ia t fa p tu l că b u g e tu l
p u b lic în d e p lin e ş te a n u m ite fu n c ţii, a că ro r im p o rta n ţă variază o d a tă cu e v o lu ţia p o litic ii
e c o n o m ic e în a n s a m b lu l ei: fu n c ţia de sta biliza re; fu n c ţia d e a locare a resurselor; fu n c ţia —*« 1
de d is trib u ţie .

A vâ n d în v e d e re d ife rite le a b o rd ă ri şi p rin c ip a le le ip o sta ze în care se m a n ifestă, fin a n ţe ­


le în d e p lin e s c tre i fu n c ţii p rin c ip a le : de re p a rtiţie ; de c o n tro l şi de regla re (stabilizare) a
e c o n o m ie i.

A. F u n cţia de re p a rtiţie
-F u n c ţia d e bază a fin a n ţe lo rp u b lic e re fle ctă ca p a cita te a acestora d e a m ijlo c i repartizarea
p ro d u s u lu i n a ţio n a l, re sp e ctiv PIB-ul în fo rm ă bănească, p e n tru crearea c o n d iţiilo r nece­
sare p ro d u c e rii, c irc u la ţie i şi c o n s u m u lu i acestuia în fo rm a n a tu ra l-m a te ria lă , a sig u râ n d
astfe l d is trib u ire a şi re d is trib u ire a în fo rm a bănească a u n e i m a ri p ă rţi d in acest pro d u s.

F u n c ţia d e r e p a r tiţie a fin a n ţe lo r cu n o a şte d o u ă faze d is tin c te :


1) c o n s titu ire a sau fo rm a re a fo n d u rilo r;
2) d is trib u ire a sau rep a rtiza re a acestora.

F IN A N Ţ E
\ P U B L IC E
)u b lic e se L CONSTITUIREA FONDURILOR rezidă în m o b iliza re a d e resurse b ă n e şti la d isp o ziţia
anciare în sta tu lu i. A stfel, în tr-o p rim ă etapă, se fo rm e a ză ve n itu rile p rim a re în ca d ru l re p a rtiţie i
;i ju rid ic e , . e n itu lu i n a ţio n a l în tre p a rtic ip a n ţii la p ro cesul de p ro d u c ţie m a te ria lă . A ceste v e n i­
tu ri su n t d iv iz a te în d o u ă g ru p e :
- salariile p e rs o a n e lo r o c u p a te în sfera p ro d u c tiv ă ;
alice p rin
- v e n itu rile în tre p rin d e rilo r ce activează în sfera p ro d u c tiv ă .
o n o m ic ă
reparti- ltti ează cea de a d o u a etapă a c o n s titu irii fo n d u rilo r p u b lic e . La c o n s titu ire a acestora
z it ic ip ă : in s titu ţiile p u b lic e şi u n ită ţile e c o n o m ic e de stat; s o c ie tă ţile co m e rcia le cu ca-
aical p riv a t sau m ix t; o rg a n iz a ţiile c o o p e ra tis te şi a s o cia ţiile cu scop lu c ra tiv ; p o p u la ţia ;
b u g e tu l
:-s-soanele ju rid ic e şi fizice re z id e n te în stră in ă ta te .
i p o litic ii
; fu n c ţia fermele de constituire • im p o z ite , ta x e ,c o n trib u ţii d e a sig u ră ri sociale,
i -esurselor publice • p rim e de asigurare,
• am e n zi, p e n a lită ţi,
fin a n ţe -
• c h irii, co n ce siu n i, în c h irie ri de b u n u ri p ro p rie ta te de stat,
lizare) a
• d iv id e n d e , v e n itu l în tre p rin d e rilo r p u b lic e ,
• v e n itu ri d in vânzarea m ijlo a c e lo r fixe ale s ta tu lu i,
• a ju to a re , d o n a ţii,
• îm p ru m u tu ri p rim ite , d o b â n z i a fe re n te îm p ru m u tu rilo r
rtizarea a co rd a te etc.
>r nece-
g u râ n d
DISTRIBUIREA FONDURILOR FINANCIARE că tre b e n e fic ia ri - perso a n e ju rid ic e şi
odus.
fizice. Este v o rb a de d istrib u ire a secundară sau redistribu irea v e n itu lu i n a ţio n a l.

: esursele fin a n c ia re p u b lic e s u n t d is trib u ite în fu n c ţie de:


• n e v o ile sociale ale p e rio a d e i;
• ie rarhizare a n e v o ilo r sociale şi e c o n o m ic e în fu n c ţie de p o litic a e c o n o m ică , socia­
lă, cla sifica ţia b u g e ta ră a s ta tu lu i respectiv.

I e regulă, cererea de resurse este m ai m are d e c â t v o lu m u l m ijlo a c e lo r b ă n e şti a c u m u la -


:e astfel, în c â t apare nece sitatea ca a u to rită ţile p u b lic e să le ierarhizeze.

D istribuirea resurselor fin a n cia re reprezintă repartizarea c h e ltu ie lilo r p u b lic e pe d e stin a ţii:

Destinaţii în v ă ţă m â n t, sănătate, cu ltu ră ;


aie fondurilor publice a sig u ră ri sociale, p ro te c ţie socială;
g o s p o d ă rie co m u n a lă şi lo c u in ţe ;
a pă rare n a ţio n a lă ;
o rd in e p u b lic ă ;
a c ţiu n i e co n o m ice ;
d a to rie p u b lic ă ; a lte a c ţiu n i.

F IN A N Ţ E "
21
P U B L IC E ____
în ca d ru l fie că re i d e s tin a ţii, fo n d u rile p u b lic e se defalchează pe beneficiari, obiective şi ac­
ţiu n i şi se p re z in tă sub fo rm ă de d iverse c h e ltu ie li.

Funcţia de repartiţie p ro te c ţia socială a p e rs o a n e lo r cu v e n itu ri m ic i sau fără


asigură: v e n itu ri;
d e zvo lta re a şi m o d e rn iz a re a u n o r ra m u ri e c o n o m ic e de
in teres n a ţio n a l;
d e zvo lta re a re g io n a lă ;
p ro te c ţia m e d iu lu i;
reducerea ş o m a ju lu i etc._______________________________

N ecesitatea c o n s titu irii u n o r fo n d u ri d e resurse fin a n c ia re la d is p o z iţia s ta tu lu i, în v e d e ­


rea în d e p lin irii fu n c ţiilo r şi s a rc in ilo r sale, se re sim te în to a te ţă rile , in d ife re n t de g ra d u l
de d e z v o lta re e co n o m ică , s tru c tu ră de ra m u ră etc., ceea ce d e m o n stre a ză că fu n c ţia de
re p a rtiţie c o m p o rtă un caracter obiectiv. Procesul p ro p riu -z is de re d is trib u ire a acestor
resurse d e n o tă un cara cte r subiectiv, d eo are ce d e p in d e de ca p a cita te a o rg a n e lo r d e c iz i­
o n a le de a p e rce p e şi ră sp u n d e c o re ct n e v o ilo r sociale la un m o m e n t d a t şi de o p ţiu n e a
fo rţe lo r p o litic e a fla te la pu te re .

B. F u n cţia de co n tro l
N ecesitatea fu n c ţie i d e c o n tr o l a fin a n ţe lo r d e rivă d in fa p tu l că fo n d u rile de resurse fi­
n an ciare a fla te la d is p o z iţia s ta tu lu i a p a rţin în tre g ii so cie tă ţi. Funcţia de c o n tro l se referă
la m o d u l d e c o n s titu ire a fo n d u rilo r în e c o n o m ie , la re p a rtiza re a acestora pe b e n e fic ia ri şi
la e fic ie n ţa cu care u n ită ţile e c o n o m ic e cu c a p ita l de s ta t şi in s titu ţiile p u b lic e utilizea ză
resursele de care d isp u n .

în ţara noastră, o rg a n e lo r spe cia liza te în c o n tro l le re vin e sarcina de a ve rifica in te g rita te a
a v u tu lu i obştesc, le g a lita te a , nece sitatea şi o p o rtu n ita te a c h e ltu ie lilo r. C o n tro lu l s ta tu lu i
c u p rin d e to a te d o m e n iile v ie ţii sociale şi a n u m e : a c tiv ita te a e c o n o m ic ă , c u ltu ra l-e d u c a ti-
vă, de o c ro tire m e d ica lă şi p ro te c ţie socială etc. Aşadar, c o n tro lu l îm b ra că fo rm e d ife rite ,
se realizează de o rg a n e d ife rite şi fo lo se şte in s tru m e n te diverse.

F un cţia de c o n tro l al fin a n ţe lo r este strâns le g a tă de fu n c ţia de re p a rtiţie , d a r are o sferă


de m a n ife sta re m ai vastă de câ t aceasta, de o a re ce vizează, pe lângă c o n s titu ire a şi re p a r­
tiza re a fo n d u rilo r d in e c o n o m ie , şi m o d u l de u tiliz a re a resurselor.

în fa z a c o n s t itu ir ii • p ro ve n ie n ţe i resurselor finan ciare


f o n d u r ilo r , a s u p ra : • n iv e lu lu i la care se c o n s titu ie
• g ra d u lu i şi m o d u lu i de c o n s titu ire a v e n itu rilo r p rim a re
în fa z a u t iliz ă r ii ■ p re v e n irii e fe c tu ă rii c h e ltu ie lilo r ile g a le şi in e fic ie n te
fo n d u r ilo r , a s u p ra : • re d u c e rii ca u ze lo r de speculă
• g e s tiu n ii in e fic ie n te a b u n u rilo r p u b lic e
• d is c ip lin e i în g e stio n a re a b a n ilo r p u b lic i

' F IN A N Ţ E
\ P U B L IC E
C ontrolul fin a n c ia r c o n s titu ie o m a n ife sta re a fu n c ţie i de c o n tro l al fin a n ţe lo r p u b lic e . C on­
v o iu l fin a n c ia r se e xercită d e o rg a n is m e specializate. în R. M o ld o v a , c o n tro lu l se exercită
de: P arlam ent, G uvern, C urtea de C o n tu ri, M in is te ru l F in a n ţe lo r şi o rg a n e le d in s u b o rd i-
-e, Banca N a ţio n a lă şi altele, p re cu m şi de to a te in s titu ţiile p u b lic e , în cazul c o n tro lu lu i
n tern.

C F u n c ţia d e re g la re (s ta b iliz a re ) a e c o n o m ie i
- jn c ţia de sta b iliza re a e c o n o m ie i e x p rim ă ca p a cita te a fin a n ţe lo r p u b lic e de a m ijlo c i re­
darea d iv e rs e lo r procese e co n o m ice , în special, p rin stim u la re a şi/sau descurajarea u n o r
a ctivită ţi, în ve de rea a sig u ră rii u ne i e v o lu ţii ascen dente. Această fu n c ţie s-a fu n d a m e n ta t
te o re tic în ca d ru l d o c trin e i in te rv e n ţio n is te a s ta tu lu i în via ţa e c o n o m ică şi socială, în c o n ­
te xtu l d e re g lă rii m e c a n is m e lo r p ie ţe i în socie ta te a m o d e rn ă .

Funcţia de regla re a e c o n o m ie i se concretize ază p rin p o litic i fin a n c ia re p u b lic e ade cvate,
»rin re cunoa şte rea im p a c tu lu i lo r p o s ib il s ta b iliz a to r în ca d ru l e c o n o m ie i de piaţă, pe u r-
~ iă to a re le d ire c ţii:

R e glarea a n tic ic lic ă p rin in te rm e d iu l te h n ic ilo r şi in s tru m e n te lo r fin a n c ia re


p u b lic e u tiliz a te ca m ijlo a c e p e n tru contra ca ra re a crize lo r
e c o n o m ic e şi a re d u c e rii ş o m a ju lu i;
S tim u la re a c r e ş te rii cu a ju to ru l te h n ic ilo r şi in s tru m e n te lo r fin a n c ia re p u b lic e
e c o n o m ic e u tiliz a te ca fa c to ri de im p u ls io n a re a a c tiv ită ţilo r e co n o m ice ;
M o d e rn iz a re a şi p rin in te rm e d iu l te h n ic ilo r şi in s tru m e n te lo r fin a n cia re
a d o p ta re a e c o n o m ie i p u b lic e u tiliz a te ca fa c to ri de m o d e rn iz a re , re s tru c tu ra re şi
la c e rin ţe le p ie ţe i a d o p ta re a e c o n o m ie i n a ţio n a le la e v o lu ţia cererii pe p ie ţe le
in te rn e şi e x te r n e in te rn e şi exte rn e .

Astfel, p rin in te rm e d iu l fin a n ţe lo r p u b lic e (p o litic ii b u g e ta r-fisca le ), p o a te fi re g la tă


e vo lu ţia v a ria b ile lo r m a cro e co n o m ice , ţin te le fiin d : creşterea e co n o m ică ; lo c u rile de
m uncă; s ta b ilita te a p re ţu rilo r; e c h ilib ru l b a la n ţe i de plă ţi.

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
ÎN T R E B Ă R I D E R E C A P IT U L A R E

X 1. P rezentaţi tip o lo g ia n e v o ilo r um a n e şi a b u n u rilo r p rin care acestea p o t fi satisfăcute.


2. Cum p o t fi exp rim a te re la ţiile fin a n c ia re ?
3. P rezentaţi p rin cip a le le ca te g o rii de re la ţii fin a n cia re şi m o d u l lo r de m anifestare.
4. Care s u n t co n d iţiile care au s ta t la baza a p a riţie i fin a n ţe lo r?
X 5. Care s u n t caracteristicile de baza ale re la ţiilo r financiare?
6. Care s u n t co m pone ntele fu n d a m e n ta le din sfera fin a n ţe lo r publice?
7. P rezentaţi a cce p ţiu n i asupra fin a n ţe lo r publice.
8. Care s u n t fazele fu n c ţie i de re p a rtiţie a fin a n ţe lo r ?Descrieţi c o n ţin u tu l fa ze lo r fu n c ţie i de
re p a rtiţie .
9. Care su n t form ele de p a rtic ip a re la co n stitu ire a fo n d u rilo r p u b lice de resurse financiare?
10. Care su n t d e stin a ţiile d is trib u irii fo n d u rilo r fin a n cia re publice?
11. Care este necesitatea fu n c ţie i de c o n tro l a l fin a n ţe lo r?
12. P rezentaţi c o n ţin u tu l şi p rin cip a le le d ire c ţii ale fu n c ţie i de reglare a econom iei.

TESTE DE AUTOEVALU ARE


1. Bunurile private:
a) s u n t p ro d u s e în sco p u l o b ţin e rii d e p ro fit;
b) s u n t n e lim ita te ;
c) s u n t acce sib ile tu tu ro r in d iv iz ilo r.
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: a.

2. Bunurile publice:
a) s u n t d e s tin a te c o n s u m u lu i in d iv id u a l;
b) s u n t a s ig u ra te de a u to rită ţile p u b lic e ;
c) su n t p ro d u s e în sco p u l o b ţin e rii de p ro fit.
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: b.

3. Nevoile cvasipublice pot fi satisfăcute:


a) d o a r pe seam a b u n u rilo r p u b lic e ;
b) pe seam a b u n u rilo r p u b lic e , şi d o a r în s itu a ţii e x c e p ţio n a le şi pe seam a b u n u rilo r
p riva te ;
c) fie pe seam a b u n u rilo r p u b lic e , fie pe seam a b u n u rilo r p riva te .
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: c.

F IN A N Ţ E
\ P U B L IC E
C-cot(

- elaţiile financiare sunt parte integrantă a:


3 re la ţiilo r băn eşti, re la ţiilo r e c o n o m ic e şi sociale;
c re la ţiilo r p o litic e , re la ţiilo r d e m o g ra fic e şi re la ţiilo r e xte rn e ;
d i re la ţiilo r in d u s tria le , re la ţiilo r m ilita re .

uns: a.

finanţele exprimă relaţiile băneşti dintre:


3 în tre p rin d e rile , c e tă ţe n ii şi fo n d u rile b u g e ta re ,
d) v e rig ile s is te m u lu i b u g e ta r;
c) d ife rite d ire c ţii şi e ta p e de a c tiv ita te ale în tre p rin z ă to rilo r in d iv id u a li;
d) to ţi p a rtic ip a n ţii in d ic a ţi m ai sus.
- r c a ţi v a ria n ta corectă
»ispuns: d.

fi Care sunt condiţiile care au stat la baza apariţiei finanţelor:


a) a p a riţia re la ţiilo r de p ro d u c ţie ;
b) a p a riţia re la ţie i m a rfă -b a n i;
c) - a p a riţia c o rp o ra ţiilo r;
d) a p a riţia s ta tu lu i.
- ::c a ţi va rian tele corecte
: ispuns: b,d.

7 Categoriile financiare cuprinse în sfera finanţelor publice sunt:


a L b u g e tu l p u b lic , a s ig u ră rile p u b lic e , a sig u ră rile p riva te , c re d itu l bancar;
b) b u g e tu l p u b lic , a sig u ră rile p u b lic e , c re d itu l p u b lic ;
c) . b u g e tu l de stat, fin a n ţe le în tre p rin d e rilo r p riva te , c re d itu l bancar.
■yjicaţi va ria n ta corectă
-âspuns: b.

8. Identificaţi afirmaţia corectă cu privire la transferul de valoare:


a) nu im p lic ă tra n s fe ru l p u te rii de c u m p ă ra re în tre p a rtic ip a n ţii la procesele şi re la ţi­
ile e c o n o m ice ;
b) in flu e n ţe a z ă m ă rim e a p a trim o n iu lu i a d m in is tra t de către p a rtic ip a n ţii la aceste
procese şi re la ţii e co n o m ice ;
c) p o t avea titlu d e fin itiv sau te m p o ra r.
u rilo r ndicaţi v a ria n ta corectă
Răspuns: b.

FINANŢE '
PUBLICE
9. Concepţia clasică asupra finanţelor publice:
a) su sţin e im p lica re a a ctivă în via ţa e co n o m ic o -s o c ia lă d ire c t, p rin d e zvo lta re a în tre ­
p rin d e rilo r d e stat;
b) su sţin e im p lica re a s ta tu lu i în via ţa e co n o m ic o -s o c ia lă in d ire c t, p rin sp rijin ire a şi
in flu e n ţa re a în tre p rin z ă to rilo r p a rtic u la ri;
c) su sţin e lib e ră in iţia tiv ă p riva tă în e c o n o m ie şi evita re a o rică re i in te rv e n ţii d in p a r­
tea s ta tu lu i.
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: c.

10. Printre adepţii concepţiei clasice asupra finanţelor se numără:


a) Jo h n M. Keynes;
b) D avid Ricardo;
c) M ilto n F ried m an .
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: b.

11. Concepţia modernă asupra finanţelor publice:


a) su sţin e n e ce sitatea lib e re i in iţia tiv e p riv a te în e c o n o m ie şi evitarea o rică re i in te r­
v e n ţii d in p a rte a s ta tu lu i; - - - - - ----------
b) su sţin e im p lic a re a s ta tu lu i în via ţa e c o n o m ic o -s o c ia lă n u m a i in d ire c t, p rin s p rijin i­
rea şi in flu e n ţa re a în tre p rin z ă to rilo r p a rtic u la ri;
c) are la bază d o c trin a e la b o ra tă de J.M. Keynes, în ca d ru l căreia este su s ţin u tă in te r­
v e n ţia d ire c tă a s ta tu lu i în e co n o m ie .
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: c.

12. Funcţiile finanţelor publice se referă la:


a) re p a rtiţia şi c o n tro lu l resurselo r fin a n c ia re p u b lic e ;
b) id e n tific a re a şi p re ve n ire a ca u ze lo r care d e te rm in ă in fla ţia ;
c) regla rea sau stabiliza rea d iv e rs e lo r procese e c o n o m ic e ;
d) c o n s titu ire a şi d is trib u ire fo n d u rilo r fin a n c ia re p u b lic e în tre state.
In d ic a ţi va rian tele corecte
Răspuns: a, c.

13. Funcţia de repartiţie a finanţelor publice presupune următoarele etape:


a) c o n s titu ire a fo n d u rilo r şi d is trib u ire a acestora;
b) co n s titu ire a , d is trib u ire a şi ra m b u rs a b ilita te a fo n d u rilo r fin a n cia re ;
c) c o n s titu ire a , d is trib u ire a şi re d is trib u ire a resurselo r fin a n c ia re d in tre state.
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: a.

FINANŢE
PUBLICE
_______________ __ _____ J
I - Redistribuirea resurselor financiare reprezintă rezultatul manifestării finanţelor
ea în tre - publice în cadrul funcţiei de:
a) c o n tro l fin a n cia r;
iinirea şi b) re p a rtiţie a p ro d u s u lu i in te rn b ru t;
c regla re a a c tiv ită ţilo r e c o n o m ico -so cia le .
d in par- ă -cica ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: b.

T5 Controlul financiar, ca funcţie a finanţelor publice:


a) se lim ite a ză n u m a i la faza c o n s titu irii fo n d u rilo r;
b) este strâns le gată de fu n c ţia de re p a rtiţie , d a r cu o sferă m ai restrânsă, c o m p a ra tiv
cu cea a re p a rtiţie i;
c in c lu d e fu n c ţia de re p a rtiţie avân d o sferă m u lt m ai largă, c o m p a ra tiv cu cea a
re p a rtiţie i.
tKC kaţi va ria n ta corectă
♦aspuns: c.

in te r-
----------- -- --------
Drijini-
.
in te r-

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
ТЕМА

MECANISMUL FINANCIAR

2.1. M e ca n ism u l fin a n c ia r - p ilo n de bază al m e c a n is m u lu i e c o n o m ie i n a ţio n a le


2.2. S iste m ul fin a n c ia r
2.3. P â rgh iile e c o n o m ic o -fin a n c ia re
2.4. C adrul in s titu ţio n a l cu a trib u ţii în sfera fin a n ţe lo r p u b lic e
2.5. C adrul ju rid ic în sfera fin a n ţe lo r p u b lic e
2.6. M e to d e le a d m in is tra tiv e d e c o n d u c e re în d o m e n iu l fin a n ţe lo r p u b lic e

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Studierea acestei tem e le va p e rm ite s tu d e n ţilo r:
• să definească n o ţiu n e a de m eca n ism fin a n cia r;
• să sp e cifice c o m p o n e n te le m e c a n is m u lu i fin a n cia r;
• să p re z in te siste m u l fin a n c ia r sub a spe ct s tru c tu ra l;
• să clasifice fo n d u rile d e resurse fin a n cia re ;
• să definească n o ţiu n e a de p â rg h ie e co n o m ic o -fin a n c ia ră ;
• să e n u m e re p rin c ip a le le p â rg h ii e c o n o m ic o -fin a n c ia re d in p e rsp e ctiva ro lu lu i aces­
to ra asupra in te re s u lu i e c o n o m ic al so c ie tă ţii;
• să p re z in te a trib u ţiile şi re s p o n s a b ilită ţile in s titu ţiilo r spe cia liza te în sfera fin a n ţe lo r
p u b lic e ;
• să cunoască p rin c ip a le le a cte ju rid ic e şi n o rm a tiv e care re g le m e n te a ză sfera fin a n ­
ţe lo r p u b lic e ;
• să p re z in te m e to d e le şi in s tru m e n te le u tiliz a te în p la n ifica re a fin a n cia ră d in sfera
fin a n ţe lo r p u b lic e .

CONCEPTE-CHEIE:
M ecanism fin an ciar, sistem fin a n cia r, siste m u l fo n d u rilo r fin a n cia re ,
p â rg h ii e c o n o m ic o -fin a n c ia re , in s titu ţii fin a n cia re , p la n ific a re fin a n cia ră .

F IN A N Ţ E
\ P U B L IC E
M E C A N IS M U L F IN A N C IA R - P I L O N D E B A Z A A L
M E C A N IS M U L U I E C O N O M I E I N A Ţ IO N A L E

e e c o n o m ie are s tru c tu ri p ro p rii d e ra m u ri, fo rm e specifice de organizare, aplică


şi p rin c ip ii d iverse de c o n d u c e re etc. De asem enea, fiecare e c o n o m ie posedă
_ său m ecanism de fu n c ţio n a re , care p o a te să p re z in te a tâ t asem ănări, cât şi d e o -
•3ţă de m e ca n ism e le a lto r ţă ri.

. -e c a n is m e le d e fu n c ţio n a re a e c o n o m iilo r n a ţio n a le d in d ife rite ţă ri, există c o n d iţio -


ru fic e c o m u n e sau o b ie ctive p o iitico -id e o lo g ice , sociale, econom ice sau de altă natură
z iă to a re , dar şi diferenţe se m n ific a tiv e :

ASEM ĂNĂRI DEOSEBIRI


- ~ rm a de p ro p rie ta te p re d o m in a n tă • c o n d iţiile n a tu ra le şi d im e n s iu n e a te ­
‘p riv a tă sau de stat); rito riu lu i, m ă rim e a re ze rve lo r de care
d is p u n e e c o n o m ia n a ţio n a lă ;

- s sternul de co n d u ce re al e c o n o m ie i; • s tru c tu ra de p ro d u c ţie şi n iv e lu l fo rţe ­


lo r de p ro d u c ţie ;

- sistem ul de re p a rtiza re a re z u lta te lo r • o b ie c tiv e le de p o litic ă e c o n o m ică u r­


m u n cii; - - - m ă rite p e te rm e n lu n g ;

-e g im u l p o litic o -id e o lo g ic (d e m o c ra ­ • g ra d u l de in d e p e n d e n ţă al e co n o m ie i
tic, p lu ri-p a rtid sau to ta lita r, m o n o p a r- faţă de stră in ă ta te (p ro p o rţia de aco­
tin ic) accep ta rea u n e i sin g u re id e o lo g ii perire a necesarului de m a te rii prim e,
aces- sau to le ra re a m ai m u lto ra ; resurse ene rge tice, specialişti, te h n o lo ­
gii şi ca p ita l d in surse interne, precum
iţe lo r şi de desfacerea p ro d u s e lo r (ra p o rtu l
d in tre p ro d u c ţia in te rn ă a ţă rii care se
in a n - consu m ă pe plan n a ţio n a l şi cea care se
expo rtă);
sfera ■ p a rticip a re a la a lia n ţe p o litic e , m ilita re • s tru c tu ra socială, g ra d u l de m a tu riza re
sau la u n iu n i cu ca racter e c o n o m ic. a re la ţiilo r sociale şi n iv e lu l d e m o c ra ­
tis m u lu i e c o n o m ie i.

oate aceste elem e nte , de care d e p in d e bună fu n c ţio n a re a e c o n o m ie i unei ţări, pre cu m şi
â Tele, fiin d în in te rd e p e n d e n ţă cu ele, c o n s titu ie m ecanism u l e c o n o m ic de fu n cţio n a re .

'■ 'ecanism ul e c o n o m ic re p re z in tă a n s a m b lu l m e to d e lo r şi in s tru m e n te lo r de co n d u ce re


:s j reglare a e c o n o m ie i n a ţio n a le , d e către fa c to rii de d e cizie ai s o c ie tă ţii, îm p re u n ă cu
: c ie c tiv e le ce g uve rne ază această co n d u c e re sau re g la re şi în tre g u l sistem o rg a n iz a ţio -
' 2 , p rin in te rm e d iu l căruia o e fectuează .

F IN A N Ţ E
29
P U B L IC E
MECANISMUL co m p o n e n tă de stru ctu ră fu n c ţio n a lă a m e ca n ism u lu i econom ic;
FINANCIAR exp rim ă m o d u l de o rganizare şi circulaţie a flu x u rilo r finan ciare
p rin care se realizează m obiliza rea , re p artizarea şi utiliza re a fo n d u ri1
lo r fin a n cia re co n stitu ite în ca d ru l eco n o m ie i n a ţio n a le (se realizează
fu n c ţiile fin a n ţe lo r publice).

Practic, m e canism u l fin a n cia r asigură, în sens tehnic, circulaţia c o n tin u ă a flu x u rilo r fin a n cia ­
re, c o n trib u in d , co n c o m ite n t, la desfăşurarea n o rm a lă şi eficie n tă a p roceselor m ateriale.

0 b un ă fu n c ţio n a re a m e c a n is m u lu i fin a n c ia r c o n d u c e la evita re a s itu a ţiilo r de b lo c a j fi


n a n cia r şi so lu ţio n a re a a d e cvată a p ro b le m e lo r im p lic a te . în s itu a ţia u n o r d e ze chilibre
e co n o m ice , la n iv e lu l d iv e rs e lo r sectoare şi ra m u ri, are lo c o d e re g la re a c irc u la ţie i flu x u ­
rilo r fin a n cia re , care necesită in te rv e n ţia in s titu ţiilo r c o m p e te n te p rin diverse te h n ic i ş
in s tru m e n te , a tâ t la n ive l m a c ro e c o n o m ic , cât şi m ic ro e c o n o m ic .

M e ca n ism u l fin a n c ia r este c o n s titu it d in to ta lita te a s tru c tu rilo r, fo rm e lo r, m e to d e lo r


p rin c ip iilo r şi p â rg h iilo r e c o n o m ic o -fin a n c ia re , p rin in te rm e d iu l cărora se c o n s titu ie , se
repartizează şi se u tilizea ză fo n d u rilo r bă n e şti ale s ta tu lu i necesare în d e p lin irii fu n c ţiilo r
şi sa rcin ilo r sale, şi a a c ţiu n ii lib e re a a g e n ţilo r e c o n o m ic i.

în g e n era l, s tru c tu ra m e c a n is m u lu i fin a n c ia r este co m p le xă , fiin d c o n s titu ită din:

COMPONENTELE V sistem ul financiar;


MECANISMULUI 2) p â rg h iile eco n o m ic o -fin an ciare, u tiliz a te de sta t p e n tru in flu ­
FINANCIAR enţarea a c tiv ită ţii e co n o m ice ;
3) m e to d e le a d m in is tra tiv e de conducere, fo lo s ite în d o m e n iu l
fin a n ţe lo r;
4) c a d ru l in s titu ţio n a l, a lc ă tu it d in in s titu ţii şi o rg a n e cu a trib u ţii
în d o m e n iu l fin a n ţe lo r p u b lic e ce n tra le şi locale;
5) c a d ru l ju rid ic , fo rm a t d in a n s a m b lu l a c te lo r n o rm a tiv e (legi,
d e crete, h o tă râ ri şi a lte re g le m e n tă ri cu ca ra cte r n o rm a tiv),
care re g le m e n te a ză d o m e n iu l fin a n cia r, a tâ t în faza de re p a rti­
ţie , cât şi în cea de prelevare.

O asem enea s tru c tu ră n e o m o g e n ă p re z in tă d ific u ltă ţi în a b o rd ă rile te o re tic e şi în analize


p ra c tic e de sistem , care nu p o a te fi în ca d ra tă în tr-u n a lg o ritm d e te rm in a t. De aceea, se
analizează e le m e n te le c o m p o n e n te , iar e fic ie n ţa fu n c ţio n ă rii m e c a n is m u lu i fin a n c ia r al
u n e i e c o n o m ii p o a te fi eva lu a tă p rin prism a u n o r in d ic a to ri m a c ro e c o n o m ic i şi a d in a ­
m ic ii acestora. T o to d a tă , m e ca n ism u l fin a n c ia r nu este s ta b ilit o dată p e n tru to td e a u n a ,
ci se află în c o n tin u ă p e rfe c ţio n a re , c o m p o rtă un cara cte r d in a m ic şi o s tru c tu ră relativă.
D erularea m e c a n is m u lu i fin a n c ia r d e p in d e de c o n d iţiile sau c e rin ţe le p e rio a d e i şi de in ­
te re se le n a ţio n a le .

~TT F IN A N Ţ E
30 P U B L IC E
WjL sistemul financiar

% r .n e a de sistem fin a n c ia r p re zu m ă o d u b lă in te rp re ta re : în p rim u l rând, de sistem de


« a : fin a n cia re (fin a n ţe p u b lic e şi fin a n ţe p riva te ) şi, în al d o ile a rând, ca a n sa m b lu al
■ s c rjţiilo r care se o cup ă cu o p e ra ţiile fin a n c ia r-m o n e ta re (fo n d u ri, o rg a n iz a ţii, bănci,
—— oanii etc.).

e c o n c e p tu l de sistem fin a n c ia r are un c o n ţin u t fo a rte c o m p le x , p u tâ n d fi in te rp re ta t


i_z - a i m u lte aspecte, şi an u m e :
ca sistem de re la ţii econom ice, în expresie bănească, p rin care se ve h iculează re­
surse fin a n cia re ;
2 ca sistem de fo n d u ri de resurse fin a n cia re , ce se c o n s titu ie în e c o n o m ie la a n u m i­
te eşaloane şi se u tilizea ză în s co p u ri precis d e te rm in a te ;
3 ca sistem de instituţii, care participă la organizarea relaţiilor, la constituire a şi d is trib u ­
irea fon d u rilo r, precum şi elaborarea, executarea şi c o n tro lu l p la n u rilo r financiare;

Privit prin prisma re la ţiilo r econom ice, s iste m u l fin a n c ia r se p re zin tă ca un ansam -
: u de re la ţii fin a n cia re , ce se m a n ife stă în pro ce su l c o m p le x de c o n s titu ire , d is trib u ire
i u tiliza re a fo n d u rilo r băn eşti, fiin d fo rm a t din :

• fin a n ţe le s ta tu lu i:
H M N C IA R PU BLIC : - b u g e tu l a d m in is tra ţie i centrale;
- b u g e tu l a d m in is tra ţiilo r locale;
- b u g e tu l a s ig u ră rilo r sociale de stat;
- fo n d u rile a s ig u ră rilo r m edicale.
• fin a n ţe le în tre p rin d e rilo r d e stat;
• fin a n ţe le in s titu ţiilo r de stat.
S5TEM UL • fin a n ţe le in s titu ţiilo r fin a n cia r-b a n ca re (relaţii de c re d it bancar);
flK A N C IA R PRIVAT: • fin a n ţe le c o m p a n iilo r de a sig u ră ri (re la ţii de a sig u ră ri de b u ­
n u ri, p ersoan e şi ră s p u n d e re civilă);
• fin a n ţe le în tre p rin d e rilo r (re la ţii p riv in d fo n d u rile fin a n c ia re la
d is p o z iţia în tre p rin d e rilo r).

r--o a c c e p ţiu n e g e n e ra liz a tă , sistemul financiar public c u p rin d e : B u g e tu l de sta t şi b u ­


r s e le locale; B u g e tu l A s ig u ră rilo r Sociale de Stat; B u g e te le in s titu ţiile p u b lic e a u to n o m e ;
E. cete in s titu ţiilo r p u b lic e fin a n ţa te , in te g ra l sau p a rţia l, d in b u g e tu l de stat, b u g e te lo -
3 e sau B u g e tu l a s ig u ră rilo r sociale de stat; B u g e te in s titu ţiilo r p u b lic e fin a n ţa te in te g ra l
r - .e n itu rile p ro p rii; B u g e tu l T rezoreriei S ta tu lu i; B u g e tu l fo n d u rilo r e x te rn e ra m b u rsă ­
rile - B u getul c re d ite lo r e x te rn e n e ra m b u rs a b ile ; C re d itu l p u b lic . 1

1 Sistem ul fin a n c ia r p riv it în funcţie de fo n d u rile de resurse financiare. S tructu ra siste­


m u lu i de fo n d u ri fin a n cia re stă la baza d e ru lă rii flu x u rilo r băn eşti în orice eco n o m ie , dar,
la râ ndul său, ea rezidă în co n ce p ţia e xiste ntă asupra m e ca n ism u lu i fin a n cia r-m o n e ta r,

F IN A N Ţ E TT1
P U B L IC E
având la bază o a n u m ită p o litică fin a n cia r-m o n e ta ră . Sistem ul fo n d u rilo r fin a n cia re d e 1
notă to ta lita te a fo n d u rilo r fin a n cia re băneşti ce se c o n s titu ie la scara e c o n o m ie i n a ţie
nale şi în tre care se m anifestă le g ă tu ri de c o n d iţio n a re fie directe, fie in directe.

O im a g in e de a n sa m b lu asupra a cestui sistem p o a te fi realizată p rin gru p a re a acestora


d u p ă m ai m u lte crite rii:

a) după nivelul la care se constituie:


- la n ive l ce n tra l sau m acroeconom ic, care se fo rm e a ză şi se a d m in istre a ză d e că­
tre a u to rită ţile sau in s titu ţiile ce n tra le , p re s u p u n â n d , în p rin c ip iu , realizarea uno-
o b ie c tiv e de in te re s m a c ro e c o n o m ic sau social (fo n d u l b u g e ta r al a d m in is tra ţie
ce n tra le de stat; fo n d u rile a s ig u ră rilo r sociale; fo n d u rile de cred ita re );
- la n iv e l m e d iu sau in te rm e d ia r (fo n d u rile b u g e ta re ale raioa nelo r, m u n ic ip iilo r, ora­
şe lo r şi co m u n e lo r);
- la n ive l m icroeconom ic (fo n d u rile p ro p rii ale în tre p rin d e rilo r, in s titu ţiilo r şi p o p u la ţi-l
ei), având d re p t scop satisfacerea n e v o ilo r de fu n c ţio n a re şi de zvo lta re a acestora. ;
b) după destinaţia primită:
- fo n d u ri de înlocu ire si dezvoltare, care in c lu d fo n d u rile p ro p rii ale în tre p rin d e rilo r
d e s tin a te a c tiv ită ţii p ro d u c ţie , c o m e rţ, in v e s tiţii, p re c u m şi fo n d u rile îm p ru m u ta te
p e n tru a c tiv ită ţile c u re n te sau de in v e s tiţii, fo n d u rile speciale e x tra b u g e ta re fo lo ­
site p e n tru lu cră ri cu cara cte r de in v e s tiţii;
- fo n d u ri de consum , d in care fac p a rte : fo n d u rile b u g e ta re şi e x tra b u g e ta re pe n tru
c o n s u m u l c u re n t, fo n d u rile de a sig u ră ri sociale, a n u m ite p ă rţi d in fo n d u rile p ro ­
p rii ale în tre p rin d e rilo r d e s tin a te a c ţiu n ilo r cu ca ra cte r social sau s tim u lă ri m a te ri­
ale ale salariaţilor, p re cu m şi pa rte a d in resursele b ă n e şti ale p o p u la ţie i destin ate
c o n s u m u lu i cu re n t;
- fo n d u ri de asigurare, care su n t d e s tin a te , în p rin c ip a l, a s ig u ră rilo r sociale, asigurări
de b u n u ri, persoane, ră sp u n d e re civilă, fie p e n tru c o n s u m u l c u re n t, fie p e n tru ac­
tiv ită ţi d e in v e s tiţii;
- fo n d u ri de rezervă, care se c o n s titu ie la d is p o z iţia a n u m ito r e n tită ţi e c o n o m ic e şi
sociale şi s u n t d e s tin a te fin a n ţă rii u n o r n e vo i im p re v iz ib ile .
c) după forma de proprietate:
- fo n d u ri finan ciare pub lice (fo n d u l b u g e ta r al a d m in is tra ţie i ce n tra le de stat; fo n d u l
a s ig u ră rilo r sociale de stat);
- fo n d u ri financiare private (fo n d u rile a p a rţin â n d s o c ie tă ţilo r com erciale, bancare, de
asigurare şi reasigurare cu ca p ita l p riv a t sau m ixt, resursele băneşti ale p o p u la ţie i).
d) după titlu l cu care se constituie fondurile financiare:
- p re le vă ri cu titlu d e fin itiv şi cara cte r o b lig a to riu (im p o z ite , taxe);
- p re le vă ri cu titlu ra m b u rs a b il şi ca ra cte r fa c u lta tiv (d e p u n e ri la bănci);
- tra n s fe ru ri e x te rn e ra m b u rs a b ile sau n e ra m b u rs a b ile (d o ta ţii, a ju to a re ).

~ F IN A N Ţ E " \
P U B L IC E
-rivit prin prisma in s titu ţiilo r care p a rtic ip ă la o rg a n izarea re la ţiilo r, la c o n s titu ire a şi
d istrib uirea fo n d u rilo r, p re cu m şi e laborarea, execu ta rea şi c o n tro lu l p la n u rilo r fin a n ­
ciare, p o t fi d e lim ita te u rm ă to a re le v e rig i ale s is te m u lu i fin a n c ia r: b u g e tu l p u b lic n a ţi-
:n a l şi c o m p o n e n te le acestuia, c re d itu l p u b lic , fo n d u rile de a sigurări, p ia ţa de ca p ita l
şi fo n d u rile în tre p rin d e rilo r cu d ife rite fo rm e de p ro p rie ta te .

TZ. P Â R G H II L E E C O N O M I C O -F IN A N C I A R E

-■— lecanism de c o n d u c e re a e c o n o m ie i în c o rp o re a ză o m u ltitu d in e d e in s tru m e n te fi-


■ i **;;are, fiecare d in tre ele avân d sco p u l sau o b iectivele specifice. Nu to a te in s tru m e n te
T T in cia re p o t fi c o n sid e ra te p â rg h ii la d is p o z iţia s ta tu lu i. Dacă o m e to d ă de prele vare
SE'-.eşte n u m a i p e n tru a lim e n ta re a u n u i fo n d de resurse fin a n cia re , aceasta c o n s titu ie
t o r un s im p lu canal de colectare . De asem enea, n ici m e to d a p rin care se dirije a ză către
: e -e fic ia ri resursele bă n e şti a c u m u la te la un a n u m it fo n d , fără să se în d e p lin e a scă o altă
k .ine e co n o m ică , nu p o a te avea v o c a ţie de pâ rg h ie .

lite g o r iile v a lo rice fo lo s ite în procesul de c o n s titu ire şi re p a rtiza re a fo n d u rilo r de resurse
T r i'ic ia re p o t c o n s titu i p â rg h ie n u m a i în m ăsura în care ele îndeplinesc a n u m ite fu n c ţii
- m ornice, se în co rp o re a ză în m e c a n is m u l de fu n c ţio n a re a e c o n o m ie i, c o n trib u in d la
*:> _:ionarea, pe baze e co n o m ice , a u n o r p ro b le m e în c o n d iţii m ai b u n e d e câ t s-ar p u te a
^ : e prin m e to d e a d m in is tra tiv e .

--z’ghia eco n o m ic o -fin an ciară este o categorie econom ică cu a ju to ru l căreia s ta tu l a c ţio -
--z z ă asupra in teresului econ om ic a l so cie tă ţii sau a l un e i c o le c tiv ită ţi d e te rm in a te (ram ură
■ u subram ură econom ică, g ru p socio-profesional, z o n ă geogra fică) sau a l m e m b rilo r aces-
wao u a ţi in m o d in d iv id u a l (producători, co n su m a to ri, s a la ria ţi) p e n tru realizarea u n u i obiec­
tau a n u m it sau p e n tru stim u la re a e vo lu ţie i în d ire cţiile dorite.

^ î-g h iile e c o n o m ic o -fin a n c ia re re p re zin tă m e to d e econom ice de c o n d u c e re şi regla re a


r ::~ o m ie i n a ţio n a le .

Z*?ACTER ISTICILE • a c ţio n e a ză a u to m a t la p ro d u ce re a e v e n im e n te lo r e c o n o m ic e


s a - g h iiio r sau la pu n e re a lo r în fu n c ţiu n e de că tre o rg a n e le p u b lic e ;
economico-
in flu e n ţe a ză p o z itiv a n u m ite la tu ri ale a c tiv ită ţii e co n o m ice ,
fcwnciare:
a sig u râ n d în fă p tu ire a fu n c ţie i de re p a rtiţie a fin a n ţe lo r;
• asig u ră in te rv e n ţia s ta tu lu i în e c o n o m ie sub m u ltip le form e:
reglarea v o lu m u lu i de p ro d u c ţie şi a m asei m o n e ta re , s tim u ­
larea a co rd ă rii de cre d ite , reducerea c o n s u m u lu i la m ă rfu rile
d ă u n ă to a re să n ă tă ţii etc.

FINANŢE
PUBLICE /

A legerea sau o p ţiu n e a p e n tru o p â rg h ie sau alta, ori p e n tru un set de p â rg h ii d e p in d e de
p o litic a u rm ă rită de g u v e rn în vede rea cre şte rii e co n o m ice , a v e n itu rilo r, s ta b ilită ţii p re ţu ­ Ik i
rilor, fo rm ă rii v e n itu rilo r b u g e tu lu i de sta t etc., câ t şi de faza c ic lu lu i e c o n o m ic în care se

M in im .
află e co n o m ia u n e i ţări.

Tipuri de pârghii • p â rg h ia im p o z ite lo r şi ta x e lo r p e n tru stim u la re a creşte rii p ro ­


economico- d u c ţie i, stim u la re a c o n s u m u lu i sau a cererii de a n u m ite p ro d u ­
financiare se, stim u la re a s c h im b u rilo r c o m e rcia le cu stră in ă ta te a ;
• p â rg h ia de d irija re a v e n itu rilo r d e la în tre p rin d e rile şi p ro p ri­
e tă ţile p u b lic e p e n tru in flu e n ţa re a a c tiv ită ţii e c o n o m ic e (pro-
d u s e le /s e rv ic iile d in s e c to ru l p u b lic se v â n d la p re ţu ri şi tarife
sub valoare);
• d irija re a fo n d u rilo r publice de resurse fin an ciare către diverşi
beneficiari, care p ro d u c b u n u ri şi servicii p e n tru s ta t (com enzi­
le de stat p e n tru arm ată, în vă ţă m â n t, sănătate);
• s u b v e n ţio n a re a u n o r ra m u ri econom ice si sectoare, ch ia r si a
u n o r p rodu se (a g ric u ltu ra ; s e m in ţe agrico le);
• p â rg h iile fin a n c ia re care v ize a ză efecte sociale (accize pe tu ­
tu n şi b ă u tu ri alco o lice ), d e m o g ra fice (a lo ca ţii p e n tru co p ii),!
p o litic e (scutiri şi re d u ce ri de im p o z ite p e n tru a n u m ite cate g o - [
rii sociale) şi de m ediu;
• p re ţu rile , ta rife le , cre d itu l şi d o b â n d a p e n tru stim u la re a sau
frânarea a c tiv ită ţilo r e co n o m ice ;
• p â rg h ii de s a n c ţio n a re m a te ria lă a c o n trib u a b ililo r ce nu res­
p e ctă te rm e n e le de p la tă şi/sau d is c ip lin a fin a n c ia ră (am enzi, |
p e n a lită ţi ş.a.).

P â rg h iile se p o t m a n ife sta a tâ t la n iv e lu l m a c ro e c o n o m ic , cât şi m ic ro e c o n o m ic , unele


avân d un p ro n u n ţa t ca racter fiscal (im p o z ite , ta xe vam ale, c re d ite in te rn e , su b v e n ţii), sau
a lte se în scriu în ca te g o ria p â rg h iilo r cu p ro n u n ţa t ca ra cte r m o n e ta r-v a lu ta r (cursul va lu ­
tar, m asa m o n e ta ră etc.).

D upă ro lu l pe care-l au în ca d ru l p ro ce su lu i de re p a rtiţie a v e n itu lu i n a ţio n a l, p â rg h iile


fin a n c ia re p o t fi:
- de m o b iliz a re (im p o z ite şi taxe),
- de s tim u la re /frâ n a re (taxe vam ale, im p o z it pe p ro fit),
- d e re p a rtiţie socială (su b v e n ţii, burse, pensii, a lo ca ţii).

E xem ple de p â rg h ii fin a n c ia re cu ca ra cte r d e stim u la re /frâ n a re , social, fiscal sau m o n e ta r-


v a lu ta r s u n t p re z e n ta te în ta b e lu l 2.1.

FINANŢE
34
PUBLICE
T ab e lu l2.1. P â r g h iile e c o n o m i c o - f i n a n c i a r e
de s tim u la re / d e m o b iliz a r e şi d e d e s a n c ţio n a re
m o n e ta r - v a lu ta r e
frâ n a re r e p a r tiţie s o c ia lă m a te ria lă
- z 'e ţ ta rif • im p o z ite • m asă m o n e ta ră • a m e n zi
• cost • taxe • curs v a lu ta r • p e n a lită ţi
- p ro fit • s u b v e n ţii • rata re ze rve lo r • a lte s a n c ţiu n i
- -e n ta b ilita te • tra n s fe ru ri o b lig a to rii
- r v e s tiţii • burse • dobândă
- —p ru m u tu ri • pensii • rata s c o n tu lu i
- : stem e de uzură • sistem e de re trib u ţie • rezerve v a lu ta re
etc. • in d e m n iz a ţii etc. etc.

;*e p â rg h iile u tiliz a te de către stat tre b u ie să a cţio n e z e corela t, să fie a d a p ta te sp e cifi-
m~ . fiecărei ţă ri, n iv e lu lu i ei de d e z v o lta re şi s tru c tu rii ra m u rilo r e co n o m ice .

JL4. C A D R U L I N S T I T U Ţ IO N A L C U A T R I B U Ţ I I
ÎN S F E R A F IN A N Ţ E L O R P U B L IC E

I ::m p o n e n tă a m e c a n is m u lu i fin an ciar, re sponsa bilă de s o lu ţio n a re a p ro b le m e lo r de


■ cură fin a n cia ră , este re p re ze n ta tă de o m u ltitu d in e de o rg a n is m e cu c o m p e te n ţe în
a : - e n iu .

T cs ftcarea in s titu ţiilo r în sfera fin a n ţe lo r p u b lic e :


A in fu n c ţie de p u te re s u p re m ă e x e rc ita tă în sfera fin a n ţe lo r p u b lic e , in s titu ţiile p o t fi
da sifica te în:
• a u to rita te a p u b lic ă cu p u te re le g is la tiv ă - Parlamentul - cea m ai im p o rta n tă
in s titu ţie statală cu im p a c t asupra fin a n ţe lo r p u b lic e ;
• a u to rita te a p u b lic ă cu p u te re executivă su p re m ă - Guvernul - re sp o n sa b ilă de
execu ţia b u g e ta ră în fa ţa P a rla m e n tu lu i;
• a u to rita te a p u b lic ă cu p u te re de co n tro l - Curtea de Conturi - resp o n sa b ilă de
realizarea c o n tro lu lu i asupra m o d u lu i de g e s tiu n e a b a n ilo r p u b lic i.

:. "n fu n c ţie de res p o n s a b ilită ţile în sfera fin a n ţe lo r p u b lic e , su n t:

b ă t u ţ ii cu • O rg a n e le p u te rii ce n tra le şi lo ca le de stat:


bponsabilitate - P a rla m e n tu l;
A m z io n a lă - C onsiliile raionale, m u n icip a le , orăşeneşti şi ale com unelor.
• O rg a n e le a d m in is tra ţie i de sta t ce n tra le şi locale:
- G uvernul;
- M in is te re le (exclusiv M in is te ru l F in a n ţe lo r);
- A lte o rg a n e ce n tra le ale a d m in is tra ţie i p u b lic e de stat;
- P re fe ctu rile şi p rim ă riile .

FINANŢE
PUBLICE /
>. __ -
I n s t it u ţ iile • M in is te ru l F in a n ţe lo r;
s p e c ia liz a te , • Trezoreria de Stat;
cu re s p o n s a b ilita te • Banca N a ţio n a lă a M o ld o v e i (BNM);
fin a n c ia ră • C om isia N a ţio n a lă a Pieţei F inanciare (CNPF);
• Casa N a ţio n a lă de A sig u ră ri Sociale;
• Casa N a ţio n a lă de A sig u ră ri M e dicale;
• S e rviciu l Fiscal de Stat;
• S e rviciu l V am al de Stat;
• C urtea de c o n tu ri;
• D e p a rta m e n te fin a n c ia re d in m in iste re le , o rg a n e le ce n tra le şi
lo cale ale a d m in is tra ţie i de stat;
• C o m p a rtim e n te specializate d in în tre p rin d e ri şi in s titu ţii de stat.

C. în fu n c ţie de n iv e lu l a d m in is tra ţie i publice:

O rg a n e a le 1. S e cre ta ria tu l P a rla m e n tu lu i, A p a ra tu l P re şe d in te lu i R e publicii


a u t o r it ă ţ ilo r M o ld o va , C urtea C o n s titu ţio n a lă , C urtea de C o n tu ri;
p u b lic e c e n tra le 2. M in is te re le de sp e cia lita te , C ancelaria de Stat şi a lte a u to rită ţi
p u b lic e centrale;
3. A u to rită ţile ju d e c ă to re ş ti şi P rocuratura G enerală;
4. A u to rită ţi p u b lic e a u to n o m e ;
5. A lte a u to rită ţi (in s titu ţii).
O rg a n e a le P refecturile, p rim ă riile (la n iv e lu j m u n ic ip iilo r, ra io a n e lo r, oraşelor,
a u t o r it ă ţ ilo r sa te lo r şi co m u n e lo r).
p u b lic e lo c a le

2.5. C A D R U L J U R ID I C ÎN S F E R A F I N A N Ţ E L O R P U B L IC E

C adrul ju rid ic rezidă în a n sa m b lu l a c te lo r n o rm a tiv e , care re g le m e n te a ză d o m e n iu l fin a n ­


ciar în sco p u l realizării fu n c ţiilo r fin a n ţe lo r p u b lic e .

Sfera fin a n ţe lo r p u b lic e ale R e p u b licii M o ld o v a este re g le m e n ta tă de:


• C o n s titu ţia R e p u b licii M o ld o va ;
• Legile R e p u b licii M o ld o v a ce re g le m e n te a ză siste m u l b u g e ta r-fisca l;
• H o tă râ rile G u v e rn u lu i R e p u b licii M o ld o v a în d o m e n iu l fin a n ţe lo r p u b lic e ;
• O rd in e şi R e g u la m e n te ale a d m in is tra ţie i p u b lic e centrale;
• N o te le m e to d o lo g ic e , in s tru c ţiu n ile şi circularele, a lte a cte ale a d m in is tra ţie i p u ­
b lice ce n tra le ;
• D ecizii ale a d m in is tra ţie i p u b lic e locale.

în C o n s titu ţia R e p u b licii M o ld o v a , este s ta b ilit ca d ru l fu n d a m e n ta l p riv in d E conom ia Na­


ţio n a lă şi F in anţele P u b lic e ,T itlu l IV, a rtic o le le 126-133, astfel, în c â t su n t p re v ă z u te p rin c i­
p iile de baza p riv in d : e co n o m ia , p ro p rie ta te a , p ro p rie ta te a c e tă ţe n ilo r stră in i, a ctivita te a

— — F IN A N Ţ E
36 P U B L IC E
lom ică exte rn ă , siste m u l fin a n c ia r-c re d ita r, b u g e tu l p u b lic n a ţio n a l, siste m u l fiscal şi
ea de C o n tu ri.

Opalele a cte n o rm a tiv e , în v ig o a re , care re g le m e n te a ză fin a n ţe le p u b lic e ale R epu-


M o ldo va, sunt:

m m e'ul2.2
le Republicii Moldova care reglementează sistemul bugetar
rocesul bugetar________
_ r:e a p riv in d fin a n ţe le p u b lic e şi re s p o n s a b ilită ţile
nr. 181 d in 25.07.2014
[ ir.g e ta r-fis c a le
I Legea p riv in d fin a n ţe le p u b lic e locale
[| m o d ific ă rile şi c o m p le tă rile la s itu a ţia din nr. 397-X V d in 16.10.2003
1202.2014)
le g e a p riv in d siste m u l p u b lic de a sig u ră ri sociale
' c_ m o d ific ă rile şi c o m p le tă rile la s itu a ţia d in n r.4 8 9 -X IV d in 08.07.1999
["1 0 2 .2 0 1 4 )
Legea cu p riv ire la asigurarea o b lig a to rie de asistenţă
- z ic a l ă (cu m o d ific ă rile şi c o m p le tă rile la situ a ţia nr. 1585-XIII d in 27.02.98
a r 12.02.2014)
-3-:ea cu p rivire la da to ria se cto ru lu i p u b lic, g a ra n ţiile
nr.4 19-X V I d in 22.12.2006
cm stat şi recreditarea de stat
se a p ro b ă şi in tră în v ig o a re
Leg le b u g e ta re anu ale
anual
Legile Republicii Moldova care reglementează sistemul fiscal,
. rtemul vamal şi controlul public
n r.1 163-XIII, titlu r ile l-IX
C odul Fiscal al R e p u b licii M o ld o v a
d in 24.04.1997
I : : u l Vam al al R e p u b licii M o ld o va nr.1149-XIV d in 20.07.2000
_i-gea C u rţii de C o n tu ri nr. 261 d in 05.12.2008
-agile Republicii Moldova cu privire la ţinerea evidenţei contabile
_egea contabilităţii
."a n d a rd e le N a ţio n a le de C o n ta b ilita te nr. 113-XVI d in 27.04.2007
; lanul g e n e ra l d e c o n tu ri c o n ta b ile
- : târârile Guvernului Republicii Moldova
-x:tărârea G u v e rn u lu i cu p riv ire la elaborarea
Cadrului de c h e ltu ie li pe te rm e n m e d iu nr. 82 d in 24 ia n u a rie 2006
: a p ro ie c tu lu i de b u g e t
.Cu p riv ire la sta b ilire a v o lu m u lu i şi re p artizarea
—=n sfe ru rilo r d e la b u g e tu l de sta t către b u g e te le nr. 983 d in 09 d e c e m b rie 2014
- - tă ţilo r a d m in is tra tiv -te rito ria le p e n tru a n u l 201 5"

F IN A N Ţ E '
P U B L IC E ____
O r d in e şi R e g u l a m e n t e a le a d m i n is t r a ţ ie i p u b lic e c e n t r a le
O rd in u l cu p riv ire la C lasificaţia b u g e ta ră
R e g u la m e n tu l cu p riv ire la g e stio n a re a m ijlo a c e lo r
nr. 94 d in 31.12.2004
speciale ale a u to r ită ţilo r/in s titu ţiilo r b u g e ta re
Note metodologice, instrucţiuni şi circulare
C irculara M in is te ru lu i F in a n ţe lo r p riv in d e la b orarea şi
p re zentarea p ro p u n e rilo r de b u g e t p e n tru a n u l 2016 nr. 0 6 /1 -1 7 /5 8 d in 24 iu lie 2015
şi a e s tim ă rilo r p e n tru anii 201 7-2018
N o te le m e to d o lo g ic e p riv in d elaborarea
de către a u to rită ţile a d m in is tra ţie i p u b lic e locale
p e rio d ic e
a p ro ie c te lo r de b u g e t pe anul 2015 şi a e stim ă rilo r
pe anii 2016-2017_________________________________

2.6. M E T O D E L E 'A D M I N I S T R A T I V E D E C O N D U C E R E ÎN
D O M E N IU L F IN A N Ţ E L O R P U B L IC E

M etodele a d m in is tra tiv e de conducere c o n s titu ie p a rte in te g ra n tă a m e c a n is m u lu i fin a n ­


ciar şi se referă la to ta lita te a m e to d e lo r e c o n o m ic e şi a d m in is tra tiv e , care organizează
reglează c irc u la ţia fo n d u rilo r fin a n cia re în ca d ru l e c o n o m ie i n a ţio n a le .

P rin tre m e to d e a d m in istra tive u tiliz a te , m e n ţio n ă m :


1. P lanificarea fin a n cia ră - în to c m ire a de p ro g n o z e ,'p ro g ra m e e c o n o m ic e şi p lanu
fin a n c ia re p e n tru fo rm u la re a o b ie c tiv e lo r, d ire c ţiilo r, ritm u lu i, e fo rtu rilo r şi a rezu
ţa ţe lo r p riv in d d e zvo lta re a e c o n o m ică a ţă rii;
2. S tand ard izarea ţin e rii e v id e n ţe i c o n ta b ile p rin in te rm e d iu l S ta n d a rd e lo r d e Con­
ta b ilita te p riv in d în to c m ire a ra p o a rte lo r fin a n cia re , c o n tu lu i de p ro fit şi p ie rd e ri
b u g e te lo r de v e n itu ri şi c h e ltu ie li de către a g e n ţii e c o n o m ic i;
3. S tabilirea de că tre sta t a u n o r p re ţu ri şi ta rife p e n tru a n u m ite b u n u ri şi servicii;
4. O rganizarea şi exercitarea c o n tro lu lu i fin a n c ia r asupra m o d u lu i de g e s tiu n e
5. R e g lem entarea îm p ru m u tu rilo r d in fo n d u rile p u b lic e ;
6. R e glem entarea re g im u lu i v a lu ta r;
7. S upra vegherea d e ru lă rii im p o rtu lu i şi e x p o rtu lu i;
8. S ancţionarea specu lei ilicite , a e va ziu n ii fiscale şi a a lto r a b a te ri de la p re ve d e rile
legale.

P la n ific a re a fin a n c ia ră - p rin c ip a lă m e to d ă a d m in is tra tiv ă de c o n d u c e re a e co n o m ie i


n a ţio n a le .

O rie n ta re a d e z v o ltă rii e co n o m ic o -s o c ia le a u n e i ţă ri are la b a z ă S tra te g ia N a ţio n a lă de


D e z v o lta re pe o a n u m ită p e rio a d a d e te rm in a tă , care u rm ă re şte e v id e n ţie re a n e v o ilo r şi

F IN A N Ţ E
38
P U B L IC E
o ilită ţilo r e c o n o m ie i n a ţio n a le , fa c to rilo r de in flu e n ţă , c e rin ţe lo r p ie ţe i in te rn e şi a
« t -e x iu n ilo r cu e co n o m ia m o n d ia lă .

m ortificarea fin a n cia ră re p re zin tă acea m o d a lita te p rin care are lo c sta b ilire a , cu ca racter
ir e - t a t iv şi cât m ai riguros, a n e v o ilo r şi resurselor e c o n o m ie i n a ţio n a le . P lanificarea fi-
■tarciară p re s u p u n e reglarea şi organizarea c irc u la ţie i flu x u rilo r fin a n c ia re p rin in te rm e -
â J jn o r in s tru m e n te ca ra cte ristice p la n ific ă rii şi p ro g ra m ă rii a c tiv ită ţilo r fin a n cia re .

[» » ţin u tu l p la n ific ă rii fin a n cia re :

•LSTR U M EN TE LE la n ivel • Balanţa fin a n cia ră d e sinteză, în care s u n t


m acroeconom ic: re fle c ta te resursele p re v iz io n a te de a se
încasa, p re cu m şi d e s tin a ţiile acestora, fi­
in d un in s tru m e n t o rie n ta tiv p riv in d fu n ­
d a m e n ta re a e c h ilib ru lu i fin a n c ia r la nivel
m a cro e co n o m ic;
• B u g e tu l de Stat;
• B u g e tu l A s ig u ră rilo r Sociale de Stat;
• C adrul B u g e ta r pe T erm en M e d iu .
la n iv e l B u g e te le lo cale (BUAT)
u n ită ţilo r
a d m in is tra tiv -
te rito ria le
la-n ivel • B u g e te le de v e n itu ri şi c h e ltu ie li ale in s titu -
m icro econo m ic ţiilo r p u b lic e ;

• B u g e te le de c a p ita l (de in v e s tiţii);
• B u g e te le de tre zo re rie .
P O IC A T O R II • V o lu m u l încasărilor;
VT1L1ZAŢI • V o lu m u l c h e ltu ie lilo r;
• V o lu m u l c re d ite lo r b u g e ta re ;
• V o lu m u l îm p ru m u tu rilo r.
TEHNICI DE • N o rm a tiv e de c h e ltu ie li p e n tru a c ţiu n i so c ia l-c u ltu ra le ;
PLANIFICARE • N o rm e d e stoc;
r riL IZ A T E • P roiecte te h n ic e şi de e xecu ţie;
'• N o rm e de asigurare;
• N o rm a tiv e de e ficie n ţă .

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
ÎN T R E B Ă R I D E R E C A P IT U L A R E K "
I. D e fin iţi n o ţiu n e a de m ecanism financiar.
a 2. Care s u n t p rin cip a le le co m pone nte ale m e ca n ism u lu i finan ciar?
3. C aracterizaţi sistem ul fin a n c ia r ca p a rte in te g ra n tă a m e ca n ism u lu i financiar.
4. N u m iţi p rin cip a le le co m pone nte ale sistem ului fin a n c ia r p u b lic şi ale celui p rivat.
5. Care su n t criteriile de clasificare a sistem ului fo n d u rilo r financiare?
6. D e fin iţi n o ţiu n e a de p â rg h ie e con om ico-financiarâ.
7. Iden ti fic a ţi şi descrieţi p rin cip a le le p â rg h ii e c o n o m ico -fn a n cia re .
8. Prezentaţi instituţiile specializate în sfera finan ţelor publice după diferite criterii de clasificare
9. N u m iţi actele n o rm a tiv e care reglem entează sfera fin a n ţe lo r publice.
10. Care su n t m etodele a d m in is tra tiv e de conducere în d o m e n iu l fin a n ţe lo r publice?
I I . E n um e raţi p rin cip a le le caracteristici ale p la n ific ă rii financiare.

TESTE DE AU TO EVALU ARE


1. Prin intermediul mecanismului financiar,' se realizează funcţiile » finanţelor:
»
a) d e d irija re a a c tiv ită ţii a g e n ţilo r e c o n o m ic i p riv a ţi;
b) de re p a rtiţie şi de c o n tro l;
c) d e recu p e ra re a îm p ru m u tu rilo r a co rd a te de stat;
d) d e c o m a n d ă ce n tra liza tă a e c o n o m ie i.
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: b.

2. In cadrul sistemului financiar public, nu se includ:


a) fin a n ţe le în tre p rin d e rilo r de stat;
b) a s ig u ră rile sociale d e stat;
\ c) c re d ite o fe rite de b ă n cile p riva te ;
d) b u g e tu l de stat.
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: c.

3. Mecanismului financiar are următoare structură:


a) sistem d e p la n u ri fin a n cia re ; sistem de in s titu ţii;
b) ca d ru l in s titu ţio n a l; siste m u l fin a n cia r; ca d ru l ju rid ic ;
\ c) sistem de fo n d u ri; sistem de re la ţii e c o n o m ice ;
d) p â rg h iile e c o n o m ic o -fin a n c ia re ; m e to d e le a d m in is tra tiv e d e co n d u ce re .
In d ic a ţi va ria n te le corecte
Răspuns: b, d.
41 - :âdrul sistemului financiar privat, se includ:
9 " la n ţ e le în tre p rin d e rilo r de stat;
" - l i " la n ţ e le a g e n ţilo r e c o n o m ic i cu c a p ita l p riva t;
f ig u r ă r ile sociale de stat;
1 c cre d itu l p u b lic .
. a ria n ta corectă
mrnmrnts-.b.

. Iceitificaţi varianta incorectă cu privire la pârghiile economico-financiare:


41 p e rm ite id e n tific a re a fe n o m e n e lo r ce dereglează flu x u rile fin a n c ia re de
re le v a re , alocare şi u tiliz a re a re surselo r p u b lic e ;
I» sunt u tiliz a te de către stat p e n tru in flu e n ţa re a a c tiv ită ţii e co n o m ice ;
tre b u ie să a c ţio n e z e co re la t şi să fie a d a p ta te s p e c ific u lu i fiecărei ţă ri.
/a ria n ta corectă
VtaaHns: a.

*. r zategoria instituţiilor financiare specializate în domeniul finanţelor publice,


ae nclud:
a ^ r la m e n tu l;
I G uvernul;
M in iste ru l F inanţelo r.
■ f e l " / a ria n ta corectă
s:-Ci-

Eiercitarea funcţiei de control asupra modului de formare şi de gestiune a


•«surselor financiare ale statului revine:
a C u rţii de C o n tu ri;
: Băncii N a ţionale;
z Trezoreriei S ta tu lu i.
A h era va ria n ta corectă
li^C"-ns: a.

1 i.g e tu l asigurărilor sociale de stat constituie un instrument de planificare


--anciară la nivel:
a M ic ro e c o n o m ic ;
; M a cro e co n o m ic;
i T eritorial.
m : coţi va ria n ta corectă
Jasouns: b.

FINANTE
41
PUBLICE
ТЕМА

BUGETUL ŞI SISTEMUL BUGETAR

3.1. B u g e tu l de stat: c o n ce p t, c o n ţin u t şi fu n c ţii


3.2. P rin c ip iile b u g e ta re
3.3. C o n c e p tu l d e sistem b u g e ta r şi c o m p o n e n te le sale. S iste m u l b u g e ta r al R epublicii
M o ld o v a
3.4. B u g e te a n u a le şi p la n ifica re a b u g e ta ră (C adrul B u g e ta r pe T erm en M e d iu )

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
S tudierea acestei tem e le va p e rm ite stu d e n ţilo r:
• să p re z in te p ro v e n ie n ţa şi e v o lu ţia se m n ific a ţie i c u v â n tu lu i b u g e t;
• să defin ească c o n c e p tu l de b u g e t sub d ife rite aspecte;
'• să defin ească n o ţiu n e a de b u g e t p rin prism a ro lu lu i său ca ve rig ă ce n tra lă a siste­
m u lu i fin a n c ia r şi p rin c ip a lă ba la n ţă fin a n cia ră ;
• să p re z in te b u g e ttif p rin prism a a tre i c a te g o rii de le gi ale fin a n ţe lo r p u b lic e ;
• să e n u m e re şi să descrie fu n c ţiile b u g e tu lu i; . ___
• să e n u m e re şi să descrie p rin c ip iile b u g e ta re ;
• să p re z in te c o m p o n e n te le sis te m u lu i b u g e ta r al R e p u b licii M o ld o v a şi să descrie
o b ie c tiv e le fie că re i c o m p o n e n te ;
• să e n u m e re b u g e te le a n u a le şi a u to rită ţile p u b lic e re sp o n sa b ile în R. M o ld o v a ;
• să p re z in te o b ie c tiv u l e la b o ră rii CBTM şi ca ra cte risticile acestuia.

CONCEPTE-CHEIE:
S istem b u g e ta r, b u g e t p u b lic , b u g e t de stat, b u g e te le u n ită ţilo r a d m in is tra tiv -
te rito ria le , b u g e tu l a s ig u ră rilo r sociale de stat, fo n d u l a s ig u ră rilo r o b lig a to rii de
a siste nţă m edicală, legea b u g e ta ră anuală, p rin c ip iile b u g e ta re , c o m p e te n ţe
b u g e ta re , ca d ru b u g e ta r pe te rm e n m e d iu .

' F IN A N Ţ E
____ P U B L IC E
B U G E T U L D E S T A T : C O N C E P T , C O N Ţ IN U T Ş I
F U N C Ţ II
. oqic, c u v â n tu l b u g e t p ro v in e d in e xp re siile bouge şi bougette, care in lim b a fra n -
-esem nează o p u n g u ţă sau un săculeţ. La în c e p u tu l se co lu lu i al XlX-lea, e n g le z ii au
acest c u v â n t de la fran cezi, fo lo s in d c u v â n tu l b u d g e t cu sensul de m apa d in piele,
re erau aşezate d o c u m e n te le re fe rito a re la s itu a ţia v e n itu rilo r şi c h e ltu ie lilo r s ta tu lu i,
erau p re ze n ta te , spre d e zb a te re şi a p roba re, P a rla m e n tu lu i. Astfel, d ocu m en tu l, care
- 'n to c m it în A n g lia încă de la în c e p u tu l se co lu lu i al X lll-lea, m ai precis în an u l 1215,
a t d e n u m ire a de b u d g e t.
e p u b licii
»1 - c a rom â nă, n o ţiu n e a de b u g e t a fo s t in tro d u s ă p rin expresia bugea, fo lo s ită in iţia l
I : e -;u la m e n te le O rg a n ice ale Ţării R om ân eşti şi M o ld o v e i, p e n tru ca, u lte rio r, b u g e tu l
ie ce finit, în le g ile c o n ta b ilită ţii p u b lic e d in a n u l 1 8 6 4 ,1 9 0 3 şi 1929, ca „a c tu l p rin care
— :re v ă z u te şi, în p re a la b il, a p ro b a te v e n itu rile şi c h e ltu ie lile a n u a le ale s ta tu lu i şi a lto r
p c i publice".

se consacră ca ra cte ru l ju rid ic al b u g e tu lu i, în Belgia (1846), Franţa (1862), Ţările


fcr-a n e (1864}, în m o m e n tu l a d o p tă rii le g ilo r p riv in d organizarea c o n ta b ilită ţii p u b lic e ,
f c - a i r i le n a ţio n a le avân d strânsă le g ă tu ră cu v e n itu rile şi c h e ltu ie lile s ta tu lu i.
a siste-
: r ;e p tu l de b u g e t d e sta t are şi a lte aspecte, a lă tu ri de cel ju rid ic , şi a n u m e : e co n o m ic,
lB r r * c , p o litic :
/
S hc a sp e ct ju r id ic : • este d o c u m e n t fin a n c ia r cu putere de lege - a u to riz a t şi a p ro b a t
d e p u te re a le g isla tivă , având ca ra cte r o b lig a to riu ;
descrie • este un act sau d o c u m e n t previziona l, în care s u n t c u a n tific a te
m ă rim e a v e n itu rilo r ce p o t fi m o b iliz a te la d is p o z iţia s ta tu lu i şi
/a; n iv e lu l c h e ltu ie lilo r care se v o r e fe ctu a în d e cu rsu l u n u i an.
B a b a sp e ct • e x p rim ă re la ţiile econom ice i n fo rm a bănească, ce iau naştere în
[ «B onom ie: p ro cesul re p a rtiţie i P ro d u su lu i In te rn Brut, în sco p u l în d e p lin i­
rii fu n c ţiilo r şi sa rcin ilo r s ta tu lu i;
• ro lu l b u g e tu lu i de sta t se concretize ază în utiliza re a resurse­
lo r fin a n c ia re p u b lic e d re p t p â rg h ii econom ice de in flu e n ţa re a
c o n ju n c tu rii e co n o m ice .
[ S«b a s p e c t te h n ic • s u n tv iz a te p ro c e s e /e d e e la b o ra re ş i e x e c u ta re a b u g e tu lu i,p re ­
■ sau c o n ta b il: cum şi m eto dele de p re v iz iu n e şi e valuare a d iv e rs e lo r c a te g o rii
de v e n itu ri şi c h e ltu ie li c u p rin se în b u g e t;
• re p re zin tă to ta lita te a c o n tu rilo r p rin care se g e stio nează resur-
sele fin a n c ia re ale s ta tu lu i.

F IN A N Ţ E
P U B LIC E 43
o p ţiu n ile s u n t in flu e n ţa te de fa c to ri m u ltip li, ce ţin de d o c t
nele p a rtid e lo r p o litice , de a titu d in e a o p o z iţie i, de fo rţa reve
d ic a tiv ă a d iv e rs e lo r g ru p u ri de presiune, de p o n d e re a co
s trâ n g e rilo r e c o n o m ic e şi p o litic e in te rn a ţio n a le , d e in flu e n
tre c u tu lu i de fe n o m e n e le in e rţia le .

în e c o n o m ia c o n te m p o ra n ă , b u g e tu l p u b lic c o n s titu ie ve rig a ce n tra lă a s is te m u lu i fina


ciar al o rică re i ţă ri, fiin d expresia u n u i tip specific de re la ţii fin a n cia re - re la ţiile b u g e ta
- care se m a n ife stă în procesele fo rm ă rii, re p a rtiz ă rii şi u tiliz ă rii fo n d u rilo r b u g e ta re nec
sare o rg a n e lo r sta ta le la n ive l n a ţio n a l şi local.

în te o ria şi p ra ctica e co n o m ică , b u g e tu l p u b lic este p riv it, de o b ice i, d in d o u ă p u n c te


ve d e re - d re p t c o m p o n e n tă o b ie c tiv ă , de bază, a s is te m u lu i fin a n c ia r şi ca d o c u m e n t d-
p re v iz io n a re şi de a u to riza re , ca p rin c ip a la ba la n ţă fin a n cia ră , cu ca racter o p e ra tiv şi obl
g a to riu , a s ta tu lu i.

Bugetul - re p re zin tă expresia s in te tiza tă a r e la ţ iilo r e c o n o m ic e , ce se m a n :


verigă centrală festă în p rocesele fo rm ă rii şi u tiliz ă rii p rin c ip a lu lu i fo n d c e n tra liz -
a sistemului de m ijlo a c e b ă n e şti al s ta tu lu i şi a fo n d u rilo r u n ită ţilo r a d m in is tr
financiar tiv -te rito ria le , în vederea fin a n ţă rii a c tiv ită ţilo r d e s tin a te creşte
c a lită ţii v ie ţii, a u n o r a c tiv ită ţi p riv in d d e zvo lta re a e c o n o m ic ă a ţ ”
rii, cercetarea ş tiin ţific ă , a m p lific a re a şi p e rfe c ţio n a re a infrastruc
tu rii, c o n s titu ire a re ze rve lo r d e stat, apărarea n a ţio n a lă , o rd in e
p u b lic ă şi de d re p t.
Bugetul - este d o c u m e n tu l de bază, cu p u te re de lege, care stabileşte, pe de
principala balanţă p arte, n a tu ra şi m ă rim e a v e n itu rilo r ce se m o b ilize a ză la dispoziţia
financiară s ta tu lu i, iar pe de altă p a rte, fe lu l şi v o lu m u l a lo c a ţiilo r bugetare,
ce se v o r d irija d e către sta t p e n tru fin a n ţa re a d iv e rs e lo r a c tiv ită ţi
în cursul u n u i an.

A d o p ta t d e că tre P a rlam e nt, b u g e tu l este a c tu l cel m ai im p o rta n t d in via ţa p u b lic ă , deo


rece el este expresia fin a n cia ră a p ro g ra m u lu i de a c ţiu n e a s ta tu lu i pe p e rio a d a de un a

Există tr e i c a te g o r ii de le g i ale fin a n ţe lo r (ale b u g e tu lu i):

Legea anuală a în care se p re ve d e şi se autorizea ză, p e n tru fie ca re an fin a n cia r


finanţelor a n s a m b lu l resurselo r şi c h e ltu ie lilo r s ta tu lu i. Ea este v o ta tă de
că tre P a rla m e n t în tr-o sesiune a u to n o m ă în a in te de în ce p u tu l
a n u lu i co n sid e ra t, fiin d cu n o scu tă ca legea b u g e tu lu i de stat;

FINANŢE
44
PUBLICE
e de Legea r e c tific a tiv ă • are ca o b ie c tiv re ctificarea, în cursul a n u lu i b u g e ta r, a d is p o z iţi­
:ura- ■ b u g e tu lu i ilo r le g ii b u g e tu lu i in iţia l;
o r şi le g e a de • este ado p ta tă de către Parlam ent d up ă expirarea anu lui b u g e ta r
■ g ie m e n ta re (de regulă, după un an), prin care se constată execuţia reală a b u ­
g e tu lu i şi aprobă diferenţele d in tre rezultatele pe care le-a înregis­
ctri-
trat, şi previziunile legii anuale a finan ţelor, co m p le ta te cu legile
i/en-
rectificative. Această lege poa te fi considerată, în tr-o accepţiune
:o n -
restrânsă, însă, legea de execuţie a b u g e tu lu i de către Guvern.
?nţa

- : -'erent de m o d u l de e la b o ra re şi a d o p ta re , de s tru c tu ra şi d e ta lie re a sa, b u g e tu l tre b u -


îan- m :a îndeplin ească tre i fu n c ţii:
tare '. C o n tro lu l ch eltu ielilo r, p rin care este,su p ra ve g h e a tă exe cu ţia b u g e tu lu i de către
?ce- a u to rită ţile p u b lic e care au c o n c e p u t lim ite le şi c o n d iţiile (adesea, G u ve rn u l şi Par­
la m e n tu l) şi chiar, în tr-u n m o d in d ire c t, de către ce tă ţe n i, care s u n t a tâ t fin a n ţa to ­
rii, cât şi b e n e fic ia rii b u g e tu lu i.
? de
2. G estiunea eficace a a c tiv ită ţii publice, p rin care e x e c u ta n ţii se asigură de u tili­
t de
zarea eficace a resurselo r fin a n c ia re şi a p e rs o n a lu lu i pus la d is p o z iţie p e n tru a
>bli-
c o n d u ce şi reaiiza a c tiv ită ţile p re vă zu te şi a u to riz a te p rin b u g e t.
3. P ro iectarea a c tiv ită ţilo r sta tu lu i, p rin care o b ie c tiv e le u rm ă rite s u n t fo rm u la te
* *

în d ife rite p ro g ra m e , fiin d e v a lu a te şi în s o ţite d e p o s ib ilită ţile de fin a n ţa re .

i-o o rta n ţa acestor fu n c ţii se m o d ifică pe parcursul a n u lu i bug eta r. Funcţia de c o n tro l d o -
- nă iniţial, deoarece se urm ă reşte evitarea a b u zu lu i de p u te re d in partea E xecutivului, ac-
* ^ t u l punându-se, apoi, pe o bună g e stiu n e a resurselor p ub lice, ca, în final, să se încerce o
D e 'ific a re m ai bună a c h e ltu ie lilo r c o n fo rm n e v o ilo r şi c e rin ţe lo r m a n ife sta te în tim p .

B U G E TU L Şl PO LITIC ILE EC O N O M ICE


_; :ul s tra te g iilo r b u g e ta re în pro ce su l de creştere face d in b u g e t in s tru m e n tu l p riv ile -
iţia ; st al p o litic ii e co n o m ice , a tâ t în p la n u l m ijlo a ce lo r, cât şi al realizării a n u m ito r fin a lită ţi
: : itice şi de ju s tiţie socială.
îre,
tăţi i Pe p la n u l m ijlo a c e lo r se e vid e n ţia ză că, dacă g e stiu n e a b u g e ta ră şi p o litic a fiscală
in flu e n ţe a ză fa v o ra b il rata creşterii, ele provoacă, în sch im b , o creştere a înca să rilo r
fiscale şi autorizea ză o e xp a n siu n e a c h e ltu ie lilo r p u b lic e . A u to rita te a p u b lic ă are
astfel, d a to rită e x is te n ţe i u n u i„s u rp lu s p o z itiv "d e u tilită ţi, p o s ib ilita te a de a s u b v e n ­
oa- ţio n a c a te g o riile sociale a fe c ta te de creşterea e c o n o m ic ă şi de a org a n iza o c o m p e n ­
an. sare vastă p rin b u g e t o ri p rin BASS.
: B ugetul de stat vizează a n sa m b lu l de a c tiv ită ţi e co n o m ice la nivel n a ţio n a l şi local prin
su b ve n ţii şi tra n sferuri. în tr-u n stat m o d e rn , b u g e tu l p o a te afecta, practic, întreag a p o ­
litică econ om ică, în p a rtic u la r - p o litic a de reglare c o n ju n ctu ra lă , p o litic a m o n etară
iar, şi finan ciară (prin fisca lita te şi p rin îm p ru m u tu ri pub lice), e c h ilib ru l ba la n ţe i de p lă ţi
de curente şi p o litic a de e xp o rt, p o litic a v e n itu rilo r şi a a m e n a jă rii te rito riilo r, urbanizarea,
tu I p o litica in dustrială , fo rm area profesională, p o litic a de p re ţu ri etc. în pe rio a d e le de ex­
t; ce d e n t bugetar, este in flu e n ţa tă şi p o litic a b u n ă stă rii şi a n iv e lu lu i de viaţă.

F IN A N Ţ E
P U B L IC E /
c) Relaţia d in tre b u g e t şi c o n ju n c tu ra e co n o m ică , a b o rd a tă adesea la n iv e lu l s o ld u rilo r
b u g e ta re , d a r şi p rin e v o lu ţia a g re g a te lo r b u g e ta re şi e la s tic ită ţii c h e ltu ie lilo r p u b li
ce, p o a te e v id e n ţia s itu a ţii diverse:
• Im p a c tu l d e p re c ie rii m o n e ta re asupra s o ld u rilo r şi a g re g a te lo r b u g e ta re ;
• E fectul p o litic ii de re fla ţie b u g e ta ră la n iv e lu l s o ld u rilo r asupra e v o lu ţie i c h e ltu ie ­
lilo r b u g e ta re şi a ce re rii g lo b a le ;
• In flu e n ţa p ro g re s iv ită ţii flu x u rilo r de încasări fiscale asupra e c h ilib ru lu i b u g e ta r
şi asupra e x p a n s iu n ii e co n o m ice ;
• Leg ătu ra d in tre d e fic ite le b u g e ta re c o n tin u e şi relansarea e co n o m ică , paritatea
v a lu ta ră , p re cu m şi rezervele va lu ta re .

3.2. P R I N C I P I I L E B U G E T A R E

E laborate la în c e p u tu l sec. XIX, p rin c ip iile b u g e ta re c o re sp u n d u n e i o rg a n iză ri p a rla m e n ­


ta re a re g im u lu i p o litic şi s ta b ilită ţii acestuia. R e feritor la p re zentarea şi e xe cu ţia b u g e tu
lui, aceste p rin c ip ii au d re p t scop organizarea u n e i g e s tiu n i clare şi rig u ro a se a fin a n ţe lo r
p u b lic e , p re cu m şi exercitarea m is iu n ii P a rla m e n tu lu i p riv in d auto riza re a şi c o n tro lu l. în
a n sa m b lu , p rin c ip iile b u g e ta re au fo s t re sp e cta te d e stu l de s tric t în p e rio a d a liberală
tre p ta t, însă, o d a tă cu creşterea in te rv e n ţie i s ta tu lu i, au fo s t a cce p ta te o serie de ada ptă
şi e x c e p ţii ale a ce sto r p rin c ip ii.

Principiile 1. P rin c ip iu l u n iv e rs a lită ţii b u g e tu lu i


bugetare clasice, 2. P rin c ip iu l u n ită ţii b u g e tu lu i
reprezentative: 3. P rin c ip iu l a n u a lită ţii b u g e tu lu i
4. P rin c ip iu l n e a fe ctă rii b u g e tu lu i
5. P rin c ip iu l e c h ilib ră rii b u g e tu lu i
6. P rin c ip iu l re a lită ţii b u g e tu lu i
7. P rin c ip iu l sp e cializării b u g e ta re
8. P rin c ip iu l p u b lic ită ţii b u g e tu lu i

(1) Principiul universalităţii bugetului


• Toate v e n itu rile şi c h e ltu ie lile p u b lic e tre b u ie să fie înscrise în b u g e t în sum e to ta ­
le, b ru te , fără o m is iu n i şi c o m p e n s ă ri reciproce ;
• P rezentarea separată a v e n itu rilo r şi a c h e ltu ie lilo r este d e n a tu ră să ofere o im a­
g in e co re ctă asupra b u g e tu lu i de s ta t şi oferă p o s ib ilita te a realizării c o n tro lu l
fin a n cia r.

(2) Principiul unităţii bugetului


• Toate v e n itu rile şi c h e ltu ie lile p u b lic e tre b u ie să fie înscrise în tr-u n s in g u r docu­
m e n t, d u p ă o schem ă unică, în ve de rea u tiliz ă rii e fic ie n te şi m o n ito riz ă rii fo n d u ri­
lo r p u b lic e ;
• Toate o p e ra ţiu n ile b u g e ta re se e x p rim ă în m o n e d ă n a ţio n a lă .

r~ rz F IN A N Ţ E " \
46
PUBLICE
ip iu l a n u a lită ţii b u g e tu lu i
-u to riz a re a o fe rită de lege p riv in d a p roba rea , exe cu ţia şi în cheiere a e x e rc iţiu lu i
o u g e ta r se referă la o p e rio a d ă de 1 an;
3erioada de 1 an este d e n u m ită a n b u g e ta r şi nu este o b lig a to riu să se su p ra p u n ă
cu anul ca le n d a ristic;
^a fin e le a n u lu i b u g e ta r, se în c h e ie exe cu ţia b u g e ta ră , in d ife re n t dacă u n e le ch e l­
tu ie li sau u n e le v e n itu ri au răm as n e e fe ctu a te .

Mincipiul neafectării veniturilor bugetare


- D epersonalizarea v e n itu rilo r încasate, adică v e n itu rile b u g e ta re nu p o t fi a trib u ite
d irect u n e i c h e ltu ie li b u g e ta re anu m e;
- Resursele fin a n cia re , o d a tă încasate, su n t u tiliz a te g lo b a l, e xcluzând vre o le g ă tu ră
cu sursa de p ro v e n ie n ţă .

^-ncipiul echilibrării bugetului


- în to cm ire a u n o r b u g e te e c h ilib ra te şi m e n ţin e re a e g a lită ţii în tre v e n itu ri c u re n te
şi c h e ltu ie lile to ta le ale u n u i an b u g e ta r;
- ’ n e c o n o m iile c o n te m p o ra n e , se accep tă în ch e ie re a e x e rc iţiu lu i b u g e ta r până la o
a n u m ită lim ită a d e fic itu lu i b u g e ta r a nu al (x% în PIB) cu c o n d iţia a sig u ră rii e c h ili­
b ru lu i b u g e ta r ciclic sau pe te rm e n m e d iu .

Principiul realităţii bugetului


- Elaborarea şi apro b a re a b u g e tu lu i, p re cu m şi exe cu ţia b u g e ta ră să aibă la bază un
sistem in fo rm a ţio n a l co rect, a d e cva t re fle c tâ n d s itu a ţia fin a n cia ră reală a sta tu lu i;
- Din cauza in te rv e n ţie i u n o r fa c to ri n e p re v ă z u ţi pe p a rcu rsu l a n u lu i b u g e ta r, în
practică, se aplică o reevaluare a p re v e d e rilo r in iţia le , re sp e ctiv re d im e n sio n a re a ,
în cursul a n u lu i, a v a lo rilo r in iţia le .

Principiul specializării bugetare


înscrierea şi a p ro b a re a v e n itu rilo r şi a c h e ltu ie lilo r b u g e ta re se realizează în c o n ­
co rd a n ţă cu o a n u m ită schem ă u n ita ră sau gru p a re , n u m ită cla sifica ţie bu g e ta ră ;
- V e n itu rile s u n t s tru c tu ra te pe surse de p ro v e n ie n ţă , iar c h e ltu ie lile pe c a te g o rii
diferite,r g rtrp a te :d u p ă n a tu ra e c o n o m ică şi d e s tin a ţia acestora.

Principiul publicităţii bugetului


Prezentarea p u b lic u lu i larg a c o n ţin u tu lu i b u g e tu lu i de stat în faza de în to c m ire ,
a p ro b a re şi execu ţie;
■ A sigurarea d e z b a te rilo r p u b lic e ale p ro ie c te lo r de b u g e t;
• P ublicarea în M o n ito ru l O ficia l a a c te lo r n o rm a tiv e de a p ro b a re a b u g e te lo r şi a
ra p o a rte lo r de e x e c u ţie a acestora.

F IN A N Ţ E
P U B L IC E /
în c o n fo rm ita te cu Legea fin a n ţe lo r p u b lic e ş i re s p o n s a b ilită ţii b u g e ta r-fis c a le a R e p u b li-I
cii M o ld o va , nr. 81 d in 25.07.2014, a rtic o le le 5-13, p rin c ip iile b u g e ta re in clu d urm ătoarele:
__ _____________________________________________________________________ I J
1. P rin c ip iu l B u g e te le se a p ro b ă p e n tru o p e rio a d ă de un an b u g e ta r.
:o>
a n u a iită ţii
2. P rin c ip iu l u n ită ţii Toate o p e ra ţiu n ile de încasări şi p lă ţi b u g e ta re se e x p rim ă în m o l
m o n e ta re nedă n a ţio n a lă .
3. P rin c ip iu l u n ită ţii (a) T oate resursele şi c h e ltu ie lile a u to r ită ţilo r/in s titu ţiilo r b u g e ta re ®
se re fle ctă şi se efectuează exclu siv în /d in b u g e tu l de la care s e l
fin a n ţe a ză .
(b) Resursele şi c h e ltu ie lile b u g e te lo r fo rm a te în ca d ru l s is t e m u lu i
b u g e ta r se co n so lidează în b u g e tu l p u b lic n a ţio n a l.
4. P rin c ip iu l (a) Toate resursele şi c h e ltu ie lile b u g e ta re se re fle ctă în b u g e t î n l
u n iv e rs a lită ţii sum e b ru te .
(b) Resursele b u g e te lo r c o m p o n e n te ale b u g e tu lu i p u b lic naţio- [1
nai s u n t d e s tin a te fin a n ţă rii tu tu ro r c h e ltu ie lilo r p re vă zu te î n l
b u g e te le respective , fără a s ta b ili re la ţii în tre a n u m ite tip u ri de 1
resurse şi c h e ltu ie li.
5. P rin c ip iu l O rice b u g e t tre b u ie să fie e c h ilib ra t. C h e ltu ie lile b u g e ta re tre b u ie 1
e c h ilib ră rii să fie e g a le cu v e n itu rile plu s sursele de fin a n ţa re .
(b a la n s ă rii)
6. P rin c ip iu l P o litica b u g e ta r-fisca lă şi p ro g n o z e le m a c ro b u g e ta re pe t e r m e n i
p r e v iz ib ilită ţii şi m e d iu , în baza cărora se fu n d a m e n te a z ă b u g e te le anuale, se ela- 1
s u s te n a b ilită ţii borează în c o n fo rm ita te cu re g u lile b u g e ta r-fisca le s ta b ilite de 1
p re ze n ta le ge şi se actualizează p e rio d ic p e n tru a asigura s ta b il- 1
ta te m a c ro e c o n o m ic ă şi s u s te n a b ilita te fin a n ţe lo r p u b lic e pe te r- J
m en m e d iu şi lu n g .
7. P rin c ip iu l (a) Resursele b u g e ta re se alocă şi se utilizea ză în m o d e co n o m , efi- 1
p e rfo rm a n ţe i c ie n t şi eficace, în c o n c o rd a n ţă cu p rin c ip iile b u n e i g uve rnă ri. 1
(b) B u g e te le se elaborează şi se ra p orte ază pe p ro g ra m e funda- 1
m e n ta te pe p e rfo rm a n ţă .
8. P rin c ip iu l (1) P ro ie cte le de a cte n o rm a tiv e în d o m e n iu l fin a n ţe lo r p u b lic e se 1
tra n s p a re n ţe i s u p u n c o n s u ltă rii p u b lic e .
(2) B u g e te le se elaborează, se a p ro b ă şi se a d m in istre a ză în m o d l
tra n s p a re n t, a vân d la bază:
a) p ro cesul b u g e ta r, bazat pe un ca le n d a r b u g e ta r şi pe p ro c e 1
d u ri tra n s p a re n te ;
b) ro lu ri şi re s p o n s a b ilită ţi b in e d e fin ite în p ro cesul b u g e ta r;
c) in fo rm a ţie b u g e ta ră cu p rin ză to a re , e la b o ra tă şi prezentată 1
p u b lic u lu i în tr-o m anie ră clară şi accesibilă.
(3) B u g e te le a p ro b a te şi ra p o a rte le p riv in d execu ta rea lo r se fa : 1
publice.
9. P rin c ip iu l B u g e te le se elaborează, se execu tă şi se ra p orte ază în baza u n u il
s p e c ia liz ă rii sistem u n ic de cla sifica ţie b u g e ta ră .

F IN A N Ţ E
48
P U B L IC E
Mâ. C O N C E P T U L D E S IS T E M B U G E T A R ŞI
C O M P O N E N T E L E S A L E . S IS T E M U L B U G E T A R
A L R E P U B L IC II M O L D O V A

a -r-a m u l b u g e ta r al fie că re i ţă ri c u p rin d e a n s a m b lu l re la ţiilo r şi al fo rm e lo r o rg a n iz a to ri­


ce. p rin care se asigură fo rm a re a , rep a rtiza re a şi u tiliza re a fo n d u rilo r b u g e ta re . P roblem a
n e r ţia lă a s tru c tu ră rii o ric ă ru i sistem b u g e ta r d e rivă d in ierarhizare a d re p tu lu i de decizie
*> _;ra fo lo s irii resurselor b u g e ta re , care im p u n e in s titu ire a u n u i a n u m it sistem de v e n i-
cuvenite fie că re i ve rig i, p re cu m şi m o d a lită ţii spe cifice de încasare a v e n itu rilo r şi de
ri rcare pe d e s tin a ţii a resurselo r b u g e ta re .

B_r aspect o rg a n iz a to ric şi fu n c ţio n a l, d e o se b im siste m u l b u g e ta r de tip fe d e ra l şi de tip


car. S istem ul b u g e ta r de tip federal este c o n s titu it d in tre i ve rig i:
b u g e tu l fe d e ra ţie i;
b u g e tu l u n ită ţilo r te rito ria le c o n s titu e n te ale fe d e ra ţie i;
b u g e tu l local.

S re m u l b u g e ta r de tip u n ita r este c o n s titu it d in d o u ă ve rig i:


b u g e tu l a d m in is tra ţie i c e n tra le de stat;
b u g e tu l local al u n ită ţilo r a d m in is tra tiv -te rito ria le .

js ze m u l b u g e ta r a l R epublicii M o ld o v a este u n u l de tip u n ita r.


- m f o r m it a te cu Legea fin a n ţe lo r pu b lice şi re sp o n sa b ilită ţii bugetar-ftscale nr. 181 din
1 72014, art. 26, c o m p o n e n te le b u g e tu lu i p u b lic n a ţio n a l sunt:
a B u g e tu l de stat;
: B u getele U n ită ţilo r A d m in is tra tiv -T e rito ria le ;
: B u g e tu l A s ig u ră rilo r Sociale de Stat;
: F o n d u rile A s ig u ră rilo r O b lig a to rii d e A siste nţă M edicală.

" r e d a tă , se specifică fa p tu l că:


- B ugetele m e n ţio n a te la p u n c te le a), b), c) fo rm e a ză b u g e tu l con solidat central.
- Bugetele locale, în a n sa m b lu , fo rm e a ză b u g e tu l co n so lid at lo cal şi c u p rin d :
a b u g e te le locale de n iv e lu l în tâ i (b u g e te le s a te lo r/c o m u n e lo r, o ra ş e lo r/m u n ic ip ii-
lor, cu e xce p ţia m u n ic ip iilo r C hişinău şi Bălţi);

: b u g e te le locale de nivelul al doilea (b u g e te le raion ale, b u g e tu l ce n tra l al U n ită ţii


T e rito ria le A u to n o m e G ăgăuzia, b u g e te le m u n ic ip iilo r Bălţi şi C hişinău).

Iz -p o n e n te le sistem ului b u g e ta r p o t fi a b o rd a te d in d u b lă perspectivă: pe de o parte, sub


e r e c tu l c o n ţin u tu lu i eco n o m ic, iar, pe de altă parte, sub aspe ctu l c a lită ţii lo r de in s tru m e n -
-= e ro n o m ic o -fin a n cia re de a c ţiu n e sub fo rm ă de b alanţe de v e n itu ri şi ch e ltu ie li, astfel:

F IN A N Ţ E
49
P U B L IC E
BUGETUL DE STAT

• e ste e la b o ra t de M in is te ru l F in a n ţe lo r, a p ro b a t de G uvern şi a d o p ta t de Pari


m e n t, p rin legea b u g e ta ră a n u a lă . D in tre fo rm e le su b care se regăsesc resurse
c u re n te (o rd in a re ), se d is tin g im p o z ite le (d ire c te şi in d ire c te ), iar c a te g o riile
c h e ltu ie li, in c lu s e în acest b u g e t, se rem a rcă cele p e n tru realizarea a c ţiu n ii
c o n s id e ra te de im p o rta n ţă n a ţio n a lă în d o m e n iile s o c ia l-c u ltu ra l, a pă rarea ţă
p ro te c ţia socială etc.

BUGETELE UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE (UAT)


F in a n ţe le p u b lic e locale fac p a rte in te g ra n tă d in siste m u l fin a n ţe lo r p u b lic e şi inel
b u g e te le u n ită ţilo r a d m in is tra tiv -te rito ria le de n iv e lu l în tâ i şi b u g e te le u n ită ţilo r adm i
is tra tiv -te rito ria le de n iv e lu l al d o ile a , care re p re zin tă to ta lita te a v e n itu rilo r şi c h e ltu ie lii
p e n tru exercitarea fu n c ţiilo r ce s u n t în c o m p e te n ţa acestora, c o n fo rm le g is la ţie i şi
fu n c ţiilo r d e le g a te de P a rlam e nt, la p ro p u n e re a G u v e rn u lu i. B u g e tu l fie că re i u n ită ţi a
m in is tra tiv -te rito ria le in c lu d e b u g e te le in s titu ţiilo r p u b lic e fin a n ţa te , in te g ra l sau p ă rţi
de la b u g e tu l respectiv. B u g e te le locale:
• e x p rim ă re la ţiile e c o n o m ic e b ă n e şti ce a pa r în p ro cesul re p a rtiţie i v e n itu lu i n
ţio n a l cu p rile ju l c o n s titu irii şi re p a rtiz ă rii fo n d u rilo r d e sce n tra liza te la d isp o ziţ
u n ită ţilo r a d m in is tra tiv -te rito ria le , în sco p u l satisfacerii n e c e s ită ţilo r social-econ
m ice şi c u ltu ra le ale p o p u la ţie i şi p e n tru d e zvo lta re a te rito riu lu i d in su b o rd in e ;
• s u n t b u g e te le lo cale cu p e rs o n a lita te ju rid ic ă , fiin d e la b o ra te şi a p ro b a te de a
to rită ţile a d m in is tra ţie i p u b lic e locale, u n d e su n t p re vă zu te v e n itu rile p ro p
tra n s fe ru ri, d e fa lcă ri şi m ijlo a c e speciale, p re cu m şi c h e ltu ie lile anu ale ale bug
te lo r UAT revin în re sp o n sa b ilita te a a u to rită ţii re p re ze n ta tive ce ţin d e d o m e n i
în v ă ţă m â n tu lu i, să n ă tă ţii, c u ltu rii şi a rte i, s p o rtu lu i şi a c ţiu n ilo r p e n tru tin e re t et

F in a n ţe le p u b lic e lo cale s u n t re g le m e n ta te în baza Legii p riv in d fin a n ţe le p u b lic e loca


nr. 397-X V d in 16.10.2003, M o n ito ru l O fic ia l nr.248-253/996 d in 19.12.2003.

BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT (BASS)


• e xp rim ă re la ţii e c o n o m ice băn eşti ce apar în procesul re p a rtiţie i v e n itu lu i naţion
cu p rile ju l c o n s titu irii cen tra liza te şi re p a rtiză rii desce ntralizate a u n o r fo n d u ri spe
fice la d isp o ziţia in s titu ţie i specializate a sta tu lu i, în scopul satisfacerii u n o r intere
gen era le ale p o p u la ţie i aflate în tr-o a n u m ită stru ctu ră social-dem ografică;
• se în to c m e ş te d is tin c t d e b u g e tu l d e sta t şi se a p ro b ă de că tre P a rla m e n t p rin tr
le g e separată, fiin d a d m in is tra t de Casa N a ţio n a lă de A sig u ră ri Sociale. Sursele d
fo rm a re a v e n itu rilo r b u g e tu lu i a s ig u ră rilo r d e s ta t îşi au o rig in e a în: c o n tr ib u ţi
p e n tru a sig u ră rile sociale; tra n s fe ru rile de la b u g e tu l d e sta t p e n tru echilibrare

FINANŢE
PUBLICE
şi p e n tru susţinerea socială a p e rs o a n e lo r n e a sigu rate; a lte v e n itu ri. C heltuielile
b u g e ta re p e n tru asig u ră rile sociale de sta t s u n t o rie n ta te spre achita rea : p e n s iilo r
p e n tru lim ita de vârstă; p e n s iilo r d e in v a lid ita te , ce Se acordă p e n tru pie rd e re a ca­
p a c ită ţii de m u n că p ro vo ca tă de a c c id e n t de m u n că şi boală p ro fe sio n a lă ; in d e m ­
n iz a ţiilo r p e n tru in ca p a cita te a te m p o ra ră de m uncă; in d e m n iz a ţiilo r de m a te rn i­
ta te şi in d e m n iz a ţiilo r p e n tru creşterea c o p ilu lu i sau în g rijire a c o p ilu lu i b o ln a v;
p re s ta ţiilo r p e n tru p re ve n ire a îm b o ln ă v irilo r; a ju to ru lu i d e şom aj; a lto r c h e ltu ie li.

fcW DURILE ASIGURĂRILOR OBLIGATORII DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ (FAOAM)


• e xp rim ă re la ţii e co n o m ic e b ă n e şti ce a pa r în pro ce su l re p a rtiţie i v e n itu lu i n a ţio ­
nal cu p rile ju l c o n s titu irii ce n tra liz a te şi re p a rtiz ă rii d e sce n tra liza te a u n o r fo n d u ri
spe cifice la d is p o z iţia in s titu ţie i sp ecializate a s ta tu lu i, în sco p u l satisfacerii u n o r
n e ce sită ţi de sănă tate m a n ife s ta te de p o p u la ţie ;
• se în to c m e ş te d is tin c t de b u g e tu l de stat şi se a p ro b ă de către P a rla m e n t p rin tr-o
lege separată, fiin d a d m in is tra t de C o m p a n ia N a ţio n a lă de A sig u ră ri în M e d icin ă .
Veniturile fo n d u rilo r de asigurare o b lig a to rie de asiste nţă m e d ica lă le c o n s titu ie
p rim a de a sigurare o b lig a to rie de asiste nţă m e d ica lă su b fo rm a p lă ţilo r in sum e
fixe şi p ro c e n tu a le ; tra n s fe ru rile de -la b u g e tu l de stat p e n tru asigurarea m edicală
a c a te g o riilo r de persoan e a s ig u ra te de G uvern. M ă rim e a p rim e i de asigurare, în
fo rm ă de c o n trib u ţie p ro c e n tu a lă la salariu şi a lte fo rm e de re trib u ire a m u n cii,
3 6 sta b ile şte anual p rin lege şi re p re zin tă ra p o rtu l m ă rim ii p rim e i de asigurare în
fo rm ă de sum ă fixă la salariul m e d iu anual pe e c o n o m ie p ro g n o z a t p e n tru anul
u rm ă to r, e x p rim a t în p ro ce n te . Toate cheltuielile ce ţin de acordarea, de către per­
soanele asigurate, a asistenţei m edicale în v o lu m u l prevăzut de P rogram ul u n ic al
asigurării o b lig a to rii de asistenţă m edicală, a sigurăto ru l le achită trim e stria l, co nform
fa c tu rilo r prezentate de prestato rii de servicii m edicale.

M ta n in is tr a to r ii d e b u g e te ;
C Ejg e tu l de sta t se a d m in istre a ză de că tre M in is te ru l F inanţelo r.
I E jg e tu l a s ig u ră rilo r sociale de stat se a d m in istre a ză de către Casa N a ţională de A sig u -
'â ri Sociale (CNAS).
I Aandurile a sig u ră rii o b lig a to rii de a siste nţă m e d ic a lă se a d m in istre a ză de către C om -
r-ania N a ţio n a lă de A sig u ră ri în M e d ic in ă (CNAM).
E jg e te le lo cale se a d m in istre a ză d e că tre a u to rită ţile e x e cu tive locale.

e:ele c o m p o n e n te ale b u g e tu lu i p u b lic n a ţio n a l se a d m in istre a ză in d e p e n d e n t u n u l


a tu l şi p o t fi a n g a ja te în re la ţii in te rb u g e ta re (a rtic o le le 3 3 -3 5 ale LFPRB al R e p u b licii
fe te zova). C aracteristica re la ţiilo r in te rb u g e ta re în ca d ru l s is te m u lu i b u g e ta r al R e p u b licii
•o z o v a :

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
R elaţiile d in tre a) tra n s fe ru ri cu d e s tin a ţie specială p e n tru acordarea p re s ta ţiilo

b u g e tu l a s ig u ră rilo r re, se s u p o rtă de la b u g e tu l de sta t p rin in te rm e d iu l b u g e tu l


sociale de sta t se a s ig u ră rilo r sociale de stat;
realizează p rin : b) tra n s fe ru ri de la b u g e tu l de sta t p e n tru a cop erire a insuficie n
ţe i v e n itu rilo r b u g e tu lu i a s ig u ră rilo r sociale de stat, în cazul î

c h e ltu ie lile acestuia.


R e laţiile d in tre a) tra n s fe ru ri de la b u g e tu l de sta t p e n tru asigurarea o b lig a to rie

fo n d u rile a sig u ră rii c o n fo rm le g isla ţie i, G u ve rn u l are ca lita te a de asigurat;

asistenţă m e d ica lă se u n o r p ro g ra m e de sănătate.


realizează p rin :
R elaţiile d in tre a) tra n s fe ru ri cu d e s tin a ţie generală;
b u g e tu l de s ta t şi b) tra n s fe ru ri cu d e s tin a ţie specială.
b u g e te le lo cale se
realizează p rin :

V o lu m u l tra n s fe ru rilo r se sta b ile şte in c o n fo rm ita te cu le g isla ţia în d o m e n iu l p ro te cţie


sociale; a sig u ră rii o b lig a to rii de asiste nţă m e d ica lă , p re cu m şi cu a lte acte n o rm a tiv e î

n o rm a tiv e .

3.4. B U G E T E A N U A L E Ş I P L A N I F I C A R E A B U G E T A R Ă
(C A D R U L B U G E T A R P E T E R M E N M E D IU )

în c o n fo rm ita te cu le g isla ţia în vig o a re , p e n tru realizarea fu n c ţiilo r lor, a u to rită ţile p u b li
ce n tra le şi cele lo cale elaborează:
1. Leg ile b u g e ta re a n u a le - Legile b u g e tu lu i de stat, a b u g e tu lu i a sig u ră rilo r sociale
de s ta t şi a fo n d u rilo r a sig u ră rii o b lig a to rii de asiste nţă m e d ica lă şi bugetele un it
ţilo r a d m in is tra tiv -te rito ria le ;
2. C a dru l B u g e ta r pe T erm en M e d iu - p e n tru 3 ani.

La n iv e lu l a d m in is tra ţie i pub lice cen trale, le g ile b u g e ta re a n u a le vizează:


(1) Proiectele le g ii an u a le a b u g e tu lu i de stat, a b u g e tu lu i a s ig u ră rilo r sociale de stat
a fo n d u rilo r a sig u ră rii o b lig a to rii de a siste nţă m e d ic a lă s u n t e la b o ra te de M in iste
F inanţelo r, a u to rită ţile p u b lic e ce n tra le în d o m e n iu l p ro te c ţie i sociale şi în d o m e n i

ca le n d a ru l b u g e ta r.

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
- r : Je b u g e ta re anu ale c o n ţin p re ve d e ri g e n e ra le p riv in d apro b a re a in d ic a to rilo rp rin -
z : : ai b u g e te lo r co re sp u n ză to a re şi re g le m e n tă rii specifice a n u lu i b u g e ta r respectiv,
rre c u m şi anexe.
-.-e xe le la legea b u g e tu lu i d e sta t c u p rin d :
^ n d ic a to rii g e n e ra li şi sursele de fin a n ţa re ale b u g e tu lu i de stat;
: c o m p o n e n ţa v e n itu rilo r b u g e tu lu i de stat;
: tra n s fe ru rile către b u g e te le locale, in clu siv in v e s tiţiile ca pita le;
r alte d a te releva nte .
--e x e le la legea b u g e tu lu i a s ig u ră rilo r sociale de sta t in c lu d :
s'nteza b u g e tu lu i a sig u ră rilo r sociale de stat;
: p ro g ra m e le de c h e ltu ie li ale b u g e tu lu i a s ig u ră rilo r sociale de stat;
c a lte d a te releva nte .
- -e xe le la legea fo n d u rilo r a sig u ră rii o b lig a to rii d e asiste nţă m e d ica lă cu p rin d :
i * sinteza fo n d u rilo r a sig u ră rii o b lig a to rii de asistenţă m edicală;
i p ro g ra m e le de ch e ltu ie li ale fo n d u rilo r asigurării o b lig a to rii de asistenţă m edicală;
z alte d a te releva nte .

a ■ elul a d m in is tra ţie i pub lice locale, le g ile b u g e ta re a n u a le se referă la: . .


- bugetele u n ită ţilo r a d m in is tra tiv -te rito ria le de n ive lu l în tâ i - b u g e te le locale care
re p re zin tă b u g e te le sa te lo r (co m u n e lo r), o ra şe lo r (m u n ic ip iilo r, cu e xce p ţia m u n i­
c ip iilo r Bălţi şi C hişinău);
' - bugetele u n ită ţilo r a d m in is tra tiv -te rito ria le de n iv e lu l a l doilea - b u g e te le locale
care re p re z in tă b u g e te le raionale, b u g e tu l ce n tra l al u n ită ţii te rito ria le a u to n o m e
cu s ta tu t ju rid ic special, b u g e te le m u n ic ip iilo r Bălţi şi C hişinău.

* a r -carea bugetară (Cadrul Bugetar peTermen Mediu). Pentru asigurarea unei le g ă tu ri


B f t e : efectivele p o litic ii eco n o m ico -so cia le şi fin a n ţa re a b u g e ta ră a acestora, a c tiv ită ţile de
ţ f c r ~ :a re b ug eta ră au fo st c o m p le ta te cu elaborarea C adrului B ugetar p e T e rm e n M e d iu
jp E ~ ' . Anual, în c o n fo rm ita te cu calenda rul bugetar, G uvernul aprobă cadrul b u g e ta r pe
e-" m e d iu şi îl prezin tă spre in fo rm a re P arlam e ntu lui. Cadrul b u g e ta r pe te rm e n m e d iu
» -^ a c o re a z ă de către M in iste ru l Finanţelor, în co m u n cu alte a u to rită ţi p u b lic e responsa bi­
l i r co n fo rm ita te cu p rin c ip iile şi re g u lile bu g e ta r-fisca le sta b ilite de prezenta lege.

este: • o metodă stra te g ică şi c u p rin z ă to a re de planificare a v e n itu ri­


lo r şi c h e ltu ie lilo r p u b lic e ;
• un instrument de corelare a p o litic ilo r şi s tra te g iilo r g u v e rn a ­
m e n ta le cu a lo că rile de resurse;
• un document a p ro b a t a nu al de că tre G uvern, care stabileşte
politica bugetar-fiscală pe termen mediu.

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
Obiectivele CBTM: co n so lid a re a e c h ilib ru lu i m a c ro e c o n o m ic şi a d is c ip lin e i fina
ciare p rin p la n ifica re a u n u i b u g e t realist;
sp o rirea e fic a c ită ţii c h e ltu ie lilo r p u b lic e p rin asigurarea u n e i I
g â tu ri m ai b u n e în tre p o litic i, p rio rită ţi s tra te g ice şi c h e ltu ie li
p u b lic e în ca d ru l se cto a re lo r şi în tre sectoare;
asigurare a u n u i n ive l p re v iz ib il al resurselo r a lo ca te a u to rită ,
lo r p u b lic e ce n tra le la p la n ifica re a şi im p le m e n ta re a p ro g ra m
lo r m u ltia n u a le de c h e ltu ie li;
sporirea n iv e lu lu i de tra n s p a re n ţă şi ră sp u n d e re în p ro cesul d
luare a d e c iz iilo r cu p riv ire la id e n tific a re a p rio rită ţilo r de pol
tic i şi s tra te g iile se cto ria le de c h e ltu ie li.
CBTM reflectă to a te resursele (v e n itu rile şi sursele de fin a n ţa re ) şi ch e ltu ie lii
p rin c ip iu l u n ic ită ţii B u g e tu lu i P u blic N a ţio n a l;
to a te c o m p o n e n te le sis te m u lu i b u g e ta r - BS, BASS, FAOAM
b u g e te le UAT;
c h e ltu ie lile c u re n te şi cele de ca p ita l;
m ijlo a c e in te rn e (v e n itu ri fiscale, nefiscale, m ijlo a c e speciale)
cele e xte rn e .

în s tru c tu ra CBTM, s u n t c u p rin se u rm ă to a re le c o m p o n e n te : ca d ru l m a c ro e c o n o m ic , pol


tica b u g e ta r-fisca lă ; ca d ru l m a c ro b u g e ta r; ca d ru l de c h e ltu ie li.

C a d ru l m a c ro e c o n o m ic c o n ţin e in fo rm a ţii p riv in d e v o lu ţia p rin c ip a lilo r in d ic a to ri m acr


e c o n o m ic i, care au im p lic a ţii asupra b u g e tu lu i anual.

P o litic a b u g e ta r-fis c a lă in clu d e :


a) p o litic a de v e n itu ri, in c lu s iv m o d ific ă ri ale im p o z ite lo r şi taxelo r, p re cu m şi p o liti
p riv in d a d m in is tra re a v e n itu rilo r;
b) p o litic a de c h e ltu ie li, in c lu s iv p rio rită ţile s ta b ilite în baza d o c u m e n te lo r de plani
care strategică;
c) p o litic a în d o m e n iu l d a to rie i de stat;
d) analiza ris c u rilo r b u g e ta r-fis c a le ce p o t avea un e fe c t su b s ta n ţia l asupra s itu a ţi
b u g e ta r-fisca le .

FINANŢE
54 \
P U B L IC E
.soldul d a to rie i de stat, in c lu s iv in te rn ă şi e xternă;
so d u l g a ra n ţiilo r de stat.

r e c h e ltu ie li co n ţin e :
n i ţ e l e se cto ria le d e c h e ltu ie li ale b u g e tu lu i p u b lic n a ţio n a l şi pe c o m p o n e n te le
s cestuia, in c lu s iv tra n s fe ru rile in te rb u g e ta re ;

c -g e ta r pe te rm e n m e d iu p o a te c o n ţin e şi a lte in fo rm a ţii, pe care M in is te ru l Fi­


le co nsideră im p o rta n te p e n tru a fi re fle c ta te în acest d o c u m e n t. In fo rm a ţia p re -
în CBTM re fle ctă re z u lta te le u ltim ilo r d o i ani b u g e ta ri, re z u lta te le e s tim a te p e n tru
. getar c u re n t, p re cu m şi p ro g n o z e le p e n tru u rm ă to rii tre i ani.

■TR E B ĂR I d e r e c a p it u l a r e
L Ume este e tim o lo g ia , p ro ve n ie n ţa şi e vo lu ţia se m nificaţiei c u v â n tu lu i b u g e t?
I - ■'iţi co n ce p tu l de b u g e t sub aspect ju rid ic , econom ic, c o n ta b il şi p o litic.
. le - m ţ i n o ţiu n e a de b u g e t ca veriga centrală a sistem ului fin a n c ia r şi p rin c ip a lă balanţă-
- i r c e d a ră .
■ Care sunt cele tre i ca te g o rii de le gi bugetare?
L Descrieţi fu n c ţiile bug etu lui.
I £* um eraf/ şi descrieţi p rin c ip iile bugetare clasice. .
Ic ~esunt p rin c ip iile bug eta re n o i in troduse în Legea fin a n ţe lo r p u b lice şi a responsa bilită-
-f z-jgetar-fiscale din R. M o ld o v a ?
Ic -f su n t co m pone ntele sistem ului b u g e ta r a l R epublicii M oldova?
I is c rie ţi obiectivele şi a d m in is tra to rii fiecărei co m p o n e n te a sistem ului b u g e ta r din R.
Moldova.
: -ezentaţi legile bug eta re a n u a le şi a u to rită ţile pub lice responsabile în R. M oldova.
Ic ~e este scopu l şi ro lu l C a d ru lu i B ugetar pe Termen M ediu?
Z'iz e n ta ţi caracteristicile C a dru lui B ugetar pe Termen M ediu.

F IN A N Ţ E
55
P U B L IC E
TESTE DE AU TO EVALU ARE

1. Din punct de vedere economic, bugetul reprezintă:


a) d o c u m e n t fin a n c ia r cu p u te re de le ge care in c lu d e a n u m ite n o rm e şi norm ative
d e s tin a te o rg a n iz ă rii u n e i g e s tiu n i fin a n c ia re clare şi e x p lic ite ;
b) to ta lita te a c o n tu rilo r p rin care se gestio n e a ză resursele fin a n c ia re ale s ta tu lu i;
[ c)) fo n d u rile , care tre c p rin c o n tu l b u g e ta r, re p re z e n tâ n d o p o n d e re s e m n ific a tiv ă dirJ
PIB, iar p rin im p o z ite le p re le v a te şi c h e ltu ie lile e fe ctu a te , sta tu l d is p u n e de in strih
m e n te p riv ile g ia te de in te rv e n ţie în via ţa e c o n o m ică şi socială;
d) este c o n s id e ra t ca e xpresie a o p ţiu n ilo r G u v e rn u lu i în a n s a m b lu l d o m e n iilo r care
relevă c o m p e te n ţe le sale (p o litic a e co n o m ică , socială, e d u ca tivă , c u ltu ra lă , m ilita ­
ră etc.).
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: c.

2. Există trei categorii de legi ale finanţelor


7. Legea de reglem entare^_____a) p rin care se co n sta tă e xecu ţia reală a b u g e tu lu i şi
a p ro b ă d ife re n ţe le d in tre re z u lta te le pe care le-a în ­
re g istra t, şi p re v iz iu n ile le g ii a n u a le a fin a n ţe lo r;
- 2. Legea a n u a lă a fin a n ţe lo r b) au ca o b ie c t m o d ific ă rile legale, în cursul a n u lu i b u ­
getar, a d is p o z iţiilo r le g ii b u g e tu lu i in iţia l;
3. Legile re ctificative c) în care se p re vede şi se autorizează, p e n tru fiecare an
financiar, a n sa m b lu l resurselor şi c h e ltu ie lilo r statu lui.
in d ic a ţi corespondenţa
Răspuns: 1-a, 2-c, 3-b.

3. Bugetul îndeplineşte următoarele funcţii:


7. C o n tro lu l c h e ltu ie lilo r a) p rin care e x e c u ta n ţii se asigură de u tiliza re a eficace a
re surselo r fin a n cia re ;
2. P roiectarea a c tiv ită ţii b) p rin care este su p ra ve g h e a tă exe cu ţia b u g e tu lu i de
s ta tu lu i \ că tre a u to rită ţile p u b lic e şi de către c e tă ţe n i, care
s u n t a tâ t fin a n ţa to ri, cât şi b e n e fic ia rii b u g e tu lu i;
3. G estiunea eficace c) p rin care o b ie c tiv e le u rm ă rite s u n t fo rm u la te în d ife ­
a c tiv ită ţii pub lice rite p ro g ra m e a lte rn a tiv e , în s o ţite de p o s ib ilită ţile de
fin a n ţa re .

In d ic a ţi corespondenţa
Răspuns: 1-b, 2-c, 3-a.

r
FINANŢE
56
P U B L IC E \
etul poate fi prezentat sub patru aspecte esenţiale:
m oectulju rid ic a) se referă la re p artizarea p o n d e rii se m n ific a tiv e d in
PIB şi la fa p tu l că sta tu l d is p u n e de in s tru m e n te p riv i­
le g ia te de in te rv e n ţie în via ţa e c o n o m ică şi socială;
b) vizează în d e o se b i procesele de p re g ă tire ş f e la b o ra ­
re a b u g e tu lu i, p re cu m şi m e to d e le de p re v iz iu n i şi
e valuare a d ive rs e lo r c a te g o rii de v e n itu ri ş c h e ltu ie li
c u p rin se în b u g e t;
c) b u g e tu l este co n sid e ra t expresie a o p ţiu n ilo r G uver-

d) re p re zin tă un act, d o c u m e n t fin an ciar, p rin care s u n t


p re vă zu te şi a u to riz a te v e n itu rile şi c h e ltu ie lile a n u a ­
le ale s ta tu lu i.
corespondenţa
is: 1-d, 2-a, 3-b, 4-c.

■ ce se concretizează aplicarea principiului neafectării veniturilor în elaborarea


a-getului:
i asigurarea e fe c tu ă rii c h e ltu ie lilo r u n u i sta t d in v e n itu rile sale cu re n te ;
: cre ze ntarea b u g e tu lu i în tr-u n s in g u r d o c u m e n t;
depersonalizarea v e n itu rilo r b u g e ta re ;
nscrierea v e n itu rilo r şi a c h e ltu ie lilo r BS în acelaşi d o c u m e n t în sum e g lo b a le .
D , a ri a n ta corectă
—is: c.

îitar include:
lo r Sociale de Stat;

or A d m in is tra tiv -T e rito ria le ;


jg e ta re;
îţio n a l;
lă;
o r O b lig a to rii de A siste nţă M edicală.

s: b, c.

BS p o a te fu n c ţio n a cu exce d e n t;
3S p o a te fu n c ţio n a .c u d e fic it;

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
c) Este un a ct de p re v iz iu n i e c o n o m ic o fin a n c ia re ;
d) Este un d o c u m e n t de p la n ific a re stra te g ică pe te rm e n m e d iu .
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: d.

10. în ce se concretizează aplicarea principiului unităţii în elaborarea bugetului:


a) asigurare a e fe c tu ă rii c h e ltu ie lilo r u n u i sta t d in v e n itu rile sale cu rente;
b) preze n ta re a b u g e tu lu i în tr-u n s in g u r d o c u m e n t;
c) d e p e rso n a liza re a v e n itu rilo r b u g e ta re ;
d) înscrierea v e n itu rilo r şi a c h e ltu ie lilo r BS în acelaşi d o c u m e n t în sum e g lo b a le .
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: b.

11. Răspundere pentru elaborarea bugetului de stat o poartă:


o rg a n e le e x e c u tiv e ale a d m in is tra ţie i p u b lic e cen tra le ;
b) o rg a n u l le g is la tiv ce ntral;
c) tre z o re ria te rito ria lă sau p e rso a n e le fizic e şi ju rid ic e .
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: a.

12. Bugetul consolidat central cuprinde următoarele componente:


a) B u g e tu l de stat;
b) B u g e tu l A s ig u ră rilo r sociale de stat;
c) F o n d u rile a s ig u ră rilo r o b lig a to rii de asiste nţa m edicală;
d) Toate b u g e te le m e n ţio n a te m ai sus.
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: d.

13. Relaţiile dintre bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat se realizea
ză prin:
a) V e n itu rile a c u m u la te la b u g e tu l de stat;
B) T ra n sfe ru rile d e la b u g e tu l d e stat;
c) C h e ltu ie lile b u g e tu lu i a s ig u ră rilo r sociale de stat;
d) îm p ru m u tu rile o fe rite b e n e fic ia rilo r b u g e tu lu i de stat.
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: b.

FINANŢE
P U B L IC E
c u p r in d e :
z ra fic u l p lă ţilo r p e n tru îm p r u m u tu r ile a n te rio a re ;
3 d r u l m a c ro b u g e ta r şi cel d e c h e ltu ie li;
e v o lu ţia v a lo r ii a d ă u g a te b ru te şi a c o n s u m u lu i fin a l al e c o n o m ie i n a ţio n a le ;
ca dru l m a c ro e c o n o m ic şi p o litic a b u g e ta r-fis c a lă .
. arian tele corecte

AŢII
r : sză d a te lo r d in ta b e l, d e te rm in a ţi:
a - zelul v e n itu rilo r BPN în PIB;
:i - zelul c h e ltu ie lilo r BPN în PIB;
Ci n iv e lu l d e fic itu lu i b u g e ta r în PIB;
rin a m ic a a b so lu tă a v e n itu rilo r şi c h e ltu ie lilo r BPN;
1 ai rn a m ic a re lativă a v e n itu rilo r şi c h e ltu ie lilo r BPN.

Indicatori 2013 2014 2015


1.1-11. ei 100510 111501 118800*
t e tr_ ' e totale BPN, mii. lei 36899.5 42446.8 43660.7
îfe~_ e ie BPN, mii. lei 38651.3 44393.1 46393.9
■ e S tcu I (deficitul) bugetului -1751.8 -1946.3 -2733.2
V.

ETXVARE:

1 -m e ul v e n itu rilo r to ta le a BPN se calculează d u p ă fo rm u la :


VPT
K = P,Bn x l 0 °

| - * * r ul c h e ltu ie lilo r BPN în PIB se calculează d u p ă fo rm u la :


CPT
s ■ c p7* = m n x l0 °

1 Ticelul d e fic itu lu i b u g e ta r în PIB;


DB
1C 3 = " xlO O
- PIBn

| r *a m ica a b s o lu tă a v e n itu rilo r şi c h e ltu ie lilo r BPN:


^ = v p n i -V P nO„ ACPn =CPn i -C P nO„

I d -a m ic a re la tiv ă a v e n itu rilo r şi c h e ltu ie lilo r BPN:


VP - V P n
*iA.VP= ", xlO O
" VPnOn

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
Rezultatele calculelor s u n t p re z e n ta te în ta b e l şi e v id e n ţia te p rin bold (aldin).

A, mii.lei A,% A, mii.lei A, %


2013 2014 2015
absolută relativă absolută reiaţi
PIB, m ii.lei 100510 111501 +10991 +10.94 118800 +7299 +6.55
V e nitu rile to ta le BPN, m ii.lei 36899.5 42455.8 +5556.3 +15.06 43660.7 +1204.9 +2.84
ponderea în PIB, % 36.71 38.08 1.37 36.75 -1.33
C h e ltuie lile BPN, m il.lei 38651.3 44393.1 +5741.8 +14.86 46393.9 + 2000.8 +4.51
ponderea în PIB,% 38.46 39.81 1.35 39.05 -0.76
Excedentul (d eficitu l)
-1751.8 -1946.3 -194.5 + 11.10 -2733.2 -786.9 40.43
b u g e tu lu i,___________
ponderea în PIB, % -1.74 -1.75 -2.3 -0.55

2. Pe baza d a te lo r d in ta b e l, d e te rm in a ţi:
a) n iv e lu l v e n itu rilo r BPN şi al v e n itu rilo r fie că re i c o m p o n e n te a sis te m u lu i b u g e ta 1
al R e p u b licii M o ld o v a în PIB;
b) s tru c tu ra v e n itu rilo r b u g e ta re în to ta l v e n itu ri ale BPN.

2012 2013 2014 2015


PIB, m il.lei 88227 100510 111501 118800*
V e nitu rile to ta le BPN, m il.lei 33530.3 36899.5 42446.8 43660.7
V e nitu rile BS, m il.lei 20090.6 22436.7 27717.7 28037.9
V e nitu rile BL 4424.4 4881.1 3782.7 3230.3
V e nitu rile BASS 7154.2 7761.8 8368.6 9275
V e nitu rile FAOAM 1826.8 1999.8 2437.3 2865.2

REZOLVARE:

a) n iv e lu l v e n itu rilo r BPN şi al v e n itu rilo r fie că re i c o m p o n e n te a s is te m u lu i b u g e ta r


R e p u b licii M o ld o v a în PIB se d e te rm in ă d u p ă fo rm u la :
VPT
%VPT™ = - p i T * m
n

Rezultatele obţinute s u n t p re z e n ta te în ta b e l:
2012 2013 2014 /2015
V e nitu rile to ta le BPN, ponderea în PIB, % 38 36.71 38.07 /36.75
V e nitu rile BS, ponderea în PIB, % 22.77 22.32 24.86 23.6
V e nitu rile BL, ponderea în PIB, % 5.01 4.86 3.39 2.72
V e nitu rile BASS, ponderea în PIB, % 8.11 7.72 7.51 7.81
V e nitu rile FAOAM, ponderea în PIB, % 2.07 1.99 2.19 2.41

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
r - r a v e n itu rilo r b u g e ta re în to ta l v e n itu ri ale BPN se d e te rm in ă d u p ă fo rm u la :
VP
x 100
~VP

le obţinute s u n t p re z e n ta te în u rm ă to ru l ta b e l:

~ .... I ■ 2012 2013 2014 2015


't a - e totale BPN 100 100 100 100
I t - r i e 3S, % în VBPN 59.92 60.7 65.3 64.22
L i r i e BL, % în VBPN 13.2 13.2 8.91 7.4
l r _ r (ie BASS, % în VBPN 21.34 21.03 19.72 21.24
FAOAM,% în VBPN 5.45 5.3 5.74 6.56

7 ţ t raza d a te lo r d in ta b e l, d e te rm in a ţi:
^ r zelul c h e ltu ie lilo r BPN şi al c h e ltu ie lilo r fie că re i c o m p o n e n te a sis te m u lu i b u g e -
rar al R e p u b licii M o ld o v a în PIB;
■» stru ctu ra c h e ltu ie lilo r b u g e ta re în to ta l c h e ltu ie li ale BPN.

2012 2013 2014 2015


e e BPN, m il.lei 35373.5 38651.3 44393.1 46393.9
. s e BS, to ta l, m il.lei 21675.3 23901.8 29347.6 30103.1
s BS fără g ra n tu ri şi transferuri 12779.9 14784.8 17155.4 16636.2
le BL, m il.lei 8920.6 9534.7 11347.4 11517.5
e ie BASS, m il.lei 9755.1 10716.2 12029.2 13486.3
elile FAOAM, m il.lei 3951.2 4226.1 4679.5 5152.5

lVARE:

- .e lu l c h e ltu ie lilo r BPN şi al c h e ltu ie lilo r fie că re i c o m p o n e n te a s is te m u lu i b u g e ta r al


: e o u b lic ii M o ld o v a în PIB se d e te rm in ă d u p ă fo rm u la :
CPT
-rP Ţ =. xlO O
1 PIB
PIB

ţaţele obţinute s u n t p re z e n ta te în u rm ă to ru l ta b e l: l-CO


2012 2013 2014 2015
I z e r z e lile BPN, ponderea în PIB 40.09 38.46 39.81 39.05
P h z J C heltuieli BS, ponderea în PIB 24.57 23.78 26.32 25.34
fc -e -T jie lile BS fără g ra n tu ri şi transferuri,
14.49 14.71 15.39 14
Ifrz-a e re a în PIB
p l'e a iie lile BL, ponderea în PIB 10.11 9.49 10.18 9.69
p C 'e o iie lile BASS, ponderea în PIB 11.06 10.66 10.79 11.35
|C '* tu ie lile FAOAM, ponderea în PIB 4.48 4.2 4.2 4.34

FINANŢE
61
P U B L IC E
b) stru ctu ra c h e ltu ie lilo r b u g e ta re în to ta l c h e ltu ie li ale BPN, se d e te rm in ă d u p ă fo rm

%g = - ^ x i 00

Rezultatele obţinute s u n t p re z e n ta te în u rm ă to ru l ta b e l:
2012 2013 2014 2015
Total C h e ltuie li BS în to ta l ChBPN, % 61.28 61.84 66.11 64.85
C h e ltuie lile BS fără g ra n tu ri şi transferuri,
36.1 38.2 37 35.8
în to ta l ChBPN, %
C h e ltuie lile BL în to ta l ChBPN, % 25.23 24.5 25.5 24.1
C h e ltuie lile BASS în to ta l ChBPN, % 27.5 27.3 27.1 29
C h e ltuie lile FAOAM în to ta l ChBPN, % 11.17 10 10.5 11.1

S T U D II D E C A Z :
1. Pe baza d a te lo r s in te tiz a te în S ta tisticile in te rn a ţio n a le , d e te rm in a ţi n iv e lu l v e n itu
c h e ltu ie lilo r şi d e fic itu l b u g e ta r p e n tru u rm ă to a re le ţă ri: R om ânia, P olonia, Germa
Suedia.
2. A n a liza ţi, p rin co m p a ra ţie , d a te le o b ţin u te .
3. E xp licaţi p o n d e re a d e fic itu lu i b u g e ta r în aceste ţă ri.

FINANŢE
62
P U B L IC E
PROCESUL BUGETAR
4.1. C O N Ţ IN U T U L Ş I T R Ă S Ă T U R I L E P R O C E S U L U I
BUGETAR

Procesul b u g e ta r p o a te fi d e fin it d re p t a n sa m b lu de a c tiv ită ţi şi o p e ra ţiu n i, în tre p rin s e d


in s titu ţiile c o m p e te n te ale s ta tu lu i, in te g ra te c o e re n t şi c o n v e rg e n t o rie n ta te , d e rulat
sta d ia l şi c u p rin z â n d u rm ă to a re le faze:
1) e la b orarea p ro ie c tu lu i de b u g e t;
2) e xam inarea şi a d o p ta re a acestuia;
3) e xe cu ţia b u g e tu lu i;
4) încheiere a, a p ro b a re a c o n tu lu i de e x e c u ţie b u g e ta ră şi în to c m ire a ra p o a rte lo r;
5) c o n tro lu l b u g e ta r.

A ceste a c tiv ită ţi se desfăşoară în tr-u n ca d ru c o n s titu ţio n a l şi a d m in is tra tiv -in s titu ţio n a
care p re zin tă p a rtic u la rită ţi de la ţa ră la ţară, d e te rm in a te de e v o lu ţia istorică a fiecăreia
d in tre ele. In d ife re n t de p a rtic u la rită ţi şi de c o n d iţio n a lită ţi, însă, p ro ce su l b u g e ta r prezin­
tă şi tr ă s ă tu r i c o m u n e :

T ră s ă tu rile • este un proces decizional, deoarece a u to rită ţile c o m p e te n te ho-


p ro c e s u lu i b u g e ta r târăsc în p riv in ţa a cu m u lă rii şi alocării resurselor p u b lic e lim ita te
în ra p o rt cu ne vo ile so cie tă ţii p e n tru b u n u ri şi servicii pub lice;
• este p re d o m in a n t p o litic, în tru c â t d e c iz iile p riv in d alocarea re­
su rselor b u g e ta re su n t d e te rm in a te d e o b ie c tiv e le d in p ro g ra ­
m u l de g u ve rn a re , fix a te d e p a rtid u l care d e ţin e m a jo rita te a
p a rla m e n ta ră . în co n se cin ţă , decizia fin a lă , co n cre tiza tă în le­
gea b u g e ta ră anuală, este a d o p ta tă p rin m e c a n is m u l re p re ­
z e n tă rii şi al v o tu lu i;
• este s tric t regle m en ta t, astfel, în d e ru la re a sa co n cre tă , se im p u ­
ne respectarea le g is la ţie i în d o m e n iu şi a n o rm e lo r m e to d o lo ­
gice e la b o ra te în acest scop de către M in is te ru l F in a n ţe lo r;
• c o m p o rtă caracter com plex, ca u rm a re a fa p tu lu i că este realizat
p rin p a rtic ip a re a u n u i m are n u m ă r de su b ie c ţi, d e n a tu ră d ife ­
rită, fie ca re cu in teresele, n e v o ile şi p o s ib ilită ţile sale;
• este un proces cu o c o n tin u ita te ciclică, d e lim itâ n d u -s e succesiv
în tr-o p e rio a d ă ca le n d a ristică b in e d e te rm in a tă , p o tr iv it c e rin ­
ţe lo r p rin c ip iilo r a n u a lită ţii şi p u b lic ită ţii b u g e ta re , a a n u lu i b u ­
getar, d u p ă care se reia. *1

în c e p â n d cu a nu l 2015, p ro cesul b u g e ta r este re g le m e n ta t c o n fo rm Legii finanţelor


blice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25.07.2014, în care, p rin procesul
bugetar, se în ţe le g e c o n s e c u tiv ita te a a c tiv ită ţilo r de ela b o ra re , exa m in a re , a d o p ta re , exe­
cu ta re şi ra p o rta re a b u g e te lo r.T o a te a sp e cte le le g a te de p ro cesul b u g e ta r, în R. M o ld o va ,
s u n t re g le m e n ta te în c a p ito lu l IV al acestei le g i şi c u p rin d e u rm ă to a re le p a tru s e cţiu n i:
1. A n u l b u g e ta r şi c a le n d a ru l b u g e ta r;

r~
FINANŢE
64
P U B L IC E
1 E la b o ra re a şi a p ro b a re a b u g e tu lu i;
1 E xe cu ta re a b u g e tu lu i (in c lu d e faza p r iv in d în c h e ie re a a n u lu i b u g e ta r);
- E v id e n ţa c o n ta b ilă şi ra p o rta re a b u g e tu lu i.

t 'e g le m e n tă r ilo r le g a le , p r in c ip a lii p a r tic ip a n ţi la p ro c e s u l b u g e ta r s u n t:


ş i p u r il e d e in te re s e şi c e tă ţe n ii;
“ " e tă ţile ca re s u n t fin a n ţa te d e la b u g e t ( in s titu ţii, u n ită ţi a d m in is tr a tiv -te r ito r ia le
e t c ;, c u n o s c u te ca o r d o n a to r i s e c u n d a ri sau te r ţia r i d e b u g e t;
re z o n a to rii p r in c ip a li d e b u g e t (c o n d u c ă to rii a u to r ită ţilo r p u b lic e , m in iş tr ii şi c o n d u ­
c t o r ii c e lo rla lte o rg a n e d e s p e c ia lita te a le a d m in is tr a ţie i p u b lic e c e n tra le );
V - is te r u l F in a n ţe lo r;
3 - ,e r n u l;
-e c is la tiv u l (P a rla m e n tu l).

IZ 3 « P. o
Fazele Procesului
J: 3 £ ? « *2 2 «
b u g e ta r i. u O
O V 3 -Q
o 3u
** = X
Sd. 5y «o
-Q •= -Q
cipanţii « S <U j:Q- cO x« w
5
oC Q.
IZ
lu o . ~a (0 <J <U J3 <= £

: : _ a to rii p r in c ip a li d e
X X

“ s te ru l F in a n ţe lo r X X
em ul X
r e m e n tu l X

LL C A R A C T E R IS T IC A F A Z E L O R P R O C E S U L U I B U G E T A R
ÎN R E P U B L I C A M O L D O V A

B n te su l b u g e ta r p a rc u rg e o s u c c e s iu n e d e fa z e ce v ize a ză :
e la b o ra re a (în to c m ire a ) p r o ie c tu lu i d e b u g e t;
a d o p ta re a a c e s tu ia ;
e x e c u ţia b u g e tu lu i;
î • în c h e ie re a şi a p ro b a re a c o n tu lu i d e e x e c u ţie b u g e ta ră ;
• c o n tro lu l b u g e ta r.

!L E L A B O R A R E A (ÎN T O C M IR E A ) P R O IE C T U L U I D E B U G E T
5 a c ă e x tre m d e la b o rio a s ă şi în d e lu n g a tă , e la b o ra re a p r o ie c tu lu i d e b u g e t c o n s tă în
L r â n d e fu n d a m e n ta re , in c lu s iv d e e v a lu a re a c h e ltu ie lilo r şi v e n itu r ilo r b u g e ta re , cu
t r i erea c a te g o r iilo r d e c h e ltu ie li şi v e n itu r i b u g e ta re , p re c u m şi m ă rim e a a c e s to ra . P ro-

F IN A N Ţ E
65
P U B L IC E
ie c tu l le g ii b u g e ta re anu ale este re z u lta tu l u n u i proces, cu ca ra cte r ite ra tiv , în care su
re fle c ta te p rin c ip a le le o p ţiu n i ale G u v e rn u lu i în d ive rse le d o m e n ii ale v ie ţii social-econ
m ice. Acest p ro ie c t c o m p o rtă ca ra cte ru l u n u i d o c u m e n t de cea m ai m are im p o rta n ţă .

Faza e la b o ră rii le g ii b u g e ta re a n u a le este p re vă zu tă de Legea FPRBF nr. 181, c a p ito lu l I


s e c ţ i u n e a 2. Elaborarea şi aprobarea bugetului şi in clu d e :

(1) Ministerul Finanţelor e m ite , anual, în te rm e n u l p re v ă z u t de ca le n d a ru l b u g e ta r, cir­


culara p riv in d elaborarea p ro p u n e rilo r/p ro ie c te lo r de b u g e t adresată a u to rită ţilo r p u b li­
ce ce n tra le şi locale. C irculara c u p rin d e p a rtic u la rită ţi sp e cifice p riv in d ela b o ra re a prc
p u n e rilo r/p ro ie c te lo r de b u g e t pe a n u l b u g e ta r re s p e c tiv cu e s tim ă rile p re lim in a re de
v e n itu ri şi c h e ltu ie li. în baza circularei em ise de M in is te ru l F inanţelo r, a u to rită ţile publice
c e n tra le şi a u to rită ţile e x e cu tive lo cale organizează p ro cesul de e la b o ra re a p ro p u n e rilo r
p ro ie c te lo r de b u g e t şi e m it circu la re le c o re sp u n ză to a re adresate in s titu ţiilo r bugetare
s u b o rd o n a te .

(2) Propunerile/proiectele de buget. A u to rită ţile p u b lic e c e n tra le elaborează şi prezinte


M in is te ru lu i F in a n ţe lo r, în te rm e n u l s ta b ilit de acesta, p ro p u n e ri p e n tru e la b orarea pro­
ie c tu lu i b u g e tu lu i de stat. A u to rită ţile p u b lic e ce n tra le în d o m e n iu l p ro te c ţie i sociale şi îr
d o m e n iu l o c ro tirii să n ă tă ţii elaborează, co re sp u n ză to r, p ro ie c te le b u g e tu lu i asigurărilo-
sociale de stat şi fo n d u rilo r a sig u ră rii o b lig a to rii d e asiste nţă m e d ica lă şi le p re zin tă pen­
tru avizare M in is te ru lu i F inanţelo r, în te rm e n u l s ta b ilit d e acesta.

P ro p u n e rile /p ro ie c te le de b u g e t c u p rin d in d ic a to rii re alizaţi în u ltim ii d o i ani b u g e ta ri, re­


z u lta te le e s tim a te p e n tru a n u l b u g e ta r cu re n t, p ro p u n e rile de b u g e t p e n tru a n u l b u g e ta r
v iito r şi e s tim ă rile p e n tru u rm ă to rii d o i ani.

P ro p u n e rile /p ro ie c te le de b u g e t se elaborează şi se p re z in tă în c o n fo rm ita te cu m e to d o ­


lo g ia d e p la n ific a re a b u g e tu lu i, având la bază:
a) ca d ru l m a c ro e c o n o m ic , p o litic a b u g e ta r-fisca lă , p o litic ile se cto ria le , p re cu m şi li­
m ite le d e c h e ltu ie li/tra n s fe ru ri in te rb u g e ta re , c u p rin s e în c a d ru l b u g e ta r pe te r­
m e n m e d iu ;
b) p e rfo rm a n ţa asum ată în ca d ru l p ro g ra m e lo r a u to rită ţilo r p u b lic e pe d o m e n iile de
c o m p e te n ţă ;
c) p a rtic u la rită ţile specifice cu prin se în circulara p riv in d elaborarea b u g e te lo r anuale.

P rocedura de elaborare a p ro ie c te lo r b u g e te lo r locale se re g le m e n te a ză p rin Legea p riv in d


fin a n ţe le p u b lic e locale. A u to rită ţile e x e c u tiv e lo cale de to a te n iv e lu rile în to c m e s c p roie c­
te le b u g e te lo r lo cale core sp u n ză to a re , iar a u to rită ţile e x e cu tive lo cale de n iv e lu l al doilea
în to c m e s c sinteza c o n s o lid a tă a p ro ie c te lo r b u g e te lo r locale, pe care o p re z in tă p e n tru
c o n su lta re M in is te ru lu i F in a n ţe lo r, în te rm e n u l s ta b ilit d e acesta.

(3) Examinarea şi consultarea propunerilor de bugete. P ro p u n e rile de b u g e t ale a u to ­


rită ţilo r p u b lic e centrale, p ro ie c tu l b u g e tu lu i a s ig u ră rilo r sociale d e stat, p ro ie c tu l fo n d u -

“7 7 F IN A N Ţ E
66 \ P U B L IC E
i g u rării o b lig a to rii d e asiste nţă m e d ica lă şi sinteza p ro ie c te lo r b u g e te lo r lo ca le se
iează de către M in is te ru l F inanţelo r.

tele e x a m in ă rii p ro p u n e rilo r/p ro ie c te lo r de b u g e t se su p u n c o n s u ltă rii cu a u to -


e p u b lic e core sp u n ză to a re , în c o n fo rm ita te cu p ro ce d u ra s ta b ilită de M in is te ru l Fi­
cior. D iv e rg e n ţe le n e s o lu ţio n a te în ca d ru l c o n s u ltă rilo r b u g e ta re la M in is te ru l Finan­
ţe so lu ţio n e a ză în ca d ru l e x a m in ă rii p ro ie c tu lu i le g ii b u g e ta re a n u a le la G uvern.

;l de e xa m in a re şi co n su lta re a p ro p u n e rilo r la p ro ie c te le b u g e te lo r locale se re g le -


s a z ă p rin Legea p riv in d fin a n ţe le p u b lic e locale.

a te a p u b lică Competenţe şi responsabilităţi


im p licată în cadrul primei faze a procesului bugetar
rSTERUL elaborează şi asigură im p le m e n ta re a p o litic ii b u g e ta r-fisca le ;
IŢELOR elaborează şi a p ro b ă ca d ru l m e to d o lo g ic necesar p e n tru im ­
p le m e n ta re a le g ilo r b u g e ta re şi a a lto r a cte n o rm a tiv e în d o ­
m e n iu l fin a n ţe lo r p u b lic e ;
exam inează p ro p u n e rile de b u g e t ale a u to rită ţilo r p u b lic e cen­
trale;
exam inează p ro ie c te le le g ilo r a n u a le ale BASS, FAOAM şi s in te ­
za c o n s o lid a tă a p ro ie c te lo r BL, p re cu m şi d e te rm in ă v o lu m u l
TRANSFERURILOR in te rb u g e ta re ;
elaborează p ro ie c tu l le g ii BS a n u a le şi, în caz de nece sitate, p ro ­
ie cte le de le gi p riv in d m o d ific a re a acestuia;
stabileşte a c tiv ită ţile in te rm e d ia re ale c a le n d a ru lu i b u g e ta r şi
m o n ito riz e a z ă execu ta rea lor;
acordă asistenţă m e to d o lo g ică a u to rită ţilo r p u b lic e ce n tra le şi
lo cale în p ro ce su l b u g e ta r;
asigură co o rdon are a gen era lă a p ro c e s u lu i b u g e ta r.
organizează sistem ele de p la n ifica re a b u g e tu lu i în c a d ru l a u to ­
rită ţii p u b lic e re sp e ctive şi d in su b o rd in e ;
elaborează stra te g iile sectoriale de c h e ltu ie li;
stabileşte p rio rită ţile de p o litic ă se ctorială şi asigură c o n fo rm i­
ta te a s tra te g iilo r se cto ria le de c h e ltu ie li cu d o c u m e n te le de
p la n ific a re stra te g ică şi cu lim ite le de c h e ltu ie li p ro g n o z a te /
a p ro b a te în b u g e t;
p re zin tă M in is te ru lu i F in a n ţe lo r p ro p u n e ri p e n tru e la b orarea ca­
d ru lu i b u g e ta r pe te rm e n m e d iu şi a p ro ie c tu lu i le g ii b u g e tu lu i
d e stat, ra p o a rte fin a n cia re , ra p o a rte d e p e rfo rm a n ţă , a lte ra­
p o a rte şi in fo rm a ţii necesare;
p a rtic ip ă la a rg u m e n ta re a şi p ro m o va re a p ro ie c tu lu i c a d ru lu i b u ­
g e ta r pe term en m e d iu şi a le g ii a n u a le a b u g e tu lu i de stat.

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
AUTORITĂŢILE elaborează bugetele locale cu respectarea p rin c ip iilo r şi re g u f
A D M IN IS TR A ŢIE I lo r s ta b ilite de lege în c o n fo rm ita te cu le g isla ţia p riv in d fina
PUBLICE LOCALE ţe le p u b lic e locale;
înain tea ză p ro p u n e ri la e la b orarea p o litic ii b u g e ta r-fis c a le şi
p o litic ilo r sectoriale, p re cu m şi p a rtic ip ă la c o n s u ltă rile p riv in
re la ţiile in te rb u g e ta re ;
elaborează p rogno ze bug eta re şi în tre p rin d , în lim ite le c o m p
te n ţe lo r, m ăsuri p e n tru creşterea bazei fiscale şi asigurare a sus
te n a b ilită ţii b u g e te lo r lo cale pe te rm e n m e d iu şi lu n g ;
co nlucrează cu a u to rită ţile p u b lic e ce n tra le şi im p le m e n te a z '
la nive l lo c a l p ro g ra m e le şi p o litic ile c u p rin s e în d o c u m e n te le de
p la n ific a re stra te g ică de n ive l n a ţio n a l. I.

II. APROBAREA LEGILOR BUGETARE


P ro ie ctu l le g ii b u g e ta re a n u a l şi cifre le b u g e ta re p re v iz io n a te s u n t supu se d e z b a te rii şi
a p ro b ă rii p u te rii le g isla tive d in fie ca re ţară, în tru c â t b u g e tu l p u b lic are in c id e n ţă asupra
celei m ai m a ri p ă rţi a p o p u la ţie i şi re p re zin tă p rin c ip a lu l in s tru m e n t de în fă p tu ire a p o lit
cii e c o n o m ice , sociale şi fin a n c ia re a s ta tu lu i.

Faza a p ro b ă rii le g ii b u g e ta re a n u a le este pre vă zu tă de Legea FPRBF nr. 181, c a p ito lu l l\


s e c ţiu n e a 2. Elaborarea şi aprobarea bugetului şi in clu d e :

Legile b u g e ta re anu ale c o n ţin p re v e d e ri g e n e ra le p riv in d a p ro b a re a in d ic a to rilo r p rin ­


c ip a li ai b u g e te lo r co re sp u n ză to a re şi re g le m e n tă ri sp e cifice a n u lu i b u g e ta r respectiv,
p re cu m şi anexe. B u g e te le se p re z in tă spre a p ro b a re c o n fo rm cla sifîca ţie i o rg a n iz a ţio n a le
şi cla sifîca ţie i p ro g ra m e lo r, p re cu m şi c o n fo rm cla sifîca ţie i e c o n o m ic e p e n tru asigurarea
c o n tro lu lu i a n u m ito r in d ic a to ri b u g e ta ri d in p a rte a P a rla m e n tu lu i.

G u ve rn u l exam inează şi a p ro b ă p ro ie c te le le g ilo r b u g e ta re a n u a le şi le p re z in tă Parla­


m e n tu lu i în te rm e n u l p re v ă z u t de c a le n d a ru l b u g e ta r, adică până la 15 o c to m b rie (art.47,
(d) Legea nr. 181).

(2) Parlamentul exam inează şi adoptă legile bugetare anuale ale b u g e tu lu i de stat,
legea b u g e tu lu i a s ig u ră rilo r sociale de sta t şi legea fo n d u rilo r a sig u ră rii o b lig a to rii de
asistenţă medicaiă p e anu\ re sp e ctiv, în termenul p re v ă z u t de ca ie n d a ru î b u g e ta r - p â n ă
la 7 d e c e m b rie (art.47, (e) Legea nr. 181). R esponsabilă d e e xa m in a re a p ro ie c te lo r le g ile
b u g e ta re a n u a le în P a rla m e n t este C om isia p e rm a n e n tă a P a rla m e n tu lu i în d o m e n iu l bu­
g e tu lu i şi fin a n ţe lo r.

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
o u g e ta re a n u a le se examinează în două lecturi şi se adoptă:
i prim a lectură: se audiază ra p o rtu l p riv in d p ro ie c tu l b u g e tu lu i, se exam inează şi se
aprobă in d ic a to rii ge n e ra li ai b u g e tu lu i (veniturile, ch e ltu ie lile şi so ld u l b u g e tu lu i);
: a d o u a le ctu ră : p ro ie c tu l le g ii se exam inează şi se votează pe a rtic o le sau, d up ă
caz, în a n sa m blu.

- b u g e ta re anu ale in tră în vig o a re la data de 1 ianuarie a a n u lu i b u g e ta r sau la data


•tă în te x t, care nu tre b u ie să preceadă d a ta p u b lic ă rii.

a te a p u b lică
Competenţe şi responsabilităţi în cadrul fazei de aprobare
m p lica tă
1STERUL prezintă G u v e rn u lu i p ro ie c tu l le g ii BS a n u a le şi, în caz de n e ­
TELOR cesitate, p ro ie c te le de le gi p riv in d m o d ific a re a acestuia;
asigură coordonarea generală a procesului bugetar.
r RNUL e x a m in e a ză şi a p ro b ă C adrul B ugetar pe Termen M e d iu şi p re ­
z in tă P a rla m e n tu lu i p ro ie c tu l le g ii p riv in d lim ite le m a c ro b u g e -
ta re pe te rm e n m e d iu ;
e x a m in e a ză , a p ro b ă şi p re z in tă P a rla m e n tu lu i p roie ctele le g i­
lo r bug eta re anuale, p re c u m şi p ro ie c te le d e le g i p riv in d m o d i­
ficarea b u g e te lo r.
AM ENTUL a d o p tă acte legislative în d o m e n iu l fin a n ţe lo r p u b lic e ;
a d o p tă legea p riv in d lim ite le m a cro b u g e ta re pe term en m e d iu şi,
d u p ă caz, m o d ific ă rile şi c o m p le tă rile la le g is la ţie ce re zu ltă d in
p o litic a b u g e ta r-fisca lă ;
a d o p tă legile bug eta re anu ale şi le g ile p riv in d m o d ific a re a b u ­
ge te lo r.
fURITAŢILE a p ro b ă bugetele locale cu respectarea p rin c ip iilo r şi re g u lilo r
VilSTRAŢIEI s ta b ilite de le g e şi în c o n fo rm ita te cu le g isla ţia p riv in d fin a n ţe ­
:e l o c a l e le p u b lic e locale.

Jcă, în ca d ru l p ro ce su lu i b u g e ta r, la eta p a a p ro b ă rii p ro ie c tu lu i de b u g e t, p o t sur-


- ja ţii în care nu se respectă c a le n d a ru l b u g e ta r şi/sau p ro c e d u rile , în special, d in
d iv e rg e n ţe lo r d in tre p a rtid e le p o litic e a fla te la g u v e rn a re sau a in te re s e lo r (co n flic-
-:erese) d ife rite ale p a rtic ip a n ţilo r im p lic a ţi. Dacă le g e a /d e cizia b u g e ta ră anuală nu
Eq aptată cu cel p u ţin tre i zile în a in te de e xpira rea a n u lu i b u g e ta r, a d m in is tra to ru l de
e m ite d is p o z iţia p riv in d aplica rea b u g e tu lu i p ro vizo riu .

I provizoriu se fo rm e a ză şi se execu tă în co re sp u n d e re cu p re v e d e rile le g ii/d e c i-


: -g e ta re d in a n u l p re c e d e n t, lu â n d în co n sid e ra re m o d ific ă rile o p e ra te pe parcursul
si ţin â n d c o n t de u rm ă to a re le p a rtic u la rită ţi:
s e xcluderea sau reducerea v o lu m u lu i p ro g ra m e lo r de c h e ltu ie li fin a liz a te sau care
urm ează a fi fin a liz a te în a n u l b u g e ta r c u re n t;

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
b) sta b ilire a s o ld u lu i b u g e tu lu i la un n ivel ce nu va dep ăşi valoarea acestuia a p rob
tă în b u g e t pe a n u l p re ce d e n t.
în p e rio a d a a p lic ă rii b u g e tu lu i p ro v iz o riu , n u se p e rm ite efectuarea c h e ltu ie lilo r p e n t
a c ţiu n i sau m ă su ri noi, c o m p a ra tiv cu a nu l p re ce d e n t. Finanţarea c h e ltu ie lilo r b u g e tu l
p ro v iz o riu se efectuează cu respectarea p ro c e d u rilo r g e n e ra le p riv in d execu ta rea bug
tu lu i. Excepţie c o n s titu ie c h e ltu ie lile ce ţin de serviciul d a to rie i de s fo f/d a to rie i u n ită ţii
a d m in is tra tiv -te rito ria le , care se efectuează în c o n fo rm ita te cu a n g a ja m e n te le asum ate.

V a la b ilita te a b u g e tu lu i p ro v iz o riu încetează o d a tă cu p u n e re a în a p lica re a le g ilo r/d e c i-


ilo r b u g e ta re a n u a le .T o a te o p e ra ţiu n ile e fe c tu a te în c o n tu l b u g e tu lu i p ro v iz o riu se tran
feră în c o n tu l b u g e tu lu i a d o p ta t pe a n u l cu re n t.

III. EXECU ŢIA BU G ETAR Ă


Execuţia b u g e tu lu i de sta t re p re zin tă a n s a m b lu l o p e ra ţiu n ilo r p riv in d încasarea v e n itu
lo r şi e fe ctu a re a p ro p riu -zis ă a c h e ltu ie lilo r a p ro b a te de către P a rlam e nt.

Faza e x e c u ţie i b u g e ta re a n u a le este p re vă zu tă de Legea FPRBF nr. 181, c a p ito lu l IV, sec'-'
u n e a 3. Executarea bugetului.

R e sp o n sa b ilita te a G u ve rn u lu i, exe cu ţia b u g e ta ră este în d e p lin ită de M in is te ru l Fina


ţe lo r, căruia îi re vin e o b lig a ţia de a org a n iza în tre a g ă a c tiv ita te şi de a a plica p ro ce d u ri
a de cvate. Aceasta eta p ă constă în im p le m e n ta re a în p ra ctică a p re v e d e rilo r Legii b u g e t
lui, a tâ t la v e n itu ri, cât si la c h e ltu ie li.

La v e n itu ri, p re v e d e rile s u n t c o n sid e ra te nivele m in im e o b lig a to rii, iar în p riv in ţa acestor
e xe cu ţia b u g e ta ră p re s u p u n e u rm ă to a re le o p e ra ţii specifice:
- aşezarea im p o z ite lo r p rin sta b ilire a o b lig a ţiilo r de plată;
- p e rcepe rea sau încasarea efectivă;
- u rm ă rire a în ca să rilo r de către o rg a n e le fiscale.

La c h e ltu ie li, p re v e d e rile su n t c o n sid e ra te nivele m a xim e o b lig a to rii, iar e xe cu ţia b u g e t
ră p re s u p u n e u rm ă to a re le o p e ra ţii specifice:
- angajarea - asum area o b lig a ţie i şi în to c m ire a d o c u m e n tu lu i în tre in s titu ţiile de
s ta t şi fu rn iz o rii sau p re s ta to rii de servicii;
- lich id a re a - con sta ta re a p re stă rii s e rv ic iilo r sau e fe ctu a re a p ro p riu -z is ă a liv ră rii de
b u n u ri că tre in s titu ţiile de stat;
- p la ta - e m ite re a d o c u m e n tu lu i de p la tă către b e n e fic ia ru l şi e fe ctu a re a plăţilo*
p rin v ira m e n t sau în num erar.

încasările la şi p lă ţile de la b u g e te le c o m p o n e n te ale b u g e tu lu i p u b lic n a ţio n a l în m onedă


n a ţio n a lă se e fectuează p rin v ira m e n t p rin c o n tu l u n ic tre zo re ria l, iar cele în v a lu tă străină
- p rin c o n tu ri deschise în Banca N a ţio n a lă a M o ld o v e i şi in s titu ţiile fin a n cia re , în c o n fo r­
m ita te cu le g isla ţia va lu ta ră .

__ F IN A N Ţ E
70 P U B L IC E
.3 în casărilor şi p lă ţilo r b u g e ta re p rin siste m u l tre z o re ria l se asigură p rin c o n tu ri
er ale bazate pe cla sificaţia b u g e ta ră şi pe p la n u l de c o n tu ri c o n ta b ile .

ia te a p u b lică Competenţe şi responsabilităţi


m p lic a tă în cadrul fazei de execuţie bugetară
SUL exercită conducerea generală a a c tiv ită ţii executive în d o m e n iu l
g e s tio n ă rii fin a n ţe lo r publice, în c o n fo rm ita te cu p rin c ip iile şi re­
g u lile s ta b ilite de lege;
asigură d u ra b ilita te a p ro g ra m u lu i de guve rna re şi a a lto r d o c u ­
m e n te de p o litic i d in p u n c t de ve d e re b u g e ta r-fisca l;
asigură a d m in istra re a d a to rie i de s ta t şi d a to rie i publice;
asigură g estio narea eficientă şi tra n sp a re n tă a fo n d u lu i de rezer­
vă si a fo n d u lu i de in te rv e n ţie ale G u ve rn u lu i.
iERUL asig u ră g e s tio n a re a m ijlo a c e lo r fin a n c ia re ale b u g e te lo r p rin
AŢELOR c o n tu l u n ic tre zo re ria l;
a d m in is tre a ză BS şi m o n ito riz e a z ă execu ta rea c e lo rla lte b u g e ­
te c o m p o n e n te ale b u g e tu lu i p u b lic n a ţio n a l;
o rg a n ize a ză şi asig u ră fu n c ţio n a re a s is te m u lu i tre z o re ria l;
a d m in is tre a ză d a to ria de sta t şi g a ra n ţiile d e stat,
m o n ito riz e a z ă d a to ria p u b lic ă ;
e fe c tu e a ză m o n ito rin g u l fin a n c ia r al a u to rită ţilo r p u b lic e la
a u to g e s tiu n e , al în tre p rin d e rilo r de sta t şi al s o c ie tă ţilo r c o m e r­
ciale cu c a p ita l de stat;
a v iz e a z ă p ro ie c te le de a cte n o rm a tiv e cu im p lic a ţii fin a n c ia re
asupra b u g e te lo r, p re c u m şi p ro ie c te le de a co rd u ri, m e m o ra n ­
d u m u ri sau a lte d o c u m e n te , în c h e ia te cu a lte state sau cu o r­
g a n iz a ţii in te rn a ţio n a le ;
asig u ră c o o rd o n area g e n e ra lă a p rocesului b u g e ta r.
IRITAŢI LE asigură im p le m e n ta re a şi ra p o rte a ză stra te g iile sectoriale de
fCE CENTRALE c h e ltu ie li;
asigură c o n fo rm ita te a s tra te g iilo r s e cto ria le de c h e ltu ie li cu
d o c u m e n te le de p la n ific a re s tra te g ică şi cu lim ite le de c h e ltu ­
ieli p ro g n o z a te /a p ro b a te în b u g e t;
asigură rep a rtiza re a lim ite i sectoriale de ch e ltu ie li pe bugetele
co m p o n e n te ale b u g e tu lu i p u b lic n a ţio n a l şi pe a u to rită ţi p u ­
b lice ce n tra le , în ca d ru l s e c to ru lu i de care este responsa bil,
in clu siv d e te rm in ă tra n s fe ru rile cu d e s tin a ţie specială d e la b u ­
g e tu l de sta t la b u g e te le locale;
asigură repartizarea lim ite lo r de a lo c a ţii bugetare anuale şi in dica­
to rii de p e rfo rm a n ţă p e n tru in s titu ţiile d in s u b o rd in e şi m o n ito ri­
zează p e rfo rm a n ţe le fin a n cia re şi nefin a n cia re ale acestora;
asigură gestionarea a lo c a ţiilo r b u g e ta re şi a d m in istra re a p a tri­
m o n iu lu i p u b lic, în c o n fo rm ita te cu p rin c ip iile b u n e i g uve rnă ri;
m o n ito rize a ză a c tiv ita te a in s titu ţiilo r p u b lic e la a u to g e s tiu n e în
c a lita te de fo n d a to r, p re cu m şi a în tre p rin d e rilo r de sta t şi a so­
c ie tă ţilo r c o m e rcia le cu ca p ita l in te g ra l sau m a jo rita r de stat.

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
AUTORITĂŢILE a d m in istre a ză bugetele locale cu respectarea p rin c ip iilo r şi re­
A D M IN ISTR A ŢIEI g u lilo r s ta b ilite de le g e şi în c o n fo rm ita te cu le g isla ţia p riv in d
PUBLICE LOCALE fin a n ţe le p u b lic e locale;
efectuează m o n ito rin g u l fin a n c ia r a l in s titu ţiilo r p u b lic e la aut
g e stiu n e , al în tre p rin d e rilo r m u n ic ip a le şi al s o c ie tă ţilo r com e-
ciale în care a u to rită ţile a d m in is tra ţie i p u b lic e lo ca le au călit
tea de fo n d a to r sau d e ţin cota m a jo rita ră în c a p ita l social.

Procesul exe cu ţiei b u g e tu lu i se realizează pe p a rcu rsu l în tre g u lu i an şi se su p u n e infl


e n ţe i m ai m u lto r fa c to ri de na tu ră in te rn ă şi exte rn ă , care p o t afecta p re v iz iu n ile in iţi
a p ro b a te la sfâ rşitu l a n u lu i p re c e d e n t. De aceea, pe p a rcu rsu l e xe cu ţie i, p o t fi înre gistra
a b a te ri s e m n ific a tiv e a tâ t la pa rte a de v e n itu ri, cât şi la cea de c h e ltu ie li fa ţă d e cele pr_
vă z u te în p ro ie c tu l b u g e tu lu i de stat. A ceste p a rtic u la rită ţi ale p ro ce su lu i de e xe cu ţie prq
s u p u n in te rv e n ţii a rg u m e n ta te ale e x e c u tiv u lu i asupra m ă rim ii v e n itu rilo r şi c h e ltu ie lii
b u g e ta re , p rin d o u ă a c ţiu n i specifice:

M o d ific a re a Dacă, pe p a rcu rsu l a n u lu i, se atestă te n d in ţe d e în ră u tă ţire a s


{ rectific a re a ) le g ii d u lu i b u g e tu lu i şi/sau apare nece sitatea re v iz u irii c h e ltu ie lilo r b
b u g e ta re a n u a le g etare, a d m in is tra to ru l de b u g e t lansează p ro c e d u ra de m o d ific
re a b u g e tu lu i core sp u n ză to r.
O rice p ro p u n e re de m o d ific a re a le g ilo r b u g e ta re a n u a le t r e b u i
să fie în s o ţită de o n o tă in fo rm a tiv ă , care va c u p rin d e co n clu zii
p riv in d execu ta rea b u g e tu lu i respectiv, în p e rio a d a p re ce d e n tă .
e s tim ă rile p riv in d execu ta rea sco n ta tă a b u g e tu lu i până la fine
a n u lu i b u g e ta r în curs, p re c u m şi im p a c tu l fin a n c ia r al m o d ific ă "
lo r p e n tru u rm ă to rii tre i ani.
în ca d ru l u n u i an b u g e ta r, p o t fi e fe ctu a te , d e regulă, cel mu
d o u ă m o d ific ă ri ale b u g e te lo r c o m p o n e n te ale b u g e tu lu i p ub l
n a ţio n a l, care se a d o p tă nu m ai d e g ra b ă de 1 iu lie şi nu m ai tâ rz i.
d e 15 n o ie m b rie .
B locarea a lo c a ţiilo r A d m in is tra to rii de b u g e te s u n t a u to riz a ţi să b lo ch e ze te m p o ra -
b u g e ta re a n u m ite a lo c a ţii de la b u g e tu l respectiv, cu e xce p ţia p lă ţilo r p e r-
tru dese rvire a d a to rie i de s ta t/u n ită ţilo r a d m in is tra tiv -te rito ria le .
în u rm ă to a re le s itu a ţii:
a) se atestă în ră u tă ţire a n ive lu lu i so ld u lu i bugetar, a p ro b a t p rin le
g ea /de cizia b u g e ta ră anuală şi s ta b ilit ca p ro g n o ze trim e stria le
b) dacă lim ite le de a lo c a ţii în p ro ie c tu l b u g e tu lu i, care urm ează a
fi a p ro b a t, su n t m a i m ic i d e câ t cele d in b u g e tu l p ro v iz o riu care
se execută;
c) dacă s u n t in iţia te p ro p u n e ri de reducere a a lo ca ţiilo r, fie p rin r e
d is trib u ire , fie p rin m o d ific a re a b u g e tu lu i.

F IN A N Ţ E
72
_ P U B L IC E
Blocarea a lo c a ţiilo r p o a te fi e fe ctu a tă pe o p e rio a d ă ce nu d e p ă ­
şeşte 60 de zile, cu in fo rm a re a a u to r ită ţilo r/in s titu ţiilo r b u g e ta re şi
a G u v e rn u lu i sau, d u p ă caz, a c o n s iliilo r lo cale desp re c irc u m s ta n ­
ţe le ce au d e te rm in a t această a cţiu n e .
în cazul în care a c ţiu n ile a fe re n te b lo c ă rii a lo c a ţiilo r nu asigură
m e n ţin e re a s o ld u lu i b u g e ta r, a d m in is tra to rii de b u g e te , în te r­
m en d e cel p u ţin 20 de zile până la e xpira rea p e rio a d e i de blocare,
în to c m e s c şi p re z in tă p ro ie c tu l le g ii/d e c iz ie i p riv in d m o d ifica re a
b u g e tu lu i respectiv.

jţd ER EA ANULUI BUGETAR


-g e tu lu i de sta t p re s u p u n e în re g istra re a c o n ta b ilă a v e n itu rilo r şi c h e ltu ie lilo r,
i, a în casărilor şi p lă ţilo r a fe re n te acestora. Pe baza d ă rilo r de seam ă c o n ta b ile şi
• D rivind e xe cu ţia d e casă a b u g e tu lu i de stat, M in is te ru l F in a n ţe lo r în to c m e ş te
erai a n u a l de execuţie a bug etu lui.

_„~iei b u g e ta re an u a le este p re vă zu tă de Legea FPRBF nr. 181, c a p ito lu l IV, s e c ţi-


. 70, încheierea anului bugetar.

m ize a ză în în to c m ire a c o n tu lu i e xe cu ţie i de casă sau c o n tu l de în c h id e re a exer-


11 ^getar, re p re z e n tâ n d o sinteză de tip u l d ă rilo r de seam ă c o n ta b ile asupra o p e -
b u g e ta re în c h e ia te e fe c tu a te pe p a rcu rsu l a n u lu i respectiv. Acest c o n t re fle ctă
' execuţiei b u g e ta re sau în ch e ie re a b u g e tu lu i cu d e fic it, cu e x ce d e n t sau e c h ilib ra t,
e g is la ţie i în vig o a re , exe cu ţia b u g e ta ră se în ch e ie la d a ta d e 31 d e c e m b rie a fie -

i**e neîncasate şi c h e ltu ie lile a n g a ja te şi n e p lă tite până la 31 d e c e m b rie s u n t tre -


r contul b u g e tu lu i pe a n u l u rm ă to r. în u ltim a zi lu c ră to a re a a n u lu i b u g e ta r, nu se
ză o p e ra ţiu n i de încasări şi p lă ţi b u g e ta re , ci d o a r o p e ra ţiu n i in te rn e şi de în c h e -
la n u lu i b u g e ta r.

a a n u lu i b u g e ta r se realizează la n ive lu l tu tu ro r a u to rită ţilo r pub lice, M in iste ru l Fi-


~<r asigurând co o rdon are a generală a acestei eta p e d in cadrul p rocesului bug eta r.

: -RBF nr. 181, c a p ito lu l IV, s e c ţiu n e a 4. A rt. 72-73, Evidenţa contabilă şi raporta-
e tu lu i re g le m e n te a ză p ro cesul ra p o rtă rii p e rio d ic e (sem ianu ale) şi an u a le asupra
rii b u g e te lo r. R a p o a rte le an u a le p riv in d execu ta rea b u g e tu lu i de stat, a b u g e tu lu i
> ilo r sociale de sta t şi a fo n d u rilo r a sig u ră rii o b lig a to rii de asistenţă m e d ic a lă se
esc de că tre a d m in is tra to rii b u g e te lo r re sp e ctive şi se p re zin tă G u ve rn u lu i, iar u l-
P a rla m e n tu lu i spre a p ro b a re , în te rm e n e le p re vă zu te de c a le n d a ru l b u g e ta r.

la m in a r e a şi preze n ta re a în P a rla m e n t a ra p o a rte lo r a n u a le p riv in d execu ta rea b u -


_i de stat, a b u g e tu lu i a s ig u ră rilo r sociale d e sta t şi a fo n d u rilo r a sig u ră rii o b lig a to rii
si stenţă m e d ic a lă p a rtic ip ă a u to rită ţile p u b lic e c e n tra le d e sp e cia lita te , care p re zin tă

F IN A N Ţ E
73
PUBLICE
C
ra p o a rte p r iv in d im p le m e n ta re a p r o g r a m e lo r şi p e rfo rm a n ţa re a liz a tă în d o m e n iile
c o m p e te n ţă .

A u to rita te a p u b lică Competenţe şi responsabilităţi


im p lic a tă în cadrul fazei de încheiere a exerciţiului bugetar
PARLAMENTUL • exam inează şi a p ro b ă ra p o a rte le a n u a le p riv in d execu ta rea b J
g e tu lu i de stat, a b u g e tu lu i a s ig u ră rilo r sociale de stat şi a fon]
d u rilo r a sig u ră rii o b lig a to rii de asistenţă m e d ic a lă până la '5
iulie.
CURTEA DE • e fectuează a u d itu l ra p o a rte lo r a n u a le p riv in d executarea
CONTURI b u g e tu lu i de stat, a b u g e tu lu i a s ig u ră rilo r sociale de sta t şi a
fo n d u rilo r a sig u ră rii o b lig a to rii de asiste nţă m e d ica lă pentru
a n u l b u g e ta r în ch e ia t;
• p re z in tă ra p o rtu l de a u d it G u v e rn u lu i - până la 1 iunie.
GUVERNUL • p re zin tă P a rla m e n tu lu i ra p o a rte p riv in d execu ta rea b u g e tu lj!
p u b lic n a ţio n a l şi a c o m p o n e n te lo r acestuia până la 1 iunie.
MINISTERUL • în to cm eşte şi p u b lică ra p o a rte p e rio d ic e şi a n u a le p riv in d exe­
FINANŢELOR cutarea BS şi BPN;
• p re z in tă spre a u d ita re C u rţii de C o n tu ri ra p o a rte le anua a
p riv in d execu ta rea b u g e tu lu i de stat, b u g e tu lu i a s ig u ră rilo r so­
ciale de sta t şi fo n d u rilo r a s ig u ră rilo r o b lig a to rii de asistenţă
m e d ic a lă - până la data de 15 a p rilie a a n u lu i u rm ă to r anului
b u g e ta r în ch e ia t;
• asig u ră co o rd o n a re a g e n e ra lă a procesului b u g e ta r.
AUTORITĂŢILE • organizează sistem ele de ra p o rta re a b u g e tu lu i în ca d ru l auto­
PUBLICE CENTRALE rită ţii p u b lic e re sp e ctive şi d in s u b o rd in e elaborează, aprobă
asigură im p le m e n ta re a şi ra p o rte a ză stra te g iile sectoriale de
c h e ltu ie li;
• elaborează ra p o a rte le p riv in d strategiile sectoriale de cheltu ieli;
• p re zin tă M in is te ru lu i F in a n ţe lo r ra p o a rte fin a n cia re , ra p o a rte de
p e rfo rm a n ţă , a lte ra p o a rte şi in fo rm a ţii necesare;
• întocm esc ra p o a rte le p riv in d execu ta rea b u g e tu lu i de stat, in­
clu siv p riv in d p e rfo rm a n ţa în c a d ru l p ro g ra m e lo r pe d o m e n iile
de c o m p e te n ţă ;
• asigură pu b lic a re a s tra te g iilo r sectoriale de c h e ltu ie li şi a b u g e ­
te lo r an u a le pe d o m e n iile d e c o m p e te n ţă , p re c u m şi a rapoar­
te lo r p riv in d im p le m e n ta re a acestora.
AUTORITĂŢILE • întocm esc şi p u b lic ă ra p o a rte le p riv in d execu ta rea acestora, in­
ADMINISTRAŢIEI clu siv p riv in d p e rfo rm a n ţa în c a d ru l p ro g ra m e lo r la n ive l local.
PUBLICE LOCALE

' F IN A N Ţ E
____ P U B L IC E
TROLUL BUGETAR
ta te a c o n tro lu lu i asupra e xe cu ţie i b u g e tu lu i d e stat este d e te rm in a tă de ca ra cte ru l
al resurselor fin a n cia re , pe de o p a rte, şi pe de altă p a rte, d e n e vo ile de resurse
care ale s o c ie tă ţii d in ce în ce m ai m ari. A stfel, se im p u n e u tiliza re a cât m ai e ficie n tă
:e a acestora.

execuţiei b u g e ta re a n u a le este p re vă zu tă de Legea FPRBF nr. 181, C a p ito lu l VI, Con-


financiar şi auditul public extern.

s e r a tă pe to a te fazele m e n ţio n a te m ai sus, în ce p â n d cu e la b orarea p ro ie c tu lu i de b u -


s te rm in â n d cu în ch e ie re a c o n tu lu i de e xe cu ţie b u g e ta ră . Ţ in â n d c o n t de p rin c ip iu l
ra: ei p u te rilo r în stat, c o n tro lu l b u g e ta r se e xercită de m ai m u lte o rg a n e îm p u te rn i-
fc e ; p o a te fi de n a tu ră p o litic ă , ju ris d ic ţio n a lă şi a d m in is tra tiv ă .

| 4 r r t u lp o litic se exercită de către P arlam ent p rin dezbaterea şi aproba rea p ro ie c te lo r de


4 c e t m preună cu anexele sale. Acest c o n tro l se exercită şi în tim p u l execu ţiei b u g e tu lu i
I h exam inarea R a p o a rte lo r pe care G uvernul este o b lig a t să le p re zin te P arlam e ntu lui,
p r controalele realizate de co m isiile p e rm a n e n te la audierea m e m b rilo r G uvernului, în
f c a r . şedinţelor, pre cu m şi p rin c o n tro lu l pe rso a n e lo r care gestionează fo n d u rile pub lice.

p r r r r j Iju ris d ic tio n a l se e fectuează de că tre o rg a n is m e le spe cia liza te ale s ta tu lu i în sco-
pH cacilirii ră sp u n d e rii ju rid ic e a s u b ie c ţilo r im p lic a ţi în p ro cesul e xe cu ţie i b u g e ta re în
_
a d m in is tră rii d e fe ctu o a se a fo n d u rilo r p o litic e . în acest scop, activează C urtea de
!T
i r —. ' ca o rg a n de c o n tro l de bază d in tr-u n stat.
I
^m m rz u la d m in is tra tiv \n c\u d e a tâ t c o n tro lu l e x e rc ita t de o rg a n e le specializate ale M in is-
■ "J L F in a n ţe lo r (IFPS, Trezoreria ş.a.), cât şi c o n tro lu l re a lizat în in te rio ru l fie că re i in sti-
; P c : :o b fo rm a c o n tro lu lu i ie ra rh ic e x e rc ita t d e o rd o n a to rii p rin c ip a li de c re d ite b u g e ta re
m o d u lu i în care aceste c re d ite su n t c o n s u m a te de s u b o rd o n a ţi.

ţie de sfera de c u p rin d e re , c o n fo rm C a p ito lu lu i V I a l Legii nr. 181, d is tin g e m :

Controlul fin a n c ia r p u b lic in te rn . A c tiv ită ţile e fe c tu a te în ca d ru l p ro ce su lu i b u g e ta r


s o p e ra ţiu n ile ce ţin de g e stio n a re a fin a n ţe lo r p u b lic e de către a u to rită ţile /in s titu ţiile
t jg e t a r e c o n s titu ie o b ie c tu l c o n tro lu lu i fin a n c ia r p u b lic in te rn . P rin c ip iile şi m o d u l
:e organizare a s is te m u lu i de m a n a g e m e n t fin a n c ia r şi de c o n tro l, a a c tiv ită ţii d e au-
: : in te rn , p re cu m şi a fu n c ţie i d e c o o rd o n a re şi a rm o n iza re ce n tra liza tă în d o m e n iu l
::n tr o lu lu i fin a n c ia r p u b lic in te rn , se re g le m e n te a ză p rin le g isla ţia p riv in d c o n tro lu l
''a n c ia r p u b lic in te rn .

2 nspectarea fin a n ciară se efectuează de către Inspecţia fin a n cia ră d in su b o rdinea


*•' n iste ru lu i F in a n ţe lo r în baza re g u la m e n tu lu i a p ro b a t de către G uvern. în cadrul in ­
f e c tă r ilo r financiare, este ve rifica tă a ctivita te a e co n o m ico -fin a n cia ră , in clu siv p rin in-
iestigări o p e ra tive şi analize d o c u m e n ta re e fe ctu a te în baza in fo rm a ţiilo r p riv in d even-

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
tu a le încălcări ale le gislaţiei sau fra u d e în gestionarea şi utilizarea resurselor bug eta r
în a d m in istra re a p a trim o n iu lu i p u b lic , raporta rea d a to rie i pub lice, d iscip lin a p re ţu ril
şi ta rife lo r re g le m e n ta te de stat, în calcularea p ro fitu lu i n e t al în tre p rin d e rilo r de sta
m u n ic ip a le şi al s o c ie tă ţilo r com erciale cu cota de p a rticip a re a statu lui, pre cu m şi
d iv id e n d e lo r şi a d e fa lcă rilo r la b u g e t a unei p ă rţi a p ro fitu lu i n e t al acestora.

Inspectarea fin a n cia ră se in iţia ză : a) la so licita re a A p a ra tu lu i P re şe d in te lu i R e p u b licii M


dova, a P a rla m e n tu lu i, a G u ve rn u lu i, a C u rţii de C o n tu ri, a o rg a n e lo r de d re p t; b) în ba
so lic ită rilo r, p e tiţiilo r şi in fo rm a ţiilo r p a rve n ite , in clu siv de la a u to rită ţile p u b lic e centra
şi locale, p re cu m şi în baza analizei ris c u rilo r şi co st-e fic ie n ţe i; c) de că tre M in is te ru l
n a n ţe lo r, care, p rin in te rm e d iu l In sp e cţie i fin a n cia re , p ro g ra m e a ză in sp e ctă ri fin a n cia re
fu n c ţie de riscu rile e va lu a te a fe re n te a c tiv ită ţilo r p ro ce su lu i b u g e ta r şi s u b ie c te lo r me
tio n a te m ai sus.

3. A u d itu l p u b lic e x te rn . M o d u l d e fo rm a re , g e s tio n a re şi u tiliz a re a resurselo r b u g e tu l


p u b lic n a ţio n a l, p re cu m şi de a d m in is tra re a p a trim o n iu lu i p u b lic , se su p u n e a u d itu l
p u b lic e x te rn în c o n fo rm ita te cu le gislaţia.

A u to r ita te a p u b lic ă Competenţe şi responsabilităţi


im p lic a tă în cadrul fazei de control bugetar _____________
M INISTERUL p ro g ra m e a ză in sp e ctă ri fin a n cia re în fu n c ţie de riscu rile evalu
FINANŢELOR te a fe re n te a c tiv ită ţilo r p ro ce su lu i b u g e ta r;
efectuează c o n tro lu l fin a n c ia r p u b lic in te rn ;
asigură coordon are a generală a p rocesului bug eta r.
GUVERNUL organizează şi efectuează c o n tro lu l fin a n c ia r p u b lic in te rn ;
in iţia ză in sp e cţia fin a n cia ră în fu n c ţie de riscu rile e v a lu a te a fe
re n te a c tiv ită ţilo r p ro ce su lu i b u g e ta r.
PARLAM ENTUL in iţia ză in sp e cţia fin a n cia ră în fu n c ţie d e riscu rile e va lu a te a f
re n te a c tiv ită ţilo r p ro ce su lu i b u g e ta r.
CURTEA DE efectuează a u d itu l ra p o a rte lo r a n u a le p riv in d executarea
CONTURI b u g e tu lu i de stat, a b u g e tu lu i a s ig u ră rilo r sociale de sta t şi a
fo n d u rilo r a sig u ră rii o b lig a to rii de a siste nţă m e d ic a lă p e n tru
a n u l b u g e ta r în c h e ia t şi p re zin tă ra p o rtu l de a u d it G u vernulu
- până la 1 iu nie.
AUTORITĂŢILE in iţia z ă in sp e cţia fin a n cia ră în fu n c ţie de riscu rile e v a lu a te afe­
AD M IN IS TR A ŢIE I re n te a c tiv ită ţilo r p ro ce su lu i b u g e ta r;
PUBLICE CENTRALE • efectuează c o n tro lu l fin a n c ia r p u b lic in te rn .
ş i LOCALE

FINANŢE
PUBLICE }
^__________
r bugera«
1. E L A B O R A R E A (ÎN T O C M IR E A ) P R O IE C T U L U I D E B U G E T
3 preţu'iJ
'or de m . 1 7 ............
Ministerul Finanţelor emite, anual, circulara privind elaborarea propunerilor/proiectelor de buget
recum s i Autorităţile publice centrale 1 Autorităţile publice locale

blicii M J Examinarea şi consultarea propunerilor de bugete.

b) în bJ
Ministerul Finanţelor elaborează proiectul legii Bugetului de Stat
CNAS elaborează proiectul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat
isterul J CNAMelaborează proiectul bugetului Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistentă Medicală
undare J
ilor m a l o r o i e c t e l e l e a ii a n u a le a BS. BASS. FAOAM sunt Drezentate Guvernului snre examinare

II. A P R O B A R E A L E G IL O R B U G E T A R E
u getu u J
mditu 1F .. . 1 2 z j
examinează şi aprobă proiectele legilor bugetare anuale şi le prezintă Parlamentului până la 15 octombrie

B, . . .............. - .......... .........


PARLAMENTUL examinează în două lecturi şi A D O P T A Legile bugetare anuale
>■sa parlamentară în domeniul bugetului şi finanţelor Curtea de Conturi

e v a lu a i ■ _ ________________________________________________ 1 2 ______________________________________________________
III. E X E C U Ţ IA B U G E T A R Ă

■ 1 7 “
Ministerul Finanţelor asigură:
fc fc ^ M -.io a c e lo r financiare 1 coordonarea generală 1 funcţionarea Trezoreriei Monitorizarea
n;
:e afe- 1 ■ — __________________________ _________________1 2 _____________________________________________________
IV. ÎNCHEIEREA ANULUI BUGETAR

e a fe -1 B 1 >

h - sterul Finanţelor încheie c o n t u l g e n e r a l anual de execuţie a bugetului şi î n t o c m e ş t e rapoartele


tarea 1 M .... 1 2 ......................... '
t şial Guvernul prezintă Parlamentului rapoartele anuale privind executarea - până la 1 iunie
?ntrL 1 L ^ ^--------------------------- ----------------------------
U lk I
V. C O N T R O L U L B U G E T A R
controlul administrativ [ PARLAMENT-controlul politic | Curtea de conturi- controlul jurisdicţional
afe- I E- .................. 1 /
MF, CNAS, CNAM prezintă Curţii de Conturi rapoarte anuale - până ÎS aprilie
....................

Curtea de Conturi prezintă raportul de audit Guvernului - până la 1 iunie

PARLAMENTUL aprobă rapoartele anuale privind executarea bugetelor-pînă la 15 iulie


----- I

FINANŢE
PUBLICE
-
c
în t r e b ă r i d e r e c a p it u l a r e

7. D e fin iţi co nce ptul de proces bugetar.


2. C aracterizaţi tră să tu rile p rocesului bugetar?
3. Care su n t fazele procesului bugetar?
4. Prin care lege este re g le m e n ta t procesul b u g e ta r în Republica M oldova?
5. Ce organ a l p u te rii p u b lice este responsabil de elaborarea p ro ie c tu lu i b u g e tu lu i de stat?
6. Ce o rgan a l p u te rii pu b lice este responsabil de exam inarea şi apro b a re a le gii bugeta .
anuale?
7. în câte le c tu ri este e x a m in a t p ro ie c tu l B5? Ce se exam inează în fiecare lectură?
8. Ce o rg a n este responsabil de executarea de casă a BS?
9. Ce este c o n tro lu l bugetar?
10. Care s u n t tip u rile de c o n tro l bugetar? Caracterizaţi-le.
11. P lasaţi pe axa tim p u lu i term enele de executare a p ro ce d u rii bugetare.

TESTE DE AU TO EVALU ARE


1. Procesul bugetar reprezintă:
a) a n s a m b lu l a c ţiu n ilo r, m e to d e lo r, te h n ic ilo r şi p ro c e d e e lo r p rin care se previzi^J
nează re z u lta te le şi p ro fitu l e n tită ţilo r e c o n o m ice ;
b) a n sa m b lu l de a c tiv ită ţi şi o p e ra ţiu n i, în tre p rin s e de in s titu ţiile c o m p e te n te , int
g ra te co e re n t, d e ru la te sta d ia l p riv in d realizarea fu n c ţiilo r s ta tu lu i pe o perioa
de un an;
c) a n s a m b lu l a c ţiu n ilo r, m e to d e lo r, te h n ic ilo r p rin care s u n t im p le m e n ta te p o liti
m o n e ta ră , cre d ita ră şi v a lu ta ră pe te rito riu l un e i ţă ri tim p de un an;
d) a n s a m b lu l de a c tiv ită ţi şi o p e ra ţiu n i, în tre p rin s e de m a n a g e ru l fin a n c ia r al în t
p rin d e rii p riv in d g e stiu n e a s to c u rilo r d e m a te rii p rim e şi m a te ria le pe o perioa
de un an.
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: b.

2. Procesul bugetar este un proces decizional, întrucât:


a) deciziile p riv in d alocarea resurselor b u g e ta re s u n t d e te rm in a te de o b ie ctive le
p ro g ra m u l de guvernare, fixa te de p a rtid u l care d e ţin e m a jo rita te a parlam entara
b) este realizat p rin p a rtic ip a re a u n u i m are n u m ă r de su b ie c ţi, de n a tu ră d ife rită , f ej
care cu interesele, n e vo ile şi p o s ib ilită ţile sale;
c) a u to rită ţile c o m p e te n te h o tă ră sc în p riv in ţa a c u m u lă rii şi a lo că rii resurselo r pu
ce lim ita te în ra p o rt cu n e v o ile s o c ie tă ţii p e n tru b u n u ri şi se rvicii p u b lic e ;

FINANŢE
PUBLICE
“ Nv____________ i
n derulare a sa co n cre tă se im p u n e respectarea le g is la ţie i în d o m e n iu şi a n o rm e -
lor m e to d o lo g ic e e la b o ra te în acest scop de către M in is te ru l F inanţelo r.
. aria n ta corectă
: c.

esul bugetar este predominant politic, întrucât:


deciziile p riv in d alocarea resurselor b u g e ta re su n t d e te rm in a te de o b ie c tiv e le din
p ro g ra m u l de guvernare, fix a te de p a rtid u l care d e ţin e m a jo rita te a parla m en ta ră;
este realizat p rin p a rtic ip a re a u n u i m are n u m ă r de su b ie c ţi, de n a tu ră d ife rită , fie ­
care cu interesele, n e v o ile şi p o s ib ilită ţile sale
a u to rită ţile c o m p e te n te hotă ră sc în p riv in ţa a c u m u lă rii şi a lo că rii resurselo r p u b li­
ce lim ita te în ra p o rt cu n e v o ile s o c ie tă ţii p e n tru b u n u ri şi servicii p u b lic e ;
derularea sa co n cre tă se im p u n e respectarea le g is la ţie i în d o m e n iu şi a n o rm e lo r
m e to d o lo g ic e ela b o ra te , în acest scop, de că tre M in is te ru l F inanţelo r.
/a ria n ta corectă
s: a.

: -:xesul bugetar este un proces complex, întrucât:


deciziile p riv in d alocarea resurselor b u g e ta re su n t d e te rm in a te de o b ie c tiv e le din
o ro g ra m u l de guvernare, fixa te de p a rtid u l care d e ţin e m a jo rita te a parla m en ta ră;
a u to rită ţile c o m p e te n te h otărăsc în p riv in ţa a c u m u lă rii şi a lo că rii resurselo r p u b li­
ce lim ita te , în ra p o rt cu n e v o ile s o c ie tă ţii p e n tru b u n u ri şi se rvicii p u b lic e ;
o e n tru derulare a sa co ncretă, se im p u n e respectarea le g is la ţie i în d o m e n iu şi a
n o rm e lo r m e to d o lo g ic e e la b o ra te în acest scop de către M in is te ru l F in a n ţe lo r;
este realizat p rin p a rticip a re a u n u i m are n u m ă r de su b ie c ţi, d e n a tu ră d ife rită , fie ­
care cu interesele, n e vo ile şi p o s ib ilită ţile sale.
/a ria n ta corectă
ns: d.

: -za de elaborarea a proiectului de buget include:


; MF p re zin tă p ro ie c tu l de b u g e t spre e xa m in a re G u v e rn u lu i; d u p ă a p ro b a re a p ro ­
ie c te lo r le g ilo r b u g e ta re anuale, G u ve rn u l le p re zin tă P a rla m e n tu lu i; P a rla m e n tu l
exam inează şi a d o p tă le g ile b u g e ta re anuale;
c organizarea fu n c ţio n ă rii s is te m u lu i tre z o re ria l; asigurarea g e s tiu n ii m ijlo a c e lo r fi­
nanciare ale b u g e te lo r p rin c o n tu l u n ic tre zo re ria l; a d m in istre a ză BS şi m o n ito ri­
zează executarea c e lo rla lte b u g e te c o m p o n e n te ale b u g e tu lu i p u b lic n a ţio n a l;
; e m ite re a circu la re i de către MF că tre a u to rită ţile p u b lic e ; ela b o ra re a p ro p u n e rilo r
de către a u to rită ţilo r p u b lic e ce n tra le şi locale; exa m in a re a şi co n su lta re a p ro p u ­
n e rilo r de b u g e te ;

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
d) o rg a n izarea sistem elor de ra p o rta re a b u g e tu lu i;, im p le m e n ta re a s tra te g iilo r sec
riale de c h e ltu ie li; în to cm ire a ra p o a rte lo r p riv in d execu ta rea b u g e tu lu i de stat, ir
clu siv p riv in d p e rfo rm a n ţa în ca d ru l p ro g ra m e lo r pe d o m e n iile de c o m p e te n ţă .
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: c.

6. în faza execuţiei bugetare, Ministerul Finanţelor are următoarele competenţe:


a) e m ite re a circu la re i de că tre MF că tre a u to rită ţile p u b lic e ; elaborarea p ro p u n e ri
de către a u to rită ţile p u b lic e ce n tra le şi locale; exa m in a re a şi con su lta re a p ro p u n :
rilo r de b u g e te ;
b) o rg a n izarea fu n c ţio n ă rii s is te m u lu i tre z o re ria l; asigurarea g e s tiu n ii m ijlo a c e lo r ti
n an ciare ale b u g e te lo r p rin c o n tu l u n ic tre z o re ria l; a d m in istre a ză BS şi m o n ito -i
zează executarea c e lo rla lte b u g e te c o m p o n e n te ale b u g e tu lu i p u b lic n a ţio n a l;
c) p re zentarea p ro ie c tu lu i de b u g e t spre e xa m in a re G u v e rn u lu i; d u p ă a proba r
p ro ie c te lo r le g ilo r b u g e ta re anuale, G u ve rn u l le p re z in tă P a rla m e n tu lu i; Par
m e n tu l exam inează şi a d o p tă le g ile b u g e ta re anu ale;
d) o rg a n izarea sistem elor de ra p o rta re a b u g e tu lu i;, im p le m e n ta re a s tra te g iilo r se
riale d e c h e ltu ie li; în to cm ire a ra p o a rte lo r p riv in d execu ta rea b u g e tu lu i de stat,
clu siv p riv in d p e rfo rm a n ţa în ca d ru l p ro g ra m e lo r pe d o m e n iile de c o m p e te n ţă .
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: b.

7. Proiectul BS este prezentat în Parlament de către:


a) F o n d u l M o n e ta r In te rn a ţio n a l;
b) M in is te ru l F in a n ţe lo r;
c) G uvern;
d) Banca N a ţio n a lă a M o ld o v e i.
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: c.

8. Proiectul BS trebuie să fie prezentat în Parlament până la:


a) 5 s e p te m b rie ;
b) 15 se p te m b rie ;
c) 1 o c to m b rie ;
d) 15 o c to m b rie .
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: d.

9. Asigurarea realizării politicii bugetar-fiscaie este realizată de:


a) P arlam ent;
b) M in is te ru l F in a n ţe lo r;

r r r - FINANŢE
PUBLICE >
' _________
- Banca N a ţio n a lă a M o ld o v e i;
: -o n d u l M o n e ta r In te rn a ţio n a l.
— /a ria n ta corectă
ns: b.

etul de Stat al Republicii Moldova trebuie să fie aprobat până la data de:
01 d e ce m b rie ;
15 n o ie m b rie ;
25 d e ce m b rie ;
31 de ce m b rie .
/a ria n ta corectă
s: a.

t adevărate sau false afirmaţiile de mai jos:


d e fic itu l sau e x c e d e n tu l B u g e tu lu i de Stat al R e p u b licii M o ld o v a este a p ro b a t de
: o n d u l M o n e ta r In te rn a ţio n a l;
"ăsp unzător p e n tru execu ta rea de casă a B u g e tu lu i de Stat al R e p u b licii M o ld o va
esté P a rlam e ntu l;
to a te a firm a ţiile su n t false;
to a te a firm a ţiile su n t adevărate.
.a ria n ta corectă
s: c.

vîoortul anual privind executarea Bugetului de Stat al Republicii Moldova se


;rezintă în Parlament la:
î 31 m a rtie ;
: 15 a p rilie ;
z 1 iunie;
[<d 1 m ai.
/a ria n ta corectă
s: c.

: 2 rlamentul aprobă rapoartele anuale privind executarea BS, BASS, FAOAM


: îTă la:
î.i 31 m a rtie ;
:i '5 a p rilie ;
d 1 iunie;
: "5 iulie.
.a ria n ta corectă
s: d.

FINANŢE
PUBLICE
C______________
ТЕМА

SISTEMUL RESURSELOR

5 FINANCIARE PUBLICE

5.1. C o n ţin u tu l e co n o m ic, s tru c tu ra şi clasificarea resurselo r fin a n c ia re p u b lic e


5.2. F actorii de in flu e n ţă asupra v o lu m u lu i resurselo r fin a n c ia re p u b lic e
5.3. In d ic a to rii p riv in d n ive lu l, s tru c tu ra şi d in a m ic a v e n itu rilo r p u b lic e

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Studierea acestei tem e le va p e rm ite stu d e n ţilo r:
• să definească siste m u l resurselo r fin a n c ia re p u b lic e ;
• să p re z in te in d ic a to rii m a c ro e c o n o m ic i a fla ţi în c o re la ţie cu d im e n s iu n e a resurs
fin a n c ia re p u b lic e ;
• să p re z in te tip o lo g ia resurselor fin a n c ia re p u b lic e d u p ă d ife rite c rite rii de clasific
a acestora;
• să e n u m e re şi să p re z in te fa c to rii de in flu e n ţă sp e cifici fo rm ă rii resurselo r fin a n ci
p u b lic e ;
• să p re zin te şi să explice se m n ificaţia in d ic a to rilo r p riv in d n ive lu l v e n itu rilo r p u b lic e
-• să prezinte şi să explice sem nificaţia in d ica to rilo r p rivin d structura v e n itu rilo r p u b lice
• să prezinte şi să explice sem nificaţia in d ica to rilo r p rivin d dinam ica v e n itu rilo r pub lice

CONCEPTE-CHEIE:
Resurse fin a n cia re , resurse fin a n c ia re p u b lic e , resurse b u g e ta re , v e n itu ri b u g e ta re ,
v e n itu ri fiscale, v e n itu ri nefiscale, resurse o rd in a re , resurse e x tra o rd in a re ,
îm p ru m u tu ri de stat, resurse de tre zo re rie , e m is iu n e m o n e ta ră , v o lu m u l v e n itu rilo r
p u b lic e , e la s ticita te a v e n itu rilo r p u b lic e .

FINANŢE
PUBLICE
5
n riN U T U L E C O N O M IC , S T R U C T U R A ŞI
S IF IC A R E A R E S U R S E L O R F IN A N C IA R E
L IC E

rsele u n e i s o c ie tă ţi se cla s ific ă în re su rse m a te ria le , u m a n e , fin a n c ia re şi in -


) jp ă c o n ţin u tu l lo r e c o n o m ic , re su rs e le fin a n c ia re a le u n e i ţă ri în g lo b e a z ă
ciare p u b lic e şi re su rs e le fin a n c ia re p riv a te .

i ciare pub lice se re feră la to ta lita te a m ijlo a c e lo r b ă n e ş ti a d m in is tra te d e


I t le p u b lic e , d e c ă tre in s titu ţiile , în tr e p r in d e r ile şi e n tită ţile cu a u to n o m ie
z n s e c to ru l d e s ta t, n ece sa re re a liz ă rii o b ie c tiv e lo r so cia le , e c o n o m ic e şi de

•e s u rs e lo r fin a n c ia re p u b lic e e s te c o re la tă d ir e c t cu n iv e lu l P IB -u lu i şi e ste


ze:
■j —J şi s tru c tu ra o fe rte i a g re g a te ;
•*=• - p r e ţu r ilo r b u n u r ilo r şi ta r ife lo r s e rv ic iilo r;
: z n J d in tr e fo rm a re a b ru tă d e c a p ita l şi c o n s u m .

- - a n c ia r e p u b lic e p o t fi clasificate d u p ă m a i m u lte c rite rii:

DUPĂ M O D U L DE ADM INISTRARE


ele Resursele Resursele instituţiilor Resursele asigurărilor
zi de stat adm inistraţiei şi ale întreprinderilor sociale şi medicale
3cuprind: de stat locale includ: publice de stat
aesi 1) im p o zitele şi taxele • resurse p ro p rii; 1) c o tiza ţiile p en tru
locale; • resurse p rim ite de asigurările sociale;
i e nefiscale; 2) v e n itu rile nefiscale la b ug e t; 2) p rim e le de
■-Turile; cu caracter local; • resurse p rocurate asigurări m edicale;
3) defalcările de la pe piaţa ca pita lu lui 3) tra nsferu rile de la
v e n itu rile generale de îm p ru m u t. b u g e tu l de stat.
nu. de stat;
4) tra nsferu rile de la
b u g e tu l de stat;
5) îm p ru m u tu rile .
DUPA PROVENIENŢA
Resursele interne Resursele externe
.ele; îm p ru m u tu rile de stat e xte rn e co ntra cta te
la g uvernele a lto r ţări, la in s titu ţiile fin a n c i­
ie de la p ro p rie tă ţile de stat; d on a ţii are intern aţio n ale , la băncile p riva te sau la
tr alţi d e ţin ă to ri de ca pita lu ri;
. - u t u r ile co ntra cta te pe piaţa internă. d iferite transferuri externe p rim ite sub form a
ajutoarelor neram bursabile din partea altor
state sau a u no r organism e internaţionale.

F IN A N Ţ E
83
P U B L IC E
DUPĂ CONŢINUTUL ECONOMIC
Prelevările cu Resursele Finanţarea prin
Resursele de
caracter obligatoriu provenite din emisiune monetară
trezorerie
(fiscal) împrumuturi fără acoperire
• im p o zitele; îm p ru m u tu ri pe îm p ru m u tu ri pe • generează inflaţia;
• taxele. te rm en scurt (până la te rm en m ed iu (de ■ cresc încasările
un an) co ntra cte de 2-5 ani) şi lun g din im p o z ite pe
stat p rin em isiunea (peste 5ani). venit, p recum şi din
u n o r b o n u ri de tezaur. im p o z ite indirecte,
special cele dinTV.
• dim inuarea relativă
a o b lig a ţiu n ilo r de
plată ale statului,
în situaţia în care
rata d ob â nzii la
îm p ru m u tu rile de
stat este m ai mică
decât n ive lu l creşt
anuale a preţurilor.
DUPĂ REGULARITATEA CONSTITUIRII

Caracterizate prin prezenţa lor perm anentă, Statul recurge în situ a ţii excepţionale
fiin d s u p o rtu l prin cip a l al fo rm ă rii fo n d u rilo r la când, practic, resursele curente nu acoperă
nivelul sistem ului fin a n cia r public: ch eltu ie lile :
- v e n itu rile fiscale; • em isiunea de bani peste necesităţile rea
- c o n trib u ţiile p e n tru asigurările sociale de ale circulaţiei băneşti;
stat; • îm p ru m u tu rile de stat in te rn e şi externe:
- p rim e le la asigurări m edicale; • a ju toarele şi alte transferuri p rim ite din
- v e n itu rile nefiscale. străinătate;
• sum ele rezultate d in lichidarea
p a rtic ip a ţiilo r de capital în străinătate;
• valorificarea peste graniţă a b u n u rilo r
s ta tu lu i etc.).
DUPĂ NIVELUL Şl COMPONENTELE SISTEMULUI BUGETAR*•
• resursele financiare ale b u g e tu lu i de stat;
• resursele financiare ale b u g e tu lu i asigurărilor sociale de stat;
• resursele financiare ale b u g e te lo r locale;
• resursele financiare ale fo n d u rilo r asigurărilor m edicale de stat;
• resursele financiare ale in s titu ţiilo r p ub lice a uton o m e ;
• resursele financiare ale in s titu ţiilo r pub lice fin a n ţa te integ ral sau parţia l din b ug e te le
sta tu lu i;
• resursele financiare ale fo n d u rilo r externe ram bursabile sau neram bursabile.

F IN A N Ţ E
\ P U B L IC E
T O R II D E IN F L U E N Ţ A A S U P R A V O L U M U L U I
U R S E L O R F IN A N C IA R E P U B L IC E

. o lu m u lu i resurselo r fin a n cia re p u b lic e este d e te rm in a tă d e in flu e n ţa u rm ă -

e co n o m ici- d e te r m in ă creşterea a c tiv ită ţii e c o n o m ic e şi a PIB-ului şi, pe aceas-


soorirea v e n itu rilo r im p o z a b ile .
- o n e ta r i (d o b â n d a , cre d itu l, m asa m o n e ta ră ) - p rin in flu e n ţa sa asupra n iv e ­
l u r i l o r . A cce ntu are a fe n o m e n e lo r in fla ţio n is te sau creşterea p re ţu rilo r d e te r-
r a n u m ite c o n d iţii, creşterea sa la riilo r şi a p ro fitu rilo r şi im p lic it sp o rirea resur-
n r m p o z ite le dire cte .
sociali - pre zu m ă re d is trib u ire a resurselor în sco p u l satisfacerii n e v o ilo r de
e sănătate şi se cu rita te socială.
:e m o g ra f\c i - ţin de o a n u m ită s tru c tu ră a p o p u la ţie i, astfel creşterea p o p u -
a r. .e (sporirea n u m ă ru lu i c o n trib u a b ililo r) p o a te d u ce la creşterea în ca să rilo r

x itici şi.m ilita ri - se referă la a n u m ite decizii de p o litic ă econ om ică, p o p u lis te
a creşterea c h e ltu ie lilo r p u b lic e şi crearea d e fic itu lu i bug eta r, acoperirea căru-
fcn or, va fi su sţin ută de creşterea im p o z ite lo r şi taxelor. Im plica rea în războaie şi/
■zsrcidparea în diverse a lianţe m ilita re in fluenţează necesarul de resurse pub lice.
_ _ O T § de n a tu ră fin a n c ia r ă - sintetizează in flu e n ţa fa c to rilo r m e n ţio n a ţi m ai sus p rin
H ^ * s . u n e a c h e ltu ie lilo r b u g e ta re . Creşterea c h e ltu ie lilo r p u b lic e d e te rm in ă s o ld u l
h f c r _ i j i b u g e ta r, care va fi a c o p e rit p rin m a jorarea p re s iu n ii fiscale în p e rio a d e le

^ D IC A T O R II P R I V I N D N IV E L U L , S T R U C T U R A ŞI
■ in a m ic a v e n it u r il o r p u b l ic e

c a n tita tiv i p riv in d v e n itu rile p u b lic e se referă la: nive l; s tru c tu ră ; d in a m ică .

In d ic a to r ii p r iv in d n iv e lu l v e n itu r ilo r p u b lic e

ctom Formula de calcul Semnificaţia


TVP n= 1 V P Tni. Reflectă to ta lita te a v e n itu rilo r acu­
m u la te la nivelul sectoru lui p u b lic
(bugetar), e xprim a te în valori n o ­
m in a le (p re ţu ri curente ale a nului
de calcul) o b ţin u te prin însum area
c iă
v e n itu rilo r p u b lice la nivelul fiecă­
rei co m p o ne n te .

F IN A N Ţ E
85
P U B L IC E
2. Volumul IT V P Reflectă to ta lita te a v e n itu rilo r pu
veniturilor tvp = a blice, exprim ate în valori preţu
publice în ' IPC constante ale unei perioade de b
expresie reală (se o b ţin e prin îm părţirea valori
nom inale la indicele p reţu rilo r
consum IPC sau d efla to rul PIB-ul
3. Ponderea VPT Exprim ă partea d in p rodusul i_
veniturilor tern b ru t realizat în tr-u n an, c
% V PTPIB= m n X 100 se m obilizează la nive lu l sectoru
publice în PIB n
p u b lic p e n tru acoperirea nevoii
co lective ale societăţii.
4. Veniturile TVP Reflectă prelevările m ed ii ce re
publice medii pe VP. = " unui lo c u ito r în procesul d istribu
locuitor loc nr. p o p u la ţie i resurselor financiare în econom
Se exprim ă în m onedă naţion*
sau în tr-o m onedă ce asigură co
para bilitatea datelor.

In d ic a to rii p riv in d s tru ctu ra v e n itu rilo r pub lice


Indicatorii Formula de calcul Semnificaţia
Ponderea fiecărei ca­ VP. Exprim ă m o d u l de fo rm are a ve~
te g o rii d e v e n itu ri în % g .= ' x 100 tu rilo r p ub lice to tale, în fu n c ţie
to ta l v e n itu ri p u b lic e TVP p ro ce n tu l p a rtic ip ă rii fiecărei cate­
g o rii de venit.

In d ic a to rii p riv in d d in am ica v e n itu rilo r publice


Indicatorii Formula de calcul Semnificaţia
1. Modificarea în expresie nom inală Exprim ă suma cu care se m o d if
absolută a A V P n = A V P n1 - A V P nO v o lu m u l v e n itu rilo r p u b lice de la
veniturilor perioada la alta, e xprim a te în prei
publice tu rile nom inale.
în expresie reală Exprimă suma cu care se m o d if
A V P r = A V Prl - A V P rOn v o lu m u l v e n itu rilo r publice de la
perioada la alta, exprim ate în pre~
rile reale. în plus, reflectă influ en ţ
d eterm ina te de m odificarea preţ
lor (inflaţie, depreciere a m onede
2. Modificarea în expresie nom inală Exprim ă m odificarea procentuală
relativă a VP -V P „ v e n itu rilo r p ub lice de la o perioa
veniturilor %AVP = ---- ... °- X700 la alta, în p re ţu rile cu re n te ale fie­
VPnO cărei p erioade analizate.
publice
în expresie reală Exprim ă m odificarea procentuală
VP-VPn v e n itu rilo r p ub lice de la o perioa
%AVP —— ^-X700 la alta, în p re ţu rile constante fie
' WrO rei p erioade analizate.

F IN A N Ţ E
86
P U B L IC E
VP, VPn Exprimă m odificarea proporţiei de
%AVPDm= ( p '
PIBn / B j p iB J
° )x 1 00 alocare a PIB-ului destinată acope­
ririi nevoilor colective.
nPIB
VP, VPn Exprimă modificarea gradului de
AVP. = f , kl ,° )x 1 0 0 alocare a veniturilor publice pe cap
loc■ N r.lo c .1 N r.lo c.0
—ledii pe de locuitor.

VP.-VP. Exprimă m odificarea procentuală


a veniturilor publice, la m odifica­
VP0 XW 0
rea cu 1% a PIB-ului. Valoarea 1 a
e m p iB - p IB p ip
indicatorului semnifică m odifica­
’ °xlO O
PIB0 rea cu aceeaşi m ărim e a veniturilor
publice în raport cu m odificare a
PIB-ului.

^EBARI D E R E C A P I T U L A R E
i definească sistem ul resurselor fin a n cia re publice;
■ e z-ezinte in d ic a to rii m a cro e co n o m ici a fla ţi în corelaţie cu dim en siun ea resurselor
r oare publice;
g z'e zin te tip o lo g ia resurselor finan ciare pu b lice d up ă d ife rite crite rii de clasificare a
m ezzzfa;
% ..a enum ere şi să se prezinte fa c to rii de in flu e n ţa specifici fo rm ă rii resurselor finan ciare
HI HI №

_-- zrezinte şi să se explice se m n ifica ţia in d ic a to rilo r p riv in d n iv e lu l v e n itu rilo r publice;
_c zrezinte şi să se explice sem nificaţia in d ica to rilo r p riv in d structura ve n itu rilo r publice;
se z rezinte şi să se explice sem nificaţia in d ica to rilo r p riv in d d inam ica ve n itu rilo r publice.

F IN A N Ţ E
87
P U B L IC E
TESTE DE AU TO EVALU ARE

1. Resursele financiare publice comparativ cu resursele financiare ale ţării:


a) au o sferă m ai largă de c u p rin d e re ;
bŢ> au o sferă m ai restrânsă de cu p rin d e re ;
c) este v o rb ă de una şi aceeaşi ca te g o rie .
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: b.

2. Care dintre următorii factori nu determină creşterea resurselor financiare public


a) fa c to rii m o n e ta ri şi e c o n o m ic i;
b) fa c to rii d e m o g ra fic i şi sociali;
c) fa c to rii p o litic i şi m ilita ri;
to a te c a te g o riile de fa c to ri m e n ţio n a ţi in flu e n ţe a ză creşterea resurselo r fi
p u b lic e .
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: d.

3. Resursele administraţiei de stat centrale cuprind:


a) resursele p ro p rii ale în tre p rin d e rilo r p u b lic e şi priva te ;
( 6 ) v e n itu rile fiscale şi nefiscale;
c) îm p ru m u tu rile şi a lte surse ale a g e n ţilo r e c o n o m ic i p riv a ţi;
d) im p o z ite le şi ta x e le locale.
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: b.

4. Care din următoarele modalităţi de constituire a resurselor financiare publice


ca efect imediat apariţia inflaţiei:
a) p re le v ă rile fiscale;
b) îm p ru m u tu rile pe te rm e n scurt;
c) fin a n ţa re a p rin e m is iu n e m o n e ta ră fără a cop erire ;
d) îm p ru m u tu rile pe te rm e n m e d iu .
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: c.

5. Resursele ordinare cuprind:


âŢ v e n itu rile fiscale şi nefiscale;
b) e m isiu n e a d e b an i de h â rtie ;
c) îm p ru m u tu rile de sta t pe te rm e n lu n g ;
d) îm p ru m u tu rile de tre zo re rie .
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: a.

F IN A N Ţ E
88 P U B L IC E
regularitatea cu care se încasează la buget, resursele financiare publice
fi structurate în:
-=surse in te rn e şi exte rn e ;
esurse o rd in a re şi e x tra o rd in a re ;
esurse o rd in a re in te rn e şi exte rn e .
iz 'ia n ta corectă
b.

pala categorie de resurse financiare publice o constituie:


.« n itu rile în tre p rin d e rilo r de stat;
- p r u m u tu r ile e x te rn e şi in te rn e ;
o p o z ite le şi taxele ;
c o n trib u ţiile b e n e v o le ale a g e n ţilo r e c o n o m ic i la fo rm a re a fo n d u rilo r.
' . z nan ta corectă
• c.

C A T II
■: 22a d a te lo r p re z e n ta te în ta b e l, d e te rm in a ţi:
a r nam ica v e n itu rilo r BPN în v a lo ri a b s o lu te şi relative;
- zelul v e n itu rilo r fiscale în PIB;
S n n jc tu ra v e n itu rilo r BPN.

2015 2016 2017


. lei 118800 129 400, 141 500,
! globale, Bugetul Public Naţional 44 221,3 46 708,1 49 844,0
îscale 38411,8 41 778,3 45 403,4
nefiscale 2 412,0 2 359,3 2 206,1
şşi m ijloacele speciale 1 317,2 1 332,9 1 338,3
2 080,3 1 237,6 896,2

> -amica veniturilor BPN în valori absolute şi relative


- in mărimi absolute în expresie nominală:
AVPn =A V PnJ - AVPnO

AVPnn„
2016
= 46708,1 - 44221,3 = 2486,8 m il.le i
AVP 2oi7 = 4 9 8 4 4 -° - 46708,1 = 3135,9 m il.le i

F IN A N Ţ E
89
P U B L IC E
în m ă r i m i re la tiv e :
VP -V P n
%AVP = — ? .. - X100
VPnO

% A v p 2016 = (2 4 8 6 ,8 /4 4 2 2 1 ,3 ) x 1 0 0 % = 5,62%
% A V P ,nw = (3135,9 / 46708,1,3) x 100% = 6,71 %

b. Nivelul veniturilor fiscale în PIB:


VPT
% V ^ T pib = ~ ~ p ÎB ~ X 100
n

%VP F / P I B 2015
= (38411,8 / 118 8 0 0 )x 100% = 32,33%
% V P f / p ib 2 0 1 6 = (4 1 7 7 8 -3 7 12 9 4 0 0 )x 1 00% = 32,28%
% V P f /p ib 2 o i7 = (4 5 4 0 3 ,4 / 1415 0 0 )x 1 00% = 32,08%

c. Structura veniturilor BPN:


VP
%g=— i-x 100
■ ' TVP

Rezultatele obţinute s u n t p re z e n ta te în ta b e lu l u rm ă to r:
Bugetul Public Naţional 2015 2016 2017
Veniturile, global 100 100 100
Venituri fiscale 86,86 89,44 91,09
Venituri nefiscale 5,45 5,05 4,42
Fondurile şi mijloacele speciale 2,97 2,85 2,68
Granturi 4,7 2,64 1,79

2. Pe baza d a te lo r p re z e n ta te în ta b e l, d e te rm in a ţi e la sticita te a v e n itu rilo r fiscale

2011 2012 2013 2014 2015


PIB, m ii lei 82348.7 88227 100510 112050 12185
T otal v e n itu ri fiscale BPN, m ii. lei 25130.1 28091 31395 35630.8 38107

REZOLVARE:
E lasticitatea v e n itu rilo r fiscale ale BPN se calculează d u p ă fo rm u la :
VP.-VP0
- f e r - * 700
e VP/PIB P Iß _ p iß

^ X 1 00
PIB„

F IN A N Ţ E
90
P U B L IC E
:e le obţinute s u n t p re z e n ta te în u rm ă to ru l ta b e l:
2011 2012 2013 2014 2015
k i e 82348.7 88227 100510 112050 121851
- 0.07 0.14 0.11 0.09
1 nr tu ri fiscale BPN, m ii. lei 25130.1 28091 31395 35630.8 38107.1
- 1.65 0.84 1.18 0.79

>11 DE CAZ:
matelor d in CBTM 2016-2018, d e te rm in a ţi:
m odificare a a b so lu tă şi re lativă a v e n itu rilo r b u g e ta re ;
m odificare a reală a b so lu tă şi re lativă a v e n itu rilo r b u g e ta re p e n tru a n u l 2016, lu -
i~ d în calcul d e fla to ru l PIB (d a te le B iro u lu i N a ţio n a l de Statistică);
stru ctu ra v e n itu rilo r b u g e ta re în ca d ru l sis te m u lu i b u g e ta r al R e p u b licii M o ld o va ;
oon derea v e n itu rilo r fiscale în to ta l v e n itu ri BPN;
.« n itu rile b u g e ta re p u b lic e m e d ii pe lo c u ito r e x p rim a te în USD.

2017
100
91,09
4,42
2,68
1,79

scale

2015
12185'
38107.1

F IN A N Ţ E
91
P U B L IC E
ТЕМА

6 FUNDAMENTAREA TEORETICA
A IMPOZITELOR

6.1. C o n ţin u tu l e c o n o m ic şi al tră s ă tu rilo r im p o z ite lo r şi ta x e lo r


6.2. F u n c ţiile şi clasificarea im p o z ite lo r
6.3. C a racteristica gen e ra lă a p rin c ip a le lo r c a te g o rii de im p o z ite
6.4. E le m e n te le te h n ic e ale im p o z ite lo r

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
S tudierea acestei tem e le va p e rm ite s tu d e n ţilo r:
• să p re z in te c o n ţin u tu l e c o n o m ic şi tră să tu rile caracteristice ale im p o z ite lo r;
• să cunoască fu n c ţiile şi ro lu l im p o z ite lo r;
• să p re zin te c o n ţin u tu l e c o n o m ic şi tră să tu rile caracteristice ale taxelor;
• să p re zin te c o n ţin u tu l e c o n o m ic şi tră să tu rile caracteristice ale c o n trib u ţiilo r sociale
m edicale;
• să d e lim ite z e d ife re n ţe le d in tre im p o z ite , taxe şi c o n trib u ţiile sociale şi cele m edic
• să cunoască c rite riile de clasificare şi p rin cip a le le ca te g o rii de im p o zite ;
• să caracterizeze c o n ţin u tu l im p o z ite lo r directe;
• să caracterizeze c o n ţin u tu l im p o z ite lo r in directe;
• să p re zin te d ife re n ţa d in tre im p u n e re a directă şi cea in d ire ctă prin prism a efect
asupra c o n trib u a b ililo r;
• să cunoască şi să p re zin te e le m e n te le te h n ic e ale im p o z ite lo r.

CONCEPTE-CHEIE:
Im p o z it, taxă, c o n trib u ţie , c o n trib u a b il, m a te rie im p o z a b ilă , o b ie c tu l im p o z itu lu i,
s u b ie c tu l im p o z itu lu i, s u p o rta to ru l im p o z itu lu i, u n ita te a de im p y p e re ,
cota de im p u n e re , p rin c ip iile im p u n e rii, im p o z ite d ire cte , im p o z ite in d ire c te ,
asieta, fa c ilită ţi fiscale.

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
O X Ţ IN U T U L E C O N O M IC A L I M P O Z I T E L O R Ş I
AXELOR

n o ţiu n e a de im p o z it p ro v in e d in la tin e scu l im pozitas, care d e n o tă se m n ifica ţia


v e o b lig a to rie că tre stat. In iţia l, în o râ n d u ire a fe u dală, im p o z ite le erau c o n trib u -
■sim ţite , tre p ta t, d e v e n in d o nece sitate de n e e v ita t, în m ăsură în care sta tu l nu
:e alte p o s ib ilită ţi de a-şi p ro cu ra fo n d u rile necesare fu n c ţio n ă rii in s titu ţiilo r de
n d e p lin ire a fu n c ţiilo r p ro p rii.

de sp e cia lita te , în tâ ln im m ai m u lte d e fin iţii a le im p o zitu lu i, p rin tre care le


ezenta pe cele m ai des u tiliz a te :

o p re le va re o b lig a to rie în p ro fitu l a d m in is tra ţiilo r p u b lic e , care nu


a franceză dă d re p tu l u n e i c o n tra p re s ta ţii d ire cte , ci la servicii fu rn iz a te , în
m o d g ra tu it, c o le c tiv ită ţii.
tia uno r o p re le va re o b lig a to rie şi fără c o n tra p a rtid ă e fe ctu a tă de a d m in is ­
ti ro m â n i tra ţiile p u b lic e în vede rea s u sţin e rii c h e ltu ie lilo r p u b lic e - fu n c ţia
fin a n cia ră a lor, şi în vede rea re g u la riză rii a c tiv ită ţii e c o n o m ic e -
fu n c ţia p o litic ă .
Codului o p la tă o b lig a to rie cu titlu g ra tu it, care nu ţin e de efe ctu a re a u n o r
Republicii a c ţiu n i d e te rm in a te şi co n c re te de către o rg a n u l îm p u te rn ic it sau
i art. 6 (1)) de către persoana cu fu n c ţii de ră sp u n d e re a acestuia p e n tru sau
în ra p o rt cu c o n trib u a b ilu l care a a c h ita t această plată.
: g en eral o c o n trib u ţie bănească o b lig a to rie şi cu titlu n e ra m b u rsa b il, d a ­
to ra tă , c o n fo rm le gii, s ta tu lu i d e că tre p e rso a n e le fizice şi ju r id i­
ce p e n tru v e n itu rile pe care le o b ţin sau p e n tru averea pe care o
posedă. Plata im p o z itu lu i se efectuează în c u a n tu m u l şi te rm e n u l
precis s ta b ilit p rin lege.

îLE p o t fi p riv ite d in m ai m u lte p u n c te de ve d e re şi anu m e:

Din punct de C a te g o r ie Din punct de :


vedere m a t e r i a l /
e c o n o m ic ă J
( '•.................- —
â concretă de bani, • o relaţie bănească, • o obligaţie publică a
re contribuabilii o apărută în cadrul mişcării fiecărui contribuabil de
_ e-.ează în favoarea într-o singură direcţie a a transmite statului o
j j i î n anumite valorii de la contribuabili parte din veniturile sau
: 3 de de timp, conform spre stat, în mărime şi averea sa.
3 c'oceduri stabilite. termene prestabilite. V J

- : : jn ile m e n ţio n a te , d e cu rg şi p rin c ip a le le trăsături ale im p o z ite lo r:

:a te a im p o z ite lo r - in s titu ire a de im p o z ite se face în baza a u to riz ă rii c o n fe rite p rin
Nkziun im p o z it al s ta tu lu i nu se p o a te s ta b ili şi percepe, d e câ t dacă există legea re-
cu p riv ire la im p o z it.

F IN A N Ţ E
93
P U B L IC E /
O b lig a tiv ita te a im p o z ite lo r - p la ta nu este b e n e vo lă , ci c o m p o rtă ca racter o b lig a t
p e n tru to a te p e rso a n e le care o b ţin v e n itu ri sau d e ţin b u n u ri d in ca te g o ria ce lo r sup
im p o z ită rii, c o n fo rm le g ilo r în vig o a re .

N e re s titu ire a im p o z ite lo r - p re le v ă rile de im p o z ite la fo n d u rile p u b lic e de resurse fin


ciare se fac cu titlu d e fin itiv şi n e ra m b u rs a b il. A dică, tra n s fe ru rile de im p o z ite făcute
aceste fo n d u ri su n t u tiliz a te n u m a i la fin a n ţa re a u n o r o b ie c tiv e necesare tu tu ro r m e m 1
lo r so c ie tă ţii, şi nu u n o r in te re se in d iv id u a le sau de g ru p .

N e e c h iv a le n ţa im p o z ite lo r - pe de o p a rte, se referă la o p la tă în s c h im b u l căreia c


trib u a b ilii nu be n e ficia ză de c o n tra p re s ta ţii d ire c te şi im e d ia te d in pa rte a s ta tu lu i, pe
altă p arte, se m n ifică d ife re n ţă în tre c u a n tu m u l im p o z ite lo r p lă tite şi valoarea servici
p rim ite în s c h im b în v iito r.

Exemple de im p o zite : im p o z itu l pe v e n itu l d in salarii, im p o z itu l pe p ro fit, im p o z itu l pe


n u rile im o b ilia re , im p o z itu l funcia r, taxa pe valoarea adă u g a tă , accizele.

O altă p la tă o b lig a to rie p re vă zu tă în le g is la ţiile fiscale se referă la taxele p e n tru servi


p u b lic e . D e fin iţii: . . . .

In lite ra tu ra de p la ta e fe c tu a tă de perso a n e le fizice şi ju rid ic e p e n tru servi


s p e c ia lita te p re sta te acestora de in s titu ţiile p u b lic e care prim esc, în to c m
sau eliberează d ife rite acte, prestează se rvicii şi rezolvă
in terese le g itim e .
C onform C o dului este o p la tă o b lig a to rie cu titlu g ra tu it, care nu co n sti
Fiscal a l R epublicii im p o z it.
M o ld o v a (a rt. 6 (2))
C onform Legii ta x e i taxa de sta t este sum a p e rc e p u tă de că tre o rg a n e le de
de s ta t a R epublicii îm p u te rn ic ite special p e n tru acest fa p t, de la perso a n e le fizice
M o ld o v a , n r.1 2 1 6 din ju rid ic e , în ale că ro r in te re se s u n t e xe rcita te a c ţiu n i sau elibe
0 3 .1 2 .1 9 9 2 (a rt.1 ) d o c u m e n te de im p o rta n ţă ju rid ic ă

P rin cipală ca ra cte ristică a ta xe lo r rezidă în o b lig a tiv ita te a p lă ţii d o a r p e n tru cei care soli
un se rviciu l p u b lic . Taxele în tru n e s c o serie de a trib u te sp e cifice im p o z ite lo r, şi anu
o b lig a tiv ita te a , n e ra m b u rs a b ilita te a , d re p tu l de u rm ă rire în caz de n e p lată.

T răsătu rile specifice ale ta x e lo r su n t:


Plata
r
Subiectul plătitor Justificare
neechivaientă }
taxa poate fi mai mare este precis determinat în o contribuţie de acoperire
sau mai mică comparativ momentul când acesta a cheltuielilor necesare
cu valoarea prestaţiilor solicită efectuarea unei serviciilor solicitate de
efectuate de organe sau activităţi din partea unei diferite persoane în mod
instituţii de stat instituţii de stat direct şi imediat

F IN A N Ţ E
94
P U B L IC E
e ş taxe, există u n e le d e o s e b iri d is tin c te :
L-~_ m p o z itu lu i, s ta tu l nu este o b lig a t să presteze un e c h iv a le n t d ire c t şi im e -
n tim p ce, p e n tru taxe, se prestează de că tre stat un se rviciu d ire c t şi, pe cât
p : : cil, im e d ia t;
'- m u l im p o z itu lu i se d e te rm in ă în fu n c ţie de na tu ra şi v o lu m u l v e n itu lu i im -
: în tim p ce m ă rim e a ta xe i d e p in d e de fe lu l şi co stu l s e rv ic iu lu i prestat;
^ i - c c z i t e , te rm e n e le de plată se stabilesc în prealabil, în tim p ce te rm e n e le de plată
cexekir se fixează, de regulă, în m o m e n tu l solicitării sau după prestarea serviciilor.

or, ta xe le p o t fi:

e ş ti încasate de in s ta n ţe le ju ris d ic ţio n a le p e n tru a c ţiu n ile in tro d u s e


spre ju d e c a re ;
servicii p e n tru eliberarea, ce rtifica re a , legalizarea sau a u te n tific a re a de
acte, c o p ii etc.
p e n tru e lib erarea de c e rtific a te de o rig in e , acordarea de vize ş.a.
a tiv e p e n tru e lib e ră ri de paşa poarte , perm ise, a u to riz a ţii, le g itim a ţii de
către o rg a n e le a d m in is tra ţie i d e stat;'
ta xe de piaţă ; taxă balneară; p e n tru am enajarea te rito riu lu i; p e n ­
tru cazare; parcare şi altele, c o n fo rm le g isla ţie i în vig oare.

_egii taxei de sta t a R e p u b licii M o ld o va , nr.1216 d in 03.12.1992 (art.2), taxa


x încasează:
- : ru cererile de chem are în ju d e ca tă , p e n tru ce re rile te rţilo r care au re ve n d ică ri
ce sine stă tă to a re , p e n tru ce re rile cu p riv ire la litig iile p re c o n tra c tu a le , p e n tru
;e -er;le (p lâ n g e rile ) v iz â n d cauzele cu p ro ce d u ră specială, p e n tru p lâ n g e rile de
scel şi de recurs, p e n tru ce rerile de revizuire, p re cu m şi p e n tru eliberarea de că-
r e nstanţa ju d e că to re a scă a c o p iilo r (d u p lic a te lo r) de pe d o c u m e n te ;
oentru înregistrarea a cte lo r de stare civilă, p re cu m şi p e n tru eliberarea a d e ve rin ţe lo r
-e cetate de în re g istra re a a cte lo r de stare civilă şi a a d e v e rin ţe lo r vizâ n d m o d ifîca -
ea com pleta rea , corectarea şi restabilirea d a te lo r d in actele de stare civilă;
c e -tru eliberarea, către ce tă ţe n ii R epublicii M o ld o va , a pa şa p o a rte lo r sau a docu-
-e.n telor în lo c u ito a re în sch im b u l celor p ie rd u te , a fo ilo r s u p lim e n ta re la paşa-
: : " u l ce tă ţe a n u lu i R epublicii M o ld o va care pleacă să d o m ic ilie ze în străinătate;
ce n tru exam inarea cererii de acordare a ce tă ţe n ie i R epublicii M o ld o va sau de re-
- .n ţa re la ea; p e n tru eliberarea sau p re lu n g ire a vize lor; p e n tru exam inarea cererii
ce acordare sau de p re lu n g ire a d re p tu lu i de şedere p rovizorie; p e n tru exam inarea
ce'erii de acordare a d re p tu lu i de şedere p e rm a n e n tă ; p e n tru acordarea sau pre-
-n g ire a d re p tu lu i la m uncă; p e n tru eliberarea c o n firm ă rii de re p a triere etc.;
ce n tru înregistrarea d o m ic iliu lu i;
c e n tru cererile de fo n d a re a m ijlo a c e lo r de in fo rm a re în m asă;

F IN A N Ţ E
95
P U B L IC E
6) p e n tru eliberarea p e rm ise lo r de v â n ă to a re şi de p e scu it;
7) p e n tru răscum părarea b u n u rilo r de s ta t de că tre p e rsoan ele fizice;
8) p e n tru eliberarea c e rtific a tu lu i v iz â n d d re p tu l la m oşte nirea p ă m â n tu lu i pers
n e lo r fizice şi ju rid ic e ;
9) p e n tru înregistrarea g a ju lu i, e lib erarea e x tra s u lu i d in R egistrul g a ju lu i b u n u ri
m o b ile sau p e n tru fu rn iza re a o rică re i a lte in fo rm a ţii vizâ n d în re g istra re a gajul
10) p e n tru actele n o ta ria le în d e p lin ite de n o ta ri şi de alte persoane a b ilita te p rin leg
11) p e n tru eliberarea p e rm is iu n ii de folosire a d e n u m irii o ficiale sau istorice a sta tu lu i
m arca de p ro d u s şi/sau în m arca de serviciu, p re c u m şi în d e se n u l sau m ode
in d u s tria l; I I 1) p e n tru aplica rea a p o s tile i pe a c tu l em is pe n u m e le sau în inte
sul p e rs o a n e lo r fizice (c e tă ţe n i ai R e p u b licii M o ld o v a , c e tă ţe n i stră in i şi apa t
şi p e rs o a n e lo r ju rid ic e ; 1 12) p e n tru e lib e ra re a d ip lo m e i de în re g is tra re a sim
lu lu i p u b lic , p re c u m şi p e n tru e lib e ra re a c o p iilo r şi a e xtra s e lo r d in A rm oria
G eneral al R e p u b licii M o ld o v a ;
12) p e n tru a lte tra n z a c ţii şi a c ţiu n i de im p o rta n ţă ju rid ic ă .

în ca d ru l sis te m e lo r fiscale c o n te m p o ra n e , regăsim şi p lă ţile o b lig a to rii specifice sf


sociale, cu în co rp o ra re a e le m e n te lo r d in c a d ru l re la ţiilo r de a sigurări, cum se referă ţ
co n trib u ţiile şi/sau p rim e le de asig u rare. D e fin iţii:

D e fin iţie p re le vă ri o b lig a to rii că tre stat de la a n u m iţi c o n trib u a b ili, p e rs a


g e n e ra liz a tă ne fizic e sau ju rid ic e , care be n e ficia ză d e a n u m ite servicii p u b a
din lite ra tu ra de sau a c tiv ită ţi ale s ta tu lu i. P rin cipală caracteristică rezidă în o a
s p e c ia lita te g a tiv ita te a p lă ţii la n iv e lu l s ta b ilit de lege. Exem ple: c o n trib u t j
p e n tru a sig u ră ri sociale de stat, p rim e p e n tru a sig u ră rile medica^
o b lig a to rii, c o n trib u ţii la fo n d u l de şom aj etc.
C o n trib u ţie de sum ă d a to ra tă , în m o d o b lig a to riu , de p a rtic ip a n t la sistem ul
a s ig u ră ri sociale b lic de a sigurări sociale;
(C onform Legii R e publicii M o ld o va p riv in d sistem ul p u b lic de
a sig u ră ri sociale, nr. 489-XIV d in 08.07.1999, art. 1)
P rim a de a s ig u rare o sum ă fixă sau o c o n trib u ţie p ro c e n tu a lă la salariu şi la alte
o b lig a to rie de co m p e n se , pe care a s ig u ra tu l este o b lig a t să o plătească asi
asisten tă m e d ic a lă ră to ru lu i p e n tru p relu are a riscu lu i a sig u ra t al persoanei, c o n f**
p re v e d e rilo r le g isla ţie i.
(C onform Legii R epublicii M o ld o va cu p rivire la asigurarea oblig
rie de asistenţă m edicală, Nr. 1585-XIII d in 27.02.98, art. 17)

T răsătu rile specifice ale c o n tr ib u ţiilo r de a sig u ră ri sunt:


• O b lig a tiv ita te a p lă ţii la n iv e lu l s ta b ilit d e le ge în te rm e n e le şi p e rio a d e le ştab
• C o n trib u a b ilii b e n e ficia ză de c o n tra p re s ta ţii d ire c te d in p a rte a s ta tu lu i în m o.
tu l a p a riţie i şi în tru n irii c o n d iţiilo r s p e cifica te în le g is la ţie (o b ţin e re a su m e lo r
to ru lu i de şom aj d in m o m e n tu l p ie rd e rii lo c u lu i de m u n că ; o b ţin e re a pens
o b ţin e re a s e rv ic iilo r m e d ic a le în m o m e n tu l îm b o ln ă v irii etc.).

F IN A N Ţ E
96
P U B L IC E
JN C Ţ IIL E Ş I C L A S I F I C A R E A I M P O Z I T E L O R

ce sp e cia lita te , s u n t s u b lin ia te cin ci fu n c ţii de bază ale im p o z ite lo r: fiscală; de


%r e re d is trib u ire ; de reglare; d e c o n tro l.
:a lă a im p o z ite lo r se m a n ife stă p rin c o n trib u ţia p e rm a n e n tă şi sistem atică a
- la fo rm a re a resurselo r fin a n c ia re ale s ta tu lu i.

a form area fo n d u rilo r generale de dezvoltare a so cie tă ţii este o o b lig a ţie a tu -
jn e lo r fizice sau ju rid ic e , care o b ţin v e n itu ri im p o z a b ile sau ta xa b ile . Aceste
u tiliz a te de stat p e n tru fin a n ţa re a de o b ie c tiv e şi a c ţiu n i cu ca racter general,
* :'e g ii c o le c tiv ită ţi, ca: fin a n ţa re a in s titu ţiilo r p u b lic e , c o n s titu ire a re ze rve lo r de
e a cţiu n i şi o b ie c tiv e cu ca ra cte r e c o n o m ic şi social.

: a im p o z ite lo r, reiese că acestea re p re zin tă p re le vă ri cu ca racter o b lig a to riu şi


V jm e , s ta b ilita te a în ca să rilo r este fa c to ru l p rin c ip a l, care a trib u ie im p o z ite lo r un
dial în s tru c tu ra v e n itu rilo r b u g e ta re şi p e rm ite p rin in te rm e d iu l lo r de a sati-
:e s ită ţile p u b lic e . A stfel, fu n c ţia fiscală a im p o z ite lo r c o n trib u ie la re d is trib u ire a
n a ţio n a l în fo lo s u l p ă tu rilo r sociale.

â .fiscus" re p re zin tă tre zo re ria s ta tu lu i. Funcţia fiscală tim p în d e lu n g a t era o fu n c -


eotă p e n tru reflectare a c o n ţin u tu lu i şi d e s tin a ţie i im p o z itu lu i. în state le slab dez-
s in cele cu re g im to ta lita r de co n d u ce re , fu n c ţia fiscală, până în p rezent, p revalea-
i c e lo rla lte fu n c ţii. în aceste c o n d iţii, pova ra fiscală rid ic a tă şi u tiliza re a fis c a lită ţii
- nteresele s ta tu lu i d u c la a p a riţia fe n o m e n u lu i de e va ziu n e fiscală. C o n trib u a b ilii
ai că nu îşi în d e p lin e s c pe d e p lin o b lig a ţiile fiscale, d a r caută diverse m o d a lită ţi
ş egale de a se eschiva de la p la ta im p o z ite lo r.

de s tim u la re , p rin care se u rm ă re şte a cu m u la re a v e n itu rilo r bu g e ta re , în vederea


jirii lo r u lte rio a re , în cea m ai m are p a rte, în sferele p ro d u c tiv e şi n e p ro d u c tiv e ,
arti a c tiv ita te a e co n o m ică , în v ă ţă m â n tu l, sănătatea, ş tiin ţa , c u ltu ra ş.a. U tilizarea efi-
a resurselor b u g e ta re în aceste d o m e n ii sociale stim u le a ză p ro g re su l social, dar
:ele acestei s tim u lă ri s u n t re s im ţite peste o p e rio a d ă m ai în d e lu n g a tă de tim p .
ite n t, im p o z ite le s u n t u tiliz a te şi ca un in s tru m e n t de s tim u la re a a c tiv ită ţii eco-
e, iar e fe cte le s tim u la to rii s u n t re s im ţite în tr-o p e rio a d ă m ai scurtă de tim p .

ţ 3 de s tim u la re a im p o z ite lo r se m a n ife stă a tâ t p rin favorizarea, cât şi p rin co n strâ n -


c o n trib u a b ililo r. U tilizarea în fis c a lita te a în le s n irilo r şi s a n c ţiu n ilo r fiscale p re su p u -
- am bele cazuri, e fe c tu l de stim u la re , d eo are ce fie ca re m ăsură se aplică p re cu m o re-
a starea u n e i a n u m ite sfere a a c tiv ită ţii e co n o m ice , care necesită a m e ste cu l s ta tu lu i,
-te rm e d iu l fu n c ţie i de s tim u la re , im p o z itu l d e v in e un in s tru m e n t v ia b il al p o litic ii
a s ta tu lu i.

'a de re d is tr ib u ir e a im p o z ite lo r c o m p o rtă un cara cte r o b ie c tiv şi reiese d in fu n c ţii-


Dază ale s ta tu lu i. Această fu n c ţie asigură p ro cesul d e re d is trib u ire a u ne i p ă rţi a p ro -

F IN A N Ţ E
97
P U B L IC E
d u s u lu i in te rn b ru t. Prin fu n c ţia dată, se accen tu ează ro lu l im p o z itu lu i ca un in stru m
c e n tra liz a t în re la ţiile de d is trib u ire şi re d is trib u ire a resurselo r fin a n c ia re p u b lic e .

R edistribuirea u n o r v e n itu ri p rim a re sau deriva te c o n s titu ie o p e ra ţiu n e a de p re lu a re a u


resurse în vede rea re p a rtiz ă rii lo r p e n tru satisfacerea u n o r tre b u in ţe a cce p ta te în fo lo
alto ra , d e câ t p o se so rii in iţia li ai resurselor. A stfel, im p o z ite le s u n t re d is trib u ite , cu p rio r
te, în sferele n e p ro d u c tiv e , care s u n t fin a n ţa te d in b u g e t (o cro tire a să n ă tă ţii, m e n ţin e '
o rd in ii p u b lic e , în v ă ţă m â n t, c u ltu ră , s p o rt ş.a.)

F u n c ţia d e re g la re a im p o z ite lo r reiese d in nece sitatea re g le m e n tă rii d e că tre stat a u


procese e c o n o m ic e şi sociale. F u n cţiile e c o n o m ic e ale s ta tu lu i se c o m p lic ă în co n d iţ
d e z v o ltă rii re la ţiilo r de p ia ţă şi lib e ra liz ă rii a c tiv ită ţii a g e n ţilo r e c o n o m ic i.

Reglarea u n o r fenom ene econom ice sau sociale a cţio n e a ză în m o d d ife rit, în cazul u n it'
lo r e c o n o m ic e sau a p e rs o a n e lo r fizice. La u n ită ţile e c o n o m ice , p rin im p o z ite şi taxe
in flu e n ţe a z ă p re ţu rile m ă rfu rilo r şi ta rife le p e n tru e xe cu ta re de lu cră ri şi se rvicii p ub l
re n ta b ilita te a , e ficie n ţa e c o n o m ic o -fin a n c ia ră etc. La p e rso a n e le fizice, p rin im p o z ite
ta xe se stim u le a ză u tiliza re a cât m ai p ro d u c tiv ă a te re n u rilo r a g ric o le şi a a lto r bun
pe care le au în p a trim o n iu l persona l, se lim ite a ză c o n s u m u l u n o r p ro d u s e d ă u n ă t
să n ă tă ţii etc.

în p ro cesul de re g le m e n ta re fiscală, s ta tu l efectuează o anaUză m u ltila te ra lă a a c tiv it'


e c o n o m ic e , d a r p e n tru a o b ţin e un e fe c t m a xim este n e v o ie de efe ctu a re a u n u i co n ’
asupra c o re c titu d in ii fu n c ţio n ă rii m e c a n is m u lu i fiscal.

Im p o z ite le , ca şi fin a n ţe le , în d e p lin e s c fu n c ţia d e c o n tro l, care re fle ctă c o re c titu d i


d e ru lă rii, d in p u n c t de ve d e re c a n tita tiv şi c a lita tiv, a p ro c e s u lu i de d is trib u ţie , pern
ve rifica re a fa p tu lu i dacă încasările fiscale s u n t c o le c ta te la tim p , c o re c t şi c o m p le t şi
co n se cin ţă , p o a te d e te rm in a n e ce sitatea şi d ire c ţiile e fe c tu ă rii re fo rm e i fiscale.

Im p o z ite le , in s titu ite în m a jo rita te a s ta te lo r lu m ii, s u n t ca ra cte riza te p rin e te ro g e n ita


lor, d e te rm in a tă d e d e o se b irile , care privesc a tâ t tră s ă tu rile d e fo rm ă , cât şi de co n ţi
Im p o z ite le , g ru p a te în baza u n o r c rite rii ş tiin ţific e , se clasifică astfel:

D u p ă tră s ă tu r ile a) d ire cte ;


d e fo n d b) in d ire c te .
D u p ă o b ie c tu l a) im p o z ite pe v e n it, care afectează v e n itu rile p e rso a n e lo r f r
im p u n e rii sau ju rid ic e ;
b) im p o z ite pe avere, care afectează b u n u rile m o b ilia re sau i
b ilia re ale c o n trib u a b ilu lu i;
c) im p o z ite pe co n su m , care afectează c h e ltu ie lile d e co n ;
(TVA, accizele).
D upă scopul a) im p o z ite cu ca ra cte r fiscal;
u r m ă r it la in s titu ir e b) im p o z ite cu ca ra cte r de o rd in e .

F IN A N Ţ E
98
P U B L IC E
rvenţa cu a) p e rm a n e n te , când se încasează p e rio d ic (de regulă, anual);
is e a ză la b) in c id e n ta le , când se in s titu ie şi se încasează o sin g u ra dată (de
regulă, în s itu a ţii e xce p ţio n a le ).
itu ţia care 1) în sta te le de t ip federal, d e o se b im :
zstrează a) im p o z ite fe d e ra le ;
b) im p o z ite ale s ta te lo r m e m b re ale fe d e ra ţie i;
c) im p o z ite locale.
2) în sta te le de tip u n ita r, d e o se b im :
a) im p o z ite g e s tio n a te de a d m in is tra ţia ce n tra lă de stat;
b) im p o z ite g e s tio n a te d e a d m in is tra ţiile locale.

C A R A C T E R IS T IC A G E N E R A L A A P R IN C IP A L E L O R
C A T E G O R II D E I M P O Z I T E

istica impozitelor directe

.eche fo rm ă de im p u n e re - im p o z ite le d ire c te - se d e fin e ş te p rin a n u m ite trăsă-


ic tiv e :
Sunt n o m in a tiv e - se stabilesc n o m in a l în sarcina u n o r p e rsoan e fizice sau ju rid ic e
s u p o rta to ru l este aceeaşi persoană cu s u b ie c tu l acesteia);
Sunt sta b ilite d ife re n ţia t pe v e n itu rile şi pe averea p e rs o a n e lo r fizice sau ju rid ic e ;
Sunt calcula te d ife re n ţia t în fu n c ţie de ca p a cita te a c o n trib u tiv ă a p lă tito ru lu i (m ă-
- m ea v e n itu rilo r, averii, s itu a ţia socială);
. izează o b lig a tiv ita te a - c u a n tu m u l şi te rm e n e le de p la tă s u n t s ta b ilite şi aduse
cin tim p la c u n o ş tin ţă p lă tito rilo r;
'■ Iodulîncasării se realizează d ire c t de la s u b ie c tu l (persoană) im p o z itu lu i, d im in u ­
ând v e n itu rile n o m in a le sau averea acestuia;
Sunt rigide, în sensul că nu p o t fi m o d ific a te ra p id , ne ce sitâ n d schim b are a legisla-
: ei fiscale în baza a rg u m e n tă rilo r şi p ro ce se lo r d e cizio nale .

c t e de c rite riile , care stau la baza aşezării lor, im p o z ite le d ire c te s u n t g ru p a te în


nari c a te g o rii: im p o z ite reale şi im p o z ite perso n a le .

au d re p t fu n d a m e n t o b ie c tu l im p o z itu lu i şi se stabilesc în le ­
g ă tu ra cu a n u m ite o b ie c te m a te ria le , adică fo rm e le co n cre te
d e e xiste n ţă a m a te rie i im p o z a b ile d e ţin u te de fiecare c o n tri­
b u a b il, in d ife re n t de s itu a ţia acestuia (de e x e m p lu : im p o z itu l
pe te re n u ri d e ţin u te , c lă d iri etc.).
3Bzitele au d re p t fu n d a m e n t s u b ie c tu l im p o z itu lu i şi se stabilesc ţin â n -
tonale du-se c o n t d e starea m a te ria lă şi s itu a ţia socială a fie că ru i p lă ti­
n-ective) to r (im p o z ite le pe v e n itu rile ; im p o z ite le pe avere).

F IN A N Ţ E
99
P U B L IC E
P rivite p rin prism a tip u rilo r de im p o z ite stabile, acestea s u n t cla sifica te astfel:
Im p o z ite 1) im p o zite p e a v e re a p ro p riu -zis ă
p e a v e re a) im p o z ite d in su b sta n ţa averii;
b) im p o z ite asupra averii (se plăte sc d in v e n itu l p ro d u s de avere
2) im p o zite p e c irc u la ţia a v e rii
a) im p o z ite pe succesiuni;
b) im p o z ite pe d o n a ţii.
3) impozite asupra creşterii averii
a) im p o z ite pe p lu su l de va lo a re im o b ilia ră ;
b) im p o z itu l pe sp o ru l d e avere d o b â n d ită la război.
Im p o z ite 1) im p o z itu l pe v e n itu rile p e rsoan elo r fizice;
p e v e n it 2) im p o z itu l pe v e n itu rile p e rsoan elo r ju rid ice .

Caracteristica impozitelor indirecte

Im p o z ite le in d ire c te re p re z in tă p re le v ă rile de resurse b ă n e şti de la p o p u la ţie , p rin ada


garea u n o r co te d e im p o z it la p re ţu rile m ă rfu rilo r, se sta b ile sc asupra vâ n ză rii b u n u r
sau a p re stă rii u n o r servicii.

T răsăturile distin ctive (specifice) ale im p o z ite lo r in d ire c te su n t:


• in c id e n ţa in d ire c tă pe care o p re s u p u n în ra p o rt cu s u p o rta to rii sarcin ii fiscale
• s u b ie c tu l d iferă, de re gulă, de s u p o rta to ru l sarcin ii fiscale (c o n trib u a b ilii st
a g e n ţii e c o n o m ic i, iar d e s tin a ta rii e fe c tiv i s u n t c o n s u m a to rii fin a li);
• su m ele p lă tite de că tre a g e n ţii e c o n o m ic i s u n t p e rc e p u te p e n tru vânzarea bun*
rilo r sau prestarea s e rv ic iilo r şi re c u p e ra te de la u tiliz a to rii fin a li, p rin include
acestora în p re ţu l de vânzare;
• nu ţin c o n t de p u te re a de c u m p ă ra re a s u p o rta to ru lu i.

S u p o rta to rii im p o z ite lo r in d ire c te su n t to ţi acei care consu m ă b u n u ri d in ca tegoria celor


puse, in d ife re n t de v e n itu rile , averea, profesia sau situaţia personală a acestora. Im poz
in d ire c te su n t p revăzute fie în co te p ro ce n tu a le asupra v a lo rii m ă rfu rilo r vâ n d u te şi a se
c iilo r prestate, fie în sum e fixe pe u n ita te de m ăsură. Aceste im p o z ite nu asigură o repar
e ch ilib ra tă a sa rcin ilo r fiscale. In d ife re n t de m ă rim e a v e n itu rilo r o b ţin u te de consum a:
cota de aplica re a im p o z ite lo r este unică. însă, ra p o rta t la în tre g u l v e n it de care disp
cu m p ă ră to ru l, im p o z itu l in d ire c t capătă un caracter regresiv. A stfel, cu cât o persoana I
ficiază de v e n itu ri m ai m ici, cu a tâ t s u p o rtă m ai greu presiunea fiscală a im p o z ite lo r in d ir
te. Aceste im p o z ite afectează pu te re a de cu m p ă ra re a c o n s u m a to rilo r şi, deci, contribui-
scăderea n iv e lu lu i de tra i al p o p u la ţie i. Din ca te g o ria im p o z ite lo r in d irecte, fac parte: ta
de consum aţie, m o n o p o lu rile fiscale, taxele vam ale, taxele de tim b ru şi înregistrare.

Taxele de c o n s u m a ţie s u n t im p o z ite c u p rin s e în p re ţu l d e vânza re al m ă rfu rilo r proc


şi s e rv ic iilo r prestate . Ele se în tâ ln e s c sub d iverse fo rm e : taxe de co nsu m a ţie pe prc
(speciale) şi taxe generale pe vânzări.

FINANŢE
100
PUBLICE
m : - =jmaţie pe produs (accizele) se aşază asupra u n o r produse d e te rm in a te
sunt taxe speciale p e rce p u te d ire c t sau in d ire c t asupra p ro d u s e lo r d in ţară şi
■K. 'e accizele au un ra n d a m e n t fiscal rid ica t p rin sp e ctru l de p roduse supuse
fe e :e calculează în sum e fixe pe u n ita te sau în cote p ro ce n tu a le a p lica te p re ţu lu i
I ja c u r ile de m ă rfu ri supuse accizelor şi co te le lo r diferă de la o ţară la alta şi de
p t c 'sca lă la alta. Adesea, accizele su n t u tiliz a te în vederea realizării u n o r o b ie ctive
■ ■ 'i'r a co n su m u lu i de alcool şi tu tu n . C o n co m ite n t, s u n t supuse accizelor com -
■ fc ' :c _sele e n e rg e tice şi energia electrică, pre cu m şi b u n u rile de lux.

le pe vânzări se în tâ ln e s c sub fo rm a im p o z itu lu i pe cifra de afaceri sau ve-


. în pra ctica in te rn a ţio n a lă , se cuno sc tre i fo rm e de aşezare a im p o z itu lu i
feceri: fo rm a im p o z itu lu i cu m u la tiv, fo rm a im p o z itu lu i unic (m onofazic) şi fo rm a
cu p la tă fra c ţio n a tă :
ul pe cifra de afaceri se aşază sub fo rm a im p o z itu lu i cu m u la tiv, m ă rfu rile
în to a te e ta p e le (la n ţu l vâ n ză rii b u n u lu i de la p ro d u c ă to r la co n su m a -
p rin care tre c până a ju n g la c u m p ă ră to r, o b ţin â n d în aşa fel „im p o z itu l în
sau „im p o z itu l în cascadă". D a to rită a cestui m o d de aşezare, care duce la
=3 im p o z itu lu i pe im p o z it, u n e le ţă ri au re n u n ţa t la această fo rm ă , ch ia r dacă
-i ra n d a m e n t fiscal în a lt. M ă rim e a a b so lu tă a im p o z itu lu i d e p in d e de lu n g i-
tu lu i e c o n o m ic p rin care tre c e m arfa, im p u n â n d u -s e la fie ca re fază.
c a id im p o z itu l pe cifra de afaceri se aşază sub fo rm a im p o z itu lu i m onofazic, aces-
ază o singură dată, in d ife re n t de lu n g im e a c irc u itu lu i e co n o m ic de la p ro d u -
::n s u m a to r. Dacă im p o z itu l se încasează la m o m e n tu l vânzării m ă rfii de către
p rim u lu i cum părător, atu n ci avem taxa pe p ro d u cţie , iar daca se încasează la
iA _ co m e rţu lu i, a tu n ci avem taxa asupra vânzării sau im p o z it pe circulaţie.
■s —p o z itu lu i un ic cu p la tă fra c ţio n a tă este d e n u m ită taxă asupra v a lo rii adă u g a -
'•A .~ V A se p o a te calcula p rin d o u ă m e to d e :
m-<- solicarea c o te i asupra v a lo rii a d ă u g a te , ca lcu la tă ca d ife re n ţa d in tre p re ţu l de
« r z s 'e şi p re ţu l d e cu m p ă ra re , la fie ca re sta d iu pe care îl p a rcu rg e m arfa;
b " aolicarea co te i asupra p re ţu lu i de vânza re d in s ta d iu l respectiv, o b ţin â n d u -
ii t f e l taxa co le cta tă , d in care se scade ta xa (sum a) d e d u c tib ilă , ca lcula tă p rin
'ea co te i la p re ţu l de vânzare d in s ta d iu l a n te rio r (p re ţu l de c u m p ă ra re d in
ul respectiv).
le fiscale su n t in s titu ite asupra p ro d u c ţie i şi vâ n ză rii a n u m ito r p roduse . în
părare, m o n o p o lu rile fiscale p o t fi d e p lin e şi p a rţia le . M o n o p o lu rile fiscale
re stitu ie de că tre s ta t a tâ t asupra p ro d u c ţie i, cât şi asupra c o m e rţu lu i cu rid ic a ­
t u l . M o n o p o lu rile fiscale p a rţia le se in s titu ie fie n u m a i asupra p ro d u c ţie i şi
cu rid ica ta , fie n u m a i asupra c o m e rţu lu i cu a m ă n u n tu l.
fiscal re p re zin tă d re p tu l pe care şi-l rezervă sta tu l de a p ro d u c e şi/sau de a
f e u n "te b u n u ri de con su m (alcool, zahăr, tu tu n ş.a.). M o n o p o lu l de sta t nu este
c special, d a r o m o d a lita te de p e rce p e re a im p o z itu lu i in d ire c t (pe c h e ltu ie li).

F IN A N Ţ E
101
P U B L IC E
P rin tre statele, în care m o n o p o lu rile fiscale a d u c c o n trib u ţii im p o rta n te , m e n ţio n ă m
lia (asupra tu tu n u lu i, c h ib ritu rilo r, p ie tre lo r de b rich e te ), G erm ania (asupra a lc o o lu lu i si
b ă u tu rilo r a lcoolice), Spania (asupra tu tu n u lu i şi p e tro lu lu i).

6.4. E L E M E N T E L E T E H N IC E A L E I M P O Z I T E L O R

Im p o z ite le şi ta xe le se caracterizează fie ca re în p a rte p rin a n u m ite tră s ă tu ri d e te rm i"


te de m o d u l de aşezare, p ro v e n ie n ţă , percepe re, ro lu l lo r etc. în acelaşi tim p , însă, s
a n u m ite e le m e n te c o m u n e spe cifice tu tu ro r im p o z ite lo r, care tre b u ie să se regăsească
re g le m e n ta re a fie c ă ru i t ip de im p o z it, fără d e care acesta nu s-ar p u te a aşeza, dete
na, u rm ă ri şi realiza. A ceste e le m e n te tre b u ie să fie b in e p re ciza te în m o m e n tu l in stit
u n u i im p o z it, d eo are ce d in ele rezultă în sarcina cui cade im p o z itu l re spectiv, cu a n tu
acestuia, m o d u l de aşezare şi percepe re, căile d e u rm ă rire în caz de n e p la tă , sancţiu
p e n tru încălcarea p re v e d e rilo r legale.

E le m e n te le te h n ic e ale im p o z itu lu i sunt:

O b ie c tu l im p o z itu lu i E le m e n tu l co n cre t, care stă la baza aşezării im p o z itu lu i şi poate


(b a za im p o za b ilă ) d ife rit în fu n c ţie d e p ro v e n ie n ţă , sco p u l u rm ă rit, n a tu ra p lă tit
lui. A stfel, ca o b ie c t al im p o z itu lu i p o a te apărea:
• V enitul sub fo rm a p ro fitu lu i (b e n e fic iu lu i) a g e n ţilo r e con o
şi v e n itu rile p e rs o a n e lo r fizice;
• Averea (b u n u rile ), care este re p re ze n ta tă de clă d iri, case, t
nuri, m ijlo a c e de tra n s p o rt;
• C heltuielile (co n su m u l), care c o n s titu ie p ro d u s u l, se rviciul
stat sau lucrarea e xe cu ta tă , b u n u l im p o rta t în cazul im p o
lo r in d ire c te ;
• Actele şi faptele realizate de organele sta tu lu i p e n tru care se
torează taxe de tim b ru şi înregistrare. Spre exem plu, elibera
legalizarea, autentificare a u n o r acte, deschiderea şi dezbat
succesiunilor, soluţionarea litig iilo r de către organele de ju d e
S u biectul im p o z itu lu i Persoana fizică sau ju rid ic ă d e ţin ă to a re sau re a liza to a re a o b ie
(co n trib u ab il, lu i im p o z a b il şi care p o tr iv it le g ii este o b lig a tă la p la ta acestuia
p lă tito r)
S u p o rta to ru l Este persoan a care s u p o rtă în u ltim a in sta n ţă sau s u p o rtă , în
(d e s tin a ta ru l) real şi e fe ctiv, im p o z itu l.
im p o z itu lu i A s p e c tu l sp e cific de c la rific a t vizează c o in c id e n ţa sau nu a sut
tu lu i şi s u p o rta to ru lu i:
- în cazul im p o z ite lo r directe, aceste d o u ă e le m e n te s u n t re
z e n ta te de una şi aceeaşi persoană. Spre e x e m p lu , în cazul
p o z ite lo r pe salarii, c o n trib u a b il este persoana fizică, ce, e
tiv, s u p o rtă această sarcină fiscală.

F IN A N Ţ E
102
P U B L IC E
- în cazul im p o z ite lo r in d ire cte (TVA, accize), aceste e le m e n te apar
ca perso a n e d ife rite . S u b ie c tu l accize lo r îi vizează pe a g e n ţii
e c o n o m ic i care p ro d u c şi realizează p ro d u se şi m ă rfu ri s u p u ­
se acestui im p o z it, în tim p ce s u p o rta to ru l este c o n s u m a to ru l,
care, efe ctiv, p lă te şte acest im p o z it în m o m e n tu l p ro c u ră rii p ro ­
d u s u lu i sau m ă rfii respective . Deci, im p o z ite le in d ire c te p lă tite
de u n e le persoan e s u n t tra n s p u s e în sarcina a lto r persoane.
A stfel, se a ju n g e la fe n o m e n u l rep ercu siu n ii im p o z ite lo r.
C- E le m e n tu l pe care se fu n d a m e n te a z ă evaluarea (calculul) im p o z i­
tu lu i. Baza d e ca lcu l p o a te să fie aceeaşi ca şi o b ie c tu l im p o z a b il
sau să d ife re de acesta. A stfel, a tu n c i când o b ie c tu l im p o z itu lu i îl
c o n s titu ie valoarea, v e n itu l sau p re ţu l acesta este, în acelaşi tim p ,
şi bază de calcul, ca, de e xe m p lu , în to a te ca zurile im p o z itu lu i pe
v e n it. Când e vo rb a de b u n u ri ca o b ie c t al im p o z itu lu i, a tu n ci,
avem d o u ă cazuri:
a) în cazul im p o z itu lu i fu n cia r, când su p ra fa ţa de te re n este e x p ri­
m a tă în m .p. sau ha este şi e le m e n t de calcul;
b) în cazul im p o z itu lu i pe im o b il, o b ie c tu l im p u n e rii este clădirea,
iar c a lcu lu l se face în fu n c ţie d e valoarea acesteia. • -
S itu aţie asem ănătoare este în cazul ta x e lo r pe succesiuni, când
o b ie c tu l ta xă rii îl co n s titu ie dezb ate rea succesiunii şi actele în to c m i­
te cu acest prilej, în tim p ce baza de calcul este valoarea acesteia.
K p rc c z /fu /u / R eflectă p ro v e n ie n ţa re surselo r bă n e şti, d in care se p lă te şte im p o ­
z itu l, re s p e c tiv d in v e n it sau avere. V e n itu l ca sursă de p la tă p o a te
apărea sub m ai m u lte fo rm e : salariu, p ro fit, d iv id e n d etc. Averea
p o a te apărea sub fo rm ă de ca p ita l (în cazul a c ţiu n ilo r em ise) sau
sub fo rm ă de b u n u ri (m o b ile sau im o b ile ).
A s p e c tu l sp e cific de c la rific a t vizează c o in c id e n ţa sau nu a sursei
de p la tă cu o b ie c tu l im p u n e rii:
- în cazul im p o z itu lu i pe v e n it, sursa im p o z itu lu i, în to td e a u n a
c o in c id e cu o b ie c tu l im p u n e rii,
- în cazul im p o z ite lo r pe avere - sursa nu în to td e a u n a c o in c id e
cu o b ie c tu l im p u n e rii, de o a re ce im p o z itu l se p lă te şte d in v e n i­
tu l o b ţin u t în u rm a e x p lo a tă rii (u tiliz ă rii) averii respective.
■E : : re im pun ere R eprezintă u n ita te a în care se e x p rim ă o b ie c tu l sau m a te ria im p o ­
zabilă , adică le ul (u.m .) în cazul v e n itu rilo r; m .p. sau ha la im p o z itu l
fu n c ia r; ca p a cita te a c ilin d ric ă la m ijlo a c e le de tra n s p o rt etc.
k '- x z i t u l u i R eprezintă im p o z itu l a fe re n t u n e i u n ită ţi de im p u n e re .
Im p o z itu l p o a te fi s ta b ilit în tr-o cotă fixă sau în co te p ro ce n tu a le .
• Cota fixă este o sum ă absolută, invariabilă pe unitatea de măsură.
• Cota pro ce n tu a lă este un p ro c e n t in s titu it asupra bazei de calcul.
Cota p ro ce n tu a lă p o a te fi p ro p o rţio n a lă , progresivă, regresivă.
A sieta (m o d u l de R eprezintă a n s a m b lu l m ă s u rilo r p riv in d id e n tific a re a subiecte
a şe za re ) şi o b ie c te lo r im p o z itu lu i, evaluarea o b ie c tu lu i im p o z a b il, d e te ~
narea im p o z itu lu i d a to ra t s ta tu lu i.
Term enul de p la tă Indică data la care sau până la care im p o z itu l tre b u ie a ch ita t ta
de stat. El apa re ca:
• in te rv a l de tim p , în care su m e le tre b u ie vărsate la b u g e t;
• dată fixă la care o b lig a ţiu n ile tre b u ie a ch ita te .
Este p e rio a d a de tim p , pe p a rcu rsu l căreia se calculează obi ş
Perioada fiscală ţia fiscală. P entru d ife rite im p o z ite p e rio a d a fiscală este d ife “
de e xe m p lu , la TVA, p e rio a d a fiscală este o lu n ă , la im p o z itu l)
b u n u rile im o b ilia re p e n tru p e rso a n e le ju rid ic e - un trim e s tr.
im p o z itu l pe v e n it - un an.
R eprezintă un a lt e le m e n t p re v ă z u t de a cte le n o rm a tiv e fisu
înlesnirile fiscale (financiare) şi se referă la re d u ce ri, scu tiri, b o n ific a ţii, a m â n ă '
eşalonă ri ale p lă ţii la b u g e t.
• S cutirile se aplică în vede rea fa v o riz ă rii a n u m ito r a c tiv ită ţi a
folose sc fo rţa de m u n c ă cu ra n d a m e n t scăzut. Ele p o t avea
un ca ra cte r social, ca în cazul s c u tirii de la im p o z it a u n o r cai
g o rii sociale de p o p u la ţie .
• Reducerile vizează a tâ t s co p u ri sociale, cât şi eco n o m ice , cj
este cazul re d u ce rii bazei im p o z a b ile la im p o z itu l pe v e n it rg
v e s tit în a n u m ite s co p u ri p re v ă z u te de lege.
• B onificaţiile se acordă p e n tru a stim u la a n u m iţi p lă tito ri de ima
zite şi taxe să-şi a ch ite o b lig a ţiile în a in te de expirarea t e r m e n
prevăzute de lege, de regulă, până la p rim u l te rm e n de p la ţi
• A m â n ă rile şi eşalonările au în v e d e re decalarea te rm e n e lo -
p la tă şi, respectiv, fra g m e n ta re a sum ei d e p la tă în m ai n j
tra n şe ce urm ează să fie vă rsate la b u g e t.
S unt p re v ă z u te în le g isla ţia fiscală a vân d sco p u l de a în tă ri c a i
S a n cţiu n ile te ru l o b lig a to riu al a c h ită rii im p o z ite lo r şi taxelo r, precizând.-«
to to d a tă , p e n a liz ă rile a p lic a te p lă tito rilo r ce se a b a t de la acea
în d a to rire legală.
Cele m ai fre c v e n t în tâ ln ite s a n c ţiu n i, în caz de n e p la tă la t e n
sau sustra gere de la im p u n e re , s u n t p e n a lită ţile (m a jo ră rile oe
tâ rzie re ) şi am enzile fiscale p e n tru în că lc ă rile care nu s u n t in fo :
u n i, p o tr iv it p re v e d e rilo r le g ii pen ale.
în d o m e n iu l im p o z ite lo r, p o a te să in te rv in ă şi răspunderea pe-a
p e n tru c o n trib u a b ili perso a n e fizic e ori sa lariaţi şi persoane ■
dice, în ca zurile în care încălcarea n o rm e lo r p riv in d im p o z ite «
ta x e le în tru n e s c e le m e n te c o n s titu tiv e ale v re u n e ia d in tre infra:
u n ile p re vă zu te de C o d u l Penal sau a lte le gi em ise în acest scc:

F IN A N Ţ E
P U B L IC E
A R I D E R E C A P IT U L A R E
: explica ţi c o n ţin u tu l econ om ic a l im pozitelor,
lă s a tu rile caracteristice ale im pozitelor,
tă ro lu l im p o z ite lo r?
: caracterizează fu n c ţia socială a im p o z itu lu i?
: n i festă fu n c ţia fiscală a im p o z ite lo r în statele în tra n ziţie ?
■ nstrum entele de realizare a fu n c ţie i de s tim u la re a im p o z ite lo r?
si e xp lica ţi c o n ţin u tu l e co n o m ic taxelor.
_i tră să tu rile caracteristice ale taxelor,
şi e xp lica ţi c o n ţin u tu l econ om ic a l c o n trib u ţiilo r sociale şi m edicale.
i tră să tu rile caracteristice ale c o n trib u ţiilo r sociale şi m edicale.
r d ife re n ţa d in tre im pozite, taxe şi c o n trib u ţiile sociale şi cele m edicale.
T criteriile de clasificare şi p rin cip a le le ca te g o rii de im p o z ite ?
zaţi im p o zite le directe d in p u n c t de vedere a l c o n ţin u tu lu i lor.

B | k ' : specificul im p o z ite lo r in d ire cte din p u n c t de vedere a l c o n ţin u tu lu i lor.
d ife re n ţa d in tre im p u n e re a directă şi cea in d ire ctă p rin p rism a e fectulu i asupra
ua b ililo r.
câţi şi e xp lica ţi elem entele tehnice ale im pozitelor.

DE A U T O E V A L U A R E
ţi definiţia generalizată a impozitului:
: T-evări o b lig a to rii către sta t de la a n u m iţi c o n trib u a b ili p e rsoan e fizice sau ju ri-
i :e. care ben e ficia ză d e a n u m ite servicii p u b lic e sau a c tiv ită ţi ale s ta tu lu i;
: ata e fe ctu a tă d e p e rso a n e le fizic e şi ju rid ic e p e n tru s e rviciile p re sta te acestora
ae n s titu ţiile p u b lic e care p rim esc, în to c m e s c sau eliberează d ife rite acte, p re ­
sează se rvicii şi rezolvă a lte in te re se le g itim e ;
: c o n trib u ţie bănească o b lig a to rie şi cu titlu n e ra m b u rs a b il, d a to ra tă , c o n fo rm
e g s ta tu lu i de către p e rso a n e le fizice şi ju rid ic e p e n tru v e n itu rile pe care le o b ţin
sau p e n tru averea pe care o posedă.
» j- anta corectă
c

Mectaţi definiţia generalizată a contribuţiilor:


I p h ta e fe c tu a tă de p e rso a n e le fizic e şi ju rid ic e p e n tru s e rv ic iile p re sta te acestora
n s titu ţiile p u b lic e care p rim esc, în to c m e s c sau eliberează d ife rite acte, p re -
-e a ză servicii şi rezolvă a lte in te re se le g itim e ;
: a evări o b lig a to rii către stat de la a n u m iţi c o n trib u a b ili perso a n e fizice sau ju ri-
: :e, care ben e ficia ză de a n u m ite servicii p u b lic e sau a c tiv ită ţi ale sta tu lu i;

FINANŢE
105
PUBLICE
3) o c o n trib u ţie bănească o b lig a to rie şi cu titlu n e ra m b u rs a b il, d a to ra tă , c o n f
le gii, s ta tu lu i d e că tre p e rso a n e le fizice şi ju rid ic e p e n tru v e n itu rile pe care le
sau p e n tru averea pe care o posedă.
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: b.

3. Privite prin prisma conţinutului economic, impozitele reprezintă:


a) o re la ţie bănească, a p ă ru tă în ca d ru l m işcării în tr-o sin g u ră d ire c ţie a v a lo rii
c o n trib u a b ili spre stat, în m ă rim e şi te rm e n i p re s ta b iliţi;
b) o sum ă c o n cre tă d e ban i, pe care c o n trib u a b ilii o prelevează în favo a re a sta
în a n u m ite p e rio a d e de tim p , c o n fo rm u n e i p ro c e d u ri s ta b ilite ;
c) o o b lig a ţie p u b lic ă a fie c ă ru i c o n trib u a b il d e a tra n s m ite s ta tu lu i o p a rte d in Vv
tu rile sau averea sa.
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: a.

4. Neechivalenţa impozitelor poate fi explicată astfel:


a) in s titu ire a de im p o z ite se face în baza a u to riz ă rii c o n fe rite p rin lege;
b) p la ta nu este ben e vo lă , ci c o m p o rtă ca ra cte r o b lig a to riu p e n tru to a te persoa
care o b ţin v e n itu ri sau d e ţin b u n u ri d in c a te g o ria c e lo r supu se im p o z ită rii,
fo rm le g ilo r în vig o a re ;
c) p re le v ă rile de im p o z ite la fo n d u rile p u b lic e de resurse fin a n c ia re se fac cu
d e fin itiv şi n e ra m b u rsa b il;
d) se referă la o p la tă ,în s c h im b u l căreia c o n trib u a b ilii nu b e n e ficia ză de c o n tra p re
d ire c te şi im e d ia te d in p a rte a s ta tu lu i, şi p re s u p u n e o a n u m ită d ife re n ţă '
c u a n tu m u l im p o z ite lo r p lă tite şi valoarea s e rv ic iilo r p rim ite în s c h im b în v iito r
In d ic a ţi v a ria n ta corectă
Răspuns: d.

5. Obligativitatea impozitelor poate fi explicată astfel:


a) se referă la o p la tă în s c h im b u l căreia c o n trib u a b ilii nu be n e ficia ză de c o n tra p r
d ire c te şi im e d ia te d in p a rte a s ta tu lu i, şi p re s u p u n e o a n u m ită d ife re n ţă
c u a n tu m u l im p o z ite lo r p lă tite şi valoarea s e rv ic iilo r p rim ite în s c h im b în v iit
b) p la ta nu este b e n e vo lă şi vizează to a te p e rso a n e le care o b ţin v e n itu ri sau
b u n u ri d in c a te g o ria ce lo r supu se im p o z ită rii, c o n fo rm le g ilo r în vig o a re ;
c) p re le v ă rile d e im p o z ite la fo n d u rile p u b lic e d e resurse fin a n c ia re se fa c cu
d e fin itiv şi n e ra m b u rs a b il;
d) in s titu ire a de im p o z ite se face în baza a u to riz ă rii c o n fe rite p rin lege.
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: b.

6. Funcţia fiscală a impozitelor se referă la:


a) a cu m u la re a v e n itu rilo r b u g e ta re în ve de rea re d is trib u irii lo r u lte rio a re , în cea
m are p arte, în sferele p ro d u c tiv e şi n e p ro d u c tiv e , cu m ar fi a c tiv ita te a econ
în v ă ţă m â n tu l, sănătatea, ş tiin ţa , c u ltu ra ş.a.;

FINANŢE
106
PUBLICE
s itu e a z ă ro lu l im p o z itu lu i ca un in s tru m e n t c e n tra liz a t în re la ţiile de d is tri-
- ş re d is trib u ire a re surselo r fin a n c ia re p u b lic e ;
r jţ ia p e rm a n e n tă şi sistem atică a im p o z ite lo r la fo rm a re a resurselo r fin a n -
ale s ta tu lu i;
catea re g le m e n tă rii de că tre sta t a u n o r procese e c o n o m ic e şi sociale.
ta corectă

de reglare a impozitelor se referă la:


J a re a v e n itu rilo r b u g e ta re în vederea re d is trib u irii lo r u lte rio a re , în cea m ai
e carte , în sferele p ro d u c tiv e şi n e p ro d u c tiv e , cum ar fi a c tiv ita te a e co n o m ică ,
ă m â n tu l, sănătatea, ştiin ţa , c u ltu ra ş.a.;
3 : :entuează ro lu l im p o z itu lu i ca un in s tru m e n t c e n tra liz a t în re la ţiile de d is tri-
e 5 re d is trib u ire a resurselo r fin a n c ia re p u b lic e ;
o u ţia p e rm a n e n tă şi siste m a tică a im p o z ite lo r la fo rm a re a resurselo r fin a n -
re ale s ta tu lu i;
e t a t e a re g le m e n tă rii de către sta t a u n o r procese e c o n o m ic e şi sociale.
— ta corectă

' trăsăturile de fond impozitele, se clasifică în:


■anente şi in c id e n ta le ;
fr e s c e şi in d ire c te ;
p e z p fe d e ra l şi de t ip u n ita r;
ro z itu l pe v e n it, im p o z itu l pe avere şi im p o z ite pe avere.
anta corectă

d a caracteristică a impozitelor directe:


ae-soana care p lă te ş te im p o z itu l este şi persoana care e fe c tiv îl s u p o rtă ;
a â t t o r ii su n t d o a r acele persoane, care con su m ă b u n u ri d in c a te g o ria c e lo r im -
3Lse-
e stabilesc asupra vâ n ză rii b u n u rilo r sau a p re stă rii u n o r servicii;
: =:e ca ra cte risticile de m ai sus s u n t va la b ile p e n tru im p o z ite in d ire cte .
*z -ia n ta corectă

îla caracteristică a impozitelor indirecte:


re 's o a n a care p lă te ş te im p o z itu l este şi persoana care e fe c tiv îl s u p o rtă ;
se stabilesc asupra vâ n ză rii b u n u rilo r sau a p re stă rii u n o r servicii;
t ' i : to rii im p o z ite lo r in d ire c te s u n t d o a r persoan e ju rid ic e n e re zid e n te ;
- : s:e ca ra cte risticile de m ai sus s u n t va la b ile p e n tru im p o z ite in d ire c te .
‘ C 'ia n ta corectă
b.

F IN A N Ţ E
107
P U B L IC E
11. Printre trăsăturile distinctive ale impozitelor directe, regăsim:
a) s u b ie c tu l diferă, de regulă, de s u p o rta to ru l sarcinii fiscale;
b) nu ţin c o n t de p u te re a de cu m p ă ra re a s u p o rta to ru lu i;
c) s u n t n o m in a tiv e şi s ta b ilite d ife re n ţia t;
d) to a te tră s ă tu rile de m ai sus s u n t va la b ile p e n tru im p o z ite in d ire c te .
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: c.

12. Printre trăsăturile distinctive ale impozitelor indirecte, regăsim:


a) s u b ie c tu l d iferă, de regulă, de s u p o rta to ru l sarcin ii fiscale;
b) nu ţin c o n t de p u te re a de cu m p ă ra re a s u p o rta to ru lu i;
c) s u n t p e rc e p u te p e n tru vânzarea b u n u rilo r sau prestarea s e rv ic iilo r şi recupe
de la u tiliz a to rii fin a li;
d) to a te tră s ă tu rile de m ai sus s u n t va la b ile p e n tru im p o z ite in d ire c te .
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: d.

13. în general, există 12 elemente tehnice ale impozitului. Numiţi cel puţin 6
mente de bază.
Răspuns: o b ie c tu l, s u b ie c tu l, baza de calcul, s u p o rta to ru l, sursa d e plată , u n ita te a irr,
nerii, co ta im p o z itu lu i, asieta, te rm e n u l de plată , p e rio a d a fiscală, în le sn irile , sancţiun

14. Obiectul impozitului este:


a) e le m e n tu l co n cre t, care stă la baza aşezării im p o z itu lu i şi p o a te fi d ife rit în fun
de p ro v e n ie n ţa , sco p u l u rm ă rit, n a tu ra p lă tito ru lu i;
b) persoana fizică sau ju rid ic ă d e ţin ă to a re sau re alizatoare a o b ie c tu lu i im poza'
care, p o triv it le g ii, este o b lig a t la p la ta acestuia;
c) persoana care s u p o rtă , în u ltim ă in sta n ţă , sau s u p o rtă , în m o d real şi e fe ctiv, im
z itu l;
d) u n ita te a în care se e x p rim ă o b ie c tu l sau m a te ria im p o z a b ilă .
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: d.

15. Asieta (modul de aşezare) reprezintă:


1) e le m e n tu l co n cre t, care stă la baza aşezării im p o z itu lu i şi p o a te fi d ife rit în fun
de p ro v e n ie n ţa , sco p u l u rm ă rit, n a tu ra p lă tito ru lu i;
2) persoan a fizică sau ju rid ic ă d e ţin ă to a re sau rea liza to a re a o b ie c tu lu i im p o z a ’
care p o triv it le g ii este o b lig a t la p la ta acestuia;
3) a n s a m b lu l m ă s u rilo r p riv in d id e n tific a re a s u b ie c te lo r şi o b ie c te lo r im p o z it
evaluarea o b ie c tu lu i im p o z a b il, d e te rm in a re a im p o z itu lu i d a to ra t s ta tu lu i;
4) u n ita te a în care se e x p rim ă o b ie c tu l sau m a te ria im p o z a b ilă .
In d ic a ţi va ria n ta corectă
Răspuns: c.

F IN A N Ţ E
108 P U B L IC E