’

Centrul de Excelenta in Medicina si Farmacie ,,Raisa Pacalo’

REFERAT

,,MIGRENA:CAUZE, MANIFESTARILE CLINICE,

ASISTENTA DE URGENTA’’

Sirbu Irina
Grupa 207
Migrena este in general o durere de cap moderata sau severa resimtita ca o
durere pulsatila pe o parte a capului (unilateral). Majoritatea persoanelor cu
migrena au simptome asociate precum starea de rau si sensibilitatea
crescuta la lumina si sunet. Migrena este o problema de sanatate frecventa,
afectand 1 din 5 femei si 1 din 15 barbati. Migrenele debuteaza in general in
tinerete. Migrenele iti pot influenta semnificativ calitatea vietii si te pot
impiedica sa iti desfasori actvitatile cotidiene normale. Unele persoane au
nevoie sa stea in pat timp de cateva zile pana ce migrena trece. Atacurile
migrenoase se agraveaza in timp, insa pentru majoritatea persoanelor,
acestea se pot imbunatati dupa multi ani.

Migrena cu aura Exista semne de alarma specifice chiar

inainte de debutul migrenei, precum
flash-uri luminoase
Migrena fara aura Este cel mai frecvent tip, in care migrena
se produce fara semne de alarma
specifice
Migreana cu aura fara (Migrena silentioasa) Sunt experimentate
aura sau alte simptome ale migrenei,
dureri de cap insa nu apare durerea de cap

Fig.1 ,,Tipuri de Migrene’’

Unele persoane au frecvent migrene, pana la cateva pe saptamana, in timp

ce altele au migrena ocazional. Este posibil sa treaca si cativa ani intre
atacurile migrenoase.

Istoric
O descriere timpurie comparabilă cu cea a migrenelor se găseș te în
papirusul Ebers, scris în jurul anului 1200 î.e.n. în Egiptul antic. În anul
200 î.e.n, scrieri aparț inând lui ș coala de medicină hipocratică au descris
aura vizuală care poate să preceadă durerea de cap ș i uș urarea parț ială
care apare după vomă.

Un craniu trepanat, din epoca fierului. Perimetrul orificiului din craniu este
rotunjit prin creș terea unui nou ț esut osos care indică faptul că persoana a
supravieț uit acestei operaț ii.
O descriere din secolul al doilea aparț inându-i lui Aretaeus din Cappadocia
a împărț it durerile de cap în trei tipuri: cefalgia, cefaleea ș i heterocrania.
Galen din Pergam a utilizat termenul de hemicrania (jumătatea capului), din
care a derivat apoi cuvântul migrenă. El a propus de asemenea ca sursă de
apariț ie a durerii meningele ș i vasele sangvine craniene.Migrenele au fost
împărț ite pentru prima dată în cele două tipuri utilizate în prezent –
migrena cu aură (migraine ophthalmique) ș i migrenă fără aură (migraine
vulgaire) în 1887 de către Louis Hyacinthe Thomas, un bibliotecar francez.

Trepanaț ia, efectuarea deliberată a unor perforaț ii în craniu, a fost

practicată începând cu anul 7.000 î.e.n. Deș i au fost cazuri când oamenii
au supravieț uit, mulț i au murit din cauza procedurii ca urmare a
infecț iei.Se credea că procedeul funcț ionează deoarece "elibera spiritele
rele". În secolul al XVII-lea, William Harvey a recomandat trepanaț ia ca
tratament pentru migrene.

Deș i au fost încercate mai multe tratamente pentru migrene, abia în 1868
s-a început utilizarea unei substanț e care s-a dovedit în cele din urmă
eficientă. Substanț a era o ciupercă, cornul secarei, din care s-a izolat în
1918 ergotamina. Metisergida a fost creată în 1959, iar primul triptan,
sumatriptan, în 1988. În secolul XX, graț ie studiilor de concepț ie mai
bună, s-au identificat ș i s-au confirmat măsuri de prevenț ie eficace.

Cand sa ceri sfatul medicului

Migrenele sunt frecvent subdiagnosticate si raman netratate. Daca prezinti
semnele si simptomele unei migrene, tine un jurnal al acestor episoade, in
care sa notezi si tratamentul pe care il iei. Ulterior, fa-ti o programare la
medic pentru a discuta aceste aspecte. Chiar daca ai un istoric de cefalee,
mergi la medic daca simptomele se modifica sau le resimti brusc
diferit.Mergi la medicul de familie daca ai migrene frecvente (peste 5 zile pe
luna) sau simptome severe ale migrenei.Analgezicele simple, precum
acetaminofen sau ibuprofen pot fi eficiente pentru migrena. Incearca sa nu
folosesti doza maxima de obicei, deoarece iti va fi mai greu in timp sa tratezi
durerea de cap.
Cand sa mergi la camera de garda?
 Te confrunti cu paralizie sau slabiciune la unul sau la ambele brate
sau pe o parte a fetei
 Incepi sa vorbesti nedeslusit
 Ai o durere brusca de cap care rezulta in durere severa pe care nu ai
mai simtit-o niciodata
 Ai o durere de cap insotita de temperatura crescuta (febra), gat
intepenit, confuzie mentala, convulsii, vedere dubla si eritem.
 Ai cefalee dupa un traumatism la cap, in special daca cefaleea se
agraveaza
 Te confrunti cu durere de cap cronica, care se agraveaza dupa ce
tusesti, la efort sau in urma unor miscari bruste
 Ai cefalee noua dupa varsta de 50 de ani

Aceste simptome pot fi semnul unei afectiuni mai severe, precum accidentul
vascular cerebral sau meningita si ar trebui sa te vada medicul cat mai
curand posibil pentru a stabili un diagnostic corect si un tratament corect.

Cauze
Cauza exacta a migrenelor este necunoscuta, insa se crede ca sunt
rezultatul activitatii cerebrale anormale care afecteaza temporar semnalele
nervoase, substantele chimice si vasele sanguine din creier. Nu se cunoaste
cu exactitate ce anume determina aceste modificari in activitatea cerebrala,
insa este posibil ca genele sa te predispuna la migrene, ca urmare a unui
trigger specific, insa si ca o consecinta a unor factori de mediu.

Exista studii in derulare privind rolul serotoninei (hormonul fericirii) in

migrene. Si alti neurotransmitatori pot sa aiba un rol in declansarea durerii,
inclusiv peptida calcitonina asociata cu genele (CGRP).

Aproximativ jumatate dintre persoanele care au migrena au, de asemenea, o

ruda apropiata care are aceasta afectiune, ceea ce sugereaza ca si genele au
un rol in aparitia acestei afectiuni.
Unele persoane considera ca atacurile migrenoase sunt asociate cu anumiti
factori declansatori(Fig.2), care pot fi:

Sresul
Oboseala
Debutul perioadei menstruale
Consumul anumitor alimente si bauturi
Fig.2

Stadiile migrenei
Migrenele se dezvolta in general in etape distincte, desi nu toate persoanele
trec prin toate aceste etape:

Faza prodromală
Simptomele prodromale sau premonitorii se produc în cazul a ~60% din
pacienț i, instalându-se într-un interval cuprins între două ore ș i două zile
înainte de apariț ia durerii sau aurei. Simptomele pot fi diverse, incluzând:
alterarea dispoziț iei, iritabilitate, depresie sau euforie, oboseală, pofte
alimentare, rigiditate musculară (îndeosebi a muș chilor gâtului),
constipaț ie sau diaree ș i sensibilitate la mirosuri sau zgomot. Aceste
manifestări pot apărea atât în cazul persoanelor care suferă de migrenă cu
aură, cât ș i în cazul persoanelor cu migrenă fără aură.
Aura
Aura este un fenomen neurologic focal provizoriu care se produce înaintea
sau în timpul cefaleei. Aura apare treptat în decursul a câteva minute ș i
durează, de regulă, mai puț in de 60 de minute. Simptomele pot fi vizuale,
senzitive sau motorii, numeroase persoane simț ind mai multe dintre
acestea. Efectele vizuale sunt cele mai frecvente, manifestându-se în 99%
din cazuri ș i exclusiv în peste jumătate din cazuri. Tulburările de vedere
constă în scotoame luminoase (alterarea parț ială a unei zone a câmpului
vizual manifestată prin flashuri luminoase.) Acestea apar în mod tipic în
centrul câmpului vizual ș i se deplasează apoi spre exterior, formând linii în
formă de zigzag, cu un aspect asemănător fortificaț iilor sau zidurilor unui
castel, potrivit descrierilor pacienț ilor. De obicei, liniile sunt alb-negru, însă
unele persoane percep ș i linii colorate.Unii pacienț i suferă de pierderi de
vedere într-o parte din câmpul vizual hemianopsie, în timp ce alț ii au o
vedere neclară.

Simptomele de aură senzorială sunt cele mai frecvente după simptomele

vizuale, producându-se în cazul a 30-40% din persoanele cu migrenă cu
aură. Adesea pacientul simte mai întâi o senzaț ie de furnicături pe o parte a
mâinii ș i braț ului, care se extinde apoi în zona gurii ș i nasului, pe aceeaș i
parte a corpului.Senzaț ia de furnicături este de regulă urmată de amorț ire,
cu senzaț ia de pierdere a echilibrului. Alte simptome ale aurei pot include:
tulburări de vorbire, ameț eli ș i, mai puț in frecvent, probleme motorii.
Simptomele motoare indică o migrenă hemiplegică, iar spre deosebire de alte
tipuri de aură, slăbiciunea durează mai mult de o oră.În cazuri rare, aura
nu este urmată de cefalee, fiind cunoscută în acest caz ca migrena
silenț ioasă.

Faza de durere
În mod tipic, migrena este unilaterală, pulsatilă, de intensitate moderată
spre severă. Aceasta se instalează treptat ș i este agravată de activitatea
fizică. În peste 40% din cazuri, durerea poate fi bilaterală, fiind asociată
adesea cu dureri la nivelul gâtului. Durerea bilaterală este frecventă
îndeosebi în cazul persoanelor cu migrenă fără aură. În cazuri mai puț in
frecvente, durerea poate apărea în zona spatelui ș i în creș tetul capului.
Criza migrenoasă durează de obicei 4-72 de ore în cazul adulț ilor. În cazul
copiilor, durata este adesea mai mică de 1 oră. Frecvenț a crizelor
migrenoase variază, de la câteva crize în decursul vieț ii la mai multe
episoade săptămânal, media fiind de un episod pe lună.
Criza migrenoasă este adesea însoț ită de greaț ă, vărsături, sensibilitate la
lumină, sensibilitate la zgomot, sensibilitate la mirosuri, oboseală ș i
iritabilitate.

n cazul migrenei bazilare, al migrenei cu simptome neurologice legate de

trunchiul cerebral sau cu simptome neurologice bilaterale, efectele
obiș nuite includ: senzaț ia de pierdere a echilibrului, ameț eală ș i confuzie.
Senzaț ia de greaț ă apare la aproximativ 90% din pacienț i, iar o treime din
pacienț i prezintă vărsături. Mulț i pacienț i caută să evite lumina ș i
zgomotul. Alte simptome includ: tulburări de vedere, nas înfundat, diaree,
urinare frecventă, paliditate, sau transpiraț ie excesivă. Se poate produce
inflamarea sau sensibilitatea scalpului, precum ș i senzaț ia de rigiditate a
gâtului. Simptomele asociate sunt mai puț in frecvente în cazul persoanelor
de vârsta a treia.

Postdromul
Efectele migrenei pot persista câteva zile după încheierea crizei migrenoase;
această fază se numeș te postdromul migrenei. Multe persoane raportează o
senzaț ie de durere în zona în care s-a produs criza, iar unii pacienț i resimt
tulburări de gândire timp de câteva zile de la faza acută. Poate apărea
senzaț ia de oboseală sau de „beț ie” sau dureri de cap, dificultăț i cognitive,
simptome gastrointestinale, proastă dispoziț ie ș i slăbiciune.Potrivit unui
rezumat, „Unele persoane pot avea o senzaț ie neobiș nuită de revigorare sau
euforie în urma unei crize, în timp ce altele prezintă depresie ș i
indispoziț ie”.

Diagnostic
Nu exista un test specific pentru a diagnostica migrenele. Pentru a stabili
diagnosticul adecvat, medicul trebuie sa identifice tiparele durerilor de cap
recurente impreuna cu simptomele asociate. Migrenele pot fi imprevizibile,
acestea se pot produce in lipsa altor simptome. Obtinerea diagnosticului
corect poate sa dureze.

Tratament
Tratamentul este specific formelor diferite de migrena, existand scheme
terapeutice atat pentru episoadele de atac migrenos, cat si pentru formele
mai simple – medicatie de acut si medicatie de intretinere. Dintre
medicamentele care amelioreaza simptomele(Fig.3), acestea pot fi:

Analgezicele
Triptanii (agonistii ai receptorilor 5-HT1)
Antimeticele
Fig.3
Alte tratamente pot fi:
Stimularea magnetica transcraniana – presupune aplicarea unui
dispozitiv pe cap, care sa transmita pulsiuni magnetice prin piele. Nu se
cunoaste cu exactitate felul in care TMS functioneaza in tratarea migrenelor,
insa studiile arata ca folosirea acestei metode la debutul migrenei poate
reduce severitatea acesteia.

In ceea ce priveste tratamentul pentru gravide si femei care alapteaza,

tratamentul anti-migrenos cu medicamente ar trebui limitat cat de mult
posibil. Intreaba medicul despre metodele eficiente in cazul tau.

Concluzie
Migrenele la inceput pot parea o problema nesemnificativa,confundate cu o
simpla durere de cap. Din aceasta cauza multe persoane care sufera de
migrene tind sa nu inerprinda nimic penru a ameliora durerile si ce e mai
important, acestea refuza sa se adreseze la medic cu o astfel de problema
‘’nesemnificativa’’ care ‘’ va trece de la sine’’. Insa migrenele pot evolua si pot
interfera serios cu activitatile noastre cotidiene, astfel incat pana si o simpla
plimbare pana la magazin pentru a face niste cumparaturi poate deveni o
adevarata suferinta. De aceea trebuie sa ne informam si pentru a alunga
orice suspiciune care apare, sa ne adresam unui doctor.

Bibliografie
 https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar
-de-afectiuni/migrena
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Migren%C4%
83