Procesul epidemiologic

Conf. Dr. Daniela Pitigoi

UMF Carol Davila

Departament Clinic 2, Disciplina Epidemiologie
 Bolile infectioase

Merita “atentia” noastra in

secolul 21 ?
Fiecare om face în timpul vietii
cel putin 150 de infectii
(mai mult sau mai putin evidente clinic)
 Provocări si amenintari pentru sănătatea publică
• 2001 – Antrax (bioterorism)
• 2004 – SARS
• 2005 – Gripa aviara
• 2009 – Gripa pandemica
• 2012 – oct 2018 - MERS-Cov (2260 cazuri / 803
decese, fatalitate 35,5%),
http://www.who.int/emergencies/mers-cov/en
• Din 2015 – Alerta de poliomielita (Israel, Siria,
Egipt)
• 2014 -2015 – Ebola, Africa de Vest
• 2015-2016 – ZIKA
• 2018 – EBOLA – Republica Congo (235 cazuri/ 152
decese), http://www.who.int/ebola/situation-
reports/drc-2018/en/
 Proces infectios

– Infectia este specifica viului

– Totalitatea reactiilor locale si /sau generale
determinate de impactul dintre agentii
patogeni si organismul uman sau animal
– Forme de manifestare:
• Infectie
• Boala
• Portaj
 Agenti - BI
• Bacterii
• Fungi
• Protozoare
• Virusuri
• Ricketsii
• Chlamydii
• Mycoplasme
• Prioni, virus –like (VHD)
 Agentul infectios
• Patogenitate
• Infectiozitate
• Virulenta
• Imunogenicitate
• Stabilitate in mediu
• Doza infectanta
• Perioada de incubatie
 Patogenitatea

• Capacitatea unui microorganism de a

produce boala;
– se masoara prin raportul dintre numarul de
persoane care dezvolta boala clinica si
numarul de persoane infectate.
Este o caracteristica de specie si este
determinata genetic.
- Nu toti patogenii au sanse egale de a-si exprima aceasta capacitate,
patogenitatea microbiana fiind un complex multifunctional, iar infectia
fiind dependenta de relatia microorganism – gazda.
 Virulenta

• Caracteristica de tulpina
• Depinde de mediul in care traieste
microorganismul respectiv

– atenuarea virulentei este importanta la

tulpinile vaccinale
 Infectiozitatea
• Capacitatea unui microorganism de a
pătrunde într-un organism receptiv, de a
se menţine si înmulţi în asa fel încât
transmiterea de la organismul invadat la
alt organism să se poată face cu usurinţă.
 Doza infectanta
• Doza infectanta – cantitatea necesara
pentru a cauza infectia la persoanele
susceptibile
• Exemplu - Tularemia zoonoza determinata
de Francisella tularensis
• mai putin de 10 bacterii pot fi suficiente pentru a
determina o infectie cand este inoculata pe cale
inhalatorie sau subcutanata,
• 10(6) bacterii necesare pentru a determina o
infectie pe cale orala
 Perioada de incubatie

• timpul de la patrunderea agentului

infectios si pana la aparitia primelor semne
sau simptome
– Durata diferita in functie de microorganism
– Pentru aceiasi boala se defineste un interval
• Minim
• Maxim
- Sugereaza etiologia si durata de aplicare a
masurilor de control
 Imunogenicitate

• proprietatea de a induce imunitate

 Procesul epidemiologic

– Multitudinea de factori, fenomene si

mecanisme biologice, naturale, si sociale care
duc in mod determinant sau dinamizator -
favorizant la aparitia, extinderea si evolutia
particulara a unei stari morbide in populatie
 Procesul epidemiologic

1.Factori determinanti (obligatorii, principali)

• Sursa de agenti patogeni
• Caile si mecanismele de transmitere
• Populatia receptiva

2.Factori dinamizatori – favorizanti

• Economico-sociali
• Naturali (meteo-geografico-climatici)
 Procesul epidemiologic

1. Factori determinanti (obligatorii, principali)

• Sursa de agenti patogeni
• Caile si mecanismele de transmitere
• Populatia receptiva
 Sursa de infectie
• Reprezentata de Organisme vii – care
au capacitatea sa gazduiasca, sa asigure
supravietuirea, eventual multiplicarea si
eliminarea/diseminarea unui agent
patogen
• Omul (Bolnav sau Purtator)
• Animalele si pasarile, salbatice si domestice
(Bolnave sau Purtatoare)
• Artropodele (vectorii)
 Rezervor
– totalitatea speciilor / mediilor care confera
microorganismului conditii de supravietuire si
multiplicare
• Om
• Animal
• Artropod
• Factori de mediu (v. hep.E, v. holeric – zambila de
apa, sol pentru spori)
– Nu este intotdeauna si sursa
• Ex. Clostridium botulinum
– Rezervor – solul
– Sursa – animale si pesti
 Sursele au porti de eliminare
• reprezentate de Secretii /excretii prin care se
elimina agentul pathogen. De ex.
– Sputa (BK)
– Saliva (v.rabic, urlian)
– Secretii nazofaringiene (v. gripal, b. difteric, streptococ,
meningococ)
– Secretii cutanate (stafilococ)
– Secretii genitale (HIV, gonococ)
– Materii fecale (vib. holeric, b. dizenteric, v. polio, VHA)
– Urina (leptospira, Salmonella typhi)
– Sange (HIV, VHC, VHB)
– Lapte (BK, MERS-CoV )
– Placenta – v. rubeolic
 Sursa de infectie
• Caile de eliminare ale agentului patogen
pot fi
– Unice (ex. v. holeric – materii fecale) sau
– Multiple (HIV – sange, sperma)

• Eliminarea agentului patogen se poate face

– Continuu sau
– intermitent
De ce trebuie sa cunoastem caile de eliminare
durata si ritmul de eliminare ?
Pentru
• Diagnostic
– Ce produse recoltam ?
– Cand ?
– Cate probe ?
– Cum interpretam rezultatele ?

• Transmitere

• Masuri
 Sursa de infectie - Omul
• Bolnav
• Forme tipice
• Forme atipice
– Cele mai importante din punct de vedere epidemiologic
– nedepistate
– depistate tardiv

• Disemineaza agenti microbieni pe toata perioada de

contagiozitate
 Sursa de infectie
Purtator

• Nu prezinta semne/manifestari clinice

sau modificari paraclinice, gazduiesc
agentii patogeni si ii elimina in mediul
extern
– Frecventa crescuta,
– Mobili,
– necunoscuti,
– Dificil de depistat,
– investigatii speciale (screening)
– Important daca lucreaza in sectoare speciale -
sector alimentar, aprovizionare cu apa,
colectivitati de copii, unitati medico-sanitare
 Purtatorii
• Preinfectiosi
– viitorii bolnavi, aflati in perioada de incubatie,
fara semne clinice

– Precoce si temporari – HAV, rujeola, rubeola,

parotidita

– in cazurile sporadice - depistare dificila,

– In epidemii - investigarea contactilor
 Purtatorii
Sanatosi
• au un grad de imunitate
• au rezistenta nespecifica buna
• primesc si retin agentul patogen de la sursa
– HVB, b.difterie, meningococ, stafilococ, streptococ,
Salmonela typhi, b.dizenteric
–Temporari
–Cronici
• Screening
• Controale periodice
 Purtatorii

• Fosti bolnavi
– Cunoscuti – bolnav investigat
– Necunoscuti – bolnavi cu forme atipice

– Convalescenti – durata portajului < 3 luni

» Streptococ, stafilococ, b. dizenteric, VHB, b. difteric,
– Cronici – durata portajului > 6 luni
» HVB, HVC, S. Typhi, b. dizenteric
 Contagiozitatea
– atributul natural al unei infectii de a se putea transmite de
la persoana bolnava sau infectata la o persoana receptiva
- perioada de timp in care un agent infectios poate fi
transmis direct sau indirect
de la persoana infectata la o alta persoana;
de la un animal infectat la om;
de la persoana infectata la animal sau artropod.
- durata – variabila in functie de agentul pathogen (zile,
saptamani, ani, toata viata)
- dependenta de caracteristicile caii de eliminare, portii
de intrare, microorganismului
- importanță = actiunile de prevenire si control (de
ex.izolarea) se aplică pe toată perioada de
contagiozitate
 Indicatorul de contagiozitate (sau
rata de atac secundara)

specific bolilor infectioase

- arata proportia de persoane receptive din
colectivitate la care se poate transmite infectia,
in conditii optime de transmitere a agentului
patogen, intr-o perioada de timp

IC = Numarul persoanelor infectate X 100

Numarul total al persoanelor sigur receptive

 Modul de transmitere
• Transmitere =Transferul agentului patogen, pe
diverse cai, de la sursa care il elimina la
organismul receptiv.
• Poate fi direct si indirect
• Capacitatea de transmitere depinde de:
– Eliminarea agentului patogen
– Comportamentul in mediul extern (rezistenta)
– Comportamentul speciei
– Factori de mediu
– Factori socio-economici
 Modul de transmitere depinde de

• Rezistenta microorganismelor in mediul extern:

– germeni cu rezistenta foarte scazuta - ore
– germeni cu rezistenta scazuta - o zi
– germeni cu rezistenta medie - cel mult o luna
– germeni cu rezistenta mare - luni, ani

• Rezistenta in mediul extern conditioneaza:

– natura
– complexitatea
– durata transmiterii
 Transmiterea directa
• Transfer direct, nemijlocit de la sursa la
receptiv fara interventia unui element al
mediului extern
– Contact (sarut, muscatura, atingere, contact sexual)
– Proiectarea directa a picaturilor din gura sau nas prin
stranut, tuse, cantat, vorbit la distanta mai mica de un
metru asupra conjunctivelor sau mucoasei nazale,
bucale (ex. streptococ).
– Vertical – de la mama la fat – transplacentar
(toxoplasmoza, sifilis, rubeola, HIV, VCM), nastere (streptococ,
listeria, gonococ, chlamidia), alaptare (HIV)

• Specifica pentru Microorganisme cu rezistenta scazuta

• Ex. Infectii cu Transmitere Sexuala (ITS), rabie,
mononucleoza, herpes, scabie
 Transmiterea indirecta (I)
• Simpla
– Transferul de la sursa la receptiv se
realizeaza prin intermediul unui singur
element al mediului extern (apa, aer,
aliment, instrumentar, sange sau produse de
sange, transfer prin vector, etc)
– Microorganisme cu rezistenta medie
• Boli respiratorii, conjunctivita de piscina, HIV/HVC
post-transfuzionale, boli transmise prin vectori
 Transmiterea indirecta (II)
• Complexa
– Transfer succesiv al agentului patogen pe
multiple elemente din mediu (căi de
transmitere), legate functional intre ele
– Se transmit microorganisme cu rezistenta
medie sau crescuta
• Infectii digestive, infectii tegumentare
Caile de transmitere
 Cai de transmitere
Aerul
• nu ofera conditii prielnice supravietuirii de durata
a agentilor patogeni
• 20% din bolile infectioase
• William Wals (1950) demonstreaza transmiterea
aeriana – tuberculizarea cobailor
• Flugge (1897) descrie mecanismul transmiterii
– expir – eliminare aer sub presiune aerosolizarea
secretiilor - picaturi de saliva si mucus (norul Flugge)
– 1,5-2 m
– stranut (viteza 100 m/s, 40.000 picaturi, 5-10 m)
 Transmiterea prin aer
– diametru >20µm sedimenteaza
– diametru 10-20 µm persista un timp in aer sub
forma de aerosoli, apoi se transforma in
nucleosoli (nuclei de picatura) (stabilitate in
suspensie 2-4 ore). Nucleosolii se usuca , se
transforma in microparticule care
sedimenteaza pe suprafete si realizeaza
pulberile (praful) bacteriene contaminate cu
germeni mediu sau inalt rezistenti (BK,
staphylococcus aureus).
 Transmiterea prin aer
– Transmitere crescuta in spatii inchise:
• saloane,
• sali de asteptare,
• spitale,
• scoli,
• avioane,
• sali de spectacol
– Favorizata de aglomeratie, curenti
– 6-7 l/minut
 Transmiterea prin aer
• Contaminarea aerului prin manopere
medicale generatoare de aerosoli:
– Utilizarea aerului comprimat, pulverizarea
jetului de apa sub presiune in cabinetele
stomatologice
– Bronhoscopii
 Transmiterea prin aer
• Virusuri:
– Gripal, paragripal, VSR, adeno, rhino etc
– Rujeolic, rubeolic, varicelos etc
– Poliovirusuri

• Bacterii:
– BK, b.pertussis, b. difteric, meningococ,
stafilococ
 Transmiterea prin aer
• Este greu de influentat
• Masuri:
– masti
– educatie (cum tusim, cum stranutam corect...)
– izolare / autoizolare (distantarea sociala)
– ventilatie, aerisire – scad concentratia pulberilor,
prafului contaminat
– amplasare saloane
– dezinfectie periodica a saloanelor
– plasarea bolnavilor in camera /zona de izolare pentru
infectii transmisibile aerian (cu presiune negativa) -
germeni inalt patogeni (v.gripal aviara, SARS etc)
 Cai de transmitere
Apa
– Acces la apa potabila
• 30 % din populatia tarilor slab dezvoltate
• 90 % in tarile industrializate
– 80% din bolile infectioase
– Lipsa apei potabile - 25.000 decese /zi, 700 milioane cazuri de
imbolnavire /an
– Necesar
• minim – 30 l/zi,
• optim >100l/zi
 Contaminarea apei

– Direct – de la sursele de agenti patogeni:

• prin dejecte (umane, animale)
• adapare
• scaldare
• cadavre
– Indirect
• sol,
• inundatii,
• cutremure
Riscul de transmitere prin intermediul apei
depinde de:

– Sursa de apa:
• apa de suprafata – nepotabila, se poate contamina usor
• freatica – acceptata ca sursa naturala de apa potabila; se
poate contamina prin infiltrare, galeata contaminata etc
• meteorica
• reteaua centrala – apa potabila
– Vehiculare la distanta
– Dilutia
– Doza infectanta
– Rezistenta speciei microbiene
– Ex. Trichomonas vaginalis rezista 1-5 ore, S. typhi 20-30 zile , V.holeric – 10-60
zile, Giardia 30-40 zile, VHA, VHE 150-180 zile, Virusurile polio 120-150 zile,
 Apa
Cale de transmitere
• Ingestie
– bauturi
– cuburi de gheata
– apa imbuteliata
• Imbaiere
• Mediu de dezvoltare pentru insecte
(tantari)
 Masuri
• Evitarea contaminarii surselor de apa
• Asigurarea potabilitatii apei (filtrare,
coagulare, clorinare – mai eficace fata de
bacterii, mai putin fata de virusuri)
• Asigurarea distributiei continue in retea
• Daca apa este contaminata – se impune
oprirea distributiei
 Cai de transmitere
Solul

• 1g de sol -2-5 miliarde de germeni

• Nu este un mediu prielnic – supravietuiesc in
special bacteriile sporulate
• Contaminarea solului:
– ape contaminte, ingrasaminte de origine animala,
dejecte, deseuri, cadavre
– Mai accentuata in zonele semiurbane, periferia
oraselor, zonele rurale
– Mai putin – in zonele urbane unde exista pavaje,
canalizare, colectare sistematica a deseurilor
 Cai de transmitere
Solul

• Transmitere la om – in special indirect, prin

asociere cu apa, mana murdara, alimente,
obiecte
– Om – sol – om (geohelminti, protozoare)
– Animal – sol – om (salmonela, leptospira, B.
Anthracis)
– sol – om (Cl. Tetani, Cl.botulinum, B. Anthracis)
• ingestie de fructe, legume obtinute pe un sol contaminat
• contact cu solul contaminat - tegumente lezate
• inhalare pulberi de sol contaminat
 Masuri
• Evitarea contaminarii solului
• Decontaminare
 Cai de transmitere - Alimentele
• de origine animala
– Carnea – Salmonela, Brucela, Stafilococ, V. Febrei aftoase, Trichinela
– Laptele – Salmonela, Shigela, Stafilococ, M. Tuberculosis, b. Difteric
– Ouale – salmonela
– Fructele de mare pot transmite VHA, VHE, Norovirus ( stridii)
– contaminarea
• Primara – de la origine
• Secundara – prin apa, obiecte, mana murdara, insecte

• de origine vegetala
– contaminarea
• Primara – de la origine prin irigare cu ape contaminate, folosirea
ingrasamintelor naturale
• Secundara – prin apa, obiecte, mana murdara, insecte, rozatoare
(cereale)
• mixte -salate, creme, inghetata, maioneza
• mediu prielnic pentru supravietuire si multiplicare
• Toxiinfectii alimentare, BDA, dizenterie, parazitoze
 MASURI
• Controlul alimentelor – Agentia Sanitar
Veterinara si pentru Siguranta Alimentului
• Reglementari - europene
 WHO / OMS
Guide on Safe Food for Travellers

• http://www.who.int/foodsafety/publications/consumer/trav
ellers/en/index.html
• Mesaje cheie
- Keep clean
- Separate raw and cooked
- Cook thoroughly
- Keep food at safe temperatures
- Use safe water and raw materials
 Cai de transmitere
Mana murdara
• Contaminarea
– direct - de la sursa de agenti patogeni prin produsele
patologice
– indirect - apa, aer, obiecte, sol

• Risc crescut de contaminare

– ocupationala – personal medical, veterinari, salubritate,
zootehnie
– autocontaminare – purtatori, bolnavi
• Stafilococ, streptococ, proteus, enterobacterii, enterovirusuri, v.
hepatitice A, E

• Decontaminare – spalare cu apa si sapun,

decontaminare cu produse pe baza de alcool
 Cai de transmitere
Obiectele
• Obiectele (telefon mobil, tastatura, vesela, tacamuri
etc)
• instrumentarul medical
• Echipamente (inclusiv al personalului medical)
- contaminarea
– direct - de la sursa de agenti patogeni prin
produsele patologice
– indirect - apa, aer, mana
• se pot contamina foarte usor
• pot fi decontaminate / dezinfectate / sterilizate eficace
 Cai de transmitere
Insectele
• mecanica – purtarea simpla a micro-
organismului de catre insecta fara multiplicarea
germenului:
– musca,
– gandacul de bucatarie
enterovirusuri,enterobacterii oua si larve de helminti,
BK, stafilococi etc
 Cai de transmitere
Insectele
• biologica – multiplicare, dezvoltare ciclica in organismul
insectei :
• Paduchi (tifos, febra recurenta)
• Pureci (tularemia, ciuma)
• Tantari (malarie, WNile, febra galbena, denga, Zika,
Chikungunya etc)
• Capuse (febra butonoasa, encefalita, Lyme
• Flebotom (leishmanioza)
 MASURI
• Igiena
• Dezinsectie (periodica, insecticide
aprobate)
• Protectie individuala pentru prevenirea
intepaturii/ muscaturii
• Chimioprofilaxie (malarie) / vaccinare
(febra galbena) pentru calatori
Vaccinările și călătoriile
 Generalitati
• La nivel global se inregistreaza circa 1 miliard de
turisti anual, majoritatea dintre acestia facand
parte dintre cei care merg in vacanta.
• deplasarile in afara granitelor - plecare
temporara la munca si migratia sunt in crestere
si pot influenta semnificativ potentialul de
transmitere al unor boli infectioase.
• Mijloacele de transport cele mai utilizate sunt
cele aeriene (53%), urmate de transportul de
suprafata, iar utilizarea lor se poate asocia de
multe ori cu influentarea starii de sanatate a
calatorilor.
 Generalitati
• Calatoriile, indiferent de scop, expun
calatorul la numeroase riscuri, mai ales
riscul de a contacta o boala infectioasa.
• Vaccinarea corecta inainte de o calatorie
reduce riscul de imbolnavire a calatorului
dar si de raspandire a bolilor infectioase
prevenibile prin vaccinare.
 Ce trebuie sa stie persoanele care se hotarasc sa
calatoresca in strainatate
• Trebuie sa va programati la o consultatie la medicul
dumneavoastra de familie pentru a va verifica starea de
sanatate inaintea calatoriei cu cateva saptamani inaintea datei
acesteia;
• sfatuiti-va cu medicul asupra unui kit medical de baza pe care sa-l
luati cu dumneavostra in timpul calatoriei (medicamente,
dezinfectanti, pansamente)
• Trebuie sa va luati precautiuni suplimentare si sa cereti sfatul
medicilor specialisti daca aveti afectiuni cronice care va
afecteaza starea de imunitate; acelasi sfat trebuie urmat si de
femeile gravide
• Daca calatoriti impreuna cu copii, iar acestia au pana la 12 ani cereti
sfatul unui medic pediatru
• Informati-va asupra tipurilor de vaccinuri sau a medicatiei profilactice
ce trebuie administrata inainte sau in timpul calatoriei
dumneavoastra; va puteti adresa in acest scop autoritatilor de
sanatate publica locale (DSP) care va pot indruma la un centru de
vaccinari international

http://www.cnscbt.ro/index.php/sfaturi-pentru-calatori/535-cabinete-
vaccinari-internationale
 WHO / OMS
International travel and health

http://www.who.int/ith/en/index.html
 Vaccinările și călătoriile internaționale
• Vaccinari de rutina (din programul national de imunizari)
– Continuate / completate conform varstei
• Vaccinari obligatorii, cerute de autoritatile statului respectiv pentru
a putea intra in tara respectiva, in concordanta cu prevederile
Regulamentului Sanitar International 2005
– Febra galbena
• Vaccinari recomandate datorita riscului de a contracta o infectie
– POLIOMIELITĂ
– Hepatita A / B
– Rabie
– Febra tifoida
– Encefalita de capusa
– Encefalita japoneza
– Meningita meningococica
 Vaccinarile si calatoriile internationale
• Vaccinarea inaintea unei calatorii
internationale este recomandata de medic,
in functie de urmatoarele elemente:
– Calatorie
– Calator
– Boala infectioasa pentru care se doreste
protectie
– Vaccin
• Schema de vaccinare este
“PERSONALIZATA”
Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii
• Calatorie
– Destinatie
– Durata
– Scop (profesional, social, turistic, umanitar
etc)
– Vaccinari obligatorii (sau recomandate) in
zona respectiva
– Riscurile de imbolnavire specifice zonei
Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii
• Calator
– Starea de sanatate
– Varsta (vaccinul amaril – impotriva febrei
galbene se administreaza dupa varsta de 9
luni, pentru encefalita japoneza dupa varsta
de 6 luni etc)
– Status imun (boli infectioase/ vaccinari
anterioare)
– Contraindicatii pentru vaccinare
– Comportamente cu risc
Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii

• Boala infectioasa
– Morbiditate
– Mortalitate
– Metode de prevenire existente si accesibile
(antibioticoprofilaxie, imunizare pasiva etc)
Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii
• Vaccin
– Durata protectiei
– Eficacitate
– Schema de vaccinare
• uneori sunt necesare mai multe doze, efectuate la
anumite intervale de timp – este indicata
consultarea medicului cu 4-8 saptamani inaintea
unei calatorii pentru a avea timp suficient
– Reactii adverse
– Disponibilitatea vaccinului
– Cost
 Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii
• Calatorie
– Destinatie
– Riscurile de imbolnavire specifice zonei
Receptivitatea populatiei
 Receptivitatea
(susceptibilitatea)
• stare a organismului care nu-i confera
acestuia posibilitatea de a invinge o
agresiune microbiana.
• Receptivitatea unei gazde - dependenta
de factori:
– Interni
– Externi
 Factori Interni (I)

• Varsta
– Afectare diferentiata in functie de varsta
• patologia neonatala, copil,
• adult,
• varstnic - imunosenescenta
• Sex (gen)
– Ex. Infectia gonococica mai freventa la femei decat la barbati

• Rasa
– Rezistenta africanilor la infectia cu Pl. vivax

• Particularitati genetice (au fost identificate variante genice corelate cu

susceptibilitatea sau rezistenta la anumite infectii)
– Ex. Indivizii cu hemoglobine anormale dezvolta mai frecvent forme severe
de infectie cu Streptococus pneumoniae si Haemophilus influenzae, dar
sunt protejate fata de formele severe de malarie cu Plasmosium falciparum
– Portajul VHB mai frecvent la persoanele cu sindrom Down, cu lepra
 Factori Interni (II)
• Particularitati genetice

• Evolutia severa a gripei, cu forme neurologice (si a altor

infectii virale la copii in special) – mutatie a genei DBR1
• Rockefeller's Jean-Laurent Casanova has identified mutations in a single gene that
may explain what goes wrong in cases of encephalitis of the brain stem, the part of
the brain that controls many basic functions including heart rate and breathing. The
scientists discovered mutations in a gene called DBR1, which is responsible for
producing a protein that helps process the loops formed in RNA during a step
called mRNA splicing.

Sursa. Shen-Ying Zhang et all. Inborn Errors of RNA Lariat Metabolism in Humans with
Brainstem Viral Infection. Cell, 2018; 172 (5): 952 DOI: 10.1016/j.cell.2018.02.019
 Factori Interni (III)
• Stari fiziologice
– sarcina
• Ex. Hepatita E evolueaza la gravide cu forme severe si
deces
• Reactivarea infectie cu Herpes simplex

• Stari patologice
– Ex. Gripa evolueaza sever, cu complicatii si deces
mai frecvent la persoane vârstnice, cu infectii
cronice (insuficienta renala, diabet, boli
imunosupresive etc)
– Peste 90% din decesele atribuite gripei apar la vârstnici şi la alte grupe de risc crescut2
 Factori externi (I)
- dieta / alimentatie
- ocupatie
- activitate fizica
- religie (refuz vaccinare)
- imunizari
- medicatie imunosupresiva
 Factori externi (II)
• obiceiuri / traditii si comportamente
– fumat, alcool
– ritualuri (Boala KURU, Ebola – ritual de
înmormântare)
– Comportamente sexuale - 2011 – gonoree
faringiana – rezistenta la ceftriaxona –
Suedia, Slovenia
– Droguri (ex. Subst. etnobotanice in Romania
– risc crescut prin nr mare de injectari/zi)
 Factori externi (III)
• Consumatorii de droguri injectabile - principalul
grup la risc pentru infectiile transmise prin sange
– HIV, Hepatita B / D, Hepatita C,
• dar si pentru alte infectii
– Tuberculoza
– Hepatita A
– Infectii cutanate si de tesuturi moi: Stafilococ, Streptococ,
Baccilus anthracis
– Sepsis sever
– ITS (sifilis, gonoree, chlamydia)
– Botulism
• SUA (1982 primul caz), Irlanda (2002, 2008), UK (2000,
2004), Scotia (2000), Germania (2005), Norvegia (1999),
Elvetia (2000)
– Tetanos – injectii subcutanate cu heroina (UK)
Evaluarea fondului imunitar
Indicatori (1)

a.Incidenta / Prevalenta
b.Mortalitate
c.Gravitate
• Ex. Epidemia de difterie din Moldova,
Rusia
 Evaluarea fondului imunitar
Studii serologice (2)
a. se efectueaza periodic (sunt scumpe, fondul imunitar nu se
modifica rapid si brusc)
b. determinarea seroprevalentei pe tipuri de antigene, pe
grupe de varsta
c. obiective – evaluarea programului de vaccinari,
identificarea grupurilor populationale neprotejate care
impun interventii suplimentare sau modificari ale strategiei
de vaccinare
d. Designul – reprezentativitatea esantionului, definirea
titrului protector (atentie la memoria imunologica – ex.
Hepatita B), metoda de determinare a titrului de anticorpi,
rata de participare
Evaluarea fondului imunitar
Evaluarea acoperirii vaccinale
(3)

Estimeaza nivelul de imunitate, dar

interpretarea trebuie sa ia in calcul
eficacitatea vaccinala
- nici un vaccin nu are eficacitate 100%

- Ex. Vaccinul pandemic AH1N1 in sezonul 2009-

2010 a avut o eficacitate de 70%
 Evaluarea fondului imunitar (4)
Modele matematice
Exemplu - Gripa AH1N1 – SUA
Pana in luna iulie 2009 – raportate 43.677
cazuri confirmate cu laboratorul
Estimare prin modelare – 1.8 -5.7 milioane
persoane infectate (pentru fiecare caz
confirmat cu laboratorul au mai fost
intre 47-148 cazuri / infectii AH1N1)
Sursa: Reed C, Angulo FJ, et al. …, Estimates of the prevalence of
pandemic (AH1N1) 2009, United States, April –July 2009,
Emerg. Infect. Dis, 2009, dec
 Procesul epidemiologic

2. Factori dinamizatori – favorizanti

• Factori Economico-sociali
• Factori Naturali (meteo-geografico-climatici)
 Factori dinamizatori – favorizanti

1. Naturali
• influenteaza numarul, structura, repartizarea
surselor de infectie
• Meteo-climatici
• Cosmici
• Geografici
• Telurici

2. Economico-sociali
 Factori Naturali
Meteo-climatici
– Temperatura
• ex. virusurile gripale rezista 7 zile la 37C, 35 zile la 4C;
dezvoltarea tantarilor vectori se opreste la temperaturi < 10C
sau > 40C
• incalzirea globala (cresterea populatiilor de tantari, modificari
in migratia pasarilor etc)
– Umiditate (ex. virusurile gripale rezista 60 zile in apa)
– Precipitatii
– Curenti de aer (deplasarea virusurilor inglobate in
praf, nucleosoli - transmitere prin aer)
– Anotimpurile (sezonalitate)
 Factori Cosmici

– Radiatia solara (UV – rol bactericid si

bacteriostatic – autopurificarea solului,
aerului, apei)
– Ionizarea atmosferica
 Factori Geografici

– Latitudine – clima / anotimpuri (sezonalitate)

– Altitudine (vectorii nu supravietuiesc la
altitudini mari ex. Flebotomul – febra
papataci)
– Relief (ex. zona de ses, mlastinoasa –
malaria)
 Factori Telurici
– Cutremure
• tetanos,
• gangrena gazoasa,
• febra tifoida,
• dizenterie,
• leptospiroza – invazia
rozatoarelor
– Alunecari de teren
– Eruptii vulcanice
 Factori economico – sociali
• Ocupationali,
– Profesia, locul de munca, vechimea la locul de munca
– implicate in aparitia bolilor profesionale - zoonoze, hepatita B,
silicoza etc
• Standard economic
– Conditii de locuit (spatiu, ventilatie, igiena, canalizare etc)
– Aprovizionare cu apa
– Alimentatie (calitativ, cantitativ)
– Asistenta medicala (acces, adresabilitate, calitate a serviciilor)
• Grad de cultura si educatie
• Aglomeratia
• Miscarea populatiei (Pelerinaje, Migratie etc)
si Perturbarile economico-sociale ocazionale (razboaie, crize
economice)
– Ex. frecventa crescuta a bolilor infectioase la imigranti
– STI, HIV, TB
 Factori economico – sociali
• Pelerinaje
– Ex. Pelerinajele de la Mecca , Medina – aduna anual 1.5 - 2
milioane de pelerine din intreaga lume
– Urmate de epidemii, ex infectii meningococice:
• 1987 – infectii meningococice determinate de serogrupul A, ca masura
de prevenire se introduce vaccinarea obligatorie cu vaccin meningococic
bivalent A+C la intrarea in Arabia Saudita pe durata pelerinajelor (Hajj, Umrah)
• 2000 – infectii meningococice determinate de serogrup W135 (> 400
cazuri, din 16 tari)
• 2001 – serogrup W135 (200 cazuri)
– 55 decese
– W135 ET-37 - clone is related to strains isolated in Mali and Gambia
2002 - ca masura de prevenire se introduce vaccinarea obligatorie cu vaccin
meningococic tetravalent A,C, Y, W135 la intrarea in Arabia Saudita pe
durata pelerinajelor

Sursa: Balkhy HH, et al. Meningococcal carriage among local inhabitants during the
pilgrimage 2000-2001. Intl J Antimicrob Agents 2003;21:107-111.
 Migrația – o problemă globală
• 244 milioane de migranți
inregistrați la nivel global în
anul 2015
– Creștere cu 41 % comparativ cu
anul 2000
• Peste 50 milioane migranți
trăiesc în Uniunea Europeană
– 0.9% in Romania si 1.3% in
Bulgaria
– peste 40% in Luxembourg și
Liechtenstein
– Medie UE – 10%

• Sursa - United Nation, 2016.

http://www.un.org/sustainabledevelopment/blog
/2016/01/244-million-international-migrants-
living-abroad-worldwide-new-un-statistics-
reveal/
 Evaluările stării de sănătate în
cadrul scenariului de migrație către
UE/SEE
Următoarele principii se aplică procesului de evaluare a stării de
sănătate:
•Evaluările stării de sănătate – examen voluntar, cu respectarea
deplină a confidențialității pacientului.
•Trebuie instituit un sistem de trimitere în situația în care sunt necesare
îngrijiri medicale de urgență.
•Unitățile sanitare locale trebuie să fie notificate.
•Continuitatea îngrijirii sau a tratamentului se asigură fie la nivel local,
fie la destinația finală, după caz.
•Evaluările stării de sănătate respectă metodologia națională de
raportare și nu constituie un sistem paralel
– de exemplu, notificarea bolilor de importanță pentru sănătatea
publică,
•Evaluările stării de sănătate sunt efectuate de profesioniști în domeniul
sănătății calificați.
 Evaluările stării de sănătate în
cadrul scenariului de migrație către
UE/SEE
Următoarele principii se aplică procesului de evaluare a stării de
sănătate:
• Evaluările stării de sănătate mintală iau în considerare
vulnerabilitățile și experiențele deosebite ale populației țintă.
• Se pun la dispoziție interpreți medicali și mediatori culturali, în
funcție de necesități
• Populațiile migrante care intră în UE/SEE sunt expuse riscului de a
contracta boli infecțioase în același mod ca și alte populații din UE
și, în anumite cazuri, pot fi chiar mai vulnerabile.
• Trebuie să beneficieze de același nivel de protecție ca și populațiile
indigene în ceea ce privește bolile infecțioase, inclusiv cele care pot
fi prevenite prin vaccinările de rutină.
• Pot fi supuse unor riscuri specifice de a contracta boli infecțioase
având în vedere țara lor de origine, țările vizitate în timpul migrației
și condițiile din timpul migrației.
 Algoritm de stabilire a riscului de
boală infecțioasă
• 1. Evaluarea riscului de boală infecțioasă în legătură cu
refugiații noi ajunși într-o țară din UE /EEA
• 2. Evaluarea riscului de boală infecțioasă în funcție de
condițiile de cazare (în general supraaglomerate)
• 3. Evaluarea riscului de boală infecțioasă în funcție de
țara de origine
• 4. Bolile infecțioase care trebuie luate în considerare
pentru diagnosticul diferential in timpul examenului clinic
• 5. Evaluarea statusului vaccinal

Sursa – ECDC. Infectious diseases of specific relevance to newly-arrived

migrants in the EU/EEA 19 November 2015,
http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/Infectious-diseases-of-
specific-relevance-to-newly-arrived-migrants-in-EU-EEA.pdf
 1. Evaluarea riscului de boală
infecțioasă la refugiații ajunși într-o
țară din UE /EEA
• Refugiații nu reprezintă un risc major pentru
populația din UE/SEE
• Riscul de apariție a unei epidemii în țările din
UE/SEE în legatură cu afluxul masiv de refugiați
este considerat extrem de scăzut
– DAR
• Riscul Nu trebuie neglijat
– Este important să fim pregătiți să identificăm, să
diagnosticăm și să tratăm la timp orice caz de boală
infecțioasă
– Este important să se instituie la timp măsuri de
prevenire (ex. Vaccinări)
 1. Evaluarea riscului de boală
infecțioasă la refugiații ajunși într-o
țară din UE /EEA
Refugiații – particularități
•Refugiații sunt în general tineri și sănătoși (cel
puțin în momentul plecării)
•Nu sunt reprezentativi pentru populația din țara
de origine
•Până ajung în țara de destinație
– poate trece o perioadă lungă de timp
– pot locui o perioadă în țări de tranzit și / sau în
anumite condiții care influențează starea de
sănătate sau riscul de boală
 1. Evaluarea riscului de boală
infecțioasă la refugiații ajunși într-o
țară din UE /EEA
• Populațiile de migranți care sosesc în UE /
SEE nu sunt un grup omogen și au nevoi de
sănătate diverse în funcție de țara lor de
origine, de tranzit și condițiile de călătorie.
– bolile prevenibile prin vaccinare sunt
identificate ca fiind un risc pentru persoanele care
provin din țări cu o acoperire vaccinală scăzută
– călătoria și rutele de tranzit pot duce la o
probabilitate mai mare sau mai mică a expunerii
la boli
 1. Evaluarea riscului de boală
infecțioasă la refugiații ajunși într-o
țară din UE /EEA
• Refugiații nou sosiți într-o țară UE/SEE și
care prezintă o simptomatologie trebuie
evaluați și investigați, plecand în primul
rând de la simptomatologia curentă (și nu
de la epidemiologia bolilor în țara de
origine)
 1. Evaluarea riscului de boală infecțioasă

• Screening
• Supravegherea sindromică
• Supravegherea de rutină
 2. Evaluarea riscului de boală infecțioasă
în funcție de condițiile de cazare
• Screening
– pentru anumite condiții, de ex.
• TBC,
• HIV,
• VHB,
• VHC,
• ITS,
• parazitoze
– implementat în unele țări, fiind parte din strategia
de prevenire și control
– se realizează conform ghidurilor naționale
 2. Evaluarea riscului de boală infecțioasă
în funcție de condițiile de cazare

•Supravegherea sindromică
– Recomandată în centrele de refugiați
– Scop – identificarea cât mai rapidă a oricărui semnal cu
privire la un posibil caz de boală infecțioasă sau la debutul
unei epidemii și implementarea măsurilor de răspuns
– Completează supravegherea de rutină și activitățile de
screening (nu le înlocuiește)
– Selecția sindroamelor pentru supraveghere se face în
funcție de evaluarea riscului (epidemiologia bolilor în țara de
origine și / sau în țările de tranzit, status vaccinal, condiții de
igienă etc) obiective, acțiunile care pot fi implementate
 2. Evaluarea riscului de boală infecțioasă

Supravegherea sindromică – exemple de sindroame

• Infecție respiratorie acută cu febră (gripă, VSR, infecții
pneumococice, streptococice),
• Tuse productivă prelungită (tuberculoză pulmonară)
• Diaree cu sânge (dizenterie, EHEC etc)
• Rash și febră (rujeolă, rubeolă, varicelă, enterovirusuri, West Nile,
denga etc)
• Meningite, encefalite
• Limfadenită cu febră
• Paralizie acută (poliomielită, botulism)
• Sepsis sau șoc
• Icter
• Febră hemoragică (Ebola, Denga, Crimeea Congo etc)
• Moarte subită
 2. Evaluarea riscului de boală
infecțioasă în funcție de condițiile de
cazare
• Centre de primire pe termen scurt
– de cele mai multe ori sunt localizate la punctele de intrare
– locul în care se desfășoară procedurile administrative inițiale și
evaluările de sănătate
– trebuie să existe posibilitate de extindere a capacității de primire în caz
de epidemie sau de creștere a numărului de migranți la un moment dat
• Centre de detenție:
– penitenciare în care sunt reținuți până în momentul repatrierii migranții
ilegali care nu au solicitat azil sau cei cărora li s-a refuzat solicitarea de
azil
– Risc – ITS, HIV, Hepatite
• Centre de primire pentru solicitanții de azil:
– centre de bază unde de cele mai multe ori sunt găzduiți migranții în timp
ce cererea lor de azil este în curs de procesare.

• Campusuri spontane
2. Evaluarea riscului de boală infecțioasă în
funcție de condițiile de cazare (în general
supraaglomerate)
• Condițiile din centrele de detenție sau campusurile de refugiați
(sărăcia, dormitoare comune, aglomerația, acces limitat la servicii
medicale, igienă precară) – factori favorizanți pentru o serie de boli
infecțioase
– Pediculoză și alte boli transmise de păduchi
• Febra recurentă - Borrelia recurrentis,
• Febra de tranșee - Bartonella quintana,
• Tifos epidemic - Rickettsia prowazekii,
• Tifos murin
– Scabie
– Boala meningococica
– Rujeolă
– Varicela
– Gripă

Ex. 27 cazuri Febra recurentă au fost raportate în Olanda, Germania,

Finlanda și Belgia la refugiați veniți din Somalia, Eritrea, și Ethiopia
(2015).
3. Evaluarea riscului de boală infecțioasă
în funcție de țara de origine
4. Bolile infecțioase care trebuie luate în considerare pentru
diagnosticul diferențial în timpul examenului clinic
Semne / simptome (aspect clinic) Diagnosticul diferențial de luat în
considerare la refugiați
Febră Febra Tifoidă
Malaria
Boli transmise de păduchi
Leishmanioza viscerală
Amoebioza
Arboviroze
Simptome respiratorii Tuberculoză
Gripă

Simptome gastrointestinale Holera

Febra Tifoidă
Dizenterie
Colită Amoebiană
Helmintiaze: ascaris, whipworm,
hookworm
 4. . Bolile infecțioase care trebuie luate în considerare
pentru diagnosticul diferențial în timpul examenului clinic

Semne / simptome (aspect Diagnosticul diferențial de luat

clinic) în considerare la refugiați
Meningită sau alte simptome Rabie
neurologice Boli invazive bacteriene (Neisseria
meningitidis, Haemophilus
influenza tip b, Streptococcus
pneumoniae)
Polio
Dengue și alte arboviroze
Leziuni cutanate Scabie
Leishmanioza cutanată
Difteria cutanată

Erupție (rash) tegumentară Rujeolă

Rubeolă
Boli transmise de păduchi
 5.Evaluarea statusului vaccinal
• Evaluarea statusului vaccinal – necesară la toți refugiații
pe baza documentelor (acolo unde există)
– Dacă este necesar se completează schema de
vaccinare în conformitate cu recomandările de
vaccinare din țara UE/SEE care le oferă găzduire.
• Dacă nu există documente persoana respectivă este
considerată nevaccinată și are recomandare de
vaccinare.
– pentru vaccinurile prioritare
– prima doză se administrează cât mai repede (după
intrarea sau înregistrarea în țara gazdă), de preferat
în primele 14 zile
– vaccinarea se continuă în conformitate cu
recomandarile nationale la locul de rezidenta pe
termen lung.
 5.Evaluarea statusului vaccinal
• Prioritară este asigurarea protecției față de bolile severe și / sau cu
contagiozitate crescută (cât mai repede, de preferat în primele 14 zile)
– Rujeolă
– Rubeolă ROR
– Difterie DTPa / dTpa
– Tetanos
– Tuse convulsivă
– Poliomielită DTPa-VPI/ dTpaVPI/ dT-VPI
– Haemophilus influenzae tip B (Hib) DTPa-VPI-Hib
– Hepatită B DTPa-VPI-Hib-HepB

• Dacă exită probleme în aprovizionarea cu vaccin trebuie avute în vedere

următoarele criterii
– copiii au prioritate
– pentru adulți este esențial să se asigure măcar o doză de vaccin dT-VPI.
 5. Vaccinări suplimentare
• În funcție de condițiile de locuit, sezon, situația epidemiologică vor fi luate în
considerare și vaccinările care să asigure protecție față de :
– Boala invazivă meningococică
• Vaccinul meningococic - recomandat în zonele cu aglomerări
populaționale – campusuri de refugiați, centre de primire,
• vaccin inclus în PNI în unele țări din UE;
– Varicela
• Boală frecventă în zone aglomerate
• Migranții au receptivitate crescută
• Vaccinul varicelos este inclus în PNI în unele țări din UE
– Boala invazivă pneumococică
• Vaccinul pneumococic este inclus în PNI în majoritatea țărilor din UE
– Gripa
• Boală frecventă în zone aglomerate în timpul sezonului specific
• Vaccinul gripal este inclus în PNI pentru copii în unele țări Europe,
• Vaccin recomandat grupelor la risc, în special vârstnici în toate țările din
UE
 Sezonalitate

• Cresterea incidentei unei boli, intr-o anumita

populatie in cursul unei perioade de timp
(comparativ cu restul anului).
• Explicata prin influenta factorilor de mediu
• Evidenta in bolile cu incidenta crescuta
• Dispare in faza de eliminare sau eradicare
– BDA (sezonul cald)
– Gripa , infectiile respiratorii (sezonul rece)
– West Nile (vara – toamna in zona temperata, sfarsitul
sezonului ploios in regiunile tropicale)
– Hepatita A (toamna)
 Periodicitatea

• Aparitia unor valuri epidemice la

intervale de mai multi ani, in functie de
agentul etiologic, structura
demografica a populatiei.

• Modificata prin masuri de control eficace

 MASURI DE CONTROL
• Se adreseaza factorilor determinanti ai
procesului epidemiologic:
– Sursa
– Cale de transmitere
– Populatie receptiva
• Se aplica pe toata durata de evolutie a
focarului/epidemiei
• Se incheie - cand de la debutul ultimului caz,
nu au mai aparut cazuri noi de imbolnavire
intr-o perioada de timp egala cu durata
maxima de incubatie a bolii
 MASURI DE CONTROL
SURSA DE INFECTIE
• Identificarea SURSELOR (bolnavi, purtatori)
• Izolarea – in spital sau la domiciliu, masuri de
reducere a transmiterii in functie de durata,
ritm si cale de eliminare, contagiozitate, mod
de transmitere etc)
• Confirmarea diagnosticului si tratament
• Raportarea cazului / focarului (HG nr.
589/2007, ord.MS 1466/2008, ord. 883/2005)
• Monitorizare (acolo unde se impune)
• informare -educare
 MASURI DE CONTROL
CAI DE TRANSMITERE
• Curatenie
• Dezinfectie
• Sterilizare
• Dezinsectie
• Deratizare
 MASURI DE CONTROL
POPULATIE RECEPTIVA
• Identificarea contactilor (nume, varsta,
domiciliu, profesie, loc de munca, descriere
contact infectant etc)
• Supraveghere clinica si epidemiologica pe
perioada de incubatie maxima a bolii
• Investigatii de laborator (acolo unde este
cazul)
• Masuri profilactice (vaccinare, administrare
de imunoglobuline, chimioprofilaxie etc)
• Actiuni de informare - educare