Despre o metodă inedită de verificare a operaţiei de înmulţire

Marian Ciuperceanu, Craiova

Elevii claselor primare sunt obișnuiți ca după fiecare operație aritmetică să efectueze
proba, de multe ori prin operație inversă.
Vom prezenta în cele ce urmează o metodă diferită de verificare a corectitudinii
efectării unei înmulțiri, ce constă în următoarele etape:
i. Se adună cifrele componente ale numărului ce reprezintă deînmulţitul şi dacă
numărul obţinut este mai mic sau egal cu 9, se notează cu m, iar dacă este mai
mare decât 9, se adună din nou cifrele ş.a.m.d. până se obţine un număr de o
cifră, notat cu m;
ii. Se procedează analog cu înmulţitorul, notând cifra obţinută cu n şi cu
produsul, notând cifra obţinută cu p;
iii. Se face produsul m· n, ce se prelucrează la fel dacă este un număr de două
cifre;
iv. Se compară numărul de o cifră obţinut la etapa anterioară cu numărul p; dacă
ele sunt egale, atunci înmulţirea s-a făcut corect, iar dacă nu înseamnă că s-a
greşit la înmulţire.
Pentru exemplificarea aplicării probei înmulţirii, prezentăm:

Trecerea de la un număr natural de mai multe cifre la suma cifrelor sale ne duce cu
gândul la criteriul divizibilităţii cu 9 care afirmă că la împărţirea cu 9 a unui număr natural se
obţine acelaşi rest ca şi la împărţirea sumei cifrelor acelui număr la 9.
Într-adevăr, putem scrie:
a n a n−1´… a 1 a0 =an ∙10 n+ an−1 ∙ 10n−1 +… +a 1 ∙ 10+ a0=¿
¿ a n ∙ ( 9+1 )n +an −1 ∙ ( 9+1 )n−1+ …+ a1 ∙ ( 9+1 ) +a0 =¿
¿ M 9 + ( a n+ an−1+ … +a1 + a0 )
de unde rezultă ceea ce trebuia demonstrat.
Pe de altă parte, restul la împărţirea cu 9 a unui produs este egal cu produsul dintre
resturile factorilor la împărţirea acestora cu 9.
Pentru a arăta acest lucru, dacă vom considera:
F 1 ∙ F 2=P ( 1)
şi:
F 1 :9=C1 ; r 1 ( r 1 <9 ) (2)
F 2 :9=C2 ; r 2 ( r 2 <9 ) ( 3)
P :9=C ; r ( r <9 ) (4 )
Aplicând teorema împărţirii cu rest pentru ( 2 ), ( 3 ) , ( 4 ), obţinem:
F 1=9 ∙C 1 +r 1 (5)
F 2=9 ∙C 2 +r 2 (6)
P=F 1 ∙ F 2=9 ∙C +r (7)
Înlocuind ( 5 ) şi ( 6 ) în ( 7 ) avem:
( 9 C 1+ r 1 ) ∙ ( 9 C 2+ r 2 )=9 C +r (8)
relaţie echivalentă cu:
M 9 +r 1 ∙ r 2=M 9 +r (9)
de unde, dacă r 1 ∙r 2 < 9 rezultă că:
r 1 ∙r 2 =r ( 10 )
[1]
Astfel se justifică denumirea metodei, în cărţi mai vechi de matematică ,
proba cu 9.

Bibliografie

[1] Mircea Trifu "Proba cu 9" în cărţi vechi de matematică, Revista "Gazeta
Matematică - Seria B" , nr. 1/ 2008