UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 005.8:336.531.2:628.1(1-2)

TIMUŞ ANA

MANAGEMENTUL PROIECTELOR INVESTIŢIONALE

DE REABILITARE A SISTEMELOR
DE ALIMENTARE CU APĂ
ÎN LOCALITĂŢILE URBANE ŞI RURALE

Specialitatea: 08.00.05 - Economie şi management

(în servicii publice)

Teză de doctor în economie

Conducător ştiinţific: BÎZGU Ion

profesor,
doctor habilitat în economie

Autor: TIMUŞ Ana

CHIŞINĂU, 2013
1
© Timuş Ana, 2013

2
 CUPRINS
ÎNTRODUCERE ...................................................................................................................... 10
1. ASPECTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE ALE MANAGEMENTULUI
PROIECTELOR INVESTIŢIONALE DE REABILITARE A SISTEMELOR DE
ALIMENTARE CU APĂ........................................................................................................ 17
1.1. Interpretarea conceptuală a managementul proiectelor investiţionale ................................ 17
1.2. Viziuni teoretice privind serviciile publice cu abordarea procesului de reabilitare a
sistemelor de alimentare cu apă. ................................................................................................. 33
1.3. Fundamentarea deciziilor - aspect important în eficientizarea proiectelor investiţionale în
servicii publice.... ....................................................................................................................... 39
1.4. Concluzii la capitolul 1 ........................................................................................................ 47
2. ESTIMAREA ECONOMICĂ A SECTORULUI SERVICIILOR DE ALIMENTARE
CU APĂ ŞI DIAGNOSTICAREA PROIECTELOR INVESTIŢIONALE DIN
REPUBLICA MOLDOVA ...................................................................................................... 50
2.1. Evaluarea sectorului la nivel naţional pentru identificarea necesarului de investiţii în
servicii publice de alimentare cu apă .......................................................................................... 50
2.2. Analiza diagnostic a sectorului serviciilor de alimentare cu apă prin estimarea economică
a aspectelor specifice în localităţile urbane şi rurale ................................................................. 56
2.3. Abordarea şi sursele de finanţare a proiectelor investiţionale în sectorul serviciilor de
alimentare cu apă.............................. .......................................................................................... 90
2.4. Concluzii la capitolul 2 ...................................................................................................... 108
3. ANALIZA COST-BENEFICIU – INSTRUMENT DE EFICIENTIZARE A
PROIECTELOR INVESTIŢIONALE DE REABILITARE A SISTEMELOR DE
ALIMENTARE CU APĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA .................................................. 112
3.1. Optimizarea procesului decizional a proiectelor investiţionale prin utilizarea analizei cost
beneficiu...................... ............................................................................................................. 112
3.2. Elaborarea modelului economico- matematic al analizei cost-beneficiu pentru evaluarea
eficienţei proiectelor investiţionale în servicii publice de alimentare cu apă în localităţile medii
şi mici din Republica Moldova................................................................................................. 119
3.3. Aplicaţii practice ale modelul economico- matematic al analizei cost-beneficiu. ............ 144
1.4. Concluzii la capitolul 3. .................................................................................................... 152
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI ............................................................. 155
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 160
Anexa 1. Schema procesului decizional privind investiţiile în reabilitarea sistemelor de
alimentare cu apă ...................................................................................................................... 167

3
Anexa 2. Conţinutul studiului de fezabilitate în conformitate cu cerinţele BERD .................. 168
Anexa 3. Conţinutul Studiului de Fezabilitate conform normativelor naţionale..................... 171
Anexa 4. Indicatori de calcul a eficienţei proiectelor investiţionale ....................................... 173
Anexa 5. Date fizice privind sistemele de alimentare cu apă şi canalizare în R.M................. 176
Anexa 6. Gradul de dotare a locuinţelor cu comodităţi ............................................................ 177
Anexa 7. Necesarul de investiţii în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare .................... 178
Anexa 8. Sursele de finanţare a investiţiilor în SAAC în R. M................................................ 190
Anexa 9. Indicatori banchimarking privind sistemele de alimentare cu apă ............................ 191
Anexa 10. Consumul mediu de apă în localităţile din Republica Moldova ........................... 195
Anexa 11. Rata de conectare la SAAC în R. M ....................................................................... 195
Anexa 12. Evoluţia volumului de pierderilor de apă în Republica Moldova ........................... 196
Anexa 13. Indicatorii de performanţă a întreprinderilor apă canal urbane .............................. 196
Anexa 14. Valoarea investiţiilor în active materiale a întreprinderilor apă-canal urbane ....... 198
Anexa 15. Etapele de implementare a proiectelor investiţionale din sectorul de alimentare cu
apă şi canalizare ........................................................................................................................ 204
Anexa 16. Suportabilitatea tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare ....... 205
Anexa 17. Alocaţiile din bugetul de stat pentru sectorul alimentare cu apă şi canalizare........ 208
Anexa 18. Repartizarea obligaţiunilor şi finanţarea investiţiilor în cadrul diverselor scheme de
participare a sectorului privat ................................................................................................... 209
Anexa 19. Descrierea organizaţiilor finanţatoare internaţionale, care acordă finanţare
proiectelor municipale în ţările din Europa de Sud-Est, în regiunea Europei de Est Caucazului
şi Asiei Centrale ....................................................................................................................... 209
Anexa 20. Indicatorii activităţii investiţionale în Republica Moldova .................................... 213
Anexa 21. Date generale privind Proiectului Naţional Alimentare cu Apă şi Canalizare........ 217
Anexa 22. Bugetul Programului de Dezvoltare a Serviciilor de Alimentare cu Apă Potabilă . 219
Anexa 23. Chestionarele pentru localităţile rurale .................................................................. 220
Anexa 24. Numărul localităţilor care au implementat subproiecte de infrastructură socială din
sursele de bază FISM ................................................................................................................ 226
Anexa 25. Date generale despre proiectele de alimentare cu apă implemetate prin programul
“Apa San” ................................................................................................................................. 227
Anexa 26. Lista propunerilor de proiecte executată în rezultatul examinării preliminare a
proiectelor selectate de Agenţia de Dezvoltare Regională Centru pentru infrastructura de apă şi
canalizare .................................................................................................................................. 231
Anexa 27. Clase de Analize Cost-Beneficiu ............................................................................ 232

4
Anexa 28. Schema de identificare a opţiunilor de proiect investiţional privind sistemele de
alimentare cu apă pentru executarea Analizei Cost-Beneficiu ................................................ 233
Anexa 29. Calculul cheltuielilor de construcţie -montări pentru SAA..................................... 234
Anexa 30. Estimarea necesarului de personal pentru întreţinerea SAA ….………………….235
Anexa 31. Estimarea cheltuielilor cu energia electrică pentru sistmul de alimentare cu apă.. 236
Anexa 32. Evoluţia indicatorilor de performanţă pentru întreprinderile apă-canal urbane ...... 237
Anexa 33. Coieficienţii aplicaţi pentru previziunea indicatorilor de bază ............................... 241
Anexa 34. Efecte nonfinanciare ale proiectelor investiţionale privind SAA…..…………….242
Anexa 35.Indicatorii de eficienţă pentru varianta sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu, cu
exploatarea autonomă ............................................................................................................... 244
Anexa 36. Indicatorii de eficienţă pentru varianta sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu, cu
exploatarea de „Apă-Canal Cahul”........................................................................................... 246
Anexa 37. Indicatorii de eficienţă pentru varianta sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu,
Crihana Veche, Manta şi Paşcani cu exploatarea de „Apă-Canal Cahul” ................................ 249
Anexa 38. Certificate de implementare .................................................................................... 252
DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII ................................................ 255
CURRICULUM VITAE ...................................................................................................... 256

5
 ADNOTARE
Timuş Ana, „Managementul proiectelor investiţionale de reabilitare a sistemelor de
alimentare cu apă în localităţile urbane şi rurale”, teza de doctor în economie,
Chişinău, 2013.
Teza este structurată în: întroducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări,
bibliografia din 134 titluri, 38 anexe, 159 pagini de text de bază, inclusiv 22 figuri, 25 tabele şi
18 formule. Rezultatele obţinute în urma cercetării sunt publicate în 12 lucrări ştiinţifice.
Cuvinte cheie: servicii de alimentare cu apă, proiect, investiţie, implementare,
eficienţă, investitor, analiza cost-beneficiu, beneficiari.
Domeniul de studiu: economie, management, serviciile publice de alimentare cu apă.
Scopul şi obiectivele lucrării constau în dezvoltarea teoretică şi metodologică a
managementului proiectelor investiţionale în sectorul serviciilor de alimentare cu apă, prin
elaborarea noilor modele de estimarea a eficienţei pentru fundamentarea deciziilor de a investi,
formularea propunerilor şi recomandărilor privind selecarea celei mai optime variante de
implementare a proiectelor în sisteme de alimentare cu apă în Republica Moldova.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în aprofundarea conceptului de
management a proiectelor investiţionale în sisteme de alimentare cu apă, în baza realizărilor
actuale ale teoriilor economice contemporane; identificarea problemelor şi cauzelor ce duc la
implementarea proiectelor investiţionale ineficiente în Republica Moldova; elaborarea modelului
economico-matematic al analizei cost-beneficiu a proiectelor investiţionale privind sistemele de
alimentare cu apă pentru Republica Moldova, care va permite utilizarea acestuia în procesul de
identificare a variantei de proiect, cu maximă eficienţă a investiţiilor precum şi estimarea
oportunităţii regionalizării prin extinderea serviciilor; elaborarea schemei de identificare a
opţiunilor de proiecte; estimarea şi urmărirea tendinţelor indicatorilor de bază necesari
modelului matematic; identificarea aspectelor privind implementarea eficientă a proiectelor
investiţionale, aplicarea cărora va permite, nu doar evitarea finanţării proiectelor investiţionale
ineficiente dar şi ar asigura implementarea variantei durabile de proiect; argumentarea necesităţii
unei noi abordări a procesului de fundamentare a deciziilor de a investi.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a tezei rezidă în dezvoltarea
conceptelor contemporane referitoare la managementul proiectelor, aprofundarea metodologiei
de estimare a eficienţei proiectelor prin analiza cost-beneficiu, cât şi în recomandările şi
propunerile practice în acest sens, aplicarea cărora ar permite: identificarea şi gestiunea riscurilor
privind proiectele investiţionale, reducerea probabilităţii de implementare a proiectelor
ineficiente, organizarea unui proces oportun de implementare a proiectelor, cu scopul obţinerii
de rezultate conform cerinţelor beneficiarilor şi în condiţii de eficienţă maximă.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul cercetat constă în estimarea
eficienţei proiectelor investiţionale în sisteme de alimentare cu apă, la etapa de iniţiere, în
localităţile medii şi mici din Republica Moldova. Prin utilizarea modelului analizei cost-
beneficiu, elaborat de autor şi a cercetărilor acestuia, decizia de a investi în infrastructura de
alimentare cu apă poate fi adoptată rapid şi obiectiv, în baza indicatorilor de eficienţă, prin
studiul mai multor variante de proiect.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice: modelul economico-matematic al analizei
cost-beneficiu, tendinţele indicatorilor de performanţă şi unele recomandări elaborate de autor au
fost implementate în activitatea mai multor întreprinderi, primării şi donatori din Republica
Moldova, drept dovadă sunt certificatele de implementare a rezultatelor ştiinţifice, anexate la
teză.
6
 ANNOTATION
Timuş Ana, „Management of investment projects on the rehabilitation
of water supply systems in the urban and rural localities”
a doctor thesis in economics, Chişinău, 2013

The thesis is structured into: introduction, three chapters, general conclusions and
recommendations, bibliography of 134 titles, 38 annexes, 159 pages of basic text, 22 figures, 18
formulas and 25 tables. The results that were obtained from the research are published in 12
scientific papers.
Keywords: water supply services, project, investment, implementation, efficiency,
investor, cost-benefit analysis, beneficiaries.
Field of study: economy, management, the public water supply services.
The purpose and the objectives of this work are to develop theoretical and
methodological management of investment projects within water supply sector through the
development of new models for estimating the efficiency to underlie the decisions to invest, to
make suggestions and recommendations on selecting the optimal choice for implementing
projects in water supply systems in Republic of Moldova.
The scientific novelty and originality consist of deepening the concept of
management of investment projects in water supply systems based on actual achievements of
contemporary economic theories; the identification of problems and the whys and wherefores of
ineffective implementation of investment projects in Republic of Moldova, the elaboration of
economic and mathematical models of cost-benefit analysis of investment projects on water
supply systems for Republic of Moldova, which will allow its use in the identification process of
the project’s variant with maximum efficiency for investments as well as the estimation of
regionalization opportunity by expanding the services; developing the identification scheme of
project’s variants; identifying and tracking the trends of basic indicators needed for mathematical
model; identifying the aspects regarding the effective implementation of investment projects, the
application of which will allow not only to avoid the ineffective financing of investment projects
but will ensure the implementation of sustainable variant of project; demonstrating the need for a
new approach of justification process of the decision to invest in water supply systems in
Republic of Moldova.
Important scientific problem resolved in the field of research is focused on the
estimation of the efficiency of investment projects at the time of project’s initiation. It has been
demonstrated, by using the model developed by author and her researches, that the decision to
invest in the water infrastructure can be adopted quickly and objectively, based on the efficiency
indicators, through the study of several variants of the project.
The theoretical meaning and practical value of the thesis lies in the development of
contemporary concepts related to the management of projects, deepening the methodology for
estimating the efficiency of projects by cost-benefit analysis and recommendations and practical
proposals in this regard, the application of which would allow: the identification and risk
management regarding the investment projects, the reduction of the probability to implement the
ineffective projects, the organization of a timely process of project implementation in order to
obtain results as required the beneficiaries with maximum efficiency.
The implementation of scientifical results the economic and mathematical model of
cost-benefit analysis, the trends of performance indicators and some recommendations developed
by the author have been implemented in the activity of several enterprises, municipalities and
donors from Republic of Moldova, as proof there are the certificates of scientific results
implementation, attached to the thesis.

7
 AННОТАЦИЯ
Тимуш Ана, „Менеджмент инвестиционных проектов по реабилитации систем
водоснабжения в городских и сельских населенных пунктов”,
докторская диссертация в области экономики, Кишинев, 2013.
Структура диссертации: введение, три главы, общие выводы и рекомeндации,
библиография - 134 источникa, 38 приложений, и отображается на 159 страниц основного
текста, в том числе 22 рисунка, 25 таблиц и 18 формул. Полученные результаты
исследований отражены в 12 научных публикациях.
Ключевые слова: услуги водоснабжения, проект, инвестиция, внедрение,
эффективность, инвестор, анализ затрат и выгод, бенефициары.
Область исследования: экономика, менеджмент, публичные услуги
водоснабжения.
Цели и задачи заключаются в теоретическом и методологическом развитии
менеджмента инвестиционных проектов в секторе водоснабжения, посредством
разработки новых моделей оценки эффективности инвестиции для обоснования
инвестиционных решений, формулированию предложений и рекомедаций для отбора
самого оптимального варианта проектов для внедрения в области водоснабжения
Республики Молдова.
Новизна и научная оригинальность работы подчеркиваются углублением
концепции менеджмента инвестиционных проектов в системах водоснабжения, на основе
достижений современных экономических теорий; идентификация проблем и причин
которые способствуют неефективному внедрению инвестиционных проектов в
Республики Молдова, разработка математическо-економической модели для анализа
затрат и выгоды для инвестиционных проектов в области водоснабжения в Республики
Молдова, что позволит ее использование в процессе идентификации проектного варианта
с наибольшей эффективности инвестиций а также оценки целесообразности расширения
услуг на региональном уровне; разработка идентификационой схемы для разных
вариантов проекта; оценка и отслеживание тенденций базовы индикаторов для
математической модели; идентификация аспектов эффективного внедрения
инвестиционных проектов, применение которых позволит не только уменьшение рисков
но и внедрение долгосрочных вариантов; аргументировать необходимость нового
подхода в обоснование решений инвестирования в системы водоснабжения в Республики
Молдова.
Теоретическое и прикладное значение данной работы позволяет развивать
современные представления о менеджменте инвестиционных проектов, углубленной
оценки проектов с помощью анализа экономической эффективности, рекомендациями и
практическими предложениями, применение которых позволит: идентификация и
управление рисками инвестиционных проектов, уменьшения вероятности внедрения
неэффективных проектов, с целю получения результатов в соответствии с требованиями
заказчика и с максимальной эффективностью.
Решение научной проблемы в иследоваемой области является оценка
эффективности инвестиционных проектов на начальной стадии, для средних и малых
населенных пунктов Молдовы. При применение модели разработанной автором и
проведенными им исследования, решение об инвестировании в инфраструктуру
водоснабжения могут быть приняты быстро и объективно, на основе показателей
эффективности и изучение нескольких вариантов проекта.
Внедрение научных результатов: математическо-економическая модель для
анализа экономической эффективности, тенденции в показателях эффективности и
рекомендации разработанные автором были внедрены в деятельность некоторых
предприятий, прмэрий и инвесторов в Республике Молдова, что подтверждается актами о
внедрении результатов исследования, приложенных к диссертации.

8
 LISTA ABREVIERILOR:
AAC - alimentare cu apă şi canalizare
ACB- analiza cost-beneficiu
ADA - Agenţia Austriacă de Dezvoltare
ADR – Agenţia de Dezvoltare Regională
AID -IDA – Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare
APL - administraţia publică locală
AUA-asociaţia utilizatorilor de apă
BAD - Banca Asiatică de Dezvoltare
BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BIRD - Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BM – Banca Mondială
CE – Comunitatea Europenă
CSI - Comunitatea Statelor Independente
DP – Direcţia de Producţie
DPGLC - Direcţia de Producţie Gospodăria Locativ Comunală
EECAC- Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală
EVCAC - Europa de Vest, Caucazul şi Asia Centrală
FEN- Fondul Ecologic Naţional
FISM - Fondul de Investiţii Sociale din Republica Moldova
FKDEA -Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă
FNDR- Fondului Naţional de Dezvoltare Regională
FOPIP - Programul de Îmbunătăţire a Performanţelor Financiare şi Operaţionale
GC - Gospodăria Comunală
GCL- Gospodăria Comunal Locativă
GIZ- Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei
IBNET- Reţeua internaţională de benchmarking pentru întreprinderile apă-canal;
ÎM – Întreprindere Municipală
ÎMC - Întreprinderea Municipală Comunală
ONU- Organizaţia Naţiunilor Unite
PDSAAP-Programul de Dezvoltare a Serviciilor de Alimentare cu Apă Potabilă
PIB – produsul intern brut;
PNAAC- Programul Naţional de Aprovizionare cu apă şi Canalizare
PNADR - Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
PPAAC - Proiectul pilot de aprovizionare cu apă şi canalizare
RCL- Regia Comunal Locativă
RM-Republica Moldova
SAA – sisteme de alimentare cu apă
SAAC – sistem(e) de alimentare cu apă şi de canalizare;
SDC – Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare
SEAR - Staţie de epurare a apei reziduale;
TESA –personal tehnic, economic, social şi administrativ
UE- Uniunea Europeană
UIPAAC - Unitatea de Implementare a Proiectului de Alimentare cu Apă şi Canalizare

9
 ÎNTRODUCERE

Actualitatea şi importanaţa temei abordate. Serviciile publice de alimentare cu apă

sunt indispensabile unui trai decent precum şi unei dezvoltări a economiei în zona de deservire.
Acestea au un rol important pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor şi pentru lupta
împotriva excluderii sociale. Ţinând cont de importanţa serviciilor publice de alimentare cu apă
pentru economie şi pentru producerea de alte bunuri şi servicii, eficienţa şi calitatea acestora
constituie un factor de creştere economică, în special datorită faptului că permit atragerea de
investiţii în regiuni mai puţin favorizate. Furnizarea de servicii publice de alimentare cu apă
într-o manieră performantă şi nediscriminatorie constituie o condiţie esenţială pentru
dezvoltarea unei ţări. Accesul la servicii publice de alimentare cu apă potabilă constituie un
drept al oricărui cetăţean al Republicii Moldova, şi oferă o posibilitate de dialog cu autorităţile
publice, în cadrul unei bune administrări.
Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre pământ şi
cer. Englezii o numesc water, germanii wasser, francezii eau, spaniolii şi portughezii agua, ruşii
вода, italienii acqua, în latină aqua iar în sanscrită udan.... Concepţiile au evoluat, dar nimeni nu
poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da Vinci o numea „...seva vieţii pe
pământ”.
Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii: stă la baza existenţei biosferei; e
mediu de viaţă pentru plantele acvatice; e principalul agent de modelare a reliefului; e agent de
răcire în tehnică dar şi în natură; e materie primă în economie; e mijloc de igienă pentru spălat,
pentru diluat şi îndepărtat poluanţi; e agent terapeutic etc, şi nu în ultimul rând, este
indispensabilă vieţii umane... Apa a fost şi este un element central în viaţa societăţii umane,
aşezările şi civilizaţia înflorind în prezenţa resurselor de apă şi pierind adesea odată cu dispariţia
sau degradarea acestora. Apa poate fi atât factor pozitiv cât şi negativ de dezvoltare, poate fi
mijloc şi obiect de muncă, este o resursă ce se reînnoieşte dar este de neînlocuit. De la bun
universal şi gratuit, asemenea aerului, a devenit o marfă cu preţ uneori foarte ridicat.
Colectivităţile umane necesită apă pentru un spectru larg de nevoi şi deţin în bună măsură
controlul resurselor de apă. Apa este factorul de mediu cu cel mai mare impact asupra sănătăţii
populaţei, deoarece ea are importanţa vitală permanentă pentru procesele fiziologice, biochimice
etc. ce au loc în organismul uman, precum şi pentru necesităţile igienice şi menajere.
În ultimele decenii, managementul apelor capătă o abordare durabilă şi ecologică, una
cu care satisfacerea nevoilor colectivităţilor umane este compatibilă.
Perioada cuprinsă între anii 2000 – 2013 este marcată de accelerarea procesului de
implementare a proiectelor investiţionale în servicii publice de alimentare cu apă, în special în

10
localităţile mici din Republica Moldova. Cu toate aceste încă o pondere mare din populaţia din
Republica Moldova nu are acces la servicii centralizate de alimentare cu apă potabilă. Aceasta
este o premisă pentru o diagnosticare şi evaluare a rezultatele obţinute în urma implementării
proiectelor şi, în baza lor, formularea propunerilor pentru îmbunătăţiri a proiectele ce vor fi
implementate ulterior. Până la momentul de faţă, evaluarea eficienţei proiectelor investiţionale
în servicii publice de alimentare cu apă, nu a fost abordată la nivelul necesar, deoarece baza
informaţional-metodologică nu a fost dezvoltată suficient de bine. În acest context, evaluarea
eficienţei proiectelor investiţionale la etapa de identificare a variantei de proiect în servicii
publice de alimentare cu apă, este dificilă din punct de vedere practic şi din acest motiv este
necesară abordarea metodologică a acestui proces. În situaţia actuală, când o pondere mare din
populaţia Republicii Moldova nu are acces la servicii de alimentare cu apă de calitate şi cantitate
satisfăcătoare, iar sistemele existente necesită să fie reabilitate, această problemă este acută,
determinând, în mare măsură durabilitatea serviciilor cu condiţia de satisfacere a nevoilor
consumatorilor.
Gradul de studiere a temei cercetate. Experienţa din domeniul serviciilor publice, la
scară naţională şi mondială, precum şi studiile efectuate ne provoacă la diagnosticarea şi
studierea acestui domeniu important pentru economia naţională, pornind de la tratarea ştiinţifică
a problemelor din sectorul managementului serviciilor publice şi propunerea de măsuri de
raţionalizare şi eficientizare a acestora. Tema este actuală şi importantă pentru cercetătorii,
savanţii şi practicienii autohtoni. Cercetările privind diagnosticarea situaţiei, evaluarea
tendinţelor de dezvoltare, precum şi perfecţionarea serviciilor sunt efectuate de către diverşi
cercetători, autorităţi competente şi de instituţiile de cercetare ştiinţifică.
În teză a fost studiată şi prezentată esenţa procesului investiţional şi managementului
proiectului, în opinia savanţilor internaţionali: Drucker P., Lock D., Lester, A., Schuster C.,
Kleinez Y, ş.a. Au fost utilizate lucrările ştiinţifice ale savanţilor contemporani din România şi
R.Moldova, precum sunt: Opran C., Popa B., Mocanu M., Perju S., Zamfir A., Plumb I. Hrişcev
E., Stoian, M, D. Pârvu, Ov.Nicolescu, I.Verboncu, E. Buşmachiu, C. Nan şi I. Todos ş.a.
Investigaţiile ştiinţifice au fost desfăşurate în cadrul centrelor de cercetare ştiinţifică cum ar fi:
Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova, Institutul de
Finanţe, Economie şi Statistică etc.
Diverse fenomene şi procese socio-economice au fost analizate şi explicate, de autor,
datorită datelor furnizate de Biroului Naţional de Statistică, Agenţia „Apele Moldovei”,
Asociaţia Moldova “Apă-Canal” etc. La fel s-au analizat datele cu privire la indicatorii
benchimarking a companiilor de apă din diverse ţări, utilizând site-ul www.ib-net.org; a fost
accesată informaţia, de pe paginile electronice, cu privire la proiectele investiţionale din
11
domeniu, ale Băncii Mondiale, Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, Proiectului Elveţian
de Apă şi Sanitaţie în Moldova, precum şi rapoartele Curţii de Conturi a Republicii Moldova cu
privire la evaluarea rezultatelor implementării proiectelor. Un aport deosebit în efectuarea
cercetărilor în domeniul i-a revenit informaţiei economico-manageriale despre activitatea
serviciului de alimentare cu apă a întreprinderilor apă–canal şi mai cu seamă a Întreprinderii
Municipale Regia „Apă-Canal” Orhei.
Studiul lucrărilor teoretice, practice, metodologice precum şi a legislaţiei în vigoare din
domeniu în Republica Moldova, au contribuit la formarea propriilor opinii ale autorului privind
managementul proiectelor investiţionale, au permis autorului să completeze baza metodologică
privind evaluarea eficienţei proiectelor investiţionale şi să vină cu propriile propuneri şi
recomandări de optimizare a procesului investiţional din domeniu. Luând în considerare
dinamica proceselor din sector precum şi necesităţile în creştere a beneficiarilor, considerăm că
aspectele metodologice şi cele aplicative ale managementului proiectelor investiţionale necesită
să fie cercetate şi în continuare cu scopul perfecţionării procesului de soluţionare a problemelor
din sectorul analizat.
Domeniul de cercetare. Economia şi managementul proiectelor investiţionale privind
serviciile publice de alimentare cu apă, diagnosticarea serviciilor, estimarea indicatorilor de
eficienţă a proiectelor, previziunea acestora şi identificarea variantei optime de implementare a
proiectului.
Obiectul cercetarii îl constituie metodele de diagnosticare a proiectelor investiţionale
din domeniu, elaborarea metodologiei analizei cost-beneficiu pentru evaluarea eficienţei
proiectelor investiţionale la etapa de identificare, precum şi elaborarea recomandărilor pentru
implementarea eficientă a proiectelor investiţionale în domeniu serviciilor publice de alimentare
cu apă în Republica Moldova.
Scopul cercetării prezentei lucrări constă în raţionalizarea managementului
proiectelor investiţionale precum şi elaborarea modelului de evaluare a eficienţei proiectelor
investiţionale în sectorul serviciilor de alimentare cu apă.
Pentru a atinge scopul cercetării, au fost stabilite următoarele obiective:
Abordarea conceptuală şi metodologică a noţiunii de management de proiect
privind serviciile publice de alimentare cu apă;
Aprofundarea procesului de fundamentare a deciziei de a investi, prin elaborarea
unei scheme a procesului decizional privind investiţiile în reabilitarea sistemelor de
alimentare cu apă;

12
 Diagnosticarea serviciilor de alimentare cu apă din Republica Moldova, prin
determinarea indicatorilor socio-economici de evaluare a performanţelor şi compararea
acestora cu situaţia din alte ţări;
Analiza proiectelor investiţionale şi identificarea punctelor tari şi slabe privind
managementul acestora;
Elaborarea şi aplicarea modelului economico-matematic al analizei cost-beneficiu,
în procesul de fundamentare a deciziei de a investi în baza celei mai eficiente variante;
elaborarea schemei de identificare a opţiunilor de proiect; estimarea necesarului de
investiţii, veniturilor şi cheltuielilor operaţionale privind întreţinerea sistemului,
tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă, evaluarea gradului de suportabilitate şi
estimarea necesarului de fonduri nerambursabile, ce necesită a fi atrase, pentru
implementarea proiectului investiţional prin aplicarea modelului economico-matematic
al analizei cost beneficiu; identificarea şi utilizarea tendinţelor indicatorilor de
performanţă în elaborarea prognozelor pe termen scurt şi mediu;
Formularea propunerilor şi recomandărilor pentru îmbunătăţirea procesului de
implementare a proiectelor investiţionale în localităţile medii şi mici din Republica
Moldova;
Noutatea ştiinţifică şi rezultatele obţinute, sunt determinate de scopul cercetării şi se
se rezumă la următoarele:
Dezvoltarea conceptului de management al proiectelor investiţionale privind
reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă;
Elaborarea schemei procesului decizional de implementare a proiectelor
investiţionale privind reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă;
Identificarea, sistematizarea şi evaluarea factorilor de influienţă asupra procesului
de implementare a proiectelor în servicii de alimentare cu apă din Republica
Moldova;
Elaborarea modelului economico-matematic al analizei cost-beneficiu cu
adaptarea şi aplicarea pentru proiectele investiţionale în sistemele de alimentare
cu apă, pentru localităţile cu o populaţie de până la 20mii locuitori.
Soluţionarea problemei ştiinţifice importante în domeniul cercetat constă în estimare a
eficienţei proiectelor investiţionale în sisteme de alimentare cu apă, la etapa de iniţiere, în
localităţile medii şi mici din Republica Moldova. Prin utilizarea modelului analizei cost-
beneficiu, elaborat de autor şi a cercetărilor acestuia, decizia de a investi în infrastructura de
alimentare cu apă poate fi adoptată rapid şi obiectiv, în baza indicatorilor de eficienţă, prin
studiul mai multor variante de proiect.
13
 Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a tezei este determinată de abordătile
teoretice şi practice din lucrare şi se referă la:
Aprofundarea teoretică a noţiunii de management a proiectelor investiţionale în servicii de
alimentare cu apă;
Perfecţionarea metodelor şi tehnicilor de fundamentare a deciziilor de a investi în servicii
de alimentare cu apă;
Studiul şi perceperea naturii factorilor de influienţă, exprimaţi în indicatori de
performanţă, asupra rezultatelor proiectelor investiţionale din domeniu, precum şi analiza
tendinţelor acestora pe parcursul a 8ani;
Utilizarea în procesul de fundamentare a deciziei de a investi a modelului economico-
matematic al analizei cost-beneficiu elaborate de autor;
Identificarea rapidă a variantelor de proiect prin utilizarea schemei elaborate;
Rezultatele cercetărilor pot fi utilizate de întreprinderile de consultanţă ce elaborează
studii de fezabilitate, precum şi de investitori, de beneficiari şi de autorităţile publice locale ce
planifică implementarea proiectelor investiţionale în domeniu, precum şi de întreprinderile din
sector pentru elaborarea planurilor de afaceri şi previziunea indicatorilor din activitatea
operaţională. Prin utilizarea activă a metodelor de eficientizare a proiectelor investiţionale există
o posibilitate reală de a creşte fiabilitatea şi durabilitatea sistemelor de alimentare cu apă şi
respectiv stabilirea unui tarif rezonabil pentru consumatori.
Aprobarea rezultatelor. La tema tezei respective sunt publicate 12 lucrări, cu un volum
total de 6,23c.a. Principalele realizări ale cercetării, concluziile şi recomandările aferente au fost
expuse în cadrul mai multor conferinţe ştiinţifice atât naţionale, cât şi internaţionale.
Realizările teoretico-metodologice şi practice elaborate în teză au fost prezentate în
cadrul mai multor conferinţele ştiinţifico-practice naţionale şi internaţionale, printre care
menţionăm:
1. Conferinţa tehnico-ştiinţifică internaţională „Ingineria si Protectia apelor.
Ingineria mediului” U.T.M., Chişinău, decembrie 2007.
2. Conferinţa ştiinţifică anuală “Diversitate interculturală. Probleme şi soluţii
pentru dezvoltarea europeană”, “PERSPECTIVA-INT”, Chişinău , mai 2008.
3. Conferinţa internaţională ştiinţifico – practică. Creşterea economică – prioritate
naţională în contextul integrării europene, USM, Chişinău, octombrie 2008
4. Conferinţa ştiinţifică internaţională "Dezvoltarea afacerilor în Euroregiunea
Siret- Prut- Nistru: realizări şi perspective", USM, Chişinău, septembrie 2008.

14
 5. Conferinţa internaţională tehnico-ştiinţifică „Probleme actuale ale
urbanismului şi dezvoltării teritoriului”, UTM, Chişinău, noiembrie 2008,
6. Conferinţa ştiinţifică internaţională “Politici financiare de relansare a creşterii
economice în condiţiile crizei economice mondiale”, ASEM, Chişinău, aprilie, 2010.
7. Conferinţa internaţională Tehnico-ştiinţifică „Probleme actuale ale
urbanismului şi amenajarii teritoriului”, UTM, Chişinău, noiembrie 2010,
8. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională "Republica Moldova: 20 ani de reforme
economice", ASEM, Chişinău, septembrie 2011.
Precum şi în reviste şi culegeri ştiinţifice de profil, printre care menţionăm:
1. Diagnosticul proiectelor investiţionale privind alimentarea cu apă în
localităţile rurale din R. Moldova, în Economie şi Sociologie. Nr. 1 2012, IEFS;
2. Eficienţa proiectelor investiţionale privind alimentarea cu apă în
localităţile urbane din Republica Moldova, în Economie şi Sociologie. Nr. 2 2012, IEFES
3. Riscul financiar în cadrul implementării proiectelor investiţionale privind
alimentarea cu apă în Republica Moldova în Analele Academiei de Studii Economice a
Moldovei, 2012,
4. Impactul implementarii proiectelor investiţionale privind alimentarea cu
apă asupra dezvoltării localităţilor rurale din R. Moldova. în Studii Economice, nr. 3-4 2012,
ULIM;
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Modelul economico-matematic al analizei cost-
beneficiu, tendinţele indicatorilor de performanţă precum şi unele recomandări elaborate de autor
au fost implementate în activitatea mai multor întreprinderi şi primării din Republica Moldova,
precum SC „Ingineria Apelor” SRL, Primăria Izbişte, raionul Criuleni şi în cadrul proiectului
„Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” implementat de GIZ, drept
dovadă sunt certificatele de implementare a rezultatelor ştiinţifice, anexate la teză
Sumarul compartimentelor tezei. Ţinând cont de scopurile şi obiectivele tezei, dar şi de
sarcinile formulate, teza a fost concepută cu următoarea structură: adnotaţiile în limbile română,
engleză şi rusă, introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandări, lista bibliografică
(134 surse) şi 38 anexe.
În Introducere este argumentată actualitatea temei investigate, sunt identificate scopul
şi obiectivele cercetării, este precizat suportul teoretico-ştiinţific şi metodologic al tezei, sunt
prezentate noutatea ştiinţifică şi valoarea practică a lucrării.
Capitolul 1 - „Aspecte teoretice şi metodologice ale managementului proiectelor
investiţionale privind reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă” include o sinteză a

15
principalelor teorii economice care au abordat conceptele de management al proiectului, servicii
publice, sisteme de alimentare cu apă, reabilitare şi eficienţă a investiţiilor.
Capitolul 2 - „Estimarea economică a sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi
diagnosticarea proiectelor investiţionale în Republica Moldova” cuprinde o analiză detaliată
a situaţiei serviciului de alimentare cu apă per total în Republica Moldova cu analiza
indicatorilor fizici cum ar fi numărul de sisteme, lungimea reţelelor etc. Luând în consideraţie,
diferenţele cu privire la posibilitatea de acces la informaţie, au fost diagnosticate serviciile de
alimentare cu apă separat pentru localităţile urbane şi rurale. Dacă diagnosticarea serviciilor din
zonele urbane a inclus datele pentru majoritatea întreprinderilor, în baza informaţiilor din
literatura de specialitate, pentru zonele rurale autorul a executat o anchetă cu scopul
diagnosticării serviciilor şi a gradului de dezvoltare a localităţilor rurale fără sistem, pentru 2
raioane din R. Moldova Rîşcani şi Cahul. S-a efectuat o analiză succintă a proiectelor
investiţionale din sector, cu evidenţa punctelor tari şi a celor slabe privind managementul
proiectelor. Datorită diferenţelor privind managementul, acestea s-au separat în proiecte
implementate în zonele urbane şi cele rurale ale R. Moldova. Au fost identificate şi analizate
etapele şi sursele de finanţare pentru proiectele investiţionale din domeniul apei.
În Capitolul 3 - „Analiza cost-beneficiu – instrument de eficientizare a proiectelor
investiţionale de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă în Republica Moldova” este
prezentat în detalii modelul economico-matematic al analizei cost-beneficiu, ce va putea fi
utilizat în estimarea eficienţei mai multor opţiuni ale proiectului investiţional cu scopul de a
identifica varianta cu eficienţă maximă. Pentru utilizarea modelului s-a elaborat şi prezentat
schema de identificare a variantelor de proiect, precum şi tendinţele indicatorilor de performanţă
necesari în procesul de previziune a variabilelor din model. În acelaşi timp au fost prezentate
unele aplicaţii practice ale modelului în baza studiului de caz din raionul Cahul.
În „Concluzii generale şi recomandări” sunt expuse principalele concluzii
referitoare la cercetările efecuate şi sunt formulate recomandări, care, în opinia autorului, pot
contribui la implementarea proiectelor, în sisteme de alimentare cu apă, cu eficienţă maximă în
următorii ani.

16
 1. ASPECTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE ALE MANAGEMENTULUI
PROIECTELOR INVESTIŢIONALE DE REABILITARE A SISTEMELOR DE
ALIMENTARE CU APĂ

1.1.Interpretarea conceptuală a managementul proiectelor investiţionale

O afacere eficientă, iar în cazul de faţă un serviciu public durabil, înseamnă o investiţie
într-un proiect eficient, cu activităţi previzibile, analizate şi bine planificate.
Investiţiile prin proiecte, în dezvoltarea unei localităţi, se implementează prin
managementul afacerilor prin proiecte cu parteneri care au activităţi analizate şi previzibile, pe o
piaţă diagnosticată, cu identificarea, evaluarea şi minimizarea riscurilor în cazul apariţiei
situaţiilor neaşteptate.
De asemenea, activitatea de analiză şi evaluare nu este opţională, ci absolut obligatorie
pentru un proiect de succes. Principala caracteristică definitorie a unui proiect este noutatea sa.
Un proiect este un pas în necunoscut, dominat de riscuri şi incertitudini. Nu există proiecte
perfect identice şi chiar un proiect care se repetă va fi de fiecare dată diferit într-unul sau mai
multe din aspectele sale comerciale, administrative, sociale, politice, fizice sau temporale.
În oricare din domenii pot apărea proiecte cu rezultate negative, care au dus la costuri
esenţiale. Aceasta a dus la necesitatea de a perfecţiona aspectele metodologice, teoretice precum
şi cele practice privind conceperea sau dezvoltarea unui proiect.
Tot mai multe companii private, instituţii şi organizaţii acordă o atenţie deosebită
conceptelor şi tehnicilor, instrumentelor şi metodelor ştiinţifice de management, între care un loc
important îl are managementul proiectului. Managementul proiectului, la etapa iniţială s-a referit
la furnizarea de informaţii referitoare la planificare şi resurse. Aceste informaţii au fost preluate
şi utilizate ulterior în managementul proiectului în forma sa modernă, ce urma să se dezvolte cu
repeziciune mai ales după anii 90. De-a lungul timpului omenirea a pus în practică multe
proiecte grandioase, şi numai în secolul XX s-au realizat primele proiecte în care s-au utilizat
aspecte specifice managementului de proiect.
Tot în această perioadă s-au accelerat procesele privind definirea sistemului teoretic al
managementului proiectelor şi au apărut primele cărţi, ghiduri, studii, standarde la această temă.
Pe măsură ce mediul de afaceri a devenit din ce în ce mai complex, atât în Republica Moldova, şi
în special pe plan mondial, folosirea echipelor de lucru, cu implicarea specialiştilor din domenii
diferite, a devenit o necesitate, ce a schimbat esenţial procesul de muncă. Aceste schimbări au
contribuit la apariţia necesităţii de proiecte complicate, şi respectiv a apărut necesitatea unui
management de proiecte sofisticat şi cuprinzător.

17
 Managementul proiectului se defineşte ca un proces de planificare, organizare şi
control al fazelor şi al resurselor unui proiect, cu scopul de a îndeplini un obiectiv bine definit,
care are, în mod uzual, restricţii de timp, resurse şi cost [82, p.130].
Managementul proiectului are rolul de a dirija desfăşurarea acestuia de o asemenea
manieră, încât să menţină, în orice moment, echilibrul între exigenţele (specificaţiile), de regulă
contradictorii, legate de performanţele proiectului, de costurile şi de termenul de realizare.
Asigurarea succesului proiectului înseamnă realizarea unui produs/ a unui serviciu performant, în
condiţii de eficienţă (costuri reduse), care să fie oferit clientului în cât mai scurt timp (termen
scurt de răspuns). Managementul proiectului cuprinde ansamblul de metode şi de tehnici care
permit managerului să îndeplinescă misiunea realizării unui proiect echilibrat, cu satisfacerea
simultană a celor trei condiţii.
Există în literatura de specialiate la nivel internațional o multitudine de definiții care
privesc conceptul de managementul proiectelor, dintre care se prezintă, în cele ce urmează,
doar câteva:
1. O primă definiție prezentată este cea dată de Harold Kerzner care arată că managementul
proiectelor poate fi definit ca ”planificarea, organizarea, conducerea și controlul resurselor
unei companii pe termen scurt pentru atingerea unor scopuri și obiective prestabilite”
[118, p.3]
2. Specialistul în managementul proiectelor, Dennis Lock definește acest concept ca fiind
”un instrument de planificare, coordonare și control al activităților complexe din
proiectele industriale și comerciale moderne” [70, p.1].
3. De asemenea, managementul proiectelor se referă la ”definirea, planificarea şi, ulterior,
managementul, controlul şi finalizarea unui proiect” [74, p.4].
Dintre accepțiunile multiple și definiţiile date de către diverși specialişti români
managementului proiectelor, se prezintă următoarele:
1. Simona Iovănuţ defineste managementul proiectului ca şi ”procesul de organizare şi
supraveghere a proiectului pentru a asigura realizarea acestuia conform planificării, în
limitele bugetului şi conform specificaţiilor stabilite” [56, p.7]. Din această definiţie pot fi
trase trei concluzii: Managementul de proiect este o activitate cu un scop specific;
Managementul de proiect se referă la conducerea activităţii de realizare a unui plan;
Managementul de proiect se desfăsoară în timp din momentul în care este începută
activitatea de elaborare a planului care urmează a fi realizat şi ţine până în momentul
realizării evaluării finale vis-a-vis de activităţile derulate şi de succesul/impactul
proiectului.

18
 2. O altă definiție este cea oferită de Cristian Bănacu care vede managementului proiectelor
ca ”totalitatea activităţilor de planificare, organizare, monitorizare și control a elementelor
unui proiect în scopul îndeplinirii obiectivelor proiectului în funcție de criteriile domeniu,
cost, timp și calitate” [16, p.12]
3. Pe de altă parte, managementul proiectelor reprezintă ”un concept managerial, care poate
susţine în mod deosebit din punct de vedere metodic (organizare procesuală), structural
(organizare structurală) si al managementului resurselor umane, o activitate complexă
întrun mediu dinamic” [73, p.8]
4. Managementul proiectului este aplicarea de cunoştinţe, experienţă, metode şi instrumente
pentru lucrările de proiect pentru a îndeplini cerinţele proiectului şi aşteptările
participanţilor [115, p.4].
5. Managementul de proiect – este arta de conducere şi coordonare a resurselor umane şi
materiale pe tot parcursul ciclului de viaţă al unui proiect, prin utilizarea metodelor
moderne de management şi tehnici pentru a obţine rezultate specifice ale proiectului cu
privire la componenţa şi domeniul de activitate, costuri, timp, calitate şi satisfacţia
cerinţelor şi participanţilor [115, p.7]
În urma studiului definiţiilor sus menţionate, în opinia autorului Managementul
proiectului, în cazul proiectelor investiţionale de reabilitare a sistemelor de alementare cu apă
(SAA), este un proces de planificare, organizare şi control al fazelor şi resurselor unui proiect,
cu scopul de a îndeplini obiectivul bine definit. Acest proces se realizeză cu respectarea
următoarelor aspecte:
obiectivul proiectului, graficul de implementare şi bugetul acestuia necesită să fie
coordonate şi aprobate de administraţia publică locală şi/sau centrală;
Rezultatele proiectului trebuie să satisfacă nevoile cantitalive şi calitative privind
apa ale consumatorilor, din zona afectată de proiect, să protejeze sănătatea populaţiei, să
respecte cerinţele de protecţie a mediului, cu condiţia de respectare a gradului de
suportabilitate a tarifului, care va rezulta în urma implementării investiţiei.
Proiectul are restricţii de timp, resurse, cost şi este implementat, în condiţii de
monopol natural, într-o arie geografică bine determinată şi cu beneficiari bine identificaţi.
Obiectivul proiectului trebuie să fie în conformitate cu strategile şi/sau planurile
de dezvoltare regionale şi naţionale din domeniu;
În situaţia în care investiţia se finanţează din exterior, obiectivul trebuie să
corespundă cu cerinţele investitorului.
Managementul proiectelor necesită metode şi structuri suficient de standardizate ca să
ofere siguranţă în derulare, să ajute la reducerea complexităţii problemelor abordate, să fie uşor
19
de comunicat şi adaptabile la cerinţele multiple ale realităţii întreprinderii, să permită implicarea
finanţatorului de proiect ori de câte ori este nevoie, să asigure controlul costurilor, al calităţii, al
termenelor. În funcţie de domeniul în care se desfăşoară un proiect, derularea lui şi fazele de
proiect se diferenţiază în detaliu, nu şi în esenţă. [15, p.16]
Modul în care sunt planificate şi realizate proiectele urmăreşte etape/faze care au
devenit cunoscute sub numele de „ciclul proiectului". Perioada cuprinsă între începutul şi
finalizarea unui proiect este cunoscută sub numele de ciclul de viaţă al proiectului [59, p.4].
Ciclul începe cu identificarea unei probleme şi dezvoltarea unui plan de lucru pentru
rezolvarea acesteia, plan care poate fi implementat şi evaluat. Problema este identificată în
contextul unei strategii aprobate. Ciclul proiectului împarte viaţa acestuia în faze cu scopul de a
crea posibilitatea consultării tuturor factorilor interesaţi, de a oferi informaţii pertinente necesare
revizuirii deciziilor (când este necesar) şi de a avea control asupra utilizării resurselor
proiectului.
Toate proiectele, indiferent de domeniu, parcurg un ciclu de viaţă similar sau faze
de proiect similare: 1. Identificare, 2.Formulare (Pregătire, Dezvoltare), 3. Finanţare (găsire
fonduri / negociere), 4. Implementare şi 5 Evaluare. Aceste faze pot fi considerate ca fiind
secvenţiale, în sensul că, pentru implementarea unui proiect, fiecare fază o urmează în mod
natural pe precedenta şi este continuată cu următoarea. În faza de Identificare este stabilită ideea
pentru potenţialul proiect şi dezvoltate acţiuni şi studii pentru explorarea alternativelor;
Pe parcursul primei faze sunt identificate idei pentru proiectul potenţial, sunt examinate
studii şi alte acţiuni, sunt explorate alternativele. Aceasta implică consultarea potenţialilor
beneficiari ai fiecărei acţiuni, analiza problemelor pe care aceştia le ridică şi identificarea
posibilelor soluţii. Faza de identificare este faza crucială în ciclul de viaţă al proiectului.
Pentru a determina dacă proiectul este soluţia cea mai bună pentru atingerea obiectivului
precizat şi dacă el este corespunzător pentru finanţare, proiectul trebuie evaluat. De obicei,
evaluarea este realizată de către potenţialul investitor, dar numai după ce proiectul a fost avizat şi
aprobat de către iniţiator. Este important ca în faza de identificare să se utilizeze un set limitat de
criterii. În timpul acestei faze ceea ce trebuie să se evalueze este dacă proiectul este viabil şi, în
cazul în care este implicată o instituţie finanţatoare, dacă există o aprobare de principiu pentru
finanţare.
În timpul primei faze – de identificare, numită şi faza de prefezabilitate, evaluarea se va
concentra asupra: evaluării fiecărei alternative de proiect din punct de vedere al tehnologiei şi a
materialelor propuse (în concordanţă cu cele mai bune practici din domeniu), evaluării cost-
eficienţă, evaluării sprijinului din partea factorilor interesaţi, analizei preliminare a necesităţilor
şi studiului de impact asupra mediului. Cuprinsul unui studiu de prefezabilitate ideal ar fi o
20
justificare corespunzătoare a unei singure alternative alese pentru a fi dezvoltată în continuare în
cadrul studiului de fezabilitate. În faza de Formulare (Pregătire, Dezvoltare) se elaborează o
descriere detaliată a proiectului - studiul de fezabilitate care este apoi şi testat; Rezultatele
acestor faze sunt evaluate şi modificate (dacă aceasta este necesar) înainte de fazele următoare.
În faza Finanţare se fac negocieri finale între cel care a propus proiectul şi finanţator şi
se transpun într-o formă juridic acceptată hotărârile cu privire la proiect şi la modul de realizare;
aranjamentele de implementare sunt concretizate într-un document întocmit legal care stabileşte
condiţiile în care proiectul va fi finanţat şi implementat;
Pe durata fazei de Implementare şi Monitorizare, proiectul se realizează efectiv şi,
periodic, sunt efectuate verificări pentru a se asigura evoluţia corespunzătoare a acestuia; dacă
este necesar proiectul este reorientat pentru a intra pe făgaşul corespunzător sau pentru a
modifica unele din obiectivele sale. Dacă apar schimbări semnificative care s-ar putea produce
faţă de formula iniţială, este necesar să se asigure că au fost obţinute toate aprobările din partea
finanţatorilor. Evaluarea — rezultatele proiectului sunt evaluate pentru a se vedea în ce măsură
au fost atinse obiectivele şi a identifica lecţiile de învăţat pentru proiectele viitoare.
Fiecare fază este compusă dintr-o secvenţă de etape. În practică orice proiect urmează
fazele descrise mai sus printr-o secvenţă de etape / paşi, care poate diferi de la caz la caz. De
exemplu: studiul de prefezabilitate poate fi cerut sau nu în faza de Identificare. El poate fi
ultimul pas din această fază sau primul pas din faza de Pregătire, sau poate lipsi, în funcţie de
cerinţele instituţiilor financiare finanţatoare. [59, p.5].
Etapizarea şi implicit introducerea unor faze de evaluare şi de decizie după fiecare etapă
importantă reduce riscurile şi nesiguranţa în cadrul ciclului de viaţă al fiecărui proiect. Primele
faze ale unui proiect sunt cele mai importante, ele stând la baza deciziilor viitoare, deci şi a
alocării de resurse. Pe de altă parte, etapizarea proiectelor corespunde în practică deseori
responsabilităţilor şi competenţelor diferite într-o instituţie. Pe de o parte există responsabilităţi
legate de conţinutul de specialitate pentru fiecare fază a proiectului, pe de altă parte există
necesitatea responsabilităţii integrale a conducătorului de proiect pentru derularea întregului
proiect. Fiecare fază a proiectului se caracterizează prin rezultate clare, care conduc la decizii
pentru următoarea fază. Fiecare fază se încheie prin analiza rezultatelor propuse pentru faza
respectivă precum şi a rezultatelor întregului proiect pentru a se determina dacă se continuă sau
nu proiectul, pentru ca eventualele erori sau neconcordanţe să fie depistate şi remediate.
Dennis Lock vorbeşte despre ciclul de viaţă a unui proiect şi se referă la perioada care
începe odată cu autorizarea lucrărilor proiectului (sau semnarea unui contract între beneficiar şi
contractor) şi se încheia în momentul predării produsului dorit către client [70, p.8]. Această
abordare este extrem de simplă, însă aceasta este parte dintr-un proiect cu cea mai mare
21
importanţă pentru managerii de proiect. Figura 1.1, elaborată de autor, indică faptul că
activităţile care se desfăşoară pe parcursul acestei perioade formează un cerc, deoarece ele încep
şi se finalizează cu beneficiarul. La fel proiectele de infrastructură publică necesită o atenţie
sporită la etapa de iniţiere a proiectului deoarece, la acest moment trebuie executate o serie de
activităţi de evaluare, previziune, consultări publice cu beneficiarii şi alţi actori implicaţi.

Etapa 1:
Definirea
Etapa 7: proiectului
Aprobare de
Beneficiar
Etapa 1a:
Evaluarea
Etapa 6: eficienţei şi a
Finalizare şi riscurilor
predare proiectului.
Consultări
publice

Etapa 5: Etapa 2: Pregătire

Realizarea şi planificare

Etapa 4:
Achiziţionarea
Etapa 3:
Proiectarea

Fig. 1.1. Ciclul de viaţă al proiectului

Sursa: elaborată de autor în baza schemei lui D. Lock
Această perspectivă asupra ciclului de viaţă al proiectelor este, în foarte multe cazuri,
mult prea simplistă, deoarece pierde din vedere tot ceea ce se întâmplă înainte de începerea
lucrării efective, neţinând cont nici de evoluţia proiectului după livrarea acestuia către beneficiar.
Pentru a avea o imagine mai amplă, trebuie să se ia în consideraţie nu numai ciclul de viaţă al
proiectului conform viziunii managerului de proiect, ci şi întregul istoric al acestuia, de la
concepere până la încetarea şi eliminarea sa.
Ciclul de viaţă este potrivit pentru proiecte relativ simple, de mici dimensiuni, însă
pentru cea mai mare parte a proiectelor de mare amploare pot fi identificate adesea mai multe
etape. Cele şase etape pot fi extinse la cincisprezece etape pentru istoricul unui proiect [70,
p.18], figura 1.2.

22
 Etapele proiectului Perioada de 6 ani
1 Concept original
2 Studiu de fezabilitate
3 Plan de afaceri
4 Evaluarea riscurilor
5 Anchetă publică
6 Autorizare
7 Organizare
8 Planificare
9 Proiectare
10 Achiziţionare
11 Realizare
12 Testare/ punere în
funcţiune
13 Predare
14 Viaţă economică
15 Eliminare

Fig. 1.2. Istoricul unui proiect

Sursa: [70, p.18].
Etapele istoricului unui proiect se pot cumula în perioade. Fiecare dintre acestea pot fi
descrise prin percepţii ale succesului sau eşecului proiectului. Astfel: pentru etapele de la 1 la 6
inclusiv formează perioada de definire a proiectului, în care are loc evaluarea, se determină
strategia şi se iau deciziile de demarare sau nedemarare. Aici se pregăteşte scenariul pentru
succesul sau eşecul final al proiectului. În cazul în care acesta este incorect ori inadecvat definit
sau strategia şi evaluarea riscurilor sunt greşite, eşecul este aproape o certitudine. Pentru
următoarele etape, şi anume de la 7 la 13 inclusiv se formează perioada de realizare sau de
execuţie a proiectului. Pe parcursul acestei perioade, succesul sau eşecul depind în mare măsură
de acţiunile managerului de proiect sau ale contractorului. Contractorul unui proiect îl va
considera ca fiind de succes dacă este finalizat la timp, respectând bugetul şi specificaţiile.
Subcontractorii îşi vor determina de asemenea succesul sau eşecul în funcţie de aceşti trei
parametri. Beneficiarul poate favoriza eşecul, de exemplu implementând prea multe schimbări
sau întârziind plăţile. Următoarea etapă 14 este perioada de realizare a beneficiilor. În acest
moment, succesul sau eşecul real al proiectului va fi determinat în funcţie de percepţiile
proprietarului şi ale părţilor interesate. În această perioadă se va stabili: dacă se vor obţine toate
beneficiile de ordin operaţional şi financiar care au fost preconizate, cum vor percepe
numeroasele părţi interesate performanţa proiectului sau impactul acestuia asupra mediului
înconjurător precum şi dacă capitalul împrumutat este restituit la timp. Etapa 15 este eliminarea,
care studiază generea reziduurilor sau a altor influenţe asupra mediului de proiectul implementat.

23
Alternativ, proiectul poate fi revândut integral sau parţial unei terţe părţi fie ca material pentru
reciclare, fie în vederea unei noi perioade de viaţă utilă
Proiectele diferă atât de mult încât nu se poate spune că există un model reprezentativ
pentru istoricul acestuia, dar succesiunea reprezentată în figura 1.2 este aplicabilă pe scară largă
proiectelor de mare anvergură care implică mai multe părţi interesate şi interese de ordin public.
Toate proiectele iau naştere sub forma unui concept, a unei scântei în ochii iniţiatorului.
Un antreprenor sau o organizaţie identifică necesitatea unui proiect şi conturează o ideee iniţială
care justifică apoi prezenţa unor cercetări mai amănunţite. Etapele 1-4 cuprind această perioadă
de formare, care ar trebui să se concretizeze prin propuneri şi printr-un plan de afaceri care
descrie proiectul, stabileşte cerinţele de ordin financiar, beneficiile care se doresc a fi obţinute şi
principalele evenimente-cheie. Puse împreună, aceste etape de început alcătuiesc definirea
iniţială a proiectului.
Proiectele desfăşurate în mod public sau care au un impact potenţial semnificativ din
punct de vedere social sau ecologic pot fi supuse uneia sau mai multor anchete publice şi a unor
procese de planificare prelungite (etapa a 5-a), care pot genera întârzieri însemnate sau chiar
anula demararea proiectului în sine.
Odată ce toată lumea a fost de acord cu definirea proiectului, au fost acordate toate
avizele şi sunt disponibile fondurile necesare, proiectul poate fi autorizat (etapa a 6-a). În mod
normal, autorizarea ar trebui să fie un eveniment cheie aproape instantaneu şi nu o etapă
consumatoare de timp; însă unele organizaţii manifestă o precauţie extremă faţă de acest proces
şi îl pot amâna pe parcursul mai multor luni înainte de a-şi da acordul pentru înaintarea
fondurilor şi a altor resurse necesare demarării proiectului.
În momentul în care proiectul a fost autorizat, trebuie implementată etapa de organizare.
Aceasta este prezentă în etapa 7, şi împreună cu etapa a 8-a formează perioada de demarare a
proiectului. Etapa a 7-a include numirea managerului de proiect şi repartizarea sau pregătirea
spaţiilor pentru birouri şi a celorlalte spaţii necesare. Numai după aceea pot demara lucrările
efective ale proiectului, care sunt semnalate de managerul de proiect prin dispunerea planificării
detaliate şi a mobilizării forţei de muncă (etapa a 8-a).
Etapele a 9-a, a 10-a şi a 11-a acoperă perioadele parţial suprapuse de proiectare,
achiziţie şi producţie sau construcţie. Proiectul este finalizat în momentul în care este predat
beneficiarului spre folosire (etapa a 13-a), însă de regulă această etapă nu poate fi realizată
înainte ca respectivul contractor să fi efectuat punerea în funcţiune şi testarea sau verificarea
(etapa a 12-a), pentru a se asigura că proiectul corespunde scopului pentru care a fost creat.
Din comparaţia figurilor 1.1 şi 1.2, se observă faptul că versiunea de istoric al
proiectului nu numai că începe mult mai devreme dar şi se încheie mult mai târziu, când
24
rezultatul proiectului iniţial a ajuns la finalul vieţii economice utile, fiind casat sau eliminat într-o
altă manieră [70, p.18]. Autorul susţine abordarea în practică a istoricului de proiect, deoarece
reflecă mult mai multe aspecte specifice proiectelor investiţionale în servicii publice de
alimentare cu apă.
În literatura de specialitate principiile managementului ciclului proiectului sunt:
Respectarea fazelor ciclului proiectului pentru a asigura un proces de luare a deciziilor structurat
şi bine informat; Orientare spre client prin utilizarea workshop-urilor interactive de planificare
în fazele importante ale ciclului proiectului şi formularea obiectivului proiectului în funcţie de
beneficiile durabile ce vor fi acordate beneficiarilor; Încorporarea aspectelor durabilităţii în
cadrul proiectului pentru a asigura beneficii de durată; Utilizarea matricei logice a proiectului
pentru a asigura o abordare analitică consistentă pentru concepţia şi managementul proiectului;
O abordare integrată care asociază obiectivele fiecărui proiect la obiectivele donatorilor şi la
obiectivele naţionale şi sectoriale; asigură ca planurile de activitate şi bugetele proiectelor să fie
realizate pe baza matricei logice a proiectului; Standardizarea documentaţiei — folosirea
formatelor standard care să asigure o tratare coerentă, consistentă şi cuprinzătoare a aspectelor
importante pe toată durata de viaţă a proiectului. [59, p.6]
Elementele metodologice care sunt de bază în derularea proiectelor şi care permit
reducerea complexităţii în practică printr-o organizare foarte clară, atât a structurii
managementului proiectelor, cât şi a proceselor de derulare a proiectelor sunt: ciclul de viaţă,
fazele unui proiect şi procesele în cadrul unui proiect. Derularea proiectelor în structuri clare -
faze şi procese - reduce gradul de nesiguranţă, permite introducerea unor puncte de decizie
după fiecare fază, un control al derulării proiectului, responsabilităţi clare şi o alocare a
bugetului de proiect mai diferenţiată. (vezi figura 1.3)

Fig. 1.3. Fazele şi procesele în cadrul proiectului

Sursa: [73, p.27]
25
 Proiectele sunt alcătuite dintr-un ansamblu de procese. Derularea unui proiect parcurge
nişte faze tipice care se regăsesc la fiecare proiect în parte. Conform literaturii de specialitate un
proces reprezintă o sumă de acţiuni, de secvenţe corelate care au o finalizare concretă, şi care
respectiv duc la un rezultat concret (vezi figura 1.4) [73, p.10].

Fig. 1.4. Procesele din cadrul ciclului de viaţă al unui proiect

Sursa: [73, p. 11].
În abordarea sistemică, procesele sunt o caracteristică pentru derularea proiectelor. Ele
sunt legate între ele prin intrări/ieşiri. Intrările sunt reprezentate de documente/informaţii pe baza
cărora se va acţiona iar ieşirile, de documente/informaţii care descriu rezultatul procesului.
Există şi posibilitatea unui eşec în derularea proiectului. Câteva cauze care duc la terminarea
anormală a proiectelor sunt: planificarea iniţială slabă, bazată pe o prognoză greşită a pieţei;
găsirea între timp a unei alternative mai bune; schimbare survenită în strategia şi interesele
companiei; a fost depăşit termenul prevăzut; a fost depăşit bugetul alocat sau resursele sunt
reorientate spre alte priorităţi; oameni cheie părăsesc organizaţia; problema este prea complexă
pentru resursele alocate; apariţia altor interese duce la retragerea resurselor şi a personalului;
proiectul este lăsat să moară de la sine, fără a se lua o poziţie oficială. [73, p. 13].
Pentru a evita finalizarea anormală a proiectului şi respectiv realizarea obiectivelor
propuse este demersul etapizat, care reduce riscurile economice şi organizatorice ale unui
proiect. El este cu atât mai recomandabil în practică, cu cât îndeplineşte mai bine următoarele
condiţii: să urmărească îndeplinirea obiectivelor în condiţii optime; să ţină cont de restricţiile
practice existente; să permită abordarea complexităţii într-un mod standardizat; să vizeze
potenţialul de raţionalizare existent;
Pentru înţelegerea mai profundă a managementului de proiect, în opinia autorului este
necesară, definirea noţiunii de „proiectului". În literatura de specialitate se întâlnesc mai multe
26
abordări, dar acest termen nu are o definiţie universal acceptată. De obicei, orice propunere
pentru o investiţie poate fi descrisă ca un proiect. La fel un proiect poate fi cel mai bun caz
înţeles ca „o soluţie a unei probleme", „o manieră în care se realizează ceva" sau „o schemă de
lucru". Totuşi, de obicei, termenul se aplică la: „o investiţie de capital pe timp limitat pentru a
crea active". În această definiţie cuvântul „capital" se referă atât la resurse financiare, cât şi la
resurse umane şi fizice. De asemenea, activele create pot fi umane, instituţionale sau fizice.
[59, p8].
Aspectul cheie care diferenţiază un proiect de alte forme de investiţii, fie pentru
societate sau pentru indivizi, constă în faptul că investiţia este în afara activităţilor curente, de zi
cu zi sau an cu an, că se derulează pe o anumită perioadă de timp şi că este destinată realizării
unui obiectiv specific sau a unor obiective stabilite. O caracteristică importantă a proiectelor este
aceea că ele trebuie să atingă obiectivul specific plecând de la o situaţie dată într-o perioadă de
timp limitată şi cu anumite resurse (bani, personal etc.) limitate şi ele.
Proiectele pot fi private sau publice. Unele proiecte implică totodată un volum
apreciabil de resurse. Datorită resurselor limitate ce pot fi folosite pentru dezvoltarea lor, a
resurselor uriaşe ce le mobilizează în implementare ca şi a necesităţii de a beneficia în urma
implementării, a unicităţii fiecăruia dintre ele, proiectele publice sunt de obicei subiectul unor
acorduri, reglementări şi proceduri speciale de planificare, evaluare şi aprobare. În mod frecvent
proiectele implică aranjamente financiare speciale ce includ împrumuturi de la organisme
financiare internaţionale şi din alte surse. Aceste montaje financiare tind să individualizeze
proiectele oferindu-le o delimitare şi o identitate unică.
În sectorul public se folosesc curent proceduri de planificare a proiectelor. De obicei se
foloseşte o ierarhie a termenilor în dezvoltarea proiectelor. Uzual se consideră că “o strategie” dă
direcţia politică într-un anumit sector şi poate fi implementată printr-unul sau mai multe
programe. Un program conţine o serie de proiecte care contribuie la realizarea unor obiective
comune. Proiectele sunt compuse din măsuri, iar măsurile la rândul lor sunt compuse din mai
multe activităţi.
Realizarea unui proiect presupune întreprinderea unei suite de activităţi interdependente,
a unui efort temporar depus pentru a crea, cu resurse limitate, un produs sau un serviciu unic,
pentru a obţine un anumit rezultat sau pentru a atinge anumite obiective. Aceste activităţi
încetează în momentul în care rezultatul sau obiectivul urmărit a fost realizat. Obiectivele
comune tuturor proiectelor se referă la: performanţă (calitate), cost (buget) timp şi siguranţa.
[70, p.21]
Astfel, un proiect, spre deosebire de o activitate de rutină, este caracterizat de
următoarele elemente principale: are un caracter temporar, o durată de viaţă bine determinată,
27
atât în ceea ce priveşte demararea cât şi finalizarea proiectului; conduce la obţinerea unui bun
sau serviciu unic sau a unui anumit rezultat; are un caracter progresiv, în sensul că implică
parcurgerea succesivă a mai multor etape. [59, p.5]. De regulă, sfârşitul unei etape coincide cu
începutul unei noi etape în derularea proiectului. Alte elemente care diferenţiază proiectul de
activităţile de rutină se referă la faptul că acesta: este clar definit şi are un scop bine precizat; se
realizează de către o echipă de proiect şi nu de către o singură persoană; se bazează, în execuţia
sa, pe un anumit buget şi pe un anumit volum de resurse; vizează clientul şi aşteptările sale; este
complex, implicând colaborarea mai multor angajaţi din diferite domenii; conduce la dobândirea
de noi cunoştinţe şi abilităţi şi implică existenţa riscului în toate fazele desfăşurării sale etc.
Proiectele, comparativ cu activităţile de zi de zi, au o serie de aspecte ce sunt specifice şi
se referă la: orice proiect are un obiectiv specific coerent şi bine definit; orice proiect are un
scop: o nevoie/cerere manifestată sau potenţială; orice proiect are o durată limitată, cu un
moment specific de începere şi un moment specific de încheiere, pe parcursul căreia sunt
mobilizate resurse, mijloace şi competenţe heterogene; evaluarea costurilor, consecinţelor şi
eficienţei proiectului se face pe baza unei metodologii specifice folosind criterii de costuri şi/sau
de rentabilitate; proiectul are o localizare geografică şi temporală netă; proiectul admite o
structură administrativă şi gestionară proprie (şeful de proiect şi echipa sa) parţial sau total
autonomă de activitatea generală a agentului declanşator. [134, p.1]
Principala caracteristică ce identifică un proiect este noutatea acestuia. Este un pas spre
necunoscut îmbinat cu riscuri şi nesiguranţă. Niciodată două proiecte nu sunt perfect identice:
chiar şi un proiect repetat va diferi de predecesorul său prin unul sau mai multe aspecte
comerciale, administrative sau fizice.
Conform opiniei cercetătorilor din domeniu, proiectele se clasifică în patru tipuri
generale diferite: Proiecte de tipul 1: inginerie civilă, construcţii, industrie petrochimică,
minerit şi exploatare. Proiecte de tipul 2: producţie. Proiecte de tipul 3: proiecte Information
Technology1 şi proiecte de management Proiecte de tipul 4: proiecte de pură cercetare ştiinţifică.
[70, p.5] În funcţie de obiectivele de specialitate propuse, proiectele pot fi clasificate în trei
grupe mari: proiecte de investiţii, proiecte de cercetare şi dezvoltare şi proiecte de organizare
Proiectele de investiţii, cum ar fi: construcţia unei clădiri noi, restaurarea unui obiectiv,
retehnologizarea unei activităţi; Proiectele de cercetare şi dezvoltare, de exemplu: dezvoltarea
unui sistem expert pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dezvoltarea unui produs nou, a unei noi
tehnologii, elaborarea unui nou software. Proiectele de organizare, de exemplu: introducerea
unei noi forme de organizare, orientată spre piaţă, introducerea unui nou concept de marketing,
introducerea managementului proiectelor ca formă alternativă de conducere, etc; [73, p.10].
1
IT – eng. Information Technology, tehnologia informaţiei
28
 Autorul susţine ideia din literarura de specialitate, conform căreia, proiectele de
investiţii reprezintă un domeniu prioritar al vieţii economice, atât din punct de vedere al
resurselor semnificative pe care le consumă cât şi din punct de vedere al multiplelor efecte pe
care le generează. Orientarea lor spre anumite domenii de activitate şi spre anumite obiective
trebuie realizată în dependenţă de necesităţi, dar şi în funcţie de tendinţele existente pe plan
mondial, de starea economiei, strategiile adoptate şi de dorinţele consumatorilor etc.
Rolul investiţiilor, într-un sistemului economic, este extrem de important: în primul rând
agenţii economici declanşatori de acţiuni investitionale, care impelmenteaza diverse proiecte de
investitii, işi sporesc oferta de bunuri şi/sau servicii prin creşterea capacitaţii lor productive,
realizând venituri suplimentare, iar în al doilea rând orice proiect de investiţii va genera nevoi
sau cereri suplimentare în sectoare conexe, amonte (furnizoare de materii prime, materiale,
utilităţi etc) sau aval (distribuitoare sau consumatoare a bunurilor şi serviciilor oferite).
În plan social, investiţiile joaca rolul de regulator/compensator în ocuparea fortei de
munca, în îmbunataţirea calitaţii vieţii. Implementarea unor proiecte sau programe de investiţii
antreneaza modificari pe piaţa forţei de muncă, creind o nevoie suplimentara de forţă de muncă
în sectoarele care pregatesc şi implementeaza aceste acţiuni investiţionale, dar mai ales la
beneficiarii de proiect care exploateaza noile capacităţi de producţie. Aceasta are ca efect,
imediat sau într-o perspectivă mai mult sau mai puţin îndepartata, atenuarea presiuni factorilor
generatori de şomaj.
Investiţiile destinate lucrărilor publice, serviciilor destinate populaţiei, se caracterizează
printr-o paletă de efecte induse de ordin social şi cultural. Orice proiect de investiţii din
domeniul lucrărilor publice este (trebuie să fie) subordonat unei concepţii generale, integratoare
la nivel de colectivitate teritorială şi ca atare efectele sale vor avea un caracter difuz la nivelul
comunităţii. Investiţiile pot fi privite şi ca liant între generaţii, prin crearea de noi locuri de
munca pentru generaţia tânără, dar şi prin mostenirea de capital fix pe care aceasta o primeşte de
la generaţiile anterioare. Nu în ultimul rând, investiţiile constituie suportul material al promovării
progresului tehnico-ştiinţific în diverse sectoare de activitate. Proiectele de investiţii aplicate sunt
mijlocul principal de valorificare a soluţiilor tehnice şi tehnologice noi oferite de cercetarea
ştiinţifică [95, p.21].
De mare actualitate este şi rolul pe care trebuie să-l joace activitatea de investiţii în
rezolvarea marilor probleme ale lumii contemporane referitoare la protectia mediului ambiant,
refacerea echilibrului ecologic acolo unde, de cele mai multe ori din ignoranţă, acesta a fost rupt.
Orice proiect de investiţii supus analizei de oportunitate şi eficienţă trebuie sa aibă şi
componenta ecologica, iar criteriile ecologice trebuie sa fie incluse în sistemul de criterii pe baza
caruia se va fundamente decizia de investiţii. În acest context trebuie subliniat faptul că multe
29
instituţii financiare internaţionale pun condiţii de natură ecologică pe care trebuie să le respecte
proiectele sau programele propuse spre a fi susţinute financiar [98 cap 1, p.1]
Activitatea de investiţii a entităţilor se înscrie pe coordonatele strategiilor de dezvoltare
economico-socială, concretizate la rândul lor în programe sau proiecte. Programele au o
delimitare temporarlă imprecisă şi o arie de cuprindere largă, şi de aceea, de cele mai multe ori,
pentru implementare lor este nevoie să fie detaliate într-un portofoliu de proiecte. În acest
context proiectul de investiţii se defineşte ca: un ansamblu optimal de acţiuni de investiţii
bazate pe o planificare sectorială, globală şi coerentă, pe baza căreia, o combinaţie definită de
resurse umane, materiale, etc provoacă o dezvoltare economică, sociala determinată [99 p.11].
Din definiţie reţinem că, un proiect pentru a fi aplicat, necesită…un ansamblu de acţiuni,
mijloace, diferite ca natură care, pentru a fi puse în operă trebuie să se intreprindă acţiuni bine
coordonate. Altfel spus, orice activitate trebuie să se desfăşoare într-o ordine prestabilită, nici
prea devreme deoarece aceasta poate însemna risipă de resurse, nici prea târziu deoarece poate
compromite însăşi scopul pentru care se realizează proiectul. În sfârşit, proiectul trebuie …să
aibă un scop bine definit şi cuantificat care, chiar dacă nu se identifică cu scopul programului din
care deriva proiectul, implicit trebuie sa contribuie la realizarea acestuia.
Conform literaturei de specialitate. proiectul investiţional este fundamentarea eficienţei
economice, volumului şi termenelor de efectuare a investiţiilor de capital, inclusiv documentaţia
de proiect necesară, elaborată în conformitate cu legislaţia în vigoare şi aprobată în conformitate
cu standardele în vigoare, la fel descrierea acţiunilor practice privind implementarea investiţiei
(planul de afaceri). [114, p.2].
Prezenta definiţie, în opinia autorului, descrie proiectul investiţional doar drept un
document special, nu arată relaţiile dintre actorii proiectului, nu reflectă aspecte de bază cum ar
fi: risc, eficienţă, la fel necesitatea de a executa alte activităţi la realiratea proiectelor
investiţionale, pe lângă elaborarea documentaţiei de proiect tehnic, etc. Definiţii analogice sunt şi
în alte surse de specialitate cum ar fi.
1. Proiect- un set de activităţi legale (lucrări, servicii, activităţi şi decizii manageriale), care
contribuie la realizarea anumitor scopuri sau rezultate [113, p.29]. Proiectul investiţional
presupune în rândul activităţilor şi realizarea investiţiilor [113, p.42].
2. Proiect investiţional – un plan complex de acţiuni, ce are drept scop realizarea unui
proces de producţie (privind producţie de mărfuri sau prestarea de servicii) nou sau
modernizat care realizează scopurile participanţilor în proiect [116, p.282].
3. Proiectul investiţional - o succesiune de activităţi, legate de justificarea volumului şi
procedurei de investire a mijloacelor financiare, valoarea reală a investiţiei, punerea în

30
 funcţie a capacităţilor, evaluarea eficienţei de menţinere şi de continuare a proiectului şi
evaluarea finală a rezultatelor proiectului la momentul de finalizare [112, p.183].
Definiţiile prezentate caracterizează proiectele investiţionale unilateral şi au nevoie de
completări pentru fiecare caz individual. Luând în consideraţie definiţiile analizate anterior
Козин П.П prezintă următoarea definiţie: proiectul investiţional prezintă un complex de acţiuni
legale (lucrări, servicii, decizii şi activităţi manageriale) a participanţilor, care se execută în baza
unui contract, orientate spre executarea condiţiilor de eficienţă (realizarea anumitor scopuri,
obţinerea de anumite rezultate) de fiecare din participanţi în condiţiile existente de risc a
mijloacelor investite [114, p.3].
Proiectul de investitii este motivaţia concretă a unor cheltuieli prezente în speranţa unor
avantaje viitoare. Trăsăturile sale specifice care-l deosebesc, nu numai de activităţile curente, dar
şi de alte tipuri de proiecte sunt; amploare, finalitate şi structură. Finalitatea este strâns legată de
obiectivul investiţiei; crearea şi punerea în exploatare a unui echipament/serviciu, cucerirea unei
pieţe, schimbarea unei tehnologii, etc.
După finalitate proiectele de investiţii pot fi clasificate astfel: 1. Proiecte pentru crearea
de produse /servicii noi a căror originalitate constă în faptul că se caută eficienţă, rentabilitate
într-un produs sau serviciu care nu există. 2. Proiecte de cerştere a productivităţii a căror
finalitate dă răspuns căutărilor de oportunitate la schimbarea echipamentelor şi tehnologiilor. 3.
Proiecte de creştere a capacităţii de producţie/desfacere presupun acţiuni de redimensionare a
pieţei şi a echipamentelor de producţie care, în final conduc la modificarea taliei întreprinderii.
4. Proiecte de investiţii sociale (colective) aici însă termenul de “social” capătă două accepţiuni:
4.a) - Se referă la problemele salariaţilor firmei şi în acest caz proiectul are ca finalitate
modificarea condiţiilor de muncă şi de securitate în întreprindere. 4.b) - Se referă la rezolvarea
unor probleme de interes general la nivelul unor colectivităţi teritoriale cum ar fi; proiecte de
amenajare teritorială, de infrastructură, şi toate proiectele administraţiei publice care se substituie
iniţiativei private. Studiul de fezabilitate care stă la baza deciziei de acceptare sau respingere al
proiecteului se vor face în principal prin prisma intereselor comunităţii locale. Evaluarea
economică, studiul de impact, dictează decizia. Durata de viaţă a acestor proiecte este mare (30 –
50ani) şi punctul nevralgic al acestor proiecte îl constituie costurile şi rentabilitatea care se
judecă pe astfel de perioade mari. 4.c) Alături de aceste două accepţiuni putem întâlni şi o
categorie intermediară şi anume “proiectele servicii publice” – realizate de colectivităţile locale
dar care au trăsături de proiect de întreprindere. Astfel de proiecte nu caută neapărat rentabilitate
şi profitabilitate, dar reclamă autonomie gestionară. În trecut aceste proeicte erau tratate cu
superficialitate, decizia de realizare a lor depinzând aproape în exclusivitate de posibilităţile de
finaţare ale primăriilor. Astăzi şi sectorul serviciilor publice este tot mai mult influienţat de
31
condiţiile mediului concurenţial care impun regândirea principiilor de gestiune. Autonomia
gestionară a colectivităţilor teritoriale, accesul lor la piaţa financiară elimină în mare măsură
constrângerile financiare. Ca atare linia strategică se sprijină pe ideia că cetăţeanul este un client
exigent care plăteşte pentru a primi servicii de calitate. 5. Proiecte de dezvoltare au legătură cu
toate tipurile prezentate mai înainte, dar se detaşează prin scopul declarat – dezvoltarea
întreprinderii. [134, p.1]
După domeniul de aplicaţie, în literatura de specialitate, se identifică trei categorii de
proiecte: proiecte de întreprindere, proiecte de gestiune a serviciilor publice, proiecte de
exploatare a resurselor naturale.
1. Proiecte de întreprindere, la nivelul societaţii comerciale înţelegând, nu numai
dezvoltarea modernizarea capacitaţilor existente ci şi construirea de noi unitaţi de producţie.
2. Proiecte de gestiune a serviciilor publice – au în vedere asumarea de către agenţi
economici privaţi a gestiunii unui serviciu public. Este un proces decizional diferit decât
precedentul deoarece intervine un nou actor “entitatea publica” (statul, o localitate sau, un grup
de localitaţi) care este iniţiatoarea ofertei sau, mai general al unei consultări. Normele în
domeniu executării serviciilor publice trebuie să fie severe şi responsabilitatea concedantului nu
dispare odată cu încheierea acestui contract. De aceea, derularea contractului înseamnă
executarea serviciului, care cade în sarcina concesionarului dar, concedantul are dreptul de
control de bună execuţie a serviului pe toată durata de serviciu. Concedantul nu este şi nu trebuie
să devină un simplu figurant. Din contra semnatura sa poate să aibă mare influienţa asupra
repartizării riscurilor şi a structurii aranjamentului financiar propus de finaţator.
3. Proiecte legate de exploatarea bogaţiilor naturale reprezintă o îmbinare a
particularitaţilor celor două tipuri prezentate mai sus, deoarece, deşi nu implică nici o
responsabilitate de serviciu public, relaţia între concedant şi concesionar este în mod frecvent
prezentă. Astfel de proiecte se referă la dezvoltarea şi exploatarea de către o societate privată a
unor bogaţii naturale (petrol, gaze, minerale utile) ale unui stat. [99, p.14]
În concluzie, autorul defineşte clar pentru condiţiile economiei naţionale: Proiectele de
investiţii de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă drept un set de acţiuni investiţionale
cu un scop bine definit, bazate pe o planificare naţională, regională şi locală a SAA, care ia în
consideraţie nevoile consumatorilor, sănătatea publică, protecţia mediului, şi utilizarea durabilă a
resurselor de apă, care antrenează o combinaţie de resurse financiare, umane, materiale, etc care
duce la îmbunătăţirea indicatoruilor de performanţă a SAA deja existent, în condiţii de monopol
natural, şi la satisfacerea nevoilor consumatorilor din aria de deservire.

32
 1.2. Viziuni teoretice privind serviciile publice cu abordarea procesului de
reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă.
În limbaj curent, noţiunea de serviciu public este utilizată pentru a desemna o activitate
de interes general, prestată de un organism, adică de o persoană juridică, autorizată de o
autoritate a administraţiei publice. Există două accepţiuni în legătură cu definirea noţiunii de
serviciu public:
1. Definire în sens material sau, altfel spus, ca tip de activitate de interes general pe care
administraţia înţelege să şi-o asume.
2. Definire în sensul organic sau, altfel spus, organismul prin intermediul căruia se
realizează o activitate de interes general. [88, p.11]
Noţiune complexă şi esenţială a dreptului administrativ, acest concept a suportat
modificări importante de-a lungul timpului, care l-au făcut să îşi piardă claritatea iniţială. În
doctrina occidentală s-au conturat până în prezent trei definiţii:
Conform definiţiei clasice, conturată la începutul secolului al-XX-lea, se consideră că
serviciul public este acea activitate de interes general prestată numai de o persoană publică. În
această accepţiune serviciul public este „activitatea pe care guvernanţii sunt obligaţi să o
presteze în interesul celor guvernaţi”. La această semnificaţie se adaugă sintagma serviciu public
prin „natură” (şi nu după persoana care-l prestează) pentru a se opune lărgirii semnificaţiei
serviciului public la orice tip de activitate pe care o desfăşoară autorităţile statului.
O altă definiţie este cea interbelică, care a apărut ca o necesitate impusă de dezvoltarea
economică spectaculoasă a societăţii care solicita servicii publice variate, flexibile şi operative.
Până în anul 1939, aceste servicii erau apanajul statului şi instituţiilor sale care nu mai puteau
face faţă cerinţelor sociale, astfel încât s-a văzut nevoit să încredinţeze unele servicii publice
către alte persoane private. Astfel, a apărut ideea prestării unui serviciu public prin intermediul
unei firme private. Această definiţie rămânea deficitară pentru că nu preciza în ce condiţii
activitatea unei persoane private poate fi considerată serviciu public. Aşadar, prima condiţie este
„interesul general”. Atunci când analizăm, însă, activitatea unei persoane private este foarte greu
să delimităm până unde merge interesul general şi de unde începe interesul particular. Cea mai
bună distincţie este aceea dintre activităţile necesare şi activităţile profitabile:
• serviciile publice au ca prim obiectiv interesul public şi nu obţinerea de profit.
• a doua condiţie, „mijloacele puterii publice”, sunt privilegii acordate persoanei private
care serveşte interesul general şi ca atare se bucură de autoritate în raport cu terţii (şi nu de
egalitate). Acest raport de autoritate permite fie monopolul asupra unei activităţi, fie emiterea de
acte cu caracter unilateral sau chiar stabilirea de taxe.

33
 • a treia condiţie se referă la „controlul administraţiei” asupra activităţii de prestări servicii
publice. Această condiţie derivă din faptul că o persoană privată poate presta un serviciu public
numai printr-o delegare dată de o persoană publică. Această delegare se poate face fie printr-un
contract fie printr-un act administrativ unilateral explicit sau implicit. Delegarea este necesară
pentru a circumscrie limitele în interiorul cărora poate acţiona cel împuternicit.
O abordare mai nouă a serviciilor publice este definiţia actuală, care s-a conturat la
sfârşitul anilor ’80, ca urmare a evoluţiei democraţiei, recunoscându-se faptul că unele servicii
publice desfăşurate de persoane private nu trebuie să se bucure neapărat de prerogativele puterii
publice. Precizarea este necesară întrucât o serie de servicii publice de interes social cum ar fi
cele de sănătate, cultură, învăţământ etc. se realizează de către persoane private, dar fără
prerogativele puterii publice. [88, p.13]
În categoria serviciilor publice locale se includ: servicii publice cu caracter statal;
serviciile comunitare; servicii publice de gospodărie comunală; alte servicii publice locale (care
nu fac parte din categoria serviciilor de gospodărie comunală); servicii publice comerciale;
serviciul public pentru activităţi culturale. Încă de la început, autorul evidenţiază importanţa
ramurii serviciilor pentru populaţie cu componenta sa - serviciile publice de gospodărie
comunală şi subliniază rolul lor în procesul de ridicare a calităţii vieţii.
Scopul serviciilor publice de gospodărie comunală constră în oferirea unor servicii de
calitate consumatorilor la preţuri accesibile cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, a
economisirii resurselor şi a protecţiei mediului [88, p.34]. Pe de altă parte, conform legislatiei
nationale serviciile publice de gospodărie comunală reprezintă ansamblu de activităţi şi acţiuni
de interes public, desfăşurate sub autoritatea administraţiei publice locale la realizarea lucrărilor
necesare în gospodăria comunală, prin care se asigură: alimentarea cu apă, alimentarea cu
energie termică, canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale, salubrizarea, înverzirea
localităţilor, asigurarea cu transportul public local şi administrarea fondului locativ public şi
privat. [68, p.1]. Dincolo de definiţii, serviciile publice de gospodărie comunală se realizează
prin intermediul unui ansamblu de construcţii, instalaţii tehnologice, echipamente funcţionale şi
dotări specifice, denumite sisteme publice de gospodărie comunală. Aceste sisteme fac parte
integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor.
Luând în considerare importanţa serviciilor de gospodărire comunală, acestea se
organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii: a) dezvoltării durabile; b)
responsabilităţii şi legalităţii; c) autonomiei locale; d) descentralizării serviciilor publice; d)
responsabilităţii şi legalităţii; e) antrenarea şi consultarea populaţiei în procesul de adoptare a
deciziilor privind dezvoltarea infrastructurii edilitare; f) asocierii intercomunale şi al
parteneriatului; g) corelării cerinţelor cu resursele; h) administrării eficiente a bunurilor din
34
proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale; i) asigurării mediului concurenţial; j)
liberului acces la informaţii privind aceste servicii publice; k) colaborarea strânsă dintre
autorităţile publice de diferite niveluri; l) protecţia şi ocrotirea mediului natural şi conservat,
utilizarea raţională şi păstrarea resurselor naturale. [68, p.3]. La fel, serviciile publice de
gospodărie comunală, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii esenţiale: a) continuitate, din
punct de vedere cantitativ şi calitativ, în furnizarea/prestarea serviciilor de gospodărie comunală
pe bază contractuală; b) adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor; c) accesibilitate egală la
serviciile publice furnizate/prestate pe bază contractuală; d) asigurarea sănătăţii populaţiei şi a
calităţii vieţii. [68, p.4]
Construcţia şi întreţinerea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare sunt domeniile
proprii de activitate ale autorităţilor publice locale [67, art 4, alin 1, lit c] . Organizarea,
conducerea, administrarea, gestionarea, coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice
de gospodărie comunală sunt atribute ale autorităţilor administraţiei publice locale. În aceste
sens, organizarea, exploatarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală,
conform legislatiei naţionale în vigoare trebuie să asigure:
a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor, corespunzător
prevederilor contractuale;
b) funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economică, a
construcţiilor, echipamentelor, instalaţiilor şi dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici
proiectaţi şi în conformitate cu caietele de sarcini şi cu instrucţiunile de exploatare;
c) protejarea domeniului public şi a mediului prin respectarea reglementărilor legale;
d) informarea şi consultarea cetăţenilor în vederea protejării sănătăţii populaţiei care
beneficiază de serviciile respective. [68, p.7]
De regulă, gestiunea sistemelor de alimentare cu apă, este efectuată de întreprinderile
municipale, care activează în condiţii de monopol natural. În aceste sens, monopol public, există
atunci când în interiorul unei zone de suveranitate (un stat-naţiune, o regiune, un departament, o
federaţie de state) există un singur producător al unui bun dat şi când acest producător este public
sau, cel puţin, când modul său de funcţionare nu ţine doar de proceduri private. În ceea ce
priveşte teoria economică, aceasta distinge două categorii diferite de monopoluri publice,
corespunzător teoriei bunurilor publice şi teoriei monopolurilor naturale. [58, p.578] Astfel,
teoria monopolului natural constituie o abordare posibilă a monopolului public. Ea constă în
definirea unei situaţii în care o serie de condiţii de producţie specifice conduc la preferarea
producţiei publice însoţite de un monopol, în detrimentul producţiei private. Acesta este cazul
atunci când există economii de scară sau, cu alte cuvinte, atunci când costurile unitare de
producţie sunt cu atât mai mici, cu cât scara de producţie este mai mare. Costurile marginale sunt
35
atunci constant descrescătoare, ceea ce înseamnă că o firmă de mari dimensiuni este mai eficace
decât o firmă de mici dimensiuni şi poate, aşadar propune produse mai eftine decât eventualii săi
concurenţi. Cu titlu de exemplu, se consideră că în special activităţile de reţea (telecomunicaţii,
distribuţia apei, a electricităţii etc) sunt caracterizate prin fenomene de acest tip.
În aceste condiţii, pe piaţă nu poate exista durabil un mare număr de producători, adică
nu poate fi satisfăcută una dintre condiţiile esenţiale ale teoriei tradiţionale a concurenţei pure şi
perfecte. Foarte probabil, un producător unic va subzista pe piaţa bunului respectiv, însă această
situaţie de „monopol” (în sensul teoriei tradiţionale) riscă să conducă la „supraprofituri” şi la o
„exploatare” a consumatorilor. Concluzia acestei teorii este simplă: statul trebuie să intervină
astfel încât să existe un producător unic (pentru a se profita de economiile de scală), dar care
transferă câştigurile corespunzătoare consumatorilor, ca şi cum ar exista concurenţa pură şi
perfectă. [68, p.578].
Pornind de la definiţia serviciilor publice de gospodărie comunală, serviciile de apă şi
canalizare sunt activităţi de utilitate publică şi de interes economic, aflate sub autoritatea
administraţiei publice locale şi care au drept scop asigurarea apei potabile şi a serviciilor de
canalizare pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţilor [110, p.96]. Serviciul public de
alimentare cu apă cuprinde activităţi: de captare, de tratare a apei brute, de transport şi de
distribuţie a apei potabile la utilizatori. Un sistem de alimentare cu apă eficient, fiabil şi sigur
este esenţial pentru orice localitate fie urbană sau rurală. Conform legislaţiei naţionale un sistem
de alimentare cu apă este ansamblul construcţiilor şi instalaţiilor, prin care apa este preluată
dintr-o sursă naturală, este tratată, transportată, înmagazinată şi distribuită conform folosinţelor,
în volumele şi de calitatea cerute [50, p.1];
Într-o altă abordare, sistemul de alimentare cu apă reprezintă o totalitate de echipamente
şi instalaţii care asigură extragerea apei din sursă, păstrarea ei, aducerea la caracteristicile apei
potabile şi intrarea ei în reţele de apa, cu transportarea şi distribuţia ulterioară spre case, școli,
întreprinderi, și alți utilizatori într-o localitate [97, p.9].
Conform literaturei de specialitate şi a utilităţii practice a serviciilor publice de alimentare
cu apă, exploatarea sistemelor hidroedilitare este importantă din mai multe motive:
Este legată de exploatarea unui grup de lucrări care prin corectitudinea funcţionării
influienţează direct sănătatea şi nivelul de existenţă a întregii populaţii din localitate;
Costurile de funcţionare a sistemelor se răsfrâng direct asupra bugetului familiei iar aceste
costuri cresc în timp;
Organizarea măsurilor de menţinere în funcţiune la parametrii maximi de lucru trebuie
făcută pentru o perioadă mai mare de timp, de regulă peste 50 ani;

36
 Ca orice sistem constructiv şi elementele acestuia îmbătrânesc şi deci, măsurile de
reabilitare vor fi continui;
Sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare sunt sisteme dinamice, ele trebuie să se
dezvolte intensiv sau extensiv în timp din cauza dezvoltării localităţii pe suprafaţă, în
înălţime, ca grad de confort şi ca grad de siguranţă;
Condiţiile de sănătate sunt în directă legătură cu calitatea mediului constuit al localităţii;
Creşterea densităţii în localitate creşte şi riscul îmbolnăvirilor şi riscul de declanşare a
incendiilor, de producerea de pagube mai mari în caz de ploaie, incendiu etc;
Ţinând seama de complicaţiile legate de reabilitarea sistemelor este raţional să se dezvolte
conceptul de exploatare preventivă; lucrările vor fi remediate atunci când au tendinţa să se
deterioreze nu atunci când deja sunt stricate, costurile şi consecinţele pot fi mult mai mari.
[85, p.9]
Autorul susţine ideia că, organizarea exploatării în condiţiile cerinţei de eficienţă
economică şi a unui serviciu de calitate bună este o operaţiune care trebuie privită cu maximă
atenţie. Trebuie respectate reglementările în vigoare, trebuie păstrată calitatea apei surselor
existente, trebuie contribuit la educarea locuitorilor în vederea folosirii şi păstrării raţionale a
resurselor disponibile de apă [85, p.9].
Urmărirea rapidă a funcţionării sistemului se poate face prin cunoaşterea unor indicatori
de calitate. Din cauza că sistemele de gospodărire a apei în localitate sunt complexe şi numărul
indicatorilor de calitate este mare International Water Association a stabilit şi publicat în anul
2000, un set de peste 120 indicatori distribuiţi pe arii de aplicare, cum ar fi: Indicatori
economici: tariful apei (lei/m3), consumul specific de energie (kWh/m3), costul reactivilor
(lei/m3), costul personalului (lei/m3) etc; Indicatori de calitate a apei potabile, ceruţi conform
legislaţiei în vigoare, şi la intervale specifice; Indicatori de personal: numărul de personal pe:
lungime de reţea, cantitate de apă; pe nivel de pregătire etc; Indicatori de dotare: număr de
branşamente la 1000 locuitori sau la km de reţea, gradul de contorizare; şi Indicatori de
eficienţă: mărimea pierderii de apă, numărul de reclamaţii, numărul de avarii, numărul cazurilor
de neconformitate etc. [85, p.22]
În situaţia în care indicatorii de performanţă a serviciilor sau a sistemului nu mai sunt
satisfăcători se iniţiază proiecte de reabilitare sau retehnologizare a sistemului de alimentare cu
apă. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă prezintă refacerea caracterlsticilor tehnologice
ale unui sistem sau părţi ale sistemului astfel încât acesta să poată asigura valorile iniţiale [97,
p.8], pe când retehnologizarea sistemului de alimentare cu apă reprezintă refacerea totală sau
parţială a obiectelor componente ale unui sistem astfel încât acesta să poată asigura o cantitate de
apă cel puţin egală cu cea iniţială furnizată şi de o calitate mai buna. Reabilitarea se poate face în
37
două moduri: cu păstrarea identică a formei şi dimensiunilor reţelei înlocuind numai materialul;
şi cu refacerea modulului de funcţionare: aceasta poate însemna înlocuirea conductelor,
modificarea diametrelor conductelor (mai mici sau mai mari în dependenţă de noua cerinţă de
dezvoltare a localităţii), modificarea schemei de amplasare a conductelor; Reabilitarea reţelei se
poate face folosind două tehnologii: înlocuirea conductelor în sistem clasic- săparea unui şanţ pe
amplasamentul conductei şi înlocuirea la zi a conductei; durează mult, se vehiculează mult
pământ de la săpătură, produce dificultăţi în trafic şi înlocuirea conductelor fără şanţ deschis,
care are mai multe tehnologii de aplicare; avantajele sunt date de faptul că dispar săpăturile de
mari dimensiuni pe străzi, durează mai puţin, costă mai puţin şi tinde să se dezvolte [85, p.132] ;
Într-o altă definiţie, reabilitarea [1, p.9] este un set de operaţiuni efectuate asupra unor
echipamente, instalaţii sau ansambluri de instalaţii, după o perioadă de funcţionare, cu scopul de
a restabili caracteristicile tehnice şi de eficienţă ale acestora la un nivel comparabil cu cel iniţial
(de proiect), dar fară modificarea tehnologiei iniţiale.
Componenta cea mai scumpă a unui sistem de alimentare cu apă este reţeaua de
distribuție. Vârsta infrastructurii de alimentare cu apă, împreună cu influienţa continuă asupra
conductelor a activităţilor operaţionale şi a condițiilor de mediu, duc la deteriorarea sistemului,
care se manifestă în creşterea costurilor de exploatare şi întreținere, de creşterea pierderilor de
apă, scăderea calităţii serviciilor şi a calităţii apei furnizate.
Îmbătrânirea sistemelor de infrastructură de alimentare cu apă, împreună cu influienţa
continuă asupra sistemelor a condiţiilor operationale şi de mediu pot duce la deteriorarea lor,
care se manifestă prin următoarele aspecte:
Creşterea ratei de avarii pe conducte ca urmare a deteriorării integrităţii structurale a
conductei. Acest lucru determină creşterea costurilor de mentenenţă şi operaţionale, creşterea
pierderilor de apă (tratată), şi creşterea costurilor sociale, cum ar fi pierderea serviciului,
perturbarea traficului transportului auto, perturbarea proceselor de afaceri şi industriale,
perturbarea vieții rezidențiale şi pierderea peisajului vegetal.
Scăderea capacității hidraulice a conductelor din sistemele, ceea ce duce la creşterea
consumului de energie şi perturbarea calităţii serviciilor pentru public.
Deteriorarea calității apei în sistemul de distribuție, datorită stării suprafeţelor interioare ale
conductelor, care poate duce la înrăutăţirea gustului, mirosului şi poate provoca probleme
estetice privind alimentarea cu apă şi chiar probleme de sănătate publică, în cazurile
extreme. [119, p.14]
În literatura de specialitate Kleiner a identificat şi a analizat o serie de modele privind
reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă care se referă la: analiza de regresie pentru a obţine
un model de previziune privind spargerea conductelor în dependenţă de vârsta acesteia, acest
38
model este utilizat pentru a analiza costul de înlocuire a conductei în ceea ce priveşte valoarea
actuală de reparare a scurgerii, cât şi investiţiile de capital; costurilor de reparaţie a spargerilor şi
asupra metodelor de contabilizare a tuturor componentelor sale; un model de regresie, care se
bazează pe observaţia că apare o perioadă de timp între instalarea conductei şi prima avarie;
model, prin care s-au determinat variabilele care pot prezice rata de spargere a ţevilor, prin
utilizarea tehnicilor de regresie multiplă. Variabilele care au fost identificate şi care afectează
rata de spargere a ţevilor, au fost: diametrul conductei, lungimea conductei din secţiune, vârsta,
presiunea, tipul, corozivitatea, solul, numărul de spargeri anterioare, timpul până la a doua
spargere şi perioada de instalare; model de analiza a costurilor privind energia electrică asociate
cu o conductă şi decizia de a reabilita ţeava depinde de coeficientul actual de frecare; un model
de determinre a programul de reabilitare cu costuri minime a componentelor într-o reţea de
alimentare cu apă [119, p.17].

1.3. Fundamentarea deciziilor - aspect important în eficientizarea proiectelor

investiţionale în servicii publice
Investiţiile necesare în infrastructura de alimentare cu apă au valori mari, au
repercursiuni asupra unor localităţi întregi, aceasta face ca deciziile de a investi trebuie să fie
bine fundamentate. Proiectele publice sunt instrumente de punere în practică a strategiei
adminstrației, autorităților publice folsind resurse investiționale pe o perioadă limitată într-o
strictă localizare la nivel național sau local.
Suportul financiar al realizării proiectelor publice are denumirea generică de investiții
publice ce pot fi definite astfel “consum/cheltuieli de resurse investiționale cu scopul creării
cadrului normal de desfășurare a serviciilor destinate membrilor unei colectivității teritoriale”.
[99, p.68]
Trăsătura specifică de bază a investițiilor publice, vis a vis de cele din sectorul privat,
constă în faptul că; atribuțiile şi competențele actorilor programelor de investiții, la nivel de
administrație publică centrală sau locală se stabilesc la nivel legislativ. Ordonatorii principali de
credite (conducătorii autorităților publice, ai organelor de specialitate ale administrației publice
centrale precum și cei ai unor instituții publice autonome) au competențe de aprobare a
proiectelor de investiții, bine definite între anumite limite valorice, şi de monitorizare a acestor
programe.
Proiectelor de investiții publice constituie apanajul autoritătilor publice locale sau
centrale şi se iniţiază cu scopul de a satisface nevoile sociale de echipare și/sau amenajare
teritorială sau de dotare edilitară a localităților.

39
 Spre deosebire de investiţiile făcute în sectorul privat proiectele de investiţii în sectorul
public au următoarele trăsături particulare, şi anume:
1) Evaluarea fiecărui “Proiect de Investiţii Publice” trebuie făcută în contextul general al
concepției de amenajare teritorială și/sau modernizarea a serviciilor publice la nivel național sau
local. Strategia de amenajare şi dezvoltare a comunitătilor teritoriale este de regulă un program
integrat al autorităţilor publice cunoscut sub formă de plan de urbanism general.
2) Spre deosebire de proiectele din sectorul privat, proiectelor de investiţii publice
evoluează într-un sector relaţional deschis şi mult mai complex care implică o structură de
concepţie tridimensională pe trei paliere: proiect ca ambiţie globală cu orientare predominant
economică; proiectul localităţii, propriu-zis, de exemplu proiect de amenajare a spațiului, și
proiecte de servicii publice.
3) La fundamentarea socio-economică a proiectelor de investiţii publice se vor avea în
vedere, nu numai efectele directe şi imediate, ci şi efectele propagate şi de perspectivă care se
manifestă mai mult sau mai puţin difuz în viaţa colectivității.
4) Analiza şi sistemul de criterii ce stau la baza finalităţii evaluării unui proiect de
investiţie publică au caracter aparte, fiind necesare personalizarea lor la nivel de proiect sau
colectivitate. Având în vedere câmpul de aplicaţie al serviciilor publice la nivelul colectivitătilor
umane, se poate face următoarea grupare a proiectelor de investiții publice: proiecte cu caracater
industrial; proiecte de infrastructură în transporturi și comunicaţii urbane sau interurbane;
amenajări urbane, instalații cu caracter edilitar, servicii publice; proiecte în domeniul apărării şi
siguranţei; proiecte de investiții cu caracter cultural, administrativ, de învățământ, cult, sănătate,
sportiv, petrecerea timpului liber, etc.
5) Specificul şi diversitatea domeniilor de servicii publice, modul cum se manifestă în
viata colectivităţii permit să se realizeze o structurare a proiectului de investiţie publică după
modul cum își finanţează costurile de investiții şi operare în: Proiecte care se autofinanțează
integral; Proiecte de investiții care, deşi pe durata lor de viaţă obţin anumite venituri, ele trabuie
susţinute financiar deoarece aceste venituri nu acoperă integral costurile; Proiecte care prin
natura domeniului şi/sau destinaţiei nu generează venituri prin exploatarea sa.
6) Proiectele de investiții publice se deosebesc de cele din sectorul comercial şi după
sursele de finanțare. Dacă la evaluarea proiectelor comerciale din sectorul privat obiectivul
funadamental, la care se raportează existența şi succesul lor, este “profitul”, în cazul proiectelor
publice vor exista obiective multiple de ordin economic, social, ecologic, etc dar şi unei
diversităţi culturale. Această specificitate necesită din partea specialiştilor ca într-o fază

40
preliminară a evaluării să se stabilească ţintele strategice care fundamentaeză sistemul de
obiective.
8) Se accentuiază faptul că proiectele de investiţii publice trebuie să aibă cea mai solidă
şi completă fundamentare a deciziei de a investi, pentru că este vorba de “banul public”.
Cetățeanul contribuie la formarea fondurilor publice, suportând impozite, taxe, etc dar trebuie să
fie informat corect asupra modului de cheltuire, a utilităţii şi eficienţei destinaţiilor spre care se
îndreaptă aceste fonduri. În acest context nu este lipsit de importanţă să se facă și o analiză
financiară asupra proiectelor de investiții în serviciile publice comerciale şi noncomerciale. Şi în
al doilea rând gradul ridicat de detaliere a informațiilor economice reduce riscul evaluărilor
eronate, oferind managerilor o informaţie mai completă despre proiect.
9) Efectul sinergetic la nivelul colectivităţilor umane al proiectelor/acţiunilor publice
poate fi definit ca “rezultatul conjugat al acestora cu efecte superioare şi chiar diferite faţă de
cele pe care le produc sau le-ar produce fiecare dintre acestea luate izolat”. [99, p.68]
Cunoașterea specificității proiectelor din sectorul public este o condiţie a calităţii
procesului de fundamentare a oportunităţii, fezabilităţii şi eficienţei acestora. Metodologia de
elaborare a documentelor de fundamentare (studii de oportunitate, de fezabilitate) trebuie să aibă
la bază o concepție unitară care să țină cont de particularitățile sectorului public dar și de cele
ale domeniului de aplicație a lucrărilor publice; energie, apă, amenajare urbană, etc. De
asemenea, documentaţia de fundamentare a decizie de investiţie trebuie să satisfacă şi alte
exigente ce privesc următoarele aspecte caracteristice:
− Condițiile specifice sectorului public privind organizarea spațiului, a localităților,
elemente de istorie, cultură, peisaj,etc.
− Specificul fiecărui domeniu de aplicație care determină diversitatea lucrărilor publice,
− Compatibilitate cu legislația naţională şi exigențele instituțiilor donatoare,
− Compatibilitatea între documentele de fundamentare care constituie fluxul informațional
al procesului investițional,
− Să satisfacă cele trei funcții ale studului de fezabilitate: evaluarea oportunității, utilității
și acceptabilităţii economice şi sociale, evaluarea fezabilității tehnice şi economico-sociale şi
elaborarea strategiei de implementare şi exploatare a proiectului;
− Conţinul studiilor de fezabilitate pentru proiectele publice respectă conţinutul cadru şi
metodologia generală de elaborare a acestor documente astfel că nu vor lipsi elementele de
analiză a mediului economic și social, a pieței serviciilor şi evoluția acestora pe durata ciclului
de viață proprie fircărui proiect. Se va solicita instituțiilor abilitate studii suport de amplasament,
de mediu, de alocare și/sau optimizare a folosirii resurselor, o temeinică analiză a fezabilității

41
tehnice și financiaare a proiectului. Şi nu în ultimul rând se va fundamenta eficiența proiectului,
în special prin prisma intereselor colectivitățiii şi a efectelor de impact în plan social, ecologic,
etc. [99, p.74]
Finanţarea şi realizarea investiţiilor publice aferente sistemelor publice de gospodărie
comunală se fac cu respectarea legislaţiei în vigoare privind iniţierea, fundamentarea,
promovarea şi aprobarea investiţiilor publice, în temeiul următoarelor principii:
a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice şi manageriale prin păstrarea unei părţi
a veniturilor realizate din activităţi proprii la nivelul comunităţilor locale;
b) consolidarea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare
funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală, în condiţiile legii;
c) promovarea creării pieţelor locale de capital;
d) consolidarea autonomiei locale prin contractarea şi garantarea împrumuturilor necesare
pentru finanţarea serviciilor publice de gospodărie comunală, în condiţiile legii. [68, p.4]
Pentru evitarea riscurilor cu privire la implementarea şi exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă este binevenit utilizarea următorilor paşi în pregătirea proiectelor sau în
perioada preinvestiţională: 1. elaborarea master planului la nivel zonal; 2. stabilirea investiţiilor
prioritare; 3. elaborarea studiilor de fezabilitate pentru investiţiile prioritare; 4. elaborarea
planului de acţiuni şi a etapelor de construcţie şi finanţare; 5. analiza impactului asupra mediului,
executarea analizei cost–beneficiu şi a celei de suportabilitate a tarifului; 6. prezentarea aplicaţiei
de finanţare investitorului şi elaborarea documentelor de licitaţie pentru lucrările de proiectare;
Proiectele investiţionale în domeniu serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare
parcurg etapele specifice proiectelor investiţionale în construcţii [80, anexa D] cu o serie de
aspecte specifice. Astfel etapele de bază sunt: etapa preinvestiţională sau de pregătire, etapa
investiţională şi etapa postinvestiţională sau de exploatare. Un model de detaliere a acestora,
adaptat de autor pentru un proiect investiţional în sisteme de alimentare cu apă, este prezentată
în Anexa 15.
La momentul de iniţiere a unui proiect investiţional în reabilitarea sistemelor de
alimentare cu apă este important înţelegerea întregului proces decizional precum şi a etapelor de
implementare ce necesită a fi parcurse. În acest sens, autorul a elaborat o schemă a procesului
decizional în care a prezentat fiecare etapă şi anume pregătirea, proiectarea şi avizarea şi
implementarea. O atenţie mai deosebită a fost acordată etapei de pregătire a proiectelor
investiţionale în infrastructura de alimentare cu apă, în care au rolul lor decisiv studiile de pre şi
fezabilitate. (vezi Anexa 1)
Documentele de bază la etapa de pregătire a uni proiect investiţional, după cum a
prezentat autorul, în schema procesului decizional, sunt: master planul, studiile de prefezabilitate
42
şi de fezabilitate. Un master plan pentru proiectele de apă şi canalizare este un instrument
strategic, la nivel regional, de planificare pe termen lung pentru a contribui la satisfacerea cererii
viitoare (de obicei 20 de ani sau mai mulţi) pentru apă şi canalizare.
Scopul elaborarii master planului este de a evalua situatia existenta, de a identifica
necesarul de investitii si de a le ierarhiza. Prioritizarea componentelor de investiţii în programe
pe termen mediu si lung trebuie argumentată. Proiectul de infrastructură trebuie să includă acele
componente care reprezintă o prioritate imediată pentru protecţia mediului şi care contribuie la
creşterea eficienţei în administrarea serviciilor publice (Ex. Măsuri precum reabilitarea reţelelor
de apă pentru reducerea pierderilor sau înlocuirea echipamentelor energofage trebuie abordate cu
prioritate, acestea având impact direct asupra generării veniturilor viitoare şi asupra unui
management eficient al serviciilor de apă). De asemenea, trebuie sa se tina cont de măsura in
care populaţia poate suporta costul investiţiilor precum si de capacitatea locala de implementare
a acestora. Efectele pozitive ale elaborării master-planurilor sunt multiple, cel mai important
factor este că acest document, care trebuie să fie aprobat de consiliile raionale şi săteşti, devine
unul călăuzitor pentru administraţiile publice locale şi ONG-urile cu activităţi de implementare a
proiectelor investiţionale din domeniul apei. Documentul are deja stabilite investiţiile prioritare,
planul de acţiuni, etapele de executare a lucrărilor de construcţie, mijloacele financiare necesare.
Astfel orice proiect investiţional trebuie să urmărească strategia stabilită în master-plan,
realizând cea mai eficientă ideie de proiect. Pentru investiţiile prioritare stabilite în master-plan
următoarea acţiune este elaborarea studiul de fezabilitate [13, p.15]. Acesta se va concentra pe
investiţiile incluse în master plan şi care corespunde proiectului ce urmează a fi propus pentru
finanţare.
Un alt document important în fundamentarea deciziei de a investi este studiul de
fezabilitate, care se poate defini ca un mijloc de a ajunge la decizia de a investi. Studiu de
fezabilitate trebuie să ofere o bază tehnică, economică şi financiară pentru o astfel de decizie.
Într-un astfel de studiu, se definesc şi se analizează elementele critice legate de realizarea unui
proiect dat, împreună cu variante de implementare ale acestuia. [82, p.134] Studiul de
fezabilitate trebuie să se concretizeze într-un proiect privind o capacitate de producţie dată, pe un
amplasament deja ales, folosind o anumită tehnologie sau tehnologii create cu anumite materiale
indigene sau de import, cu costuri de investiţie şi de producţie determinate şi cu venituri care să
asigure o rentabilitate corespunzătoare a investiţiei. Structura studiului de fezabilitate trebuie
concepută în scopul de a reflecta cât mai favorabil punctele tari ale proiectului şi de a indica
măsurile cele mai potrivite pentru evitarea punctelor slabe. Ca urmare, structura studiului nu
poate fi una fixă, aceasta necesitând adaptări care să ţină cont de preponderenţa unor factori
speciali. Este evident că structura unui studiu, care are la bază implementarea unui proiect
43
inovativ, va fi diferită de a unui proiect de investiţii sau că structura unui proiect de investiţii în
infrastructura naţională va diferi de un proiect de tip comercial. Totuşi, nu trebuie omis că aceste
proiecte vor fi prezentate unor finanţatori şi că, pentru a permite o selectare corectă, se cuvine a
se prezenta într-o structură ce poate fi recunoscută cu uşurinţă. Pentru a rezolva această
contradicţie aparentă, este util a cunoaşte forma cea mai complexă de prezentare, urmând ca, în
limitele acesteia, elaboratorul studiului să-şi aleagă structura cea mai potrivită.
Conform prevederilor „Regulamentului privind fundamentarea proiectelor investiţionale
în construcţii, în Republica Moldova” prima etapă în procesul investiţional este elaborarea
Studiului de prefezabilitate, care conţine: intenţiile şi obiectivele de investiţie; datele generale:
deumirea obiectivului de investiţie, elaboratorul studiului, beneficiarul, amplasamentul, tema de
elaborare a fundamentării; costurile referitor la obiectivul de investiţie şi al studiului de
fezabilitate; datele tehnice: aria terenului şi apartenenţa lui, eficienţa economică şi socială a
proiectului, respectarea cerinţelor şi condiţiilor obligatorii pentru construcţie, caracteristice
geofizice ale terenului, structura. [104, p.131] Cazul în care, pe baza studiului de prefezabilitate
se aprobă, de către investitor şi organele abilitate, scopurile investiţiei, beneficiarul ia decizia
privind elaborarea etapei a doua a fundamentării – Studiul de fezabilitate. Acesta este următoarea
etapă din procesul de fundamentare a deciziei de a investi şi se elaborează pe baza studiului de
prefezabilitate. (vezi Anexa 3) [80, p.2]
Obiectivele studiului de fezabilitate, în viziunea instituţilor financiare internaţionale (pe
exemplul proiectelor finanţare de BERD), au o serie de aspecte specifice care le diferenţiază de
cele naţionale şi sunt următoarele: satabilirea obiectivelor proiectului, demonstrarea necesităţii
proiectului, demonstrarea că soluţia propusă este cea mai adecvată şi cea mai viabilă, enumărarea
caracteristicilor şi datelor statistice ale proiectului, demonstrarea viabilităţii tehnice şi financiare,
identificarea metodei de construcţie şi calcularea resurselor necesare, demonstraţia faptului că
proiectul va fi exploatat cu succes, evaluarea efectelor financiare pe termen lung, demonstraţia
acceptabilităţii din punct de vedere social şi al mediului şi estimarea costurilor proiectului şi
prezentarea riscurilor şi incertitudinilor care afectează precizia acestor estimări. (vezi Anexa 2)
[59, p.28]
Un criteriu important în selectarea unei variante de proiect este eficienţa economică a
investiţiilor [96, p.38]. Iar Analiza Cost-Beneficiu (ACB), este o componenta de bază a studiilor
de fezabilitate, şi se aplică pentru studierea eficienţei unui proiect investiţional, în cazul nostru
pentru sistemele de alimentare cu apă. Scopul executării ACB este demonstrarea că proiectul
este oportun din punct de vedere economic şi contribuie la îndeplinirea obiectivelor şi trebuie să
aducă dovezi conform cărora este necesară contribuţia financiară a investitorilor pentru ca
proiectul să fie viabil din punct de vedere financiar. ACB trebuie să evalueze impactul
44
proiectelor din toate punctele de vedere: financiar, economic, social şi de mediu. [29, p.3].
Obiectivul ACB este de a identifica şi de a cuantifica (respectiv de a da o valoare monetară)
toate impacturile posibile pentru a determina costurile şi beneficiile proiectului. Ulterior,
rezultatele se adună şi se concluzionează dacă proiectul este oportun şi merită să fie pus în
aplicare. Există două tipuri principale de analize cost-beneficiu: ACB ex ante şi ACB ex post.
Alte analize cost-beneficiu se desfăşoară pe durata de viaţă a unui proiect, adică in medias res2 .
(vezi anexa 27). Există şi un al patrulea tip de ACB, care compară o analiză ACB ex ante cu una
ex post (sau cu una in medias res) pentru acelaşi proiect. Acest tip comparativ de ABC este cel
mai util pentru factorii de decizie în materie de politici, pentru a descoperi eficacitatea ACB ca
instrument de evaluare şi luare a deciziilor. Analiştii fac recomandări, dar nu iau decizii. ACB se
concentrează asupra modului în care resursele ar trebui alocate, ea este orientativă. Nu este o
teorie pozitivă (descriptivă) despre modul în care se ia decizia de alocare a resurselor. Astfel de
decizii se iau în medii politice şi administrative. ACB este doar o dată de intrare (input) în
procesul de luare a deciziilor – care încearcă să contribuie la o mai eficientă alocare a resurselor
[71, p. 21].
O primă variantă a ACB, utilizată în studii de fezabilitate, este cea financiară.
Principalul scop al analizei financiare este de a calcula indicatorii de performanţă financiară ai
proiectului [36, p.6]. Metodologia ce se va utiliza este analiza fluxului de numerar actualizat
(FNA). Metoda FNA are 2 caracteristici principale:
1. se iau în considerare toate fluxurile de numerar, respectiv valoarea reală de
numerar plătită sau primită pentru proiect. Se vor lua în considerare numai fluxurile de numerar
din anul în care apar şi într-o anumită perioadă de referinţă. În situaţia în care durata de viaţă a
economică utilă actuală şi a proiectului depăşeşte perioada de referinţă, se va lua în
consideraţie şi o valoare reziduală. Aceasta se va calcula ca valoarea actuală a fluxurilor nete
de numerar previzionate în timpul anilor de activitate economică, din afara perioadei de
referinţă. Perioada de referinţă reprezintă numărul de ani pentru care sunt furnizate previziuni
în analiza cost-beneficiu. Previziunile proiectului ar trebui să includă o perioadă apropiată de
durata de viaţă economică a acestora şi destul de îndelungată pentru a cuprinde impacturile pe
termenul cel mai lung. Comisia Europeană recomandă, în baza practicilor acceptate la nivel
internaţional, intervalul de referinţă pentru sectorul „Apă şi mediu” de 30 de ani [36, p. 7].
2. La calculul totalului fluxurilor de numerar apărute în ani diferiţi, trebuie luată în
considerare valoarea actualizată. Prin urmare, fluxurile de numerar viitoare se actualizează la
valoarea curentă folosind un factor de actualizare descrescător, al cărui mărime se determină
prin alegerea ratei de actualizare, ce va fi folosită în analiza FNA. Rata de actualizare folosită
2
Direct în subiect, în plină acţiune
45
în analiza financiară ar trebui să reflecte costul de oportunitate al capitalului pentru investitor.
Aceasta poate fi considerată o rambursare anticipată pentru cel mai bun proiect alternativ.
Comisia Europeană recomandă aplicarea unei rate de actualizare financiară de 5,5% în termeni
reali, ca valoare orientativă pentru proiecte de investiţii publice. [36, p.8]
Analiza financiară efectuată ca parte integrantă a unei ACB pentru un proiect major3 ar
trebui să aibă ca scop:
a) Evaluarea profitabilităţii financiare a investiţiei şi a capitalului propriu;
b) Determinarea contribuţiei corespunzătoare din fonduri;
c) Verificarea viabilităţii financiare a proiectului; [36, p.7]
O altă variantă a ACB, utilizată în studii de fezabilitate, este Analiza cost beneficiu
economică. Evaluarea economică raţională, este aceea ca intrările proiectului să fie evaluate la
costul lor de oportunitate şi ieşirile proiectului la disponibilitatea consumatorilor de a plăti.
Costul de oportunitate nu corespunde neapărat cu costul financiar luat în calcul; în mod
similar, disponibilitatea de a plăti nu este divulgată tot timplul în mod corect prin preţurile de
piaţă, care pot fi denaturate sau pot lipsi. Analiza economică se realizează din punct de vedere a
societăţii. Fluxurile de numerar din analiza financiară sunt luate ca punct de plecare pentru
analiza economică. Pentru determinarea indicatorilor de performanţă economici, trebuie făcute
câteva ajustări, şi anume: corecţii fiscale, corecţii pentru efecte externe, de la preţuri de piaţă la
preţuri contabile (fictive).
Scopul ACB este determinarea indicatorilor de performanţă pentru proiect, relevanţi
pentru domeniul studiat, cum ar fi: Indicatori de performanţă ai proiectelor investiţionale
conform metodologiei Fondului European pentru Dezvoltare, Fondului de Coeziune şi ISPA şi
Indicatori de eficienta economica a investiţiilor conform metodologiei naţionale. (vezi anexa 4)
În estimarea impacturilor posibile ale unui proiect, analiştii se confruntă mereu cu
incertitudini. Evaluarea riscurilor reprezintă o parte esenţială a unei analize cuprinzătoare,
deoarece aceasta permite iniţiatorului proiectului să înţeleagă mai bine modul în care
impacturile estimate se pot schimba dacă anumite variabile cheie ale proiectului se dovedesc a fi
diferite de cele aşteptate. În acest sens este oportună Analiza de senzitivitate şi a riscului. O
analiză detaliată a riscului constituie baza pentru o strategie corectă de gestionare a riscului, care
la rândul său se reflectă în structura proiectului. În acest sens ee vor urma 2 paşi principali: 1
Analiza sensibilităţii, care este destinată identificării variabilelor critice ale proiectului. Acest
lucru se realizează prin permiterea modificării variabilelor în conformitate cu o anumită
modificare procentuală. Se consideră critice acele variabile pentru care o variaţie de 1%
(pozitivă sau negativă) dă naştere la o variaţie corespunzătoare de 5% a valorii de bază a valorii
3
Proiect major, al cărul valoare depăşeşte 25 milioane EURO, pentru sectorul mediul înconjurător.
46
nete actualizate, şi Analiza riscului, care se ocupă de evaluarea probabilităţii de apariţie a unei
modificări. [36, p.11]
Orice analiză de eficienţă şi respectiv indicatorii de eficienţă economică rezultaţi au o
anumită capacitate cognitivă, de informare şi exprimă, caracterizează o latură, un anumit aspect
al eficienţei investiţiilor, în funcţie de categoria de eforturi şi efecte comparate. Ei fixează în
unităţi de măsură specifice, pe variante de proiect, care este nivelul eficienţei economice a
investiţiilor privite din punctul de vedere al unei anumite laturi sau forme de manifestare a
acesteia, al unei clase de efecte economice care prezintă interes pentru decident. Din această
cauză decidentul trebuie să studieze un set de indicatori, care reflectă în totalitate situaţia
studiată. Indicatorii de eficienţă sunt strict individuali, aceştia se stabilesc în dependenţă de
cerinţele instituţiilor de finanţare sau de aspectele proiectelor ce urmează a fi implementate.

1.4. Concluzii la capitolul 1

La etapa actuală managementul proiectelor, este tot mai des utilizat în procesul
investiţional al serviciilor publice de alimentare cu apă. Însă eficienţa acestor procese lasă de
dorit. Acest fapt duce la anumite reţineri din partea finanţatorilor din exteriorul ţării, de a
contribui la îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă din Republica Moldova.
În urma studiul literaturii de specialitate şi elaborării capitolului 1 autorul
concluzionează asupra următoarelor:
1. Procesul de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă trebuie să fie bazat pe modele de
reabilitare şi indicatori bine definiţi;
2. Activitatea de management de proiect a fost utilizată din cele mai vechi timpuri, însă numai în
secolul XX, aceasta noţiune devine obiectul cercetărilor teoretice;
3. Etapizarea procesului de implementare a proiectelor a evoluat de la noţiunea de „ciclul
proiectului” la cea de „istoric a unui proiect”, care este mai amplă şi mai cuprinzătoare. Luând
în considerare complexitatea şi numărul actorilor implicaţi, în opinia autorului, proiectele
investiţionale în servicii publice de alimentare cu apă trebuie să utilizeze istoricul de proiect;
4. Fundamentarea deciziei de a investi în baza unui studiului de fezabilitate, inclusiv a analizei
cost-beneficiu, pentru investiţiile în sectorul public de alimentare cu apă, este o etapă extrem
de importantă în procesul de implementare a unui proiect de succes. Cu atât mai mult, aceasta
este indispensabilă în situaţia în care sursele de finanţare a proiectelor sunt bani publici sau
sunt surse atrase din exteriorul ţării;
5. Investiţiile în servicii publice de alimentare cu apă au repercursiuni importante asupra
procesului de dezvoltare economică a zonelor afectate de proiecte;

47
6. Metodele şi abordările teoretice, prezentate în acest capitol se utilizează pe larg în proiectele
mari. Cu părere de rău, lipsa finanţării la nivelul necesar, specificul geografic, demografic,
hidrologic etc fac ca proiecte investiţionale mari în Republica Moldova să fie puţine. Aceste
abordări trebuie extinse şi pentru proiectele medii şi mici.
7. În urma studiului definiţiilor, în opinia autorului Managementul proiectului, în cazul
proiectelor investiţionale de reabilitare a SAA, se defineşte ca un proces de planificare,
organizare şi control al fazelor şi resurselor unui proiect, cu scopul de a îndeplini obiectivul
bine definit, cu respectarea următoarelor aspecte:
− Obiectivul proiectului, graficul de implementare şi bugetul acestuia necesită să fie coordonate
şi aprobate de administraţia publică locală şi/sau centrală.
− Rezultatele proiectului trebuie să satisfacă nevoile cantitalive şi calitative, privind serviciul de
alimentare cu apă, ale consumatorilor, din zona afectată de proiect, să protejeze sănătatea
populaţiei, să respecte cerinţele de protecţie a mediului, toate acestea cu condiţia de respectare
a gradului de suportabilitate a tarifului, care va rezulta în urma implementării investiţiei.
− Proiectul are restricţii de timp, resurse, cost şi este implementat, în condiţii de monopol
natural, într-o arie geografică bine determinată şi cu beneficiari bine identificaţi.
− Obiectivul proiectului trebuie să fie în conformitate cu strategile şi/sau planurile de
dezvoltare regionale şi naţionale din domeniu;
− În situaţia în care investiţia se finanţează din exterior, obiectivul trebuie să corespundă cu
cerinţele investitorului;
8. Sintetizând aspectele teoretice prezentate, în opinia autorului, Proiectul de investiţii privind
reabilitarea SAA se defineşte ca un set de acţiuni investiţionale cu un scop bine definit, bazate
pe o planificare naţională, regională şi locală a SAA, care ia în consideraţie nevoile
consumatorilor, sănătatea publică, protecţia mediului, şi utilizarea durabilă a resurselor de
apă, care antrenează o combinaţie de resurse financiare, umane, materiale, etc care duce la
îmbunătăţirea indicatoruilor de performanţă a SAA deja existent, în condiţii de monopol
natural.
9. În urma studiilor efectuate, autorul prezintă o schemă a procesului decizional pentru
proiectele de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă, în care un rol importanl îl acordă
studiilor de pre şi fezabilitate, (vezi anexa 1);
Astfel prin studiul aspectelor teoretice ale conceptului de management al proiectelor
investiţionale din serviciul public de alimentare cu apă, s-a obţinut o abordare amplă a
conceptelor de management de proiect, servicii publice, studii de fezabilitate etc care vor

48
contribui la o diagnosticare mai minuţioasă a situaţiei şi respectiv la îmbunătăţirea procesului
investiţional din domeniu.

49
 2. ESTIMAREA ECONOMICĂ A SECTORULUI SERVICIILOR DE
ALIMENTARE CU APĂ ŞI DIAGNOSTICAREA PROIECTELOR
INVESTIŢIONALE DIN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Evaluarea sectorului la nivel naţional pentru identificarea necesarului de
investiţii în servicii publice de alimentare cu apă
Sectorul de alimentare cu apă este important pentru dezvoltarea economiei naţionale,
deoarece, alături de alte servicii publice, crează un mediu prielnic atât pentru activitatea
antreprenorială, activitatea instituţiilor şi structurilor de stat cât şi pentru populaţie. Existenţa
serviciilor publice de alimentare cu apă în anumite zone populate duce la dezvoltarea acestora şi
atragerea de investiţii în dezvoltarea economică a acestei regiuni.
În Republica Moldova nu totate localităţile deţin sisteme centralizate de alimentare cu
apă, aceasta este demonstrat de datele Biroului Naţional de Statistică, care colectează şi stocheză
unii indicatori relevanţi domeniului. Conform acestor date, lungimea reţelelor de alimentare cu
apă a crescut de la 6,6mii km în 2000 la 8,9mii km în 2011. Această creştere de 35% sau 2,3 mii
km în 10 ani este mică [20]. Lungimea reţelelor de canalizare în perioada 2000-2011, (vezi
Anexa 5) din cauza faptului că s-au trecut la pierderi anumite porţiuni de reţele şi s-au construit
altele, a rămas aceiaşi de 2,6mii km. Dacă în localităţile urbane acest indicator a crescut cu
13,5%, în localităţile rurale el s-a redus cu 44,7%.
În anul 2011, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în R. M. există 723
sisteme de alimentare cu apă, din acestea numai 23% sunt dotate cu sisteme de canalizare. Din
anul 2000 până în 2011 numărul de sisteme de alimentare cu apă a crescut cu 181, iar numărul
sistemelor de canalizare a scăzut cu 39 unităţi (vezi Anexa 5). Acest fapt demonstrează că în R.
Moldova proiectele investiţionale se axează, în mare parte, pe construcţia numai a sistemului de
alimentare cu apă fără a construi în paralel şi sisteme de canalizare cu epurarea apelor uzate.
În anul 2011 pe teritoriul ţării au existat 723 sisteme de alimentare cu apă, din care 569
unităţi sau 78,7%– cu proprietate publică, 149 sau 20,6%– privată, şi 5 sau 0,7% – proprietate
mixtă.
Din numărul total, în anul 2011, au funcţionat 643 sisteme (88,9%) sau cu 32 SAA mai
mult comparativ cu anul precedent.

50
 Fig.2.1 Evoluţia numărului sistemelor de alimentare cu apă în perioada 2008-2011
Sursa: [20, p.1]

În anul 2011 numărul sistemelor de alimentare cu apă a crescut ca urmare a punerii în

funcţiune pe parcursul anului a 52 sisteme de alimentare cu apă şi scoaterea din funcţiune a 19
sisteme. Cele mai multe sisteme de alimentare cu apă au fost puse în funcţiune în raioanele
Căuşeni – 6, Criuleni şi Vulcăneşti câte – 5, Cimişlia şi Sîngerei câte 4 sisteme.
Din volumul total de apă distribuită cea mai mare cantitate a fost distribuită populaţiei -
69,6%, instituţiilor bugetare – 5,7% şi altor consumatori – 24,7%.
În anul 2011 din total apeducte, 167 au fost dotate cu sisteme de canalizare, din care au
funcţionat 107 sisteme, cu 1 sistem mai mult comparativ cu anul 2010. Pe parcursul anului 2011
au fost puse în funcţiune 7 sisteme de canalizare (în raioanele Cimişlia, Basarabeasca, Căuşeni,
Floreşti, Hînceşti, Ocniţa), totodată au fost scoase din funcţiune 9 sisteme. Din total sisteme de
canalizare 132, sau 79% au fost dotate cu staţii de epurare. [20, p.3]

Fig. 2.2. Evoluţia numărului sistemelor de canalizare în perioada 2008-2011

Sursa : [20, p.3]

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică [21, p.5], numărul total de localităţi în
R. Moldova este de 1681. În anul 2011 numărul localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă
potabilă a fost de 366 sau 21,8% din total de localităţi, iar numărul de localităţi cu sisteme de
canalizare a fost de 135 sau 8,1% din total.

51
 Tabelul 2.1. Evoluţia localităţilor cu sisteme de alimentare cu apă şi canalizare (unităţi)
Denumirea indicatorului 2008 2009 2010 2011
Numărul localităţilor cu sisteme de alimentare cu apă potabilă 313 338 351 366
Numărul localităţilor cu sisteme de canalizare 138 135 134 135
Sursa: [20, p.2]
Aceşti indicatori nu reflectă gradul de acoperire cu servicii de alimentare cu apă şi de
canalizare a gospodăriilor. De exemplu un sistem rural de alimentare cu apa, în unele localităţi,
reprezintă conductă de la sursa de apă până la instituţiile bugetare importante, numai în unele
cazuri la acest sistem sunt conectate şi gospodăriile individuale. Mai reprezentativi sunt
indicatorii dotarea locuinţelor cu comodităţi. Total pe republică, în 2011, ponderea gospodăriilor
cu apeduct este de 67,2% inclusiv 53,4% cu apeduct în interiorul locuinţei. Ponderea
gospodăriilor cu instalaţie de canalizare este de 54,6% inclusiv conectate la sistem centralizat de
canalizare 33,4%.
Tabelul 2.2. Dotarea locuinţelor cu comodităţi, % din total
2011
Denumire Total pe
Urban Rural
republica
Iluminare electrica 99,9 100 99,8
Apeduct 67,2 93,5 46,3
inclusiv în interiorul locuinţei 53,4 88,5 25,5
Apă caldă 40,7 71,4 16,3
inclusiv sistem centralizat 8,3 18,7 -
Încălzire centralizată 18,0 40,1 0,4
Sistem propriu/autonom de încălzire 15,9 31,1 3,8
Gaze din retea 55,0 81,6 33,8
Instalatie de canalizare 54,6 89,8 26,7
inclusiv sistem centralizat 33,4 73,3 1,7
Baie sau dus 45,1 78,7 18,2
Telefon 87,7 93,4 83,2
Sursa: [23, p.1]

Dotarea locuinţelor în mediul urban este mult mai bună comparativ cu mediul rural. În
2011, ponderea gospodăriilor în mediul urban dotate cu apeduct este de 93,5%, inclusiv în
interiorul locuinţei 88,5%, cu gaze din reţea 81,6%, cu instalaţii de canalizare 89,8% inclusiv
conectare la sistem centralizat 73,3%, iar cu telefon 93,4%.
Pentru gospodăriile din mediul rural dotarea în 2011 cu apeduct a fost de 46,3%,
inclusiv în interiorul locuinţei 25,5%, cu gaze din reţea 33,8%, cu instalaţii de canalizare 26,7%
inclusiv conectare la sistem centralizat 1,7%, iar cu telefon 83,2%. [23, p.1] Este important
faptul că este mai mare ponderea gospodăriilor dotate cu telefon decât conectate la un sistem
centralizat de alimentare cu apă sau de canalizare. Aceasta demonstrează preferinţele şi

52
prioritizarea necesităţilor populaţiei cu privire la dotări şi este rezultatul cheltuielilor mari
necesare pentru a beneficia de accesul la apeduct şi canalizare. Conform datelor
recensământului populaţiei din 2004, ponderea locuinţelor cu apeduct total pe republică a
constituit 37,4%, pentru mediul urban 81,3% şi pentru mediul rural 10%. (vezi Anexa 6). În
2011 ponderea gospodăriilor dotate cu apeduct total pe republică este de 67,2% acest indicator a
crescut de 1,8 ori faţă de 2004. Dotarea locuinţelor cu apeduct în mediul urban a crescut din
2004 până în 2011 cu 15% iar pentru mediul rural a crescut de 4,6ori.
În 2011 ponderea gospodăriilor dotate cu instalaţii de canalizare total pe republică este
de 54,6, acest indicator a crescut cu 67% comparativ cu 2004. Creşterea indicatorului din 2004
până în 2011 pentru mediul rural este de 4ori, iar pentru mediul urban cu 20,4%.
Cea mai mare creştere în perioada 2004-2010 este pentru dotarea locuinţelor cu
telefonie 65,2% pe republică. Cea mai mică creştere a fost pentru iluminare electrică cu 0,5%
total pe ţară.
În condiţiile actuale ale economiei naţionale, caracterizată prin dezechilibre structurale
macroeconomice şi sectoriale, politica investiţională, trebuie să fie o politică de interes naţional
care să reprezinte un factor accelerator pentru realizarea performanţelor economice şi a
progresului economico-social. Investiţiile reprezinta cel mai important stimul în orice activitate
economica. În cadrul economiei naţionale, investiţiile constituie elementul fundamental care
iniţiază şi dezvoltă orice activitate umană. Înainte de a prezenta investiţiile din sectorul de
alimentare cu apă este oportună diagnosticarea acestora la nivel naţional.
În anul 2011 valoarea totală a investiţiilor în active materiale pe termen lung a
constituit 16 338mil. lei, comparativ cu 2010 această valoare s-a majorat cu 18,4%, iar
comparativ cu 2000 s-a majorat de 9,3ori. Din totalul de 16 338mil. lei, 7 821mil lei sau 47,9%
au fost investiţii pentru lucrări de construcţie montaj [19]. (vezi anexa 20).
Investiţiile pentru lucrări de construcţii –montaj în 2011 au constituit 7 821mil.lei şi au
crescut faţă de 2010 cu 1,4%. Creşterea cea mai mare pentru acest indicator din perioada 2000-
2011 s-a produs în 2004 cu 34% faţă de anul precedent, iar cea mai importantă scădere s-a
produs în 2009 cu 35% faţă de 2008. Valoarea mijloacelor fixe puse în funcţiune în 2011 a
constituit 15 535mil lei. Analiza structurei investiţionale pe forme de proprietate demonstrează
că ponderea cea mai mare a investiţiilor se face de întreprinderi private cu 46,2% pentru anul
2011, după care urmează investiţii publice, care constituie 29,1% din total, în întreprinderi
mixte – 13,8%, proprietate străină cu 9,3% şi întreprinderi şi instituţii cu formă de proprietate
mixtă 1,6%. Investiţiile efectuate de întreprinderi de stat şi instituţii publice de obicei sunt pe
locul doi după investiţiile efectuate de întreprinderi private, însă această regulă nu a fost valabilă

53
pentru 2002 şi 2004 când ponderea investiţiilor publice din totalul investiţiilor în capital fix a
fost mai mare decât cea privată. (vezi anexa 20).
Pentru realizarea procesului investiţional în 2011 investiţiile în active materiale pe
termen lung de 16 338mil lei au fost finanţate din sursele bugetului de stat în proporţie de 4,5%
din total, din sursele bugetului unităţilor administrativ teritoriale 4,5%, din mijloacele proprii ale
întreprinderilor şi organizaţiilor 58,5%, din mijloacele investitorilor străini 8,9%, din mijloacele
populaţiei – 3% şi alte surse 20,6%.
Cea mai importantă sursă de finanţare a investiţiilor rămâne a fi mijloacele proprii ale
întreprinderilor care a constituit în 2011 - 9 579mil lei, investiţiile plătite din această sursă au
crescut în 2011 faţă de 2010 cu 30,7%. Această sursă a acoperit 71,3% din totalul de investiţii
în 2002, iar în 2007 a constituit 48,9%. Mijloacele investitorilor străini ca pondere din totalul de
investiţii variază între 11,9% în 2002 şi 21,7% în 2009. Investiţiile finanţate din sursele
investitorilor străini au scăzut în 2011 cu 42,3% faţă de 2010. (vezi anexa 20).
Analiza structurii investiţiilor în active materiale pe termen lung, pentru 2011, pe tipuri
de activităţi economice (vezi Anexa 20) demonstrează, că cele mai multe investiţii s-au făcut în
transporturi şi comunicaţii cu 22% şi tranzacţii imobiliare cu 16,4% din totalul de investiţii, iar
sectorului energia electrică şi termică, gazele şi apa îi revine 8,4%. Investiţiile în domeniul
„energia electrică, termică, gazele şi apa” în 2011 au constituit 1 377,2mil lei şi au avut o
creştere de 9,3% faţă de 2010. Cea mai mare creştere a acestui indicator faţă de anul precedent s-
a produs în 2004 cu 70,4%, iar scăderea s-a produs în 2002 cu 29,4%. Tipul de activitate
„Energia electrică, termică, gazele şi apa” include 172 de întreprinderi [24. tab. 28, p.36], din
care 110 sau 64% sunt întreprinderile ce au genul de activitate: „Captarea, epurarea şi distribuţia
apei”. Din totalul cifrei de afaceri pentru aceste 172 de întreprinderi domeniului „Captarea,
epurarea şi distribuţia apei” îi revine numai 4,9%. Din 110 întreprinderile ce au genul de
activitate: „Captarea, epurarea şi distribuţia apei” 109 sunt întreprinderi mici şi mijlocii. Aceasta
demonstrează faptul că întreprinderile din domeniul apei sunt multe şi mici.
Planificarea activităţii sectorului de alimentare cu apă are ca rezultat programe
declarative ce nu au legătura între ele. Estimarea finanţării necesare pentru realizarea
scopurilor, de obicei, se bazează pe presupuneri slab argumentate privind cererea de apă
existentă (normativele de consum de apă) şi alţi parametri. Foarte rar se execută o analiză
potrivită cu evaluarea cheltuielilor necesare. Nu toate programele sunt eficiente din punct de
vedere tehnic şi financiar şi se realizează cu succes.
Documentele de bază în planificarea dezvoltării sistemelor de alimentare cu apă şi
canalizare sunt: „Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din

54
Republica Moldova” [51] şi “Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor
din Republica Moldova pînă în anul 2015” [49].
Necesarul de investiţii pentru a construi şi renova sistemele de alimentare cu apă şi
canalizare, după cum s-a stabilit în strategiile şi programele aprobate la nivel naţional, este un
indicator important pentru a adopta decizii corecte. Această valoare s-a calculat de mai multe ori,
prin diverse metode, pentru perioade diferite şi de diverşi specialişti, ceea ce a dus la acumularea
unei baze de date cu informaţie ce nu este corelată una cu alta. Autorul, analizând diverse surse
de informaţii prezintă mai multe variante a necesarului de investiţii în sector în R. Moldova.
(vezi Anexa 7, tabelele A7.1., A7.3 şi A7.4) În Strategia de alimentare cu apă şi canalizare în R.
Moldova, s-a estimat necesarul de investiţii pentru realizarea scopurilor, pentru fiecare raion sau
municipiu în parte. Pentru perioada 2008-2012, pentru realizarea obiectivelor pe termen scurt
sunt necesari de la 307lei/persoană/an pentru raionul Glodeni până la 2 677lei/persoană/an
pentru raionul Rîşcani. Pentru perioada 2013-2025, pentru realizarea obiectivelor pe termen scurt
sunt necesari de la 103lei/persoană/an pentru raionul Căuşeni până la 22 511lei/persoană/an
pentru municipiul Chişinău.
Întreprinderile apă-canal membre a Asociaţiei “Moldova Apă-Canal” în anul 2007 au
evaluat necesarul de investiţii pentru reabilitare sistemelor existente. Astfel pentru sistemele de
alimentare cu apă totalul de investiţii necesar a fost de 2 920 897mii lei (vezi Anexa 7, tabelul
A7.5). Această sumă este necesară pentru renovarea a 1 887,9km de reţele apă şi 339 staţii de
pompare apă. Cele mai mari investiţii necesare au fost pentru SA “Apă-Canal Chişinău” -2 152
441mii lei, iar cele mai mici pentru Întreprinderea Municipală "Apa-Canal" Basarabeasca 1
500mii lei.
Pentru sistemele de canalizare totalul de investiţii necesare pentru reabilitare a fost de 1
633 138mii lei (vezi Anexa 7, tabelul A7.6). Această sumă este necesară pentru renovarea a 1
063,2km de reţele de canalizare şi 99 staţii de pompare canal. Cele mai mari investiţii necesare
au fost pentru SA “Apă-Canal Chişinău” -1 115 000mii lei, iar cele mai mici pentru
Întreprinderea Municipală "Comunservice" Criuleni 855mii lei.
Renovarea staţiilor de epurare va necesita investiţii în sumă de 2 772 356mii lei (vezi
Anexa 7, tabelul A7.7). Cele mai mari investiţii necesare au fost pentru SA “Apă-Canal
Chişinău” -2 400 000mii lei, iar cele mai mici pentru Întreprinderea Municipală Direcţia de
Producţie Gospodăria Locativ Comunală Leova cu 300mii lei.
Necesarul total de investiţii pentru renovarea sistemelor de alimentare cu apă, de
canalizare şi epurare a apelor uzate este de 7,3 miliarde lei. (vezi anexa 7, tabelul A7.8).
În baza datelor, cu privire la necesarul de investiţii pentru construcţia şi renovarea
sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurarea apelor uzate, din Strategie şi a celor
55
calculate de întreprinderile apă-canal, autorul a calculat valorile totale de investiţii per persoană.
(vezi anexa 7, tabelul A7.9). Municipiul Chişinău, pentru renovarea şi construcţia sistemelor, are
nevoie de 281 389lei/persoană/an – valoare maximă, şi valoarea minimă este pentru raionul
Căuşeni cu 3425lei/persoană. Necesarul de investiţii pentru realizarea obiectivelor Programului
de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din R.M. pînă în anul 2015, este o altă sursă
de identificare a valorii de investiţii. (vezi Anexa 7, tabelul A7.2).
Pentru a estima necesarul de investiţii pentru sector este binevenită şi o analiză
comparativă cu alte ţări (vezi anexa 7, tabelul A7.10). Datele cu privire la necesarul de investiţii
total ţară şi per persoană pentru perioada 2007-2013, demonstrează că R.M. este pe ultimul loc
din ţările prezentate după valoarea investiţiilor necesare per un locuitor cu 60 Euro/persoană.
Valoarea maximă este necesară pentru Letonia 945Euro/persoană. Pentru o comparaţie autorul a
identificat valoarea investiţiilor efective în sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, în anul
2008, care a fost de circa 347,3 mln. lei din diferite surse. (vezi Anexa 8) [84, p.6]. Conform
Anexa nr. 3 la Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din R. M.,
necesarul total de investiţii pentru perioada cuprinsă între anii 2008 şi 2025 este de 1584
milioane lei per an. Efectiv în 2008 s-au investit 347,3 milioane lei. În opinia autorului, valoarea
investiţiilor anuale previzionate pentru perioada 2008-2025 este mai mare de 4,5 ori comparativ
cu investiţiile efective din 2008. Sau pentru a valorifica investiţiile prognozate, aplicând valoarea
efectivă de investiţii din 2008, este nevoie de 77,5 ani, comparativ cu cei 17 prognozaţi.

2.2. Analiza diagnostic a sectorului serviciilor de alimentare cu apă prin estimarea

economică a aspectelor specifice în localităţile urbane şi rurale
Sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare în R.M. se caracterizează prin capacităţi
mult mai mari comparativ cu cerinţele actuale ale consumatorilor, uzura avansată a mijloacelor
fixe, lipsa investiţiilor mari în renovarea şi extinderea infrastructurii, consum mic pe cap de
locuitor şi indicatori financiari ce caracterizează o situaţie economică precară.
Reţeaua Internaţională de Benchmarking pentru întreprinderile de alimentare cu apă şi
de canalizare (IBNET) [133] stochează indicatorii de performanţă a întreprinderilor din
domeniu. Pentru Republica Moldova datele se colectează şi se prezintă pentru 39-41
întreprinderi din localităţi urbane, care sunt membre ale Asociaţiei „Moldova Apă-Canal”.
Conform datelor IBNET, Republica Moldova, are următorii indicatori de performanţă
a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare (vezi Anexa 9, tabelul A9.1.):
1. gradul de acoperire cu servicii de alimentare cu apă în 2011 a constituit 83%, acest
indicator nu a suferit modificări considerabile din 2005;
2. gradul de acoperire cu servicii de canalizare în 2011 este de 69% şi a crescut cu 5% faţă
de 2005; Conform acestor date 14% din populaţia urbană, din localităţile participante la studiu,
56
au conectare la sistemul centralizat de alimentare cu apă şi nu au conectare la sistemul centralizat
de canalizare.
3. consumul total de apă per persoană în 2011 a constituit 133 l/pers/zi şi a scăzut faţă de
2005 cu 11%.
4. consumul de apă pentru populaţie în 2011 a constituit 103 l/pers/zi. Din 2005 până în
2011 acest indicator a avut oscilaţii mici cu valori cuprinse între 2,7% şi 8,6%. Diferenţa mică
dintre indicatorii consumul de apă total şi consumul de apă pentru populaţie de 22,5%
demonstrează consumuri mici de apă pentru consumatorii agenţi economici.
5. apa ce nu aduce venituri a constituit în 2011- 44% şi pe parcursul perioadei 2005 – 2010
a oscilat între 42 şi 45%.
6. apa ce nu aduce venituri în unităţi fizice a constituit în 2011- 28,9m3/km/zi.
7. procentul vânzărilor ce este masurat de contor a fost mai mare de 90% pentru perioada
2006-2009 iar în 2010 şi 2011 a constituit 85%.
8. costurile operaţionale pentru serviciile apă şi canalizare au constituit în 2011
1,07USD/m3 apă facturată, şi a crescut de 2,3ori comparativ cu 2005.
9. numărul de personal a întreprinderilor apă-canal per 1000persoane conectate la sistemul
de alimentare cu apă în 2011 a constituit 2,3 şi a scăzut faţă de 2005 cu 20,6%.
10. veniturile medii pentru serviciile apa si canal per 1m3 de apă facturată, în 2011, au
constituit 1,15USD/m3 şi a crescut de 2,3 ori faţă de 2005.
11. perioada de colectare a sumelor facturate în 2011 a constituit 273zile şi s-a micşorat cu
74zile comparativ cu 2005;
12. rata de colectare a sumelor facturate în 2011 a constituit 97%. Indicatorul mai mare de
100%, înregistrat în 2006 şi 2009, demonstrează încasarea datoriilor istorice, din perioadele
anterioare. În 2005 acest indicator a avut valoarea de 97%.
13. acoperirea costurilor operaţionale de venituri în 2011 a constituit 1,08 şi a avut o mică
creştere faţă de valoarea din 2005, când a constituit 1,06.
Indicatorii banchimarking pentru Republica Moldova au fost analizaţi în comăparaţie
cu ţările vecine România şi Ucraina. (vezi Anexa 9, tabelul A9.2.) Astfel pentru 2007
indicatorul gradul de acoperire cu serviciile de alimentare cu apă este cel mai ridicat pentru
România şi constituie 87%, pe când pentru R.Moldova şi Ucraina este 80%. Indicatorul gradul
de acoperire cu servicii de canalizare pentru România este de 75%, pentru Ucraina 67% iar
pentru R. Moldova 65%. Valoarea indicatorului consumul de apă este cel mai mare pentru
Ucraina. Consumul mediu de apă pentru populaţie, în 2007, pentru Republica Moldova, este cu
47% mai mic decât consumul mediu pentru Ucraina. Indicatorul apa ce nu aduce venituri este la
acelaşi nivel pentru toate cele trei ţări şi variază între 44 şi 45%. Indicatorul apa ce nu aduce
57
venituri în m3 per kilometru pentru o zi este cel mai mare în Ucraina şi constituie 75,1m3/km/zi
şi cel mai mic în R. Moldova constituind 33,3m3/km/zi. Indicatorul procentul apei vândute ce
este măsurat de contor este înalt în România şi R. Moldova cu valoarea de 93% şi este destul de
mic în Ucraina constituind 36%. Costurile operaţionale pentru serviciile de apă şi canalizare
pentru un m3 de apă vândută în 2007 au constituit 0,92USD/m3 pentru România, 0,87USD/m3
pentru R. Moldova şi 0,48USD/m3 pentru Ucraina. Indicatorul numărul angajaţilor per 1000 de
consumatori este relativ egal pentru cele trei ţări ţi variază de la 2 la 2,5 persoane/1000
consumatori.
Un indicator de performanţă a sistemului de alimentare cu apă este şi Gradul de
acoperire cu servicii de alimentare cu apă, acesta s-a analizat de autor, pentru ţările CSI şi unele
ţări din Uniunea Europeană precum şi evoluţia acestui indicator pentru fiecare ţară în parte din
2004 până în 2006 sau în unele cazuri până 2009 (vezi Anexa 9, tabelul A9.3). Valoarea maximă
a acestui indicator, pentru anul 2008, de 100% este prezentată pentru Azerbaidjan şi Rusia.
Aceasta demonstrează faptul că indicatorul prezintă numai situaţia din localităţile urbane sau
instituţiile responsabile de prezentarea datelor nu au furnizat date veridice. Cel mai scăzut nivel
al acestui indicator s-a stabilit în Uzbekistan 71% în 2007 şi Moldova cu Armenia cu 80%. Cea
mai mare creştere a acestui indicator s-a observat pentru Armenia cu 14% din 2004 până în 2008.
Azerbaidjanul prezintă date constante pentru acest indicator, valoarea de 100% rămâne aceeaşi
pentru toată perioada cuprinsă între 2004 şi 2008. Pentru ţările din Uniunea Europeană:
Bulgaria, Ungaria şi Germania indicatorul are valoarea de 99%.
Un alt indicator important este, gradul de acoperire cu serviciul de canalizare, care este
mult mai mic comparativ cu indicatorul gradul de acoperire cu servicii de alimentare cu apă.
(vezi Anexa 9, tabelul A9.4) Prezentul indicator a fost analizat pentru fiecare ţară în parte
precum şi evoluţia acestuia din 2004. Valoarea cea mai mare este în Rusia - 94% pentru
perioada cuprinsă între 2006 şi 2009. Valoarea cea mai mică a indicatorului este pentru
Kîrgîzstan, cu 15% în 2006. Moldova, cu 65% pentru anul 2006, este pe locul 5 dintre 11 ţări ce
au participat la studiu. Evoluţia acestui indicator este în descreştere pentru Armenia, Belarus,
Kîrgîzstan, Tadjikistan, Ucraina şi Uzbekistan. Cele mai pronunţate scăderi s-au produs în
Armenia cu 31% în perioada 2008-2004, Uzbekistan cu 87% în perioada 2007-2004 şi Ucraina
cu 2,8% în perioada 2007-2004. Evoluţie în creştere a acestui indicator s-a înregistrat pentru
Georgia, Rusia iar pentru Kazakhstan şi Moldova creşterea este foarte mică. Cea mai bună
valoare a indicatorului, pentru ţările din UE studiate, este pentru Germania cu 96%.
Un alt indicator analizat este consumul total de apă. Cel mai înalt consum, pentru 2007,
este înregistrat în Georgia şi are valoarea de 702 l/pers/zi, cel mai scăzut este în Kîrgîzstan şi
constituie 137l/persoană/zi. În Republica Moldova consumul mediu de apă pentru o persoană
58
constituia în 2007 -156litre per zi, această valoare este cu 14% mai mare decât consumul
pentru Kîrgîzstan şi de 4,5 ori mai mică decât consumul pentru Georgia. Pentru ţările din UE
valoarea indicatorului variază de la 140 la 184l/per/zi. (vezi Anexa 9)
Consumul mediu de apă pentru populaţie menţine tendinţa de la consumul total de apă.
Un consum mediu de apă a populaţiei pentru Germania constituie 122 l/persoană/zi. Pentru
ţările CSI acest indicator variază foarte mult. Astfel cea mai înaltă valoare, în 2007, este pentru
Georgia cu 619 l/pers/zi, cea mai scăzută este în Armenia cu 92 l/pers/zi. Consumul mediu de
apă pentru populaţie în Republica Moldova este de 116 l/pers/zi şi se află pe locul 6 din cele 9
ţări pentru care s-au prezentat datele ce ţin de acest indicator. Din totalul de consum mediu de
apă pentru Georgia 88%, pentru Armenia 63% şi pentru Moldova 74% reprezintă consumul de
apă pentru populaţie. Pentru anul 2007, pentru ţările din Uniunea Europeană consumul casnic
variază de la 102l/pers/zi pentru Slovenia, la 146l/pers/zi pentru Bulgaria, iar valoarea
indicatorului pentru Germania este de 122l/pers/zi. (vezi Anexa 9)
Infrastructura sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare din localităţile urbane din
Republica Moldova, în cele mai dese cazuri, s-a dezvoltat treptat din 1950 până în prezent. O
dezvoltare mai accelerată s-a înregistrat în perioada 1960-1980.
Instalaţiile pentru sistemele de alimentare cu apă se proiectau şi construiau pentru
consumuri mari de apă. Previziunile, în procesul de proiectare, privind dezvoltarea economică a
localităţilor şi privind creşterea numărului populaţiei erau destul de optimiste. Conectarea la
sistemele de alimentare cu apă şi canalizare se făcea, în mare parte, pentru instituţiile bugetare şi
consumatorii de la blocuri. Consumurile de apă erau mari deoarece în localităţile urbane existau
industrii, întreprinderi de termoficate şi populaţia consuma multă apă deoarece tariful a fost mic
şi consumul nu a fost contorizat.
După anii '90 consumurile de apă au scăzut drastic. Astfel în mediu consumul de apă
per persoană în 24 ore, pentru populaţia deservită de întreprinderile apă-canal, în 1996 a
constituit 459litre, iar în 2010-137l/pers/zi (vezi Anexa 10, tabelul A10.1) [122]. Descreşterea
consumului total de apă în 14ani a fost de 3,4ori. În opinia autorului, factorii de influenţă a
acestui fenomen au fost: ne-regularitatea aprovizionărilor; impactul dramatic al calităţii scăzute
a contoarelor importate în ţară pe parcursul ultimilor ani şi dispariţia industriei ce consuma multă
apă. Scăderea volumelor de servicii facturate, necesitatea de recuperare deplină a costurilor a dus
la creşterea tarifelor şi ca rezultat reducerea consumului în continuare. Cu toate că volumele de
servicii facturate au scăzut infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare a rămas aceiaşi,
având capacitate mare de rezervă neutilizată. În 2010 numai 13,89%, pentru sursele subterane şi
47,32% pentru sursele de suprafaţă, din capacitatea de producţie a instalaţiilor de captare a apei
a fost efectiv utilizată.
59
 O pondere mare în consumul total de apă îl are consumul pentru populaţie (vezi Anexa
10, tabelul A10.2), acesta a constituit, în mediu, în 1996- 327 l/per/24ore sau 71% din total, în
2010 acest consum s-a redus la 106l/pers/24 ore sau de 3 ori şi a constituit 77% din total.
Creşterea ponderii consumului casnic din total consum demonstrează declinul industriei în
această perioadă. Volumul de apă consumat de populaţie scade mai tare în localităţile mici.
Pentru localităţile cu o populaţie mai mică de 10mii volumul de apă consumat de populaţie s-a
redus de 4,3 ori în 14 ani, iar pentru Chişinău consumul casnic s-a redus numai de 2,9ori tot în
aceeaşi perioadă.
Datorită scăderii volumelor de servicii facturate şi nerecuperării costurilor multe
întreprinderi de alimentare cu apă din localităţile mici au falimentat. Un indicator în acest sens
este rata de conectate a populaţiei Republicii Moldova la serviciile de alimentare cu apă şi de
canalizare (vezi Anexa 11). Astfel ponderea populaţiei conectate la sistemul de alimentare cu apă
s-a redus de la 72% în 1996 la 71% în 1999, iar la sisteme centralizate de canalizare de la 55% în
1996 la 54% în 1999. Creşterea numărului populaţiei cu acces la sistemele de apă şi canalizare
s-a produs în perioada 2000 -2010.
Situaţia economică deplorabilă a întreprindrilor apă-canal a impus furnizarea serviciilor
de alimentare cu apă pe orar. Astfel în 1996, în mediu pentru R. Moldova, din 24 de ore se livra
apă numai 18ore. Perioada ulterioară cuprinsă între anii 1997-2002, este una de descreştere a
acestui indicatori. În 2002 numărul orelor de livrare a serviciului a scăzut la 11ore. Din 2003
începe mărirea orelor de prestare a serviciului, în 2010 se ajunge la 20de ore de livrare din 24
[122].
Reţelele de alimentare cu apă pentru oraşele mici şi medii au fost construite
aproximativ 30 ani în urmă. Materialele (deseori oţel neprotejat) şi calitatea lucrului au fost în
general proaste, iar lipsa investiţiilor şi a întreţinerii a dus la faptul că o mare parte din acestea
necesită renovare. Ca rezultat al lipsei lucrărilor de întreţinere şi a investiţiilor, sistemele au
continuat să se deterioreze până la nivelul în care pierderile şi spargerea ţevilor au atins valori
alarmante, iar asigurarea furnizăţii apei a devenit inacceptabilă, (vezi Anexa 12) [122].
Un indicator important ce caracterizează performanţa serviciului de alimentare cu apă
şi canalizare este ponderea populaţiei conectate. Astfel, ponderea populaţiei din mediul urban
conectată la servicii centralizate de alimentare cu apă a constituit, în 2011, 80,9%, iar la
serviciile de canalizare 70%. Indicatorul ponderea populaţiei conectate la serviciul de alimentare
cu apă are o creştere lentă de aproximativ 1% per an. Din anul 2008 până în 2011, cea mai mare
creştere s-a produs în 2011 faţă de 2010 cu 1,6%. O creştere mai mare se înregistrează pentru
indicatorul ponderea populaţiei conectate la serviciul de canalizare. Din anul 2008 până în 2011,
cea mai mare creştere s-a produs în 2011 faţă de 2010 cu 2,5%.
60
 Fig. 2.3 Evoluţia ponderii populaţiei din localităţile urbane conectate la servicii
centralizate de alimentare cu apă şi de canalizare
Sursa:elaborată de autor în baza datelor Agenţiei „Apele Moldovei” [122].
Accesul populaţiei la serviciile publice se materializează prin dotarea gospodăriilor cu
comodităţi. În anul 2010, ponderea gospodăriilor din mediul urban, dotate cu apeduct este de
91,4%, inclusiv în interiorul locuinţei 85,6%, cu instalaţii de canalizare 87,4% inclusiv
conectare la sistem centralizat 71,9%. Dotarea locuinţelor cu baie sau duş constituie 76,9% [23].
Din anul 1991 până în 2000 întreprinderile ce gestionau sistemele de alimentare cu apă
şi canalizare au fost în proprietatea publică a statului şi se subordonau Ministerului Mediului şi
Amenajării Teritoriului RM.
În anul 2000 prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 439 din 10.05.2000, întreprinderile
locativ-comunale au fost transmise din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a
unităţilor administrativ-teritoriale de primul nivel. Această transmitere s-a efectuat în baza
Regulamentului cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor
de stat, a subdiviziunilor lor, clădirilor, edificiilor şi altor mijloace fixe, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului RM nr. 688 din 09 octombrie 1995.
În prezent, sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare urbane sunt gestionate de 36
întreprinderi apă canal. Dintre acestea 3 sunt din municipii, 30 sunt din localităţi urbane ce sunt
centre de raioane şi 3 sunt din localităţi urbane din componenţa municipiilor.
Diagnosticarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare urbane s-a bazat pe 35
întreprinderi apă canal. Pentru SA „Apă-Canal Chişinău” a fost executată o analiză separat.
Motivul este că datele acestei întreprinderi au o pondere mare în valoarea indicatorilor medii şi
influenţează semnificativ datele finale.
Întreprinderile ce gestionează sistemele de alimentare cu apă, în prezent, sunt, în mare
parte, întreprinderi municipale. Unele, drept excepţie, sunt SA „Apă-Canal Chişinău” SA „Apă-

61
Canal” Floreşti şi altele. Capitalul statutar al acestora este în proprietate municipală. Indicatorii
de performanţă a întreprinderilor urbane, au fost, calculaţi şi analizaţi de autor, pentru anii 2010-
2011.
Întreprinderile apă-canal din localităţile urbane [10, p.8] gestionează în total 2363,3km
de reţele de alimentare cu apă. Numărul total de staţii de pompare apă este de 526. Capacitatea
totală a instalaţiilor captare a apei subterane este de 185,2mii m3/în 24 ore, iar a instalaţiilor de
tratare a apei brute este de 61,7mii m3/în 24 ore. Volumul total de apă captată în 2011 a
constituit 25 233,3mii m3 şi a avut o creştere de 3,8% faţă de 2010.
Capacitatea de producţie a instalaţiilor de captare a fost utilizată în 2011 în proporţie
de 16,1% pentru sursele subterane, cu o creştere cu 1,3% comparativ cu anul anterior.
Capacitatea de producţie a instaţiilor de captare pentru sursele de suprafaţă a fost utilizată în
proporţie de 29,4% în anul 2011 şi a crescut cu 1,4% comparativ cu anul 2010. Volumul
pierderilor şi a consumului nefacturat din volumul apei dobândite a constituit în 2011- 41,4% şi
s-a redus cu 4,6% comparativ cu 2010. În mediu volumul de apă pierdută, în 2011, a constituit
12,1m3 per kilometru în 24 de ore şi a scăzut cu 0,27m3 comparativ cu 2010. Consumul mediu
de apă a constituit, în 2011, 50,8l/persoană/zi din care 85% constituie consumul populaţiei şi a
instituţiilor bugetare. Consumul mediu total de apă a crescut în 2011 cu 11,7% comparativ cu
2010, iar consumul de apă pentru populaţie şi instituţiile bugetare a crescut în 2011 cu 13,1%
comparativ cu 2010. (vezi Anexa 13, tabelul A13.1)
Lungimea totală a reţelelor de canalizare la finele anului 2011 a constituit 1 111,7km,
numărul staţiilor de pompare canal a fost de 91, capacitatea totală a staţiilor de epurare a
constituit 213,4mii m3/24 ore. Volumul total al apei uzate colectat de la consumatori a constituit
9 416,4mii m3, iar volumul de apă uzată trecut prin staţiile de epurare a constituit 12 844,1mii
m3. Acest fenomen se datorează infiltrării în sistemul de canalizare a apelor pluviale, freatice şi
provenite din dezgheţ care constituie 26,7% din volumul total de ape uzate. În 2011 a fost
utilizată capacitatea staţiilor de epurare în proporţie de 17,8%.
Gradul mediu de uzură a mijloacelor fixe în 2011 a fost de 38,4%. Din totalul
întreprinderilor urbane apă canal, 4 au gradul de uzură peste 65%, ce se consideră valoare critică.
Acest indicator, datorită proiectelor investiţionale ce s-au implementat, a avut o tendinţă de
scădere comparativ cu anul 2003, când 12 întreprinderi apă canal au avut gradul de uzură egal
sau mai mare decât cel critic. Printre întreprinderile care au depăşit pragul critic de uzură sunt:
Î.M. „Apă-Canal” Taraclia cu 75,4%, Î. M. „Apă-Canal” Basarabeasca cu 81,3% , Î. M. „Apă-
Canal” Donduşeni cu 75,2%, şi Întreprinderea Municipală „Apă-Canal” Cimişlia cu 75,8%.

62
 Veniturile totale din vânzări în 2011 au constituit 262 906,5mii lei, creşterea
veniturilor în 2011 faţă de 2010 a fost de 3,2%. Din 1997 până în 2010 creşterea medie a
veniturilor din vânzări a constituit 22% pe an. (vezi Anexa 13, tabelul A13.1)
Pierderea perioadei de gestiune până la impozitare, pentru anul 2011 pentru
întreprinderile analizate a constituit – 22 618,2mii lei an. Rezultatul din activitatea operaţională
pentru 2011 este negativ şi constituie -33 645,9mii lei. Dintre cele 35 de întreprinderi 3 sau
8,6% din întreprinderi au rezultate din activitatea operaţională pozitive, acestea sunt: Î. M. „Apă-
Canal” Rîşcani, SA „Servicii Comunale” Floreşti, şi Î. M. „Apă-Canal” Căuşeni. Rezultatul din
activitatea de investiţii pentru 7 întreprinderi este pozitiv şi per total constituie -1 186,5mii lei
iar rezultatul din activitatea financiară este pozitiv şi constituie 12 218,1mii lei.
Volumul de vânzări per un angajat a constituit, în 2011, 86,3mii lei şi a avut o creştere
de 11,9% faţă de anul precedent.
Pentru anul 2011 total au fost încasate, în întreprinderile apă-canal analizate, mijloace
financiare în sumă de 298 717,6mii lei, acest indicator a scăzut cu 20 719,4mii lei faţă de 2010.
Total, în 2011, au fost efectuate plăţi în valoare de 288 358,3mii lei sau cu 19 884,7mii lei mai
puţin comparativ cu anul 2010. (vezi Anexa 13, tabelul A13.1)
Tarifele pentru serviciile de alimentare cu apă şi evacuarea apelor uzate se calculează şi
aprobă în conformitate cu Hotărîrea Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru
Reglementare în Energetică nr. 164 din 29 noiembrie 2004 privind „Metodologia determinării,
aprobării şi aplicării tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi
epurare a apelor uzate”. Metodologia dată a introdus o abordare nouă pentru politica tarifară,
bazată pe recuperarea integră a costurilor. În conformitate cu această metodologie întreprinderile
de alimentare cu apă trebuie să-şi calculeze tarifele în baza cheltuielilor totale pentru anul
anterior celui de gestiune.
Tarifele pentru apă în R. M. au un caracter de subsidare încruţişată, ceea ce ar însemna
că tarifele pentru populaţie şi agenţi economici diferă foarte mult. Agenţii economici şi
instituţiile bugetare subsidează populaţia.
Pentu anul 2011 tariful mediu pentru alimentarea cu apă a fost de 8,89lei/m3. Raportul
între tariful pentru consumatorii agenţii economici 9,95lei/m3 şi pentru populaţie 8,3lei/m3 a
fost de 1,2. Tariful mediu pentru evacuarea apelor uzate a fost de 9,16lei/m3. Raportul între
tariful pentru consumatorii agenţii economici 12lei/m3 şi pentru populaţie 1,73lei/m3 a fost de
6,94.
Tarifele nu reflectă costul real al serviciilor. În mediu pentu 2011 costul serviciului
de alimentare cu apă a fost de 14,31lei/m3 iar tariful 8,89lei/m3. Acoperirea cheltuielilor de tarif

63
pentru serviciul de alimentare cu apă în 2011 a fost de 0,62 şi a avut o evoluţie pozitivă
comparativ cu 2010 când valoarea indicatorului a fost de 0,57.
Costul serviciului de evacuare a apelor uzate, în 2011, a fost de 9,98lei/m3 iar tariful
9,16lei/m3. Acoperirea cheltuielilor de tarif pentru serviciul evacuare a apelor uzate este de 0,92.
Cel mai mare tarif mediu pentru serviciul de alimentare cu apă a fost la Întreprinderea
Municipală „Servicii Comunale Glodeni” - 21,92lei/m3 iar cel mai mic tarif mediu este la
Întreprinderea Municipală „Apă-Canal” Ungheni - 5,73lei/m3. Cel mai mare tarif mediu pentru
serviciul evacuare a apelor uzate la Întreprinderea Municipală „Servicii Comunale Glodeni”-
24,68lei/m3 iar cel mai mic tarif mediu este la Întreprinderea Municipală „Servicu Comunal-
Locativ” Rezina - 3,69lei/m3.
Cheltuielile totale pentru anul 2011 au constituit 306 717,1mii lei şi au crescut faţă de
2010 cu 1,1%. Veniturile din vânzări, în 2011, au constituit 262 906,5mii lei şi au crescut faţă de
2010 cu 3,2%. Acoperirea cheltuielilor de venituri a fost în 2011 de 0,86.
Din totalul cheltuielilor o pondere mare constituie cheltuielile privind retribuirea
muncii, energia electrică şi uzura mijloacelor fixe. Cheltuielile privind energia electrică
constituie 20,4% din total, 9,6% constituie cheltuielile privind uzura mijloacelor fixe, 38,7%
cheltuielile privind retribuirea muncii inclusiv asigurarile sociale şi medicale, 2,8% cheltuielile
privind impozitele şi taxele şi 28,5% alte cheltuieli.
Din totalul cheltuielilor costul vânzărilor constituie 75,6%, cheltuielile comerciale
constituie 3,6%, cheltuielile generale şi administrative constituie 16,4% şi alte cheltuieli
constituie 4,4%. (vezi Anexa 13, tabelul A13.1)
Creanţele totale ale întreprinderilor urbane apă-canal la 31 decembrie 2011 au constituit
59 760mii lei, iar datoriile au constituit 127 517mii lei. La finele anului 2011 datoriile au depăşit
creanţele de 2,1ori.
Pentru anul 2011 din total servicii facturate s-au achitat 98,2%. Din total creanţe, la
data de 31 decembrie 2011, 29% revin consumatorilor populaţia, 65,2% revin consumatorilor
agenţi economici şi 5,8% revin consumatorilor instituţii bugetare. Din totalul creanţelor 9,5%
sunt creanţe la care termenul de plata nu a sosit, 17,6% sunt creanţe formate până la 3 luni,
16,3% sunt creanţe formate de la 3 luni la 1 an şi 56,6% sunt creanţe formate mai mult de 1 an.
Din total datorii - 12,9% sunt pentru energia electrică, 11% privind retribuirea muncii,
9,6% privind asigurările sociale şi 66,5% sunt altele. Din totalul datoriilor 9,4% sunt datorii la
care termenul de plata nu a sosit, 46,1% sunt datorii formate până la 3 luni, 26,3% sunt datorii
formate de la 3 luni la 1 an şi 18,2% sunt datorii formate mai mult de 1 an. (vezi Anexa 13,
tabelul A13.1)

64
 În întreprinderile apă canal analizate, la finele anului 2011, activează 3 045 persoane,
sau cu 256 persoane mai puţin comparativ cu anul 2010. Din totalul de angajaţi 78,8% sunt
muncitori şi 21,2% personal TESA. Salariul mediu pentru anul 2011 a constituit 2676lei/lună şi
a crescut faţă de 2010 cu 2%. Cel mai mic salariu mediu este la Întreprinderea Municipală
„Servicii Comunale Glodeni” cu 1450lei/lună, iar cel mai mare Întreprinderea Municipală Regia
„Apă-Canal” Rîşcani cu 3824lei/lună. (vezi Anexa 13, tabelul A13.1)
Întreprinderile apă –canal urbane au caracteristici asemănătoare privind indicatorii de
performanţă. SA „Apă-Canal Chişinău” este o întreprindere mai specială, comparativ cu altele,
deoarece deserveşte cel mai mare număr de consumatori în Republica Moldova. Aceasta face ca
datele pentru această întreprindere să îmbunătăţească esenţial indicatorii medii, din acest motiv
autorul a calculat indicatorii de performanţă ale SA „Apă-Canal Chişinău” separat. În calitate de
exemplu autorul a comparat cifra de afaceri a SA „Apă-Canal Chişinău”, pentru 2011, care este
de 2,2 ori mai mare decât cifra de afaceri a tuturor celorlalte întreprinderi urbane din Republica
Moldova. (vezi anexa 13, tabelul A13.2) .
Pentru anii 2009, 2010 şi 2011 s-au analizat 37 întreprinderile apă – canal urbane
privind investiţiile în activele materiale. Întreprinderile analizate gestionează sisteme de
alimentare cu apă şi canalizare ce deservesc 1458 mii persoane, ceea ce constituie 98,4% din
populaţia urbană şi 70,1% din populaţia totală a Repiblicii Moldova. Investiţiile totale ale acestor
întreprinderi au constituit 93,7 milioane lei în 2009, 53,9milioane lei în 2010 şi 52,6milioane lei
în 2011. În mediu aceste valori constituie 0,9% din valoarea investiţiilor, necesare
întreprinderilor apă-canal urbane, pentru reabilitatea sistemelor existente de alimentare cu apă,
canalizare şi epurare a apelor uzate.
În 2011 valoarea totală a investiţiilor în active materiale, pentru întreprinderile apă
canal urbane fără SA „Apă-Canal-Chişinău”, a constituit 30,2milioane lei (Figura 2.4.). Scăderea
acestui indicator comparativ cu anul 2010 a constituit 35,3%, iar faţă de 2009 a constituit 64,9%.

Fig. 2.4. Evoluţia investiţiilor în active materiale a întreprinderilor apă-canal urbane

Sursa: elaborată de autor în baza datelor Asociaţiei „Moldova Apă-Canal” [9, p.97; 10, p.103]

65
 Din totalul de investiţii în active materiale de 30 201mii lei, în 2011, 39% au fost
investiţii în clădiri şi edificii, 21% investiţii în maşini şi utilaje, 9% investiţii în mijloace de
transport şi 31% investiţii pentru reparaţii capitale (Figura 2.5.). Repartizarea sumelor investite
pentru 2011 diferă esenţial de repartizarea care a fost în 2009. Suma totală de investiţii în active
materiale în 2009 în valoare de 86 068mii lei, s-a repartizat după cum urmează: 86% au fost
investiţii în clădiri şi edificii, 8% în maşini şi utilaje, 2% în mijloace de transport şi 4% s-au
utilizat pentru reparaţii capitale. Repartizarea investiţiilor demonstrează faptul că în anul în care
s-au făcut mai puţine investiţii o pondere mare din acestea au fost utilizate pentru reparaţii
capitale.

100%
90% 86%

80%
70%
60%
50% 46%
39%
40% 35%
%

31%
30%
21%
18%
20%
8% 9%
10% 4%
2% 1%
0%
2009 2010 2011
cladiri şi edificii
maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie
mijloace de transport
reparaţii capitale

Fig. 2.5. Evoluţia ponderii investiţiilor după domenii pentru localităţile urbane
Sursa: elaborat de autor in baza datelor Asociaţiei „Moldova Apă-Canal” [9, p.97; 10, p.105]
Sursele de finanţare a investiţiilor în active materiale pentru 2010 şi 2011 au fost
variatee. În mediu pentru aceşti 2 ani sursa de finanţare de bază a fost creditele bancare, aceasta
constituie 39% din totalul de investiţii, după care urmează mijloacele proprii cu 16%, mijloacele
investitorilor străini cu 14%, alte surse 24%, bugetul unităţilor administrativ teritoriale 7% şi 0%
bugetul de stat. În opinia autorului, faptul că creditele bancare sunt sursele de bază a investiţiilor
în sisteme de alimentare cu apă, nu reflectă situaţia reală, aceste valori au rezultat din faptul că în
anul 2010 Î.M. Regia „Apă-Canal” Bălţi a finanţat investiţii în valoare mare din această sursă.
Dacă excludem, această valoare a investiţiei executată în Bălţi, rezultă următoarele vaori ale
indicatorilor: mijloacele proprii constituie 22,5% din totalul de investiţii, mijloacele investitorilor
străini constituie 20%, creditele bancare constituie 15,7%, bugetul unităţilor administrativ
teritoriale 10,8%, bugetul de stat cu 0% şi alte surse 31%. În opinia autorului sursa importantă de
66
finanţate a investiţiilor, în localităţile urbane, sunt mijloacele investitorilor străini. În analiza
datelor efectuată pentru 2010 şi 2011 această valoare este mai mică deoarece proiectele
investiţionale finanţate de BM se aflau la sfârşitul perioadei de implementare iar proiectele
finanţate de BERD au fost în etapă de pregătire. Pentru sursa mijloace proprii valoarea
investiţiilor este mică dar se finanţează la multe întreprinderi, pe când investiţiile din surse
mijloacelor investitorilor străini se finanţează în valori mari, dar la un număr redus de
întreprinderi.
Este de remarcat faptul că din bugetul unităţilor administrativ teritoriale s-au finanţat
numai 7% din totalul de investiţii făcute, aceasta în situaţia în care întreprinderile apă-canal, în
mare parte sunt în proprietatea municipală şi bugetul municipalităţii ar trebui să fie o sursă
importantă de finanţare a investiţiilor în infrastructura apă-canal.

0% 7%
24%
16%

14%

39%

buget de stat
bugetul unităţilor administrativ -teritoriale
mijloace proprii
credite bancare
mijloacele investitorilor straini
alte

Fig. 2.6. Investiţiile pentru localităţile urbane repartizate după sursa de finanţare
Sursa: elaborat de autor in baza datelor Asociaţiei „Moldova Apă-Canal” [9, p.99; 10 p. 107]
Din totalul de 37 de întreprinderi analizate în 2009, 22 întreprinderi sau 60% au avut
investiţii, însă valoarea acestora diferă de la o întreprindere la alta. Pentru a realiza o analiză
comparativă a valorii investiţiilor în 2009 s-au calculat 2 indicatori: valoarea investiţiilor
raportată la cifra de afaceri şi valoarea investiţiilor raportată la numărul populaţiei deservite (vezi
Anexa 14, tabelul A14.1).

67
 Pentru primul indicator, valoarea investiţiilor raportată la cifra de afaceri, a rezultat
valoarea medie pentru toate întreprinderile de 0,15 sau 0,04 pentru situaţia în care s-a exclus Î.
M. "Apa-Termo" Ceadir-Lunga. Cea mai mare valoare, pentru 2009 a avut-o Î. M. "Apa-Termo"
Ceadir-Lunga- 11,017, acest indicator este mare deoarece această întreprindere a beneficiat de
finanţare străină, următoarea întreprindere este Regia "Apa-Canal" Orhei cu 0,17, iar cea mai
mică valoare s-a obţinut pentru D.P. "Apa-Canal" Stefan Voda cu valoarea de 0,004.
Pentru al doilea indicator calculat, valoarea investiţiilor pentru 1 persoană deservită, a
rezultat 73,5lei/persoană, iar fără Î. M. "Apa-Termo" Ceadir-Lunga – 19,9lei/persoană. Valoarea
maximă a rezultat la Î. M. "Apa-Termo" Ceadir-Lunga cu 2 989,6lei/persoană, după care
urmează Î. M. "Amen -Ver" Hincesti cu 82,39lei/persoană, iar valoarea minimă a rezultat pentru
D.P. "Apa-Canal" Ştefan Voda cu 1,38lei/persoană.
Aceiaşi analiză s-a executat şi pentru investiţiile din 2010. Din totalul de 38 de
întreprinderi analizate în 2010, 24 întreprinderi sau 63% au avut investiţii. Comparativ cu 2009
în care au avut investiţii numai 23 de întreprinderi. Pentru a efectua o analiză comparativă a
valorii investiţiilor în 2010 s-au utilizat aceiaşi indicatori ca şi pentru 2009 (vezi Anexa 14,
tabelul A14.2).
Pentru primul indicator, în anul 2010, valoarea investiţiilor raportată la cifra de afaceri,
a rezultat valoarea medie pentru toate întreprinderile de 0,07 sau o creştere de 175% faţă de
2009. Cea mai mare valoare, pentru 2010 a avut-o Î.M. "Gospodăria Comunal Locativă" Causeni
- 0,5, iar cea mai mică valoare a obţinut-o, rămânând pe aceiaşi poziţie ca şi în 2009, D.P.
"Apa-Canal" Stefan Voda cu valoarea de 0,001.
Pentru al doilea indicator calculat, valoarea investiţiilor pentru 1 persoană deservită, a
rezultat 42,63lei/persoană, cu o scădere de 42% faţă de 2009. Valoarea maximă a rezultat la
S.A. "Service-Comunale" Floresti cu 171,7lei/persoană, iar valoarea minimă rămîne să fie
deţinută, ca şi în 2009, de D. P. "Apa-Canal" Ştefan Voda cu 0,37lei/persoană.
Pentru anul 2011, din totalul de 37 întreprinderi analizate, fără SA „Apă-Canal”
Chişinău, numai 19 întreprinderi sau 51,4% au avut investiţii în active materiale. Comparativ cu
2010 numarul întreprinderilor a scăzut de la 24 la 19. (vezi Anexa 14, tabelul A14.3).
Pentru indicatorul valoarea investiţiilor raportată la cifra de afaceri, pentru anul 2011, a
rezultat valoarea medie pentru toate întreprinderile de 0,135 sau o creştere cu 1,9ori faţă de 2010.
Cea mai mare valoare, pentru 2011 a avut-o Î.M. "Gospodăria Comunal Locativă" Causeni – 1,6,
iar cea mai mică valoare a obţinut-o, Î.M. „Direcţia de Apă şi Canalizare” Soroca cu valoarea de
0,005.
Pentru al doilea indicator calculat, valoarea investiţiilor pentru 1 persoană deservită, a
rezultat 61,47lei/persoane, cu o creştere faţă de 2010 cu 44,2%. Valoarea maximă a rezultat la
68
Î.M. "Gospodăria Comunal Locativă" Causeni cu 441,5lei/persoană, iar valoarea minimă a fost
înregistrată la Î.M. „Direcţia de Apă şi Canalizare” Soroca cu 1,64lei/persoană.
Pentru anii 2010 şi 2011 s-a făcut o analiză a investiţiilor în active materiale pe
categorii şi anume: clădiri şi construcţii speciale, maşini şi utilaje şi mijloace de transport.
Pentru prima categorie, investiţii în clădiri şi construcţii speciale, pentru 2010, a fost
investită suma de 17 756mii lei cu SA „Apă-Canal Chişinău” şi 5 146,8 fără întreprinderea din
Chişinău. Din totalul de 38 de întreprinderi numai 12 sau 32% au făcut investiţii în aceste
mijloace fixe (vezi Anexa 14, tabelul A14.4). În mediu întreprinderile participante în analiză au
un grad de uzură a clădirilor şi edificiilor de 45,3%. Nu au avut investiţii pentru clădiri şi
construcţii speciale 26 întreprinderi sau 68%. Pentru cele 26 întreprinderi valoarea medie a uzurii
pentru aceste mijloace fixe este de 44,6%.
Pentru a doua categorie investiţii în maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie, pentru
2010, a fost investită suma de 9 761mii lei. Din totalul de 38 de întreprinderi 22 sau 58% au
făcut investiţii în aceste mijloace fixe (vezi Anexa 14, tabelul A14.5). În mediu întreprinderile
participante în analiză au un grad de uzură a maşinilor, utilajelor şi instalaţii de transmisie de
49%. Nu au avut investiţii pentru maşini, utilaje şi instalaţii de transmisiune 16 întreprinderi sau
42%. Pentru cele 16 întreprinderi valoarea medie a uzurii pentru aceste mijloace fixe este de
53,2%.
Analiza investiţiilor, în 2010, în a treia categorie de mijloace fixe s-a executat pentru
mijloace de transport. (vezi Anexa 14, tabelul A14.6.) Pentru mijloace de transport s-a investit
697,1mii lei, ceea ce constituie 1,3% - cea mai mică pondere din cele trei categorii de mijloace
fixe. Din totalul de 38 de întreprinderi 4 sau 10,5% au făcut investiţii în aceste mijloace fixe. În
mediu cele 4 întreprinderi participante în analiză au un grad de uzură a mijloacelor de transport
de 58,5%. Dintre cele 34 de întreprinderi ce nu au avut investiţii în mijloace de transport cel mai
înalt grad de uzură este pentru Făclia SRL "Cimişlia"- 100%, iar cel mai mic pentru
Întreprinderea Municipală „Gospodăria Comunală” Glodeni 0,3%.
Pentru prima categorie, investiţii în clădiri şi construcţii speciale, pentru 2011, a fost
investită suma de 27 481mii lei cu SA „Apă-Canal Chişinău şi 11 390,2mii lei fără
întreprinderea din Chişinău. Din totalul de 37 de întreprinderi, fără Chişinău, numai 9 sau 24%
au făcut investiţii în aceste mijloace fixe (vezi Anexa 14, tabelul A14.4). Nu au avut investiţii
pentru clădiri şi construcţii speciale 28 întreprinderi sau 76%. În mediu întreprinderile
participante în analiză au un grad de uzură a clădirilor şi edificiilor de 24,2%.
Pentru a doua categorie investiţii în maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie, pentru
2011, a fost investită suma de 9 914 cu Chişinău şi 6 270,4mii lei fără Chişinău. Valoarea
investiţiei în maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie, fără Chişinău, în 2011 a scăzut faţă de
69
2010 cu 33,3%. Din totalul de 37 de întreprinderi 20 sau 54% au făcut investiţii în aceste
mijloace fixe (vezi Anexa 14, tabelul A14.5). În mediu întreprinderile participante în analiză,
fără Chişinău, au un grad de uzură a maşinilor, utilajelor şi instalaţii de transmisie de 51,5%.
Analiza investiţiilor, pentru anul 2011, s-a executat de autor şi privind mijloace de
transport. (vezi Anexa 15, tabelul A14.6) Pentru mijloace de transport s-a investit 2 673,6mii lei,
fără Chişinău şi 5 211,9mii lei cu Chişinău. Investiţiile în mijloace de transport, fără Chişinău, în
2011 au crescut cu 83% comparativ cu 2010.
Din cele 37 de întreprinderi participante la analiză, fără SA „Apă-Canal Chişinău”,
numai 6 întreprinderi sau 16% au avut investiţii în aceste mijloace fixe. În mediu întreprinderile
participante în analiză au un grad de uzură a mijloacelor de transport de 64,7%. Aceste date au
demonstrat faptul că întreprinderile apă-canal urbane, activează în pierderi şi nu au capacităţi de
finanţare a investiţiilor proprii.
Infrastructura sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare din localităţile rurale din
R.M., s-a dezvoltat în perioada anilor 1960-1991 [117, p.38]. Strategia dezvoltării
infrastructurii SAAC practicată în acea perioadă era orientată spre dezvoltarea prioritară a
sectorului agro-industrial, după care urmau obiectele social-culturale şi în final asigurarea
populaţiei cu aceste servicii.
Doar în unele localităţi rurale existau organizaţii cu capacitate de întreţinere şi
exploatare eficientă a sistemelor de alimentare cu apă, în cele mai dese cazuri, exploatarea
sistemului de alimentare cu apă se punea în seama angajaţilor colhozurilor şi sovhozurilor, care
nu aveau pregătire specializată pentru a executa aceste lucrări. Din acest motiv, exploatarea şi
deservirea tehnică se executa nesatisfăcător.
În localităţile rurale tariful serviciilor de alimentare cu apă era destul de mic şi varia
între 0,02 şi 0,04 USD pentru 1m3. În majoritatea localităţilor acest serviciu se presta gratis.
Aceasta a avut ca rezultat faptul că majoritatea populaţiei rurale şi în prezent consideră că
serviciile comunale de alimentare cu apă trebuie să se presteze gratis. Suplimentar la aceasta
populaţia nu era motivată pentru consumul raţional de apă. În localităţile rurale populaţia utiliza
apa potabilă pentru irigare şi cultivarea produselor agrilole.
După anul 1991 infrastructura de alimentare cu apă rurală existentă a avut de suferit. În
multe localităţi rurale proprietatea asupra sistemele de alimentare cu apă şi funcţia de întreţinere
a acestora nu au fost transmise la alte organizaţii. Organele administraţiei publice locale, în a
căror proprietare au rămas sistemele de alimentare cu apă nu aveau suficiente mijloace financiare
pentru a le gestiona eficient. Suplimentar la aceasta au existat dificultăţi privind achitarea
facturilor cu energia electrică. Ca rezultat, în perioada de după 1995 multe sisteme centralizate
de alimentare cu apă din localităţile rurale din R. M. au încetat să funcţioneze şi ulterior au fost
70
distruse. În perioada de după 1995 populaţia rurală se bazează în exclusivitate pe sursele de apă
subterană şi majoritatea obţin apa din fântâni de adâncime mică [122].
Perioada cuprinsă între anii 2000 şi 2011 se caracterizează prin accelerarea procesului
de implementare a proiectelor investiţionale în localităţile rurale. Conform rapoartelor Biroului
Naţional de Statistică, în 2011 lungimea reţelelor de alimentare cu apă în localităţile rurale [125,
p.1, 20, p.1] a constituit 4 368km şi a crescut, comparativ cu 2000, cu 61,7%. Creşterea anuală
medie a constituit 139km. Cea mai mare creştere a lungimii reţelelor s-a înregistrat în perioada
2006 şi 2011, de la 2,7 la 4,4mii km (vezi figura 2.7).

Fig 2.7. Evoluţia lungimii reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare

în localităţile rurale.
Sursa: elaborat de autor in baza datelor Biroului Naţional de Statistică [125, p.1, 20, p.1]

La situaţia din 2011 din numărul total de localităţi rurale în R. Moldova 19% deţin
sisteme de alimentare cu apă [21, p.7; 20, p.2].
Indicatorii prezentaţi nu reflectă gradul de acoperire cu servicii a populaţiei. Unele
proiectele investiţionale, din cauza unui buget mic alocat, se rezumă la renovarea sursei şi
construcţia reţelei de apă numai pentru conectarea obiectelor de menire social-culturală. În aceste
cazuri la sistemul centralizat se pot conecta numai gospodăriile situate în nemijlocita apropiere
de conductă.
Pentru o mai bună argumentare a asigurării populaţiei rurale cu servicii autorul va
utiliza datele cu privire la gradul de acoperire cu serviciile de alimentare cu apă şi canalizare a
populaţiei rurale.
În anul 2011 ponderea populaţiei rurale cu acces la serviciile de alimentare cu apă a
fost de 29% [122] şi a avut o creştere cu 5% faţă de anul 2009. Accesul la sisteme centralizate
de canalizare este de 1,5% din totalul populaţiei şi a avut o creştere cu 0,3% faţă de anul 2009.
71
Diferenţa mare între aceşti doi indicatori se datorează faptului că, din lipsa mijloacelor
financiare, proiectele investiţionale pentru construcţia sistemelor de alimentare cu apă nu au fost
însoţite de construcţia sistemelor de canalizare (vezi figura 2.8). [25, p.62]

35%

30%
29%

% din total populaţie rurală 24%

25%

20%

15%

10%

5%
1,2% 1,5%
0%
2009 2011

sistemul centralizat de alimentare cu apă

sistemul centralizat de canalizare

Fig. 2.8 Evoluţia ponderii populaţiei rurale conectate

la sisteme de alimentare cu apă şi canalizare.
Sursa: elaborat de autor in baza datelor Agenţiei „Apele Moldovei” [122, p.1]
La situaţia din anul 2010, 39,8% din locuinţe rurale sunt conectate la apeduct. O parte
din cei conectaţi la un sistem centralizat de alimentare cu apă realizează un branşament cu
cişmea în curte, ponderea acestora constituie 18,9% din totalul locuinţelor iar ponderea
locuinţelor cu sistem interior constituie 20,9%. Dotarea locuinţei cu apeduct în interiorul casei
creează necesitatea construcţiei sistemului de canalizare. Numai 1,6% din locuinţele rurale sunt
conectate la instalaţii de canalizare prin sistem centralizat, iar 20,3% deţin instalaţii de
canalizare autonome. Din totalul de locuinţe cu apeduct şi canalizare interioare numai 15,6%
sunt dotate cu baie sau duş. Această diferenţă se datorează şi nivelului scăzut de venituri a
populaţiei. (vezi figura 2.9). [25, p.63]

25,0%

20,9% 20,3%
20,0% 18,9%
% din total de locuinţe

15,6%
15,0%

10,0%

5,0%
1,6%

0,0%
apeduct cu conectare2010la nivel de curte
apeduct in interiorul locuinţei
instalaţie de canalizare prin sistem centralizat
instalaţie de canalizare autonomă
baie sau duş

Fig. 2.9. Gradul de dotare a locuinţelor din localităţile rurale cu instalaţii sanitare.
Sursa: elaborat de autor in baza datelor Biroului Naţional de Statistică [23, p.1]
72
 Dotările analizate, au o tendinţă dinamică şi în acest sens este oportună, analiza
evoluţiei acestor indicatori. (vezi tabelul 2.3). Conform datelor recensământului populaţiei din
2004, ponderea locuinţelor cu apeduct pentru mediul rural a constituit 10% şi a crescut până în
2011 de 4,6ori. Ritmul de creştere pentru dotările canalizare interioară şi baie sunt aproximativ
aceleaşi şi variază în jurul valorii de 3-4ori. Indicatorul „Dotarea locuinţelor cu gaz din reţea”
este în strânsă legătură cu indicatorii dotărilor menţionate, deoarece gazul din reţea prevede şi
utilizează pentru încălzirea apei menajere.
Tabelul 2.3 Evoluţia gradului de dotare a locuinţelor cu comodităţi în localităţile rurale, %
Creştere,
Denumire 2004 2011 ori
Apeduct 10,0 46,3 4,63
Gaze din retea 15,7 33,8 2,15
Instalatie de canalizare 6,6 26,7 4,05
Baie sau dus 5,4 18,2 3,37
Sursa: elaborat de autor in baza datelor Biroului Naţional de Statistică [23, p.1]
Evoluţiile pozitive privind accesul populaţiei rurale la serviciile de alimentare cu apă şi
canalizare se datorează proiectelor investiţionale implementate în sector.
Conform aliniatului nr.5 din punctul 4.3 al „Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi
canalizare a localităţilor din Republica Moldova” [51], necesarului de investiţii pentru serviciile
de apă şi de canalizare în mediul rural, pentru atingerea scopurilor stabilite, pentru perioada
2012-2025 constituie 23 369,7milioane lei, sau 1 797 669mii lei/anual. Valoarea previzionată a
investiţiilor depăşeşte de 10,3ori valoarea efectivă a investiţiilor anuale în mediul rural.
Astfel pentru anul 2011 total surse financiare alocate pentru sector în mediul rural au
constituit 173 778mii lei, din care 79,8% sunt din bugetul de stat, 5,2% din surse interne ale
întreprinderilor apă-canal şi 15% din sursele donatorilor externi.
Mijloacele financiare alocate, pentru implementarea proiecelor investiţionale, de către
donatorii externi reprezintă o sursă importantă. Aceasta se demonstrează prin repartizarea pe
surse din anul 2009, când finanţarea de către donatorii externi a constituit 88,6% din totalul de
investiţii în mediul rural.
Tabelul 2.4 Finanţarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural
Denumirea indicatorului 2009 2011
mii lei % mii lei %
Valoarea finanţărilor în sectorul de alimentare cu apă 940 993 100,0 173 778 100,0
şi canalizare în localităţile rurale, inclusiv:
din bugetul de stat de diferite nivele 102 792 10,9 138 613 79,8
surse interne ale intreprinderilor apă canal 4 884 0,5 9 118 5,2
donatori externi 833 313 88,6 26 047 15,0
Sursa: elaborat de autor in baza datelor Agenţiei Apele Moldovei [122, p.1]

73
 În R.M. nu există o evidenţă sau o totalizare a indicatorilor de performanţă cu privire la
activitatea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare din localităţile rurale. Aceasta nu permite
urmărirea evoluţiei activităţii postinvestiţionale a sistemelor renovate. În acest context, autorul a
executat o anchetă, ce a identificat indicatorii de bază ai activităţii unui serviciu de alimentare cu
apă rural la nivel zonal. Zona de studiu selectată de autor a fost raionul Cahul şi Rîşcani. Luând
în consideraţie faptul că nu toate localităţile rurale au un sistem centralizat de alimentare cu apă
s-au executat 2 tipuri de chestionare: pentru localităţile cu sisteme de alimentare cu apă şi
respectiv care au implementat proiecte investiţionale şi localităţile care nu au implementat
proiecte investiţionale în domeniu. Formularul cheltionarului se prezintă în anexă. (vezi Anexa
23).
Prima zonă de studiu, este raionul Cahul, care este situat în partea de sud-vest a R.M.
La 01 ianuarie 2011 populaţia raionului constituia 124,8mii locuitori, din care 39,7 este populaţia
urbană sau 31,8%, şi 85,1mii persoane sau 68,2% constituie populaţia rurală. Densitatea
populaţiei – 78,9 locuitori pe 1km2. Raionul Cahul are 56 localităţi dintre care: 1 oraş, 37
comune şi 18 sate [127].
Pentru raionul Cahul studiul s-a executat în perioada august- octombrie 2011 şi s-a axat
pe completarea chestionarelor privind serviciul de alimentare cu apă în localităţile rurale din
raion de către persoanele responsabile de gestiunea serviciului împreună cu administraţia publică
locală. În procesul de studiu au fost aplicate metode de analiză şi sinteză, comparare, metode
grafice, precum şi alte metode de investigare a proceselor socio-economice.
Din totalul de 53 localităţi rurale au completat chestionarele 51 de localităţi sau 96,2%.
Două localităţi, Trifeştii Noi şi Tudoreşti nu au completat propriul chestionar dar datele lor au
fost incluse în chestionatul localităţii de reşedinţă. Astfel au rezultat 51 de anchete, 30 pentru
localităţi cu sisteme şi 21 pentru localităţi fără sisteme, ceea ce a cuprins toate localităţile din aria
de studiu.
Din totalul de 51 de localităţi rurale participante la studiu 30 localităţi sau 58,8% deţin
sistem de alimentare cu apă iar 21 localităţi sau 41,2% nu dispun de sisteme de alimentare cu
apă.
Analiza stării sistemele de alimentare cu apă din raion a fost începută prin analiza
strategiilor şi programelor din domeniu şi identificarea indicatorilor planificaţi pentru raionul
Cahul. Conform „Starategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din R.
Moldova” [51, anexa 1], în lista localităţilor prioritare pentru aprovizionarea cu apă şi canalizare
în perioada 2008-2012, pentru raionul Cahul, au fost incluse 10 localităţi rurale, care constituie
19% din totalul lor. La momentul executării studiului, 8 localităţi sau 80% din cele planificate
deţin sisteme de alimentare cu apă. Pentru ca indicatorii previzionaţi să fie realizaţi în totalitate,
74
în 2012 mai necesită de construit sisteme încă în 2 localităţi rurale. Conform „Programului de
alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova până în anul 2015” [49,
anexa3], pentru raionul Cahul, s-au inclus în lista localităţilor rurale care urmează să fie
asigurate cu apă şi canalizare toate 53 localităţi sau 100% din total. La situaţia din anul 2011, 31
de localităţi sau 58,5% au fost asigurate cu sistem centralizat de alimentare cu apă.
Din totalul de 53 localităţi incluse în program 36 de localităţi sau 68% sunt centre de
comună. Din localităţile incluse în program, 22 localităţi sau 41,5% nu dispun de sistem de
alimentare cu apă şi 31 de localităţi sau 58,5% au sistem de alimentare cu apă.
Din totalul de 53 localităţi rurale au completat chestionarele 51 de localităţi sau 96,2%.
Cele 51 de anchete au fost repartizate în 2 grupuri, inclusiv: grupul 1 include localităţile ce deţin
serviciu de alimentare cu apă şi sunt în număr de 31 şi grupul 2 include localităţile ce nu deţin
infrastructura de alimentare cu apă funcţională, acesta include 22 de localităţi. Analiza
rezultatelor s-a facut pentru fiecare grup separat.
Pentru grupul 1 de localităţi, cele ce deţin servicii de alimentare cu apă, autorul şi-a
propus drept scop identificarea unui şir de indicatori, ce ar caracteriza localităţile şi serviciile.
Aceşti indicatori au fost separaţi în 2 categorii:
1. Indicatori ce caracterizează gradul de dezvoltare a localităţilor. În opinia autorului,
aceştia ar permite compararea mai multor localităţi cu scopul de a identifica pe cele care au fost
prioritare pentru implementarea proiectelor investiţionale, precum şi compararea indicatorilor
pentru localităţile din grupul 1 cu indicatorii pentru localităţile din grupul 2;
2. Indicatori de performanţă a întreprinderilor ce gestionează serviciul. În opinia autorului,
aceşti indicatori vor identifica nivelul de eficienţă a exploatării sistemului.
Localităţile rurale cu sisteme de alimentare cu apă sunt 31, din care 23 sau 74,2% sunt
reşedinţe de comune. Din totalul populaţiei rurale din raionul Cahul de 85,1mii persoane,
57,1mii sau 67% locuiesc în localităţile cu SAA.
Localităţile, din grupul 1, cu sistem de alimentare cu apă au, în medie 1904 persoane
populaţie, localitatea cu cel mai mare număr de populaţie este Slobozia Mare cu 6 040persoane,
şi Sătuc cu cel mai mic număr de populaţie - 74 de locuitori. Din totalul de 30 de localităţi 12
localităţi sau 40% au un număr de populaţie mai mare de medie şi 18 localităţi sau 60% au un
număr de populaţie mai mic de medie.
Numărul mediu de gospodării per 1km de stradă este de 44,3gospod/1km. Ponderea
lungimii străzilor fără reţele din total lungimea străzilor din localitate constituie în medie 55,4%.
Valoarea maximă a acestui indicator este la Alexandru Ioan Cuza cu 97,4%, iar valoarea minimă
de 0% este în localităţile Giurgiuleşti, Borceag, Chircani, Iujnoe şi Satuc.

75
 Tabelul 2.5. Indicatori privind gradul de dezvoltare a localităţilor din raionul Cahul
Grupul 1 Grupul
de 2 de
Denumirea indicatorului
localităţi, localităţi,
cu SAA fără SAA
Populaţia medie pentru o localitate, pers/loc 1904 1 309
Numărul mediu de gospodării per 1km de stradă, gosp/km 44,3 31
Numărul mediu de persoane per gospodărie, pers/gosp 3,2 2,9
Raportul dintre numărul de gospodării şi numărul de familii 0,909 0,999
Raportul dintre numărul de loturi repartizate pentru construcţie şi 0,04 0,051
total numărul de gospodării,
Ponderea numărului de loturi în construcţie din total loturi 24 17
repartizate pentru construcţie, %
Ponderea numărului de persoane plecate peste hotare din totalul 8,7 13
de locuitori, %
Necesarul de reţele de apă raportat la lungimea totală a 30,4 100
strazilor, %
Gospodării conectate la reţeaua de alimentare cu apă din totalul 42,6 0
de gospodării, %
Gospodării conectate la sistem centralizat de canalizare şi 1,6 0
epurare a apelor uzate din totalul de gospodării, %
Gospodării conectate la reţeaua de gaze naturale din totalul de 49,3 31,7
gospodării, %
Gospodării dotate cu telefonie fixă din totalul de gospodării, % 79,3 60,2
Gospodării conectate la energie electrică din totalul de 97,6 88,9
gospodării, %
Sursa: elaborată de autor
Ponderea gospodăriilor conectate la sistemul de alimentare cu apă din total constituie,
în medie, 42,6%. Valoarea maximă a acestui indicator este pentru localitatea Giurgiuleşti 98,7%,
iar valoarea minimă la Alexandru Ioan Cuza 3,4%. Din totalul de 30 de localităţi 50% au acest
indicator mai mare de valoarea medie şi 50% mai mic de valoarea medie.
În localităţile cu sistem de alimentare cu apă numărul mediu de persoane per
gospodărie este de 3,2persoane. Numărul maxim de persoane per gospodărie este la Chircani
3,8pers/gospodărie şi minim este la Sătuc cu 2,1pers/gospodărie. Din totalul de 30 de localităţi
14 sau 46,7% au un număr de persoane per gospodărie mai mare decât media de 3,2, iar 16
localităţi sau 53,3% au un număr mediu de persoane per gospodărie mai mic sau egal cu media.
Per total pentru cele 30 de localităţi sunt 17 747 de gospodării şi 19 528familii. În
medie într-o gospodărie rurală din raionul Cahul locuiesc 3,2persoane. În opinia autorului, faptul
că sunt mai multe familii decât gospodării demonstrează că în aceste localităţi rurale familiile
tinere nu au capacitate financiară de a-şi constui propria casa. Per total, în aceste localităţi, sunt
plecaţi peste hotare 4 996persoane sau 8,7% din totalul de locuitori.
În opinia autorului un indicator important privind dezvoltarea localităţilor rurale este şi
gradul de dotare a locuinţelor cu comodităţi. Aceşti indicatori influienţează necesitatea de a
76
implementa în localităţi proiecte investiţionale privind alimentarea cu apă. Din totalul de 17 747
de gospodării 7 569 sau 42,6% sunt conectate la sistem centralizat de alimentare cu apă, 287
gospodării sau 1,6% sunt conectate la sistem centralizat de canalizare, 287 gospodării sau 1,6%
sunt conectate la sistem centralizat de epurare a pelor uzate, 8 745 de gospodării sau 49,3% sunt
conectate la reţeaua de gaze naturale, 14 070 de gospodării sau 79,3% din total sunt dotate cu
telefonie fixă şi 17 314 sau 97,6% sunt conectate la sistemul de distribuţie a energiei electrice.
În datele statistice furnizate de Biroul Naţional de Statistică un indicator ce
caracterizează accesul la serviciile de alimentare cu apă este numărul de localităţi cu sistem. Este
de remarcat faptul că din cele 30 de localităţi cu sistem numai 42,6% din gospodării sunt
conectate. Celelalte 57,4% din gospodării utilizează apa din cele 3 267 de fântâni mină şi
izvoare. În opinia autorului, acest fapt demonstrează că chiar daca în localitate există un sistem
de alimentare cu apă nu toate gospodăriile, ce au acces la reţea se conectează. Motivele acestui
fenomen, în opinia autorului, sunt: situaţia finaciară precară a familiilor, ceea ce nu le permite
de a contribui financiar la momentul implementării proiectului precum şi de a-şi construi dotări
sanitare în interiorul locuinţei.
Indicatorii rezultaţi, în urma anchetei realizate de autor, ce caracterizează gradul de
performanţă a întreprinderilor ce gestionează serviciul, pentru raionul Cahul, sunt:
 forma juridico-organizatorică a întreprinderilor ce gestionează sistemul de
alimentare cu apă se prezintă după cum urmează: 33% sunt întreprinderi municipale, 7% sunt
asociaţii a utilizatorilor de apă, 10% sunt societăţi cu răspundere limitată, 30% sunt secţii pe
lângă primărie şi 20% nu au nici o formă organizatorico-juridică sau nu au declarat-o;
 din toate întreprinderile ce gestionează sistemul 66,7% nu au nici o dotate pentru
întreţinerea mijloacelor fixe sau intervenţii în caz de avarie
 din cele 117 sonde arteziene: 78,7% sunt în proprietate publică, 9,4% sunt în
proprietate privată (cotă valorică a mai multor proprietari), 3,4% sunt în proprietate privată şi
8,5% sunt abandonate;
 În mediu o întreprindere are 3,15 angajaţi. Din totalul de personal 47,5% sunt
muncitori şi 52,5% sunt personal TESA (tehnic, economic, social şi administrativ). Există
întreprinderi ce au un singur angajat, acestea constituie 13% din total;
 În medie pentru un angajat îi revine 94,6 abonaţi;
 Abonaţii la sistemul de alimentare cu apă sunt contorizaţi în proporţie de 93,4%;
 Tariful pentru serviciul de alimentare cu apă variază de la 2,5lei/m3 la 16,5lei/m3.
Din 30 de localităţi din raionul Cahul, din grupul 1, au fost declarate că există numai
26 întreprinderi apă canal.

77
 Numărul de personal diferă şi variază de la 7 persoane cum ar fi în: Crihana Veche şi
Colibaşi la 1 persoană cum este cazul satelor Tartarul de Salcie, Andruşul de Jos, Andruşul de
Sus şi Frumuşica. În mediu o întreprindere are 3,15 persoane.
Lungimea totală a străzilor în localităţile din grupul 1, este de 400,7km şi numai 279km
de reţele apă sau 69,6% din străzi au reţele de apă.
Necesarul de reţele pentru extindere este de 179,7km pentru reţele de alimentare cu
apă, ceea ce constituie 45% din lungimea strazilor şi 315,1km de reţele de canalizare, ceea ce
constituie 78,7% din lungimea strazilor.
Din totalul întreprinderilor numai 25 de întreprinderi şi-au declarat tariful. În 2010,
acesta a variat de la 2,5lei/m3 la Cîşliţa Prut la 16,5lei/m3 la Bucuria. Din totalul de 30 anchete,
în 4 localităţi nu s-a declarat tariful, în 4 localităţi tariful este mai mare şi egal cu 10 lei/m3 şi în
22 de localităţi tariful este mai mic de 10lei/m3.
Din 30 de întreprinderi numai 24 de întreprinderi au declarat cheltuielile, celelalte 6
sunt secţii pe lângă primărie sau în aceste localităţi nu există întreprindere ce gestionează
sistemul. Din total de cheltuieli 30,8% sunt salariile şi asigurările, 18,3% sunt cheltuieli cu
întreţinerea şi reparaţia sistemului, 44,1% energia electrică, amortismentul 4,5% şi 2,3% altele.
În opinia autorului, ponderea mare a cheltuielile privind salariile şi energia electrică,
demonstrează faptul că tariful pentru servicii nu a fost aprobat la nivelul costurilor, deoarece
populaţia nu are capacitate de plată. Acest fapt duce la o exploatare inadecvată a SAA rurale.
Din 30 de localităţi 19 întreprinderi au declarat că 53% din costuri sunt costurile de
prestare a serviciului, 12% sunt cheltuieli comerciale şi 33% sunt costuri generale şi
administrative.
Dintre celelalte 22 de localităţi din raionul Cahul, ce s-au inclus în grupul 2 şi nu au
sisteme de alimentare cu apă, 13 sau 59% sunt reşedinţe de comune.
În cadrul studiului au participat 21 de localităţi fără sisteme de alimenatre cu apă.
Acestea au, în medie 1 309persoane populaţie per localitate. Comparativ cu localităţile cu sistem
de alimentare cu apă unde numărul mediu de populaţie constituie 1 904, sau de 1,5ori mai mult
decât în localităţile fără sisteme. Localitatea cu cel mai mare număr de populaţie este Moscovei
cu 3 434persoane, şi Greceni cu cel mai mic număr de populaţie 103 de locuitori. Din totalul de
21 de localităţi 8 localităţi sau 38% au un număr de populaţie mai mare de medie şi 13 localităţi
sau 62% au un număr de populaţie mai mic de medie.
Numărul mediu de gospodării per 1km de stradă este de 31, comparativ cu valoarea
medie a acestui indicator pentru localităţile cu sisteme este cu 29% mai puţin. În opinia
autorului, acest indicator denotă faptul că proiectele investiţionale s-au implementat în

78
localităţile rurale cu o densitate mai mare a gospodăriilor şi respectiv a populaţiei, ceea ce face
ca exploatarea SAA, în localităţile cu o densitate mai mare să fie mai eficientă.
În localităţile fără sistem de alimentare cu apă numărul mediu de persoane per
gospodărie este de 2,9, această valoare este cu 9,4% mai mică decât valoarea acestui indicator în
localităţile cu sisteme de alimemtare cu apă. Numărul maxim de persoane per gospodărie este la
Tătăreşti 3,6pers/gospodărie şi minim este la Manta şi Peleniei cu 2,4pers/gospodărie. Din totalul
de 21 de localităţi 8 sau 38% au un număr de persoane per gospodărie mai mare şi egală cu
media de 2,9pers/gospodărie, iar 13 localităţi sau 62% au un număr mediu de persoane per
gospodărie mai mic de medie.
Per total pentru cele 21 de localităţi sunt 9 442 de gospodării şi 9 451familii. Ca şi în
cazul grupului 1, faptul că sunt mai multe familii decît gospodării demonstrează cu familiile
tinere nu sunt în stare să-şi constuiască propria casa.
Per total în aceste localităţi sunt plecaţi peste hotare 3 604persoane sau 13% din totalul
de locuitori. În localităţile în care există alimentare cu apă ponderea persoanelor plecate la
muncă peste hotare este de 8,7% sau cu 49% mai puţin. În opinia autorului, acest indicator
demonstrează că condiţiile nefavorabile de trai impun populaţia să plece din aceste localităţi.
Necesarul de reţele cerut de autorităţile publice locale ale celor 21 de localităţi este de
213,3km pentru reţele de alimentare cu apă, ceea ce constituie 70,6% din lungimea totală a
strazilor şi 160,1km de reţele de canalizare, ceea ce constituie 53% din lungimea totală a
strazilor.
Populaţia totală de 27 480 de persoane din cele 21 de localităţi utilizează apa din 2 136
de fântâni mină şi izvoare.
Pentru raionul Rîşcani studiul s-a executat în aceiaşi perioada cu studiul în raionul
Cahul. La 01 ianuarie 2011 populaţia raionului constituia 70mii locuitori din care 15,9mii
locuitori sau 22,7% este populaţia urbană şi 54,1mii persoane sau 77,3% este populaţia rurală.
Densitatea populaţiei - 96 persoane pe 1km2. Raionul Rîşcani are 55 localităţi dintre care: 2
oraşe, 26 comune şi 27 sate [128].
Din totalul de 53 localităţi rurale în cadrul studiului au participat 51 de localităţi sau
96,2%. Cele două localităţi care nu au participat în studiu sunt Ciobanovca şi Armanca. Conform
recensământului din 2004 satul Ciobanovca avea o populaţie de 40 de persoane iar Armanca nu
avea populaţie. Aceste două localităţi sunt pe cale de dispariţie şi datele cu privire la sistemele de
alimentare cu apă şi canalizare pentru ele nu voi influenţa esenţial rezultatele studiului.
Din totalul de 51 de localităţi rurale participante la studiu 21 localităţi sau 41% deţin
sistem de alimentare cu apă iar 30 localităţi nu dispun de sisteme de alimentare cu apă. Având în
vedere numărul populaţiei în localităţile Ciobanovca şi Armanca, atribuim aceste localităţi în
79
categoria celor ce nu au sisteme de alimentare cu apă. Astfel din 53localităţi, 21 sunt dotate cu
sisteme de alimentare cu apă şi 32localităţi nu sunt.
Analiza stării sistemele de alimentare cu apă din raion a fost începută prin analiza
strategiilor şi programelor din domeniu şi identificarea indicatorilor planificaţi pentru raionul
Rîşcani. Conform Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din R.
Moldova [51], în lista localităţilor prioritare pentru aprovizionarea cu apă şi canalizare în
perioada 2008-2012, anexa 1, pentru raionul Rîşcani au fost incluse 2 localităţi rurale Varatic şi
Zăicani. Aceste localităţi la momentul realizării studiului dispuneau de sisteme de alimentare cu
apă. Conform Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica
Moldova până în anul 2015 [49], pentru raionul Rîşcani, conform anexei nr. 3, s-au inclus în
lista localităţilor rurale care urmează să fie asigurate cu apă şi canalizare 12 localităţi sau 22,6%
din total, şi anume: Văratic, Sturzeni, Pociumbeni, Hiliuţi, Pîrjota, Branişte, Zăicani, Horodişte,
Nihoreni, Recea, Corlăteni şi Mihăileni.
Din totalul de 12 localităţi incluse în program 100% sunt centre de comună, iar
populaţia lor variază mult de la 505 în Branişte la 5 501 în Corlăteni. Toate aceste localităţi la
momentul executării studiului dispuneau de sisteme centralizate de alimentare cu apă.
Localităţile rurale cu sisteme de alientare cu apă, 21 de localităţi, în proporţie de 100% sunt
reşedinţe de comune. Din totalul populaţiei rurale din raionul Rîşcani de 51,2mii persoane
40,51mii sau 79% locuiesc în localităţi cu sisteme de alimentare cu apă.
Din totalul de 53 localităţi rurale au completat chestionarele 51 de localităţi sau 96,2%.
Cele 53 de anchete au fost repartizate în 2 grupuri, inclusiv: grupul 1 include localităţile ce deţin
serviciu de alimentare cu apă şi sunt în număr de 21; grupul 2 include localităţile ce nu deţin
infrastructura de alimentare cu apă funcţională, acesta include 32 de localităţi.
Pentru grupul 1 de localităţi, cele ce deţin servicii de alimentare cu apă, la fel ca şi în
cazul raionului Cahul, autorul a separat indicatorii în 2 categorii, ce caracterizează localităţile şi
serviciile:
1. Indicatori ce caracterizează gradul de dezvoltare a localităţilor.
2. Indicatori de performanţă a întreprinderilor ce gestionează serviciul.
O caracteristică importantă a rezultatelor anchetei, în opinia autorului, este faptul că
pentru raionul Rîşcani, diferenţa dintre localităţile cu şi fără SAA este mare. Astfel localităţile cu
SAA au, în mediu, o populaţie de 4 ori mai mare comparativ cu localităţile fără SAA. Aceasta
demnstrează faptul că proiectele investiţionale în localităţile rurale mici nu sunt eficiente şi
respectiv, până la momentul de executare a studiului, nu au fost implementate.

80
 Tabelul 2. 6. Indicatori privind gradul de dezvoltare a localităţilor din raionul Rîşcani.
Grupul 1 de Grupul
Denumirea indicatorului localităţi, cu 2 de localităţi,
SAA fără SAA
Populaţia medie pentru o localitate, pers/loc 1 929 490
Numărul mediu de gospodării per 1km de stradă, gosp/km 28,6 27
Numărul mediu de persoane per gospodărie, pers/gosp 2,4 2,1
Raportul dintre numărul de gospodării şi numărul de familii 1,076 0,99
Raportul dintre numărul de loturi repartizate pentru 0,02 0,019
construcţie şi total numărul de gospodării
Ponderea numărului de loturi în construcţie din total loturi 32 31
repartizate pentru construcţie, %
Ponderea numărului de persoane plecate peste hotare din 9 11,7
totalul de locuitori, %
Necesarul de reţele de apă raportat la lungimea totală a 45 100
strazilor, %
Gospodării conectate la reţeaua de alimentare cu apă din 30 0
totalul de gospodării, %
Gospodării conectate la sistem centralizat de canalizare şi 0,06 0
epurare a apelor uzate din totalul de gospodării, %
Gospodăriilor conectate la reţeaua de gaze naturale din totalul 16,4 5
de gospodării, %
Gospodării dotate cu telefonie fixă din totalul de gospodării, 63 55
%
Gospodării conectate la energie electrică din totalul de 95,3 99,6
gospodării, %
Sursa: elaborată de autor
Indicatorii rezultaţi, în urma anchetei realizate de autor, ce caracterizează gradul de
performanţă a întreprinderilor ce gestionează serviciul, în raionul Rîşcani, sunt:
 Forma juridico-organizatorică a întreprinderilor ce gestionează sistemul de
alimentare cu apă se prezintă după cum urmează: 60% sunt întreprinderi municipale, 20% sunt
asociaţii a utilizatorilor de apă, 10% sunt societăţi cu răspundere limitată, 10% sunt secţii pe
lângă primărie, nu au nici o formă organizatorico-juridică sau nu au declarat-o;
 Din toate întreprinderile ce gestionează sistemul 62% nu au nici o dotate pentru
întreţinerea mijloacelor fixe sau intervenţii în caz de avarie
 din cele 45 sonde arteziene: 62,2% sunt în proprietate publică, 26,7% sunt în
proprietate privată (cotă valorică a mai multor proprietari), 4,4% sunt în proprietate privată şi
6,7% sunt abandonate;
 În mediu o întreprindere are 3,6 angajaţi. Din totalul de personal 51,1% sunt
muncitori şi 48,9% sunt personal TESA.
 Abonaţii la sistemul de alimentare cu apă sunt contorizaţi în proporţie de 78%;
 Tariful pentru serviciul de alimentare cu apă variază de la 5lei/m3 la 12lei/m3.

81
 Localităţile din grupul 1, cu sistem de alimentare cu apă au, în medie 1929 persoane
populaţie. Localitatea cu cel mai mare număr de populaţie este Corlăteni cu 5 501persoane, şi
Avrameni cu cel mai mic număr de populaţie - 485 de locuitori. Din totalul de 21 de localităţi 8
localităţi sau 38% au un număr de populaţie mai mare de medie şi 13 localităţi sau 62% au un
număr de populaţie mai mic de medie. Numărul mediu de gospodării per 1km de stradă este de
28,6gospod/1km. Ponderea lungimii străzilor fără reţele din total lungimea străzilor din
localitate constituie în medie 45%. Valoarea maximă a acestui indicator este la Mihăileni cu
95%, iar valoarea minimă la Nihoreni 21%.
Ponderea gospodăriilor conectate la sistemul de alimentare cu apă din total constituie,
în medie, 30%. Valoarea maximă a acestui indicator este la Singureni 74%, iar valoarea minimă
la Mihăileni 8%. Din totalul de 21 de localităţi 51% au acest indicator mai mare de valoarea
medie şi 47% mai mic de valoarea medie.
În localităţile cu sistem de alimentare cu apă numărul mediu de persoane per
gospodărie este de 2,4persoane. Numărul maxim de persoane per gospodărie este la Singureni
3,1pers/gospodărie şi minim este la Pociumbeni cu 1,4pers/gospodărie. Din totalul de 21 de
localităţi 14 sau 66,7% au un număr de persoane per gospodărie mai mare şi egal cu media de
2,4, iar 7 localităţi sau 33,3% au un număr mediu de persoane per gospodărie mai mic de medie.
Per total pentru localităţile din grupul 1 sunt 16 825 de gospodării şi 15 629familii. În
medie într-o gospodărie rurală din raionul Rîşcani locuiesc 2,4persoane. În opinia autorului,
faptul că sunt mai multe gospodării decât familii demonstrează cu în localităţile rurale analizate
există gospodării nelocuibile. La fel, acest fenomen este confirmat şi de indicatorul ponderea
persoanelor plecate din localitate peste hotare, care constituie 3 643persoane sau 9% din totalul
de locuitori.
Ca şi în cazul rezultatelor din raionul Cahul, şi în raionul Rîşcani, din totalul de
gospodării în localităţile cu SAA, numai 30% din gospodării sunt conectate. Celelalte 70% din
gospodării utilizează apa din cele 4 933 de fântâni mină şi izvoare.
Din 21 de localităţi din grupul 1, au fost declarate că există numai 12 întreprinderi apă
canal. Numărul de personal diferă şi variază de la 7 persoane cum ar fi în: Zăicani şi Nihoreni la
1 persoană cum este cazul satului Petruşeni şi Avrameni. În mediu o întreprindere are 3,6
persoane. Din totalul de personal 51,1% sunt muncitori şi 48,9% sunt personal TESA. Lungimea
totală a străzilor în aceste 21 de localităţi este de 588km şi numai 143km de reţele apă sau 24%
din străzi sunt acoperite cu reţele de apă. Necesarul de reţele pentru extindere aste de 84,96km
pentru reţele de alimentare cu apă şi 95,1km de reţele de canalizare. Din grupul 1 de
întreprinderi, 12 întreprinderi au declarat ca au tariful cuprins între 5 şi 12lei, cu valori
intermediare de 8,10 şi 10,26lei.
82
 Dintre celelalte 32 de localităţi din grupul 2, care nu au sisteme de alimentare cu apă,
6 sau 18,8% sunt reşedinţe de comune. În cadrul studiului au participat 29 de localităţi fără
sisteme de alimenatre cu apă. Localităţile ce nu au sisteme de alimentare cu apă şi nu au
participat la studiu sunt Ciobanovca cu o populaţie de 40 de persoane, Armanca ce nu are
populaţie şi Duruitoarea Veche. Aceste 3 localităţi sunt pe cale de dispariţie şi datele e pentru ele
nu voi influenţa esenţial rezultatele studiului.
Localităţile din raionul Rîşcani, din grupul 2, în medie 490 persoane populaţie.
Localitatea cu cel mai mare număr de populaţie este Aluniş cu 1931persoane, şi Şumna cu cel
mai mic număr de populaţie 97de locuitori. Din total 29 de localităţi 9 localităţi sau 31% au un
număr de populaţie mai mare de medie şi 20 localităţi sau 69% au un număr de populaţie mai
mic de medie. Numărul mediu de gospodării per 1km de stradă este de 27, comparativ cu
valoarea medie a acestui indicator pentru localităţile din grupul 1 este cu 5,6% mai puţin. În
localităţile fără sistem de alimentare cu apă numărul mediu de persoane per gospodărie este de
2,1persoane, această valoare este cu 12,5% mai mică decât valoarea acestui indicator în
localităţile cu sisteme de alimemtare cu apă. Numărul maxim de persoane per gospodărie este la
Slobozia Rece 3,5persoane şi minim este la Luparia cu 1,1pers/gospodărie. Din totalul de 29 de
localităţi 17 sau 59% au un număr de persoane per gospodărie mai mare şi egal cu media de 2,1,
iar 12 localităţi sau 41% au un număr mediu de persoane per gospodărie mai mic de medie.
Per total pentru cele 29 de localităţi sunt 6 650 de gospodării şi 6 696familii. Per total
în aceste localităţi sunt plecaţi peste hotare 1 657persoane sau 11,7% din total. În localităţile în
care există alimentare cu apă ponderea persoanelor plecate la muncă peste hotare este de 9% sau
cu 30% mai puţin. Acest indicator demonstrează că condiţiile nefavorabile de trai impun
populaţia să plece din aceste localităţi.
Necesarul de reţele cerut de autorităţile publice locale ale celor 29 de localităţi este de
112,9km pentru reţele de alimentare cu apă şi 77,7km de reţele de canalizare. Numărul de loturi
repartizate pentru construcţie constituie 130 din care numai 31% sunt în construcţie. În medie 1
lot repartizat revine la 0,02 gospodării. Populaţia totală de 14 209 de persoane din cele 29 de
localităţi utilizează apa din 2 091 de fântâni mină şi izvoare.
Din totalul de 6 650 de gospodării 325 sau 5% sunt conectate la reţeaua de gaze
naturale, 3 669 de gospodării sau 55% din total sunt dotate cu telefonie fixă şi 6 626 sau 99,6%
sunt conectate la sistemul de distribuţie a energiei electrice. Pentru o comparaţie cu localităţile
în care există sisteme de alimentare cu apă, aceste sunt, bineînţeles, mai bine dotate 16,4% sunt
conectate la reţeaua de gaze naturale, 63% din total sunt dotate cu telefonie fixă şi 95,3% sunt
conectate la sistemul de distribuţie a energiei electrice.

83
 În opinia autorului, analiza indicatorilor ce caracterizează gradul de dezvoltare a
localităţilor confirmă ipoteza conform căreia populaţia din localităţile din grupul 1 a avut o
motivaţie mai mare de a atrage şi implementa investiţii. Aceasta este exprimată prin următorii
indicatori, ce sunt mai eficienţi în localităţile din grupul 1, şi anume: Populaţia medie în
localitate; Numărul mediu de gospodării per 1km de stradă şi Ponderea gospodăriilor conectate
la alte utilităţi, cum ar fi alimentarea cu gaze, telefonie fixă, energie electrică.
Comparaţia numărului de persoane care au părăsit localitatea în căutarea locului de
muncă peste hotare, în opinia autorului demonstrează că inclusiv şi lipsa serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare nu permit dezvoltarea economică a zonei şi formarea locurilor
noi de muncă. O problemă importantă care a fost indentificată în urma anchetei este lipsa
dezvoltării sistemului în timp. Ca rezultat indicatorii de performanţă, care au fost obţinuţi în
urma implementării proiectului în infrastructură, nu au fost în continuare modificaţi prin
extinderea ariei de prestare a serviciilor, creşterea nivelului de calitate etc. În unele localităţi
indicatorii de performanţă iniţiali au avut o tendinţă de scădere, din diferite motive, unul dintre
aceştia fiind gestionarea ineficientă a sistemului de alimentare cu apă.
Pentru a stabili eficienţa gestionării sistemelor, autorul a efectuat o analiză a costului
serviciului de alimentare cu apă într-o localitate a raionului Cahul, în care tariful pentru apă a
fost de 5lei/m3.
Pentru estimarea costului 1m3 de apă s-a calculat necesarul de personal pentru
întreţinerea sistemului, consumul de energie electrică necesar pentru dobândirea volumului de
apă, s-au inclus cheltuielile privind protecţia muncii, uzură, cheltuielile pentru verificarea
calităţii apei potabile, pentru întreţinerea mijloacelor fixe şi altele strict necesare pentru
exploatarea eficientă a unui sistem de alimentare cu apă rural. A rezultat un cost pentru 1m3 de
apă în valoare de 17,93lei/m3. Raportul cost/tarif pentru 1m3 de apă în localitate constituie 3,59.
Aceasta demonstrează faptul că întreprinderea încasează mult mai puţine mijloace financiare
comparativ cu necesarul pentru întreţinerea sistemului la nivelul cerinţelor actelor normative în
vigoare.
În opinia autorului, ca rezultat a acestor practici, de neaprobare a tarifului la nivelul
costurilor, întreprinderile nu execută un şir de lucrări ce ţin de întreţinerea mijloacelor fixe, nu
efectuiază analiza apei şi nu acumulează mijloace financiare pentru înlocuirea sau extinderea
reţelelor etc. Ca rezultat sistemele de alimentare cu apă din localităţile rurale degradează şi, în
viitor vor prezenta un pericol avansat pentru sănătatea consumatorilor.
În opinia autorului, rezultatele anchetei, duc la următoarele concluzii: în raionul Rîşcani
41% din localităţile rurale deţin un sistem centralizat de alimentare cu apă, populaţia acestor
localităţi constituie 79% din populaţia rurală a raionului. De aici rezultă faptul că proiectele s-au
84
implementat în localităţile rurale medii şi mari. Pentru raionul Cahul din totalul de localităţi
rurale 59% au un sistem de alimentare cu apă, iar în acestea locuiesc 67% din populaţie. În
raionul Rîşcani şi Cahul numărul localităţilor rurale este acelaşi şi constituie 53, iar numărul de
populaţie rurală în Rîşcani este de 51mii iar în Cahul 85mii, de aici rezultă faptul că numărul
mediu de populaţie per o localitate este mai mare în Cahul, în opinia autorului aceasta şi
contribuie la fapttul că indicatorii privind conectarea la sistem sunt mai buni în Cahul.
În ambele raioane numărul mediu de populaţie per localitate cu sistem de alimentare cu
apă este la fel şi constituie aproximativ 1900persoane. Iar în cazul localităţilor fără sistem de
alimentare cu apă numărul mediu de persoane per localitate în Rîşcani este de 490, iar în Cahul
este de 1309, aceasta este important deoarece eficienţa, proiectelor investiţionale în localitările
rurale cu un număr de populaţie mai mic de mediu, nu este mare.
Nu toate sistemele de alimentare cu apă acoperă cu reţele totalul lungimii de drumuri.
Necesarul de constucţie a reţelelor de apă în localităţile cu sistem este mai mare în raionul
Rîşcani, comparativ cu Cahulul, şi acest indicator variază între 30-43% din lungimea totală a
străzilor. La fel, nu toate gospodăriile din localităţile rurale cu sistem de alimentare cu apă sunt
conectate la sistem, astfel pentru raionul Cahul 43%, iar pentru Rîşcani 30% din gospodării sunt
conectate la sistem. Sistemele de alimentare cu apă în localităţile rurale analizate sunt gestionate
de întreprinderi mici care au forme organizatorico-juridice diverse, există şi asociaţii a
utilizatorilor de apă şi secţii pe lângă primării. Aceste întreprinderi au în mediu 3,5 angajaţi şi nu
deţin dotările necesare pentru întreţinerea sistemelor conform normativelor în vigoare.
Rezultatele anchetei prezentate, până la acest monent, au abordat indicatorii în interiorul
unui raion. Autorul consideră că ar fi reprezentativă şi analiza comparativă dintre aceste două
raioane, care reprezintă zona de nord şi de sud a RM.
Analiza indicatorilor ce caracterizează gradul de dezvoltare a localităţilor confirmă
ipoteza conform căreia populaţia din localităţile din grupul 1 a avut o motivaţie mai mare de a
atrage şi implementa investiţii.
Aceasta este exprimată prin următorii indicatori, ce sunt mai eficienţi în localităţile din
grupul 1, şi anume: Populaţia medie în localitate şi Numărul mediu de gospodării per 1km de
stradă; Ponderea gospodăriilor conectate la alte utilităţi, cum ar fi alimentarea cu gaze, telefonie
fixă, energie electrică.

85
 Tabelul 2.7. Indicatori ce caracterizează gradul de dezvoltare a localităţilor în raioanele
Cahul şi Rîşcani.
Localităţile ce deţin Localităţile ce nu deţin
Denumirea indicatorului
un SAA, grupul 1 un SAA, grupul 2
Cahul Rîşcani Cahul Rîşcani
Populaţia medie pentru o localitate, pers/loc 1904 1 929 1 309 490
Numărul mediu de gospodării per 1km de 44,3 28,6 31 27
stradă, gosp/km
Numărul mediu de persoane per gospodărie, 3,2 2,4 2,9 2,1
pers/gosp
Raportul dintre numărul de gospodării şi 0,909 1,076 0,999 0,99
numărul de familii
Raportul dintre numărul de loturi repartizate 0,04 0,02 0,051 0,019
pentru construcţie şi total numărul de
gospodării,
Ponderea numărului de loturi în construcţie 24 32 17 31
din total loturi repartizate pentru construcţie
(%)
Ponderea numărului de persoane plecate peste 8,7 9 13 11,7
hotare din totalul de locuitori %
Necesarul de reţele de apă raportat la 30,4 45 100 100
lungimea totală a strazilor %
Gospodării conectate la reţeaua de alimentare 42,6 30 0 0
cu apă din totalul de gospodării, %
Gospodării conectate la sistem centralizat de 1,6 0,06 0 0
canalizare şi epurare a apelor uzate din totalul
de gospodării, %
Gospodăriilor conectate la reţeaua de gaze 49,3 16,4 31,7 5
naturale din totalul de gospodării, %
Gospodării dotate cu telefonie fixă din totalul 79,3 63 60,2 55
de gospodării, %
Gospodării conectate la energie electrică din 97,6 95,3 88,9 99,6
totalul de gospodării, %
Sursa: elaborată de autor
Un indicator de bază privind gradul de dezvoltare a zonelor rurale este numărul mediu
al populaţiei în localitate. În cadrul analizei efectuate pentru raioanele Cahul şi Rîşcani s-a
identificat faptul că localităţile cu un număr mai mare de populaţie deja au implementat proiecte
investiţionale privind alimentarea cu apă.

86
 2500

persoane per localitate

1904 1 929
2000

1500 1 309

1000
490
500

0
Cahul Rîşcani Cahul Rîşcani

Localităţile ce deţin un SAA, Localităţile ce nu deţin un SAA,

grupul 1 grupul 2

Fig 2.10 Populaţia medie per o localitate în raionul Cahul şi Rîşcani.

Sursa: elaborată de autor.
Astfel pentru localităţile ce deţin un sistem de alimentare cu apă numărul mediu al
populaţiei este la fel pentru raionul Rîşcani şi Cahul, pe când pentru localităţile fără SAA
diferenta dintre 2 raioane este esenţială. În raionul Cahul numărul mediu de persoane în
localităţile fără SAA este de 2,7ori mai mare comparativ cu acelaşi indicator din raionul Rîşcani.
Acest aspect este important deoarece implementarea proiectelor investiţionale în localitările
rurale cu un număr de populaţie mai mic de mediu nu sunt eficiente din punct de vedere
financiar. În acelaşi timp populaţia din aceste localităţi rurale au dreptul de a beneficia de servicii
calitarive la costuri suportabile, şi în această situaţie este nevoie ca costurile de investiţie şi
operare să fie subvenţionate.
Alţi indicatori ce caracterizează gradul de dezvoltare a localităţilor rurale cu
repercursiuni asupra eficienţei proiectelor investiţionale în SAA sunt: numărul mediu de
gospodării per 1km de stadă şi numărul mediu de persoane per gospodărie. Astfel şi acesti
indicatori au confirmat faptul că localităţile cu valori mai mari a indicatorilor deja deţin un
sistem de alimentare cu apă. Pentru raionul Cahul în localităţile cu sistem sunt 44,3 gospodării
per kilometru de stradă, iar în Rîşcani 28,6, şi aceşti indicatori sunt mai înalţi comarativ cu
mediile pentru localităţile fără sistem. În raionul Rîşcani numărul mediu de persoane per
gospodărie, în localităţile cu sistem, este de 2,4 iar în Cahul 3,2. La fel pentru localităţile din
grupul 2 valorile sunt mai mici.
Concomitent cu analiza gradului de conectare a gospodăriilor la un sistem centralizat
de alimentare cu apă, este oportună diagnosticarea gradului de conectare a gospodăriilor la alte

87
servicii comunale cum ar fi: serviciile de distribuţie a gazelor naturale, telefonie fixă şi energie
electrică.

120

procent din total gospodarii

98 95 100
100 89
79
80
63 60
60 55
49
43
40 30 32

20 16
5
0 0
0
Cahul Rîşcani Cahul Rîşcani
Localităţile ce deţin un SAA Localităţile ce NU deţin un SAA
SAA Gaz Telefonie fixă Energie electrică

Fig 2.11. Gradul de conectare a gospodăriilor din mediul rural la serviciile comunale.
Sursa: elaborată de autor.
Dotarea gospodăriilor cu servicii comunale, la fel demonstrează faptul că localităţile cu
un sistem de alimentare cu apă au un grad mai înalt de conectare a gospodăriilor şi la alte servicii
comunale. Gradul de conectare la sistemul centralizat de distribuţie a gazelor în raionul Cahul,
pentru localităţile cu SAA este de 49% iar pentru localităţile fără de SAA valoarea indicatorului
este de 32%. Pentru raionul Rîşcani valorile pentru acest indicator sunt şi mai mici comparativ
cu Cahul şi constituie 32 şi respectiv 5% (vezi figura 2.11).
Conectarea locuinţelor din raionanele Cahul şi Rîşcani, este indicatorul de bază a
rezultatelor proiectelor investiţionale realizate în aceste zone.

70
70 55
60 43
50
30
40

30

20

10

0
Cahul Rîşcani

Lungimea reţelelor de apă raportat la lungimea totală a strazilor %

Ponderea gospodăriilor conectate la reţeaua de alimentare cu apă din totalul de

gospodării %

Fig 2.12: Indicatori de acoperire cu SAA în localităţile rurale din Cahul şi Rîşcani
Sursa: elaborată de autor.

88
 Indicatorii rezultaţi privind acoperirea cu SAA în raioanele Cahul şi Rîşcani au
demonstrat faptul că în raionul Cahul situaţia este mai bună, datorită faptului că în localităţile
rurale din acest raion lungimea de străzi este acoperită în proporţie de 70% cu reţele de
alimentare cu apă, comparativ cu raionul Rîşcani, în care acest indicator are valoarea de 55%.
La fel este rezultatul şi pentru ponderea gospodăriilor conectate la sistem, în raionul Cahul acest
indicator constituie 43%, pe când în raionul Rîşcani, acest indicator constituie 30%.
Rezultatele chestionării, permit autorului, efectuarea următoarelelor concluzii:
1. Proiectele investiţionale în SAA au fost implementate în localităţile rurale mai
dezvoltate ale raionalelor Cahul şi Rîşcani. Rezultatele anchetei au accentuat faptul că diferenţa,
privind acesul gospodăriilor la servicii comunale, dintre localităţile dezvoltate şi mai puţin
dezvoltate, este mare. La fel există o tendinţă de creştere a gradului de dezvoltare a localităţilor
rurale mari şi medii, pe când localităţile mici stagnează sau degradează;
2. Ponderea gospodăriilor conectate la serviciile de alimentare cu apă, în localităţile
cu SAA, variază între 43 şi 30% din total. Proiectele investiţionale implementate au asigurat un
grad de acoperire a necesarului de reţele apă în proporţie de 55-70%. Probabilitatea de
implementare ulterioară a proiectelor investiţionale noi, în localităţile rurale cu SAA este mult
mai mare comparativ cu localităţile fără sistem.
3. Lipsa mijloacelor financiare suficiente pentru a construi reţele de alimentare cu apă
pentru întreaga localitate duce la apariţia de tensiuni sociale şi dispute între cei ce au beneficiat şi
cei ce nu au beneficiat de rezultatele proiectelor. Reţelele de alimentare cu apă se construiesc, de
obicei, în zona obiectelor de menire social-culturală şi în zonele cu gospodăriile persoanelor ce
au un nivel de venituri mai înalt decât media. Donatorii externi, pentru a aloca finanţarea, în
localităţile rurale, cer o contribuţie de 15-20% din valoarea proiectului. Populaţia cu venituri
mici nu este în stare să contribuie financiar la implementarea proiectului şi respectiv nu se poate
conecta la serviciile centralizate de alimentare cu apă.
4. Autorităţile publice nu asigură accesul egal a persoanelor cu diferite nivele de
venituri la servicii de alimentare cu apă prin programe de susţinere financiară sau scutire de
plată a contribuţiei de participare pentru familiile cu venituri mici.
Rezultatele anchetei realizate permit efectuarea unei diagnosticări a situaţiei sistemelor
de alimentare cu apă rurale. În opinia autorului, aceasta demonstrează faptul că localităţile rurale
mari şi medii din RM deja deţin SAA. Activitatea acestor sisteme, în cele mai dese cazuri, nu
este eficienă, deoarece serviciul este întreţinut de un număr insuficient de persoane, în localităţile
rurale nu există personal cu studii în domeniu, nu se facturează şi încasează mijloace financiare
suficiente pentru întreţinerea sistemului conform cerinţelor legislative, nu se aprobă tariful la
nivelul costului serviciilor. Pentru localităţile rurale mici, în care urmează să se implementeze
89
proiecte investiţionale eficienţa financiară a investiţiilor va fi şi mai mică, această trebuie să deie
un imbold de analiză a situaţiei pentru soluţionarea acestei probleme.

2.3 Abordarea şi sursele de finanţare a proiectelor investiţionale în sectorul

serviciilor de alimentare cu apă
În perioada anilor 1990 şi 2000 sistemele de alimentare cu apă nu au beneficiat de
investiţii remarcabile. În cele mai bune cazuri s-au executat lucrări de întreţinere şi reparaţii
curente a mijloacelor fixe. În alte situaţii sistemele au degradat fizic esenţial.
În perioada de după anul 2000 în R.M. s-au implementat un şir de proiecte
investiţionale în sectorul de alimentare cu apă şi de canalizare.

Fig. 2.13. Schema de implementare a proiectelor investiţionale privind alimentarea cu apă în

localităţile urbane din RM.
Sursa: elaborată de autor.
Implementarea proiectelor investiţionale în localităţile urbane, din RM, se iniţiază în
baza unor studii de fezabilitate, ale cărăr scop este identificarea capacităţii de rambursare a
creditelor de către întreprinderile apă-canal. După finalizarea studiilor de fezabilitate se
selectează doar unele întreprinderi apă-canal, care realizând proiectele de execuţie,
implementează proiectul investiţional. Finanţarea pentru localităţile urbane se execută prin

90
credite, iar administraţia publică locală, în unele cazuri şi cea centrală devine garant privind
rambursarea creditului. (vezi figura 2.13)
Cel mai relevant proiect investiţionale, în sectorul de alimentare cu apă şi de
canalizare, în localităţile urbane din R. M. este: „Proiectul Pilot de Aprovizionare cu Apă şi de
Canalizare” implementat în perioada 2003-2008. Potrivit Acordului de credit, AID a BM a
acordat RM un împrumut în valoare 12 mil. dolari SUA, pentru renovarea infrastructurei de
alimentare cu apă. Întreprinderile beneficiare au fost: Î.M. Regia „Apă-Canal” Orhei, Î.M. Regia
„Apă-Canal” Bălţi, Î.M. „Apă-Canal” Cahul; Î.M. „Direcţia de Apeducte şi Canalizare” Soroca,
D.P „Apă-Canal” Ştefan Vodă. Scopul Proiectului a fost îmbunătăţirea performanţei tehnice, a
eficienţei sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, sporirea veniturilor şi consolidarea
instituţională a acestora. [26, p.62].
Creditul a fost acordat cu scadenţa de 40 ani, inclusiv perioada de graţie de 10 ani.
Rata anuală a dobânzii în mărime de 0,75% din suma trasă a creditului şi o taxă de angajament
pentru suma principală neretrasă a creditului de 0,5% anual. Pentru implementarea PPAAC s-au
utilizat surse externe (credit şi grant), care au constituit 92,1% din total şi surse interne - 7,9%.
Suma totală a împrumutului s-a repartizat pe următoarele capitolele: „Lucrări” - 34,5% din total,
„Bunuri” - 50% , „Servicii de consultanţă (audit şi instruire)” -10,8%, „Cheltuieli operaţionale”
– 3,9% şi altele - 0,8% [44]. Pentru evaluarea rezultatelor PPAAC au fost stabiliţi indicatori de
performanţă. Conform rezultatelor evaluării, în 31 de cazuri (51,7%) indicatorii au fost realizaţi,
în 23 de cazuri (38,3%) nu au fost realizaţi şi în 6 cazuri (10%) nu au fost calculaţi. Nu au fost
realizaţi indicatorii ce ţin de: reducerea pierderilor fizice de apă, rata de colectare a facturilor,
rata apei nefacturate şi consumul de energie electrică la 1m3 de apă facturată.
În opinia autorului, punctele slabe ale acestui mod de implementare a proiectelor
investiţionale sunt: Elaborarea caietelor de sarcini unice privind procurările de bunuri şi servicii
pentru toate localităţile, ceea ce a dus la ignorarea necesităţilor individuale; Contractarea şi
procurarea materialelor neprevăzute în program şi care nu aveau asigurate proiecte de execuţie,
ceea ce a dus la nevalorificarea lor; Coordonarea slabă între cerinţele BM şi legislaţia naţională
în construcţii; Şcolarizare insuficientă a personalului privind exploatarea utilajului procurat în
cadrul proiectului; Calitatea necorespunzătoare a caietelor de sarcini pentru serviciile de
consultanţă internaţională.
Dificultăţi ale PPAAC, conform opiniei beneficiarilor, au fost [53]: calitatea redusă a
lucrărilor de proiectare; achiziţiile de bunuri cu accent pe preţ, dar nu şi pe calitate şi termenul
mic de garanţie a unor bunuri.
Un alt proiect important din domeniu este şi Proiectul de reabilitare a reţelelor în
municipiul Chişinău, implementat în perioada 1997-1999, finanţat de BERD. Beneficiarul a fost
91
Societatea pe Acţiuni „Apă-Canal Chişinău”. Proiectul de investiţii în sumă de 59,2 mil. USD a
fost apobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 599 din 01.07.97 "Cu privire la
măsurile de ameliorare a situaţiei privind asigurarea agenţilor economici şi a populaţiei mun.
Chişinău cu apă potabilă şi servicii canalizare". BERD a acordat ACC, cu garanţie de stat,
creditul în sumă de 30 mil. dolari (cu rata dobânzii - LIBOR plus marja de 1%, taxa de
angajament - 0,5%, termen de achitare - 20 ani, termen de graţie - 5 ani). Guvernul Danemarcii şi
TACIS au acordat două granturi de 1,54 mil. USD. [45]. Investitorii din partea R.M. nu şi-au
onorat obligaţiunile contractuale şi, reieşind din Hotărîrea Parlamentului nr. 710-XIV din
3.12.99, au fost înfăptuite amendamente la toate acordurile. În urma lor, costul total al
Proiectului a fost redus pînă la 40,65 mil. USD, suma creditului BERD fiind micşorată pînă la
22,75 mil. USD.
Un alt proiect investiţional analizat de autor este şi Programul Naţional privind
Aprovizionarea cu Apă şi Canalizare (PNAAC) este finanţat în formă de credit de B.M. Perioada
de implementare a proiectului: 2009 - 2012. Managementul proiectului se va realiza de
UIPAAC creată în cadrul PPAAC. Valoarea proiectului 14,0 milioane USD, din care creditul se
acordă localităţilor urbane iar grantul localităţilor rurale, care s-a repartizat între întreprinderile
participane, în baza capacităţii acestora de a rambursa creditul. (vezi anexa 21)
Obiectivul de dezvoltare al proiectului este îmbunătăţirea gradului de acoperire,
calităţii, eficienţei şi durabilităţii financiare a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în
comunităţile urbane şi rurale selectate [108, p.1]. Obiectivele au fost împărţite în mai multe
componente (vezi tabelul 2.8).
Tabelul 2.8. Planul financiar al Proiectului Naţional AAC

Componenta Valoare,
milioane USD
1.Managementul Aprovizionării cu Apă şi Canalizării din regiile apă canal 8,0
selectate
2.Reabilitarea SAA în 50 de localităţi rurale 4,0
3.Consolidarea capacităţii şi managementul proiectului în cadrul Agenţiei 1,0
4.Programul de eficienţă energetică 1,0
Total 14,0
Sursa: [108, p.1].
Cu scopul de a măsura progresul realizat în atingerea fiecărei dimensiuni a obiectivelor
de dezvoltare a proiectului s-au stabilit indicatorii rezultatelor cheie, care sunt: 1. Cota
gospodăriilor conectate la o reţea de alimentare cu apă; 2. Cota gospodăriilor conectate la o reţea
de canalizare. 3. Numărul de ore de alimentare cu apă; 4.Cota probelor de apă care corespund
standardelor privind calitatea apei din Moldova. 5. Apa ne-facturată. 6. Rata dintre costurile
92
operaţionale (fără uzură) şi veniturile operaţionale. 7. Procentul apei reziduale epurate; 8.
Consumul total anual de energie electrică şi 9. Numărul de sistemelor rurale de alimentare cu
apă renovate.
Un alt program, care îşi propune să reformeze serviciile de alimentare cu apă şi canalizare
din Republica Moldova, este Programul de Dezvoltare a Serviciilor de Alimentare cu Apă
Potabilă (PDSAAP). Aceasta prevede regionalizarea serviciilor prin extinderea managementului
în localităţile rurale limitrofe. Aria proiectului se extinde în 6 raioane, cum sunt: Floreşti, Soroca,
Hînceşti, Orhei, Leova şi Ceadîr-Lunga [129, p.1]. Programul, al cărui valoare de 30 milioane
euro, este co-finaţat de un împrumut de 10 milioane euro din partea Băncii Europene de
Reconstrucţie şi Dezvoltare, un grant de 10 milioane euro din partea Fondul de Investiţii în
Vecinătate a Uniunii Europene şi 10 milioane de euro grant din partea Bancii Europeană de
Investiţii. BERD va acorda suplimentar încă 2 milioane de euro în calitate de asistenţă tehnică
pentru implementarea proiectului. Termenul de creditare este de 25 ani, perioada de graţie fiind
de 5 ani. Rata dobânzii se stabileşte EURIBOR + 1% marjă. Comision de angajament 0,5% din
suma angajată neretrasă [132, p.3]. Valoarea estimativă a programului este de 30milioane de
euro şi se prezintă repartizată în Tabelul 2.9. La fel valoarea proiectului s-a repartizat şi pe
raioane, cele mai mari investiţii vor avea Ciadîr-Lunga, Floreşti şi Orhei. (vezi Anexa 22)
Tabelul 2.9. Localităţile participante în PDSAAP
Populaţia Populaţia
Numărul de
conectată la conectată Valoarea
localităţi Marimea
sistem de la sistem de estimativă a
Regiunea vecine aglomeraţiei,
alimentare canalizare, proiectului,
incluse în mii persoane
cu apă, mii mii mii EURO
proiect
persoane persoane
Floreşti 9 29,7 9,4 4,8 6 500
Soroca 5 44,2 14,6 10,6 4 000
Orhei 5 40,9 20,9 11,3 6 000
Ceadîr-Lunga 4 44,2 30,3 3,5 7 500
Hînceşti 5 28,4 8,2 5,0 3 300
Leova 2 13,7 5,2 1,7 2 700
Total 30 210,1 88,6 36,9 30 000
Sursa elaborata de autor în baza datelor Î.M. „Apă-Canal” Orhei şi BERD [129, p.1].

Pentru a reglementa relaţiile dintre toate parţile implicate, în cadrul Programului, s-au
elaborat şi semnat următoarele documente instituţionale: Acord de firnizare a serviciilor semnat
între Administraţiile Publice Locale din raion şi Operatorul serviciilor; Acord de împrumut
semnat între BERD şi Ministerul de Finanţe;
Acord subsidiar de împrumut între Ministerul de Finanţe şi Beneficiari şi Planul de
conştientizare şi implicare a părţilor interesate;

93
 Implementarea PDSAAP s-a iniţiat în baza unor studii de fezabilitate, ale cărăr scop a
fost identificarea capacităţii de rambursare a creditelor de către întreprinderile apă-canal. La fel
s-a analiza capacităţile întreprinderilor apă canal de a gestiona sistemele de alimentare cu apă din
localităţile rurale limitrofe. După realizarea studiilor de fezabilitate s-au selectat doar unele
întreprinderi apă-canal, care realizând proiectele de execuţie, implementează proiectul
investiţional. Finanţarea pentru localităţile urbane se execută prin credite, iar pentru localităţile
rurale prin grant. Administraţia publică locală, în unele cazuri şi cea centrală devine garant
privind rambursarea creditului. (vezi figura 2.14)

Fig. 2.14. Schema de implementare a PDSAAP.

Sursa: elaborată de autor.
Acordul de proiect prevede respectarea următoarelor condiţii: ajustarea anuală a
tarifelor, conform unui grafic şi reorganizarea întreprinderilor municipale existente în operatori
regionali cu forma de organizare – societate pe acţiuni;
Pentru a cuantifica rezultatele PDSAAP, în acordurile semnate, sunt incluse o serie de
indicatori de performanţă pentru întreprindere apă-canal, şi anume:
− Stabilitea limitei pentru gradul de neîncasare, valoarea acestui indicator în 2013, pentru
toţi beneficiarii trebuie să fie 20%;

94
 − Gradul de acoperire a serviciului datoriei care trebuie să fie mai mare de 1,2 începând cu
2011.
− Indicatorul operaţional: nivel minim - 1,1; nivel ţintă – 1,15. reprezintă raportul între
fluxul de numerar colectat în an şi cheltuielile operaţionale;
În cadrul programului s-au creat unitaţi de implementare în cadrul fiecărei întreprinderi
apă-canal. Coordonarea activităţii de implementare a proiectului se va face de Unitatea de
Management a Proiectului din cadrul Ministerului Mediului, care va fi consultată de asistenţa
tehnică pentru implementarea proiectului şi asistenţă tehnică pentru FOPIP4 .
Asistenţa tehnică pentru implementarea proiectului are următoarele obligaţiuni: 1.
Revizuirea proiectelor de execuţie existente şi specificaţiilor pentru lucrările propuse şi
realizarea de recomandări pentru eventuale schimbări; 2. Realizarea procedurilor pentru pre-
calificare şi pregătirea documentaţiei de licitaţie pentru lucrări; 3. Participarea în organizarea
procedurilor de licitaţie pentru lucrări, inclusiv realizarea raportului de evaluare precum şi
pregătirea pentru semnarea contractelor; 4. Pregătirea de sisteme de management de proiect şi
management financiar pentru proiectul de investiţii şi instruire pentru personalul unităţilor de
implementare a proiectului; 5. Realizarea activităţiilor de supervizarea a lucrărilor; 6.Asistenţă
pentru unitatea de management a proiectului din cadrul Ministerului Mediului în calitatea lui de
organism coordonator al implementării proiectului;
La fel, Asistenţa Tehnică pentru FOPIP se va ocupa de: 1.Dezvoltare organizaţională,
ce va include: structura oragnizaţională şi măsuri de îmbunătăţire a performanţelor, indicatori de
măsurare şi comparare a performanţelor manageriale (benchmarking) şi managementul
Sistemului Informaţional; 2. Imbunătăţirea performanţelor financiare, va include: strategia de
tarifare, analiza financiară, contabilitate, bugetare şi managementul fluxului de numerar şi
proceduri de colectare eficientă; 3. Imbunătăţirea performanţelor operaţionale, va include:
eficienţa operaţională, probleme de mediu, relaţiile cu clienţii şi relaţiile publice şi 4.
Dezvoltarea unui plan de afaceri pe termen lung.
Managementul PDSAAP este mai vast, incluzând pe lângă aspectele de construcţie şi
reconstrucţie a sistemelor existente şi o serie de condiţii de realizare a performanţelor. Spre
deosebire de Proiectul Pilot în cadrul acestui program unităţile de implementare sunt la nivelul
fiecărei întreprinderi. Prin aceasta se pune accent pe individualizarea necesităţilor investiţionale
ale întreprinderilor. Specialiştii încadraţi în unitatea de implementare, spriginiţi şi instruiţi de
asistenţa tehnică, dobândesc o experienţă, ce va fi utilă şi după finalizarea proiectului.

4
FOPIP - Financial and Operational Performance Improvement Programme, Programul de Îmbunătăţire a
Performanţelor Financiare şi Operaţionale

95
 Indicatorii de performanţă realizaţi, dacă nu vor atinge nivelurile stabilite, vor duce la
întreruperea finanţării sau alt gen de penalităţi. Impunerea acestor indicatori, precum şi asistenţa
tehnică pentru FOPIP, vor contribui la mărirea performanţelor operaţionale ale întreprinderilor.
La fel în cadrul Programului o condiţie de bază este şi crearea operatorilor regionali de servicii
de alimentare cu apă, ceea ce presupune gestionarea sistemelor rurale de compania regională,
creată în baza întreprinderii apă-canal din centrul raional. Acest fapt duce la implementarea
proiectelor investiţionale rurale de specialişti calificaţi şi gestiunea ulterioară a sistemelor rurale
de o companie cu experienţă, cu dotări necesare şi specialişti în domeniu.
Localităţile rurale din Republica Moldova rămân zone defavorizate în contextul
accesului populaţiei la servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare. În acelaşi timp, în
urma analizei efectuate de autor, procesul, de implementare a proiectelor investiţionale privind
alimentarea cu apă în zonele rurale ale RM, este în accelerare în ultimii ani.

Fig. 2.15. Schema de implementare a unui proiect investiţional privind alimentarea cu apă în
localităţile rurale
Sursa: elaborată de autor
Schema de implementare a proiectelor investiţionale de alimentare cu apă în localităţile
rurale ale RM este extrem de simplă. Populaţia, pentru a satisface nevoia sa privind accesul la
servicii publice de alimentare cu apă transmite mesajul administraţiei publice locale sau se
organizează în asociaţii a utilizatorilor de apă sau organizaţii non guvernamentale. În următoarea
etapă se elaborează un proiect de execuţie a sistemului de alimentare cu apă. Acest proiect
împreună cu o cerere de finanţare se prezintă finanţatorului, care, după ce primeşte garanţia că
96
contribuţia financiară a populaţiei a fost colectată, finanţează, prin grant, implementarea
proiectului (construcţia sistemului de alimentare cu apă) (vezi figura 2.15).
Printre cei mai importanţi finanţatori ai proiectelor investiţionale de alimentare cu apă
în localităţile rurale se menţionează: Fondul de Investiţii Sociale din Republica Moldova,
Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare „ApaSan”, Fondul Ecologic Naţional, Fondul
Naţional de Dezvoltare Regională şi alţii.
Un donator important privind proiectele investiţionale în servicii de alimentare cu apă
în zonele rurale ale RM este Fondul de Investiţii Sociale din Republica Moldova (FISM), care
este un proiect constituit de Guvernul Republicii Moldova în conformitate cu Hotărârea
Guvernului nr.468 din 19.05.1997 „Cu privire la constituirea Fondului de Investiţii Sociale din
Moldova”, în baza acordurilor guvernamentale, încheiate cu Banca Mondială şi Agenţia Statelor
Unite pentru Dezvoltare Internaţională. Fondul de Investiţii Sociale 2 este un proiect creat cu
suportul Băncii Mondiale şi donatorilor: Republica Federală Germania, Suedia şi Comisia
Europeană. Sopul urmărit este de a contribui la implementarea Strategiei de Creştere Economică
şi Reducere a Sărăciei prin împuternicirea comunităţilor sărace şi instituţiilor lor în
managementul necesităţilor prioritare de dezvoltare.
Obiectivele de bază ale FISM sunt orientate spre ameliorarea condiţiilor de trai pentru
populaţia rurală, în special pentru populaţia săracă, prin satisfacerea cererilor din partea
comunităţilor privind reabilitarea infrastructurii sociale şi economice, inclusiv a programelor de
perfecţionare a învăţămîntului primar şi a serviciilor de ocrotire a sănătăţii; dezvoltarea
capacităţilor comunităţilor de a lua decizii, de a se organiza şi de a activa în comun etc. FISM
susţine financiar la un nivel de 70-97% din costul proiectului. Localităţile, care au beneficiat de
implementarea proiectelor investiţionale FISM, au fost grupate după scopurile proiectelor. Din
repartizarea efectuată rezultă faptul că proiectele privind alimentarea cu apă, nu sunt prioritare
pentru FISM (vezi Anexa 24). Iar Figura 2.12, elaborată de autor prezintă repartizarea
localităţilor după tipul proiectelor implementate. Pentru subproiectele de infrastructura de apă
revin 7% din totalul localităţilor ce au implementat proiecte prin FISM, cea mai mare pondere de
30% revine reconstrucţiei şcolilor şi gradiniţelor.

97
 Fig. 2.16. Repartizarea localităţilor participante în FISM
după tipul subproiectelor implementate
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Fondului de Investiţii Sociale din Moldova [42, p.29].
În opinia autorului puncte tari ale modului de implementare a proiectelor investiţionale
finanţate de FISM sunt: Implicarea populaţiei în luarea deciziilor privind implementarea
proiectului; Organizarea de către finanţator a audierilor publice; Participarea populaţiei, în
realizarea investiţiei, cu contribuţie în bani sau în muncă, ceea ce duce la o responsabilitate
mărită de rezultatele proiectului; Participarea la lucrările din cadrul acestor proiecte a
companiilor de construcţii autohtone, ceea ce a dus la dezvoltarea întreprinderilor mici şi
mijlocii; Asistenţă tehnică a FISM-lui pe tot parcursul realizării proiectului de investiţii;
În opinia autorului, puncte slabe ale modului de implementare a proiectelor
investiţionale finanţate de FISM sunt: Buget mic în comparaţie cu necesităţile totale privind
sistemele de alimentare cu apă din localităţi; Grad sporit de risc, ca urmare a lipsei studiilor de
pre şi fezabilitate; Nivel minim de calitate a proiectelor realizate; Condiţia de contribuţie în
proiect limitează accesul, anumitor grupe vulnerabile, la rezultatele proiectului;
Un alt proiect important pentru beneficiarii din zonele rurale ale RM este Proiectul „Apă
şi sanitaţie”, care este finanţat de Biroul de Cooperare al Elveţiei şi îşi desfăşoară activitatea în
R.M. din anul 2000. Beneficiarii sunt localităţile din raioanele Hînceşti, Nisporeni, Străşeni,
Ungheni, Călăraşi, Ialoveni şi Leova [92, p.5].
Obiectivul programului este îmbunătăţirea în mod semnificativ a situaţiei sănătăţii
publice, în zonele situate în partea centrală a Moldovei. Programul „Apă şi Sanitaţie” contribuie
la creşterea accesului la apă potabilă şi sanitaţie (inclusiv epurarea apei uzate) în zonele rurale
ale Moldovei, îmbunătăţind astfel calitatea vieţii populaţiei şi consolidând capacităţile
autorităţilor guvernamentale responsabile de gestionarea apelor. Bugetul Proiectului „WatSan”

98
pentru perioada 2007-2009 a fost de 1 520mii franci elveţieni. Pentru componenta „Sisteme de
alimentare cu apă şi de canalizare în localitări rurale” revine 52,6% iar pentru componenta
„canalizare, epurarea apelor uzate” revine 24,3% din bugetul total al proiectului. Pentru
localităţile Boldureşti, Cărpineni şi Drăguşenii Noi, în calitate de exemplu autorul prezintă,
informaţia cu privire la bugetul proiectului şi contribuţia beneficiarilor. Contribuţia a fost în bani
câte 500 lei per familie şi în zile de muncă. Pentru gospodăriile care nu au participat la proiect la
început, dar au dorit conectare mai târziu taxa de conectare s-a stabilit între 2000 şi 5000 lei.
(vezi tabelul 2.10).
Tabelul 2.10. Contribuţia beneficiarilor în proiectul „Apa San”
Anul Localitatea Raionul Contribuţia Costul Costul
conectării investitiei,
bani Număr Echivalent de mai lei
de zile în lei a 1 zi târziu, lei
de de muncă
muncă
2005 Bolduresti Nisp. 500 10 50 2 000 1 600 000
2006 Cărpineni Hînc. 500 5 60 3 000 4 050 000
2007 Drăguşenii Hînc. 500 10 50 5000 ori 3 650 000
Noi 2500
Sursa: elaborată de autor în bazta datelor proiectului “Apa-San”

Analizând datele generale şi evoluţia proiectului „ApaSan” la situaţia din iunie 2011,
beneficiari de finanţare, pentru sisteme de alimentare cu apă, au fost 33 de localităţi. Costul total
al proiectelor a constituit 94,5milioane lei, din care 90% contribuţia SDC, 2% contribuţia
autorităţilor locale şi 8% contribuţia comunităţii. (vezi anexa 26)
În opinia autorului, puncte tari ale modului de implementare a proiectelor investiţionale
„ApaSan” sunt: Implicarea populaţiei beneficiare în luarea deciziilor privind implementarea
proiectului; Operarea sistemului construit de către AUA; Contribuţia cumulată cu bani şi muncă
a populaţiei la implementarea proiectului; Monitorizarea lucrărilor de construcţie de persoanele
responsabile ale finanţatorului; Utilizarea în calitate de sursă a apelor subterane de adâncime
mică şi a izvolarelor, ceea ce a contribuit la reducerea cheltuielilor privind energia electrică;
Şcolarizarea personalului de exploatare; Asistenţă tehnică în pregătirea proiectelor şi în
managementul operaţional;
În opinia autorului, puncte slabe ale modului de implementare a proiectelor investiţionale
„ApaSan” sunt: Buget mic în comparaţie cu necesităţile totale ale localităţilor privind sistemele
de alimentare cu apă. Arie mică de acoperire cu servicii de alimentare cu apă şi canalizare;
Un finanţator important este şi Fondul Ecologic Naţional, care a fost creat în scopul
colectării de mijloace suplimentare pentru finanţarea măsurilor de protecţie a mediului şi de

99
reconstrucţie a ecosistemelor. Acesta are menirea de a susţine financiar diverse tipuri de
proiecte: construcţia sau reconstrucţia sistemelor de epurare; construcţia sau reconstrucţia
sistemelor de canalizare; construcţia (sau reconstrucţia) şi amenajarea fântânilor publice sau
izvoarelor; procurarea tehnologiilor sau utilajelor care ţin de schema tratării apei, epurării apelor
uzate sau transportării apelor; construcţia sau reconstrucţia sistemelor de apeduct (una din
condiţiile principale de finanţare este existenţa sau construcţia sistemului de canalizare);
construcţia sau reconstrucţia castelelor de apă şi construcţia, tamponarea sau reconstrucţia
puţurilor arteziene.
Sursele de formare a veniturilor FEN sunt compuse din mijloace transferate de către
fondurile ecologice locale şi plăţile pentru emisiile de poluanţi. Mijloacele acumulate la FEN în
perioada anului 2009 au constituit 192milioane lei, şi au crescut cu 47,9 mil.lei, sau cu 33,2%,
comparativ cu anul 2008, aceasta datorîndu-se majorării plăţilor încasate pentru mărfurile care în
procesul utilizării cauzează poluarea mediului. Cheltuielile FEN în anul 2009, au constituit
113,9milioane lei şi comparativ cu anul 2008, au crescut cu 73,4 mil.lei, sau de circa 2,8ori.
Cota preponderentă în cheltuielile fondului o deţine finanţarea proiectelor pentru implementarea
strategiilor, programelor şi planurilor naţionale de protecţie a mediului (inclusiv aprovizionarea
cu apă şi canalizarea), care în anul 2008 a constituit 34,3 mil.lei, ceea ce reprezintă 84,5% din
totalul cheltuielilor de casă, iar în anul 2009 – respectiv, 90,4 mil.lei (79,3%). În perioada anilor
2008-2009, Consiliul a aprobat 424 de proiecte, în următoarele domenii: construcţia sistemelor
de apeduct, canalizare, epurare – în cuantum de 50% din valoarea totală a proiectelor aprobate
spre finanţare; curăţarea râurilor şi lacurilor – 10,9%; lichidarea consecinţelor calamităţilor
naturale – 9,6%; gestionarea deşeurilor – 9,8% etc. [46].
În opinia autorului, punctele tari ale modului de implementare a proiectelor
investiţionale finanţate de FEN sunt: Efect ecologic bine definit, evident şi concret măsurabil;
Durabilitatea şi continuitatea activităţilor; Participarea populaţiei, în realizarea investiţiei, cu
contribuţie în bani sau în muncă, ceea ce duce la o responsabilitate mărită de rezultatele
proiectului; Aportul proiectului la educaţia ecologică a populaţiei şi promovarea politicii de
protecţie a mediului; Selectarea propunerilor de proiect eligibile prin o comisie de experţi
independenţi din domeniul mediului selectaţi de către Consiliul de Administrare a Fondului
Ecologic Naţional.
În opinia autorului, punctele slabe ale modului de implementare a proiectelor
investiţionale finanţate de FEN sunt: Cerinţe insuficiente privind calitatea documentelor de
proiect; Lipsa studiilor de fezabilitate în procesul de elaborare a proiectului; Nepracticarea
asistenţei tehnice privind operarea sistemelor construite;

100
 Un alt investitor în servicii publice de alimentare cu apă, este şi Proiectul de Cooperare
în Dezvoltare Regională, care este axat pe următoarele direcţii de activitate:
1. Consolidarea capacităţilor instituţiilor de dezvoltare regională la nivel naţional şi
regional. Instituţiile de bază responsabile pentru elaborarea şi implementarea politicilor de
dezvoltare regională sunt Consiliul naţional de coordonare a dezvoltării regionale (CNCDR),
Consiliile regionale pentru dezvoltare (CRD) ca instituţii deliberative şi Agenţiile de Dezvoltare
Regională (ADR) ca instituţii executive; aceste instituţii vor beneficia de susţinere pentru
consolidarea capacităţilor lor în realizarea politicilor de dezvoltarea regională.
2. Operaţionalizarea unui sistem de monitorizare şi evaluare transparent şi responsabil.
Agenţia de Dezvoltare Regională este o instituţie publică necomercială, subordonată
autorităţii de implementare a politicii de dezvoltare regională. Este creată pentru implementarea
Strategiei de Dezvoltare Regională şi a Planului Operaţional. Agenţiile de Dezvoltare Regională
coordonează implementarea proiectelor selectate pentru a fi finanţate, asigurînd organizarea
licitaţiilor publice. Totodată, ele monitorizează procesul de implementare a proiectelor. La
sfârşitul perioadei de implementare, bunurile procurate şi obiectele construite se transmit în
proprietate beneficiarilor. [131]
Finanţarea pentru dezvoltarea regională se face prin intermediul Fondului Naţional de
Dezvoltare Regională (FNDR), care prevede 1% din bugetul de stat, precum şi alte surse de
finanţare.
Tabelul 2.11. Valorile minime şi maxime ale proiectelor ADR
Prioritate Valoarea Valoarea
minimă, mii lei maximă, mii lei
Reabilitarea infrastructurii fizice 1 000 100 000
Susţinerea dezvoltării sectorului privat, în special, 250 15 000
în regiunile rurale
Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a atractivităţii 1 000 30 000
turistice
Sursa: [131, p.1]
Obiectivele generale ale proiectului sunt: stimularea iniţiativelor de dezvoltare
regională în domeniul dezvoltării infrastructurii fizice, a îmbunătăţirii infrastructurii afacerilor, a
protecţiei mediului şi a atractivităţii turistice; identificarea proiectelor în contextul de pregătire a
Planului Operaţional Regional, care va contribui la sporirea competenţelor de elaborare,
implementare şi monitorizare/evaluare a proiectelor regionale. Lista propunerilor de proiecte
executată în rezultatul examinării preliminare a proiectelor selectate de ADR Centru pentru
infrastructura de apă şi canalizare sunt prezentate în Anexa 26.
În opinia autorului punctele tari ale modului de implementare a proiectelor
investiţionale finanţate de FNDR sunt: Finanţare prioritară a proiectelor regionale; Monitorizarea

101
procesului de implementare a proiectului; Participarea populaţiei, în realizarea investiţiei, cu
contribuţie în bani sau în muncă, ceea ce duce la o responsabilitate mărită de rezultatele
proiectului; Selectarea propunerilor de proiect eligibile prin o comisie de experţi independenţi
din domeniul; Selectare etapizată a propunerilor de proiect;
Autorul a identificat următoarele punctele slabe ale modului de implementare a
proiectelor investiţionale finanţate de FNDR sunt: Cerinţe insuficiente privind calitatea
documentelor de proiect; Lipsa studiilor de fezabilitate în procesul de elaborare a proiectului, ce
au valoare mai mică de 5 milioane de lei; Nepracticarea asistenţei tehnice privind operarea
sistemelor construite;
În opinia autorului problema alimentării cu apă şi canalizarea localităţilor rurale din
R.Moldova este acută, din motivul lipsei necesarului de finanţare şi lipsei unui concept sau
strategie de dezvoltare. Aspectele privind sistemele de alimentare cu apă şi canalizare în
localităţile rurale se abordează puţin în strategiile, programele şi documentele normative de
proiectare.
În lipsa documentelor de reglamentare şi fundamentare a investiţiilor în sistemele
rurale, procesele de propunere, proiectare şi construcţie sunt îndeplinite cu mari abateri de la
standardele naţionale şi europene. Cele mai frecvent neajunsuri, în opinia autorului, sunt:
reconstrucţia sistemelor de alimentare fără documentaţie de proiect; construcţii cu abateri de la
regulamentele igienice; control slab din partea organelor de resort: Inspectoratul Ecologic,
Centrul de Sănătate Publică, etc; Operarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare de
companii private, fără un control din partea autorităţilor publice locale; Lipsă de licenţiere a
activităţilor de operare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare; Informare insuficientă a
consumatorilor; Construcţia sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, fără recepţie în
conformitate cu legislaţia în vigoare; Eschivarea Autorităţilor Publice Locale de la problemele
privind dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile rurale.
Nu toate proiectele investiţionale în localităţile rurale sunt ghidate şi finanţate de
instituţii donatoare. În unele cazuri populaţia rurală, cu forţele proprii finanţează şi construiesc
sisteme de alimentare cu apă. De exemplu în satul Lebedenco, raionul Cahul, un grup de
localnici au încheiat un contract de arendă a izvorului din localitate. Ei au investit proprii bani
(remitenţe) pentru construcţia conductelor de alimentare cu apă. Condiţia administraţiei locale a
fost ca şcoala şi grădiniţa să fie conectate la sistem. Tariful pentru un metru cub de apă a fost
stabilit de 5lei/m3. Ulterior, semnatarii contractului au creat o întreprindere care gestiona
sistemul de alimentare cu apă. După elaborarea studiului de fezabilitate şi pregătirea
documentelor necesare, sistemul de alimentare cu apă a fost extins. [117, p. 38].

102
 Investiţiile în sectoarele publice, şi mai cu seamă în sectorul de alimentare cu apă şi
canalizare, în opinia autorului, au un set de caracteristici ce le deosebesc de investiţiile private
industriale, şi anume:
− Gestiunea durabilă a resurselor de apă. În investiţiile din producţie industrială se
pune accent pe economisirea resurselor cu scopul de a reduce costurile sau a mări volumul de
produs finit. În investiţiile din sectorul de gestiune a apei se pune accent pe dezvoltarea
(exploatarea) durabilă a resurselor de apă;
− Investiţiile în sectorul de gestiune a apei depind foarte mult de capacitatea de plată a
consumatorilor din zona supusă proiectului investiţional. Orice proiect trebuie să fie precedat de
un studiu referitor la capacitatea de plată a beneficiarilor investiţiei şi respectiv la suportabilitatea
tarifului serviciilor rezultate;
− Monopolul natural. Proiectul investiţional din sectorul de gestiune a apei este bine
poziţionat geografic şi deţine în zona sa monopolul asupra serviciilor prestate.
− Aspectele instituţionale. În majoritatea cazurilor întreprinderile de gestiune a apei
sunt în proprietate municipală şi se subordonează consiliului local şi primăriei din localitatea
respectivă. Deciziile referitor la proiectele investiţionale din sector se coordonează cu consiliile
locale şi primăria.
− Domeniul serviciilor de gestiune a apei, în cele mai dese cazuri în RM, nu este
eficient financiar. Investiţiile în acest sector nu au beneficii financiare vădite şi în cele mai dese
cazuri cheltuielile investiţionale nu sunt recuperate;
− Investitor pentru proiectele investiţionale din sectorul de gestiune a apei poate fi:
statul (finanţare din bugetul de stat), administraţia publică locală de nivel I şi de nivelul II sau
organisme internaţionale de finanţare;
− Calitatea apei. Costurile investiţionale depind de calitatea apei la sursă;
− Scopurile investiţiilor din domeniu sunt beneficiile sociale, de sănătate, de mediu spre
deosebire de scopurile în cazul investiţiilor din industrie care sunt direcţionate spre obţinerea
profitului;
− Bancile comerciale nu acordă credite pentru acest domeniu, deoarece beneficiile
proiectelor investiţionale nu sunt financiare;
− Beneficiarii proiectului investiţional din sectorul de gestiune a apei sunt parţial şi
finanţatori (prin contribuţie prin bani, muncă sau materiale de construcţie);
− Beneficiarii proiectului sunt bine stabiliţi. Nu trebuie căutată nişa de piaţă, cum este
cazul proiectelor investiţionale din industrie;
− Cointeresare de rezultatele proiectului. Directorul de întreprindere apă- canal nu are
de câştigat, în mod direct, în urma implementării eficiente a unui proiect (dacă administraţia
103
publică locală nu-l motivează). Managerii întreprinderilor industriale sunt motivaţi, remuneraţi
de patroni sau prin dividende;
− Implementarea proiectelor investiţionale din sectorul apei are efecte benefice mult
mai mari asupra dezvoltării economice a zonei afectate de proiect spre deosebire de proiecte
investiţionale din sectorul industrial;
− Relevanţă publică a proiectului. Beneficiarii proiectului sunt populaţia, agenţii
economici şi instituţiile din toată localitatea sau zona şi nu un grup restrâns de persoane.
− Părţile implicate în implementarea proiectelor sunt: administraţia publică locală,
managementul întreprinderii apă canal, diverse structuri statale şi utilizatorii serviciilor;
− Prin implementarea proiectelor investiţionale din sector se dă posibilitatea ca
beneficiarii să aibă acces la un serviciu indispensabil vieţii prin care se măreşte şi gradul de
comfort, se îmbunătăţeşte situaţia sanitară, se reduce posibilităţile de îmbolnăvire cu boli
infecţioase;
− Implementarea proiectelor investiţionale din domeniu în unele cazuri, în special în
localităţile rurale se face de asociaţiile utilizatorilor de apă. În componenţa acestora intră
populaţia localităţii, care în cele mai dese cazuri, nu are experienţă în implementarea proiectelor
şi mai mult ca atât nu sunt şcolarizaţi în domeniu, ceea ce des duce la rezultate sub nivelul celor
aşteptate.
Caracteristicile prezentate de autor, fac ca sursele de finanţare, a proiectelor
investiţionale din domeniul serviciilor de alimentare cu apă, să fie specifice, şi anume:
a. Plata consumatorilor, este sursa de bază a finanţării şi trebuie să se utilizeze în
calitate de instrumentul de bază a politicii din sector.
Plata serviciilor de consumatori, a fost şi va fi sursa de bază de finanţare în domeniu.
Însă tariful nu poate fi majorat la nesfârşit, deoarece serviciul este unul public şi activează în
condiţiile de monopol natural. În această situaţie tarifele, în Republica Moldova, se pot mări
până ce acestea vor atinge pragul indicelui de suportabilitate pentru populaţie. Este absolut
necesar ca tarifele să fie bine întemeiate din punct de vedere economic şi social. Metodologia şi
procedura de aprobare a tarifelor trebuie să fie concepută astfel încât întreprinderile apă-canal să
nu aibă posibilitatea de a abuza de situaţia sa de monopol. Pe de o parte tarifele trebuie să se
stabilească la un astfel de nivel încât să fie economic justificate. Pe de altă parte în tandem cu
reforma sistemului de tarife trebuie să fie implementate mecanizme adecvate de protecţie socială.
În conformitate cu “Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din
Republica Moldova” capitolul 5, gradul de suportabilitate se stabileşte ca fiind: „nu mai mare
de plafonul de 4% din venitul mediu pe familie”. Gradul de suportabilitate se defineşte ca

104
factura medie lunară a unei gospodării din zona de prestare a serviciului de alimentare cu apă şi
canalizare raportată la venitul lunar mediu pe gospodărie. [51, p.24],
Un studiul privind suportabilitatea tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă şi de
canalizare, a fost efectuat de autor, în or. Orhei. S-a analizat indicele de suportabilitate a tarifului
pe o perioadă de 6 ani din 2005 până în 2010. Studiul, realizat de autor, s-a axat pe două
categorii de abonaţi: abonaţi conectaţi la sistemul de alimentare cu apă şi la sistemul de
canalizare, aceştia constituie, în 2010, 65% din totalul de abonaţi iar cea de-a doua categorie sunt
abonaţii conectaţi numai la sistemul de alimentare cu apă, aceştia constituie, în 2010, 35% din
totalul abonaţilor. (vezi Anexa 16). Gradul de suportabilitate a tarifului este un indicator al cărui
variabile importante sunt tariful şi consumul de servicii, respectiv valoarea facturei.
Interdependenţa tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare şi a facturei
medii lunare per abonat, rezultate în analiza elaborată de autor, sunt prezentate în figura 2.17.
Această prezintă elasticitatea cererii de servicii apă şi canalizare în dependenţă de creşterea
tarifelor.

Fig. 2.17. Evoluţia facturei lunare medii şi a tarifului pentru serviciile AAC în Orhei
Sursa: elaborată de autor în baza datelor statistice Î. M. „Apă-Canal” Orhei
Gradul de suportabilitate mediu pentru toţi consumatorii Întreprinderii Municipale
Regia „Apă-Canal” Orhei, în opinia autorului, nu reflectă şi ponderea populaţiei cu risc în ceea
ce priveşte capacitatea de plată. Identificarea ponderii persoanelor cu risc de incapacitate de plată
este importantă pentru politica socială a administraţiilor publice locale. În acest sens, autorul a
efectuat suplimentar, şi o analiză a gradului de suportabilitate pe grupe de consumatori în
dependenţă de volumul de servicii facturate. Astfel numai 14% din abonaţii ce beneficiază de
serviciile apă şi canalizare au cel mai înalt grad de suportabilitate de 2,6%. Acestă valoarea nu a
atins pragul de 4% stabilit în Strategie. Analiza a stabilit că o pondere mare din abonaţi au un
105
consum mediu lunar mic, astfel 58% din abonaţii conectaţi la sistemul apă şi canalizare au un
consum mai mic şi egal cu 4m3/lună. Volumul mediu de servicii necesar pentru un trai decent,
şi care se ia în calcul pentru suportabilitatea tarifului este 6m3/lună/abonat. Pentru această
valoare gradul mediu de suportabilitate pentru consumatorii din această categorie constituie
1,98%, ceea ce nu depăşeşte pragul stabilit în Strategie. (vezi Anexa 16). Conform studiului
realizat de autor, în baza datelor din anul 2010, pentru abonaţii conectaţi numai la serviciul de
alimentare cu apă, numai 13% din abonaţi au grad de suportabilitate egal şi mai mare de 2,2%.
(vezi Anexa 16). Cea mai defavorabilă pătură socială, rezultată în urma analizei, constituie, în
cele mai dese cazuri găspodăriile cu consum de 1 m3/lună, care constituie 24% din totalul de
abonaţilor.
În opinia autorului gradul de suportabilitate a tarifului în localităţile medii şi mari este
mai mic comparativ cu localităţile cu o populaţie mai mică. În acest scop autorul, şi-a propus
executarea unei analize a gradului de suportabilitate pentru oraşul Costeşti cu o populaţie de
2200 persoane. La fel, autorul, din literatura de specialitate, a analizat un calcul a gradului de
suportabilitate executat pentru Rîşcani, cu o populaţie de 11 104 persoane (situaţia pentru anul
2006 şi 2007). (vezi Anexa 16). Rezultatele calculelor, executate de autor, pentru Costeşti, a
demonstrat faptul că pragul de 4% a gradului de suportabiulitate nu a fost atins de nici o grupă
de consumatori. Pentru Rîşcani pragul de 4% a gradului de suportabiulitate a fost depăşit în 2006
şi 2007 pentru gospodăriile cu pensionari, şi a constituit 4,59% pentru 2006 şi 5,71% pentru
2007. În opinia autorului, la calcularea gradului de suportabilitate, trebuie luat în calcul un
consum mediu al ţărilor europene, şi nu consumul efectiv din RM, deoarece el este extrem de
mic, ceea ce duce la valori acceptabile ai gradului de suportabilitate.
Pentru protecţia persoanelor social vulnerabile se practică indemnizaţii băneşti sau
subsidarea încruţişată a tarifelor. Indemnizaţiile băneşti reprezintă o sumă fixă de bani pe care o
primesc persoanele prin oficiile de asistenţă socială. Subsidarea încruţişată a tarifelor reprezintă
stabilirea diferitor tarife pentru diverse grupe de consumatori. Aplicarea acestor metode de
protecţie socială vor permite reducerea rezistenţei care este manifestată de populaţie în sensul
majorării tarifelor, şi vor contribui la apariţia în cadrul întreprinderilor a surselor financiare
suplimentare, ce vor fi utilizate pentru investiţii. Astfel se va reduce fenomenul practicat în
prezent prin care sumele acumulate prin uzură, necesare pentru reparaţii capitale şi investiţii, se
utilizează pentru acoperirea altor cheltuieli curente.
b. Finanţarea din bugetul de stat şi bugetul administraţiei publice locale.
În condiţiile de descentralizare, municipalităţile, în a căror proprietate se află
întreprinderile apă-canal, nu au capacitate financiară, care le-ar permite de a face investiţiile
necesare în infrastructura de alimentare cu apă.
106
 Analiza investiţiilor în active materiale, realizate de întreprinderile apă-canal urbane,
pentru 2009 şi 2010 şi sursele de finanţare a acestora a stabilit faptul că numai 1% din toate
investiţiile realizare au fost finanţate din bugetul de stat. Pe de altă parte analiza, efectuată de
autor, a fondurilor alocate, pentru sectorul de alimentare cu apă şi canalizare, de la bugetul de
stat pentru perioada 2008-2011 a identificat faptul că per total valoarea investiţiilor este de
123 154mii lei, sau în mediu 30 788mii lei anual. (vezi Anexa 17).
Tabelul 2.12. Repartizarea mijloacelor alocate de la bugetul de stat autorităţilor
administraţiei publice locale pentru cheltuieli capitale
Anul Total alocaţii pentru sectorul Inclusiv,
alimentare cu apă şi canalizare, investiţii capitale, reparaţii capitale,
mii lei mii lei mii lei
2008 37 471 37 471 0
2009 38 888 37 868 1 020
2010 37 145 35 225 1 920
2011 9 650 7 500 2 150
Total 123 154 118 064 5 090
Sursa : elaborată de autor în baza datelor Legilor bugetului de stat [61, 62, 63,64],
Ponderea alocaţiilor pentru acest sector din total cheltuieli este, în mediu pentru 4ani,
0,17%. Ponderea maximă a fost în 2008 şi a constituit 0,24%, minimă în 2011 cu 0,05%. Pe
parcursul perioadei 2008-2010 alocaţiile în sector variază în jurul valorii de 37-39milioane lei,
iar în 2011 această valoare este de 9,6milioane lei. O pondere mare din investiţiile alocate pentru
SAAC, de la 100% la 78%, sunt destinate investiţiilor capitale. În medie pentru perioada analiztă
95,7% s-au alocat pentru investiţii capitale şi 4,3% pentru reparaţii capitale. (vezi tabelul 2.12).
c. Finanţarea din exteriorul ţării.
Această sursă este extrem de importantă în condiţiile în care sursele din interiorul ţării
sunt insficiente. Finanţarea din exterior contribuie la orientarea atenţiei spre probleme de
importanţă mare incluse în strategiile naţionale, la fel şi spre dezvoltarea potenţialului de resurse
umane locale în pregătirea şi implementarea proiectelor.
d. Finanţarea din sursele sectorului particular.
În viitorul apropiat sectorul particular nu va deveni sursă importantă de finanţare.
Parteneriatul public privat, în cele mai dese cazuri, se manifestă în contracte de arendă, de
gestiune, care de obicei nu presupune şi investiţii din partea sectorului particular.
Referitor la proiecte municipale, cele mai relevante variante sunt: contract de gestiune,
contract de arendă şi concesiune. Mai rar se utilizează metode prin care se subînţelege
privatizarea/transmiterea dreptului de proprietate asupra mijloacelor municipale investitorului
particular. Repartizarea obligaţiunilor şi finanţarea investiţiilor, în cadrul mai multor scheme
de participare a sectorului privat se prezintă în Anexa 18. Dintre variantele de participare a

107
sectorului privat, care sunt acceptabile pentru sectorul municipal, partea cea mai mare revine
concesiunii, deoarece operatorul privat are nevoie de investiţii pe termen lung în infrastructură.
Alte forme presupun că operatorul privat va investi pe perioadă scurtă numai mijloace care vor
acoperi cheltuielile curente.
În general, schemele de participare a sectorului privat au fost activ utilizate în anii
1990. Dar speranţele că participarea sectorului privat va asigura finanţarea în totalitate a
proiectelor municipale nu s-au realizat. În ultimii ani activitatea în acest sens s-a redus.
O contribuţie esenţială la finanţarea proiectelor investiţionale în sectorul de alimentare
cu apă o au organizaţiile finanţatoare internaţionale. Acestea reprezintă structuri, în care ţările
membre vin cu un aport de mijloace băneşti pentru alocarea şi repartizarea acestora ulterior.
Necătând la faptul că aceste organizaţii utilizează diverse produse financiare, ele în cele mai dese
cazuri, acordă credite.
Există multe organizaţii multilaterale de dezvoltare, care participă la finanţarea
proiectelor municipale în regiunea noastră. Printe acestea se nominalizează: Banca Europeană
de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială, Banca Asiatică de Dezvoltare, Banca Nordică
de Investiţii şi Banca Europeană de Investiţii. Fiecare organizaţie finanţatoare internaţională are
strategia sa pe perioadă medie şi lungă, care stabileşte priorităţile regionale, preferinţele referitor
la sectoarele economiei şi cerinţele de co-finanţare. Este important că aceste strategii să fie
cunoscute de potenţialii beneficiari, ce depun cerere pentru finanţarea proiectelor municipale,
pentru a asigura identificarea celei mai potrivite organizaţii de finanţare şi o conlucrare eficientă.
Pentru a descrie, în linii generale, organizaţiile finanţatoare internaţionale, sunt prezentate 8
aspecte de bază ale strategiei respectivelor structuri, şi anume: produsul financiar; preferinţele
sectoriale; condiţiile de creditare; cerinţele de co-finanţare; garanţiile; criteriile de bază de
finanţare, beneficiarul; prioritatea regională; (vezi Anexa 19) [111, p.6].

2.4. Concluzii la capitolul 2

Diagnosticarea sectorului de alimentare cu apă din Republica Moldova a permis autorului
efectuarea următoarelor concluzii:
1. În anul 2011 ponderea localităţilor cu sisteme de alimentare cu apă a constituit 21,8%
din total, iar ponderea gospodăriilor conectate la un sistem centralizat de alimentare cu apă a
fost de 67,2%. Dotarea locuinţelor cu SAA în mediul urban este mult mai bună comparativ cu
mediul rural. Ponderea gospodăriilor în mediul urban dotate cu SAA este de 93,5%, iar mediul
rural de 46,3%. Implementarea proiectelor investiţţionale, în localităţile rurale vor lua amploare
şi în perioada ulterioară, necesităţile investiţionale în acest domeniu rămân a fi mari. Localităţile
rurale prioritare, în care, până acum, s-au implementat proiectele investiţionale, au fost cele cu

108
un număr de populaţie mare şi mediu. Este de remarcat faptul că este mai mare ponderea
gospodăriilor dotate cu telefon decât cu SAA sau canalizare. Aceasta demonstrează preferinţele
şi prioritizarea necesităţilor populaţiei cu privire la dotări şi este rezultatul cheltuielilor mari
necesare pentru a beneficia de accesul la sisteme de alimentare cu apă şi canalizare. Proiectele
investiţionale din localităţile rurale sunt finanţate de diverşi donatori precum şi prin contribuţia
financiară a beneficiarilor. În perioada ulterioară finanţarea proiectele investiţionale în
infrastructura de alimentare cu apă se va orienta spre localităţile rurale mici.
2. Consumul specific de apă pentru populaţie, în 2011, a constituit 103 l/pers/zi. Acest
indicator este mult mai mic comparativ cu unele ţări din CSI cum ar fi: Azerbaidjan, Belarus,
Georgia şi Ucraina, precum şi cu unele ţări europene cum ar fi: Germania, Franţa etc. Acest
fenomen se datorează capcităţii reduse de plată ale populaţiei, lipsei dotărilor sanitare în unele
gospodării şi fenomenului de migraţie a populaţiei. După anii '90 consumurile de apă au scăzut
drastic. Astfel, în mediu, consumul de apă per persoană în 24 ore, în 1996 a constituit 459litre,
iar în 2011-103litre, sau a scăzut de 4,5ori. În opinia autorului această scădere se datorează
procesului de contorizare; lipsa, în perioada anilor 1998-2008, a continuităţii de prestare a
serviciului 24 din 24; creşterea tarifului şi reducerea capacităţii de plată a consumatorilor.
Consumul specific de apă pentru populaţie diferă şi în dependenţă de mărimea localităţilor.
Astfel în municipiul Chişinău, consumul mediu pentru populaţie este de 3,7ori mai mare
comparativ cu acelaşi indicator pentru localităţile cu o populaţie de până la 10000locuitori.
3. Întreprinderile ce gestionează sistemele de alimentare cu apă sunt, în mare parte,
întreprinderi municipale şi activează la nivelul unei unităţi teritorial administrative, aceasta face
ca în Republica Moldova să existe multe întreprinderi medii şi mici, cu obiect de activitate
alimentare cu apă, care, activând într-un sector a economiei de scară, în cele mai dese cazuri nu
sunt eficiente financiar.
4. În prezent, sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare urbane sunt gestionate de 36
întreprinderi apă canal. În întreprinderile apă canal analizate activează, în mediu peste
3000persoane. Acestea gestionează în total 2363,3km de reţele de alimentare cu apă.
Capacitatea de producţie a instalaţiilor de captare este utilizată în proporţie de 16,1% pentru
sursele subterane şi 29,4% pentru sursele de suprafaţă. Exploatarea unor sisteme
supradimensionate duce la costuri unitare mari pentru un m3 de apă. În mediu volumul de apă
pierdută a constituit 12,1m3 per kilometru în 24 de ore, aceasta se datorează faptului că în
perioada anilor '90 nu au fost executate renovările necesare a sistemelor de alimentare cu apă şi
gradului mediu de uzură a mijloacelor fixe, care în 2011, a constituit 38,4%. Veniturile totale
din vânzări în 2011 au constituit 262 906,5mii lei, iar cheltuielile totale au constituit
306 717,1mii lei. Per total sistemul activează în pierderi.
109
 5. Pentu anul 2011 tariful mediu, în localităţile urbane, pentru alimentarea cu apă a fost
de 8,89lei/m3. Cu scopul de a reduce tariful pentru populaţie se practică subvenţionarea
încruţişată a tarifului, când agenţii economici şi instituţiile bugetare suportă o parte din cheltuieli
pentru populaţie. Raportul, în mediu, între tariful pentru consumatorii agenţii economici
9,95lei/m3 şi pentru populaţie 8,3lei/m3 a fost de 1,2. Există localităţi în care acest raport
atinge valoare de 5. Acest fenomen provoacă agenţii economici mari să-şi foreze propriile sonde
arteziene şi să renunţe la serviciile întreprinderii apă-canal din localitate. Aceasta, la rândul său,
provoacă creşterea tarifului pentru ceilalţi consumatori. În cele mai dese cazuri, tarifele nu se
aprobă, de autorităţile publice locale, la nivelul costului real al serviciilor. Acoperirea
cheltuielilor de tarif pentru serviciul de alimentare cu apă în 2011 a fost de 0,62.
6. Conform Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din R.
Moldova, necesarul total de investiţii, pentru realizarea scopurilor stabilite, pentru perioada
cuprinsă între anii 2008 şi 2025, este de 1584 milioane lei per an. Pentru a valorifica investiţiile
prognozate, aplicând valoarea efectivă de investiţii din 2008, este nevoie de 77,5 ani,
comparativ cu cei 17 prognozaţi. Valoare investiţiilor necesare în sectorul de alimentare cu apă şi
canalizare este mult prea mare comparativ cu valorile investiţiilor efective.
7. În mediu pentru anii 2010 şi 2011 sursele de finanţare de bază a investiţiilor, în active
materiale, au fost mijloacele proprii, care constituie 22,5% din totalul de investiţii, mijloacele
investitorilor străini constituie 20%, creditele bancare cu 15,7%, bugetul unităţilor administrativ
teritoriale 10,8%, bugetul de stat cu 0% şi alte surse 31%. Este de remarcat faptul că din bugetul
unităţilor administrativ teritoriale s-au finanţat numai 10,8% din totalul de investiţii făcute,
aceasta în situaţia în care întreprinderile apă-canal, în mare parte sunt în proprietatea municipală
şi bugetul municipalităţii ar trebui să fie o sursă importantă de finanţare a investiţiilor în
infrastructura apă-canal. În opinia autorului sursa importantă de finanţate a investiţiilor, în
localităţile urbane, sunt mijloacele investitorilor străini. Din sursa mijloace proprii valoarea
investiţiilor este mică dar se finanţează la multe întreprinderi, pe când investiţiile din surse
mijloacelor investitorilor străini se finanţează în valori mari, dar la un număr redus de
întreprinderi. Investiţiile din surse străine duc la anumite schimbări a indicatorilor de
performanţă a sistemelor de alimentare cu apă, pe când investiţiile din surse proprii nu permit
agravarea situaţiei;
8. Proiecte investitionale în localităţile urbane, în mare parte sunt finanţate de BM şi
BERD etc, pe când în localităţile rurale lista finanţatorilor este mult mai mare. Dacă proiectele
investiţionale în localităţile urbane se axează pe reabilitări, atunci în localităţile rurale proiectele
sunt de reabilitare, dar mai mult de extindere. În cele mai dese cazuri proiectele investiţionale din
localităţile urbane se finanţează prin credite, pe când în localităţile rurale se acordă grant. În
110
acelaşi timp, populaţia din localităţile urbane la momentul implementării investiţiei nu contribuie
financiar, pe când populaţia din localităţile rurale contribuie prin muncă şi bani cu o valoare de
până la 15% din costul proiectului.
9. Rezultatele ancheltei executate de autor, privind sistemele rurale de alimentare cu apă
în raioanele Cahul şi Rîşcani, au dus la următoarele concluzii: în raionul Rîşcani 41% din
localităţile rurale deţin un sistem centralizat de alimentare cu apă, populaţia acestor localităţi
constituie 79% din populaţia rurală a raionului. De aici rezultă faptul că proiectele s-au
implementat în localităţile rurale medii şi mari. Pentru raionul Cahul din totalul de localităţi
rurale 59% au un sistem de alimentare cu apă, iar în acestea locuiesc 67% din populaţie. În
raionul Rîşcani şi Cahul numărul localităţilor rurale este acelaşi şi constituie 53, iar numărul de
populaţie rurală în Rîşcani este de 51mii iar în Cahul 85mii, de aici rezultă faptul că numărul
mediu de populaţie per o localitate este mai mare în Cahul. În ambele raioane numărul mediu de
populaţie per localitate cu sistem de alimentare cu apă este la fel şi constituie aproximativ
1900persoane. Iar în cazul localităţilor fără sistem de alimentare cu apă numărul mediu de
persoane per localitate în Rîşcani este de 490, iar în Cahul este de 1309, aceasta este important
deoarece eficienţa proiectelor investiţionale în localitările rurale cu un număr de populaţie mai
mic de mediu nu sunt eficiente din punct de vedere financiar. Nu toate sistemele de alimentare cu
apă acoperă cu reţele totalul lungimii de drumuri. Necesarul de constucţie a reţelelor de apă în
localităţile cu sistem este mai mare în raionul Rîşcani, comparativ cu Cahulul, şi acest indicator
variază între 30-43% din lungimea totală a străzilor. La fel, nu toate gospodăriile din localităţile
rurale cu sistem de alimentare cu apă sunt conectate la sistem, astfel pentru raionul Cahul numai
43%, iar pentru Rîşcani 30% din gospodării sunt conectate la sistem. Sistemele de alimentare cu
apă în localităţile rurale analizate sunt gestionate de întreprinderi mici care au forme
organizatorico-juridice diverse, există şi asociaţii a utilizatorilor de apă şi secţii pe lângă
primării. Aceste întreprinderi au în mediu 3,5 angajaţi şi nu deţin dotările necesare pentru
întreţinerea sistemelor conform normativelor în vigoare.

111
 3. ANALIZA COST-BENEFICIU – INSTRUMENT DE EFICIENTIZARE A
PROIECTELOR INVESTIŢIONALE DE REABILITARE A SISTEMELOR DE
ALIMENTARE CU APĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

3.1 Optimizarea procesului decizional a proiectelor investiţionale prin utilizarea

analizei cost beneficiu
Activitatea unei întreprinderi de alimentare cu apă se poate derula în mod durabil, numai
cu condiţia de a obţine finanţări din mai multe surse, ce se investesc în bunuri reale, de genul
echipamentelor, serviciilor, în reabilitări a sistemelor existente, în îmbunătăţirea serviciilor
prestate consumatorilor şi în dezvoltarea resurselor umane. Astfel, putem considera ca decizia de
investiţii influienţează toate compartimentele companiei, având repercursiuni în toată aria de
prestare a serviciilor.
În cadrul unei companii pot apărea o serie de necesităţi de proiecte de investiţii ce
trebuie analizate în profunzime pentru a selecta cea mai eficientă variantă de proiect. Decizia de
a alege varianta de proiect de investiţii cade în sarcina analistului financiar, ce va trebui să
compare variantele de proiecte, şi în baza unor studii minuţioase să o aleagă pe cea mai bună.
Decizia de a investi într-un anumit proiect şi întro-anumită variantă are repercursiuni
asupra dezvoltării întregului serviciu, deoarece această investiţie se caracterizează prin
înregistrarea unor cheltuieli iniţiale mari, urmate de intrări de fonduri eşalonate pe întreaga
durată de viaţă a investiţiei. În condiţiile actuale ale serviciilor publice de alimentare cu apă
există mai multe motive de a efectua investiţii:
1. Apariţia şi creşterea cererii parvenită de la consumatori, în special în localităţile medii şi mici
ai RM, datorate îmbunătăţirii condiţiilor de trai;
2. Grad de uzură avansat ai sistemelor de alimentare cu apă, ceea ce duce la prestarea unor
servicii sub nivelul minim cerut de consumatori;
3. Existenţa pe teritoriul RM a mai multor investitori/donatori care finanţează proiecte
investiţionale în sisteme de alimentare cu apă;
4. Activitatea întreprinderilor apă-canal, din punct de vedere financiar, trebuie, cel puţin, să
acopere costurile operaţionale;
Orice investiţie are drept scop creşterea performanţelor, a eficienţei, satisfacerea nevoilor
consumatorilor etc. Orice proiect investiţional trebuie să fie precedat de o analiză de eficienţă a
investiţiei, adică compararea eforturilor cu rezultatele şi/sau efectele, aceasta este o cerinţă
esenţială a conducerii raţionale şi rentabile. Niciodată rezultatele unui proiect investiţional în
domeniul apei nu vor putea fi evaluate şi apreciate dacă nu vor fi analizate în mod special
cheltuielile şi eforturile efectuate pentru realizarea lor. Prin estimarea eficienţei proiectelor
112
investiţionale se identifică atât cheltuielile necesare realizării proiectului cât şi efectele,
rezultatele aşteptate. Alaturi de aspectele financiare proprii obiectivului de investiţii analizat,
trebuie relevate implicaţiile acestuia în ansamblul economiei naţionale, contribuţia lui la
acumularea totală pentru societate, prin compararea "costurilor sociale" cu "efectele sociale".
Proiectele investiţionale pentru localităţile medii şi mici în sectorul de alimentare cu apă
se finanţează prin fonduri nerambursabile. În cele mai dese cazuri aceste proiecte nu sunt
profitabile, deoarece indicatorii de eficienţă financiară rezultaţi în urma analizei cost-beneficiu
financiară sunt negativi. Scopul gestionării unui serviciu de alimentare cu apă nu este obţinerea
profiturilor ci gestionarea sistemelor de alimentare cu apă la nivelul standardelor în vigoare cu
respectarea gradului de suportabilitate a tarifului pentru consumatoriii de servicii.
Astfel proiectele profitabile au acces la finanţare de pe piaţa bancară şi, deci, nu au
nevoie de finanţare nerambursabilă (principiul de bază în finanţările nerambursabile este: grantul
care nu trebuie să fie sursă de profit, finanţarea nerambursabilă acoperă numai ceea ce
beneficiarii nu pot acoperi). Alte proiecte, cu o profitabilitate mai mică (cum este şi cazul
proiectelor investiţionale în sisteme de alimentare cu apă în localităţile mici şi medii din
Republica Moldova), au nevoie de finanţare nerambursabilă, dacă acestea se dovedesc relevante
pentru programele de finanţare la care aplică/ de la care se solicită finanţare.
Activităţile de estimare a eficienţei proiectelor investiţionale pentru sistemele de
alimentare cu apă se execută la etapa de elaborare a studiilor de fezabilitate. Analiza cost-
beneficiu (ACB) este una din metodele cele mai des utilizate în evaluarea proiectelor de
investiții. Pentru a estima valoarea finanţărilor nerambursabile se execută analiza cost beneficiu
financiară, iar pentru a estima eficienţa totală se execută ACB economică. [87, p.4].
Prezentul model se referă la proiectele investiţionale ale căror finanţare se planifică să fie
făcută din bugetul public sau din diverse fonduri ale donatorilor europeni.
În acest context, modelul economico-matematic al ACB oferă sprijin pentru justificări
fundamentate şi luarea deciziilor.
Conform legislaţiei naţionale fundamentarea proiectelor investiţionale în construcţii se
execută obligatoriu pentru obiectele cu destinaţie de producţie, finanţate din bugetul public, cu
valoarea calculată ce depăşeşte 5milioane de lei, în scopul determinării eficienţei lor economice.
Rezultatele fundamentării proiectelor investiţionale în construcţii servesc drept temei pentru
adoptatea deciziilor privind necesitatea economică, posibilitatea financiară şi oportunitatea
investiţiilor în construcţii noi, extinderi, reconstrucţii sau reabilitări, şi reutilarea tehnică a
obiectelor în funcţiune.
Regulamentul de fundamentare a proiectelor investiţionale este prevăzut pentru:

113
 − Investitorii (beneficiarii) proiectelor investiţionale în construcţii;
− Elaboratorii proiectelor investiţionale în construcţii;
− Organele administrative de nivel republican şi local;
− Alţi participanţi la elaborarea şi realizarea proiectelor investiţionale în construcţii,
precum şi pentru alte persoane şi organizaţii, care execută expertiza acestor
proiecte; [80, articolul 1.3.]
Sarcinile de execuţie a ACB în cadrul unui studiu de fezabilitate sunt:
1. Evaluarea oportunităţii economice şi a posibilităţilor financiare pentru realizarea
proiectelor investiţionale;
2. Argumentarea participării investitorilor, fondurilor investiţionale, băncilor, organelor
administrative de stat şi locale la realizarea proiectelor investiţionale;
3. Compararea variantelor de proiect;
4. Expertiza de stat, ramurală şi de alte tipuri ale proiectului investiţional pentru a fi finanţat;
Pe de altă parte, conform cerinţelor europene şi anume, Articolul 40(e) din Regulamentul
1083/2006, autorităţile de management au obligaţia să furnizeze o ACB pentru proiectele majore
care urmează să fie finanţate în cadrul programelor lor operaţionale pentru Politica de coeziune.
Acest lucru face ca ACB să fie, printre altele, un element în luarea deciziilor privind co-
finanţarea proiectelor majore de către UE. [94, p.3]
Analiza financiară efectuată ca parte integrantă a unei ACB pentru un proiect major ar
trebui să aibă ca scop:
• Evaluarea profitabilităţii financiare a investiţiei şi a capitalului propriu (naţional)
• Determinarea contribuţiei corespunzătoare (maxime) din fonduri europene
• Verificarea viabilităţii financiare a proiectului [107, p.7]
ACB, şi anume evaluarea financiară şi economică a proiectului, inclusiv evaluarea
riscului, poate fi completată de alte studii, de exemplu, de analiza cost-eficienţă şi analiza
multicriterială, în cazul în care proiectul este susceptibil să aibă importante efecte nemonetare,
sau de analiza impactului economic în cazul unor efecte macroeconomice semnificative.
Proiectele de investiţii co-finanţate de fondurile europene constituie instrumentele de punere în
aplicare pentru politica de coeziune şi de pre-aderare a UE. Prin intermediul ACB poate fi
măsurată contribuţia unui proiect la bunăstarea unei regiuni sau ţări şi, în acest fel, poate fi
evaluată contribuţia unui proiect de investiţii la obiectivele politicii de coeziune a UE.
Scopul principal al Analizei cost –beneficiu este de a facilita repartiţia mai eficientă a
resurselor societăţii. Articolul 40 litera (e) din Regulamentul 1083/2006 prevede că prezentarea
către Comisie a proiectelor majore în vederea obţinerii sprijinului financiar prin intermediul
114
Fondurilor Structurale sau a Fondului de Coeziune trebuie să fie însoţită de informaţii privind
ACB. În ceea ce priveşte proiectele generatoare de venituri, Comisia a propus simplificarea şi
realinierea metodei (aşa-numita „metodă a diferenţelor de finanţare”) pentru a determina
cuantumul ajutoarelor acordate din Fonduri pentru proiectele generatoare de venituri. Pentru a
asigura consecvenţa, se propune ca statele membre să-şi dezvolte propriul cadru de orientare
luând în considerare aspecte specifice, în special pentru sectoarele de transport şi de mediu.
Pentru determinarea valorii subvenţiei UE, se aplică metoda diferenţelor de finanţare ca bază de
calcul pentru subvenţia UE în proiectele generatoare de venituri, şi prevede că cheltuielile
eligibile nu pot depăşi valoarea curentă a costurilor de investiţii minus valoarea curentă a
venitului net din investiţii în cadrul unei anumite perioade de referinţă corespunzătoare
categoriei de investiţii în cauză. De reţinut faptul această metodă se aplică tuturor proiectelor, nu
doar proiectelor majore. [94, p.3].
Ca regulă generală, pentru toate proiectele ce pot constitui obiectul unei ACB ar trebui să
fie posibilă o estimare a veniturilor probabile, dacă acestea există. Dacă estimarea veniturilor
viitoare se dovedeşte a fi dificilă, se va acorda o atenţie deosebită analizei sensibilităţii şi analizei
riscului.
Capacitatea de contribuţie a populaţiei este un factor cheie şi determină deficitul de
finanţare a proiectelor investiţionale, şi ca urmare necesarul de grant ce trebuie inclus în
aplicaţiile pentru cereri de finanţare prin grant. UE contribuie cu suma minimă care asigură
viabilitatea proiectelor. Banii proveniţi din grantul din UE trebuie folosiţi pentru a subvenţiona
investiţiile din infrastructură care contribuie la atingerea obiectivelor asumate. Suportabilitatea
tarifelor pentru consumatori trebuie sa fie suficient de mare pentru a acoperi costurile de
întreţinere şi exploatare iar grantul ar trebui sa acopere costurile de investiţie care nu sunt
suportabile de populaţia locală.
Procesul de executare a analizei poate părea descurajator şi complex, dar pentru
facilitarea realizării ei, ACB s-a împărţit în 9 paşi, care sunt:
1. specificarea setului de alternative.
2. identificarea subiecţilor care vor primi beneficiile şi acelora care vor suporta costurile.
3. catalogarea impacturilor şi selectarea indicatorilor de măsură (unităţi de măsură).
4. Estimarea cantitativă a impacturilor de-a lungul duratei de viaţă a proiectului.
5. Evaluarea monetară a tuturor impacturilor.
6. Actualizarea valorii beneficiilor şi a costurilor pentru obţinerea valorii actuale.
7. Calcularea valorii nete actualizate (VNA) pentru fiecare alternativă în parte.
8. Efectuarea analizei de sensibilitate.

115
 9. Formularea unei recomandări pe baza VNA şi a analizei de senzitivitate. [29, p.4]
În continuare, autorul prezintă paşii ce trebuie parcurşi în efectuarea ACB pentru
proiectele investiţionale a sistemelor de alimentare cu apă pentru localităţile medii şi mici din R.
Moldova.
1. specificarea setului de alternative.
Pentru proiectele investiţionale de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă pentru
localităţile medii şi mici din RM se porneşte de la 2 variabile: calitatea apei la sursă şi modul de
gestionare a sistemului. Pentru estimarea setului de alternative, privind proiectele investiţionale,
necesare de a fi analizate în procesul de execuţie a ACB, autorul a elaborat Schema de
identificare a opţiunilor de proiect pentru executarea ACB (vezi Anexa 28). Schema de
identificare a variantelor porneşte de la analiza calităţii apei la sursa autohtonă. Dacă calitatea
apei la acestă sursă autohtonă corespunde standardelor în vigoare se va construi un SAA
autohton. Dacă calitatea apei la sursa autohtonă nu corespunde standardelor în vigoare se
analizează calitatea apei la o sursa regională (care poate fi o sondă sau o sursă de suprafaţă cu
staţie de tratare a apei); Dacă calitatea apei la sursa regională nu corespunde standardelor atunci
se va analiza varianta de tratare a apei de la sursa autohtonă. Dacă calitatea apei la sursa
regională corespunde standardelor atunci se va stabili drept alternativă sursa regională. După
care se va analiza varianta de gestiune a sistemului autohton sau gestiunea regională a
serviciului.
Utilizând această schemă se identifică 7 variante de proiect:
1. sistem autohton de alimentare cu apă cu sursă locală cu apă potabilă. Gestionarea
serviciului se va face la nivel de localitate;
2. sistem autohton de alimentare cu apă cu sursă locală cu apă potabilă. Gestionarea
serviciului se va face la nivel regional;
3. sistem autohton de alimentare cu apă cu sursă locală cu apă nepotabilă, care va fi tratată.
Gestionarea serviciului se va face la nivel de localitate;
4. sistem autohton de alimentare cu apă cu sursă locală cu apă nepotabilă care va fi tratată.
Gestionarea serviciului se va face la nivel regional;
5. sistem regional de alimentare cu apă cu sursă din afara localităţii. Gestionarea serviciului
se va face la nivel regional;
6. sistem regional de alimentare cu apă cu sursă din afara localităţii. Gestionarea serviciului
se va face la nivel de localitate. (Gestiunea serviciului de alimentare cu apă se va efectua
de o întreprindere autohtonă, prin procurarea apei de la operatorul regional care
gestionează sursa);

116
 Fiecare din aceste variante trebuie analizată în mod individual, în procesul de execuţie a
ACB, pentru că are o serie de aspecte specifice.
2. identificarea subiecţilor care vor primi beneficiile şi a acelora care vor suporta
costurile.
La această etapă se identifică cei care vor primi beneficiile şi cei care vor suporta
costurile proiectului. În cadrul proiectelor de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă cei
care vor primi beneficiile sunt consumatorii şi întreprinderile apă-canal, iar cei care vor suporta
costurile diferă de la caz la caz.
Beneficiarii proiectelor investiţionale de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă
sunt: întreprinderile apă-canal, care gestionează sistemul respectiv, prin faptul că îmbunătăţesc
starea tehnică a sistemelor pe care le întreţin; îşi reduc costurile de exploatare, pierderile etc,
consumatorii care pot fi din categoriile: populaţia, instituţii bugetare şi agenţi economici etc,
beneficiază de un serviciu mai bun din punct de vedere a calităţii apei, al duratei de furnizare a
serviciului, presiunea apei etc; Beneficiarii proiectelor de investiţii privind reabilitarea sistemelor
de alimentare cu apă sunt bine identificaţi în aria geografică a proiectului.
Cei care suportă costurile privind proiectele investiţionale pot fi: întreprinderea apă-canal,
administraţia publică locală de nivelul i şi II, administraţia publică centrală, instituţiile donatoare,
şi inclusiv populaţia şi agenţii economici ce vor beneficia de rezultatele proiectului.
3. catalogarea impacturilor şi selectarea indicatorilor de măsură (unităţi de măsură).
Pentru proiectele ce prezintă obiectul studiului prezentei teze impacturile se referă la
volumele de servicii utilizate de consumatori şi la veniturile şi cheltuielile privind activitatea
întreprinderii apă-canal în perioada de exploatare a mijloacelor fixe reabilitate. Se estimează
tariful pentru servicii, factura medie per o gospodărie, fluxul mijloacelor băneşti şi altele
elemente ce se vor prezenta în model. Pentru fiecare dintre acestea se stabilesc unităţile de
măsură.
4. Estimarea cantitativă a impacturilor de-a lungul duratei de viaţă a proiectului.
Această etapă constă din cuantificarea tuturor efectelor, pentru fiecare alternativă de
proiect, de-a lungul duratei de viaţă a acestuia. Perioada de referinţă reprezintă numărul de ani
pentru care sunt furnizate previziuni în analiza cost-beneficiu. Previziunile proiectului ar trebui
să includă o perioadă apropiată de durata de viaţă economică a acestora şi destul de îndelungată
pentru a cuprinde impacturile pe termenul cel mai lung. Pentru proiectele de infrastructură de
alimentare cu apă, rezultatele nu sunt imediate ci se propagă pe o perioadă mai mare de timp.
Comisia Europeană recomandă, în baza practicilor acceptate la nivel internaţional, intervalul de
referinţă pentru sectorul „Apă şi mediu” de 30 de ani [36, p.7]. Previziunile se fac cu privire la

117
toate componentele şi anume consumul de servicii, numarul de consumatori, tariful pentru
servicii, factura medie lunară, gradul de suportabilitate, cheltuielile şi veniturile întreprinderii
etc.
5. Evaluarea bănească a tuturor impacturilor.
Analistul urmează să cuantifice fiecare impact. Monetizarea constă în atribuirea unei
valor, în valuta în care se execută studiul. La această etapă se cuantifică monetar şi impacturile
nonmonetare.
6. Actualizarea valorii beneficiilor şi a costurilor pentru obţinerea valorii actuale.
Pentru un proiect ale căror costuri şi beneficii se obţin de-a lungul unei perioade de timp
(ani) este nevoie de o modalitate de însumare a beneficiilor şi a costurilor obţinute în fiecare an.
Beneficiile şi costurile unui proiect ce urmează să se obţină în viitor se actualizează la valoarea
lor prezentă. În modelul prezentat se actualizează fluxul de numerar pentru a obţine valoarea lui
actuală, pentru aceasta se utilizează indicatorul rata de actualizare. Comisia Europeană
recomandă aplicarea unei rate de actualizare financiară de 5,5% în termeni reali, ca valoare
orientativă pentru proiecte de investiţii publice [36, p.8].
7. Calcularea valorii nete actualizate pentru fiecare alternativă în parte.
Valoarea actuală netă a unei alternative se calculează ca diferenţă dintre valoarea actuală
a beneficiilor şi valoarea actuală a costurilor. Regula principală pentru luarea unei decizii, în
cazul când nu există variante, este simplă. Când sunt mai multe alternative la situaţia de fapt,
regula este selectarea alternativei cu cea mai mare VAN. În rezultatul analizei financiare, poate
rezulta o valoare negativă a valorii actuale nete financiare a fluxului de numerar. Această situaţie
se întâmplă des pentru proiectele investiţionale în sisteme de alimentare cu apă pentru localităţi
cu o populaţie medie şi mică. Sau proiectele profitabile, care au VAN financiară pozitivă, au
acces la finanţare de pe piaţa bancară şi, deci, nu au nevoie de finanţare nerambursabilă. Alte
proiecte, cu o profitabilitate mai mică (cum este şi cazul proiectelor investiţionale în sisteme de
alimentare cu apă în localităţile mici şi medii din Republica Moldova), au nevoie de finanţare
nerambursabilă, dacă acestea se dovedesc relevante pentru programele de finanţare la care
aplică/ de la care se solicită finanţare.
În rezultatul analizei economice, suplinind la efectele financiare (VAN financiară) şi cele
nonfinanciare, poate rezulta VAN economică pozitivă şi respectiv proiectul va fi implementat;
8. Efectuarea analizei de sensibilitate.
Poate exista o incertitudine considerabilă atât în ceea ce priveşte impacturile
previzionate, cât şi în evaluarea monetară a fiecărui tip de efect. Analiza de senzitivitate încearcă
să rezolve aceste incertitudini. Ea este destinată identificării variabilelor critice ale proiectului,

118
cu scopul de a fi monitorizate pe întreaga perioadă de implementare a proiectului şi în unele
cazuri în perioada de postimplementare. Acest lucru se realizează prin permiterea modificării
variabilelor în conformitate cu o anumită modificare procentuală. Se consideră critice acele
variabile pentru care o variaţie de 1% (pozitivă sau negativă) dă naştere la o variaţie
corespunzătoare de 5% a valorii de bază a VAN. [36, p.11]
9. Formularea unei recomandări pe baza VAN şi a analizei de senzitivitate.
În general, pentru proiectele de infrastructură, trebuie să se recomande spre finanţare şi
implementare proiectul cu cea mai mare VAN. Iar în baza analizei de senzitivitate se vor stabili
factorii critici privind proiectul investiţional şi catalogarea riscurilor.
Recomandările, realizate în urma efectuării ACB, sunt extrem de necesare persoanelor
responsabile de luarea deciziilor şi trebuie abordate cu o atenţie deosebită, deoarece orice eroare
în calcule poate duce la adoptarea unei decizii ineficiente şi respectiv la cheltuieli mari cu efecte
utile minore.

3.2 Elaborarea modelului economico- matematic al analizei cost-beneficiu pentru

evaluarea eficienţei proiectelor investiţionale în servicii publice de alimentare cu
apă în localităţile medii şi mici din Republica Moldova
Proiectele investiţionale pentru sistemele de alimentare cu apă în localităţile rurale au
valori mult mai mici comparativ cu proiectele investiţionale din localităţile urbane cu numărul
mare a populaţiei. Conform legislaţiei naţionale, pentru aceste proiecte nu este nevoie de a
executa o ACB, însă în opinia autorului anume proiectele investiţionale în SAA în localităţile
mici nu sunt profitabile din punct de vedere financiar şi acestor proiecte le trebuie acordată o
atenţie deosebită în materie de analiză a variantelor de realizare a proiectelor. Suplimentar la
această în Republica Moldova, conform datelor statistice, sunt 1681 de localităţi. [22, p.7] Daca
analizăm topul celor mai populate localităţi din R M., rezultă că numai 8 localităţi au o populaţie
mai mare de 20000. [130] Această ar însemna că modelul, elaborat de autor, ar putea fi utilizat
pentru evaluarea eficienţei proiectelor investiţionale în SAA în 99,5% din localităţile din
Republica Moldova. Proiecte investiţionale în localităţile medii şi mici au, în medie, valoare de
până la 10milioane lei, şi bazândune pe clasificările proiectelor investiţionale din legislaţia
naţională, aceste se consideră medii şi mici. [80, p.8] Dar, numărul proiectelor de acest gen şi
de această valoare este foarte mare, şi respectiv valoarea lor cumulativă este mare.
Pentru proiectele investiţionale privind alimentarea cu apă ce se planifică să fie
implementare în oraşele mari din R.M., în cele mai dese cazuri, investitorii cum ar fi: BM,
BERD au cerinţă obligatorie executarea studiilor de fezabilitate cu o ACB detaliată, şi includ în
bugetul proiectului costurile legate de acestea. Pentru proiectele investiţionale medii şi mici

119
situaţia este diferite, cheltuielile de pregătire a proiectului legate de elaborarea studiilor de
fezabilitate şi, în unele situaţii, proiectele de execuţie se suportă de beneficiari şi/sau de
autorităţile publice locale. Mijloacele financiare alocate pentru aceste studii sunt extrem de mici
şi nu permit antrenarea în executarea lor a companiilor cu experienţă şi cunoştinţe vaste din
domeniu, pentru a analiza situaţia şi a studia mai multe variante de proiect. Aceasta duce la
faptul că decizia de a investi se face fără a avea la bază studiul mai multor alternative, estimarea
consumului de servicii, a tarifului, previziunile privind fiabilitatea sistemului şi eficienţa
serviciului de alimentare cu apă. Anume pentru această categorie de proiecte medii şi mici se
propune utilizarea modelului economico-matematic al analizei cost beneficiu, care are drept
scop calcularea eficienţei proiectelor investiţionale pentru sistemele de alimentare cu apă pentru
localităţile cu o populaţie până la 20 mii locuitori.

Indicatorilor de eficienţă, care se calculează în model, pentru fiecare variantă de proiect

sunt:
1. Venitul net actualizat (V.N.A.) sau valoarea actuală netă financiară a investiţiei
(FNPV/C) sau Net Present Value (NPV) reprezintă fluxul de numerar actualizat. Se calculeaza
ca diferenţă între veniturile totale actualizate şi cheltuielie totale, inclusiv cheltuielile
investiţionale şi operaţionale actualizate la acelaşi moment. Relaţia de calcul este:
d +D d +D d +D
VNA = ∑ Vh ×
1
− ∑ ( I + C ) ×
1
= ∑ [Vh − (I h + Ch )] × 1 h (3.1)
h =1 (1 + a ) h=1
h h h
(1 + a ) h=1
h
(1 + a )
Unde:
VNA- venitul net actualizat;
Vh-venitul în anul h;
Ih- investiţia în anul h;
Ch- cheltuielile operaţionale în anul h;
a- rata de actualizare; [59, p.68; 80 p.33].
Valoarea pozitivă constată oportunitatea investirii mijloacelor băneşti în proiect (iarăşi
pentru proiectele comerciale, care au drept scop obţinerea profiturilor financiare).
2. Rata internă de rentabilitate financiară (RIRF) sau rata internă a rentabilităţii
financiare a Investiţiei (FRR/C) sau Internal Financial Rate of Return (IFRR), exprima acel
nivel al coeficientului de actualizare la care venitul net actualizat este egal cu zero. Exprimă
capcitatea de valorificare a resurselor utilizate pentru realizarea proiectului pe întreaga durată de
viaţă a acestuia. [59, p.68; 80, p.33].

120
 VNA( a1)
RIRF = a1 + × (a1 − a2 ) (3.2)
VNA( a1) − VNA( a 2)
Unde:
VNA - Venitul Net Actualizat
a1- valoarea ratei de actualizare, în cazul în care VNA(a1)>0;
a2- valoarea ratei de actualizare, în cazul în care VNA(a2)<0;
Atunci când se analizează mai multe proiecte de alternetivă, este preferabil proiectul
cu cea mai mare valoare a RIRF.
Dacă proiectul este finanţat integral din contul creditului unei bănci comerciale, (caz
foarte rar întâlnit în cazul proiectelor investiţionale de alimentare cu apă), valoarea IRR indică
plafonul dobînzii bancare, depăşirea căreia face proiectul nerentabil.
Pentru a calcula indicatorii de eficienţă necesită de a identifica fluxul de numerar al
proiectului. În această situaţie este nevoie de a stabili veniturile şi cheltuielile privind acest
proiect. Pentru a estima veniturile este nevoie de a calcula volumul de servicii de alimentare cu
apă facturate şi tariful pentru aceste servicii. Cheltuielile se împart în cheltuieli investiţionale şi
cheltuieli operaţionale. Cheltuielile investiţionale depind de: costurile unitare de construcţie,
numărul beneficiarilor şi valoarea fizică a necesarului de a fi construit, cum ar fi: lungimea şi
diametrul reţelelor de alimentare cu apă, numărul şi volumul castelelor şi/sau rezervoarelor,
numărul şi caracteristicile referitor la înălţimea şi debitul staţiilor de pompare etc. Cheltuielile
operaţionale depind de caracteristicile sistemului cum ar fi: lungimea reţelelor de alimentare cu
apă, numărul staţiilor de pompare, înălţimile de pompare, debitul apei pompate etc. La fel
cheltuielile operaţionale depind şi de tarifele pentru materialele şi serviciile furnizate din
exterior, precum şi de cuantumul minim garantat al salariului. Volumul de servicii facturate
depinde de consumul specific de servicii de alimentare cu apă precum şi de gradul de conectare a
populaţiei la sistemul de alimentare cu apă. Indicatorul tariful, care este necesar pentru estimarea
veniturilor, depinde de cheltuielile operaţionale şi de volumul de servicii facturate.
Valorile pentru fiecare din indicatori se previzionează pentru o perioadă de 30 ani şi
apoi se actualizează pentru a putea fi calculaţi indicatorii de eficienţă (vezi figura 3.1).

121
 Fig. 3.1. Modelul economico- matematic al analizei cost-beneficiu pentru proiectele
investiţionale SAA
Sursa: elaborată de autor

Modelul este elaborată în document Excel şi exprimă: „Costurile unitare privind

lucrările de construcţie-montare pentru sistemul de alimentare cu apă; „Costul investiţiei”;
„Cheltuielile de amortizare”; „Volumele de servicii şi analiza de suportabilitate”; „ Necesarul de
personal şi cheltuieli privind remunerarea muncii”; „Cheltuielile cu energia electrică”; „Bugetul
activităţii operaţionale”; „Efecte nonfinanciare”, „Indicatorii de eficienţă” şi „Analiza de
senzitivitate”.
Utilizarea modelului se face separat pentru fiecare variantă de implementare a unui
proiect investiţional. Variantele au fost prezentate în paragraful 3.1. al prezentei teze la
compatimentul în care au fost explicaţi paşii ce trebuie parcurşi în procesul de executare a ACB.
Primul pas numit: „Specificarea setului de alternative” se va face utilizând schema de
identificare a opţiunilor de proiect. (vezi Anexa 28).
„Costurile unitare privind lucrările de construcţie-montare pentru sistemul de
alimentare cu apă”;
La elaborarea acestor costuri unitare s-a studiat tehnologia lucrărilor de construcţie
montări pentru sistemele de alimentare cu apă. Preţurile s-au estimat, utilizând programul
122
WinSmeta 2000, care utilizeauă metoda de resurse în baza Codului Practic 01.01.2001 [34]
„Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de
resurse” în preţurile medii pentru 2011-2012.
Tehnologia lucrărilor de construcţie montări include următoarele tipuri de lucrări:
pregătirea terenului, lucrări de terasament, lucrări de reglare şi montare etc. Pentru calcularea
valorii de deviz a lucrărilor de construcţii şi montări au fost utilizate acte normative şi norme de
elaborare a devizelor, care se referă la normele de deviz pentru lucrările de terasament, de
instalaţii de alimentare cu apă, lucrări de construcţii industriale, locuinţe şi social –culturale,
lucrări de instalaţii sanitare şi lucrări de drumuri. (vezi tabelul 3.1) [34, p.30]
Tabelul 3.1. Norme utilizate în calcularea valorilor de deviz
Denumirea Cod
Indicatori de norme de deviz pentru lucrări de terasamente TS 1981
Indicatori de norme de deviz pentru lucrări de instalaţii de alimentare AC 1981, 2010
cu apă şi canalizare la construcţii edilitare, civile, industriale şi social-
culturale
Indicatori de norme de deviz pentru lucrări de conducte pentru G 1981
transport şi distribuţie a gazelor şi lichidelor petroliere
Indicatori de norme de deviz pentru lucrari de constructii industriale, C 1981
agrozootehnice, locuinţe şi social-culturale
Indicatori de norme de deviz la lucrari de drumuri D 1981
Indicatori de norme de deviz la lucrari de instalaţii sanitare S 1981
Cataloage de preţuri la materiale şi echipamente Situaţie 2011-2012
Sursa: elaborată de autor în baza normativelor în construcţii
Pentru estimarea valorii de deviz la cheltuielile directe rezultate s-au aplicat cheltuielile
limitate. Autorul a prezentat cotele procentuale utilizate, în Tabelul 3.2. Acestea s-au referit la:
− Asigurările sociale şi medicale;
− Cheltuielile de transport a materialelor;
− Cheltuielile de regie:
− Beneficiu de deviz;
− Cheltuielile de depozitare; [34, p30]
Tabelul 3. 2. Cheltuielile limitate prevăzute în devize, %
Denumirea cheltuielilor Valoare adnotare
indirecte
Asigurarea socială şi medicală 26,5 De la cheltuielile privind manopera
Transportarea materialelor 4 De la cheltuielile materiale
Cheltueli de regie 14,5 De la total cheltuieli directe
Cheltueli de regie 76 De la cheltuielile privind manopera (pentru
montare utilaj)
Beneficiu de deviz 6 De la total cheltuieli directe
Cheltuieli de depozitare 1,2 De la costul utilajului şi echipamentului
Sursa: elaborată de autor în baza [34, p.30]
123
 Pentru acest model s-au utilizat diametrele de ţevi de alimentare cu apă cuprinse între:
40 şi 315mm, castele de apă cu volumul cuprins între 15 şi 50m3 şi costurile unui branşament.
Aceste valori au rezultat din analiza de către autor a 26 proiecte de execuţie, studiul
caracteristicilor tehnice ale sistemelor de alimentare cu apă existente în localităţile cu o populaţie
de până la 20mii din raioanele Cahul, Rîşcani, Orhei, Rezina şi altele, executate în procesul de
diagnosticare a serviciului rural de alimentare cu apă. În urma studiilor realizare de autor, un
sistem local de alimentare cu apă, în mediu, constă dintr-o sondă arteziană, din care apa este
pompată în castel, ce se situiază în cel mai înalt loc din localitate, şi apoi distribuită gravitaţional
către consumatori. Pentru estimarea valorii de deviz a costurilor investiţionale unitare este nevoie
de a stabili materialul conductelor şi respectiv adâncimea de pozare a acestora. Astfel, conform
studiilor realizate de autor, materialul utilizat pentru sistemele de alimentare cu apă este
polietilena şi respectiv adâncimea de pozare a conductei, cu condiţia de rezistenţă la îngheţ este,
în mediu, de 1,3m. Categoria de cheltuieli privind montarea pompelor a fost inclusă separat în
model, în care expertul, ce va executa analiza, va include datele respective. La fel în tabelul de
costurile unitare s-a inclus şi costurile pentru un branşament şi privind procurarea dotărilor
tehnice pentru întreprinderea ce va gestiona sistemul de alimentare cu apă. Aceste costuri,
privind branşarea consumatorilor şi dotările thnice, pentru unii investitori nu sunt eligibile. În
această situaţie, în dependenţă de sursele de finanţare a investiţiilor expertul ce execută analiza,
va include sau nu aceste costuri unitare.
„Costul investiţiei”.
Include tabelul pentru calcularea valorii lucrărilor de construcţie montaj pentru sistemul
de alimentare cu apă. Suplimentar la cheltuielile directe privind construcţia obiectelor, s-au
inclus şi alte categorii de lucrări cum ar fi: lucrările de proiectare, lucrările de pregătire a
terenului, lucrări de supraveghere tehnică a obiectelor în construcţii şi alte cheltuieli. Acestea s-
au stabilit aplicând un anumit procent la valoarea de construcţie a obiectului;
Tabelul care calculează valoarea investiţiilor, reprezintă tabelul cu costurile unitare
privind lucrările de construcţie montaj şi datele privind valoarea fizică a investiţiilor precum şi
alte lucrări adiţionale acestora. Utilizatorul trebuie să întroducă cantităţile necesare cu privire la
lungimea reţelelor şi să le separe în lungimi de reţele ce vor avea nevoie de demolare şi refacere
de asfalt şi lungimi de reţele ce vor fi instalate în zone fără acoperire cu asfalt. Sunt specificate şi
costurile necesare cu privire la construcţia branşamentelor, staţiilor de pompare de ridicare a
presiunii, a staţiilor de asupra puţurilor şi a instalaţiilor de tratare a apei. Lungimele de reţele se
întroduc în baza valorilor reale privind lungimile de drumuri pe care urmează să se instaleze
reţelele de alimentare cu apă. Diametrele se specifică în dependenţă de zona de deservire şi

124
volumul de apă necesar de a fi transportat. La această etapă este utilă consultarea unui inginer
privind sistemul de alimentare cu apă previzionat de a fi construit/reabilitat. (vezi Anexa 29)
La finalul tabelului rezultă suma totală pentru cheltuielile directe a lucrărilor de
construcţie montări pentru sistemul de alimentare cu apă. Suplimentar la acestea s-au inclus şi
cheltuielile indirecte a proiectului, şi anume valoarea ponderii şi baza de aplicare a procentului,
(vezi tabelul 3.3). Aceste lucrări se referă la: proiectare, supervizare, impozite, taxe, pregătirea
terenului etc. Procentele de aplicare s-au utilizat conform legislaţiei naţionale, precum şi
studiilor executate în baza cerinţelor europene.
Tabelul 3.3. Procentele utilizate pentru previzionarea cheltuielilor indirecte
Denumirea în Denumirea în Cerinţe Cerinţe Notă
engleză română europene, nationale,
% %
Commissioning Comision punere în 1,0 De la cheltuielile de
operă constructie montari
Detailed design Lucrările de 1,5 10 De la cheltuielile de
proiectare constructie montari
Supervision of Supervizarea 3,5 De la cheltuielile de
works lucrărilor de constructie montari
construcţii şi
montări
Site Pregătirea terenului 1,0 De la cheltuielile de
preparation/ constructie montari
mobilization
Taxes and fees Impozite şi taxe 0,5 De la cheltuielile de
manoperă
Contingencies Cheltuieli 10 2 De la cheltuielile totale
neprevăzute fara taxe.
Sursa: elaborată de autor în baza [34, p.17, 100]
Programul de implementare a proiectului, care va fi necesar pentru previziunea
indicatorilor se execută în dependenţă de valoarea proiectului şi capacităţile de implementare ale
antreprenorului. (vezi tabelul 3.4) În acest caz utilizatorul trebuie să identifice numărul de ani
necesari pentru implementarea proiectului şi ponderea de valorificare în fiecare din aceşti ani.
Autorul, în prezentul exemplu a previzionat următoarea repartizare: 5% pentru primul an, 10%
pentru anul 2, 25% pentru anul 3, 48% pentru anul 4 şi 12% pentru anul 5.

Tabelul 3.4. Programul de implementare

Anul 2012 2013 2014 2015 2016 Total
Ponderea de valorificare % 5 10 25 48 12 100
Valoarea proiectului valorificată mii lei
Sursa: elaborată de autor

125
 „Cheltuielile de amortizare”;
Tabelul de calcul a uzurii mijloacelor fixe repartizează valoarea investiţiei pe
componente de mijloace fixe şi anume: reţele de alimentare cu apă, castel de apă, utilaj de
pompare, sonda arteziană etc. Durata de funcţionare a mijlocului fix s-a stabilit în baza
„Clasificatorului privind durata de funcţionare a mijloacelor fixe şi activelor nemateriale” din
anexa 1 din „Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale” [48, anexa 1]. Tabelul de calcul
a uzurii mijloacelor fixe (vezi tabelul 3.5.), estimează uzura mijloacelor fixe pentru 1 an, precum
şi repartizarea uzurii pentru toată perioada de efectuare a previziunilor din model. Astfel din
mai multe categorii de mijloace fixe cel mai repede se vor uza pompele după care vor urma
sondele arteziene, reţelele şi echipamentul electric şi reţelele.
Tabelul 3.5. Calculul cheltuielilor privind uzura mijloacelor fixe
Valoarea Durata Valoarea 2014 2015 2016
mijloacelor de funct amortiz
fixe, mii lei (ani) anuale,
mii lei
Sistemul de alimentare cu apă
castelul şi zona sanitară 0 16 0,00 0,0 0,0 0,0
pompa 219 8 27,31 27,3 27,3 27,3
retelele apa 2 881 50 57,62 57,6 57,6 57,6
sonda arteziana 0 15 0,00 0,0 0,0 0,0
retele si echipament 0 25 0,00 0,0 0,0 0,0
electric
Total pentru sistemul de 1 364 84,9 84,9 84,9 84,9
alimentare cu apă
Valoarea cheltuielilor deductibile 15% 465,0
pentru reparaţie
Comerciale şi administrative
imprimanta 3 3 1,00 1,0 1,0 1,0
calculator 5 3 1,67 1,7 1,7 1,7
Total pentru comercial şi 8 2,7 2,7 2,7 2,7
administrativ
Valoarea cheltuielilor deductibile 15% 1,2
pentru reparaţie
Uzura totala 3 108 87,6 87,6 87,6 87,6
Sursa: elaborată de autor în baza Catalogului mijloacelor fixe [48]
Repartizarea pe ani s-a facut în baza duratei utile de funcţionare a mijlocului fix şi a
sumei uzurei anuale ce revine pentru fiecare categorie de mijloace fixe. La finele a 30 de ani s-a
calculat valoarea rămasă. În modelul prezentat, valoarea rămasă se va stabili numai pentru
categoria de mijloace fixe reţele de alimentare cu apă, ale căror durată de funcţionare este de 50
ani. Din totalul valoarii lucrărilor de construcţii, pentru categoria mijloacelor fixe reţele de apă
revine o pondere mai mare.

126
 Chieltuieli de întreţinere a mijloacelor fixe nu vor depăşi suma permisă de 15% din
baza valorică a categoriei respective de proprietate. [35, art.27, alin. 8 lit.a]
„Volumele de servicii şi analiza de suportabilitate”;
Acest capitol prezintă volumele de servicii facturate şi analiza gradului de
suportabilitate a tarifelor. (vezi tabelul 3.6.) Scopul acestui tabel este identificarea gradului de
suportabilitate a tarifului pentru serviciul de alimentare cu apă, care va rezulta în urma
implementării proiectului investiţional.
Tabelul 3.6. Evoluţia volumelor de servicii facturate şi a gradului de suportabilitate.
Denumirea indicatorului Abreviere um
Populaţia totală din localitate Ptot Nr
Numarul total de gospodarii Gtot Nr
Persoane ce beneficiaza de servicii de alimentare cu apă Pa Nr
Rata de conectare la serviciul de alimentare cu apă Rca
Consum individual de apă Cinda litre/per/zi
Volumul de apă facturat per an pentru populaţie Vafp mii m3
Volumul de apă facturat pentru alte categorii de consumatori Vafa mii m3
Volum total de apă facturat Vaf mii m3
Volumul de apă pentru necesitati tehnologice si pierderi Vap mii. m3
Volumul de apă dobîndită Vad mii. m3
Tariful 1m3 apă Ta Lei/m3
Volum de servicii apă consumate per abonat Vaab m3/locuinta/luna
Numărul persoanelor în medie per abonat Pma nr.
Factura medie per abonat Fma lei/lună
Venitul mediu persoana Vp lei/luna
Venitul mediu pe familie - medie Vf lei/luna
Rata medie de suportabilitate Rsup %
Sursa: elaborată de autor
În model o atenţie deosebită, în opinia autorului, trebuie acordată tarifului pentru
serviciile de alimentare cu apă. Conform “Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a
localităţilor din R.M.”: „nivelul tarifelor trebuie ajustate până la mărimea cheltuielilor de
producţie, dar nu mai mult de de plafonul de 4% din venitul mediu pe familie”[51, p.24]. În
opinia autorului această definiţie nu este realistă, deoarece noţiunea de „tarif” trebuie să fie
înlocuită cu noţiunea de „factură medie”, care ar însemna tariful înmulţit cu volumul de servicii
facturate într-o perioadă dată. Pe de altă parte conform literaturii de specialitate [13, p.21],
pentru a evalua suportabilitatea investiţiei de către populaţie, trebuie să se calculeze rata de
suportabilitate a tarifului (care reprezintă media cheltuielilor pentru serviciul furnizat (adica
factura pentru serviciul de alimentare cu apă şi canalizare), în comparatie cu media venitului pe
familie) şi să discute suportabilitatea tarifelor industriale şi casnice preconizate. Diferenaţa dintre
aceste abordări este esenţială. Pentru a prezenta numeric această diferenţă, autorul a executat o

127
comparaţie prin următorul calcul: de exemplu dacă considerăm o familie din trei persoane, cu un
venit mediu per persoană/lună de 1507,3lei [125], ar rezulta un venit lunar de 4 522lei per
familie. Din această sumă 4% ar reprezenta 180,8lei. În opinia autorului, dacă se citează
definiţia suportabilităţii tarifului conform Strategiei, ar rezulta că: „tariful pentru 1m3 de apă şi
canalizare nu ar trebui să depăşească 180lei”. Pe de altă parte, conform celei de a doua definiţie,
plafonul maxim al facturii pentru apă şi canalizare ar rezulta 180lei. Consumul mediu per
gospodărie, pornind de la un consum zilnic de 78litre/persoană/zi, ar fi de 6,8m3/lună. Dacă
raportăm plafonul facturei de 180lei la consumul lunar per gospodărie ar rezulta un tarif mediu
de 26,5lei/m3 pentru ambele servicii de alimentare cu apă şi de evacuare a apelor menagere.
În concluzie definiţia confuză care apare în strategie, conform calculelor executate de
autor în calitate de exemplu, demonstrează o diferenţă de 7 ori dintre valorile terifului stabilite
drept plafon maxim.
În opinia autorului, definiţia corectă s-ar referi la: Gradul de suportabilitate a tarifului
reprezintă valoarea facturii medii lunare (pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare)
raportată la venitul mediu per familie”. La fel, luând în consideraţie faptul că în RM consumul
specific de apă este mic, definiţia ar trebui sa includă şi un consum normativ, utilizat pentru
calcularea acestui indicator.
Gradul de suportabilitate plafon al tarifului variază în diferite ţări în dependenţă de
nivelul de dezvoltare a acesteia, şi este: 1% - pentru ţările cu o economie naţionala dezvoltată (de
exemplu Germania, Franţa etc); 2-3% - pentru ţările cu o economie naţională mai puţin
dezvoltată; 4-5% - pentru ţări în curs de dezvoltare a economiei naţionale; > 5% - pentru ţările
din lumea a treia.
Analiza gradului de suportabilitate din model porneşte de la identificarea populaţiei
totale din localitate şi a populaţiei care se va conecta la serviciile de alimentare cu apă.
Persoane ce beneficiaza de servicii de alimentare cu apă, s-au estimat utilizând
formula:

Pa = Ptot × Rca (3.3)

Unde:
Pa- persoane ce beneficiaza de servicii de alimentare cu apă, persoane
Ptot- populaţia totală din localitate, persoane
Rca – rata de conectare a populaţiei la serviciile de alimentare cu apă, raport
Indicatorul numărul populaţiei totale din localitate şi numărul de gospodării este
cunoscut de utilizatorul modelului, în baza datelor prezentate de autoritatea publică locală pentru

128
care se execută analiza. Informaţia privind rata de conectare previzionată se furnizează la fel de
autoritatea publică locală, în baza întrunirilor efectuate cu populaţia, chestionării şi /sau în baza
cererilor parvenite de la cetăţeni. Rata de conectare se consideră ponderea cererilor de conectare
din total gospodării în localitate. Aplicând această rata la numărul total de populaţie rezulta
valoarea indicatorului numărul populaţiei ce beneficiază de servicii.
Pentru a identifica cererea de servicii se calculează volumul anual de apă facturată
pentru populaţia şi pentru alte categorii de consumatori.
Volumul anual de apă facturată pentru populaţie s-a estimat utilizând formula:

Pa × Cind × 365
Vafp = (3.4)
1000 × 1000
Unde:
Vafp -volumul de apă facturat per an pentru populaţie, mii m3
Pa- persoane ce beneficiaza de servicii de alimentare cu apă,
Cinda - consum individual de apă, litre/persoană/zi
365-zile într-un an
Volumul anual de apă facturată pentru populaţie se calculează plecând de la indicatorii:
numărul de persoane ce vor beneficia de servicii; consumul specific de servicii de alimentare cu
apă per o persoană. Pentru a transforma volumul zilnic în volum anual rezultatul se va înmulţi
cu 365, iar pentru a transforma litrii în mii m3 se va raporta dublu la 1000.
Indicatorul consumul individual de apă inclus în model a rezultat în urma execuţiei de
către autor a anchetei în raioanele Cahul şi Rîşcani, a analizei diagnostic a serviciilor urbane,
precum şi a observaţiilor realizate în activitatea sa profesională în procesul de elaborare a
studiilor de fezabilitate pentru diverse localităţi rurale din R.M.
Indicatorul consumul individual de apă utilizat în model, include şi consumul de apă a
instituţiilor bugetare, care în localităţile mici din R.M. se referă la: grădiniţă de copii, gimnaziu,
liceu, sediul primăriei etc.
Volumul de apă facturat pentru alte categorii de consumatori se va identifica în
baza informaţiilor primite de la autoritatea publică locală, şi va fi dependent de tipurile de agenţi
economici existenţi în localitatea respectivă şi de domeniul lor de activitate.
Volum total de apă facturat, se calculează în baza formulei de mai jos:

Vaft = Vafp + Vafa (3.5)

Unde:
Vaft-volumul de apă facturat per total per an, mii m3

129
 Vafp -volumul de apă facturat pentru populaţie per an, mii m3
Vafa-volumul de apă facturat pentru alte categorii de consumatori per an, mii m3
Volumul total de apă facturat reprezintă suma volumelor de apă facturată pentru
populaţie şi pentru alte categorii de consumatori.
Dar pentru a identifica volumul total de apă necesar de a fi captat necesită să fie
identificat volumul de apă pentru necesităţi tehnologice şi volumul de pierderi per an.
Volumul de apă pentru necesităţi tehnologice şi pierderi per an s-a estimat utilizând
formula:

Vap = Vaf × P (3.6)

Unde:
Vap - volumul de apă pentru necesitati tehnologice şi a pierderilor per an, mii m3
Vaf -volumul total de apă facturat per an, mii m3
P- ponderea pierderilor din volumul de apă facturat, %
Ponderea volumului de apă pentru necesităţi tehnologice şi a pierderilor din volumul de
apă dobândit s-a aplicat în baza rezultatelor anchetei în raioanele Cahul şi Rîşcani şi a analizei
diagnostic a serviciilor urbane pentru diverse localităţi din R.M.. Ponderea apei pierdute, în
analiza acestui indicator se calculează de la volumul apei dobândite. În cazul prezentului model
volumul de pierderi s-a estimat de la volumul de apă facturată.
Următorul indicator, necesar de a fi calculat, este volumul de apă dobândit.
Volumul de apă dobândită per an, s-a estimat utilizând formula:

Vad = Vaft + Vap (3.7)

Unde:
Vad - volumul de apă dobândit, mii m3
Vap - volumul de apă pentru necesitati tehnologice si pierderilor per an, mii m3
Vaft - volumul de apă facturat total per an, mii m3
Volumul de apă dobândită rezultă din suma volumului de apă facturată şi volumul de
apă pentru necesităţi tehnologice şi pierderi. Acest indicator este necesar pentru calcularea
ulterior a consumului de energie electrică.
În scopul calculării gradului de suportabilitate a tarifului este necesar trecerea de la
consumul individual de apă la consumul per gospodărie. Pentru aceasta este necesar de a calcula
numărul mediu de persoane per gospodărie sau abonat.

130
 Numărul persoanelor în medie per abonat, s-a estimat utilizând formula:

Ptot
Pma = (3.8)
Gtot
Unde:
Pma- numărul persoanelor în medie per abonat, persoane/abonat
Ptot – numărul total al populaţiei din localitate, persoane
Gtot - numărul total de gospodării din localitate, gospodarii
Indicatorul s-a calculat, în mediu, pornind de la numărul total de populaţie din localitate
raportat la numărul total de gospodării.
Pasul următor este estimarea volumului lunar de apă facturată pentru o gospodărie.
Volum de servicii de alimentare cu apă facturat per abonat s-a estimat utilizând
formula:
Cind × Pma × 30
Vafab = (3.9)
1000
Unde:
Vafab - volum de servicii de alimentare cu apă facturat per abonat, m3/ab/lună
Cinda - consum individual de apă, litr/per/zi
Pma - numărul persoanelor în medie per abonat, persoane/abonat
Indicatorul, volumul de servicii facturate sau consumate, s-a calculat pornind de la
consumul individual de apă per o persoană zi, care s-a înmulţit cu indicatorul persoane în mediu
per abonat (adică gospodărie). Acest rezultat s-a înmulţit cu 30 de zile pentru a transforma
indicatorul din volum zilnic în volum lunar. Rezultatul s-a împărţit la 1000 pentru a transforma
litrii, de la indicatorul consumul individual de apă, în metrii cubi, unitate de măsură necesară
pentru indicatorul calculat.
Indicatorul volumul de servicii de alimentare cu apă facturat per abonat este necesar în
următoarea etapă pentru a calcula factura medie per abonat.
Factura medie per abonat, s-a estimat utilizând formula:

Fma = Vafab × Ta (3.10)

Unde:
Fma- factura medie per abonat, lei/luna/abonat
Vafab- volum, de servicii de alimentare cu apă, facturat per abonat, m3/ab/lună

131
 Ta - tariful pentru 1m3 apă, lei/m3
Factura medie per abonat se calculează pornind de la volumul de apă facturată per
abonat, care se înmulţeşte cu tariful aprobat pentru 1m3 de apă. Tariful pentru serviciul de
alimentare cu apă este calculat şi se introduce automat din tabelul „Bugetul activităţii
operaţionale”.
Pentru a calcula gradul de suportabilitate a tarifului pentru categoria de consumatori
populaţia este necesar identificarea venitului mediu per familie.
Venitul mediu pe familie, s-a estimat utilizând formula:

Vt a = Vt p × Pma (3.11)

Unde:
Vta – venitul mediu pe abonat, lei/abonat/lună
Vtp – venitul mediu pe persoană, lei/persoană/lună
Pma - numărul persoanelor în medie per abonat, pers/abonat.
Venitul mediu per abonat se calculează prin înmulţirea venitului mediu per persoană
lună cu numărul mediu de persoane per abonat. Datele privind venitul mediu per persoană se
utilizează din baza de date a Biroului Naţional de Statistică, sau dacă există asementea date în
primăria din localitatea pentru care se execută studiul. Numărul de persoane în medie per abonat
a fost calculat mai devreme.
La acest moment sunt ambii indicatori necesari pentru calcularea gradului de
suportabilitate a tarifului.
Rata medie de suportabilitate a tarifului, s-a estimat utilizând formula:

Fma
Rsup = × 100 (3.12)
Va
Unde:
Rsup- rata medie de suportabilitate a tarifului, %
Fma- factura medie per abonat, lei/luna/abonat
Va – venitul mediu pe abonat, lei/luna/abonat
Rata de suportabilitate a tarifului reprezintă raportul dintre factura medie lunară per
abonat şi venitul mediu lunar per abonat. Pentru a transforma în procente se înmulţeşte cu 100%.
Acest indicator este unul de plafonare a creşterii tarifelor pentru serviciile de alimentare
cu apă şi canalizare, deoarece întreprinderile ce gestionează sistemele de alimentare cu apă
activează în condiţii de monopol natural şi activitatea lor nu este reglementată de concurenţă.

132
 „Necesar de personal. Cheltuieli privind remunererea muncii”;
Pentru stabilirea necesarului de personal, s-a utilizat „Normativul de Personal a
muncitorilor, ocupaţi la lucrări de exploatare a reţelelor, staţiilor de epurare şi de pompare a
sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare” [12]. Aplicând normativele din acest document
pentru fiecare din mijloacele fixe a rezultat necesarul de muncitori. Normativele s-au aplicat la
valori fizice cum ar fi: lungimea reţelelor de alimentare cu apă, capacitatea staţiilor de pompare
apă (de treapta I şi II), numărul de pompe pentru staţiile hidrofor, numărul de sonde arteziene ce
necesită a fi deservite, numărul de castele de apă, etc. Normativele de personal de întreţinere,
pentru fiecare din aceste categorii de mijloace fixe, se prezintă în Anexa 30, tabelul A30.1..
Utilizatorul introduce datele privind volumele fizice ale sistemului de alimentare cu apă ce
necesită exploatat, şi în baza normativelor introduse în tabel se calculează necesarul de personal
pentru întreţinerea sistemului respectiv. Pentru estimarea numărului de personal comercial, s-a
utilizat normativul în baza numărului de consumatori ai sistemului, iar pentru personalul general
şi administrativ s-a utilizat drept bază numărul de personal comercial şi muncitori. (vezi Anexa
30, tabelul A 30.2) Aceste date vor fi transferate în „Bugetul activităţii operaţionale”, în baza lor
se vor estima cheltuielile privind retribuirea muncii.
„Cheltuielile cu energia electrică”;
Cheltuielile cu energia electrică se previzionează în baza datelor din paşapotrul tehnic
al pompelor şi în baza volumului de apă planificat spre dobândire. Volumul de apă planificat
spre dobândire s-a estimat în tabelul „Volumele de servicii şi Analiza de suportabilitate”.
Tabelul „Cheltuielile privind energia electrică”, prezintă datele cu privire la tipurile de pompe de
apă. Aceste tiputi de pompe au fost cel mai des utilizate pompe de apă, care au rezultat din
cadrul studiului sondelor arteziene în raioanele Cahul şi Rîşcani executate de autor. În cadrul
studiului din raionul Cahul au participat 29 de localităţi şi s-au analizat 176 de sonde arteziene şi
respectiv pompele pentru fiecare dintre ele. În cadrul studiului din raionul Rîşcani au participat
29 de localităţi şi s-au analizat 109 de sonde arteziene şi respectiv pompele pentru fiecare dintre
ele. (vezi tabelul 3.7.) Conform rezultatelor analizei cele mai des utilizate pompe în sondele
arteziene ale raionului Cahul sunt pompele de tipul: HP 6-6,3-125 cu 18% din total, HP 6-6,3-85
şi HP 6-4-190 cu a cîte 13% din total şi HP 6-10-140 cu 11%.

133
 Tabelul 3. 7: Rezultatele studiului cu privire la tipul pompei
Marca, Nr. r. Cahul Nr. r. Riscani Total Pondere din total,
tipul pompei %
HP 6-4-130 6 0 6 2
HP 6-4-190 23 1 24 9
HP 6-6,3-85 23 0 23 8
HP 6-6,3-125 32 0 32 11
HP 6-10-140 19 20 39 14
HP 6-10-185 16 16 32 11
HP 6-10-235 2 5 7 3
HP 8-16-140 3 4 7 3
altele 42 4 46 16
fară date 10 54 64 23
Total 176 104 280 100
Sursa: elaborată de autor
Conform rezultatelor studiului cele mai des utilizate pompe în sondele arteziene ale
raionului Rîşcani sunt pompele de tipul: HP 6-10-140 cu 19% din total, HP 6-10-185 cu 15%
din total şi HP 6-10-235 cu 5% din total.
Ca urmare a cumulării datelor din ambele raioane au rezultat următoarele ponderi:
pompele de tipul HP 6-10-140 cu 14% din total, HP 6-6,3-125 şi HP 6-10-185 cu a câte 11%
din total şi HP 6-4-190 cu 9% şi HP 6-6,3-85 cu 8% din total
Pentru estimarea cheltuielilor privind consumul de energie electrică este necesar de a
cunoaşte volumul de apă previzionat spre dobândire şi tipul agregatului de pompare. În situaţia
în care se cunoaşte ce agregat de pompare este necesar de a fi montat, din paşaportul tehnic a
acestui utilaj se introduc în tabel următoarele date: productivitatea cu unităţile de măsură m3/h şi
puterea motorului cu unităţile de măsură kw/h.
Pentru a calcula necesarul de energie electrică anuală se calculează orele de lucru a
agregatului de pompare din an. Această se obţine prin raportarea volumului de apă necesar de a
fi dobândit la productivitatea efectivă a agregatului de pompare. Valoarea productivităţii
agregatului de pompare se poate obţine din paşaportul tehnic sau din datele de catalog al
agregatului de pompare.

Vad ÷ 1000
hla = (3.13)
PDap
Unde:
hla – numărul de ore de lucru per an a agregatului de pompare, h/an
Vad - volumul de apă dobândit, mii m3

134
 PDmot - productivitatea agregatului de pompare, m3/h
Acest indicator se obţine prin raportarea volumului de apă dobândită la productivitatea
efectivă a agregatului de pompare.
Orele de lucru a pompei din 24 de ore a rezultat din raportarea numărului total de ore
de lucru din an la 356 de zile.
La acestă etapă cunoscând numărul de ore de lucru a agregatului de pompare, se poate
calcula consumul de energie electrică.

Caee = hla × PTmot (3.14)

Unde:
Caee-consumul anual de energie electrică, kWh
hla – numărul de ore de lucru per an a agregatului de pompare, h/an
PTmot - puterea motorului, kWh
Consumul de energie electrică per an se obţine prin înmulţirea orelor de lucru per an la
puterea motorului efectivă a agregatului de pompare.

Caee × Tee
Chee = (3.15)
1000
Unde:
Chee-cheltuielile anuale de energie electrică, mii lei
Caee-consumul anual de energie electrică, kWh
Tee - tariful pentru energia electrică, lei/kWh
Cheltuielile cu energie electrică s-au obţinut prin înmulţirea consumului de energie
electrică la tariful unui kWh în vigoare. Pentru a transfoema unităţile valutare lei în mii lei se
împarte la 1000 (vezi Anexa 31).
În situaţia în care nu se cunoaşte ce agregat de pompare este necesar de a fi montat,
autorul a calculat valori medii pentru indicatori. În această situaţie se utilizează Anexa 31,
tabelul A31.2, unde pentru indicatorii, productivitatea pompei şi puterea motorului, au fost
estimate valori medii. Anexa 31, tabelul A31. 1 prezintă tabelul de calcul pentru situaţia în care
se cunosc bine parametrii agregatelor de pompare. Datele rezultate din aceste tabele de calcul a
cheltuielilor privind energia electrică se transpun în: „Bugetul activităţii operaţionale”, la
capitolul cheltuieli privind energia electrică.
„Bugetul activităţii operaţionale”;
Pentru estimarea bugetului activităţii operaţionale, privind gestiunea sistemului de
alimentare cu apă, s-au analizat următoarele componente: volumul de apă facturat; cheltuielile
135
privind retribuirea muncii; asigurările sociale şi medicale; cheltuielile privind energia electrică;
cheltuielile privind întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe; uzura mijloacelor fixe; cheltuieli
privind materialele; impozitele şi taxele şi alte cheltuieli
Indicatorul 1: „Volumul de apă facturat” s-a utilizat conform datelor din „Volumele de
servicii şi Analiza de suportabilitate”. Volumul de servicii facturate s-a obţinut din înmulţirea
numărului de persoane ce utilizează serviciul cu consumul zilnic de apă per o persoană şi cu 365
de zile. Unităţile de măsură litri s-au transformat în m3. Pentru estimarea acestui indicator s-au
utilizat rezultatele analizei consumului întreprinderilor din grupul 1 şi 2 sau a localităţilor cu o
populaţie de până la 20mii de locuitori. (vezi anexa 32). La fel s-au utilizat datele benchmarking
pentru Republica Moldova. (vezi Anexa 9 şi 10).
„Cheltuielile privind retribuirea muncii”
Cheltuielile privind retribuirea muncii s-au estimat în baza datelor privind necesarul de
personal, ce s-a calculat în tabelul „Necesar de personal”. Salariul minim s-a stabilit de
1 300lei/lună, în conformitate cu legislaţia în vigoare [54 p.1] (vezi tabelul 3.8.)
Tabelul 3.8 Calculul cheltuielilor privind retribuirea muncii.
Denumirea Necesarul de Salariu Cheltuieli salariu
compartimentului personal, pers mediu, mii total, mii lei an
lei luna

sistemul de alimentare cu apă 4,42 1,30 68,89

administrativ şi comercial 8,36 2,10 210,78
Total 12,78 279,67
Sursa: elaborată de autor în baza [12].
Asigurarea socială şi medicală s-au calculat conform legislaţiei în vigoare. Conform
legii bugetului asigurărilor sociale de stat, [60, anexa 3] angajatorul achită 23% la fondul de
salarizare. Conform legislaţiei în vigoare privind asigurările medicale, [65, p.1] prima de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în procente la salariu se stabileşte în mărime
de 3,5% pentru angajator.
Conform Tabelului 3.1 din Hotărârii Guvernului RM nr. 756 din 02 iulie 2007 cu
privire la Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (2008-2010) [52], se prezivionează evoluţia
cotelor impozitelor sociale. Aceste previziuni nu s-au realizat efectiv, dar s-au aplicat pentru
perioada de după 2015. În model cheltuielile privind asigurarea socială şi medicală până în 2014
constituie 26,5%. În perioada 2015-2020 acest procent descreşte de la 25,5 la 23,5%.
La valorile cheltuielilor privind retribuirea muncii din primul an de exploatare s-au
aplicat tendinţele rezultate din analiza indicatorilor pentru întreprinderile din grupul 1 şi grupul
2 (vezi Anexa 32).

136
 „Cheltuielile privind consumul de energie electrică”
Cheltuielile privind consumul de energie electrica s-au estimat luând ca bază calculul
din tabelul „Cheltuielile cu energia electrică”, la care s-au aplicat tendinţele rezultate în urma
studiului pentru localităţile din grupul 1 şi 2, (vezi Anexa 32). La fel evoluţia cheltuielilor
privind consumul de energie electrică s-a corelat cu volumul de apă dobândită.
„Cheltuielile privind întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe”.
Pentru aceste categorii de cheltuieli s-a pornit de la faptul că în conformitate cu Codul
Fiscal [35, art. 27, alin. 8, lit. (a)], se permite spre deducere 15% din valoarea mijloacelor fixe.
Cu cât durata de exploatare a mijloacele fixe este mai mare cu atât acest procent tinde spre
maxim, adică 15. Această suma, ce constituie 15% de la valoarea iniţială a mijloacelor fixe s-a
previzionat pentru anul 23 din durata de exploatare a mijloacelor fixe, şi acest indicator a avut o
tendinţă de descreştere din anul 2034 până în 2012, şi o tendinţă de creşrere din anul 2034 până
în 2041. La fel şi pentru acest indicator tendinţele s-au aplicat din cadrul studiului cheltuielilor
pentru grupul 1 şi 2. (vezi Anexa 32).
„Cheltuielile privind uzura mijloacelor fixe”.
Pentru acest indicator s-au utilizat informaţiile din tabelul: „Cheltuielile de
amortizare”. Aceste date au rezultat din repartizarea valorii investiţiilor pe categorii de mijloace
fixe conform Catalogului mijloacelor fixe şi durata de exploatare a acestor categorii de mijloace
fixe.
„Cheltuielile privind impozitele şi taxele”.
Pentru acest indicator s-a analizat ponderea cheltuielilor privind impozitele şi taxele în
total cheltuieli pentru perioada 2003- 2011, pentru întreprinderile din grupul 1 şi 2, Anexa 32 şi a
rezultat 2,4% din total cheltuieli.
„Alte cheltuieli”.
Pentru acest indicator s-a analizat ponderea altor cheltuieli în total cheltuieli, ce au
inclus analiza cheltuieli pentru perioada 2003- 2011, pentru întreprinderile din grupul 1 şi 2,
adică pentru întreprinderile ce gestionează sisteme de alimentare cu apă în localităţile cu o
populaţie de până la 20mii (vezi Anexa 32).
„Total cheltuieli”
Acest indicator este suma tuturor cheltuielilor previzionate şi anume: cheltuielile
privind salariul şi asigurarile, cheltuielile cu energia electrică, cheltuielile privind uzura,
cheltuielile privind întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe, cheltuielile privind impoziltele şi
taxele şi alte cheltuieli.
Total cheltuieli rezultă din adunarea tuturor categoriilor de cheltuieli analizate.

137
Chtot = Chsal + Chas + Chee + Chîr + Chuz + Chit + Chal (3.16)
Unde:
Ch tot- cheltuieli totale
Ch sal- cheltuieli privind retribuirea muncii
Chas- cheltuieli privind asigurarile sociale
Ch ee- cheltuielile privind energia electrică
Ch îr-cheltuielile privind întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe
Ch u- cheltuielile privind uzura
Ch it- cheltuieli privind impozitele şi taxele
Ch al- alte cheltuieli

Costul 1m3 pentru serviciului de alimentare cu apă este egal cu cheltuielile totale
raportate la volumul de apă facturat.

Chtota
Ca = (3.17)
Vatf
Unde:
Ca-costul unui m3 de apă, lei/m3;
Ch tota- cheltuieli totale pentru serviciul de alimentare cu apă, mii lei;
Vatf-volumul total al apei facturate per an, mii m3;
Costul 1 m3 de apă este un indicator care arată cât trebuie să coste 1m3 de apă, la
condiţiile de facturare a serviciilor existente, pentru ca întreprinderea să-şi recupereze costurile.
Însă, în practică, nu întotdeauna costul devine tarif, în cele mai dese cazuri tariful aprobat este
sub nivelul costului.
Tariful aprobat pentru 1m3 de apă s-a estimat pornind de la costul 1m3 de apă şi s-a
aplicat indicatorul acoperirea cheltuielilor de tarif. Indicatorul acoperirea cheltuielilor de tarif a
rezultat din studiul pentru întreprinderile apă- canal din 2003 până în 2011. Valoarea medie a
acestui indicator pentru întreprinderile ce gestionează sisteme de alimentare cu apă în localităţi
cu o populaţie de până la 10mii de locuitori precum şi de la 10 la 20mii, constituie 0,81. În
model s-a aplicat valoarea de 0,81. (vezi tabelul 3.9.)
Tabelul 3. 9. Evoluţia indicatorului acoperirea cheltuielilor de tarif pentru grupurile 1 şi 2.
Acoperirea 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Media
cheltuielilor de tarif
Grupul 1 0,73 0,65 0,70 0,81 0,90 1,00 0,84 0,83 0,85 0,81
Grupul 2 0,77 0,75 0,76 0,77 0,86 0,87 0,85 0,83 0,87 0,81
Sursa: elaborată de autor
138
 Tariful s-a estimat pornind de la costul 1m3 de apă cu aplicarea indicatorului acoperirea
cheltuielilor de tarif, după următoarea formulă:

Ta =C a × Acta (3.18)
Unde:
Ta- tariful aprobat pentru 1m3 de apă;
Ca-costul unui m3 de apă, lei/m3;
Act- acoperirea cheltuielilor de tarif pentru apă;

Toţi indicatorii prezentaţi au fost incluşi în tabelul cu calculele „Bugetul activităţii

operaţionale”. (vezi tabelul 3.10) Indicatorii pentru primul an de exploatare s-au utilizat cei
rezultaţi în foile de calcul pentru fiecare indicator, după cum s-au descris mai sus.
Luând drept bază datele din primul an, autorul a aplicat coieficienţii pentru previziunea
indicatorilor de bază din bugetul activităţii operaţionale (vezi Anexa 33).
Tabelul 3.10 : Bugetul activităţii operaţionale
Denumirea indicatorului UM

Rezultatul activităţii operaţionale mii lei

Volumul de apă facturat 1000 m3
Venituri din activitatea de alimentare cu apă mii lei

Total cheltuieli de exploatare fara amortizare mii lei

Total cheltuieli mii lei
Cheltuieli privind retribuirea muncii mii lei
Cheltuieli privind asigurările sociale şi medicale mii lei
Cheltuieli privind energia electrica mii lei
Cheltuieli de întreţinere şi reparaţie a mijloacelor fixe mii lei
Cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe mii lei
Cheltuieli privind impozite şi taxe mii lei
Alte chletuieli mii lei

Costul
Costul 1m3 de apă lei/m3
Tariful aprobat 1m3 apă lei/m3
Acoperirea cheltuielilor de tarif
Sursa: elaborată de autor

În situaţia în care, expertul, care va realiza ACB economică, va putea estima efectele
nonfinanciare autorul a prezentat punctele reper ale acestei analize. (vezi Anexa 34).

139
 Pentru a putea previziona evoluţia indicatorilor de bază din model autorul a executat
ancheta privind sistemele rurale de alimentare cu apă în raionale Cahul şi Rîşcani. Iar pentru
zonele urbane, autorul a analizat indicatorii necesari modelului în 33 de întreprinderi din
sectorul de alimentare cu apă şi canalizare, care de fapt, reprezintă majoritatea localităţilor
urbane din R. Moldova. Autorul a analizat indicatorii pentru fiecare an din perioada 2003-2011,
precum şi a calculat tendinţele acestora pe întreaga perioadă analizată.
Un indicator important ce caracterizează întreprinderea apă-canal este numărul de
consumatori deserviţi. Pentru a identifica valorile tendinţelor indicatorilor de performanţă,
autorul a repartizat întreprinderile analizate în mai multe grupe în dependenţă de numărul de
consumatori pe care îi deserveşte. Întreprinderile SA „Apă-Canal Chişinău” şi Î.M. „Regia Apă-
Canal” Bălţi au fost separate de celelalte întreprinderi deoarece sunt cele mai mari întreprinderi
din acest sector. Celelalte 31 de întreprinderi s-au împărţit în 4 grupe, după cum urmează:
Grupul 1: Întreprinderi ce deservesc până la 10 mii de locuitori include 8
întreprinderi, care sunt: Întreprinderea Municipală „Gospodăria Comunal-Locativă” Briceni,
Întreprinderea Municipală „Regia Comunal Locativă” Cricova, Întreprinderea Municipală
„Regia Comunal Locativă” Ciorescu, Întreprinderea Municipală „Comunservice” Criuleni,
Întreprinderea Municipală Comunală „Floreni - Service”, Direcţia de Producţie „Apă-Canal”
Teleneşti, Întreprinderea Municipală „Apă-Canal” Cantemir şi Direcţia de Producţie „Apă-
Canal” Ştefan Vodă. Numărul total de consumatori pentru grupul 1 este de 60,2mii.
Grupul 2: Întreprinderi ce deservesc de la 10 la 20 mii de locuitori include 15
întreprinderi, care sunt: Întreprinderea Municipală ”Servicii Comunale” Glodeni, Direcţia de
Producţie „Apă –Canal” Făleşti, Direcţia de Producţie „Apă-Canal” Rîşcani, Direcţia de
Producţie „Apă-Canal” Sîngerei, Întreprinderea Municipală „Apă-Canal” Donduşeni, SA
„Servicii Comunale” Floreşti, Întreprinderea Municipală „Amen-Ver” Hînceşti, Întreprinderea
Municipală „Serviciul Comunal Locativ” Rezina, Întreprinderea Municipală „Gospodăria de
Alimentare cu Apă şi Canalizare” Nisporeni, Întreprinderea Municipală „Gospodăria Comunal
Locativă” Călăraşi, Întreprinderea Municipală „Apă-Canal” Anenii Noi, Întreprinderea
Municipală „Apă-Canal” Taraclia, Întreprinderea Municipală „Apă-Canal” Basarabeasca,
Întreprinderea Municipală Direcţia de Producţie a Gospodăriei Locativ Comunale Leova şi
Întreprinderea Municipală „Apă-Canal” Vulcăneşti. Numărul total de consumatori pentru grupul
2 este de 214,5mii.
Grupul 3: Întreprinderi ce deservesc de la 20 la 30 mii de locuitori include 4 sau 5
întreprinderi, care sunt: Întreprinderea Municipală „Apă-Canal” Edineţ, Întreprinderea
Municipală „Apă-Canal” Drochia, Întreprinderea Municipală „Су-Канал” Comrat,

140
Întreprinderea Municipală „Apă-Termo” Ceadîr-Lunga şi Întreprinderea Municipală „Apă-
Canal” Străşeni. Numărul total de consumatori pentru 4 întreprinderi este de 94mii locuitori iar
pentru 5 este de 115,1mii.
Grupul 4: Întreprinderi ce deservesc de la 20 la 30 mii de locuitori include 4
întreprinderi, care sunt: Întreprinderea Municipală „Apă-Canal” Ungheni, Întreprinderea
Municipală „Direcţia de Apă şi Canalizare” Soroca, Întreprinderea Municipală Regia „Apă-
Canal” Orhei şi Întreprinderea Municipală „Apă-Canal” Cahul. Numărul total de consumatori
pentru grupul 4 este de 147,7mii.
Pentru aceste întreprinderi s-au analizat următorii indicatori:
1) consumul specific de apă, (litre/persoană/zi);
2) volumul apei facturate, (mii m3/an);
3) tariful mediu pentru serviciul de alimentare cu apă, (lei/m3);
4) tariful mediu pentru serviciul de canalizare, (lei/m3);
5) acoperirea cheltuielilor de tarif pentru serviciul de alimentare cu apă;
6) acoperirea cheltuielilor de tarif pentru serviciul de canalizare;
7) cifra de afaceri, (mii lei);
8) cheltuieli totale, (mii lei);
9) costul vânzărilor, (mii lei);
10) cheltuielile comerciale şi administrative, (mii lei);
11) cheltuielile privind retribuirea muncii, (mii lei);
12) cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe, (mii lei);
13) cheltuieli privind consumul de energie electrică, (mii lei);
14) cheltuieli privind materialele, (mii lei);
15) cheltuieli privind impozitele şi taxele (mii lei);
Rezultatele evoluţiilor indicatorilor de performanţă analizaţi, ai întreprinderilor apă-
canal urbane, se prezintă separat pe grupe în Anexa 32. Astfel, pentru primul grup de
întreprinderi, care deservesc sisteme de alimentare cu apă în localităţi cu o populaţie de până la
10mii de locuitori, consumul specific de servicii de alimentare cu apă constituie
37,83litre/persoană/zi. În opinia autorului acest indicator nu are o tendinţă pronunţată de creştere,
în perioada analizată, 2003-2011, el a variat, înregistrând scăderi comparativ cu anul anterior în
2005, 2008 şi 2010. În mediu pentru aceşti ani indicatorul a crescut cu 7% comparativ cu anul
anterior. În 2003 valoarea indicatorului a constituit 26,3, iar în 2011 a crescut până la
43,9litre/persoană/zi. (vezi Anexa 32).

141
 Consumul mediu de apă în grupul 1 de întreprinderi este mai mare comparativ cu
întreprinderile din grupul 2 şi grupul 3, dar mai mic comparativ cu grupul 4. Aceste date
demonstrează că în localităţile urbane cu o populaţie mai mare de 30mii locuitori consumul
specific de a apă este mai mare. Indicatorul gradul de acoperire a cheltuielilor de tarif pentru
serviciul de alimentare cu apă, în toate cele 4 grupe este relativ egal, şi variază în mediu de la
0,74 la 0,82.
Tariful pentru serviciile de alimentare cu apă este relativ egal, şi oscilează între 11,45 şi
15,73lei/m3. O creştere mai mare a tarifului comparativ cu anul precedent, în mediu, a avut loc
pentru grupul 4 de întreprinderi. Dar acest fenomen se explică prin faptul că comparativ cu alte
grupuri de întreprinderi, în grupul 4 tariful de la care a început analiza tendinţelor a fost de
3,41lei/m3, pe când pentru celelalte trei grupuri acesta a fost un pic peste 5lei/m3. S-a observat o
tendinţă conform căreia, cu cât întreprinderea deserveşte un număr mai mare de consumatori, cu
atât creşterea tarifului este mai mare compartiv cu anul precedent. Diferenţele între aceste
grupuri de întreprinderi, pentru indicatorul, tariful mediu pentru apă, nu este mare.
Cifra de afaceri pentru toate cele 4 grupuri de întreprinderi este în creştere, şi nu a avut
cazuri de scădere comparativ cu anul anterior. Pentru primele două grupuri de întreprinderi, cu
populaţia până la 20mii, cifra de afaceri a crescut în mediu cu 16% anual comparativ cu anul
precedent, pe când pentru celelalte două grupuri de întreprinderi, cu populaţia de peste 20mii
consumatori, cifra de afaceri a crescut în mediu cu 14% anual comparativ cu perioada anterioară.
Acest indicator a evoluat relativ la fel pentru toate cele patru grupe de întreprinderi, valoarea
maximă de creştere a fost înregistrată pentru grupul 1 şi 2 în 2007 iar pentru grupul 3 şi 4 în
2008, deoarece perioada este una de creştere economică. Aceasta permite autorului să facă
concluzia că creşterea economică se răsfrânge asupra întreprinderilor apă-canal mai repede în
localităţile mici.
Cheltuielile totale variază în perioada analizată, şi în mediu cresc cu 11-15% comparativ
cu anul precedent. Cea mai mare rată de creştere a cheltuielilor s-a înregistrat în 2007, iar cea
mai mică sau o descreştere în 2011. Cele mai mari variaţii a acestui indicator s-au observat
pentru întreprinderile din primul grup, ceea ce demonstrează că întreprinderile apă-canal mici
sunt influienţate mai puternic de perturbaţiile din mediul comparativ cu întreprinderile mari.
Astfel, dacă pentru întreprinderile din primul grup creşterea maximă a fost de 144%, iar scăderea
a reprezentat 90% din valoarea anului precedent, pe când pentru grupul 4 de întreprinderi
creşterea maximă a constituit 133% iar scădere nu a avut loc. (vezi Anexa 32).

142
 „Indicatorii de eficienţă”;
Pentru proiectele investiţionale se utilizează mai mulţi indicatori de eficienţă a
investiţiilor. (vezi tabelul 3.11).
Tabelul 3. 11. Indicatori de eficienţă a proiectelor investiţionale
Denumirea indicatorului
Conform metodologiei Bancii Europene Conform metodologiei naţionale UM
pentru Investiţii şi a Băncii Mondiale

Valoarea investitiei mii lei

Valoarea Netă Financiară Actualizată a Efectul net recalculat (NPV) mii lei
Investiţiei (FNPV)
Rata Internă a Rentabilităţii Financiare a Rata internă a veniturilor %
Investiţiei (RIRF) investiţiilor (RIR)
Sursa: elaborată de autor în baza [59, p. 68; 80, p. 33]
Conform metodologiei naţionale indicatorii de eficienţă a proiectelor investiţionale din
construcţii sunt prezentaţi în anexa 4, tabelul A4.1. Indicatorii de eficienţă a proiectelor
investiţionale conform metodologiei Programului de Dezvoltare a Unităţilor Municipale faza II,
care au o serie de particularităţi se prezintă în Anexa 4, tabelul A4.2 [59, p.68]. „Indicatorii de
eficienţă” include tabelul de calcul şi aplică, la veniturile şi cheltuielile estimate în „Bugetul
activităţii operaţionale”, coieficientul de actualizare, calculează Rata internă a rentabilităţii
financiare a Investiţiei (RIRF) şi Valoarea actuală netă financiară a investiţiei (VANF).
Veniturile şi cheltuielile totale fără uzură privind serviciul de alimentare cu apă s-au
inclus cele din „Bugetul activităţii operaţionale”. Costurile privind investiţia s-au inclus cele din
„Costul investiţiei”. S-au utilizat datele din tabelul cu Programul de implementare. Cheltuielile
totale reprezintă suma cheltuielilor de exploatare (fără uzură) şi cheltuielile privind investiţia.
Bugetul activităţii operaţionale actualizat, necesar pentru a calcula indicatorii de performanţă şi
însăşi indicatorii de performanţă se prezintă în Anexa 41.
„Analiza de senzitivitate”;
Analiza de senzitivitate este destinată identificării variabilelor critice ale proiectului.
Acest lucru se realizează prin permiterea modificării variabilelor în conformitate cu o anumită
modificare procentuală. Se consideră critice acele variabile pentru care o variaţie de 1%
(pozitivă sau negativă) dă naştere la o variaţie corespunzătoare de 5% a valorii de bază a NPV
sau VNA. [71, p.45]. Rezultatele obţinute prin analiza de senzitivitate pot fi întroduse în tabel şi
prezentate sub forma unei diagrame.
Utilizarea modelului economico-matematic al ACB este extrem de util în procesul de
identificare a variantei de implementare a proiectului investiţional, deoarece permite, prin
modificarea câtorva variabile, efectuarea tuturor calculelor în mod automat, şi prezentarea

143
rezultatelor, privind indicatorii de eficienţă, decidenţilor. Proiectele investiţionale privind
sistemele de alimentare cu apă din Republica Moldova au un set ce caracteristici individuale,
care au fost aplicate în model, aceste se referă la consumul specific de servicii, relieful
localităţilor, costurile unitare a lucrărilor de construcţie montaj şi altele. Modelul prezentat de
autor este util pentru întreprinderile apă-canal, investitorii şi beneficiarii care planifică
implementarea proiectelor investiţionale în servicii publice de alimentare cu apă.

3.3 Aplicaţii practice ale modelul economico- matematic al analizei cost-beneficiu.

Pentru prezentarea rezultatelor studiilor realizărilor practice prin utilizarea modelului
economico-matematic al analizei cost-beneficiu, autorul a utilizat datele reale din mai multe
localităţi rurale din R.M. precum şi pentru aceleaşi localităţi, autorul a analizat mai multe
variante privind proiectele investiţionale.
Pentru a aplica în practică modelul economico-matematic al analizei cost beneficiu,
autorul a executat o serie de modelari privind implementarea proiectelor investiţionale pe baza
datelor reale colectate în raionul Cahul, precum şi din alte localităţi rurale din R.M. După cum
va prezenta autorul, proiectele investiţionale privind sistemele de alimentare cu apă, în
localităţile rurale medii şi mici din R.M. nu sunt eficiente şi, pentru a fi fiabile, au nevoie de
finanţare nerambursabilă din partea diverşilor donatori. O soluţie în acest sens ar fi extinderea
serviciului de alimentare cu apă din localităţile urbane, de exemplu, în localităţile rurale
limitrofe. Extinderea serviciului se poate executa atât prin extinderea fizică a infrastructurei
sistemelor de alimentare cu apă, cât şi extinderea numai a managementului. Cu scopul
identificării eficienţei financiare a proiectelor de alimentare cu apă, prin extinderea serviciului de
la oraşul de reşedinţă a raionului în localităţile rurale, autorul va utiliza modelul economico-
matematic al analizei cost beneficiu elaborat, pe baza datelor efective colectare şi analizate de
autor din raionul Cahul. Variantele de proiect analizate de autor au fost:
1. Gestiunea sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu se va face de o întreprindere
creată în localitatea rurală, (în varianta consumurilor de apă efective din localităţile rurale ale
raionului Cahul);
2. Gestiunea sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu se va face de o întreprindere
creată în localitatea rurală, (în varianta consumurilor de apă la nivelul normativelor);
3. Gestiunea sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu se va face de ÎM “Apă-Canal”
Cahul, (în varianta consumurilor de apă efective din localităţile rurale ale raionului Cahul);

144
 4. Gestiunea sistemelor de alimentare cu apă a satelor Roşu, Manta, Paşcani şi Crihana
Veche se va face de ÎM “Apă-Canal” Cahul, (în varianta consumurilor de apă efective din
localităţile rurale ale raionului Cahul);
Oraşul Cahul dispune de o întreprindere municipală ce gestionează sistemul de alimentare
cu apă şi canalizare din localitate, numită Î.M. “Apă-Canal” Cahul. Ea este în proprietarea
municipalităţii, în anul 2011 a avut o cifra de afaceri de 14,5milioane lei. În cadrul întreprinderii
activează 177 de angajaţi. Întreprinderea municipală este pe locul 5 din topul întreprinderilor
urbane de alimentare cu apă şi canalizare din R. M., după cifra de afaceri din anul 2011.
Întreprinderea alimentează cu apă 12 700abonaţi din categoria populaţia, ceea ce
constituie în mediu 28mii de personae, la fel conectaţi la sistem sunt şi 442 agenţi economici şi
33 instituţii bugetare. Sursa de alimentare cu apă a oraşului Cahul este rîul Prut. Apa din râu este
tratată în staţia de tratare a apei, care are o capacitate de proiect de 17,4mii m3/24ore, şi la
moment este utilizată în proporţie de 32,1%.
Primul exemplu, de calcul a eficienţei proiectului investiţional elaborat de autor, este
pentru satul Roşu din raionul Cahul, care se află la o distanţă extreme de mica de oraşul Cahul şi
anume de 5km. Populaţia totală a localităţii este de 3 780, iar numărul de gospodării 948. În
localitate funcţionează un gimnaziu cu 200 de elevi şi gradiniţă cu 125 de copii. Pentru a asigura
cu apă populaţia din localitate s-a utilizat în calitate de sursă- staţia de tratare din oraşul Cahul.
Caracteristicele fizice ale sistemului, ce reprezintă lungimile şi diametrele reţelelor din satul
Roşu se prezintă în tabelul 3.12.
Tabelul 3.12. Descrierea sistemului de alimentare cu apă din s.Roşu
Denumire indicator um Valoare
Lungimea reţelelor de alimentare cu apă Dn 110mm m 900
Lungimea reţelelor de alimentare cu apă Dn 90mm m 1 500
Lungimea reţelelor de alimentare cu apă Dn 75mm m 2 500
Lungimea reţelelor de alimentare cu apă Dn 63mm m 3 300
Lungimea reţelelor de alimentare cu apă Dn 50mm m 2 200
Lungimea reţelelor de alimentare cu apă Dn 40mm m 3 900

Staţii de pompare hidrofor buc 2

Sursa: elaborată de autor în baza datelor Primăriei Roşu
Aplicând aceste date în tabelul de „Cheltuieli investiţionale” s-a estimat valoarea
investiţiei care a constituit 3 100mii lei. S-a previzionat implementarea respectivului proiect în 2
ani.
În baza datelor privind cheltuielile investiţionale, autorul a calculat cheltuielile privind
uzura mijloacelor fixe.

145
 Pentru următoarea etapă s-a elaborat tabelul de calcul a volumelor de servicii şi analiza
de suportabilitate.
Autorul, pentru indicatorul numărul total de populaţie din localitate, a aplicat o tendinţă
relativ constantă, cu scăderi neimportante. Aceasta s-a utilizat pentru că satul Roşu nu este un
sat specific pentru R. M., în care populaţia are o tendinţă accentuată de scădere, deoarece satul
este situat la periferia oraşului Cahul, care este centrul economic al zonei de sud a RM.
Luînd în consideraţie faptul că la momentul construcţiei unui sistem de alimentare cu apă,
nu toate gospodăriile se conectează la acesta din primul an, autorul a previzionat o rată de
conectare de 72%. Acest fenomen, după părerea autorului, se datorează următorilor factori:
în localităţile rurale migraţia populaţiei este mare,
lipsa mijloacelor financiare disponibile la momentul construcţiei sistemului;
existenţa fântânilor mină în curte precum şi alte motive.
Rata de conectare la sistem utilizată în model în varianta analizată este mai mare
comparativ cu alte rate, care au rezultat din ancheta executată de autor, deoarece satul Roşu este
la o distanţă mică de oraşul Cahul şi o parte mare din populaţia acestei localităţi muncesc în
oraş. Rata de conectare se modifică pe parcursul perioadei analizate, prin creştere, dar nu atinge
cota de 100%, deoarece în practică astfel de cazuri se întâmplă extrem de rar. Creşterile ratelor
de conectare s-au previzionat pentru perioadele de creştere economică. Rata maximă de
conectare se obţine de 98%.
Consumul de servicii per gospodărie, s-a considerat de autor, pentru primul an de
activitate, de 45litre/persoană/zi. Acesta a rezultat pe baza datelor obţinute din ancheta realizată
de autor, pentru localităţile rurale cu caracteristici demografice şi economice asemănătoare.
Consumul specific de apă are o tendinţă de creştere, în primii ani de exploatare a sistemului,
deoarece, în această perioadă populaţia îşi dotează gospodăriile cu sisteme sanitare interioare.
Ulterior conform formulelor incluse în model se calculează volumul de apă facturat
total, inclusiv cel facturat pentru agenţii economici. Aplicând la total volum de apă facturat
ponderea pentru volumul de apă pentru necesităţi tehnologice şi a pierderilor se obţine
indicatorul de pierderi. În prezentul model s-a utilizat ponderea de 33%. Pe parcursul anilor
acestă valoare, din cauza creşterii uzurii fizice a sistemului, creşte.
Pentru a afla volumul total de apă necesar de a fi procurată este necesar de a aduna
volumul total de apă facturat cu volumul pierderilor de apă. Acest indicator este necesar pentru
calcularea consumului de energie electrică şi a cheltuielilor privind procurarea apei.
Factura medie per gospodărie s-a calculat prin înmulţirea volumului de apă facturată
per gospodărie cu tariful pentru 1m3 de apă. Aplicând factura per gospodărie la venitul mediu

146
per familie a rezultat gradul de suportabilitate a tarifului. Tariful pentru serviciile de alimentare
cu apă s-a aplicat din ”Bugetul activităţii operaţionale”. Venitul mediu per persoană s-a inclus
în baza datelor statistice din RM. După cum s-a prezentat mai sus, gradul de suportabilitate a
tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, conform Strategiei naţionale, nu
trebuie sa fie mai mare de 4%. Luând în consideraţie faptul că prezenta analiză se referă numai la
serviciul de alimentare cu apă, autorul propune stabilirea plafonului de 2,5%, deoarece anumite
categorii de cheltuieli comerciale şi administrative se vor raporta între costul 1m3 de apă şi
canalizare, la momentul existenţei acestor două servicii. În analiza prezentată de autor în nici un
an, gradul de suportabilitate nu a depăşit acest plafon.
Calculul necesarului de personal, a fost executat de autor, în baza normativelor incluse
în model. Personalul s-a calculat separat pentru muncitori şi personal comercial şi administrativ.
Aplicând salariile pentru aceste categorii au rezultat cheltuielile anuale privind retribuirea
muncii. Aceste date vor fi incluse în ”Bugetul activităţii operaţionale”.
Pentru a calcula cheltuielile privind energia electrică, autorul a pornit de la volumul de
apă necesar de a fi cumpărat, se estimează numărul de ore pe an în care agregatul de pompare
trebuie să lucreze şi apoi consumul de energie electrică iar aplicând tariful rezultă cheltuielile
privind energia electrică. Aceste date, la fel vor fi incluse în tabelul ”Bugetul activităţii
operaţionale”.
”Bugetul activităţii operaţionale” prezină total veniturile şi total cheltuielile
întreprinderii. Pentru e estima veniturile, volumul de apă total facturat, care a fost preluat din
tabelul „Volumul de servicii facturate”, se înmulţeşte cu tariful aprobat pentru 1m3 de apă. Total
cheltuieli rezultă din suma tuturor cheltuielilor şi anume: cheltuielile privind retribuirea muncii,
careau fost preluate din tabelul de calcul respectiv, cheltuielile privind asigurările sociale,
cheltuielile privind energia electrică, preluate din tabelul de calcul respectiv, cheltuielile privind
uzura, preluate din tabelul de calcul a uzurii, cheltuielile privind întreţinerea şi reparaţia
mijloacelor fixe, cheltuielile privind impozitele şi taxele şi alte cheltuieli. S-au facut două sume
a cheltuielilor: prima sumă este fără uzura mijloacelor fice, acest indicator va fi utilizat în
continuare, şi cheltuieli totale înclusiv uzura, indicator ce va fi utilizat petru calcularea costului
1m3 de apă.
Pentru a face trecerea de la costul 1m3 de apă la tarif s-a utilizat indicatorul acoperirea
cheltuielilor de tarif, care s-a analizat de autor în cadrul tendinţelor indicatorilor de bază pentru
cele 4 grupe de întreprinderi, ce au fost prezentate în subcapitolul 3.2.
În următoarea etapă, autorul a calculat indicatorii de eficienţă a proiectului
investiţional. Pornind de la veniturile şi cheltuielile întreprinderii s-a calculat fluxul de numerar

147
net şi cel cumulat. Aplicând rata de actualizare de 5,5% a rezultat fluxul de numerar actualizat.
În baza acestor date s-au calculat 2 indicatori:
VNA financiară care are valoarea de – 1 047mii lei,
RIR financiară are valoarea de 1,55%.
Anexa 35, prezintă datele detaliate privind calculul indicatorilor de eficienţă pentru
varianta analizată. Aceste valori, în opinia autorului, denotă faptul că proiectul investiţional nu
este eficient din punct de vedere financiar. Este de remarcat faptul că NPV financiară are valoare
negativă, aceasta denotă faptul că localitatea, pentru a implementa prezentul proiect are nevoie
de o finanţare nerambursabilă de un milion de lei, ceea ce constituie în jur de 33,7% din
valoarea investiţiei. În urma executării analizei de senzitivitate, autorul a identificat faptul că
numai valoarea investiţiei este variabila sensibilă.
La fel autorul a utilizat acest model şi în alte localităţi rurale din RM, tabelul 3.13
prezintă succint rezultatele acestor studii.

Tabelul 3.13. Rezultatele analizei cost beneficiu financiare

Denumirea um Step- Domul- Cigîrleni, Hîrbovăţ, Cruglic, Izbişte, r.
indicatorului/ Soci, r. geni, r. r. r. Anenii r. Criuleni
Denumirea Orhei Floreşti Ialoveni Noi Criuleni
localităţii
Anul de execuţie a 2008 2008 2009 2009 2010 2012
studiului
Populaţia pers 2 620 1 503 2448 5603 2821 3050
Numărul de nr 1259 561 756 1759 1400 1035
gospodarii
Lungimea reţelelor km 28 13,1 15,5 24,6 14,5 15,8
de alimentare cu
apă
Consumul specific litre/ 62 68 78 76 75 75
de apă în primul an pers
de funcţionare a /zi
sistemului
Valoarea Actuală mii -2 507 -4 686 -2 089 -987 -1648 - 1987
Netă, VAN lei
financiară
Rata Internă a % -2,268 -16,545 -3,925 -1,254 -5,784 -4,658
Rentabilităţii RIRF
financiară
Valoarea investiţiei mii 4 718 5 732,5 4 172,1 1 493, 9 3 428,4 3 603,7
lei
Sursa: calculele elaborate de autor în baza datelor primăriilor respective

148
 Calculele executate de autor demonstrează faptul că proiectele investiţionale în
localităţile rurale mici nu sunt eficiente din punct de vedere financiar, aceasta se datorează
următorilor factori:
Consumul specific mic de apă;
Normative mari, care se utilizează în procesul de proiectare a reţelelor de
alimentare cu apă, şi ca rezultat se construiesc sisteme ce se utilizează în proporţie
de 30-45%. De aici cheltuieli investiţionale mari per cap de locuitor, care prin
tarif, trebuie să fie suportate de consumatori;
Densitate mică a gospodăriilor per un kilometru de reţea de alimentare cu apă;
Acesta este un specific al localităţilor rurale din RM. Suplimentar, nu se
conectează la sistem toate gospodăriile, din cauza migraţiei populaţiei şi existenţei
surselor alternative de apă etc;
Venituri mici ale populaţiei rurale, ceea ce duce la faptul că valoarea maximă a
facturii, transpusă în grad de suportabilitate a tarifului nu permite aprobarea unui
tarif ca să acopere cheltuielile de exploatare şi să includă o parte de profit pentru
renovări;
Luând în considerare faptul că un factor al ineficienţei financiare a proiectelor
investiţionale este consumul mic, autorul a executat o analiză a eficienţei acestui proiet
investiţional varianta 2, utilizând un consum de apă planificat, un pic mai înalt comparativ cu
normativul de 150litre/persoană/zi, şi anume 170litre/persoană/zi pentru primul an de exploatare.
Pentru această variantă, creşte proporţional volumului de apă facturată consumul de energie
electrică necesar pentru pomparea apei şi a cheltuielilor privind procurarea apei. În acestă
situaţie inficatorii financiari s-au îmbunătăţit şi au fost:
VNA financiară cu valoarea de 37mii lei,
RIR financiară cu valoarea de 5,645%.
În opinia autorului acest volum de apă nu se poate factura efectiv în localităţile rurale,
în momentul prezent. În ultimii ani creşterea consumului specific de apă se observă, dar nu este
suficient de mare pentru a atinge valoarea, de 150litre/persoană/zi, inclusă în proiect. În opinia
autorului această varianta nu poate fi considerată reală, încă pentru următorii 7-8 ani.
Pentru a îmbunătăţi situaţia la acest capitol, cum este cazul strategiei de implementare a
PDSAAP, proiectul din localităţile rurale limitrofe se implementează şi sistemul se gestionează
de întreprinderea apă-canal din centrul raional. Pentru exemplul prezentat, a proiectului
investiţional privind sistemul de alimentare cu apă a satului Roşu, autorul, utilizând modelul
economico-matematic al analizei cost beneficiu, a calculat indicatorii de eficienţă pentru situaţia

149
în care sistemul rural de alimentare cu apă este gestionat de întreprinderea urbană, adică ÎM
„Apă-Canal” Cahul.
Autorul a executat o analiză a eficienţei acestui proiect investiţional în varianta în care
sistemul de alimentare cu apă rural ar fi gestionat de Î.M. „Apă-Canal” Cahul, varianta 3. În
model s-au utilizat datele privind numărul populaţiei din oraşul Cahul şi satul Roşu, la fel s-au
utilizat şi datele privind numărul de abonaţi. La cheltuielile efective ale întreprinderii s-au
adăugat cheltuielile suplimentare legate de gestiunea sistemului rural, acestea au fost cheltuielile
privind energia electrică, uzura şi cheltuielile privind salariile. Referitor la numărul de persoane
în această situaţie s-a previzionat un număr de persoane mai mic comparativ cu varianta de
gestiune autonomă a sistemului, deoarece autorul este de părere că munca pentru această
diferenţă de persoane o vor executa angajaţii existenţi ai întreprinderii municipale prin
eficientizare. Volumul specific de apă consumat pentru populaţie s-a considerat din calculul
volumului total facturat pentru populaţie în oraşul Cahul la care s-a adăugat volumul de apă
planificat de a fi facturat în Roşu, iar această sumă s-a împărţit la total persoane ce vor fi
consumatori. A rezultat valoarea de 55,9litre/persoană/zi. Inficatorii financiari, rezultaţi pentru
prezenta variantă, au fost pozitivi:
VNA financiară cu valoarea de 7 004mii lei,
RIR financiară cu valoarea de 24,343%. (vezi Anexa 36).
Gestionarea sistemelor rurale de întreprinderile apă-canal din centrele raionale prin
extinderea fizică a sistemului, în opinia autorului, prezintă o serie de avantaje şi anume:
 Datorită faptului că întreprinderea apă-canal deserveşte mai multă populaţie, respectiv
facturează mai multă apă, se aprobă un tarif suportabil pentru populaţie. În prezentul caz se
aplică legităţile economiei de scară. Este aplicat principiul solidarităţii, când cei bogaţi,
plătesc pentru cei cu venituri mai modeste, adică în cazul nostru populaţia urbană suportă o
parte din cheltuieli pentru populaţia rurală.
 Întreprinderea apă-canal din localitatea urbană, având deja anumite utilaje şi echipe de
intervenţie poate să întreţină şi sistemele rurale, prin eficientizarea utilizării acestora. Chiar
daca apare necesitatea de a angaja personal, numărul acesuie va fi mult mai mic comparativ
cu modelul de gestiune autonomă a întreprinderii rurale. Acelaşi principiul este valabil şi în
cazul utilajelor şi ehipamentelor.
 Variaţia indicatorilor venituri şi cheltuieli pentru întreprinderea urbană prin deservirea şi
sistemelor rurale nu este critică, deorece ponderea creşterilor acestor indicatori din total nu
este mare.

150
 Rezultatele analizei, în opinia autorului, sunt eficiente, deoarece distanţa până la satul
Roşu nu este mare, numărul populaţiei per gospodărie este mai înalt comparativ cu media pe
republică. Astfel rezultă că 10,5 persoane din localitatea urbană întreţin 1 persoană din
localitatea rurală, iar 1km de reţea deserveşte 439 de persoane. La fel este de remarcat faptul că
Î.M. „Apă-Canal” Cahul, în perioada 2004-2008, a implementat PPAAC, finanţat de BM, prin
aceasta reabilitând o parte din reţelele de alimentare cu apă, staţiile de pompare, şi schimbând
agregatele de pompare pe unele performante. Toate aceste au îmbunătăţit starea fizică a
mijloacelor fixe ale sistemului de alimentare cu apă şi au redus cheltuielile privind energia
electrică şi cele de întreţinere şi reparaţie. În opinia autorului, în urma calculelor realizate, numai
o întreprindere puternică din punct de vedere financiar poate să preia în gestiune sisteme rurale
de alimentare cu apă.
Pe de altă parte extinderea fizică a sistemului, precum şi extinderea managementului nu
poate fi făcută la infinit. Deoarece, în opinia autorului, pot apărea o serie de riscuri, cum ar fi:
 La un anumit moment, populaţia urbană nu mai poate suporta cheltuielile încă
pentru un anumit număr de persoane din localităţile rurale;
 Prin extinderea fizică a sistemului, poate apărea situaţia când se construiesc reţele
lungi de alimentare cu apă, ce vor alimenta un număr mic de gospodării sau
persoane. În această situaţie cheltuielile, prin uzură şi enerie electrică, vor creşte
mai mult comparativ avantajul creşterii volumului de apă facturată.
În această situaţie apare o singură limitare şi anume faptul că consumatorii din localităţile
urbane, la un moment dat, nu vor mai suporta un tarif, care subvenţionează populaţia rurală.
Astfel apare necesitatea de a calcula până la ce distanţă şi până la câţi consumatori pot sa fie
deserviţi de o întreprindere apă –canal, şi respectiv cheltuielile suportate de consumatorii urbani,
în situaţia de implementare a proiectelor investiţionale în localităţile rurale.
În acest scop autorul a executat calcului indicatorilor de eficienţă, prin utilizarea
modelului economico-matematic al analizei cost beneficiu, pentru extinderea sistemului de
alimentare cu apă şi în alte localităţi rurale din raionul Cahul. La prima etapă aceasta s-ar referi
la localităţile rurale Crihana Veche, Paşcani şi Manta. (varianta 4)
Analiza eficienţei acestui proiet investiţional, s-a executat în varianta în care sistemele de
alimentare cu apă rurale, ale localităţilor Crihana, Manta, Paşcani şi Roşu ar fi gestionate de ÎM
„Apă-Canal” Cahul. În model s-au utilizat datele privind numărul populaţiei din oraşul Cahul şi
satele menţionate, la fel s-au utilizat şi datele privind numărul de abonaţi. La cheltuielile efective
ale întreprinderii s-au adăugat cheltuielile suplimentare legate de gestiunea sistemelor rurale,
acestea au fost cheltuielile privind energia electrică, uzura şi cheltuielile privind salariile.
151
Volumul specific de apă consumat s-a stabilit, în urma calculelor de rezultat valoarea de
52litre/persoană/zi. Inficatorii financiari, rezultaţi pentru prezenta variantă, nr.4, au fost pozitivi:
VNA financiară care are valoarea de 489mii lei, iar
RIR financiară are valoarea de 5,746%. (vezi Anexa 37).
Rezultatele analizei, indicatorii de eficienţă sunt la limită, adică VNA financiară
aproape de 0. În această situaţie indicatorii fizici privind infrastructura şi subvenţionare sunt:
3,2persoane din localitatea urbană întreţin 1 persoană din localitatea rurală, iar 1km de reţea
deserveşte 336 persoane.
Aceasta denotă dependenţa eficienţei proiectelor investiţionale privind alimentarea cu
apă de numărul de persoane ce vor fi consumatori, de numărul de persoane consumatori per 1km
de reţea apă şi consumul specific de apă. Autorul, utilizând modelul economico-matematic al
analizei cost beneficiu, a demonstrat că o persoană din localitatea urbană poate să întreţină un
număr limitat de consumatori din localităţile rurale. În opinia autorului, nu toate proiectele
investiţionale de extindere a serviciilor urbane de alimentare cu apă, în localităţile rurale în care
este necesară reabilitarea sistemelor, sunt eficiente. Pentru orice situaţie individuală este necesar
efectuarea analizei cost beneficiu cu scopul identificării variante optime de a investi.

1.4. Concluzii la capitolul 3.

Cercetările efectuate de autor privind implementarea proiectelor investiţionale în
localităţile urbane mici şi în localităţile rurale au scos în evidenţă un şir de neajunsuri privind
implementarea proiectelor investiţionale în sectorul de alimentare cu apă, care s-au expus pe
parcursul lucrării. Proiectele investiţionale realizate în localităţile rurale, în cele mai dese cazuri,
nu au fost susţinute de o asistenţă tehnică necesară, ele s-au bazat numai pe proiectul tehnic de
execuţie. În aceste condiţii, riscurile privind durabilitatea şi sustenabilitatea acestor investiţii sunt
destul de mari. Lacunele procesului de implementare a acestor proiecte sunt lipsa: analizei
privind numărul de gospodării ce doresc conectarea; analizei cererii reale de apă; calculului
suporabilităţii tarifului ce va rezulta în perioada postinvestiţională; analizei formelor de
organizare a serviciului; studiului privind mai multe variante investiţionale; abordărilor privind
dezvoltarea regională a serviciilor etc. Toate aceste se execută la nivelul studiilor de
prefezabilitate şi fezabilitate.
Studiile realizate de autor au diagnosticat situaţia privind serviciile de alimentare cu apă
din Republica Moldova şi au descris cele mai importante proiecte investiţionale din domeniu, au
identificat punctele forte şi punctele slabe ale proiectelor implementate. S-a constatat faptul că
proiectele investiţionale nu sunt ghidate de o politică clară a statului privind zonele beneficiare
de investiţii. Nu există o metodologie acesibilă de prioritizare a localităţilor ce urmează să
152
beneficieze de finanţări. Legislaţia în vigoare nu cere elaborarea unor master-planuri, studii de
prefezibilitate şi fezabilitate pentru proiectele investiţionale din localităţile rurale (conform
legislaţiei naţionale studiile de fezabilitate sunt cerute numai pentru proiectele ale căror valoare
este mai mare de 5 mil lei). Rezultatele anchetei executate de autor a demonstrat faptul că în
raioanele Cahul şi Rîşcani, localităţile rurale mari şi medii deţin deja un sistem de alimentare cu
apă, de aici rezultă că perioadele ulterioade proiecte investiţionale se vor implementa în
localităţile rurale mici. Posibil că, pentru o singură localitate valoare investiţiei va fi mai mică de
5 milioane lei şi, conform legislaţiei, nu va fi necesar de a elabora studii de fezabilitate pentru
aceste investiţii. Dar în Republica Moldova există multe localităţi, ale căror necesar de investiţii
este mai mic de 5 milioane şi respectiv valoarea totală a investiţiilor pentru aceste zone va fi
mare. În opinia autorului necesită de a fi executate studii pe o arie mai mare pentru a analiza o
zonă mai vastă privind eficienţa proiectelor investiţionale în sisteme de alimentare cu apă.
Schema procesului decizional şi modelul economico-matematic al analizei cost-
beneficiu, propuse de autor, în lipsa unor modele existente practicate de experţii din ţară, vor
contribui la îmbunătăţirea calităţii studiilor şi va permite, în timp scurt, calcularea mai multor
alternative de proiect. Utilizarea modelului economico-matematic al analizei cost – beneficiu în
studiile de fezabilitate, va permite adoptarea unor decizii bine fundamentate pentru aprobarea
proiectelor investiţionale. Metodologia unică de estimare a eficienţei investiţiilor va ajuta
evaluatorii de proiecte să compare două sau mai multe variante de proiect. Modelul în formă
electronică va contribui la reducerea timpului de executare a analizei şi respectiv a cheltuielilor
privind elaborarea studiilor de fezabilitate. Rezultatele aplicării în practică a metodologiei sunt
confirmate de certificatele de implementare (vezi anexa 38).
Modelul economico-matematic de analiză cost-beneficiu a proiectelor investiţionale de
alimentare cu apă, este pentru localităţi cu o populaţie de până la 20 000 locuitori. Modelul va
permite de a calcula costurile, efectele financiare şi economice ale investiţiilor şi indicatorii de
performanţă, va estima necesarul de finanţare a donatorilor, va da posibilitatea de a analiza
complex proiectele, va aprecia viabilitatea acestora din punct de vedere economic, financiar şi
social.
Pentru primul an de exploatare, a sistemului de alimentare cu apă, în modelul
economico-matematic s-au utilizat normative şi date rezultate din chestionarea serviciilor de
alimentare cu apă din raioanele Cahul şi Rîşcani şi din alte localităţi a Republicii Moldova în
care autorul a executat partea economică din studiile de fezabilitate. La aceste date s-au aplicat
tendinţele rezultate din studiul indicatorilor. În urma cercetărilor s-au identificat indicatorii de
performanţă cheie ale serviciului de alimentare cu apă şi s-au urmărit tendinţele acestora pe

153
parcursul a 8 ani, 2003-2011, pentru 4 categorii de localităţi, clasificate în dependenţă de
numărul populaţiei din zona de deservire. Tendinţele indicatorilor de performanţă pot fi utilizate
de experţi sau întreprinderile apă canal, pentru previziunea indicatorilor din studii de fezabilitate
privind activitatea operaţională. Tendinţele ar fi utile pentru investitori, beneficiari, autorităţi
publice locale ce planifică implementarea proiectelor investiţionale etc.
Rezultatele aplicării practice a modelului economico-matematic al analizei cost –
beneficiu, pe exemplul raionului Cahul, a demonstrat faptul că valorile privind indicatorii de
subvenţionare şi infrastructură: 3,2persoane din localitatea urbană întreţin 1 persoană din
localitatea rurală, iar 1km de reţea deserveşte 336 persoane, sunt, pentru acest exemplu indicatori
limită de eficienţă financiară a investiţiilor. Aceaste rezultate denotă dependenţa eficienţei
proiectelor investiţionale privind alimentarea cu apă de: numărul total de consumatori, numărul
de persoane consumatori per 1km de reţea apă, lungimea reţelelor de alimentare cu apă, relieful
zonei de alimentare cu apă, consumul specific apă şi altele. Autorul, utilizând modelul
economico-matematic al analizei cost-beneficiu, a demonstrat că o persoană din localitatea
urbană poate să întreţină un număr limitat de consumatori din localităţile rurale. În opinia
autorului, nu toate proiectele investiţionale de extindere a serviciilor urbane de alimentare cu
apă, în localităţile rurale în care este necesară reabilitarea sistemelor, sunt eficiente. Pentru orice
situaţie individuală este necesar efectuarea analizei cost beneficiu cu scopul identificării variante
optime de a investi.

154
 CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

Cercetarea aspectelor teoretice, metodologice şi practice ale managementului

proiectelor investiţionale în servicii publice de alimentare cu apă în localităţile urbane şi rurale a
permis autorului să formuleze următoarele concluzii:
1. În urma cercetărilor literaturei de specialitate, şi a aspectelor practice specifice
serviciilor publice, autorul defineşte Managementul proiectului, în cazul investiţiilor de
reabilitare a SAA, ca un proces de planificare, organizare şi control al fazelor şi resurselor unui
proiect, cu scopul de a îndeplini obiectivul bine definit, cu respectarea următoarelor aspecte:
− Obiectivul proiectului, graficul de implementare şi bugetul acestuia necesită să fie
coordonate şi aprobate de administraţia publică locală şi/sau centrală.
− Rezultatele proiectului trebuie să satisfacă nevoile cantitalive şi calitative privind apa
ale consumatorilor, din zona afectată de proiect, să protejeze sănătatea populaţiei, să respecte
cerinţele de protecţie a mediului, cu condiţia de respectare a gradului de suportabilitate a
tarifului, care va rezulta în urma implementării investiţiei.
− Proiectul are restricţii de timp, resurse, cost şi este implementat, în condiţii de
monopol natural, într-o arie geografică bine determinată şi cu beneficiari bine identificaţi.
− Obiectivul proiectului trebuie să fie în conformitate cu strategile şi/sau planurile de
dezvoltare regionale şi naţionale din domeniu;
− În situaţia în care investiţia se finanţează din exterior, obiectivul trebuie să
corespundă cu cerinţele investitorului;
2. În opinia autorului, Proiectul de investiţii de reabilitare a SAA se defineşte ca un set de
acţiuni investiţionale cu un scop bine definit, bazate pe o planificare naţională, regională şi
locală a SAA, care ia în consideraţie nevoile consumatorilor, sănătatea publică, protecţia
mediului, şi utilizarea durabilă a resurselor de apă, care antrenează o combinaţie de resurse
financiare, umane, materiale, etc care duce la îmbunătăţirea indicatoruilor de performanţă a
SAA deja existent, în condiţii de monopol natural. În urma cercetărilor practice efectuate, autorul
a sistematizat procesul decizional, pentru proiectele de reabilitare a sistemelor de alimentare cu
apă, prin prezentarea grafică a acestuia în formă de schemă (vezi anexa 1);
3. Autorul, sistematizând analizele diagnostic a întreprinderilor apă-canal din localităţile
urbane din RM, a identificat următoarele aspecte: în prezent, sistemele de alimentare cu apă şi de
canalizare urbane sunt gestionate de 36 întreprinderi apă canal. În întreprinderile analizate
activează, în mediu peste 3000persoane. Acestea gestionează în total 2363km de reţele de
alimentare cu apă. Capacitatea de producţie a instalaţiilor de captare este utilizată în proporţie

155
de 16,1% pentru sursele subterane şi 29,4% pentru sursele de suprafaţă. În opinia autorului,
exploatarea unor sisteme supradimensionate duce la costuri unitare mari a serviciilor, care nu
sunt aprobate de autorităţile publice locale, ceea ce duce la faptul că acoperirea cheltuielilor de
tarif pentru serviciul de alimentare cu apă în 2011 a fost de 0,62. Lipsa investiţiilor importante
în domeniu în perioada anilor '90, a avut drept efect degradarea fizică a sistemelor. Un indicator
important în acest sens este volumul de apă pierdută, care în mediu pentru 2011, a constituit
12,1m3 per kilometru în 24 de ore.
4. Studiul şi analiza documentelor de planificare sectorială, efectuate de autor a identificat
faptul că conform Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din R.
Moldova, necesarul total de investiţii, pentru realizarea scopurilor stabilite, pentru perioada
cuprinsă între anii 2008 şi 2025, este de 1584 milioane lei per an. Pentru a valorifica investiţiile
prognozate, aplicând valoarea efectivă de investiţii din 2008, este nevoie de 77,5 ani,
comparativ cu cei 17 prognozaţi. În opinia autorului valoare investiţiilor necesare, conform
documentelor strategice, în sectorul de alimentare cu apă şi canalizare este mult prea mare
comparativ cu valorile investiţiilor reale. Acesta duce la necesitatea de elaborare a instrumentelor
de prioritizare a proiectelor investiţionale.
5. Cercetările procesului investiţional în cadrul întreprinderilor apă-canal din localităţile
urbane, executate de autor, în mediu pentru anii 2010 şi 2011, denotă faptul că sursele de
finanţare de bază a investiţiilor, în active materiale, au fost mijloacele proprii ale
întreprinderilor, care constituie 22,5% din totalul de investiţii. Mijloacele investitorilor străini
constituie 20%, creditele bancare cu 15,7%, bugetul unităţilor administrativ teritoriale 10,8%,
bugetul de stat cu 0% şi alte surse 31%. Din sursa mijloace proprii se finanţează investiţii de
valori mici dar la mai multe întreprinderi, pe când investiţiile din sursele mijloacelor
investitorilor străini se finanţează în valori mari, dar la un număr redus de întreprinderi.
Investiţiile din surse străine duc la anumite schimbări a indicatorilor de performanţă a sistemelor
de alimentare cu apă, pe când investiţiile din surse proprii împiedică degradarea fizică accelerată
a SAA;
6. Cercetările privind implementarea proiectelor investiţionale, efectuate de autor, au
identificat un şir de aspecte care diferenţiază procesele în localităţile urbane şi rurale ale RM. În
localităţile urbane, în mare parte proiectele sunt finanţate de BM şi BERD etc, pe când în
localităţile rurale lista finanţatorilor este mult mai mare. Dacă proiectele investiţionale în
localităţile urbane se axează pe reabilitări, atunci în localităţile rurale proiectele sunt de
reabilitare, dar mai mult de extindere. În cele mai dese cazuri proiectele investiţionale din
localităţile urbane se finanţează prin credite, pe când în localităţile rurale se acordă granturi. În

156
acelaşi timp, populaţia din localităţile urbane la momentul implementării investiţiei nu contribuie
financiar, pe când populaţia din localităţile rurale contribuie prin muncă şi bani cu o valoare de
până la 15% din costul proiectului. Participarea investiţiilor private în finanţarea proiectelor
privind SAA este extrem de mică, aceasta este cauzată de: legislaţie imperfectă cu privire la
concesionare şi parteneriat public privat, grad mic de profitabilitate a serviciului, consum
specific mic de apă etc.
7. Studiile executate de autor privind finanţarea proiectelor investiţionale, în localităţile
rurale, din sectorul de alimentare cu apă, au identificat faptul că finanţatorii nu aplică un sistem
unic şi clar de prioritizare a localităţilor solicitante. Din această cauză se finanţează localităţile,
ale căror administraţie publică locală, şi asociaţii obşteşti, sunt mai activi, au experienţă în
pregătirea proiectelor şi cererilor de finanţare. În acest caz, localităţile cu un număr mai mare a
populaţiei, cu boli cauzate de calitatea sau cantitatea nesatisfăcătoare a apei, cu pericol de
poluare, etc nu beneficiază de proiecte investiţionale datorită incapacităţii administraţiei publice
locale şi a asociaţiilor obşteşti de a atrage finanţări;
8. Autorul a identificat faptul că în RM lipseşte o diagnosticare amplă a situaţiei privind
SAA, pentru zonele rurale. Acesta a fost motivul care a provocat autorul să execute o anchetă,
privind sistemele rurale de alimentare cu apă în raioanele Cahul şi Rîşcani. Rezultatele acesteia
au demonstrat că, până acum, s-au implementat proiecte investiţionale în SAA în localităţile mari
şi medii. Gestionarea sistemelor în localităţile rurale se execută de întreprinderi mici, fărâmiţate,
care nu au dotări tehnice şi capacităţi de întreţinere a sistemelor la nivelul cerinţelor normativelor
în vigoare.
Soluţionarea problemei ştiinţifice importante care constă în estimarea eficienţei
proiectelor investiţionale în sisteme de alimentare cu apă, la etapa de iniţiere, în localităţile medii
şi mici din Republica Moldova, a condus la elaborarea următoarelor recomandări:
1. În vedera delimitării aspectelor practice specifice serviciilor publice, autorul propune de
a fi luată în consideraţie de către investitori şi specialiştii din domeniu următoarea definiţie a
Managementuuil proiectului, în cazul investiţiilor de reabilitare a sistemelor de alimentare cu
apă: “un proces de planificare, organizare şi control al fazelor şi resurselor unui proiect, cu
scopul de a îndeplini obiectivul bine definit, cu respectarea următoarelor aspecte:
− Obiectivul proiectului, graficul de implementare şi bugetul acestuia necesită să fie coordonate
şi aprobate de administraţia publică locală şi/sau centrală.
− Rezultatele proiectului trebuie să satisfacă nevoile cantitalive şi calitative privind apa ale
consumatorilor, din zona afectată de proiect, să protejeze sănătatea populaţiei, să respecte

157
 cerinţele de protecţie a mediului, cu condiţia de respectare a gradului de suportabilitate a
tarifului, care va rezulta în urma implementării investiţiei.
− Proiectul are restricţii de timp, resurse, cost şi este implementat, în condiţii de monopol
natural, într-o arie geografică bine determinată şi cu beneficiari bine identificaţi.
− Obiectivul proiectului trebuie să fie în conformitate cu strategile şi/sau planurile de
dezvoltare regionale şi naţionale din domeniu;
− În situaţia în care investiţia se finanţează din exterior, obiectivul trebuie să corespundă cu
cerinţele investitorului”;
2. Utilizarea de către instituţiile de finanţare şi experţii din domeniu a schemei procesului
decizional, elaborate de autor, va permite identificarea rapidă a variantelor de proiect, care
ulterior, vor fi analizate în procesul de pregătire a proiectului;
3. Modelul economico-matematic al analizei cost-beneficiu, elaborat în premieră de autor,
în lipsa unor modele existente practicate de experţii din ţară, va contribui la îmbunătăţirea
calităţii studiilor şi va permite, în timp scurt, calcularea a mai multor alternative de proiect.
Utilizarea modelului economico-matematic al analizei cost – beneficiu în studiile de fezabilitate,
va permite adoptarea unor decizii bine fundamentate pentru aprobarea proiectelor investiţionale.
Metodologia unică de estimare a eficienţei investiţiilor va ajuta evaluatorii de proiecte să
compare două sau mai multe variante de proiect. Rezultatele aplicării în practică a metodologiei
sunt confirmate de certificatele de implementare (vezi anexa 38).
4. Pentru a identifica aplicabilitatea practică a modelului economico-matematic al analizei
cost –beneficiu, autorul a utilizat exemplul raionului Cahul. Rezultatele obţinute denotă
dependenţa eficienţei proiectelor investiţionale privind alimentarea cu apă de: numărul de
consumatori; numărul de consumatori per 1km de reţea apă; lungimea reţelelor de alimentare cu
apă; relieful zonei de alimentare cu apă; consumul specific apă şi altele. Autorul, utilizând
modelul economico-matematic al analizei cost-beneficiu, a demonstrat că o persoană din
localitatea urbană poate să întreţină un număr limitat de consumatori din localităţile rurale. În
opinia autorului, nu toate proiectele investiţionale de extindere a serviciilor urbane de alimentare
cu apă, în localităţile rurale în care este necesară reabilitarea sistemelor, sunt eficiente. Pentru
orice situaţie individuală este necesar efectuarea analizei cost beneficiu cu scopul identificării
variantei optime de a investi.
5. Utilizarea, de către întreprinderile apă-canal din Republica Moldova precum şi de
experţii din domeniu, a tendinţelor indicatorilor de performanţă, studiate şi urmărite de autor, pe
parcursul a 8ani, pentru 4 categorii de întreprinderi vor contribui la îmbunătăţitea procesului de
planificare a activităţii operaţionale din domeniu.
158
 6. Crearea de către reprezentanţii sectorului guvernamental din domeniu, a unei baze de
date cu privire la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare a RM cu separarea indicatorilor
pentru zonele urbane şi rurale;
7. Elaborarea, de către reprezentanţii sectorului guvernamental în comun cu instituţiile de
finanţare şi autoriţăţile publice locale, a unui ghid privind regionalizarea serviciilor de alimentare
cu apă, cu estimarea eficienţei financiare a acestui proces, luând în consideraţie particularităţile
cooperării intercomunitare privind gestionarea SAA în R. Moldova;
În urma cercetărilor efectuate, diagnosticării managementului proiectelor investiţionale
din RM şi respectiv a studiului practicilor din alte ţări autorul recomandă, pentru utilizarea
eficientă a resurselor financiare alocate, de a facilita cercetări de perspectivă privind
elaborarea, în mediul academic în comun cu instituţiile de finanţare şi întreprinderile apă-canal a
metodologiilor :
pentru prioritizarea localităţilor rurale, în vederea finanţării proiectelor investiţionale;
de evaluare a raportului calitate preţ în cadrul contractelor de construcţie pentru sistemele de
alimentare cu apă;
de estimare a riscurilor şi a probabilităţii de apariţie în cadrul proiectelor investiţionale cu
elaborarea planurilor de măsuri precum şi a actorilor responsabili de monitorizarea şi combaterea
lor;
privind gradul de suportabilitate a tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare
în R.Moldova;
de estimare a cererii de apă după grupe de consumatori şi regiuni.

159
 BIBLIOGRAFIE

1. Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică România. Terminologie utilizata în

reglementările emise în domeniul energiei electrice şi energiei termice. Bucureşti, 2012.
www.anre.ro (vizitat 20.03.2012).
2. Asociaţia „Moldova Apă-Canal”. Indicii financiari şi de producţie ai activităţii
întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare, membre ale Asociaţiei „Moldova Apă-
Canal” pentru anul 2003. Chişinău, 2004.
3. Asociaţia „Moldova Apă-Canal”. Indicii financiari şi de producţie ai activităţii
întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare, membre ale Asociaţiei „Moldova Apă-
Canal” pentru anul 2004. Chişinău, 2005.
4. Asociaţia „Moldova Apă-Canal”. Indicii financiari şi de producţie ai activităţii
întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare, membre ale Asociaţiei „Moldova Apă-
Canal” pentru anul 2005. Chişinău, 2006.
5. Asociaţia „Moldova Apă-Canal”. Indicii financiari şi de producţie ai activităţii
întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare, membre ale Asociaţiei „Moldova Apă-
Canal” pentru anul 2006. Chişinău, 2007.
6. Asociaţia „Moldova Apă-Canal”. Indicii financiari şi de producţie ai activităţii
întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare, membre ale Asociaţiei „Moldova Apă-
Canal” pentru anul 2007. Chişinău, 2008.
7. Asociaţia „Moldova Apă-Canal”. Indicii financiari şi de producţie ai activităţii
întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare, membre ale Asociaţiei „Moldova Apă-
Canal” pentru anul 2008. Chişinău, 2009.
8. Asociaţia „Moldova Apă-Canal”. Indicii financiari şi de producţie ai activităţii
întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare, membre ale Asociaţiei „Moldova Apă-
Canal” pentru anul 2009. Chişinău, 2010.
9. Asociaţia „Moldova Apă-Canal”. Indicii financiari şi de producţie ai activităţii
întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare, membre ale Asociaţiei „Moldova Apă-
Canal” pentru anul 2010. Chişinău, 2011.
10. Asociaţia „Moldova Apă-Canal”. Indicii financiari şi de producţie ai activităţii
întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare, membre ale Asociaţiei „Moldova Apă-
Canal” pentru anul 2011. Chişinău, 2012.
11. Asociaţia Română a Apei. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Serviciilor Publice de
Alimentare cu Apă şi Canalizare, adoptată de Guvernul României, Bucureşti, 2003.
12. Asociaţiei „Moldova Apă-Canal”, coordonat cu Asociaţia Patronatului Servicilor
Comunale din R.Moldova, Comitetului Republican a Lucratorilor Sectorului Serviciilor
Comunale „Sindindcomservice”, „Normativul de personal a muncitorilor, ocupaţi în
lucrări de exploatare a reţelelor, staţiilor de epurare şi de pompare a sistemelor de
alimentare cu apă şi de canalizare”, Chişinău, 2002, 21p.
13. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu, Ministerul
Mediului şi Dezvoltării Durabile România. Ghid de pregătire şi evaluare a proiectelor.
Programul Operaţional Sectorial Mediu, Bucureşti, 2007. http://www.posmediutm.ro
(vizitat 01.04.2013) 204p.
14. Balaban M. Contributii la determinarea investitiilor pentru inlocuirea si modernizarea
utilajelor. Teză de dr. economie. Bucureşti, 2006.
15. Balogh M, Balogh N. Managementul proiectului. Cluj Napoca, 2010-2011.
http://ru.scribd.com (vizitat 14.02.2013).
16. Bănacu C. S. Management de proiect. O abordare practică, Bucureşti, Universitară,
2007, 432p.
17. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Strategia pentru Moldova. 2007,
168p, http://www.ebrd.com.
160
18. Bărbăcaru A. Eficienţa investiţiilor în condiţii de risc valutar. Teză de dr. economie,
Bucureşti, 2005, 278p.
19. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Investiţii în capital fix şi punerea în
funcţiune a mijloacelor fixe. Chişinău, 2011 http://www.statistica.md (vizitat
10,09,2011).
20. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Activitatea sistemelor de alimentare
cu apă şi canalizare pentru 2011. Chişinău, 2012. http://www.statistica.md (vizitat
10,10,2012).
21. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Moldova în cifre 2010,
http://www.statistica.md. 100p, (vizitat 10,09,2011).
22. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Moldova în cifre 2011,
http://www.statistica.md, 98p, (vizitat 14,11,2012).
23. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Nivelul de trai al populaţiei/ Dotarea
locuinţelor cu comodităţi. http://www.statistica.md.
24. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Rezultatele anchetei structurale în
întreprinderi pentru 2010, Chişinău, 2011. 69p, http://www.statistica.md (vizitat
10,09,2011).
25. Bîzgu I., Timuş A. Diagnosticul proiectelor investiţionale privind alimentarea cu apă în
localităţile rurale din R. Moldova. În: Economie şi Sociologie, 2012, nr. 1, pag. 60-72.
26. Bîzgu I., Timuş A. Eficienţa proiectelor investiţionale privind alimentarea cu apă în
localităţile urbane din Republica Moldova. În: Economie şi Sociologie, 2012, nr. 2, pag.
61-74.
27. Bîzgu I., Timuş A. Regionalizarea şi concesionarea serviciului public de alimentare cu
apă şi de canalizare în Republica Moldova – şansă pentru o dezvoltarea durabilă. În
tezele conferinţei tehnico-ştiinţifice internaţionale „Ingineria şi Protecţia apelor. Ingineria
mediului”, Chişinău, Universitatea Tehnică a Moldovei, 2007, pag. 30-46.
28. Bîzgu I., Timuş A., Strategii de securizare a sănătăţii publice şi eco-eficienţa proiectelor
investiţionale în sectorul apei. În tezele conferinţei ştiinţifice internaţionale "Dezvoltarea
afacerilor în Euroregiunea Siret- Prut- Nistru: realizări şi perspective", Chişinău,
Universitatea de Stat din Moldova, 2008. pag. 183-191.
29. Boardman A. E., ş.a. Analiza cost-beneficiu concepte şi practică. Bucureşti: ARC, 2004,
660p.
30. Buşmachiu E. Timuş A. Chimacovschi-Leahu A. Strategii şi politici de preţ în sectorul de
alimentare cu apă. În tezele conferinţei ştiinţifice internaţionale "Republica Moldova: 20
ani de reforme economice", Chişinău, Academia de Studii Economice din Moldova şi
Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române, 2011. pag. 86-91.
31. Buşmachiu E., Botnari N., Timuş A. Riscul financiar în cadrul implementării proiectelor
investiţionale privind alimentarea cu apă în Republica Moldova. În: Analele Academiei
de Studii Economice a Moldovei, 2012, Ediţia a X-a, pag. 146-157.
32. Buşmachiu E., Timuş A. Riscurile privind implementarea proiectelor investiţionale în
sectorul de alimentare cu apă şi de canalizare în R. Moldova. În tezele conferinţei
ştiinţifice internaţionale “Politici financiare de relansare a creşterii economice în
condiţiile crizei economice mondiale”, Chişinău, Academia de Studii Economice din
Moldova, 2010. pag. 25-31.
33. Ciucur, D., Gavrilă, I., Popescu, C., Economie. Manual Universitar, Bucureşti,
Economică, 1999, 168p.
34. Codul practic în construcţii Republica Moldova, CP.01.01.2001. Instrucţiuni privind
întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse”,
Chişinău, 2001, 30p.
35. Codului Fiscal al Republicii Moldova. Nr. 1167 din 24.04.1997. http://lex.justice.md
(vizitat 29.03.2012).
161
36. Comisia Europeană, Direcţia Generală, Politică Regională, Orientări privind metodologia
de realizare a analizei costuri-beneficii. 08/2006 http://ec.europa.eu/ (vizitat
05.07.2012), 24p.
37. Didier. M. Economia: regulile jocului. Bucureşti: Humanitas, 1994, 318p.
38. Drucker P., Inovatia si sistemul antreprenorial. Bucureşti: Enciclopedica, 1993, 187p.
39. ECOLAS&GHK. Evaluarea strategică a mediului şi prevenirea riscurilor. Raport de ţară.
România, 2006.
40. EUWI. Finanţarea sectorului apă şi canalizare în Moldova. Rezumatul raportului de bază.,
Grupul de lucru pentru realizarea Programului de activităţi privind protecţia mediului,
Bucureşti, 12-13 mai 2008.
41. Fondul de Investiţii Sociale din Moldova. Raportul anual 2008, Chişinău 2009, 148p
http://www.msif.md (vizitat 14.07. 2010).
42. Fondul de Investiţii Sociale din Moldova. Raportul pentru anul 2010. Chişinău, 2011,
157p, http://www.msif.md (vizitat 05.05.2011).
43. Hotărîrea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova
privind Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor pentru serviciile publice
de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate. Nr. 164 din 29.11.2004.
http://lex.justice.md (vizitat 14.09.2010).
44. Hotărîrea Curţii de Conturi a Republicii Moldova privind raportul asupra controlului
utilizării creditului extern acordat de Asociaţia Interneţională pentru Dezvoltare a Băncii
Mondiale în scopul implementării Proiectului de aprovizionare cu apă şi canalizare. Nr. 4
din 24.02.2009. http://lex.justice.md (vizitat 14.06.2011).
45. Hotărîrea Curţii de Conturi a Republicii Moldova privind rezultatele controlului asupra
eficienţei utilizării granturilor şi creditului BERD primite de S.A."Apă-Canal Chişinău"
în perioada anilor 1997-2000. Nr. 79 din 12.12.2000, http://lex.justice.md (vizitat
14.06.2011)
46. Hotărîrea Curţii de Conturi a Republicii Moldova privind Raportul auditului Fondului
Ecologic Naţional pe perioada anilor 2008-2009. Nr. 33 din 21.05.2010.
http://lex.justice.md (vizitat 14.06.2011).
47. Hotărîrea Curţii de Conturi a Republicii Moldova privind raportul asupra controlului
administrării şi utilizării mijloacelor financiare publice şi a patrimoniului public de către
Fondul de Investiţii Sociale din Moldova şi unii beneficiari ai mijloacelor acestuia în
perioada anilor 1998-2007. Nr. 50 din 25.09.2008. http://www.transparency.md (vizitat
10.05.2010).
48. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea catalogului mijloacelor
fixe şi activelor nemateriale. Nr. 338 din 21.03. 2003. http://lex.justice.md (vizitat
29.03.2012).
49. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Programului de
alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul
2015. Nr. 1406 din 30.12.2005. http://lex.justice.md (vizitat 14.06.2012).
50. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru
privind folosirea sistemelor comunale de alimentare cu apă şi de canalizare. Nr 656 din
27.05.2002. http://lex.justice.md (vizitat 18.06.2012).
51. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei privind
aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova. Nr. 662 din 13.
06.2007. http://lex.justice.md (vizitat 14.06.2011).
52. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Cadrul de cheltuieli pe termen
mediu (2008-2010). Nr. 756 din 02.07.2007. http://lex.justice.md (vizitat 01.04.2013).
53. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la crearea Unităţii de implementare a
proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare. Nr. 986 din 11.08.2003.
http://lex.justice.md (vizitat 02.07.2011).
162
54. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la cuantumul minim garantat al
salariului în sectorul real. Nr. 165 din 09.03.2010. http://lex.justice.md (vizitat
09.04.2013).
55. Hrişcev, E. Managementul firmei. Chişinău: ASEM, 1998, 398p.
56. Iovănuţ S., Curs de specializare pentru lucrătorii sociali din mediul rural , Ed. Waldpress,
Timişoara, 2001, 59p; http://www.ngorural.org/lib. (vizitat 18.02. 2013).
57. Jacobs/KCIC. Îmbunătăţirea planificării sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în
regiunile prioritare ale R. Moldova. 2000.
58. Jessua C., ş.a. Dictionar de ştiinţe economice, Chişinău, ARC, Ştiinţa, 2006, 578p;
59. Kleijn. J.P., ş.a. Evaluarea proiectelor de investiţii în infrastructura municipală – Manual
de referinţă. Centrul de formare şi documentare profesionala in domeniul apei. Bucureşti:
Fortune Press, 2001,273p.
60. Legea Republicii Moldova bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012. Nr. 270 din
23.12.2011. http://lex.justice.md (vizitat 01.04.2013).
61. Legea Republicii Moldova bugetului de stat pe anul 2008. Nr. 254 din 23.11.2007.
http://lex.justice.md.
62. Legea Republicii Moldova bugetului de stat pe anul 2009. Nr. 244 din 21.11.2008.
http://lex.justice.md.
63. Legea Republicii Moldova bugetului de stat pe anul 2010. Nr. 133 din 23.12.2009.
http://lex.justice.md.
64. Legea Republicii Moldova bugetului de stat pe anul 2011. Nr. 52 din 31.03.2011.
http://lex.justice.md.
65. Legea Republicii Moldova fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul
2012. Nr. 271 din 23.12.2011 http://lex.justice.md (vizitat 01.04.2013).
66. Legea Republicii Moldova privind datoria de stat şi garanţiile de stat. Nr. 943-XIII din
18.07.1996. http://www.law-moldova.com (vizitat 11.01.2013).
67. Legea Republicii Moldova privind descentralizarea administrativă. Nr. 435 din
28.12.2006. http://lex.justice.md (vizitat 14.01.2013).
68. Legea Republicii Moldova privind servicii publice de gospodarie comunala. Nr. 1402 din
24.10.2002. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=312769
(vizitat 14.01.2013).
69. Lipsey R.G, Chrystal K.A., Principiile Economiei, Bucureşti: Economică, 2002, 134p.
70. Lock D. Managementul proiectului. Bucureşti: Monitorul Oficial, 2010, 515p.
71. Massimo F. ş.a., Ghid analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiţii, Universitatea de
Studii din Milano. http://www.adrnordest.ro, (vizitat 02.05.2011), 174p.
72. Mayer T., Duesenberry J. S., Aliber R.Z. Banii, activitatea bancară şi economia.
Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 1993, 73p.
73. Mocanu M., Schuster C. Managementul proiectelor – cale spre creşterea competitivităţii,
Bucureşti: ALL BECK, 2001, 148p.
74. Mochal, T. Lectii de management de proiect, Bucuresti: Codecs, 2006,
http://opac.biblioteca.ase.ro 244p.
75. Moldovanu, D. Doctrine şi economişti celebri. Chişinău: ARC, 2011, 370p.
76. Moldovanu, D. Istoria doctrinelor economice. Chişinău: ASEM, 1992, 160p.
77. Nan C. Master-Planul, instrument de bază în managementul modern al serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare. Teză de dr. în economie, Chişinău, 2010.
www.cnaa.acad.md (vizitat 18.06.2011), 158p.
78. Niculescu O., Verboncu I. Managementul organizaţiei. Bucureşti, Economica,2007, 646p.
79. Niculescu O., Verboncu I. Metodologii manageriale. Bucureşti, Universitară, 2008, 382p.
80. Normativ în Construcţii Republica Moldova NCM L.01.07-2005. Regulament privind
fundamentarea proiectelor investiţionale în construcţii. Chişinău, 2005. 61p.

163
81. Opran C., ş.a. Managementul proiectului. Bucureşti, 2003. 283p, http://ru.scribd.com
(vizitat 14.02.2013).
82. Opran C., Stan S. Managementul proiectului. Bucureşti, 2008. http://ru.scribd.com (vizitat
22.02.2013), 523p.
83. Ordinul comun al Ministrului Finanţelor Publice şi al Ministrului Lucrărilor Publice,
Transportului şi Locuinţei România nr. 1013/873 din 6 iunie 2001, privind aprobarea
structurii, continutului si modului de utilizare a documentatiei standard pentru elaborarea
si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii; http://www.legex.ro/Ordin-
1013-2001-28252.aspx, (vizitat 10.2012).
84. Penicov M. Aspecte ale implementării strategiei de aprovizionare cu apă şi canalizare În:
Revista Apelor, 2009, nr.6, 68p.
85. Perju S., Mănescu A. Exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare. Bucureşti,
CONSPRES, 2011, 350p.
86. Pîrău, I. Teorii şi doctrine economice. Chişinău: USAM, 2007, p.178;
87. Platon V. ş.a. Analiza cost-beneficiu şi alte metode de evaluare a proiectelor finanţate din
FEDR şi FC. Bucureşti, 2012. http://www.fonduri-ue.ro (vizitat 11,05,2012).
88. Plumb I., Androniceanu A., Abaluţă O. Managementul serviciilor publice. Bucuresti,
2003. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro (vizitat 14.02.2013), 11p, 34p;
89. Popa B., Popa F., Moga C. Aspecte economice în gospodărirea apelor. 2006
http://ru.scribd.com. (vizitat 05.10.2011)
90. Popescu C.. Economie. Bucureşti. Economică, 1999. 248p.
91. Rabinca D.L. Analiza economico-financiara a unui proiect de investitii cu prilejul
avizarii si aprobarii sale. Lucrare de diplomă, Bucuresti 2000, http://ru.scribd.com
(vizitat 14,07,2012).
92. Raportul Biroului de Cooperare al Elveţiei pentru Republica Moldova „Conceptul apă şi
sanitarie 2007-2009”,
93. Raportul Biroului de Cooperare al Elveţiei pentru Republica Moldova „Conceptul apă şi
sanitarie 2011”
94. Regulamentul (CE) de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de
Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune. Nr. 1083/2006 al
Consiliului din 11 iulie 2006, http://eur-lex.europa.eu;
95. Romanu I., Vasilescu I.. Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix. Bucureşti:
Didactică şi Pedagogică, 1993, 158p;
96. Staicu F, Pârvu D., Dimitriu M. Eficienţa economică a investiţiilor. Bucureşti: Didactică
şi Pedagogică, 1995, 204p;
97. Standard Român SR10898, Alimentări cu apă şi canalizări, terminologie. Bucureşti,
2005. http://ru.scribd.com/doc/145822147/SR-10898-2005-AAC-Terminologie (vizitat
20.03. 2012);
98. Stoian M. Gestiunea investitiilor. Bucureşti. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro (vizitat
14.02.2013)
99. Stoian M. Managementul proiectelor europene. Bucuresti, 2005. http://ru.scribd.com
(vizitat 14.02.2013).
100. SWECO INTERNATIONAL. Studiul de fezabilitate Rîşcani, 2007, 204p;
101. Timuş A. Aplicarea experienţei europene de banchimarking în dezvoltarea
serviciilor de alimentare cu apă în Republica Moldova. În Tezele conf. Diversitate
interculturală. Probleme şi soluţii pentru dezvoltarea europeană. Chişinău,
Universitatea “PERSPECTIVA-INT”, 2008. pag. 121-133
102. Timuş A. Bugetul orientat pe rezultate – următoarea treaptă în evoluţia managementului
întreprinderilor din domeniul apei. În Tezele conferinţei internaţionale ştiinţifico –
practice. Creşterea economică – prioritate naţională în contextul integrării europene,
Chişinău, Universitatea de Stat din Moldova, 2008. pag. 351-355
164
103. Timuş A. Etapele de implementare a unui proiect investitional în sectorul de alimentare
cu apă şi canalizare. În tezele conferinţei internaţionale Tehnico-ştiinţifice „Probleme
actuale ale urbanismului şi amenajarii teritoriului”,Chişinău, Universitatea Tehnica a
Moldovei, 2010. pag. 110-118
104. Timuş A. Studiul de fezabilitate - fundamentarea deciziei de a investi. În tezele
conferinţei internaţionale tehnico-ştiinţifice „Probleme actuale ale urbanismului şi
dezvoltării teritoriului”, Chişinău, Universitatea Tehnica a Moldovei, 2008, pag. 126-138
105. Ţiriulinicova N, şi alţii. Analiza rapoartelor financiare. Chişinău, AO„ACAP RM”,
2011, 399p;
106. Todos I. Particularităţile managementului calităţii serviciilor publice locale de
aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare. Teză de dr. în economie, Chişinău, 2010
http://www.cnaa.acad.md (vizitat 23.06.2011)
107. Unitatea Centrală de Evaluare a Uniunii Europene, http://www.evaluare-structurale.ro,
(vizitat 08,08,2012);
108. Unitatea de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare,
http://www.water.md. (vizitat 19,06,2011).
109. Vasilescu, I. Romanu, Cicea C. Investitii. Bucureşti: Economica, 2000, 168p;
110. Zamfir A. Managementul serviciilor. Bucureşti. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro
(vizitat 18.06.2011), 96p;
111. Asociaţia „Moldova Apă-Canal”, Комитет по подготовки проектов ЕБРР.
Финансирование проектов, варианты содеиствия в реализации муниципальных
инфраструктурных проектов в странах ВЕКЦА и ЮВЕ, Chişinău, 2007, 104p;
112. Валдайцев С.В., Воробьев П.П.и др, Инвестиции, Проспект, 2005. c. 183
113. Виленский П.Л., Лившиц В.Н., Смоляк С.А. Оценка эффективности
инвестиционных проектов: Теория и практика: Дело, 2002., 207c;
114. Козин П.П., Об инвестициях и классификации инвестиционных проектов с
участием Российской Федерации, "Финансовый менеджмент" №2 год – 2008,
http://www.dis.ru/library/detail.php,
115. Кондратьева В.И., Речицкая И.В., Теория и практика проектного управления,
Владивосток, 2011, http://library.fentu.ru/book
116. Марголин А.М. Инвестиции: РАГС, 2006. c. 282
117. Организация экономического сотрудничества и развития, Водоснабжение и
водоотведение в сельских районах стран ВЕКЦА, Ierevan, 2005,
http://www.oecd.org (vizitat 15.11.2012) 154p;
118. Kerzner H., “Project Management: A Systems Approach to Planning, Scheduling and
Controlling“, USA, New Jersey, 2009, http://www.amazon.com (vizitat 14.01. 2013)
119. Kleiner Y, Water distribution network rehabilitation: Selection and Scheduling of Pipe
Rehabilitation Alternatives. Teză de dr. în tehnică, Toronto, 1997.
http://www.collectionscanada.gc.ca, (vizitat 28.02.2013), 127p;
120. Lester, A. Project Planning and control, Fourth Edition, Oxford, England, Elsevier
Butterworth-Heinemann, 2003, 406p.
121. Project Management Institute. A guide to the Project Management Body of Knowledge.
Third Edition, U.S.A., 2004, 405p.
122. Agenţia „Apele Moldovei” http://www.apelemoldovei.gov.md (vizitat 2011, 2012,
2013)
123. Agenţia de Dezvoltare Regională Centru, http://adrcentru.md (vizitat 15,06,2011).
124. Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est România, www.adrnordest.ro. (vizitat
13,03,2010).
125. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, http://www.statistica.md (vizitat
2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013)

165
126. Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, www.cnaa.acad.md (vizitat 2011, 2012,
2013)
127. Consiliul Raional Cahul, http://www.cahul.md, (vizitat 15,10,2011).
128. Consiliul Raional Rîşcani, http://www.mtc-rs.md (vizitat 15,10,2011)
129. European Bank for Reconstruction and Development http://www.ebrd.com/english/
pages/news/press/2010 (vizitat18.01.2012)
130. http://www.localitati.casata.md, (vizitat 29.03.2013).
131. Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, http://www.mcdt.gov.md (vizitat
10,09,2011)
132. Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, http://www.mf.gov.md/ro /newsitem/527
(vizitat 2011, 2012, 2013).
133. The International Benchmarking Network for Water and Sanitation Utilities (IBNET),
http://www.ib-net.org/en/ (vizitat 10,09,2011)
134. http://brasovdezvoltat.ro/Managementul-Proiectelor-Europene/articol/12

166
 Anexa 1
Schema procesului decizional privind investiţiile în reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă

Sursa: elaborată de autor

167

Conţinutul studiului de fezabilitate în conformitate cu cerinţele BERD
Titlul capitolului şi Descriere
secţiunii
Întroducere Foarte importantă pentru
experţii BERD care nu sunt
familiarizaţi cu proiectul sau cu
oraşul.
Rezumat Pentru factorii de decizie în
cazul în care ar putea să nu aibă Planul amplasării proiectului
timp să citească tot raportul
Situaţia generală- Descrie istoricului proiectului şi Lista rapoartelor şi referinţelor
istoricul proiectului locul său în dezvoltarea
companiei
Situaţia existentă Pentru ilustrarea necesităţii
proiectului şi pentru a
familiariza cititorul cu
sistemele existente de apă şi
apă uzată
Obiectivul proiectului pentru a măsura performaţele
proiectului după terminarea sa.
Aspecte tehnice Cuprinse, în general, în
Metodologia naţională şi expli-
caţii mai amănunţite cerute de
BERD.
Premise Standardele naţionale care
ar putea fi necorespunzătoare
pentru circumstanţele date.
Investigaţii Defineşte investigaţiile
necesare pentru studiul de
fezabilitate şi, respectiv, cele
care pot fi amânate până la
proiectarea de detaliu.
168
Anexa 2
Tabele, scheme şi calcule
Tabelul cu costurile principale
Planul care indică aspectele
principale ale proiectului;
Tabel sumar al scopului
proiectului
anterioare
Răspunsuri la întrebările-cheie
despre sistem;
Tabel cu datele sumare ale
sistemului;.
Scheme ale sistemelor de apă /
apă uzată,
Planurile sistemelor de apă / apă
uzată
Schema alimentării tipice cu
apă.
Premise cheie:
— componentele cererii de
apă;
— estimările pierderilor;
— efectul schimbărilor de
tarife.
Modelul şi previziunile
cererilor;
Predicţiile demografice;
Componentele cererii de apă;
Efectul viitor ai Directivelor CE
Tabele cu toate studiile
precedente;
Tabele cu toate investigaţiile
necesare pentru studiul de
fezabilitate şi proiectul de
detaliu şi obiectivele lor;

Metodologie Pentru considerarea soluţiilor
alternative utilizând proceduri deciziilor
concise dar consistente.
Stadiul de definire, stadiul de
evaluare şi faza soluţiilor
definite pentru studiul de
fezabilitate
Detalii tehnice Sunt tratate corespunzător
în practica curentă.
Recomandări privind alegerea
materialelor pentru conducte
şi a altor componente cu
valoare ridicata.
Estimarea costurilor O prezentare simplă a costurilor Tabele cu costurile proiectelor
Planul de implementare Fazele de proiectare şi de
a proiectului construcţie trebuie planificate în fazele de proiectare şi
timpul studiul de fezabilitate.
Planul operaţional al Demonstrează faptul că au fost
proiectului considerate şi consecinţele
operaţionale ale proiectului
Aspecte financiare Necesare pentru constatarea
efectelor proiectelor asupra
companiei şi rata interna de
rentabilitate pentru proiecte
individuale.
Justificarea proiectului Analiza cost-beneficiu.
Proiecţii financiare Utilizaţi prezentarea planificării Tabele cu estimări;
ale companiei pentru a studia toate proiectele
unei companii.
169
Grafice precise ale
înregistrărilor esenţiale pentru
lucrările de reabilitare a
reţelelor.
Dezvoltarea şi explicarea
din studiul de prefezabilitate;
Evaluarea alternativelor posibile
prin:
— eliminarea „de bun simţ";
— comparaţie NPV
— alte proceduri de clasificare
Justificarea alegerii conductelor
Analiza structurală a unor
materiale şi mărimi de conducte
Suportul pe pământ al
conductelor
Calcularea lungimilor
Considerarea potenţialului de
realiniere al conductelor
într-un format recunoscut
internaţional;
Verificarea costurilor
neprevăzute,
costurile preliminare şi de
proiectare;
sunt similare cu procentele
recunoscute din costurile totale.
Grafic cu bare, care prezintă
construcţie;
Tipul de contract ce va fi
utilizat;
Lista cerinţelor de personal;
Lista cerinţelor de pregătire
profesională;
Estimarea costurilor anuale de
operare şi întreţinere;
Cum se va evalua proiectul.
Realizarea analizei cost-
beneficiu a proiectului.
Contabilizarea profitului şi a
pierderilor;
 Utilă pentru monitorizarea
performanţelor companiei după
finalizarea proiectului
Aspecte de mediu
Legislaţie naţională de Foarte cuprinzătoare şi bine
mediu concepută
Cerinţe de mediu ale Mult mai puţin stricte decât
BERD legislaţia naţională
Riscuri Sumar al riscurilor potenţiale
ale proiectului, identificate în
alte capitole.
Sursa: [59, p.28]
170
Bilanţul:
Planul de rambursare a
împrumutului
Plan de finanţare;
Analiza de sensivitate;
Determinarea suportabilităţii;
Indici de performanţă
Dovada respectării legislaţiei.
Lista riscurilor potenţiale;
Efectul financiar ai riscurilor şi
şansele de apariţie;
Explicarea diminuării riscurilor.
 Anexa 3
Conţinutul Studiului de Fezabilitate conform normativelor naţionale
Studiul de fezabilitate conţine:
− date generale: temeiul şi condiţiile necesare elaborării studiului, rezultatele
evaluării tehnico-economice, caracteristica generală a obiectului investiţiei, date cu privire la
resursele necesare, informaţii privind piaţa serviciilor de construcţii şi întreprinderile furnizoare
de utilaje şi materiale;
− capacitatea de producţie: evaluarea stării actuale a întreprinderii sau sistemului şi
prognoza pentru perioadele ulterioare, argumentarea politicii promovate în domeniul prestării
serviciilor, conjunctura de piaţă, prospectarea cererii şi indicatorilor tehnici, economici şi de
calitate.
− principalele soluţii tehnologice: argumentarea tehnologiei selectate, structura
tehnologică şi componenţa întreprinderii;
− asigurarea întreprinderii cu resurse: cerinţele anuale ale întreprinderii referitor la
resurse (energie electrică) în conformitate cu programele de producţie stabilite, tehnologiile şi
utilajele disponibile;
− amplasarea întreprinderii: cerinţe principale referitor la locul, terenul, traseul
pentru amplasarea obiectului, analiza variantelor posibile de locuri pentru amplasarea obiectului,
argumentarea în favoarea locului selectat, caracteristica succintă a variantei selectate de
amplasare a obiectului, cerinţele din certificatul de urbanism, materiale cartografice inclusiv
schema planului situaţional cu amplasamentul obiectului de construcţie;
− soluţii constructive de bază: parametrii de bază ai celor mai mari şi mai complexe
clădiri şi instalaţii, termenii şi consecutivitatea construcţiei, necesarul în producţia de construcţii
şi materiale, propuneri şi idei privind organizarea lucrărilor de construcţie, soluţii privind
asigurarea cu resurse termo-energetice, apă, canalizare;
− evaluarea influenţei asupra mediului: se execută în corespundere cu actele
normative ale Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale al Republicii Moldova şi alte acte ce
reglementează activitatea de ocrotire a mediului;
− personalul şi dezvoltarea socială: condiţiile şi caracteristica muncii la
întreprindere, necesarul resurselor de muncă pe categorii de lucrări (muncitori, personal tehnico-
ingineresc şi TESA), cerinţe faţă de calificarea lor, variante alternative de completare a
resurselor de muncă: atragerea forţei de muncă locale, angajarea organizată;

171
 − eficienţa investiţiilor: se efectuiază conform rezultatelor analizei calitative şi
cantitative a informaţiei obţinute în cadrul elaborării compartimentelor respective ale studiului
de fezabilitate şi se bazează pe următoarele principii:
a) stabilirea valorii construcţiei prin analogie, precizarea surselor şi condiţiilor
posibile de finanţare, determinarea costului principalelor tipuri de producţie, prognoza
principalelor indicatori ai activităţii pe parcursul perioadei de calcul, analiza tendinţelor şi
modificarea rentabilităţii, estimarea riscului pentru investiţii;
b) argumentarea alegerii corecte a perioadei de calcul, în limitele căreia se execută
calculele economice, incluzând durata de proiectare, construcţie, valorificare a capacităţilor de
proiect şi exploatare a obiectului;
c) prognoza datelor privind valorile financiare la toate elementele din care se
compun veniturile şi cheltuielile de producţie, pe fiecare an a perioadei de calcul;
d) rezultatele calculelor cu constatarea posibilităţilor de sporire a eficienţei
economice a proiectului din contul perfecţionării soluţiilor de proiect, utilizării mai raţionale a
resurselor şi al altor factori;
− concluzii şi propuneri: concluzii generale privind necesitatea şi oportunitatea
economică, posibilităţile financiare de investiţiie în construcţia obiectului, ţinând cont de
securitatea lui economică şi exploatare, indicatorii tehnico-economici şi financiari principali ai
obiectului investiţiei, recomandări pentru aprobare, recomandări privind modul proiectării
ulterioare a construcţiei şi exploatarea obiectului, ce asigură investitorului obţinerea unui profit
maxim şi stabil în timp, atingerea unor rezultate sociale pozitive şi a altor scopuri, programul de
proiectare şi efectuare a investigaţiilor şi cercetărilor necesare;
− Materiale grafice: se anexează documentele de avizare şi materialele grafice –
schiţele, desenele tehnice. [80, p.2]:

172
 Anexa 4
Indicatori de calcul a eficienţei proiectelor investiţionale
Tabelul A4.1. Indicatori de calcul a eficienţei proiectelor investiţionali conform Metodologiei nationale
Denumirea Denumirea Abre- Definiţie Formula de calcul Adnotare
indicatorului indicatorului în viere
limba engleză
Metode simple Nu ţin cont de valoarea provizorie a
sau statice fluxurilor băneşti şi se forlosesc pentru
estimarea prealabilă rapidă la etapa
preinvestiţională a proiectului.
Norma simplă a Accounting Rate ARR Profitul anual net din perioada de viaţă a NP Cît mai mare
ARR =
profitului of Return proiectului se raportează la volumul total IC
Coeficientul al investiţiilor. NP (Net Profit) – profitul net
eficienţei Indicatorul caracterizează partea IC (Investment Capital)-
investiţiilor cheltuielilor investiţionale ce se volumul investiţiilor
compensează sub formă de profit într-un
interval de timp planificat.
Perioada simplă Payback Period PP Reprezintă intervalul de timp necesar IC Proiectul se acceptă dacă
(fără scontare) pentru compensarea completă a PP = perioada lui de recuperare
NCF
de recuperare a cheltuielilor investiţionale iniţiale IC (Investment Capital)- nu depăşeşte termenul
investiţiilor volumul investiţiilor preferenţiat de investitor
NFC-valoarea fluxurilor
mijloacelor băneşti nete
Metode de
scontare
Efectul net Net Present NPV Calculul se bazează pe compararea NRV = ∑ NCFd − ∑ IC d Valoarea pozitivă constată
recalculat în Value cheltuielilor investiţionale cu suma totală oportunitatea investirii
ΣNCFd – fluxul de nunerar
unităţi a fluxurilor băneşti nete mijloacelor băneşti în
cumulativ de scontare;
convenţionale proiect
ΣICd- cheltuieli
investiţionale scontate
Costul curent
net al
proiectului

173
Indicele Profitability PI Caracterizează nivelul veniturilor la
IP =
∑ NCF d
Dacă PI este mai mare de 1
rentabilităţii Index unitatea de cheltuieli investiţionale. proiectul este eficient, dacă
investiţiilor ∑ IC d
este negativ proiectul
trebuie respins. Cu cît este
NCF-valoarea fluxurilor mai mare valoarea
mijloacelor băneşti nete indicelui, cu atît este mai
IC (Investment Capital)- înaltă eficienţa capitalului
volumul investiţiilor investit.
Rata internă a Internal Rate of IRR Prin acest indicator se înţelege o NPV( r1) Atunci cînd se analizează
veniturilor Return asemenea valoare a ratei de scont, în IRR = r1 + mai multe proiecte de
NPV( r1) − NPV( r 2)
cazul căreia indicatorul NPV al alternetivă, este preferabil
proiectului este egal cu zero. × (r1 − r 2) proiectul cu cea mai mare
valoare a IRR.
NPV - Efectul net recalculat Dacă proiectul este finanţat
în unităţi convenţionale integral din contul
r1- valoarea ratei de scont, în creditului unei bănci
cazul în care NPV(r1)>0; comerciale, valoarea IRR
r2- valoarea ratei de scont, în indică plafonul dobînzii
cazul în care NPV(r2)<0; bancare, depăşirea căreia
face proiectul nerentabil.
Termenul de Discounted DPP Determină momentul cînd fluxurile ICs Proiectul se acceptă dacă
scontare a Payback Period monetare scontate ale proiectului se DPP = perioada lui de recuperare
NCFs
recuperabilităţii egalează cu cheltuielile investiţionale ICs (Investment Capital)- nu depăşeşte termenul
investiţiilor scontate volumul investiţiilor scontat preferenţiat de investitor
NCFs-valoarea fluxurilor
mijloacelor băneşti nete
scontat
Sursa: elaborate de autor in baza [80, p.17]

174
 Tabelul A 4.2. Indicatorii de eficienţă a proiectelor investiţionale conform Programului de Dezvoltare a Unităţilor Municipale
Denumirea Denumirea Abre- Definiţie Formula de calcul
indicatorului indicatorului viere
în limba
engleză
Valoarea Present Value PV Valoarea actualizată reprezintă valoarea însumată la x1 x2 xt
actualizată a momentul zero, a tuturor fluxurilor de numerar PV = x0 + + + ... +
1 + r (1 + r ) 2
(1 + r )t
fluxului de viitoare actualizate la o anumită rată.
numerar xi- fluxul de numerar la finele perioadei;
r- rata de actualizare
Valoarea netă Net Present NPV Valoarea însumată la momentul zero, a tuturor
actualizată Value fluxurilor de numerar viitoare actualizate la o rată NPV=PV+(-valaINV)
anumită din care se scade valoarea investiţiei. Este
valoarea fluxurilor de numerar viitoare în “banii de PV - valoarea actualizată a fluxului de numerar
azi” valaINV – valoarea actualizată a fluxului de
numerar a investiţiei (este negativă)
Indicele de Profitability PI Raportul valorii actualizate a proiectului faţă de
profitabilitate a Index costul său iniţial.
proiectului PV – valoarea actualizată fluxului de numerar
valaINV – valoarea actualizată a fluxului de
numerar a investiţiei
Rata nternă de Internal Rate of IRR Prin acest indicator se înţelege o asemenea valoare a
rentabilitate Return ratei de scont, în cazul căreia indicatorul NPV al
proiectului este egal cu zero.
Perioada de Payback Period PP Măsoară timpul necesar pentru acoperirea valorii IC
recuperare a iniţiale a investiţiei cu ajutorul fluxurilor de numerar PP = NCF
investiţiei viitoare IC -volumul investiţiilor
NFC-valoarea fluxurilor mijloacelor băneşti nete
Sursa: elaborate de autor in baza [59, p.68]:

175
 Anexa 5
Date fizice privind sistemele de alimentare cu apă şi canalizare în Republica Moldova

Tabelul A5.1. Lungimea reţelelor de de alimentare cu apă şi de canalizare

Denumirea indicatorului
Lungimea reţelelor de alimentare cu
apă – total km, inclusiv
în localităţi urbane, km
în localităţi rurale, km
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
6613 6483 6607 6656 6712 6766 6848 7101 7478 8036 8510 8915
3934 3897 3985 4036 4034 4045 4151 4196 4217 4372 4462 4546
2679 2586 2622 2620 2678 2721 2697 2905 3261 3664 4048 4369

Lungimea reţelelor de canalizare – 2614 2590 2603 2587 2594 2593 2540 2552 2557 2549 2586 2592
total km, inclusiv
în localităţi urbane, km 1970 1989 2057 2063 2071 2079 2084 2104 2129 2142 2182 2236
în localităţi rurale, km 644 601 546 524 523 514 456 448 428 407 404 356
Sursa: elaborate de autor in baza datelor Biroului Naţional de Statistică [125]

176
 Numărul sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare
800 45%
39% 723
38% 38% 690 40%
700 37% 37% 37%
644
34% 600 35%
600 563
542 541 544 540
523 513 521 29%
27% 30%
500 32%
24%
23% 25%
400
20%
300
15%
206 193 202 200 200 199
200 182 179 174 172 169 167
10%

100 5%

0 0%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Sisteme de alimentare cu apă

Sisteme de canalizare

Ponderea sistemelor de alimentare cu apă dotate în paralel cu sisteme de

canalizare
Fig. A.5.1. Evoluţia numărului sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare.
Sursa : elaborată de autor în baza datelor Biroului Naţional de Statistică [20, 125]

Anexa 6
Gradul de dotare a locuinţelor cu comodităţi, %
Denumire 2004 2011
Total pe Urban Rural Total pe Urban Rural
republica republica
Iluminare electrica 99,4 99,4 99,4 99,9 100 99,8
Apeduct 37,4 81,3 10,0 67,2 93,5 46,3
Gaze din retea 37,0 71,2 15,7 55,0 81,6 33,8
Instalatie de canalizare 32,7 74,6 6,6 54,6 89,8 26,7
Baie sau dus 28,3 65,2 5,4 45,1 78,7 18,2
Telefon 53,1 77,4 37,9 87,7 93,4 83,2
Sursa : elaborată de autor în baza datelor Biroului Naţional de Statistică [23, p1]

177
 Anexa 7
Necesarul de investiţii în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare

Tabelul A7.1. Necesarul de investiţii per persoană pentru construcţia sistemelor de alimentare cu
apă şi de canalizare
Denumirea raioanelor Populaţia Necesar de
beneficiara investiţii
în mediu pe per
raion, mii persoana
persoane an,
lei/pers/an
Perioada 2008-2012
Glodeni, Căuşeni, Străşeni, Hînceşti,Taraclia, Basarabeasca, 45,9 368,9
Criuleni, Găgăuzia, Călăraşi
Nisporeni, Donduşeni, Cahul, Ialoveni, Făleşti, Dubăsari, 20,1 732,8
Cimişlia, Ungheni, Floreşti, Soroca, Briceni
Ştefan Vodă, Ocniţa, Anenii Noi, Teleneşti, Şoldăneşti, Rezina, 12,3 1 388,3
Sîngerei, Cantemir, Edineţ, Drochia, Leova
Orhei, Rîşcani 9,5 2 627,1
Mun.Chişinău 18,7 442
Mun.Bălţi 1,4 693
Perioada 2013-2025
Străşeni, Căuşeni, Hînceşti, Basarabeasca, Criuleni, Găgăuzia, 52,3 155,7
Călăraşi, Nisporeni, Donduşeni, Cahul, Ialoveni, Făleşti
Dubăsari, Cimişlia, Ungheni, Briceni, Floreşti, Ştefan Vodă, 60,0 367,7
Ocniţa, Anenii Noi, Rezina, Teleneşti, Sîngerei, Cantemir
Edineţ, Drochia, Leova, Şoldăneşti, Orhei, Rîşcani, Soroca 70,7 729,0
Glodeni, Taraclia 15,4 1 101,9
Mun.Bălţi 3,5 17 316,7
Mun.Chişinău 49,5 22 511,4
Sursa: elaborată de autor în baza Stategiei AAC localităţilor din RM [51, anexa 3] .

178
Tabelul A7.2. Necesarul total de investiţii capitale pentru sistemele de alimentare cu apă şi canalizare
Denumire UM Total Inclusiv pe ani:
2006-2009 2010-2015
Volumul necesarului de investiţii pentru sistemele de alimentare mii lei 4 097 561 2 123 888 1 973 673
cu apă şi canalizare în mediul urban % 100 52 48
Volumul necesarului de investiţii pentru sistemele de alimentare mii lei 1 066 998 586 669 480 329
cu apă şi canalizare în mediul rural % 100 55 45
Necesarul total de investiţii capitale pentru sistemele de mii lei 5 164 559 2 710 557 2 454 002
alimentare cu apă şi canalizare % 100 52 48
Sursa: [49, p.12, p.14, p.18 ]

179
 Tabelul A7.3. Necesarul total de investiţii capitale pentru sistemele de alimentare cu apă şi
canalizare repartizat după sursele de finanţare
Denumire UM Total Inclusiv surse de finanţare
Bugetul de stat Credite şi Contribuţie
şi bugetele granturi de la
unităţilor populaţie şi
administrativ agenţi
teritoriale economici
Volumul necesarului de mii lei 4 097 561 1 266 171 2 831 390 0
investiţii pentru sistemele de % 100 31 69 0
alimentare cu apă şi
canalizare în mediul urban
Volumul necesarului de mii lei 1 066 998 302 438 657 863 106 697
investiţii pentru sistemele de % 100 28 62 10
alimentare cu apă şi
canalizare în mediul rural
Necesarul total de mii lei 5 164 559 1 568 609 3 489 253 106 697
investiţii capitale pentru % 100 30 68 2
sistemele de alimentare cu
apă şi canalizare
Sursa: [49, p.11, p.14]

180
 Tabelul A7.4. Necesarul de investiţii pentru construcţia sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile din R. M
2008-2012 2013-2025
Num- Num- Numărul investiţii
Denumirea Popula- Numărul Popu- investiţii per Numărul
ărul ărul popu- per pers. investiţii per
municipiilor, ţia de localităţi laţie pers. an de localităţi
de de laţiei an pers.necesare
raioanelor totală,
oraşe sate reabilitare la
2008- 2008- 2013- 01,01,2007
2008-2012 2013-2025 2013-2025
2012 2012 2025
lei/pers/a
um mii pers. nr nr nr mii pers. lei/pers./an nr.loc mii pers lei/pers.
n
Mun.Chişinău 68,2 6 29 3 18,7 442 25 49,5 22 511 8 006
Mun.Bălţi 4,9 1 2 1 1,4 693 2 3,5 17 317 2 722
Anenii Noi 83,2 1 44 5 11 1 176 40 72,2 385 1 782
Basarabeasca 29,6 1 9 2 14,8 392 8 14,8 131 344
Briceni 77 2 37 3 16,8 989 36 60,2 330 1 230
Cahul 125,7 1 54 10 31,6 604 45 94,1 201 3 350
Cantemir 64,4 1 50 4 9 1 420 47 55,4 473 6 492
Călăraşi 80,4 1 42 8 40,2 458 35 40,2 152 1 631
Căuşeni 93.4 2 46 13 49,2 308 35 44,2 103 964
Cimişlia 64,6 1 38 5 12,3 758 34 52,3 253 2 035
Criuleni 72,9 1 42 2 28,3 399 39 44,6 133 914
Donduşeni 46,6 1 29 3 4,9 574 27 41,7 191 1 533
Drochia 93,3 1 39 5 16,1 1 771 35 77,2 590 2 113
Dubăsari 35,4 0 15 2 5,2 752 13 30,2 251 -
Edineţ 84,8 2 47 6 17,5 1 596 43 67,3 532 3 507
Făleşti 94,4 1 74 12 41,4 652 63 53 217 1 140
Floreşti 92,4 3 71 6 29,2 849 68 63,1 333 1 029
Glodeni 63,6 1 34 17 47,8 307 18 15,8 1 023 928
Hînceşti 125,3 1 62 10 51,6 349 53 73,7 116 2 351
Ialoveni 96,5 1 33 7 22,8 647 27 73,7 216

181
Leova 54,5 2 37 4 6,3 1 846 35 48,2 615 828
Nisporeni 68,5 1 38 2 20,2 558 37 48,3 186 682
Ocniţa 56,1 3 30 4 16,9 1 104 29 39,2 368 -
Orhei 129,5 1 74 7 12,7 2 578 68 116 865 2 221
Rezina 53,4 1 40 7 12,6 1 361 34 40,8 454 -
Rîşcani 71,5 2 53 2 6,2 2 677 53 65,3 892 8 705
Sîngerei 95,3 2 70 6 11,3 1 416 66 84 472 1 247
Soroca 101,7 1 67 8 21,5 875 60 80,2 941 3 677
Străşeni 91,5 2 37 6 36 328 33 55,5 80 3 641
Şoldăneşti 44,6 1 32 1 4,1 1 317 32 40,5 667 4 772
Ştefan Vodă 73,4 1 25 2 11,8 1 006 24 61,6 335 2 002
Taraclia 44,9 1 25 6 30 354 20 14,9 1 181 921
Teleneşti 75,6 1 53 6 18,8 1 258 48 56,6 469 2 248
Ungheni 119,3 2 72 6 15 804 68 104 289 716
Găgăuzia 159 3 29 16 114,8 426 16 44,2 142 -
Total 2642 53 0 207 808 - 1 316 1 926 - -
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Strategiei AAC localităţilor din RM şi a datelor Asocieţiei “Moldova Apă-Canal” [51,anexa 3; 5,
anexa 66]

182
 Tabelul A7.5. Necesarul de investiţii solicitat de întreprinderile apă-canal pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă la situaţia
01.01.2007
Sistemele de alimentare cu apă
Retele apă Statii de pompare apă
Total investiţii
Popu- Investitiil
Lungimea nr statii de necesare
laţia Lungimea nr. statii de e necesare
Denumirea intreprinderii reţelelor apă Investiţii pompare pentru
deser- totală a pompare pentru
ce necesită a necesare apă ce sistemele de
vită retelelor apă apă staţii de
fi reţele trebuie alimentare cu
existente existente pompare
reconstruite reconstruite apă
apă
mii pers. km km mii lei nr nr mii lei mii lei
S.A. "Ара-Canal Chisinau" 708,4 1 596,4 744,6 2 126 441 183 72 30 000 2 156 441
Î.M. "Apa-Canal" Anenii Noi 11,7 63,2 35,0 4 550 13 11 1 300 5 850
Î.M. "Apa-Canal"
Basarabeasca 12,5 34,6 29,0 1 200 8 8 300 1 500
Î.M. "Regia Apa-Canal" Bălţi 143,2 274,0 170,0 221 000 63 43 2 800 223 800
Î.M. "GC" Briceni 9,8 40,3 40,0 4 000 7 6 50 4 050
Î.M. "Apa-Canal" Cahul 39,4 70,2 28,0 30 000 2 1 20 000 50 000
Î.M. "GCL" Călăraşi 16 72,5 28,0 11 200 15 6 900 12 100
Î.M."Apa-Canal" Cantemir 6 10,6 10,6 12 000 7 4 7 450 19 450
Î.M. "GCL" Căuşeni 19,9 91,8 38,6 5 152 13 12 1 400 6 552
Î.M. "Apa-Termo" Ceadîr-
Lunga 22,7 59,8 32,0 12 000 22 21 5 008 17 008
Î.M. "RCL" Ciorescu 5,7 2,6 1,4 900 6 3 650 1 550
Făclia SRL "Cimişlia" 14,2 46,3 21,5 10 623 7 4 1 280 11 903
IMDC Cojusna 6,4 7,0 7,0 5 600 1 1 60 5 660
Î.M. "Су-Канал" Comrat 25 81,9 10,4 6 200 20 9 340 6 540
Î.M. "RCL" Cricova 8,4 18,0 18,0 3 600 5 3 300 3 900
Î.M. "Comunservice" Criuleni 9,5 54,0 51,5 1 235 12 9 589 1 824
Î.M. "Apa-Canal" Donduseni 10,7 19,6 19,6 4 500 7 4 3 000 7 500
Î.M. "Apa-Canal" Drochia 20,3 70,5 54,5 25 000 9 8 1 300 26 300
Î.M. "Apa-Canal" Edinet 26 103,3 49,3 24 650 8 7 27 530 52 180

183
D.P. "Apa-Canal" Falesti 16,6 41,4 9,0 2 360 24 5 3 320 5 680
Î.M.C. "Floreni-Service" 3,9 3,5 3,5 2 850 2 2 140 2 990
S.A. "Service-Comunale"
Floreşti 19,2 112,0 29,0 12 458 11 11 1 470 13 928
Î.M. "GC" Glodeni 12 34,9 12,5 6 000 1 1 1 500 7 500
Î.M. "Amen -Ver" Hîncesti 16,8 83,3 42,9 26 000 0 26 000
Î.M. DPGLC Leova 10,9 38,0 25,0 5 845 4 1 541 7 386
Î.M. "LC" Lipcani 5,6 29,2 27,0 1 620 4 4 870 2 490
Î.M. "GAAC" Nisporeni 14,7 19,0 13,4 3 800 8 4 320 4 120
Regia "Apa-Canal" Orhei 33,2 164,4 53,0 21 500 23 6 350 21 850
D.P. "Apa-Canal" Rîşcani 13,4 29,3 20,0 40 000 17 3 750 40 750
D.P. "Apa-Canal" Sîngerei 14,6 44,1 22,1 17 600 13 4 150 17 750
Î.M. "DAC" Soroca 37,2 61,3 29,0 21 384 13 13 2 301 23 685
Î.M. DGLC Stauceni 47,0 6,0 2 400 1 1 119 2 519
Î.S. "Ара-Canal" Straseni 21,1 53,2 26,2 38 000 4 4 2 820 40 820
Î.M. "Regia Apa Soldanesti" 7,6 13,5 13,5 5 940 13 13 330 6 270
D.P. "Apa-Canal" Stefan Voda 8,7 19,5 11,0 1 500 20 8 1 920 3 420
Î.M. "Apu-Canal" Taraclia 15 57,8 16,6 8 300 8 7 1 200 9 500
D.P. "Apa-Canal" Telenesti 8,2 23,1 23,0 7 410 16 1 3 890 11 300
Î.M. "Apa-Canal" Ungheni 37,9 69,1 16,7 12 700 1 1 1 000 13 700
Î.M. "Apa-Canal" Vulcanesti 16,9 44,4 38,0 10 500 7 3 431 10 931
Î.M. "SCL" Rezina 13,5 24,5 21,6 18 500 10 10 400 18 900
Apă-Canal Otaci 16,0 14,0 10 500 2 2 300 10 800
Î.M. "GCL" Ocniţa 9,3 35,9 26,0 3 000 4 4 1 500 4 500
Total 3 781 1 888 2 790 018 614 339 130 879 2 920 897
Sursa: datelor Asocieţiei “Moldova Apă-Canal” [5, anexa 67]

184
 Tabelul A7.6. Necesarul de investiţii solicitat de întreprinderile apă-canal pentru reabilitarea sistemelor de canalizare la situaţia 01.01.2007
Sisteme de canalizare
Retele de canalizare Statii de pompare canal Total
Lungimea nr statii nr statii de investiţii
Denumirea intreprinderii lungimea Investitiile Investitiile
retelelor de pompare necesare
retelelor de necesare necesare
canal ce pompare canal ce pentru
canalizare pentru pentru staţii de
necesită a fi canal necesită a fi sistemele de
existente reţele pompare
reconstruite existente reconstruite canalizare
km km mii lei nr nr mii lei mii lei
S.A. "Ара-Canal Chisinau" 911,8 577,8 1 110 000 24 22 5 000 1 115 000
Î.M. "Apa-Canal" Anenii Noi 92,8 20,0 4 000 5 5 1 000 5 000
Î.M. "Apa-Canal"
Basarabeasca 6,3 6,3 800 7 7 1 500 2 300
Î.M. "Regia Apa-Canal" Balti 139,3 114,0 150 000 6 3 6 000 156 000
Î.M. "GC" Briceni 27,1 7,0 1 000 2 2 1 000 2 000
Î.M. "Apa-Canal" Cahul 49,4 29,0 38 000 3 1 14 000 52 000
Î.M. "GCL" Calarasi 40,7 12,0 6 000 2 2 800 6 800
Î.M."Apa-Canal" Cantemir 8,9 8,9 7 000 0 0 0 7 000
Î.M. "GCL" Causeni 44,2 26,7 7 822 4 2 1 300 9 122
Î.M. "Apa-Termo" Ceadir-
Lunga 13,4 3,8 900 3 3 2 800 3 700
Î.M. "RCL" Ciorescu 2,5 0,5 530 0 0 0 530
Făclia SRL "Cimişlia" 31,5 3,8 3 600 4 4 3 600 7 200
IMDC Cojusna 30,0 2,3 2 875 3 3 4 500 7 375
Î.M. "Су-Канал" Comrat 16,4 5,0 5 300 1 1 3 012 8 312
Î.M. "RCL" Cricova 7,4 7,0 1 400 0 0 0 1 400
Î.M. "Comunservice" Criuleni 24,0 1,7 855 0 0 0 855
Î.M. "Apa-Canal" Donduseni 11,2 8,0 1 500 1 1 1 500 3 000
Î.M. "Apa-Canal" Drochia 45,5 20,0 6 000 3 2 600 6 600
Î.M. "Apa-Canal" Edinet 50,2 32,8 15 740 6 5 9 450 25 190
D.P. "Apa-Canal" Falesti 31,0 3,7 2 220 2 2 1 020 3 240
Î.M.C. "Floreni-Service" 8,0 8,0 5 300 1 1 150 5 450

185
S.A. "Service-Comunale"
Floresti 5,8 3,4 1 964 2 2 450 2 414
Î.M. "GC" Glodeni 18,2 2,0 830 3 3 2 800 3 630
Î.M. "Amen -Ver" Hincesti 24,3 18,6 8 681 1 1 2 010 10 691
Î.M. DPGLC Leova 12,6 3,0 500 4 4 840 1 340
Î.M. "LC" Lipcani 3,7 2,6 208 1 1 1 245 1 453
Î.M. "GAAC" Nisporeni 6,8 5,0 4 000 2 2 100 4 100
Regia "Apa-Canal" Orhei 58,7 13,0 15 300 3 0 0 15 300
D.P. "Apa-Canal" Riscani 20,7 20,7 60 000 2 1 900 60 900
D.P. "Apa-Canal" Singerei 4,2 - - - - - -
Î.M. "DAC" Soroca 53,4 10,0 6 500 3 2 4 000 10 500
Î.M. DGLC Stauceni 27,0 5,0 1 750 2 1 255 2 005
Î.S. "Ара-Canal" Straseni 31,7 18,0 34 500 1 1 1 500 36 000
Î.M. "Regia Apa Soldanesti" - 14,0 8 000 3 3 7 000 15 000
D.P. "Apa-Canal" Stefan Voda 24,6 1,0 1 000 0 0 0 1 000
Î.M. "Apu-Canal" Taraclia 13,4 3,0 3 000 4 1 311 3 311
D.P. "Apa-Canal" Telenesti 7,7 0 2 2 1 496 1 496
Î.M. "Apa-Canal" Ungheni 60,8 6,6 7 800 1 1 150 7 950
Î.M. "Apa-Canal" Vulcanesti 17,6 5,0 900 3 3 974 1 874
Î.M. "SCL" Rezina 7,6 6,0 800 2 2 800 1 600
Apa Canal Otaci 10,0 10,0 12 000 2 2 500 12 500
Î.M. "GCL" Ocniţa 39,7 18,0 1 000 1 1 11 000 12 000
Total 2 040 1 063 1 539 575 119 99 93 563 1 633 138
Sursa: datelor Asocieţiei “Moldova Apă-Canal” [5, anexa 68]

186
 Tabelul A7.7. Necesarul de investiţii solicitat de întreprinderile apă-canal pentru reabilitarea
sistemului de epurare la situaţia 01.01.2007
Necesarul de investiţii pentru
Denumirea întreprinderii reabilitarea staţiilor de
epurarere, mii lei
S.A. "Ара-Canal Chisinau" 2 400 000
Î.M. "Apa-Canal" Anenii Noi 10 000
Î.M. "Apa-Canal" Basarabeasca 500
Î.M. "Regia Apa-Canal" Balti 10 000
Î.M. "GC" Briceni 6 000
Î.M. "Apa-Canal" Cahul 30 000
Î.M. "GCL" Calarasi 7 200
Î.M."Apa-Canal" Cantemir 12 500
Î.M. "GCL" Causeni 3 500
Î.M. "Apa-Termo" Ceadir-Lunga 2 500
Î.M. "RCL" Ciorescu 1 430
Făclia SRL "Cimişlia" 9 800
IMDC Cojusna 0
Î.M. "Су-Канал" Comrat 2 517
Î.M. "RCL" Cricova 1 000
Î.M. "Comunservice" Criuleni 6 000
Î.M. "Apa-Canal" Donduseni 5 900
Î.M. "Apa-Canal" Drochia 10 000
Î.M. "Apa-Canal" Edinet 13 800
D.P. "Apa-Canal" Falesti 10 000
Î.M.C. "Floreni-Service" 0
S.A. "Service-Comunale" Floresti 3 409
Î.M. "GC" Glodeni 0
Î.M. "Amen -Ver" Hincesti 2 800
Î.M. DPGLC Leova 300
Î.M. "LC" Lipcani 2 210
Î.M. "GAAC" Nisporeni 1 800
Regia "Apa-Canal" Orhei 36 600
D.P. "Apa-Canal" Riscani 15 000
D.P. "Apa-Canal" Singerei 450
Î.M. "DAC" Soroca 102 600
Î.M. DGLC Stauceni 0
Î.S. "Ара-Canal" Straseni 0
Î.M. "Regia Apa Soldanesti" 15 000
D.P. "Apa-Canal" Stefan Voda 13 000
Î.M. "Apu-Canal" Taraclia 1 000
D.P. "Apa-Canal" Telenesti 5 640
Î.M. "Apa-Canal" Ungheni 5 500
Î.M. "Apa-Canal" Vulcanesti 1 800
Î.M. "SCL" Rezina 7 600
Î.M. "GCL" Ocniţa 6 000
Total 2 772 356
Sursa: datelor Asocieţiei “Moldova Apă-Canal” [5, anexa 68]

187
 Tabelul A7.8. Necesarul total de investiţii solicitat de întreprinderile apă-canal pentru
reabilitarea mijloacelor fixe la situaţia 01.01.2007
Populaţia Necesarul de investiţii
Denumirea întreprinderii
deservită, mii pers total, mii lei
S.A. "Ара-Canal Chisinau" 708,4 5 671 441
Î.M. "Apa-Canal" Anenii Noi 11,7 20 850
Î.M. "Apa-Canal" Basarabeasca 12,5 4 300
Î.M. "Regia Apa-Canal" Balti 143,2 389 800
Î.M. "GC" Briceni 9,8 12 050
Î.M. "Apa-Canal" Cahul 39,4 132 000
Î.M. "GCL" Calarasi 16 26 100
Î.M."Apa-Canal" Cantemir 6 38 950
Î.M. "GCL" Causeni 19,9 19 174
Î.M. "Apa-Termo" Ceadir-Lunga 22,7 23 208
Î.M. "RCL" Ciorescu 5,7 3 510
Făclia SRL "Cimişlia" 14,2 28 903
IMDC Cojusna 6,4 13 035
Î.M. "Су-Канал" Comrat 25 17 369
Î.M. "RCL" Cricova 8,4 6 300
Î.M. "Comunservice" Criuleni 9,5 8 679
Î.M. "Apa-Canal" Donduseni 10,7 16 400
Î.M. "Apa-Canal" Drochia 20,3 42 900
Î.M. "Apa-Canal" Edinet 26 91 170
D.P. "Apa-Canal" Falesti 16,6 18 920
Î.M.C. "Floreni-Service" 3,9 8 440
S.A. "Service-Comunale" Floresti 19,2 19 751
Î.M. "GC" Glodeni 12 11 130
Î.M. "Amen -Ver" Hincesti 16,8 39 491
Î.M. DPGLC Leova 10,9 9 026
Î.M. "LC" Lipcani 5,6 6 153
Î.M. "GAAC" Nisporeni 14,7 10 020
Regia "Apa-Canal" Orhei 33,2 73 750
D.P. "Apa-Canal" Riscani 13,4 116 650
D.P. "Apa-Canal" Singerei 14,6 18 200
Î.M. "DAC" Soroca 37,2 136 785
Î.M. DGLC Stauceni 4 524
Î.S. "Ара-Canal" Straseni 21,1 76 820
Î.M. "Regia Apa Soldanesti" 7,6 36 270
D.P. "Apa-Canal" Stefan Voda 8,7 17 420
Î.M. "Apu-Canal" Taraclia 15 13 811
D.P. "Apa-Canal" Telenesti 8,2 18 436
Î.M. "Apa-Canal" Ungheni 37,9 27 150
Î.M. "Apa-Canal" Vulcanesti 16,9 14 605
Î.M. "SCL" Rezina 13,5 28 100
Apă-Canal Otaci 32 300
Î.M. "GCL" Ocniţa 9,3 22 500
Total 7 326 391
Sursa: datelor Asocieţiei “Moldova Apă-Canal” [5, anexa11 şi 68 ]

188
 Tabelul A.7.9.Totalul necesarului de investitii pentru renovarea sistemelor existente din
localităţile urbane şi construcţia sistemelor noi, lei/persoană
Conform Stategiei Conform AMAC Total
Investitii
Denumirea Investitii per investiţii per
per investiţii per
localităţii, persoana pers.necesare
persoana pers.necesare
raionului necesare pentru renovare
necesare restabilirii. la
constructie si constructia
constructie 01,01,2007
2008-2012 sistemelor
2013-2025
Mun.Chişinău 1 767 270 137,4 9 485 281 389
Mun.Bălţi 2 772 207 800,0 2 722 213 294
Anenii Noi 4 705 4 621,9 1 782 11 109
Basarabeasca 1 569 1 567,6 344 3 481
Briceni 3 956 3 956,8 1 230 9 142
Cahul 2 415 2 414,5 3 350 8 180
Cantemir 5 681 5 680,5 6 492 17 853
Călăraşi 1 830 1 828,4 1 631 5 290
Căuşeni 1 231 1 230,8 964 3 425
Cimişlia 3 033 3 032,5 2 035 8 101
Criuleni 1 594 1 594,2 914 4 102
Donduşeni 2 296 2 295,0 1 533 6 124
Drochia 7 084 7 084,2 2 113 16 281
Dubăsari 3 006 3 006,6 - 6 013
Edineţ 6 385 6 384,8 3 507 16 276
Făleşti 2 609 2 609,4 1 140 6 358
Floreşti 3 395 3 998,4 1 029 8 422
Glodeni 1 228 12 278,5 928 14 434
Hînceşti 1 394 1 393,5 2 351 5 138
Ialoveni 2 588 2 587,5 - 5 176
Leova 7 384 7 383,8 828 15 596
Nisporeni 2 232 2 231,9 682 5 146
Ocniţa 4 417 4 415,8 2 419 11 252
Orhei 10 311 10 381,9 2 221 22 914
Rezina 5 444 5 443,6 2 081 12 969
Rîşcani 10 706 10 706,0 8 705 30 117
Sîngerei 5 662 5 661,9 1 247 12 570
Soroca 3 498 11 286,8 3 677 18 462
Străşeni 1 313 958,6 3 641 5 912
Şoldăneşti 5 267 8 009,9 4 772 18 049
Ştefan Vodă 4 023 4 022,7 2 002 10 048
Taraclia 1 417 14 167,8 921 16 506
Teleneşti 5 033 5 632,5 2 248 12 914
Ungheni 3 215 3 473,1 716 7 404
Găgăuzia 1 704 1 703,6 2 581 5 989
Sursa: calculele autorului în baza datelor Strategiei şi a Asociaţiei “Moldova Apă-Canal”
[51,anexa 3; 5, anexa 66]
189
 Tabelul A7.10.Necesarul de investiţii, 2007-2013, pentru sistemele de alimentare cu apă şi
canalizare pentru unele ţări din Europa
Necesarul de
Necesarul de
investiţii Valoarea
investiţii Necesarul
Denumirea Numărul pentru investiţilor
pentru total de
ţăriii populaţiei sistemele de per o
sistemele de investiţii
alimentare cu persoană
canalizare
apă
mil pers mil EURO mil EURO mil EURO EURO/pers
Bulgaria 7,3 3 136 2 487 5 623 770
Republica Cehă 10,2 1 200 2 400 3 600 352
Estonia 1,3 23 267 290 223
Grecia 11,2 1 304 500 1 804 161
Ungaria 10,0 2 121 3 738 5 859 586
Letonia 2,2 879 1 201 2 080 945
Lituania 3,4 340 863 1 203 354
Malta 0,4 3 55 58 145
Polonia 38,5 1 100 7 240 8 340 217
Portugalia 11,3 1 061 1 958 3 019 267
România 21,5 3 800 4 800 8 600 400
Slovacia 5,4 455 2 132 2 587 479
Slovenia 2,0 465 1 175 1 640 820
Moldova 3,5 123 88 211 60
Sursa: elaborată de autor în baza [39]

Anexa 8
Sursele de finanţare a investiţiilor în sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în R. M
Sursa de finanţare Mijloacele alocate în 2008,
milioane lei
Buget de stat 17,9
Bugetele locale 40,0
Fondul Ecologic Naţional 10,0
Fondul de Investiţii Sociale din Moldova 6,9
Banca Mondială 44,0
Guvernul Danemarcii 17,3
Guvernul Elveţiei 8,0
Guvernul Cehiei 5,5
Guvernul Austriei 5,2
Guvernul Turciei 27,5
Contribuţia populaţiei 165,0
Total 347,3
Sursa: [84, p.3]

190
 Anexa 9
Indicatori banchimarking privind sistemele de alimentare cu apă
Tabelul A.9.1. Indicatori banchimarking privind sistemele de alimentare cu apă pentru RM

Indicator um 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Gradul de acoperire cu servicii de alimentare cu apă % 80 82 80 80 80 80 83
Gradul de acoperire cu servicii de canalizare % 64 65 63 64 65 67 69
Consum total de apă litri/pers/zi 150 148 158 156 144 137 133
Consum de apă pentru populaţie litri/pers/zi 109 110 116 114 110 106 103
Apa ce nu aduce venituri % 43 42 43 42 44 45 44
Apa ce nu aduce venituri m3/km/zi 33,9 32,8 36,3 33,4 33,3 31,5 28,9
Procentul vînzărilor ce sunt masurate prin contor % 93 93 91 94 93 85 85
US$/m3 apă
0,47 0,5 0,66 0,88 0,87 0,93 1,07
Costuri operaţionale apa şi canalizare facturată
Personal apă /1000 persoane conectate la apă A/1000 A pers 2,9 2,8 2,6 2,6 2,5 2,5 2,3
US$/m3 apa
0,49 0,5 0,63 0,91 0,92 1,06 1,15
Venituri medii apa si canal facturată
Perioada de colectare Zile 347 353 304 243 259 246 273
Rata de colectare % 97 102 91 99 101 98 97
Acoperirea costurilor operationale rata 1,06 0,99 0,95 1,04 1,05 1,14 1,08
Sursa: elaborată de autor în baza datelor IBNET [133]

191
 Tabelul A.9.2. Indicatori banchimarking privind sistemele de alimentare cu apă şi canalizare pentru RM, România şi Ucraina
Indicator UM Ţara 2003 2004 2005 2006 2007
Romania 90 90 87 87 87
Gradul de acoperire cu servicii de Ucraina 93 94 78 79 80
%
alimentare cu apă
Moldova 80 82 80 80 80
Romania 72 72 74 74 74
Gradul de acoperire cu servicii de
% Ucraina 69 69 63 64 67
canalizare
Moldova 64 65 63 64 65
Romania 253 243 215 206 194
Consum total de apă litri/pers/zi Ucraina 338 314 311 296 283
Moldova 150 148 158 156 144
Romania 141 132 121 116 113
Consum de apă pentru populaţie litri/pers/zi Ucraina 237 218 231 224 208
Moldova 109 110 116 114 110
Romania 39 36 44 45 45
Apa ce nu aduce venituri % Ucraina 38 39 42 43 44
Moldova 43 42 43 42 44
Romania 77 61,9 66,6 66,7 59,9
Apa ce nu aduce venituri m3/km/zi Ucraina 65 62,4 76,5 76,8 75,1
Moldova 33,9 32,8 36,3 33,4 33,3
Romania 84 83 88 90 93
Procentul vînzărilor ce sunt masurate
% Ucraina 34 42 27 31 36
prin contor
Moldova 93 93 91 94 93
Romania 0,27 0,32 0,53 0,63 0,92
US$/m3 apă
Costuri operaţionale apa şi canalizare Ucraina 0,2 0,23 0,3 0,37 0,48
vândută
Moldova 0,47 0,5 0,66 0,88 0,87
Romania 2,1 2 2,1 2 2
Personal apă /1000 persoane conectate
A/1000 A pers Ucraina 2,1 2 2,2 2,1 2,1
la apă
Moldova 2,9 2,8 2,6 2,6 2,5
Sursa: elaborată de autor în baza datelor IBNET [133]

192
Tabelul A.9.3. Gradul de acoperire cu servicii de alimentare cu apă în ţările CSI şi UE, %
Tara 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Armenia 66 68 79 80 80 90 91 -
Azerbaidjan 100 100 100 100 100 100 - -
Belarus 91 93 94 91 92 - 96 95
Georgia 87 87 95 95 96 - - -
Kazakhstan 86 85 85 86 81 79 81 -
Kîrgîzstan 55 55 56 - - - 69 68
Moldova - 80 82 80 80 80 80 83
Rusia - 91 95 95 100 100 100 100
Tadjikistan 92 92 - - - - - -
Ucraina 94 78 79 80 - - - -
Uzbekistan 70 76 75 83 92 94 90 -
Bulgaria 100 99 99 99 99 - - -
Ungaria 99 99 99 99 - - - -
Lituania - - 80 81 80 80 82 -
Polonia - - 94 94 96 96 96 -
Slovacia 79 79 81 81 - - - -
Germania 99 - - 99 - - - -
Franţa 100 100 100 100 100 100 100 -
Sursa: elaborată de autor în baza datelor IBNET [133]
Tabelul A.9.4. Gradul de acoperire cu servicii de canalizare în ţările CSI şi UE, %
Tara 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Armenia 51 46 35 34 35 37 37 -
Azerbaidjan - 56 56 56 56 56 - -
Belarus 85 86 80 78 78 - 73 75
Georgia 67 74 84 83 82 - - -
Kazakhstan 64 64 64 65 61 62 63 -
Kîrgîzstan 16 15 15 - - - 23 24
Moldova - 64 65 63 64 65 67 69
Rusia - 87 94 94 94 94 94 95
Tadjikistan 60 59 - - - - - -
Ucraina 69 63 64 67 - - -
Uzbekistan 49 22 31 31 36 34 24 -
Bulgaria 43 59 59 60 60 - -
Ungaria 60 42 70 70 - - -
Lituania - - 74 74 73 74 76 -
Polonia - - 87 87 89 90 90
Slovacia 60 53 57 56 - - -
Germania 96 - - 96 - - -
Franţa 81 - - 83 - - -
Sursa: elaborată de autor în baza datelor IBNET [133]

193
Tabelul A.9.5. Consumul specific de apă pentru toate categoriile de consumatori în ţările CSI şi
UE, litri/persoana/24 ore
Tara 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Armenia 156 126 153 146 151 128 126 -
Azerbaidjan - 281 - 281 281 281 - -
Belarus 310 290 269 241 208 - 180 174
Georgia 604 560 685 702 701 - - -
Kazakhstan 282 281 289 295 318 304 286 -
Kîrgîzstan 147 150 137 - - - 176 180
Moldova 150 148 158 158 156 144 137 133
Rusia - 432 412 403 366 343 316 296
Tadjikistan - 542 554 - - - - -
Ucraina 314 311 296 283 - - - -
Uzbekistan 272 122 247 247 251 244 195 -
Bulgaria 117 169 172 170 170 - - -
Ungaria 184 178 159 158 - - - -
Lituania - - 121 124 126 115 113 -
Polonia - - 160 156 158 154 152 -
Slovacia 154 144 151 149 - - - -
Germania 158 - - 153 - - - -
Marea Britanie 206 227 224 215 218 217 218 -
Sursa: elaborată de autor în baza datelor IBNET [133]

Tabelul A.9.6. Consum specific de apă pentru populaţie în ţările CSI şi unele ţări din UE,
litri/persoana/24ore
Tara 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Armenia 119 92 105 92 94 85 83 -
Azerbaidjan - 197 - 197 197 197 - -
Belarus 224 210 197 183 155 - 126 121
Georgia 538 499 603 619 616 - - -
Kazakhstan 125 127 123 122 130 132 129 -
Kîrgîzstan 75 78 64 - - - 122 121
Moldova - 109 110 116 114 110 106 103
Rusia - 280 247 242 227 215 199 182
Tadjikistan 328 336 - - - - - -
Ucraina 218 231 224 208 - - - -
Uzbekistan 149 72 118 118 122 122 99 -
Bulgaria 61 150 152 146 145 - - -
Ungaria 116 114 109 110 - - - -
Lituania - - 76 76 79 74 72 -
Polonia - - 115 113 117 114 113 -
Slovacia 105 98 101 102 - - - -
Germania 126 - - 122 - - - -
Franţa 165 - - - 151 150 - -
Marea Britanie 144 158 157 151 155 155 157
Sursa: elaborată de autor în baza datelor IBNET [133]

194
 Anexa 10
Consumul mediu de apă în localităţile din Republica Moldova
Tabelul A10.1.Consumul mediu de apă, pentru toate categoriile de consumatori, după categorii de localităţi în R. M, litri/pers/24ore

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Mărimea localităţii urbane
0 – 10 000 pers
10 000 – 50 000 pers
100 000 – 500 000 pers
500 000 – 1 000 000 pers
Valoarea medie
Sursa: datele Agenţiei “Apele Moldovei” [122]
Mărimea localităţii urbane
2010
230 198 176 149 105 59 34 31 34 34 36 39 38 42 43
187 183 165 133 103 76 64 61 57 58 58 64 66 60 61
534 456 391 294 198 166 96 80 97 92 88 99 98 97 96
594 581 545 458 305 264 203 190 204 208 207 220 217 201 190
459 437 397 322 221 186 147 137 146 150 148 158 156 144 137
Tabelul A10.2.Consumul mediu de apă, pentru populaţie, după categorii de localităţi în R. M, litri/pers/24ore
1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010
0 – 10 000 pers 162 139 128 123 94 53 30 27 30 30 31 35 32 38 38
10 000 – 50 000 pers 113 114 115 100 82 64 52 48 44 45 44 49 50 48 48
100 000 – 500 000 pers 409 336 277 211 148 114 76 55 58 58 58 63 62 67 65
500 000 – 1 000 000 pers 428 431 418 359 226 163 129 130 144 152 153 161 159 154 147
Valoarea medie 327 318 298 249 166 122 98 96 103 109 110 116 114 110 106
Sursa: datele Agenţiei “Apele Moldovei” [122]
Anexa 11
Rata de conectare la sisteme centralizate de alimentare cu apă şi de canalizare în R. M, %
Indicatorul 1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010
Rata medie de conectare la sisteme centralizate de alimentare cu apă 72 73 72 71 73 75 78 75 78 80 82 80 80 80 80
Rata medie de conectare la sisteme centralizate de canalizare 55 55 54 54 55 57 59 58 61 64 65 63 64 65 67
Sursa: datele Agenţiei “Apele Moldovei” [122]

195
 Anexa 12
Evoluţia volumului de pierderilor de apă în Republica Moldova

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010
Indicatorul

Pierderi de
apa, 67 63 56 46 39 41 36 36 34 34 34 36 33 33 32
m3/km/zi
Sursa: datele Agenţiei “Apele Moldovei” [122]
Anexa 13
Indicatorii de performanţă a întreprinderilor apă canal urbane
Tabelul A13.1. Indicatorii de performanţă a întreprinderilor apă canal urbane
Denumirea indicatorului 2010 2011
Utilizarea capacităţii de producţie a sistemelor de alimentare cu apă 14,84 16,1
(surse subterane), %
Utilizarea capacităţii de producţie a sistemelor de alimentare cu apă 28,01 29,4
(surse de suprafaţă), %
Utilizarea capacităţii de producţie a staţiilor de epurare, % 18,42 17,8
Gradul de uzură a mijloacelor fixe, % 38,3 38,4
Ponderea volumului apei pierdute şi a consumului nefacturat din 43,31 41,4
volumul apei dobândite, %
Volumul apei pierdute şi a consumului nefacturat în mediu per 1km de 12,37 12,1
reţea de alimentare cu apă, m3/km/24ore
Consumul mediu total de apă, litri/pers/24 ore 45,5 50,8
Consumul mediu de apă pentru instituţii bugetare şi populaţie, 38,2 43,2
litri/pers/24 ore
Rezultatul din activitatea operaţională, mii lei -56 736,1 -33 645,9
Rezultatul din activitatea de investiţii, mii lei -3 867,0 -1 186,5
Rezultatul din activitatea financiară, mii lei 29 899,4 12 218,1
Profit (pierdere) a perioadei de gestiune până la impozitare, mii lei -9 972,4 -22 618,2
Venituri din vânzări, mii lei 254 738,4 262 906,5
Consumuri şi cheltuieli totale, mii lei 303 360,4 306 717,1
Tariful mediu pentru 1m3 apă, lei/m3 8,20 8,89
Costul mediu a 1m3 apă, lei/m3 13,98 14,31
Acoperirea cheltuielilor de tarif pentru apă 0,59 0,62
Tariful mediu pentru 1m3 apă uzată, lei/m3 9,03 9,16
Costul mediu a 1m3 apă uzată, lei/m3 9,71 9,98
Acoperirea cheltuielilor de tarif pentru apă uzată 0,93 0,92
Creanţe la 31 decembrie, mii lei 65 642,5 59 759,8
Datorii la 31 decembrie, mii lei 115 319,2 127 517,3
Valoarea sumelor colectate raportată la valoarea sumelor facturate, % 98,0 98,2
Total angajaţi, persoane 3 301 3 045
Volumul de vânzări per un angajat, mii lei/persoană 77,17 86,33
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Asociaţiei “Moldova Apă-Canal” [9,10]

196
 Tabelul A13.2. Indicatorii de performanţă a SA „Apă-Canal Chişinău”
Denumirea indicatorului 2010 2011
Utilizarea capacităţii de producţie a sistemelor de alimentare cu 10,7 8,7
apă (surse subterane), %
Utilizarea capacităţii de producţie a sistemelor de alimentare cu 56,37 53,7
apă (surse de suprafaţă), %
Utilizarea capacităţii de producţie a staţiilor de epurare, % 34,3 32,3
Gradul de uzură a mijloacelor fixe, % 59,3 60,4
Ponderea volumului apei pierdute şi a consumului nefacturat din 37,9 36,6
volumul apei dobândite, %
Volumul apei pierdute şi a consumului nefacturat în mediu per 49,45 42,6
1km de reţea de alimentare cu apă, m3/km/24 ore
Consumul mediu total de apă, l/pers/24 ore 174,1 165,9
Consumul mediu de apă pentru instituţii bugetare şi populaţie, 143,8 136,8
l/pers/24 ore
Rezultatul din activitatea operaţională, mii lei 60 061,8 49 490,6
Rezultatul din activitatea de investiţii, mii lei - 124,7 1 784,8
Rezultatul din activitatea financiară, mii lei 8 100,9 21 185,0
Profit (pierdere) a perioadei de gestiune până la impozitare, mii 68 065,0 72 463,0
lei
Venituri din vânzări, mii lei 577 178,4 575 969,3
Consumuri şi cheltuieli totale, mii lei 521 729,3 557 207,4
Tariful mediu pentru 1m3 apă, lei/m3 8,8 8,86
Costul mediu a 1m3 apă, lei/m3 6,98 7,48
Acoperirea cheltuielilor de tarif pentru apă 1,26 1,19
Tariful mediu pentru 1m3 apă uzată, lei/m3 3,18 3,23
Costul mediu a 1m3 apă uzată, lei/m3 4,14 4,64
Acoperirea cheltuielilor de tarif pentru apă uzată 0,77 0,70
Creanţe la 31 decembrie, mii lei 519 541,3 575 006,9
Datorii la 31 decembrie, mii lei 203 415,6 243 272,2
Valoarea sumelor colectate raportată la valoarea sumelor 85,7 90,8
facturate, %
Total angajaţi, pers 1 972 1 830
Volumul de vânzări per un angajat, mii lei/ pers 292,7 314,7
Valoarea investiţiilor în active materiale, mii lei 15 609,6 22 504,9
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Asociaţiei “Moldova Apă-Canal” [9,10]

197
 Anexa 14
Valoarea investiţiilor în active materiale a întreprinderilor apă-canal urbane
Tabelul A14.1.Valoarea investiţiilor în active materiale în 2009
Valoarea
Valoarea Valoarea
Numărul Cifra investiţiilor
investiţiilor investiţiilor
persoane de per o
Denumirea întreprinderii în active raportată la
deservite afaceri, persoană
materiale, cifra de
mii pers mii lei deservită,
mii lei afaceri
lei/persoană
S.A. "Ара-Canal Chisinau" 729,0 447 334 13 583,0 0,030 18,63
Î.M. "Apa-Canal" Anenii Noi 12,1 5 690,5 493,4 0,087 40,78
Î.M. "Regia Apa-Canal" Balti 144,2 55 834,0 3 692,0 0,066 25,60
Î.M. "GC" Briceni 9,6 2 670,0 108,3 0,041 11,28
Î.M. "Apa-Canal" Cahul 39,7 15 300,0 370,7 0,024 9,34
Î.M. "GCL" Calarasi 16,2 4 736,7 402,4 0,085 24,84
Î.M."Apa-Canal" Cantemir 6,0 1 182,5 88,8 0,075 14,80
Î.M. "GCL" Causeni 19,5 3 972,6 379,6 0,096 19,47
Î.M. "Apa-Termo" Ceadir-
Lunga 23,0 6 241,1 68 760,3 11,017 2 989,58
Î.M. "Су-Канал" Comrat 25,6 6 898,3 403,0 0,058 15,74
Î.M. "Apa-Canal" Drochia 20,4 4 781,5 39,7 0,008 1,95
D.P. "Apa-Canal" Falesti 16,8 5 373,4 34,7 0,006 2,07
S.A. "Serv-Com" Floresti 25,0 13 368,7 1 006,0 0,075 40,24
Î.M. "Amen -Ver" Hincesti 16,8 8 746,1 1 384,1 0,158 82,39
Regia "Apa-Canal" Orhei 33,6 13 247,5 2 281,1 0,172 67,89
D.P. "Apa-Canal" Riscani 13,7 2 594,3 25,9 0,010 1,89
D.P. "Apa-Canal" Singerei 14,0 2 461,5 27,9 0,011 1,99
Î.M. "DAC" Soroca 37,4 9 880,0 115,1 0,012 3,08
DP "Apa-Canal" Stefan Voda 8,7 3 175,0 12,0 0,004 1,38
D.P. "Apa-Canal" Telenesti 8,2 1 433,1 22,8 0,016 2,78
Î.M. "Apa-Canal" Ungheni 38,0 11 780,9 235,0 0,020 6,18
Î.M. "GCL" Ocniţa 9,2 843,3 48,0 0,057 5,22
Î.M. "Comservice" Criuleni 8,3 3 334,6 203,3 0,061 24,49
Î.M. "SCL" Rezina 13,6 6 529,8 0,0
Î.M. "RCL" Cricova 10,0 3 306,9 0,0
Î.S. "Ара-Canal" Straseni 19,0 2 245,9 0,0
Î.M.Apa-Canal Basarabeasca 12,5 2 524,4 0,0
Î.M. "RCL" Ciorescu 5,7 1 785,2 0,0
Făclia SRL "Cimişlia" 14,2 - 0,0
IMDC Cojusna 6,4 214,4 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Donduseni 10,7 1 903,4 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Edinet 26,0 12 368,5 0,0
Î.M.C. "Floreni-Service" 4,0 953,8 0,0
Î.M. "GC" Glodeni 11,7 2 993,7 0,0
Î.M. DPGLC Leova 11,0 3 260,8 0,0
Î.M. "GAAC" Nisporeni 14,6 2 173,9 0,0
Î.M. "Regia Apa Soldanesti" 7,6 572,8 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Vulcanesti 16,0 1 724,6 0,0
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Asociaţiei “Moldova Apă-Canal” [9, p.53, p.97]

198
 Tabelul A14.2. Valoarea investiţiilor în active materiale în 2010
Valoarea
Valoarea Valoarea
Numărul investiţiilor
Cifra de investiţiilor investiţiilor
persoane per o
Denumirea întreprinderii afaceri, în active raportată la
deservite persoană
mii lei materiale, cifra de
mii pers deservită,
mii lei afaceri
lei/persoană
S.A. "Ара-Canal Chisinau" 729,0 577 178,4 15 609,6 0,03 21,41
Î.M. "Apa-Canal" Anenii Noi 12,1 5 676,6 153,6 0,03 12,69
Î.M. "Regia Apa-Canal" Balti 144,2 65 328,0 23 189,5 0,35 160,81
Î.M. "GC" Briceni 9,6 3 071,6 92,4 0,03 9,63
Î.M. "Apa-Canal" Cahul 39,7 13 710,3 855,9 0,06 21,56
Î.M. "GCL" Calarasi 16,2 5 390,3 322,7 0,06 19,92
Î.M."Apa-Canal" Cantemir 6,0 1 467,5 22,1 0,02 3,68
Î.M. "GCL" Causeni 19,5 4 711,3 2 366,8 0,50 121,37
ÎM"Apa-Termo" Ceadir-Lunga 23,0 6 033,7 70,3 0,01 3,06
Î.M. "Су-Канал" Comrat 25,6 7 123,8 693,4 0,10 27,09
Î.M. "Apa-Canal" Drochia 20,4 4 795,1 86,9 0,02 4,26
D.P. "Apa-Canal" Falesti 16,8 6 827,1 33,3 0,00 1,98
S.A. "Serv-Comun" Floresti 25,0 13 097,8 4 291,9 0,33 171,68
Î.M. "Amen -Ver" Hincesti 16,8 10 705,0 772,5 0,07 45,98
Regia "Apa-Canal" Orhei 33,6 13 706,5 1 823,0 0,13 54,26
D.P. "Apa-Canal" Riscani 13,7 2 945,6 35,3 0,01 2,58
D.P. "Apa-Canal" Singerei 14,0 2 839,7 17,9 0,01 1,28
Î.M. "DAC" Soroca 37,4 11 503,4 44,0 0,004 1,18
D.P. "Apa-Canal" Stefan Voda 8,7 4 191,7 3,2 0,001 0,37
D.P. "Apa-Canal" Telenesti 8,2 1 613,4 29,0 0,02 3,54
Î.M. "Apa-Canal" Ungheni 38,0 12 864,7 1 619,0 0,13 42,61
Î.M. "GCL" Ocniţa 9,2 917,4 42,9 0,05 4,66
Î.M. "RCL" Cricova 10,0 3 591,8 1 211,0 0,34 121,10
Î.S. "Ара-Canal" Straseni 19,0 2 647,4 608,4 0,23 32,02
Î.M. "SCL" Rezina 13,6 6 529,8 7 455,0 1,142 548,16
ÎM"Apa-Canal" Basarabeasca 12,5 2 306,6 0,0
Î.M. "RCL" Ciorescu 5,7 1 941,2 0,0
Făclia SRL "Cimişlia" 14,2 464,2 0,0
IMDC Cojusna 6,4 160,4 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Donduseni 10,7 2 128,7 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Edinet 26,0 13 933,6 0,0
Î.M.C. "Floreni-Service" 4,0 1 050,5 0,0
Î.M. "GC" Glodeni 11,7 3 595,1 0,0
Î.M. DPGLC Leova 11,0 3 665,8 0,0
Î.M. "GAAC" Nisporeni 14,6 2 310,3 0,0
Î.M. "Regia Apa Soldanesti" 7,6 791,9 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Vulcanesti 16,0 1 855,5 0,0
Î.M. "SCL" Rezina 13,6 8 011,5 0,0
Î.M. "Comunservice" Criuleni 8,3 3 339,5 0,0
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Asociaţiei “Moldova Apă-Canal” [9, p.53, p.97]

199
 Tabelul A14.3. Valoarea investiţiilor în active materiale în 2011
Valoarea
Valoarea Valoarea
Numărul investiţii-
Cifra de investiţiilor investiţiilor
persoane lor per o
Denumirea întreprinderii afaceri, în active raportată
deservite persoană
mii lei materiale, la cifra de
mii pers deservită,
mii lei afaceri
lei/pers
S.A. "Ара-Canal Chisinau" 743,9 576 218 22 504,9 0,04 30,25
Î.M. "Apa-Canal" Anenii Noi 8,3 5 628 51,0 0,01 6,14
Î.M. "Regia Apa-Canal" Balti 144,3 72 200 1 316,0 0,02 9,12
Î.M. "Apa-Canal" Cahul 35,8 14 572 2 198,6 0,15 61,41
Î.M. "GCL" Calarasi 14,5 6 363 203,1 0,03 14,01
Î.M. "GCL" Causeni 17,6 4 869 7 769,7 1,60 441,46
Î.M. "Apa-Termo" Ceadir-
Lunga 19,4 8 000 71,6 0,01 3,69
Î.M. "Су-Канал" Comrat 23,7 7 363 6 698,8 0,91 282,65
Î.M. "Apa-Canal" Drochia 17,5 5 251 188,7 0,04 10,78
D.P. "Apa-Canal" Falesti 14,3 7 413 88,5 0,01 6,19
S.A. "Service-Comunale"
Floresti 26,7 14 770 4 981,4 0,34 186,57
Î.M. "Amen -Ver" Hincesti 15,2 10 253 1 850,6 0,18 121,75
Regia "Apa-Canal" Orhei 25,7 16 590 1 047,1 0,06 40,74
Î.M. "DAC" Soroca 35,2 12 571 57,9 0,005 1,64
D.P. "Apa-Canal" Telenesti 6,7 1 727 33,2 0,02 4,96
Î.M. "Apa-Canal" Ungheni 33,0 12 960 1 417,0 0,11 42,94
Î.M. "RCL" Cricova 10,2 5 492 806,7 0,15 79,09
Î.S. "Ара-Canal" Straseni 18,4 4 015 1 196,7 0,30 65,04
Î.M. "GC" Glodeni 10,0 4 896 30,4 0,01 3,04
Î.M. "SCL" Rezina 12,7 8 056 56,7 0,01 4,46
Î.M. "Apa-Canal" Basarabeasca 11,2 2 296 0,0 0,00 0,00
Î.M. "RCL" Ciorescu 5,7 2 369 0,0 0,00 0,00
Făclia SRL "Cimişlia" 12,6 1 564 0,0 0,00 0,00
IMDC Cojusna 6,4 421 0,0 0,00 0,00
Î.M. "Apa-Canal" Donduseni 9,5 2 159 0,0 0,00 0,00
Î.M. "Apa-Canal" Edinet 26,1 - 0,0 - 0,00
Î.M.C. "Floreni-Service" 4,0 1 241 0,0 0,00 0,00
D.P. "Apa-Canal" Riscani 11,1 3 432 0,0 0,00 0,00
D.P. "Apa-Canal" Singerei 12,6 2 867 0,0 0,00 0,00
D.P. "Apa-Canal" Stefan Voda 7,8 4 402 0,0 0,00 0,00
Î.M. DPGLC Leova 10,0 3 410 0,0 0,00 0,00
Î.M. "GAAC" Nisporeni 11,8 2 291 0,0 0,00 0,00
Î.M. "Regia Apa Soldanesti" 6,3 1 001 0,0 0,00 0,00
Î.M. "Apa-Canal" Vulcanesti 15,4 2 160 0,0 0,00 0,00
Î.M. "Comunservice" Criuleni 7,1 3 621 0,0 0,00 0,00
Î.M. "GC" Briceni 8,7 3 134 0,0 0,00 0,00
Î.M."Apa-Canal" Cantemir 5,2 1 473 0,0 0,00 0,00
Î.M. "GCL" Ocniţa 9,2 1 126 0,0 0,00 0,00
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Asociaţiei “Moldova Apă-Canal” [10, p.77, p.103]

200
 Tabelul A14.4. Investiţii realizate de întreprinderile apă-canal în clădiri si constructii
speciale pentru 2010 şi 2011
Gradul de
Gradul de Valoarea Valoarea
uzură
uzură pentru investiţiilor investiţiilor
pentru
clădiri şi în clădiri şi în clădiri şi
Denumirea întreprinderii clădiri şi
construcţii edificii, mii edificii, mii
construcţii
speciale, % lei lei
speciale, %
2010 2010 2011 2011
S.A. "Ара-Canal Chisinau" 66,5 12 608,9 68,8 16 091,2
Î.M. "Apa-Canal" Anenii Noi 22,1 68,3 25,2 46,9
Î.M. "GCL" Calarasi 61,7 176,4 63,7 0,6
Î.M. "Apa-Termo" Ceadir-Lunga 51,3 10,5 52,7 16,2
Î.M. "Су-Канал" Comrat 31,6 99,2 31,5 0,0
Î.M. "RCL" Cricova 21,9 287,4 15,1 0,0
S.A. "Service-Comunale" Floresti 45,0 2 187,0 46,6 3 344,9
Î.M. "Amen -Ver" Hincesti 19,8 298,8 20,7 714,4
Regia "Apa-Canal" Orhei 63,6 1 784,8 66,2 1 019,7
D.P. "Apa-Canal" Singerei 45,4 17,9 48,8 0,0
Î.S. "Ара-Canal" Straseni 50,1 202,5 68,0 112,7
Î.M. "Apa-Canal" Ungheni 64,2 14,0 66,2 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Basarabeasca 77,0 0,0 79,0 0,0
Î.M. "Regia Apa-Canal" Balti 41,4 0,0 44,0 0,0
Î.M. "GC" Briceni 5,1 0,0 20,6 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Cahul 80,3 0,0 81,4 0,0
Î.M."Apa-Canal" Cantemir 52,5 0,0 52,6 0,0
Î.M. "RCL" Ciorescu 15,3 0,0 15,5 0,0
Făclia SRL "Cimişlia" 68,6 0,0 70,0 0,0
IMDC Cojusna 100,0 0,0 99,1 0,0
Î.M. "Comunservice" Criuleni 19,7 0,0 15,0 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Donduseni 15,9 0,0 59,4 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Drochia 36,3 0,0 36,3 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Edinet 70,1 0,0 - 0,0
D.P. "Apa-Canal" Falesti 99,7 0,0 33,9 0,0
Î.M.C. "Floreni-Service" 7,9 0,0 7,9 0,0
Î.M. "GC" Glodeni 0,3 0,0 0,3 0,0
Î.M. DPGLC Leova 31,2 0,0 32,4 0,0
Î.M. "GAAC" Nisporeni 46,4 0,0 47,1 0,0
D.P. "Apa-Canal" Riscani 55,0 0,0 57,7 0,0
Î.M. "DAC" Soroca 51,3 0,0 0,8 47,4
Î.M. "Regia Apa Soldanesti" - 0,0 4,8 0,0
D.P. "Apa-Canal" Stefan Voda 8,1 0,0 30,5 0,0
D.P. "Apa-Canal" Telenesti 73,9 0,0 74,4 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Vulcanesti 33,4 0,0 34,6 0,0
Î.M. "SCL" Rezina 22,4 0,0 22,4 0,0
Î.M. "GCL" Ocniţa 59,5 0,0 12,3 0,0
Î.M. "GCL" Causeni - 986,6 - 6087,4
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Asociaţiei “Moldova Apă-Canal” [9, p.97; 10. p.105]

201
 Tabelul A14.5. Valoarea investiţiilor în maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie 2010-2011
Investiţii în Gradul de Investiţii în
Gradul de
maşini, uzură pentru maşini,
uzură pentru
utilaje şi maşini, utilaje şi
maşini, utilaje
Denumirea întreprinderii instalatii de utilaje şi instalatii de
şi instalatii de
transmisie, instalatii de transmisie,
transmisie, %
mii lei transmisie, % mii lei
2010 2010 2011 2011
S.A. "Ара-Canal Chisinau" 56,9 2 682,7 58,7 3 643,6
Î.M. "Apa-Canal" Anenii Noi 31,5 59,5 35,6 4,1
Î.M. "Regia Apa-Canal" Balti 71,4 822,8 72 613,7
Î.M. "GC" Briceni 69,2 92,4 22,8 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Cahul 33,3 214,7 36,5 1 439,4
Î.M. "GCL" Calarasi 45,3 54,1 46,3 88,9
Î.M."Apa-Canal" Cantemir 53,5 22,1 4,5 0,0
Î.M. "GCL" Causeni 0,0 960,0 - 1 185,6
Î.M. "Apa-Termo" Ceadir-Lunga 8,7 59,8 9,5 8,8
Î.M. "Су-Канал" Comrat 30,8 594,2 28,6 80,6
Î.M. "Apa-Canal" Drochia 79,9 86,9 83,2 188,7
D.P. "Apa-Canal" Falesti 99,9 33,3 - 88,5
S.A. "Service-Comunale" Floresti 46,5 2 104,9 36,5 1 636,5
Î.M. "Amen -Ver" Hincesti 38,7 103,5 37,8 369,7
Regia "Apa-Canal" Orhei 54,9 38,2 58,3 27,4
D.P. "Apa-Canal" Riscani 29,8 35,3 40,2 33,2
Î.M. "DAC" Soroca 33,6 44,0 0,7 10,5
Î.S. "Ара-Canal" Straseni 50,1 72,8 26,2 73,5
D.P. "Apa-Canal" Stefan Voda 46,7 3,2 49,8 0,0
D.P. "Apa-Canal" Telenesti 33,1 29,0 35 33,3
Î.M. "Apa-Canal" Ungheni 73,6 1 605,0 75,9 202,0
Î.M. "GCL" Ocniţa 82,0 42,9 82,9 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Basarab 83,9 0,0 85,5 0,0
Î.M. "RCL" Ciorescu - 0,0 - 0,0
Făclia SRL "Cimişlia" 48,8 0,0 - 0,0
IMDC Cojusna - 0,0 97 0,0
Î.M. "RCL" Cricova 97,1 0,0 71,6 0,0
Î.M. "Comunservice" Criuleni 48,2 0,0 49,7 55,8
Î.M. "Apa-Canal" Donduseni 80,2 0,0 88,2 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Edinet 55,6 0,0 - 0,0
Î.M.C. "Floreni-Service" 32,9 0,0 33,3 0,0
Î.M. "GC" Glodeni 0,7 0,0 0,9 30,4
Î.M. DPGLC Leova 76,2 0,0 76,4 0,0
Î.M. "GAAC" Nisporeni 33,5 0,0 34,9 0,0
D.P. "Apa-Canal" Singerei 55,7 0,0 56,4 0,0
Î.M. "Regia Apa Soldanesti" 0,0 0,0 - 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Vulcanesti 27,7 0,0 28,3 0,0
Î.M. "SCL" Rezina 23,2 0,0 27,2 56,7
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Asociaţiei “Moldova Apă-Canal” [9, p.40, p.97; 10.
p.48, p.105]

202
 Tabelul A14.6. Valoarea investiţiilor în mijloace de transport 2010-2011
Gradul de
Valoarea Valoarea
Gradul de uzură
investiţiilor investiţiilor în
uzură pentru pentru
în mijloace mijloace de
Denumirea întreprinderii mijloace de mijloace de
de transport, transport, mii
transport, % transport,
mii lei lei
%
2010 2010 2011 2011
Î.M. "Apa-Canal" Anenii Noi 43,1 25,8 47,7 0,0
Î.M. "Regia Apa-Canal" Balti 78,1 260,5 85,2 29,0
Î.M. "Apa-Canal" Cahul 76,3 121,3 78,1 387,0
Î.M. "Amen -Ver" Hincesti 36,7 289,5 48,6 0,0
S.A. "Ара-Canal Chisinau" 87,1 0,0 81,9 2 538,3
Î.M. "Apa-Canal" Basarabeasca 69,0 0,0 70,3 0,0
Î.M. "GC" Briceni - 0,0 - 0,0
Î.M. "GCL" Calarasi 93,2 0,0 88,3 0,0
Î.M."Apa-Canal" Cantemir 84,9 0,0 86,5 0,0
Î.M. "GCL" Causeni 10,7 0,0 - 0,0
Î.M. "Apa-Termo" Ceadir-Lunga 74,8 0,0 82,7 0,0
Î.M. "RCL" Ciorescu - 0,0 - 0,0
Făclia SRL "Cimişlia" 100,0 0,0 - 0,0
IMDC Cojusna 98,4 0,0 88,8 0,0
Î.M. "Су-Канал" Comrat 56,8 0,0 67,1 0,0
Î.M. "RCL" Cricova 26,5 0,0 55,6 0,0
Î.M. "Comunservice" Criuleni 88,0 0,0 88,2 38,0
Î.M. "Apa-Canal" Donduseni 3,3 0,0 60,6 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Drochia 90,7 0,0 90,7 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Edinet 87,0 0,0 - 0,0
D.P. "Apa-Canal" Falesti 99,7 0,0 33,9 23,6
Î.M.C. "Floreni-Service" 94,5 0,0 60,5 0,0
S.A. "Service-Comunale" Floresti 34,4 0,0 46,8 0,0
Î.M. "GC" Glodeni 0,3 0,0 0,3 0,0
Î.M. DPGLC Leova 59,6 0,0 53,5 0,0
Î.M. "GAAC" Nisporeni 4,3 0,0 19,2 0,0
Regia "Apa-Canal" Orhei 73,6 0,0 85,6 0,0
D.P. "Apa-Canal" Riscani 100,0 0,0 100 0,0
D.P. "Apa-Canal" Singerei 92,9 0,0 94 0,0
Î.M. "DAC" Soroca 74,3 0,0 2,8 0,0
Î.M. "Ара-Canal" Straseni 50,0 0,0 29,1 1 010,0
Î.M. "Regia Apa Soldanesti" - 0,0 - 0,0
D.P. "Apa-Canal" Stefan Voda 63,9 0,0 80,7 0,0
D.P. "Apa-Canal" Telenesti 92,9 0,0 90,7 0,0
Î.M. "Apa-Canal" Ungheni 57,7 0,0 28,9 1 186,0
Î.M. "Apa-Canal" Vulcanesti 100,0 0,0 100 0,0
Î.M. "SCL" Rezina 50,2 0,0 60,2 0,0
Î.M. "GCL" Ocniţa 64,1 0,0 65,4 0,0
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Asociaţiei “Moldova Apă-Canal” [9, p.40, p.97; 10.
p.48, p.105]

203
 Anexa 15
Etapele de implementare a proiectelor investiţionale din sectorul de alimentare cu apă şi
canalizare
Formularea ideii investionale
Analiza posibilităţilor şi condiţiilor de investiţii
Selectarea prealabilă a proiectului
Date generale despre proiect
Etapa preinvestiţională

(studiu de prefezabilitate şi/sau

Analiza necesarului de servicii de alimentare cu apă şi de

datelor iniţiale
Colectarea şi
canalizare
prelucrarea
Argumentarea investiţiilor

Soluţii tehnologice şi constructive

Necesarul de personal
Capacitatea de producţie şi costurile operaţionale ale
întreprinderii
de fezabilitate)

Calculul previzionat al tarifului şi al gradului de suportabilitate

proiectului

Surse şi condiţii de finanţare a investiţiei

Analiza

Analiza eficienţei investiţiei

Fundamentarea financiara a investiţiei
Analiza riscurilor tehnice, financiare, instituţionale etc.
Organizarea licitaţiei de selectare a proiectantului
Lucrări de prospecţiuni şi cercetări geotehnice
Proiectarea Elaborarea documentaţiei de proiect şi deviz
Verificarea şi expertizarea tehnică şi economică a proiectului
Verificarea şi expertizarea ecologică a proiectului
Pregătirea documentaţiei (caietul de sarcini) pentru petrecerea
licitatiei de selectare a întreprinderii de construcţie
Organizarea licitatiei privind selectarea antreprenorului
Organizarea preselectiei supraveghetorului tehnic (companiei de
Etapa investitionala

supraveghere tehnică)
Semnarea contractelor de antrepriză
Asigurarea tehnico - materială a obiectului în constructie
Dirijarea lucrărilor de construcţii
Organizarea controlului calităţii lucrărilor de construcţie şi
Constructia montări
Pregătirea personalului de exploatare
Recepţia obiectului în exploatarea de garanţie (1 an
calendaristic)
Întocmirea procesului verbal privind neajunsurile şi defectele
depistate în perioada de lucru a comisiei de recepţie.
Predarea documentaţiei de proiect, manualelor de operare a
instalaţiilor, instrucţiunilor de serviciu, altor materiale grafice,
atât în formă scrisă cât şi electronică Operatorului serviciilor de
alimentare cu apă şi canalizare.
Etapa de exploatare

Înlăturarea de către constructor a defecţiunilor, neajunsurilor

depistate de comisia de recepţie, care au aparut în perioada de
Perioada de exploatare de garanţie
pregatire Recepţionarea obiectului pentru exploatarea permamentă
Asigurarea tehnico-materială şi financiară a activităţii de
producţie
Prestarea Elaborarea documentelor instituţionale

204
 serviciului de Asigurarea cu documentaţia normativă privind exploatarea
alimentare cu apa sistemului
si de canalizare Asigurarea cu echipament şi programe necesare
Elaborarea şi aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a serviciului de alimentare cu apa şi canalizare
Elaborarea programului de producţie
Elaborarea şi aprobarea tarifului pentru serviciul de alimentare
cu apă şi pentru serviciul de canalizare
Sursa: elaborată de autor în baza Regulamentului de fundamentare a investiţiilor [80, anexa D].

Anexa 16
Suportabilitatea tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare
Tabelul A16.1. Suportabilitatea tarifului pentru consumatorii ce au acces la sistemul de
alimentare cu apă şi de canalizare a Î.M.Regia „Apă-Canal” Orhei.
Denumirea 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Abonati total fara deconectati, unit 8543 8889 9061 9075 9475 10060
Abonaţi ce utilizeaze serviciile apa
5 830 5 911 5 942 6 214 6 546
si canal, unit 5 804
Volum de apa facturat, mii m3 384,1 402,0 481,5 488,3 520,6 525,8
Tarif mediu apă, lei/m3 5,5 7,3 7,5 9,3 11,0 11,0
Volum de apa facturat, mii lei 2 112,0 2 947,0 3 611,0 4 516,8 5 726,6 5 783,8
Volum de canal facturat, mii m3 236,0 189,0 271,1 285,6 301,2 307,6
Tarif mediu canal, lei/m3 1,1 1,9 1,5 1,8 2,0 2,0
Volum de canal facturat, mii lei 249,0 357,0 406,7 499,8 602,4 615,2
Volum total de apa şi canal
facturat pentru abonatii cu apa si
canalizare, mii m3 236,0 189,0 271,1 285,6 301,2 307,6
Volumul mediu lunar de apa şi
canal facturat pentru abonatii cu
apa si canalizare, m3/lună 3,4 2,7 3,8 4,0 4,0 3,9
Volum de apa şi canal facturat
pentru abonatii cu apa si
canalizare, mii lei 1 546,6 1 742,5 2 439,8 3 141,6 3 915,6 3 998,8
Factura medie lunara abonat cu apa
şi canalizare, lei 22,2 24,9 34,4 44,1 52,5 50,9
Venitul mediu lunar familie, lei 1 803 2 312 2 417 2 987 3 694 3 932
Suportabilitate tarifului pentru
abonat cu apa şi canalizare, % 1,2 1,1 1,4 1,5 1,4 1,3
Salariu mediu pe economie,
lei/lună 1318 1697 1780 2245 2747 2929
Pensia medie pe economie, lei/lună 325 383 546,2 646,4 798 824
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Î.M.Regia „Apă-Canal” Orhei şi a Biroului Naţional
de Statistică [125]

205
 Tabelul A16.2. Suportabilitatea tarifului pentru consumatorii ce au acces numai la sistemul de
alimentare cu apă a Î.M.Regia „Apă-Canal” Orhei.
Denumirea 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Abonati total fara deconectati, unit 8543 8889 9061 9075 9475 10060
Abonati ce utilizeaza serviciile
Apa, unit 7 733 8 228 8 674 8 427 8165 8145
Abonati ce utilizeaza numai
serviciile Apa, unit 2 739 3 059 3 675 3 133 3 261 3 514
Abonaţi ce utilizeaze serviciile
5 830 5 911 5 942 6 214 6 546
Apa si Canal, unit 5 804
Volum de apa facturat, mii m3 384,1 402,0 481,5 488,3 520,6 525,8
Tarif mediu apă, lei/m3 5,5 7,3 7,5 9,3 11,0 11,0
Volum de apa facturat, mii lei 2 112,0 2 947,0 3 611,0 4 516,8 5 726,6 5 783,8
Volum de apă facturat pentru
abonatii numai cu apă, mii m3 148,1 213,0 210,4 202,7 219,4 218,2
Volumul mediu lunar de apa
facturat pentru abonatii cu apa,
m3/lună 4,5 5,8 4,8 5,4 5,6 5,2
Volum de apă facturat pentru
abonatii numai cu apă, mii lei 814,4 1 561,5 1 577,9 1 875,0 2 413,4 2 400,2
Factura medie lunara abonat
numai cu apa, lei 24,8 42,5 35,8 49,9 61,7 56,9
Venitul mediu lunar familie, lei 1 803 2 312 2 417 2 987 3 694 3 932
Suportabilitate tarifului pentru
abonat cu apa, % 1,4 1,8 1,5 1,7 1,7 1,4
Salariu mediu pe economie,
lei/lună 1318 1697 1780 2245 2747 2929
Pensia medie pe economie,
lei/lună 325 383 546,2 646,4 798 824
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Î.M.Regia „Apă-Canal” Orhei şi a Biroului Naţional
de Statistică[125]

206
 Tabelul A16.3. Suportabilitatea tarifului pentru abonaţi la serviciile de alimentare cu apă şi
canalizare pentru 2010 în Orhei
Denumirea indicatorului Valoare
Consum servicii, m3/lună ≤1 1 1-4 4-8 ≥8
Numarul de abonati ce beneficiază de
servicii de alimentare cu apă şi canalizare,
mii pers 1,57 0,78 1,31 1,73 0,88
Pondere din total abonati, % 25 12 21 28 14
Factură medie lunară per abonat,
≤13 13 13-52 52-104 ≥104
lei/lună/abonat
Venitul mediu familie, lei/lună 3932
Gragul de suportabilitate, % ≤0,3 0,3 0,3-1,3 1,3-2,6 ≥2,6
Gradul de suportabilitate pentru un consum
1,98
de 6m3 abonat lună, %
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Î.M.Regia „Apă-Canal” Orhei şi a Biroului Naţional
de Statistică[125]

Tabelul A16.4. Suportabilitatea tarifului pentru abonaţii la serviciile de alimentare cu apă în

2010, Orhei
Valoare
Denumirea indicatorului
Consum servicii, m3/lună ≤1 1 1-4 4-8 ≥8
Numarul de abonati ce beneficiază de
1,1 0,66 1,01 1,14 0,58
servicii de alimentare cu apă, mii pers
Pondere abonaţilor din total abonati, % 24 15 23 25 13
Factură medie lunară per abonat,
≤11 11 11-44 44-88 ≥88
lei/lună/abonat
Venitul mediu familie, lei/lună 3932
Gragul de suportabilitate, % ≤ 0,28 0,28 0,28-1,1 1,1-2,2 ≥2,2
Gradul de suportabilitate pentru un
1,68
consum de 6m3 abonat lună, %
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Î.M.Regia „Apă-Canal” Orhei şi a Biroului Naţional
de Statistică[125]
Tabelul A16.5. Gradul de suportabilitate pentru abonaţi SAAC pentru 2010 în Costeşti
Denumirea indicatorului Valoare
Consumul mediu de servicii pe lună,
≤1 1 1-2 2-4 4-8 ≥8
m3/lună/abonat
Ponderea abonaţilor din această categorie
de consumatori din total abonaţi cu
apartamente, % 10,7 10,4 15,1 41,2 20,4 2,2
Gradul de suportabilitate pentru abonaţii
din categoria respectivă, % 2,3 1,7 1,5 1,2 1,6 1,6
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Î.M.DP „Apă-Canal Costeşti” şi a Biroului Naţional
de Statistică[125]

207
 Tabelul A16.6. Gradul de suportabilitate pentru abonaţi SAA pentru 2010 Costeşti

Denumirea indicatorului Valoare

Consumul mediu de servicii pe lună,
≤1 1 1-2 2-4 4-8 ≥8
m3/lună/abonat
Ponderea abonaţilor din această categorie de
consumatori din total abonaţi cu case la
curte, % 3,8 29,3 31,7 32,1 1,2 1,9
Gradul de suportabilitate pentru abonaţii din
categoria respectivă, % 1,7 1,3 1,2 0,9 1,2 1,2
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Î.M.DP „Apă-Canal Costeşti” şi a Biroului Naţional
de Statistică[125]
Tabelul A16.7. Evoluţia şi calcularea ratei de suportabilitate pentru anii 2005-2007 în Rîşcani
Denumirea indicatorului UM 2005 2006 2007
Valori în dolari SUA
Populaţia -apă Nr. 6 000 6 000 6 000
Populaţia -canalizare Nr. 3 000 3 000 3 000
Cantitatea facturată-apă Mii, m3 38,7 44,5 72,5
Cantitatea facturată -canalizare Mii, m3 28,3 30,0 37,5
Consumul individual de apă litri/pe/zi 18 20 33
Volum individual canalizare litri/pe/zi 26 27 34
Tariful apă USD/m3 0,36 0,61 0,62
Tariful canalizare USD/m3 0,41 0,53 0,54
Consumul gospodărie – apă m3/luna 1,6 1,9 3,0
Volum gospodărie – canalizare m3/luna 2,4 2,5 3,1
Numărul persoanelor pe gospodărie nr. 3,0 3,0 3,0
Numărul persoanelor pe gospodărie pensionari nr. 2,1 2,1 2,1
Valoarea facturii medii pe gospodărie USD/luna 1,5 2,5 3,6
Valoarea medie a facturii pe gospodărie de
pensionari USD/luna 1,1 1,7 2,5
Venitul mediu pe gospodărie
Mediu pe gospodărie USD/lunar 78,8 92,9 108,1
Mediu pe gospodărie pensionari USD/lunar 31,9 37,6 43,7
Rata medie de suportabilitate
mediu pe gospodărie % 1,97 2,65 3,30
mediu pe gospodărie pensionari % 3,40 4,59 5,71
Sursa: Studiul de fezabilitate elaborat de SWECO [100, p.52]
Anexa 17
Alocaţiile din bugetul de stat pentru sectorul alimentare cu apă şi canalizare
Total Pentru sectorul Ponderea alocaţiilor pentru
Anul cheltuieli, alimentare cu apă şi sectorul alimentare cu apă şi
mii lei canalizare, mii lei canalizare din total cheltuieli, %
2008 16 063 800 37 471 0,24
2009 17 748 362 38 888 0,22
2010 19 798 248 37 145 0,14
2011 20 354 074 9 650 0,05
Total 73 964 484 123 154 0,17
Media anuală 18 491 121 30 788 0,17
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Legii bugetului de stat [61,62,63,64]

208
 Anexa 18
Repartizarea obligaţiunilor şi finanţarea investiţiilor în cadrul diverselor scheme de participare a sectorului privat
Forma de Exploatarea sau deservirea Investiţii
Varianta Riscurile comerciale
proprietate tehnică capitale
Contract de executare a lucrărilor De stat Sectorul de stat De stat Privat
Contract de prestare a serviciilor
De stat Sectorul privat şi de stat De stat Privat
(deservirea)
Contract de gestiune De stat Privat De stat Privat
Se împart între sectorul privat şi cel
Arenda De stat Privat De stat
de stat
Concesiunea De stat Privat Privat Privat
Construcţia- exploatarea-transmiterea Privată şi de stat Privat Privat Privat
Vânzarea fondurilor Privată şi de stat Privat Privat Privat
Sursa: [111, p.13]

Anexa 19
Descrierea organizaţiilor finanţatoare internaţionale, care acordă finanţare proiectelor municipale în ţările din Europa de Sud-Est, în regiunea
Europei de Est Caucazului şi Asiei Centrale
Condiţiile de finanţare prin credit Regi-
Garanţiile
Criteriile de unea
Produsul Sectorul Perioada Co- de
Cota Perioada bază Beneficiarul de
financiar preferenţial de rambur- finanţarea rambursare
procentuală de graţie de finanţare inves-
sare şi gajul
tire
Cota Perioadă Da Depinde de Sectorul de
Banca Ţările
procentuală fixată nu BERD riscurile de Rentabilitatea stat şi
Europeană de Credite Europ
de piaţă există, finanţează proiect, financiară a particulat
Reconstrucţie Garanţii Infrastructura ei de
(LIBOR aceasta se nu mai garanţia proiectului
şi Dezvoltare Investiţii în municipală şi 5-10 ani Sud
+marjă)– cu coordonează mult de poate fi Municipalităţii
(BERD) capitalul ecologică Est şi
riscurile de în cadrul 35% de la cerută pentru Management i se pot acorda
(sectorul acţionar Centr
proiect şi de negocierilor, costul total proiecte în calificat credite fără
privat) ale
ţară plus dar constituie al sectorul susţinerea

209
 comisionul nu mai puţin proiectului privat. statului
de de 3 ani
obligaţiune
de la 0,5%
pânăla 1% an
de la suma
neextrasă.
Cota
procentuală
de piaţă
(LIBOR,
EURIBOR, Da,
Perioadă
cotaţia de BERD Depinde de Sectorul de Ţările
fixată nu
Banca bază a valutei finanţează riscurile de stat şi EEC
există, Rentabilitatea
Europeană de Credite naţionale+ nu mai proiect, particulat AC
aceasta se financiară a
Reconstrucţie Garanţii Infrastructura marjă) cu mult de garanţia Europ
coordonează proiectului
şi Dezvoltare Investiţii în municipală şi riscurile de 5-10 ani 70% de la poate fi Municipalităţii ei de
în cadrul
(BERD) capitalul ecologică ţară şi de costul total cerută pentru i se pot acorda Sud
negocierilor, Management
(sectorul de acţionar proiect plus al proiecte în credite fără Est şi
dar constituie calificat
stat) comisionul proiectului sectorul susţinerea Centr
nu mai puţin
de în sectorul privat. statului ale
de 3 ani
obligaţiune– de stat
de la 0,5%
pânăla 1% an
de la suma
neextrasă.
Credite Asociaţia Asociaţia Asociaţia Nu necesită, Rentabilitatea Asociaţia Toate
Necesită
Asociaţia Internaţională Internaţională Internaţiona în cazul financiară a Internaţională ţările
Inclusiv din partea
Internaţion de de lă de alocării de proiectului de Dezvoltare cu
Banca infrastructura Guvernului,
ală de Dezvoltare, Dezvoltare Dezvoltare mijloace creditează nivel
Mondială municipală şi dar nu de la
Dezvoltare credite fără 10 ani 35-40 ani guvernului Management sectorul de scăzut
ecologică partenerii
procent în sau calificat stat în ţările cu şi
de proiect
Credite condiţii de Banca Banca organizaţiilor nivel de mediu

210
 Banca graţie, taxa Internaţională Internaţiona subordonate Lichidarea venituri mici de
Internaţion de deservire - de lă de acestuia. sărăciei venitu
ală de 0,5%, taxa de Dezvoltare şi Dezvoltare Banca ri
Reconstruc angajament Reconstrucţie şi Internaţională
ţie şi de la 0 la 3-5 ani Reconstrucţ de Dezvoltare
Dezvoltare 0,5% an la ie şi
suma 12-15 ani Reconstrucţie
Garanţii neextrasă Creditează
sectorul de
Granturi Marja Bancii stat în ţările cu
Internaţionale nivel mediu de
de venituri şi în
Dezvoltare şi ţările capabile
Reconstrucţie de rambursare
de la 0,5% la cu nivelul
0,75% scăzut de
venituri
DA pentru
proiecte noi
nu mai
Cota mult de
procentuală 25% din Creditare
Inclusiv de piaţă costul total Proiecte directă a Ţările
Credite
infrastructura înclusiv al comerciale organizaţiilor în
Corporaţia de Garanţii
municipală şi riscurile de proiectului private din sectorul curs
finanţare Investiţii în 1-12 ani 3-15 ani Nu necesită
ecologică în proiect şi de (35% privat, de
internaţională capitalul
sectorul piaţă (LIBOR pentru Rentabilitate inclusiv dezvo
acţionar
privat + de la 0,9% proiecte financiară serviciile ltare
pânăla 4% mici), până municipale
an) la 50 %
pentru
proiecte
mari, în

211
 general
pentru 1 $
ale CFI
revine 5$
de co-
finanţare
Cota
procentuală
Tendinţă de de piaţă Proiectul
creştere a (LIBOR + finanţat de
volumului de marja) BAD trebuie
Se Deoarece
credite în înclusiv să aibă Regiu
coordonează împrumutatu
Credite înfrastructura riscurile de eficienţă nea
la tratative şi De obicei DA se l pentru
Garanţii municipală, proiect şi de economică, aziati
Banca constituie, de 25 ani, presupune majoritatea
Franturi în scopuri de piaţă plus socială, Sectorul privat că şi a
Asiatică de obicei, 5 ani (inclusiv dar nu creditelor de
Investiţii în dezvoltare a comision ecologică şi şi de stat ocean
Dezvoltare (perioada de perioada de întotdeauna stat este
capitalul serviciilor pentru instituţională. ului
efectuare a graţie) se cere MinFin, de
acţionar comunale şi obligaţie de Scopul de pacifi
lucrărilor de garanţii nu
îmbunătăţire la 0,5% bază a BAD c
construcţie) este nevoie
a situaţiei pânăla 0,75% reducerea
ecologice a an, nivelului de
oraşelor comisionul sărăcie.
unic de la 1
până la 1,5%)
Cota DA DA Rentabilitatea
Ţările
Credite procentuală Finanţează Se cere financiară a
din
investiţionale de piaţă nu mai prezentarea proiectului
Europ
Banca de protecţie a înclusiv mult de garanţiei, în
Credite Până la 20 Sectorul de ei
Investiţională mediului, riscurile de 5-8 ani 50% din cazuri Reducerea
garanţii ani stat şi privat Centr
de Nord inclusiv în proiect şi de costul total excepţionale nivelului de
ale şi
infrastructura piaţă, valută al (în special degradare
Vestic
ecologică plus proiectului. referitor la ecologică
e
comision Au credite în

212
 pentru prioritate sectorul Contribuirea
obligaţie de proiectele privat) la dezvoltare
0,5% an, care au garanţiile pot economică a
comisionul cofinanţare lipsi regiunii
unic de la din alte
0,2% până la surse
0,5%)
Nu mai Sectorul de
Cota Eficienţă Toate
mult de 50 stat şi privat
procentuală Fix, funcţie economică, ţările
% din
de piaţă de perioada Este tehnică, Europ
Banca Credite Infrastructura costul Întreprinderilo
(LIBOR + de Până la 25 necesară financiară şi ei de
Europeană de Capital de municipală şi proiectului, r municipale
marja) fără construcţie, ani garanţia de ecologică Vest
Investiţii risc ecologică restul creditele se
comision de la 3 la 5 stat şi
cheltuielilo pot da fără
pentru ani Management Centr
r din co- susţinere din
obligaţie de calificat ale
finanţare partea statului
Sursa: [111, p. 17].

Anexa 20
Indicatorii activităţii investiţionale în Republica Moldova
Tabelul A20.1. Principalii indicatori ai activităţii investiţionale în R. Moldova
Denumirea indicatorului 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Investiţii în active materiale pe 1 759 2 315 2 804 3 622 5 140 7 797 11 012 15 336 18 225 11 124 13 805 16 338
termen lung, mil lei – total
din care, pentru lucrări de 756 1 057 1 102 1 527 2 548 3 913 5 908 8 630 10 233 6 047 7 079 7 821
construcţii-montaj, mil lei
Punerea în funcţiune a mijloacelor 1 594 2 080 2 965 3 017 4 316 6 368 7 848 11 211 14 139 11 375 13 156 15 535
fixe, mil lei
Volumul lucrărilor în antrepriză, 439 540 809 1 168 1 857 2 805 4 107 5 843 6 484 3 863 4 854 5 138
mil lei
Sursa: Biroul Naţional de Statistică [19].

213
 Tabelul A20.2. Principalii indicatori ai activităţii investiţionale în R. Moldova evoluţia faţă de anul precedent
Denumirea indicatorului 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Investiţii în active materiale pe 85 111 111 107 108 121 124 121,9 102,3 66,5 122,6 111,8
termen lung, % – total
din care, pentru lucrări de 72 120 97 125 134 124 126 121,3 98,8 66,5 114,4 101,4
construcţii-montaj,%
Volumul lucrărilor în antrepriză, % 106 101 122 125 128 115 121 118,1 92,5 66,7 122,8 97,1
Sursa: Biroul Naţional de Statistică [19].

Tabelul A20.3. Structura investiţiilor în active materiale pe termen lung, pe forme de proprietate
Denumirea indicatorului 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Investiţii totale în active material pe termen lung, % inclusiv: 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Publică 43,4 30,9 38,9 34,7 32,6 32,7 33,6 25,1 23,6 29,0 30,0 29,1
Privată 22,3 28,8 33,4 36,4 32,2 35,2 36,6 41,3 43,4 41,3 41 46,2
Mixtă (publică şi privată), fără participare străină 4,6 6,4 2,7 3,3 3,6 3,4 2,9 1,9 1,5 2,0 1,6 1,6
Străină 5,3 9,5 5,2 4,9 9,7 8,8 12,7 12,8 13,2 9,6 10,4 9,3
A întreprinderilor mixte 24,4 24,4 19,8 20,7 21,9 19,9 14,2 18,9 18,3 18,1 16,9 13,8
Sursa: Biroul Naţional de Statistică [19].
Tabelul A20.4. Investiţii în active materiale pe termen lung, după surse de finanţare
Denumirea indicatorului 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total investiţii, mil lei, inclusiv finanţate din: 1 759 2 315 2 804 3 622 5 140 7 797 11 012 15 336 18 225 11 124 13805 16338
bugetul de stat 57 95 57 76 154 413 854 1 610 1 779 734 703 728
bugetele unitatilor administrativ-teritoriale 87 103 119 125 288 354 589 414 534 356 519 727
mijloacele proprii ale intreprinderilor 993 1 321 2 000 2 542 3 152 4 502 5 821 7 499 9 101 5 683 7 332 9 579
mijloacele populatiei 67 92 105 131 125 168 196 213 274 366 305 483
mijloacele investitorilor straini 445 450 333 535 1 057 1 440 2 088 3 098 3 727 2 418 2 507 1 446
alte surse 111 255 191 212 364 919 1 464 2 502 2 809 1 566 2 439 3 375
Sursa: Biroul Naţional de Statistică [19].

214
 Tabelul A20.5. Investiţii în active materiale pe termen lung, după surse de finanţare
Denumirea indicatorului 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total investiţii, % inclusiv finanţate din: 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
bugetul de stat 3,3 4,1 2,0 2,1 3,0 5,3 7,8 10,5 9,8 6,6 5,1 4,5
bugetele unitatilor administrativ-teritoriale 4,9 4,5 4,2 3,5 5,6 4,5 5,3 2,7 2,9 3,2 3,8 4,5
mijloacele proprii ale intreprinderilor 56,4 57,0 71,3 70,2 61,3 57,7 52,9 48,9 49,9 51,1 53,1 58,6
mijloacele populatiei 3,8 4,0 3,8 3,6 2,4 2,2 1,8 1,4 1,5 3,3 2,2 3,0
mijloacele investitorilor straini 25,3 19,4 11,9 14,8 20,6 18,5 19,0 20,2 20,5 21,7 18,2 8,9
alte surse 6,3 11,0 6,8 5,9 7,1 11,8 13,3 16,3 15,4 14,1 17,7 20,7
Sursa: Biroul Naţional de Statistică[19].
Tabelul A20.6. Structura investiţiilor în capital fix pe tipuri de activităţi economice
Denumirea indicatorului 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total investiţii în capital fix, % 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100
din care:
Agricultură, economia vînatului şi silvicultură 5,7 5,2 6,0 5,9 4,5 4,8 5,6 8,4 7,6 11,1
Pescuit 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Industrie extractivă 0,2 0,2 0,4 0,4 0,5 0,3 0,2 0,2 0,3 0,4
Industrie prelucrătoare 26,0 31,8 22,3 21,0 15,3 15,6 14,5 8,6 10,3 12,9
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 10,2 8,8 10,6 7,9 8,4 7,6 6,5 10,8 9,1 8,4
Construcţii 1,2 1,3 1,7 2,6 2,5 3,5 4,0 2,6 3,1 2,8
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 6,5 6,9 15,4 11,6 11,2 14,0 14,9 11,0 11,0 12,2
Hoteluri şi restaurante 3,1 2,1 0,4 0,9 1,0 1,2 1,4 1,6 0,9 1,6
Transporturi şi comunicaţii 31,1 24,9 22,5 21,3 26,3 20,6 18,7 20,2 25,1 22,0
Activităţi financiare 2,6 1,2 1,4 1,4 1,0 0,9 2,3 2,1 1,2 1,2
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate 8,2 10,6 12,6 16,9 20,9 22,5 21,7 21,6 21,0 16,4
întreprinderilor
Administraţie publică 1,0 1,7 1,6 3,8 1,8 2,8 2,7 2,4 1,1 1,9
Învăţămînt 1,8 1,6 1,1 1,4 2,2 1,8 2,4 2,5 2,6 2,8
Sănătate şi asistenţă socială 0,3 0,4 1,5 1,0 1,5 2,2 2,8 5,6 4,7 4,2
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 2,1 3,3 2,5 3,9 2,9 2,2 2,3 2,5 1,9 2,1
Sursa: Biroul Naţional de Statistică[19].

215
 Tabelul A20.7. Structura investiţiilor în capital fix pentru activitatea energie electrică, gaze şi apă
Denumirea indicatorului 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Energie electrica si termica, gaze si apa, mil lei 225,5 407,2 287,3 318,6 542,9 616,4 929,5 1163,4 1177,7 1201,1 1 261 1 377,2
Sursa: Biroul Naţional de Statistică [19].

216
 Anexa 21
Date generale privind Proiectului Naţional Alimentare cu Apă şi Canalizare
Tabelul A 21.1.Investiţia propusă în şapte oraşe din cadrul Proiectului Naţional AAC, mil USD
Oraşul Tipul investiţiei Valoare
Bălţi Continuarea reabilitării reţelei de aprovizionare cu apă, inclusiv 1,5
renovarea a 7staţii de pompare a apei şi 7 km de reţele de alimentare cu
apă pentru care reabilitarea este urgent necesară;
Echipament de construcţii, utilaje etc
Cahul Renovarea ariei extinse de admisie a apei şi părţilor mecanice a staţiei 1,0
de tratare a apei, inclusiv automatizarea admisiei şi prelucrării apei;
Supape şi accesorii etc
Căuşeni Renovarea ariei extinse de admisie a apei şi instalarea la principala 1,0
staţie de pompare a echipamentului nou de clorinare; construcţia a 5 km
de reţea nouă de alimentare cu apă; Renovarea şi/sau construcţia a 1 km
de reţea de canalizare; Echipament de construcţii/ utilaje etc
Floreşti Renovarea reţelei de alimentare cu apă în Centrul oraşului Vechi; 1,0
Continuarea instalării contoarelor de apă în interiorul blocurilor;
Contoare de apă, echipament etc
Orhei Colector nou spre Staţia de Epuare nouă preconizată a fi construită din 0,5
grantul Comisiei Europene
Soroca Reabilitarea Staţie de Epurare şi a 4 km de ţevi de presiune canalizare; 0,5
contoare
Ungheni Renovarea staţiei de tratare a apei; Reabilitarea staţiilor de pompare; 2,0
Camioane de serviciu şi de laborator etc
TOTAL 8,0
Sursa: datele UIPAAC[108]
Tabelul A 21.2. Parametrii fizici ai SAA a localităţilor rurale incluse în PNAAC
Parametrii Conducte Reţele de Costul
tehnici ai de distribuţie total al
Raionul Localitatea
pompei refulare a apei proiectului
Q, m3/h H, m m m Mii USD
Carabetovca 10 185 175 2 000 100,0
Basarabeasca
Sadaclia 24 200 190 1 000 72,1
Glodeni Cajba 16 220 210 1 500 87,8
Miciurin 10 80 70 1 000 65,7
Drochia
Chetrosu 10 200 190 1 500 95,1
Donduşeni Timova 10 200 190 2 000 110,1
Horodişte 10 200 190 1 000 100,1
Călăraşi
Niscani 10 200 190 1 500 142,6
Gura Galbenă 10 200 190 3 000 130,1
Cimişlia
Ecaterinovca 10 200 190 1 500 85,1
Cotul Morii 10 50 40 1 500 78,5
Hînceşti
Bujor 10 300 290 1 000 84,8
Taraclia Vinogradovca 10 200 190 1 500 85,1
Teleneşti Ghiliceni 10 200 190 2 600 128,1
Cotiujenii Mari 10 200 190 1 500 77,1
Şoldăneşti
Zahorna 10 200 190 1 500 85,1
Bestemac 25 235 225 1 200 79,4
Leova
Sarata Nouă 10 170 160 2 000 101,0
Nisporeni Grozeşti 0 0 0 7 000 242,8

217
 Selişte 10 200 190 1 000 62,1
Pohrebeni 10 200 50 5 500 191,9
Orhei Mălăieşti 10 200 190 1 500 95,1
Mîrzeşti 10 235 225 1 000 71,4
Corestăuţi 10 150 140 5 000 198,2
Ocniţa Rujniţa, 10 200 190 1 500 85,1
Bîrlădeni
Dumbrăviţa 4 100 90 2 500 119,4
Sîngerei
Heciul Nou 0 0 0 1 000 52,8
Cioropcani 10 200 190 1 500 85,1
Ungheni
Sculeni 10 150 140 1 500 92,8
Navimet 10 200 190 1 060 81,9
Făleşti
Glinjeni 10 235 225 1 700 92,4
Chişinău Budeşti 0 0 0 15 000 487,8
ATO Besalma 10 300 290 5 400 206,8
Gagauzia Cişmicioi 6 200 190 1 500 85,1
Briceni Drepcăuţi 10 200 190 1 500 95,1
Colibaşi 10 200 190 7 000 250,1
Cahul Giurgiuleşti 10 200 190 1 500 95,1
Văleni 16 185 175 10 000 340,6
Ţiganca 0 0 0 1 600 74,1
Cantemir
Baimaclia 10 200 50 1 500 86,9
Zaim 16 140 130 500 54,9
Baccialia 10 200 190 1 500 95,1
Căuşeni
Grigorievca 10 200 190 1 500 95,1
Hagimus 0 0 0 11 500 360,8
Dubăsarii Vechi 10 200 190 1 500 85,1
Criuleni
Oniţcani 10 200 190 1 500 99,1
Edineţ Timova 10 200 190 1 500 85,1
Sănătăuca 10 200 190 1 500 85,1
Floreşti
Ghindeşti 63 50 40 1 500 97,58
Gordineşti 10 170 160 1 500 94,0
Rezina
Cioma 0 0 0 4 950 184,3
Mihăileni 10 200 190 1 500 95,1
Rîşcani Bulhac 10 200 190 1 500 95,1
Costeşti 10 200 190 1 500 95,1
Olăneşti 63 140 130 1 500 93,9
Ştefan -Vodă
Marianca de Jos 4 185 175 1 000 77,57
Maximovca 0 1 000 70,3
Şerpeni 10 200 190 1 500 95,1
Anenii Noi
Calfa 10 200 190 1 500 95,1
Gura Bîcului 10 200 190 3 000 130,1
Molovata 10 200 190 2 000 100,1
Dubăsari Holercani 10 185 175 2 000 99,6
Pîrîta 10 200 190 1 500 95,1
Zîmbreşti 10 200 190 1 500 95,1
Ialoveni
Horeşti 10 200 190 1 500 95,1
TOTAL 7 570,5
Sursa: datele [108]

218
 Anexa 22
Bugetul Programului de Dezvoltare a Serviciilor de Alimentare cu Apă Potabilă
Localitatea Tipul lucrărilor Valoarea Valoarea
proiectului, creditului,
mii Euro mii Euro
Ceadîr-Lunga 7 500,0 2 475,0
Extinderea sistemului de alimentare cu apă 1 335,8 355,8
în Ceadîr-Lunga
Extinderea sistemului de canalizare în 2 425,8 800,5
Ceadîr-Lunga
Extinderea sistemului de alimentare cu apă 3 738,4 1 318,6
în localităţile rurale
Soroca 4 000,0 1 320,0
Reabilitarea sistemului de alimentare cu 1 192,1 393,4
apă din Soroca
Extinderea sistemului de alimentare cu apă 2 807,9 926,6
în localităţile rurale
Leova 2 700,0 891,0
Reabilitarea sistemului de alimentare cu 1 006,0 331,9
apă din Leova
Extinderea sistemului de canalizare în 855,1 282,2
Leova
Extinderea sistemului de alimentare cu apă 838,9 276,8
în localităţile rurale
Orhei 6 000,0 1 980,0
Reabilitarea sistemului de alimentare cu 1 188,2 392,1
apă din Orhei
Extinderea sistemului de canalizare în 2 168,6 715,6
Orhei
Extinderea sistemului de alimentare cu apă 2 643,2 872,3
în localităţile rurale
Floreşti 6 500,0 2145,0
Reabilitarea sistemului de alimentare cu 1 696,0 559,7
apă din Floreşti
Extinderea sistemului de alimentare cu apă 4 804,0 1 585,3
în localităţile rurale
Hînceşti 3 300,0 1 089,0
Reabilitarea sistemului de alimentare cu 2 067,3 682,2
apă din Hînceşti
Extinderea sistemului de alimentare cu apă 1 232,7 406,8
în localităţile rurale
TOTAL INVESTIŢII 30 000,0 10 000,0
Sursa: în baza datelor ÎM “Apă-Canal” Orhei şi datele BERD [129]

219
 Anexa 23
Chestionarele pentru localităţile rurale
Tabelul A23.1. Chestionar privind sistemele de alimentare cu apă
Denumirea indicatorului UM Valoare
Date generale
Numărul de gospodării nr
Numărul de loturi repartizate pentru construcţia caselor, inclusiv Nr.
a) în construcţie nr
b) fără construcţie nr

Lungimea totală a străzilor din localitate km

Lungimea strazilor care nu dispun de retele apa km

Bransamente ( case ) previzionate pentru conectare pe strazile care nr
nu dispun de retele de apa
Bransamente ( case ) previzionate pentru conectare pe strazile care nr
nu dispun de retele de canal
Numărul de blocuri din localitate nr

Date demografice
Total familii nr
Total populaţie, inclusiv: pers
populaţia plecată din localitate la muncă peste hotare (mai pers
mult de 3 ani)

Informatie privind asigurarea localitatii cu servicii comunale:

Gospodării conectate la serviciile de:
a)Alimentare cu apa nr
b)Evacuare canal nr
c)Epurarea apelor uzate menajere nr
d)Alimentare cu gaze naturale nr
e)Telecomunicaţii nr
f)Alimentare cu energie electrica nr

Date privind sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare

Sursa de apă din localitate:
a) subterană da/nu
b) de suprafaţă da/nu
c) altele, indicati
Sonde arteziene nr
Indicaţi proprietatea sondelor arteziene, inclusiv din total:
a) proprietate publica nr
b) proprietate privata colectiva nr
c) proprietate privata nr
d) fara proprietar (abandonata) nr

Calitatea apei la sursă

a) Numărul sondelor arteziene în care calitatea apei Nr.
corespunde GOST “Apă potabilă”
b) Numărul sondelor arteziene în care calitatea apei nu Nr.

220
 corespunde GOST “Apă potabilă” la :
1) 1 indicator Nr.
2) 2 indicatori Nr.
3) 3 indicatori Nr.
4) 4 indicatori şi mai mult Nr.
Debitul sursei (lor) de apă m3/zi

Fântânile mina si izvoarele din localitate

Numarul fintinilor mina nr
Numarul izvoarelor nr

Date privind serviciul de alimentare cu apa si de canalizare

Volumul anual de apa dobindita m3/an
Volumul anual de apa facturata m3/an
Volumul anual de apa pentru necesitati proprii m3/an
Volumul anual de apa menajera primită de staţia de epurare m3/an
Volumul anual de apă menajera facturată m3/an

Caracteristica consumurilor: populatie

1. Consumul mediu lunar de apa, pentru:
a) locuinte cu 1 persoana m3/luna
b) locuinte cu 2 persoane m3/luna
c) locuinte cu 3 persoane m3/luna
d) locuinte cu 4 persoane m3/luna
e) locuinte cu 5 si mai multe persoane m3/luna

2.Dotări sanitare. Consum mediu lunar de apa pentru:

a) abonaţi cu cismea in curte m3/luna
b) abonaţi cu lavuar in casa m3/luna
c) abonaţi cu wc, baie, cu incalzitor electric m3/luna
d) abonaţi cu wc, baie, cu incalzitor pe gaz natural m3/luna

Consumurile şi caracteristica consumatorilor bugetari

Numărul de locuri în liceu conform proiectului elevi
Numărul efectiv de elevi din liceu elevi
Volumul lunar de apă facturat pentru liceu m3/lun
Numărul de locuri în gimnaziu conform proiectului elevi
Numărul efectiv de elevi din gimnaziu elevi
Volumul lunar de apă facturat pentru gimnaziu m3/lun
Numărul de locuri în gradiniţă conform proiectului copii
Numărul efectiv de copii din gradiniţă copii
Volumul lunar de apă facturat pentru gradiniţă m3/lun
Volumul lunar de apă facturat pentru Primarie m3/lun

Informatii privind caracteristica abonaţilor serviciul de alimentare

cu apă:
a)abonati, dotati cu contor nr
b)abonatii, fără contor nr

Informatii privind volumul de apă facturat:

221
 a)Volum de apă facturat cu evidenta prin contor m3
b)Volum de apă facturat cu evidenta fără contor m3

Lungimea reţelelor de alimentare cu apă, inclusiv: km

a) din polietelena km
b) din otel negru km
c) din fonta km

Lungimea reţelelor de canalizare, inclusiv: km

a) din PVC km
b)alte materiale km

Epurarea/evacuarea apelor uzate menajere se face in:

a) statie de epurare m3/zi
b) fose septice nr
c) gropi de stocare a deseurilor lichide nr

Forma de organizare a operatorului serviciului:

1. Intreprindere Municipala
2. Asociatie a Utilizatorilor de Apa
3. Societate comerciala
4. Societate comerciala
5. Intreprindere Individuala
6. Sectie pe linga sau in componenta primariei

Detineti Regulament de Ordine Interioara da/nu

Sunt elaborate fise de post da/nu
Detineti Contract colectiv de munca da/nu
Aveti la intreprindere organizatie sindicala da/nu
Intreprinderea este membru a unui patronat da/nu
Intreprinderea este membru a unui organizatii profesionale da/nu
Intreprinderea dispune de serviciu intern de protectie si prevenire da/nu

Numarul de personal in intreprinderile furnizoare de servicii

Total persoane, inclusiv per
a) cu studii superioare per
b) cu studii medii speciale per
c) cu studii medii per
d) cu studii generale per

Lista de state. Indicati numarul de persoane

a)Director
b)Contabil sef, contabil
c)Inginer-sef sau inginer
d)Muncitori, inclusiv:
e)instalatori apa canal
f)electricieni
g)Alt personal

Evolutia tariful pentru servicii apa canal pentru 2005-2010

222
Tariful pentru 1m3 de apa/ de canal in anul 2005 Lei/m3
Tariful pentru 1m3 de apa/ de canal in anul 2006 Lei/m3
Tariful pentru 1m3 de apa/ de canal in anul 2007 Lei/m3
Tariful pentru 1m3 de apa/ de canal in anul 2008 Lei/m3
Tariful pentru 1m3 de apa/ de canal in anul 2009 Lei/m3
Tariful pentru 1m3 de apa/ de canal in anul 2010 Lei/m3

Structura cheltuielilor, inclusiv:

a) costuri cu salarii, cu asigurare sociala si medicala lei/an
b) costuri cu amortismentul lei/an
c) costuri cu energie electrica lei/an
d) costuri cu intretinere si reparatii a sistemului lei/an
e) costuri cu impozite, taxe lei/an

Structura cheltuielilor, inclusiv:

a) costul serviciilor %
b) cheltuieli comerciale %
c)cheltuieli generale şi administrative %

Dotarea intreprinderii cu mecanizme, instalatii

• Excavator da/nu
• Aparat de sudat polietelena da/nu
• Aparat de sudat otel da/nu
• Tractor cu remorca da/nu
• Pompa mobila pentru verificarea presiunii da/nu
• Calculator pentru contabilitate si evidenta consumului da/nu
• Imprimanta pentru tiparirea chitantelor da/nu

Descrieti necesarul fizic de investitii

1) forarea sondei/lor sau amenajarea izvorului buc
2) reaparatia capitala a sondei (statia de pompare de asupra putului) buc
6) constructia turnului de apa m3
7) constructia retelelor de alimentare cu apa m
8) constructia statiei de tratare a apei brute m3
9) constructia statiei de ridicare a presiunei buc
10) Constructia retelelor de canalizare m
11) Constructia statiei de pompare canal nr
12) constructia statiei de epurare m3
Sursa: elaborată de autor

223
 Tabelul A23.2. Chestionar privind localităţile fără sistem de alimentare cu apă, care nu au
implementat proiecte investiţionale
Denumirea indicatorului UM Valoare
Numărul de gospodării nr

Numărul de loturi repartizate pentru construcţia caselor, nr

inclusiv
a) în construcţie nr
c) fără construcţie nr

Lungimea totală a străzilor din localitate km

Date demografice
Total familii nr
Total populaţie, inclusiv: per
populaţia plecată din localitate la muncă (mai mult de per
3 ani)

Informatie privind asigurarea localitatii cu servicii comunale

Gospodării conectate la serviciile de:
a) alimentare cu gaze naturale nr
b) telecomunicaţii nr
c) alimentare cu energie electrica nr

Date privind sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare

Sonde arteziene nr
Statii de pompare de asupra sondei nr
Indicaţi proprietatea surselor de apa (sondelor arteziene),
inclusiv:
a) proprietate publica nr
b) proprietate privata colectiva (cota valorica) nr
c) proprietate privata nr
d) fara proprietar nr

Calitatea apei la sursă

a) Numărul sondelor arteziene în care calitatea apei corespunde Nr.
GOST “Apă potabilă”
b) Numărul sondelor arteziene în care calitatea apei nu Nr.
corespunde GOST “Apă potabilă” la :
1) 1 indicator Nr.
2) 2 indicatori Nr.
3) 3 indicatori Nr.
4) 4 indicatori şi mai mult Nr.

Fintinile mina si izvoarele din localitate

Numarul fintinilor mina nr
Numarul izvoarelor nr

Caracteristica consumatorilor bugetari, comerciali si

industriali (existenti sau previzionati)

224
Numărul de locuri în liceu conform proiectului elevi
Numărul efectiv de elevi din liceu elevi
Numărul de locuri în gimnaziu conform proiectului elevi
Numărul efectiv de elevi din gimnaziu elevi
Numărul de locuri în gradiniţă conform proiectului copii
Numărul efectiv de copii din gradiniţă copii

Necesarul fizic de investitii

1) forarea sondei/lor sau amenajarea izvorului buc
2) reaparatia capitala a sondei (statia de pompare de asupra buc
putului)
3) constructia turnului de apa m3
4) constructia retelelor de alimentare cu apa m
5) constructia statiei de tratare a apei brute m3
6) constructia statiei de ridicare a presiunei buc
7) constructia retelelor de canalizare m
8) constructia statiei de pompare canal nr
9) constructia statiei de epurare m3
Sursa: elaborată de autor

225
 Anexa 24
Numărul localităţilor care au implementat subproiecte de infrastructură socială din sursele
de bază FISM
Numar de localităţi care au implementat subproiecte de
Nr. tipologie
Denumirea
localităţi
raionului şcoli, centre socio-
beneficiare apă drum gaz altele
gradiniţe culturale
Anenii Noi 19 5 12 3 0 4 7
mun. Bălţi 3 1 2 0 1 6 10
Basarabeasca 7 2 5 0 1 3 6
mun. Bender 1 0 0 0 0 0 1
Briceni 25 1 15 0 11 3 8
Cahul 22 4 9 2 2 3 11
Călăraşi 27 2 13 2 6 3 16
Cantemir 16 1 6 5 0 2 9
Căuşeni 20 4 12 1 3 3 9
mun. Chişinău 19 3 3 1 1 2 37
Cimişlia 19 3 9 4 1 3 11
Criuleni 23 3 11 1 3 5 14
Donduşeni 15 0 10 0 1 5 8
Drochia 22 1 18 2 4 9 17
Dubăsari 12 4 4 0 0 17 0
Edineţ 22 3 8 1 12 3 6
Făleşti 28 5 13 1 1 10 21
Floreşti 28 2 14 1 7 3 11
Glodeni 11 0 10 1 0 2 9
Hînceşti 31 4 10 13 1 5 12
Ialoveni 23 2 13 4 2 2 10
Leova 16 1 10 0 3 2 8
Nisporeni 18 3 9 5 0 0 10
Ocniţa 15 0 9 0 1 3 8
Orhei 34 10 9 3 7 4 11
Rezina 21 2 13 0 5 5 14
Rîşcani 20 5 13 1 6 2 8
Sîngerei 22 1 14 2 1 7 9
Slobozia 1 0 0 0 0 0 1
Şoldăneşti 19 0 7 2 2 2 12
Soroca 24 1 10 1 0 8 10
Ştefan Vodă 25 2 14 2 4 8 20
Străşeni 24 4 12 6 4 2 14
Taraclia 13 2 7 0 2 3 8
Teleneşti 18 0 6 6 4 2 7
Găgăuzia 27 4 10 1 6 3 28
Ungheni 22 2 15 5 0 4 7
TOTAL 712 87 355 76 102 148 408
Sursa: datele Fondului de Investiţii Sociale din Moldova [41, 42]

226
 Anexa 25
Date generale despre proiectele de alimentare cu apă implemetate prin programul “Apa San”
Tabelul A25.1. Date generale privind proiectele de alimentare cu apă implemetate prin programul Apa San la situaţia din Iunie 2011
Nr de Nr de Lungimea
Nr Nr de gospodarii Nr de Nr de Nr de gospodarii reţelelor
total de gospodarii conectate gospodarii gospodarii gospodarii cu sistem Nr de de
Raionul Localitatea Anul
gospod conectate la situaţia cu apa in cu duş şi cu maşină de beneficiari alimentare
arii initial din Iunie interior WC de spălat canalizare cu apă,
2011 interioară km
Nisporeni Boldureşti 2002 90 950 1,50
Nisporeni Grozeşti 2003 1 000 3,00
Nisporeni Nisporeni 2003 200 800 5,50
Nisporeni Brătuleni 148 2003 55 300 6,50
Nisporeni Călimăneşti 2003 160 800 5,00
Nisporeni Valea 445 2003 90 150 3,30
Trestieni
Nisporeni Bălăneşti 2003 60 200 2,00
Nisporeni Brătuleni 440 2005 50 150 0,09
1202 2004 357 312 151 25 120 145 1 450 45,59
Nisporeni Boldureşti
Nisporeni Boldureşti 228 2006 100 104 35 2 30 30 350 6,40
Nisporeni Nisporeni 75 2004 60 63 35 20 22 22 500 3,00
Nisporeni Nisporeni 2004 180
Nisporeni Bălăureşti 870 2005 520 534 475 285 215 282 1 200 13,90
Nisporeni Bălăureşti 2005 2 580
Nisporeni Zberoaia 560 2004 420 467 302 50 300 345 2 100 17,50
Hînceşti Pereni 450 2003 177 197 152 23 95 95 940 7,10
Village
(Paşcani
com.)

227
Nisporeni Paşcani 721 2005 301 306 210 206 193 205 1 820 18,49
Village
Nisporeni Cristeşti 930 2004 376 402 240 170 220 240 1 500 16,00
Nisporeni Brătuleni 2004 609
Hînceşti Şipoteni 243 2005 201 205 104 41 138 41 900 10,90
Hînceşti Cărpineni 2006 520 520 217 120 153 120 2 100 19,05
Hînceşti Drăguşenii 744 2007 393 531 463 120 362 370 1 800 24,20
Noi
Hînceşti Călmăţui 483 2007 393 400 200 30 100 0 1 400 19,70
Străseni Scoreni 1800 2007 194 204 150 30 60 60 800 11,70
Hînceşti Secăreni 88 2007 79 81 61 20 25 350 3,90
Hînceşti Mireşti 380 2008 195 199 83 80 80 83 1 060 12,08
Nisporeni Iurceni 667 2008 454 462 133 81 59 133 2 000 24,20
Hincesti Rusca 2008 350
Nisporeni Cioresti 985 2009 662 705 328 283 130 280 3 000 38,26
Nisporeni Ciutesti 588 2009 363 373 83 28 42 42 1 500 15,30
Ialoveni Horodca 330 2010 265 265 180 200 153 50 1 000 13,80
Ungheni Buciumeni 432 2010 288 288 205 25 1 100 21,30
Ungheni Sculeni 860 2010 620 1 700 26,30
TOTAL 13 669 7 023 7 238 3 807 1 814 2 522 2 543 36 639 396
Sursa: elaborată de autor în bazta datelor proiectului “Apa-San” [92, 93]

228
 Tabelul A25.2. Bugetul proiectelor de alimentare cu apă implemetate prin programul Apa San la situaţia din Iunie 2011
Costul total inclusiv: Denumirea
% Costul per
al Contribuţia Contribuţia Asociaţiei
Raionul Localitatea Contribuţia Contribuţiei beneficiar
proiectului, guvernului , comunităţii, Utilizatorilor
SDC, lei SDC MDL/ben
lei lei lei de Apă
Nisporeni Boldureşti 52 120 52 120 55
Nisporeni Grozeşti 77 256 77 256
Nisporeni Nisporeni
106 689 106 689 133
Nisporeni Brătuleni 214 270 214 270 714
Nisporeni Călimăneşti 157 342 157 342 197
Nisporeni Valea
Trestieni 250 088 250 088 1 667
Nisporeni Bălăneşti 100 819 100 819 504
Nisporeni Brătuleni 55 644 55 644 371
Nisporeni Boldureşti 1 683 003 1 583 003 100 000 94 1 161 AUA Maxim
Nisporeni Boldureşti 1 408 850 1 378 850 30 000 98 4 025 Cernat
Nisporeni Nisporeni 845 673 827 673 18 000 98 1 691 AUA Ciurleasa
Nisporeni Nisporeni 652 845 652 845 100
Nisporeni Bălăureşti 435 269 185 269 250 000 43 363
Nisporeni Bălăureşti AUA Apa
2 054 349 2 054 349 100 Cristalina
Nisporeni Zberoaia 2 579 989 2 459 989 120 000 95 1 229 AUA Izvoras
Hînceşti Pereni 985 377 905 377 80 000 92 1 048 AUA Sipotel
Nisporeni Paşcani 2 771 481 2 572 481 70 000 129 000 93 1 523 AUA Galbenul
Nisporeni Cristeşti 2 131 191 2 071 191 60 000 97 1 421 AUA Izvoare
Nisporeni Brătuleni 194 787 194 787 100
Hînceşti Şipoteni 2 029 453 1 939 453 30 000 60 000 96 2 255 AUA Sipot
Hînceşti Cărpineni 4 979 960 4 349 960 630 000 87 2 371 AUA Gagarin
Hînceşti Drăguşenii 10 488 557 9 988 357 200 500 000 95 5 827 AUA Botna

229
 Noi
Hînceşti Călmăţui 5 840 043 5 590 043 100 000 150 000 96 4 171 AUA Suhat
Străseni Scoreni AUA Aqua
3 887 775 3 647 775 50 000 190 000 94 4 860 Nostra
Hînceşti Secăreni 1 649 878 1 549 878 50 000 50 000 94 4 714 AUA Izvorasul
Hînceşti Mireşti 3 923 178 3 423 178 100 000 400 000 87 3 701 AUA Uluce
Nisporeni Iurceni 9 150 139 8 250 139 100 000 800 000 90 4 575 AUA Cazanesti
Hincesti Rusca 2 064 366 2 064 366 100
AUA Roua
Nisporeni Cioresti 10 330 242 8 530 242 200 000 1 600 000 83 3 443 Codrului
AUA Mocanu-
Nisporeni Ciutesti 4 615 689 3 915 689 200 000 500 000 85 3 077 Sfantu
AUA Izvorul
Ialoveni Horodca 4 794 080 4 154 080 200 000 440 000 87 4 794 Vlasi
Ungheni Buciumeni 6 497 024 5 697 024 200 000 600 000 88 5 906 AUA Izvoras
AUA Aqua
Ungheni Sculeni 7 534 400 5 934 400 400 000 1 200 000 79 Sculeni
TOTAL 94 541 826 84 934 626 1 700 200 7 907 000 2 269 65 798
Sursa: elaborată de autor în bazta datelor proiectului “Apa-San” [92,93]

230
 Anexa 26
Lista propunerilor de proiecte executată în rezultatul examinării preliminare a proiectelor
selectate de Agenţia de Dezvoltare Regională Centru pentru infrastructura de apă şi canalizare,
la situaţia din iunie 2010
Suma
Suma
Nr. solicitată
Localitate totală
Denumirea proiectului Raion parte de la
solicitant proiect,
neri FNDR, mii
mii lei
lei
Asigurarea dezvoltării locale
durabile și prevenirea poluării
resurselor naturale prin reconstrucția
Călărași Călărași 3 29 622,3 27 252,5
stației de epurare a apelor reziduale,
reconstrucția și extinderea rețelelor
de apă și canalizare
Construcția sistemului de
aprovizionare cu apă potabilă și Hîncești Negrea 3 4 642,7 4 597,9
sistemelor de canalizare
Extinderea sistemului de canalizare
Hîncești Mingir 1 9 556,9 9 079,0
din s. Mingir
Dezvoltarea sistemului public de
or.
canalizare și epurare a apelor uzate Telenești 2 4 455,8 4 300,0
Telenești
la nivelul intercomunitar
Construcția sistemelor de canalizare
și epurare în Nisporeni (apeduct Nisporeni Nisporeni 0 3 188,3 3 188,3
Prut-Nisporeni)
Sat curat prin efectuarea lucrărilor de
construcție a sistemei de canalizare
și evacuare a apelor uzate și Hîncești Bozieni 2 6 230,7 6 030,7
conectarea la stația de purificare
Hîncești
Construcția rețelei de canalizare și
reabilitare a stației de epurare din
Ialoveni Bardar 2 45 000,0 42 500,0
Bardar, Ruseștii Noi, Văsieni, r-nul
Ialoveni
Instalații de epurare și rețele de
Ialoveni Horești 0 2 863,5 2 780,2
canalizare din s. Horești
Construcția rețelei de alimentare și
distribuirea apei potabile și rețelei de Ialoveni Țîpala 0 1 078,2 978,2
canalizare în s. Bălțați și Budăi
12000 cetățeni aprovizionați cu apă
Ungheni Mănoilești 4 23 128,9 19 628,9
potabilă în 12 localități
Condiții social-economice optime
pentru locuitorii s. Ciuciuleni prin Hîncești Ciuciuleni 2 14 081,0 13 936,0
aprovizionare cu apă potabilă
TOTAL 143 848,6 134 271,9
Sursa: elaborată de autor în bazta datelor ADRCentru [123]

231
 Anexa 27
Clase de Analize Cost-Beneficiu
Valoarea ACB pentru Clasa de analiză
Ex ante In medias res Ex post Comparaţii Ex ante/
In medias res/ Ex
post
Decizia de alocare a Dacă analiza este exactă, ea ajută În cazul în care resursele deja alocate Prea târziu, La fel ca şi în
resurselor pentru la selectarea celui mai bun sunt mici, resursele disponibile ar putea proiectul este analizele in medias
proiect proiect sau conduce la decizia de fi redirecţionate. Dacă nu, se recomandă finalizat res sau ex post.
continuare sau de renunţare la continuarea
proiect
Aflarea valorii actuale Slabă estimare – mare Mai bună estimare –se reduce Excelentă, deşi La fel ca şi în
a unui proiect incertitudine a beneficiilor şi incertitudinea pot exista uneori analizele in medias
costurilor viitoare erori res sau ex post.
Contribuţia la aflarea Puţin probabil să aibă o Bună. Cu cât se efectuiază mai târziu, cu Foarte utilă, deşi La fel ca şi în
valorii actuale a unor contribuţie semnificativă atât contribuţia ei creşte. Necesită pot apărea erori şi analizele in medias
proiecte similare ajustări pentru proiecte diferite. necesită ajustări res sau ex post.
pentru proiecte
diferite.
Cercetarea omisiunilor, Nu Nu Nu Da, furnizează
erorilor de estimare, de informaţii despre
măsurare şi de evaluare erorile şi despre
în ACB acurateţea ACB
pentru proiecte
similare.
Sursa: [29, p.5]

232
 Anexa 28
Schema de identificare a opţiunilor de proiect investiţional privind sistemele de alimentare cu apă pentru executarea Analizei Cost-Beneficiu.

Sursa: elaborată de autor

233
 Anexa 29
Calculul cheltuielilor de construcţie -montări pentru sistemul de alimentare cu apă
Valoare
Sistem de alimentare cu apă
Cost unitat mii Canitate
MDL (fară
fara cu Valoare
lucrări privind
Denumire asfalt, asfalt, totală
restabilirea
km km
asfaltului)
Construcţia sectorului de retea apă cu Dn 300mm,
1 034,8 0
HDPE, cu agâncimea de pozare H=1,3, mii lei/km
Construcţia sectorului de retea apă cu Dn 250mm,
858,7 1,0 859
HDPE, cu agâncimea de pozare H=1,3, mii lei/km
Construcţia sectorului de retea apă cu Dn 225mm,
751,3 0
HDPE, cu agâncimea de pozare H=1,3, mii lei/km
Construcţia sectorului de retea apă cu Dn 200mm,
634,9 0
HDPE, cu agâncimea de pozare H=1,3, mii lei/km
Construcţia sectorului de retea apă cu Dn 160mm,
545,7 12 8 251
HDPE, cu agâncimea de pozare H=1,3, mii lei/km
Construcţia sectorului de retea apă cu Dn 140mm,
0
HDPE, cu agâncimea de pozare H=1,3, mii lei/km
Construcţia sectorului de ţeavă apă cu Dn 125mm,
0
HDPE, cu agâncimea de pozare H=1,3, mii lei/km 485,7
Construcţia sectorului de ţeavă apă cu Dn 110mm,
261
HDPE, cu agâncimea de pozare H=1,3, mii lei/km 440,2 0,9
Construcţia sectorului de ţeavă apă cu Dn 90mm,
374
HDPE, cu agâncimea de pozare H=1,3, mii lei/km 377,8 1,5
Construcţia sectorului de ţeavă apă cu Dn 75mm,
539
HDPE, cu agâncimea de pozare H=1,3, mii lei/km 327,0 2,5
Construcţia sectorului de ţeavă apă cu Dn 63mm,
591
HDPE, cu agâncimea de pozare H=1,3, mii lei/km 254,5 2,4 0,9
Construcţia sectorului de ţeavă apă cu Dn 50mm,
275
HDPE, cu agâncimea de pozare H=1,3, mii lei/km 143,7 2,2
Construcţia sectorului de ţeavă apă cu Dn 40mm,
380
HDPE, cu agâncimea de pozare H=1,3, mii lei/km 104,7 3,9
Construcţia branşamentelor, HDPE Dn20-25mm,
lei/unit 0
Castel de apă cu V=15m3, mii lei/buc 106,3 0
Castel de apă cu V=25m3, mii lei/buc 129,7 0
Castel de apă cu V=50m3 mii lei/buc 172,4 0
Staţie de pompare apă cu H= şi Q= , lei/buc 218,5
Staţie de pompare de asupra puţului cu H= şi Q=,
lei/buc 0
2 638
Subtotal lucrari construcţie montari APĂ, mii lei
Sursa: elaborată de autor

234
 Anexa 30
Estimarea necesarului de personal pentru întreţinerea sistemului de alimentare cu apă
Tabelul A30.1. Estimarea necesarului de muncitori pentru întreţinerea sistemului de alimentare cu apă
Denumirea obiectului UM Condiţia Normativ Tabelul Coieficientul Baza de Necesarul de
date personal

staţie de pompare apa I treaptă m3/24 ore până la 25 000 2 nr. 4 0,00008 0,00 0,00
staţie de pompare apa II treaptă m3/24 ore până la 15 000 5 nr. 16 0,000333 3,8 0,00
staţie hidrofor nr de până la 3 4 nr. 21 1,333 0,00 0,00
pompe p20
deservirea artezienei nr până la 5 4 nr. 22 0,8 0,00 0,00
deservirea reţelei de alimentare cu km de la 15 pânâ 20 4 nr. 18 0,2 14.3 2,29
apă 25
deservirea castelului nr. până la 10 1 nr. 20 0,1 1,00 0,10
Total personal pentru sistem de 2,29
alimentare cu apă
Sursa: elaborată de autor în baza normativelor de personal baza [12]

Tabelul A30.2. Estimarea necesarului de personal administrativ şi comercial

Denumirea functiei UM Condiţia Normativ Tabelul Coiefi- Baza de Necesarul de
cientul date personal

Director nr. personal până la 100 2 nr. 1 0,02 5,62 0,11

Contabil şef nr. personal până la 100 4 nr. 1 0,04 5,62 0,22
evidenţa abonaţilor şi facturarea consumului nr. abonaţi până la 1 000 2 nr. 3 0,002 739 1,48
acestora
citirea contoarelor nr. până la 400 1 nr. 19 0,0025 739 1,85
Contoarelor
Total personal administrativ si comercial 3,66
Sursa: elaborată de autor în baza normativelor de personal baza [12]

235
 Anexa 31
Estimarea cheltuielilor cu energia electrică pentru sistmul de alimentare cu apă
Tabelul A31.1. Estimarea cheltuielilor cu energia electrică pentru sistmul de alimentare cu apă. (date concrete)
% din Marca Tipul Productivi- Puterea Volumul apei Ore de lucru Consum Cheltuieli
studiu agregatului electromotorului tatea motorului, necesar de a fi de energie de energie
de pompare agregatului kW/h dobândit, m3/ electrică, electrică,
de pompare, an kW h mii lei
m3/h

nominală

nominală
efectivă

efectivă

din 24

din an
ore
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10=8/5 11=10*7 12
14 HP 6-10-140 PEDV8,0-140 NEMA 10 9 8 8 34 104 10,38 3 789 30 315 44,87
Sursa: elaborată de autor în baza datelor din paşapoartele tehnice ale pompelor
Tabelul A31.2. Estimarea cheltuielilor cu energia electrică pentru sistmul de alimentare cu apă (în mediu)
Productivitatea Puterea
% agregatului de motorului, Ore de lucru Consum Cheltuieli
Marca pompare, m3/h kW/h Volumul apei
din de energie de energie
agregatului Tipul electromotorului necesar de a fi
studi nominală electrică, electrică,

nominală
efectivă

efectivă
de pompare dobândit, m3/ an

24 ore
u kW h mii lei

an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10=8/5 11=10*7 12
9 HP 6-4-190 PEDV 4,5-140 NEMA 4 3,8 4,5 4,5
8 HP 6-6,3-85 PEDV 2,8-140 NEMA 6,3 6 2,8 2,8
11 HP 6-6,3-125 PEDV 4,5-140 NEMA 6,3 6 4,5 4,5
14 HP 6-10-140 PEDV8,0-140 NEMA 10 9 8 8
11 HP 6-10-185 PEDV8,0-140 NEMA 10 9 8 8
MEDIE 8,94 9,66 7,1 6,5 34 104 9,6 3 531 22 986 34,02
Sursa: elaborată de autor în baza datelor din paşapoartele tehnice ale pompelor

236
 Anexa 32 Evoluţia indicatorilor de performanţă pentru întreprinderile apă-canal urbane
Tabelul A32.1. Evoluţia indicatorilor de performanţă pentru Grupul 1 (până la 10mii).
Denumirea indicatorului grupul 1 um 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 ∆ 1 an
Cheltuieli privind impozitele şi taxele mii lei 110 129 140 199 253 511 776 563 740 79
% an ant 118 108 142 127 202 152 73 131 132
mii lei 330 210 218 284 739 729 722 951 1 040 89
Cheltuieli privind materialele
% an ant 63 104 130 261 99 99 132 109 125
mii lei 1 779 1 892 1 681 2 079 2 577 3 179 3 082 4108,8 3 887 264
Cheltuieli privind energia electrica
% an ant 106 89 124 124 123 97 133 95 111
mii lei 1 065 1 538 1 662 1 716 2 111 3 012 3 026 3 150 3 236 271
Cheltuieli privind uzura
% an ant 144 108 103 123 143 100 104 103 116
mii lei 3 993 4 070 4 180 4 845 6 845 8 658 9 719 10 704 11 053 882
Cheltuieli privind retribuirea muncii fără asigurări
% an ant 102 103 116 141 126 112 110 103 114
mii lei 6 551 7 736 8 115 9 710 11 888 15 649 16 475 19 947 20 178 1 703
Costul vinzarilor
% an ant 118 105 120 122 132 105 121 101 116
mii lei 3 958 3 316 4 271 3 308 6 909 7 084 7 457 6 414 6 884 366
Cheltuieli comerciale şi administrative
% an ant 84 129 77 209 103 105 86 107 113
mii lei 10 509 11 052 12 386 13 017 18 797 22 733 23 932 27 295 24 634 1 766
Cheltuieli totale
% an ant 105 112 105 144 121 105 105 90 111
mii lei 6 313 6 879 7 839 9 388 12 734 14 372 16 778 18 994 20 624 1 789
Cifra de afaceri
% an ant 109 114 120 136 113 117 113 109 116
mii m3 671 696 661 679 802 848 944 912 938 33
Volumul apei facturate
% an ant 104 95 103 118 106 111 97 103 105
l/pers/zi 26,5 31,5 28,6 30,0 36,1 35,8 40,8 37,83 43,91 2,18
Consum specific de apa net
% an ant 119 91 105 120 99 114 93 116 107
Acoperirea cheltuielilor de tarif apă 0,73 0,65 0,70 0,81 0,90 1,00 0,84 0,83 0,85 0,81
Acoperirea cheltuielilor de tarif canal 1,03 1,00 0,95 1,14 1,20 1,68 1,15 1,02 1,05 1,1
lei/m3 5,03 5,40 5,10 6,02 9,17 9,45 10,92 10,92 11,45 0,73
Tarif mediu apă
% an ant 107 95 118 152 103 116 100 106 112
lei/m3 4,52 5,05 5,61 6,70 8,64 8,72 10,02 10,17 11,07 0,82
Tarif mediu canal
% an ant 112 111 120 129 101 115 102 104 112
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Asociaţiei „Moldova Apă-Canal” [2,3,4,5,6,7,8,9,10]

237
 Tabelul A32.2. Evoluţia indicatorilor de performanţă pentru Grupul 2 (de la 10 la 20mii)
Denumirea indicatorului grupul 2 um 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 ∆ 1 an
cheltuieli privind impozitele şi taxele mii lei. 1 255 518 426 1 018 1 475 2 222 2 385 2 838 2 860 262
% an ant 41 82 239 145 151 107 119 101 126
cheltuieli privind materialele mii lei. 2 036 2 871 3 199 4 099 5 537 4 950 5 793 6 779 7 457 678
% an ant 141 111 128 135 89 117 117 110 119
cheltuieli privind consumul de energie electrică mii lei. 6 510 5 808 7 629 6 137 7 289 10 259 11 124 13 538 13 785 909
% an ant 89 131 80 119 141 108 122 102 112
cheltuieli privind uzura mii lei. 2 817 4 066 4 227 4 938 5 619 6 845 7 108 7 389 8 169 669
% an ant 144 104 117 114 122 104 104 111 115
cheltuielile privind retribuirea muncii fără asigurări mii lei. 10 481 11 763 14 760 17 471 23 018 28 125 32 682 34 985 35 904 3 178
% an ant 112 125 118 132 122 116 107 103 117
mii lei. 24 353 28 297 30 990 38 007 48 423 58 719 60 924 68 854 68 794 5 555
costul vânzărilor % an ant 116 110 123 127 121 104 113 100 114
mii lei. 10 446 8 434 11 141 11 637 14 625 17 456 20 100 18 699 19 816 1 171
cheltuielile comerciale şi administrative % an ant 81 132 104 126 119 115 93 106 110
mii lei. 34 799 36 730 42 130 49 644 63 048 76 175 81 024 90 021 84 166 6 171
cheltuieli totale % an ant 106 115 118 127 121 106 106 93 112
mii lei 26 773 30 596 35 466 43 398 55 550 69 420 72 879 79 176 83 227 7 179
cifra de afaceri % an ant 114 116 122 128 125 105 109 105 116
mii m3 2278 1997 1894 1920 2433 2659 2520 2575 2454 22
volumul apei facturate % an ant 88 95 101 127 109 95 102 95 102
l/pers/zi 26,6 26,1 26,7 26,8 32,2 31,5 30,0 29,7 35,3 1,09
consum specific de apa net % an ant 99 98 102 101 120 98 95 99 119 104
acoperirea cheltuielilor de tarif apă 0,77 0,75 0,76 0,77 0,86 0,87 0,85 0,83 0,87 0,81
acoperirea cheltuielilor de tarif canalizare 1,00 0,93 1,00 1,04 0,98 1,05 0,99 1,01 1,02 1,00
lei/m3 5,12 6,12 6,52 7,60 9,02 10,18 11,39 12,85 13,66 0,97
tariful mediu apă % an ant 120 107 117 119 113 112 113 106 113
lei/m3 5,55 6,40 6,67 7,40 9,45 10,87 11,83 11,92 11,92 0,80
tariful mediu de canalizare % an ant 115 104 111 128 115 109 101 100 110
Sursa: elaborată de autor în baza datelorAsociaţiei „Moldova Apă-Canal” [2,3,4,5,6,7,8,9,10]

238
 Tabelul A32.3. Evoluţia indicatorilor de performanţă pentru Grupul 3 (de la 20 la 30mii)
Denumirea indicatorului pentru grupul 3) um 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 ∆ 1 an
cheltuieli privind impozitele şi taxele mii lei. 666 151 179 180 293 1 803 1 968 2 983 1 292 147
% an ant 23 119 100 163 615 109 152 43 179
cheltuieli privind materialele mii lei. 1 227 489 1 035 890 1 370 1 152 879 935 964 -33
% an ant 40 211 86 154 84 76 106 103 108
cheltuieli privind consumul de energie electrică mii lei. 6 621 4 597 3 475 5 628 6 442 8 509 8 748 10 636 12 222 700
% an ant 69 76 162 114 132 103 122 115 112
cheltuieli privind uzura mii lei. 2 543 3 058 4 334 4 610 4 818 5 159 6 340 6 664 6 100 445
% an ant 120 142 106 105 107 123 105 92 112
cheltuielile privind retribuirea muncii fără asigurări mii lei. 4 919 6 457 6 266 7 289 9 898 11 863 12 949 12 090 13 007 1 011
% an ant 131 97 116 136 120 109 93 108 114
mii lei. 17 414 17 845 18 683 21 033 26 780 28 980 30 699 31 950 33 903 2 061
costul vânzărilor % an ant 102 105 113 127 108 106 104 106 109
mii lei. 2 941 4 096 4 144 3 745 6 110 8 693 8 209 7 825 7 305 545
cheltuielile comerciale şi administrative % an ant 139 101 90 163 142 94 95 93 115
mii lei. 20 355 21 941 22 827 24 778 32 890 37 673 38 908 40 650 38 086 2 216
cheltuieli totale % an ant 108 104 109 133 115 103 103 94 108
mii lei 13 701 14 784 16 089 22 400 25 181 30 485 32 535 34 534 38 491 3 099
cifra de afaceri % an ant 108 109 139 112 121 107 106 111 114
mii m3 1201 1151 1231 1283 1363 1422 1273 1282 1 073 -16
volumul apei facturate % an ant 96 107 104 106 104 90 101 84 99
l/pers/zi 24,5 23,6 26,3 27,6 28,7 28,1 29,6 29,5 34,4 1,24
consum specific de apa net % an ant 96 111 105 104 98 105 100 117 105
acoperirea cheltuielilor de tarif apă 0,63 0,61 0,76 0,87 0,67 0,77 0,80 0,79 0,8 0,74
acoperirea cheltuielilor de tarif canalizare 0,77 0,67 0,91 1,02 0,81 1,04 1,06 1,11 1,09 0,94
lei/m3 5,52 5,63 5,97 8,74 10,33 12 15,09 15,79 15,73 1,28
tariful mediu pentru apă % an ant 102 106 146 118 116 126 105 100 115
lei/m3 5,14 5,14 6,73 9,46 9,49 10,33 13,10 14,52 14,52 1,17
tariful mediu pentru canalizare % an ant 100 131 141 100 109 127 111 100 115
Sursa: elaborată de autor în baza datelorAsociaţiei „Moldova Apă-Canal” [2,3,4,5,6,7,8,9,10]

239
 Tabelul A32.4. Evoluţia indicatorilor de performanţă pentru Grupul 4 (peste 30mii)
Denumirea indicatorului pentru grupul 4 um 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 ∆ 1 an
cheltuieli privind impozitele şi taxele mii lei. 590 300 333 1 282 1 336 2 432 3 153 2 980 3 109 315
% an ant 51 111 385 104 182 130 95 104 145
cheltuieli privind materialele mii lei. 1 131 964 1 545 1 687 1 470 2 620 2 570 2 886 3 137 251
% an ant 85 160 109 87 178 98 112 109 117
cheltuieli privind consumul de energie electrică mii lei. 5 842 5 880 3 578 6 514 5 246 6 043 6 672 7 963 8 615 347
% an ant 101 61 182 81 115 110 119 108 110
cheltuieli privind uzura mii lei. 2 077 3 602 3 953 4 831 6 490 8 712 8 589 8 684 8 732 832
% an ant 173 110 122 134 134 99 101 101 122
cheltuielile privind retribuirea muncii fără asigurări mii lei. 7 143 8 525 9 237 12 024 14 740 18 687 20 441 21 895 23 179 2 005
% an ant 119 108 130 123 127 109 107 106 116
costul vânzărilor mii lei. 18 776 21 381 22 489 27 923 35 794 43 932 46 154 49 141 50 586 3 976
% an ant 114 105 124 128 123 105 106 103 114
cheltuielile comerciale şi administrative mii lei. 4 249 4 529 5 139 8 946 9 220 11 868 14 058 11 879 16 323 1 509
% an ant 107 113 174 103 129 118 85 137 121
cheltuieli totale mii lei. 23 024 25 910 27 628 36 869 45 014 55 800 60 212 62 999 62 999 4 997
% an ant 113 107 133 122 124 108 108 100 114
mii lei 21 188 22 247 24 098 32 221 37 185 49 934 50 208 51 785 56 612 4 428
cifra de afaceri % an ant 105 108 134 115 134 101 103 109 114
volumul apei facturate mii m3 3183 2642 2865 2910 3284 3381 3349 3423 3 055 -16
% an ant 83 108 102 113 103 99 102 89 100
consum specific de apa net l/per/zi 47,5 47,7 51,8 51,9 58,9 51,4 51,7 53,4 64,9 2,18
% an ant 101 109 100 113 87 101 103 122 104
acoperirea cheltuielilor de tarif apă 0,78 0,80 0,77 0,87 0,80 0,85 0,86 0,86 0,85 0,82
acoperirea cheltuielilor de tarif canalizare 1,11 1,07 1,25 0,94 1,15 1,37 0,93 0,87 0,81 1,06
lei/m3 3,41 5,56 5,24 6,38 7,43 8,33 11,87 10,58 11,48 0,9
tariful mediu pentru apă % an ant 163 94 122 116 112 142 89 109 118
lei/m3 3,52 5,55 4,99 6,12 5,74 6,82 6,09 7,32 7,32 0,48
tariful mediu pentru canalizare % an ant 158 90 123 94 119 89 120 100 112
Sursa: elaborată de autor în baza datelorAsociaţiei „Moldova Apă-Canal” [2,3,4,5,6,7,8,9,10]

240
 Anexa 33
Coieficienţii aplicaţi pentru previziunea indicatorilor de bază
Tabelul A 33.1. Coieficienţii aplicaţi pentru previziunea indicatorilor de bază
ciclu economic 1
4 5 6 7 8 9 10 11
Denumirea indicatorului 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tariful apa 1,03 1,07 1,00 1,18 1,52 1,16 1,00 1,15
Tariful canal 1,12 1,17 1,00 1,07 1,29 1,14 1,00 1,08
Cheltuieli energ electrica 1,21 1,24 1,33 1,23 0,97 1,06 1,02 0,96
Cheltuieli salariale 1,27 1,34 1,41 1,28 1,17 1,12 0,98 0,87
Cheltuieli uzura 1,03 1,08 1,24 1,38 1,08 1,03 1,07 1,02
Acoperirea cheltuielilor de tarif pentru 1m3 de apa 0,81 1 1,1 0,97 0,92 0,85 0,82 0,78
Sursa: elaborată de autor

Tabelul A33.2. Coieficienţii aplicaţi pentru previziunea indicatorilor de bază

ciclu economic 2
12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Denumirea indicatorului 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031
Tariful apa 1,14 1,03 1,00 1,07 1,11 1,18 1,00 1,52 1,14 1,11 1,00
Tariful canal 1,11 1,15 1,00 1,15 1,19 1,12 1,00 1,31 1,19 1,20 1,00
Cheltuieli energ electrica 1,03 1,14 1,18 1,20 1,24 1,33 1,24 1,23 1,02 1,03 0,98
Cheltuieli salariale 1,02 1,18 1,2 1,2 1,34 1,41 1,23 1,12 1,08 1,02 0,87
Cheltuieli uzura 1 1,09 1,11 1,2 1,2 1,28 1,43 1,23 1,11 1,09 1,02
Acoperirea cheltuielilor de tarif pentru 1m3 de apa 0,81 0,84 0,89 0,91 1 1,2 1,1 0,98 0,95 0,98 0,93
Sursa: elaborată de autor

241
 Tabelul A33.3. Coieficienţii aplicaţi pentru previziunea indicatorilor de bază
ciclu economic 3
23 24 25 26 27 28 29 30 31 32
Denumirea indicatorului 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040 2041
Tariful apa 1,14 1,18 1,16 1,07 1,11 1,18 1,00 1,52 1,14 1,11
Tariful canal 1,13 1,20 1,16 1,15 1,19 1,12 1,00 1,31 1,19 1,20
Cheltuieli energ electrica 1,06 1,23 1,15 1,20 1,24 1,24 1,18 1,14 1,02 1,03
Cheltuieli salariale 0,98 1,09 1,11 1,14 1,18 1,2 1,16 1,12 1,02 1,04
Cheltuieli uzura 1 1,13 1,04 1,2 1,2 1,28 1,43 1,23 1,11 1,09
Acoperirea cheltuielilor de tarif pentru 1m3 de apa 0,81 0,84 0,89 0,91 1 1,2 1,1 0,98 0,95 0,98
Sursa: elaborată de autor

Anexa 34
Efecte nonfinanciare ale proiectelor investiţionale privind sistemele de alimentare cu apă
Elementul Efectul direct Estimarea valorii monetare
BENEFICII
Numărul mediu de cazuri de îmbolnăviri *cheltuielile
Îmbolnaviri datorate calităţii Reducerea cazurilor de imbolnaviri datorate calităţii
privind tratamentul + indemnizaţia concediu de boală 1 zi *
apei apei
numărul de zile concediu medical
Numărul mediu de cazuri de îmbolnăviri *cheltuielile
Îmbolnăviri datorate cantităţii Reducerea cazurilor de îmbolnăviri datorate
privind tratamentul + indemnizaţia concediu de boală 1 zi *
apei cantităţii apei
numărul de zile concediu medical
Businessului local Dezvoltarea businessului local
Comfortul populaţiei Creşterea gradului de comfort al populaţiei
Om/an angajaţi Angajăti temporale pentru construcţie Număr de om/an * salariu mediu
Stoparea emigrarii în localităţile mai dens populate
Stoparea emigrarii forţei de muncă

242
COSTURI
Accelerarea poluării apelor în
Scăderea valorii recreaţionale ale localităţii Număr zile recreere* cheltuiala zilnică turist
raza localităţii*
Număr estimat de maşini*număr estimat de ore de
Întreruperi în trafic Întârzieri în trafic, blocaje
întârziere*media salariului pe oră
Sursa: elaborată de autor în baza [71, p.151, 36, p.11]

243
 Anexa 35
Indicatorii de eficienţă pentru varianta sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu, cu exploatarea autonomă
Tabelul A35.1. Indicatorii de eficienţă pentru varianta sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu, cu exploatarea autonomă, mii lei
Anul
Denumirea indicatorului
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Venituri din alimentare cu apă 1 083 1 081 1 296 1 687 2 064 2 234 2 305 1 935 1 627 2 032 2 188 2 950
Costuri de exploatare totale fără uzura 900 996 1 211 1 449 1 695 1 965 2 050 1 996 1 926 2 226 2 320 3 016
Costuri totale ale investiţiei 930 2 170
Cheltuieli totale 1 830 3 166 1 211 1 449 1 695 1 965 2 050 1 996 1 926 2 226 2 320 3 016
Flux de numerar net -747 -2 085 85 238 370 269 256 -61 -299 -194 -133 -65
Flux de numerar net cumulat -747 -2 831 -2 746 -2 508 -2 138 -1 869 -1613 -1 674 -1974 -2167 -2300 -2 365
rata de actualizare 5,5% 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055
anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
coieficientul de actualizare 0,948 0,898 0,852 0,807 0,765 0,725 0,687 0,652 0,618 0,585 0,555 0,526
Flux de numerar net actualizat -708 -1 873 72 192 283 195 176 -40 -185 -113 -74 -34
Flux de numerar cumulat actualizat -708 -2 581 -2 508 -2 316 -2 033 -1 838 -1 662 -1 702 -1 887 -2 000 -2 073 -2 108
Rata internă a rentabilităţii financiare a
Investiţiei (RIRF), % 1,550
Valoarea actuală netă financiară a
investiţiei (FNPV/C) -1 046
Sursa: elaborată de autor

244
 Tabelul A35.1. continuare
Denumirea indicatorului 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038
Venituri din alimentare cu apă 3 229 3 744 5 455 5 270 5 736 5 452 5 813 5 142 6 131 6 394 7 462 8 197 9 518
Costuri de exploatare totale fără
uzura 3 204 3 686 4 488 4 733 5 511 5 395 5 874 5 471 6 263 6 673 7 049 7 462 8 441
Costuri totale ale investiţiei 0 0
Cheltuieli totale 3 204 3 686 4 488 4 733 5 511 5 395 5 874 5 471 6 263 6 673 7 049 7 462 8 441
Flux de numerar net 25 58 967 537 225 58 -61 -329 -132 -279 413 734 1 077
Flux de numerar net cumulat -2 340 -2 282 -1 316 -779 -554 -497 -558 -887 -1 019 -1 298 -885 -150 927
rata de actualizare 5,5% 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055
anul 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
coieficientul de actualizare 0,499 0,473 0,448 0,425 0,402 0,381 0,362 0,343 0,325 0,308 0,292 0,277 0,262
Flux de numerar net actualizat 12 27 433 228 90 22 -22 -113 -43 -86 121 203 283
Flux de numerar cumulat
actualizat -2 095 -2 068 -1 635 -1 407 -1 317 -1 295 -1 317 -1 430 -1 473 -1 558 -1 438 -1 235 -952
Sursa: elaborată de autor
Tabelul A35.1. continuare
Denumirea indicatorului 2039 2040 2041 2042 2043 Total
Venituri din alimentare cu apă 10 056 10 711 11 386 11 635 12 379 156 192
Costuri de exploatare totale fără uzura 9 899 10 443 11 561 12 189 12 574 152 665
Costuri totale ale investiţiei 3 100
Cheltuieli totale 9 899 10 443 11 561 12 189 12 574 155 765
Flux de numerar net 157 268 -175 -555 -195
Flux de numerar net cumulat 1 084 1 352 1 177 622 427
rata de actualizare 5,5% 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055
anul 26 27 28 29 30
coieficientul de actualizare 0,249 0,236 0,223 0,212 0,201
Flux de numerar net actualizat 39 63 -39 -117 -39 -1 046
Flux de numerar cumulat actualizat -913 -850 -889 -1 007 -1 046
Sursa: elaborată de autor

245
 Anexa 36
Indicatorii de eficienţă pentru varianta sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu, cu exploatarea de „Apă-Canal Cahul”
Tabelul A36.1 Indicatorii de eficienţă pentru varianta sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu, cu exploatarea de ÎM „Apă-Canal” Cahul, mii lei
Anul
Denumirea indicatorului
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026
Venituri din alimentare cu apă 11 988 14 299 17 624 23 227 25 139 26 892 38 080 32 717 26 617 29 374 34 438 41 866 50 916
Costuri de exploatare totale
fără uzura 10 452 12 810 16 213 21 692 27 125 30 245 33 493 33 413 30 721 31 266 35 694 41 874 49 694
Costuri totale ale investiţiei 930 2 170 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli totale 11 382 14 980 16 213 21 692 27 125 30 245 33 493 33 413 30 721 31 266 35 694 41 874 49 694
Flux de numerar net 607 -680 1 410 1 535 -1 986 -3 352 4 587 -697 -4 104 -1 892 -1 256 -8 1 222
Flux de numerar net cumulat 607 -74 1 336 2 872 885 -2 467 2 120 1 423 -2 681 -4 573 -5 829 -5 837 -4 615
rata de actualizare 5,5% 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055
anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
coieficientul de actualizare 0,948 0,898 0,852 0,807 0,765 0,725 0,687 0,652 0,618 0,585 0,555 0,526 0,499
Flux de numerar net actualizat 575 -611 1 201 1 239 -1 520 -2 431 3 153 -454 -2 535 -1 108 -697 -4 609
Flux de numerar cumulat
actualizat 575 -36 1 165 2 404 884 -1 547 1 606 1 152 -1 383 -2 491 -3 188 -3 192 -2 582
Rata internă a rentabilităţii
financiare a Investiţiei (RIRF),
% 24,343
Valoarea actuală netă
financiară a investiţiei
(FNPV/C) 7 004
Sursa: elaborată de autor

246
 Tabelul A36.1 continuare
Denumirea indicatorului 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037
Venituri din alimentare cu apă 64 949 86 431 115 375 123 029 128 241 129 153 112 903 117 860 128 205 157 979 188 885
Costuri de exploatare totale fără
uzura 63 868 84 694 103 149 117 714 126 509 130 057 119 670 119 773 133 221 148 728 171 560
Costuri totale ale investiţiei
Cheltuieli totale 63 868 84 694 103 149 117 714 126 509 130 057 119 670 119 773 133 221 148 728 171 560
Flux de numerar net 1 081 1 737 12 225 5 315 1 732 -904 -6 766 -1 914 -5 016 9 251 17 325
Flux de numerar net cumulat -3 534 -1 797 10 428 15 743 17 474 16 570 9 804 7 890 2 874 12 126 29 450
rata de actualizare 5,5% 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055
anul 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
coieficientul de actualizare 0,473 0,448 0,425 0,402 0,381 0,362 0,343 0,325 0,308 0,292 0,277
Flux de numerar net actualizat 511 778 5 191 2 139 661 -327 -2 319 -622 -1 545 2 700 4 793
Flux de numerar cumulat
actualizat -2 072 -1 294 3 897 6 036 6 696 6 370 4 050 3 429 1 884 4 585 9 378
Sursa: elaborată de autor

247
 Tabelul A36.1 continuare

Denumirea indicatorului 2038 2039 2040 2041 2042 2043 Total

Venituri din alimentare cu apă 207 499 262 271 310 294 337 540 340 951 366 195 3 550 936
Costuri de exploatare totale fără uzura 205 771 257 946 302 488 342 706 357 173 371 945 3 531 664
Costuri totale ale investiţiei 3 100
Cheltuieli totale 205 771 257 946 302 488 342 706 357 173 371 945 3 534 764
Flux de numerar net 1 729 4 325 7 807 -5 166 -16 222 -5 751
Flux de numerar net cumulat 31 179 35 504 43 311 38 145 21 923 16 172
rata de actualizare 5,5% 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055
anul 25 26 27 28 29 30
coieficientul de actualizare 0,262 0,249 0,236 0,223 0,212 0,201
Flux de numerar net actualizat 453 1 075 1 839 -1 154 -3 434 -1 154 7 004
Flux de numerar cumulat actualizat 9 831 10 906 12 745 11 592 8 158 7 004
Sursa: elaborată de autor

248
 Anexa 37
Indicatorii de eficienţă pentru varianta sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu, Crihana Veche, Manta şi Paşcani cu exploatarea de „Apă-Canal Cahul”
Tabelul A37.1. Indicatorii de eficienţă pentru varianta sistemului de alimentare cu apă a s. Roşu, Crihana Vechie, Manta şi Paşcani cu exploatarea de ÎM
„Apă-Canal” Cahul, mii lei
Anul
Denumirea indicatorului
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026
Venituri din alimentare cu apă 13 518 15 930 19 586 25 981 31 983 33 831 41 846 37 105 31 019 32 276 37 856 46 037 55 999
Costuri de exploatare totale
fără uzura 11 474 14 075 17 817 23 810 29 781 33 072 36 581 36 486 33 516 34 127 39 010 45 819 54 429
Costuri totale ale investiţiei 6 812 6 812 9 082
Cheltuieli totale 18 286 20 886 26 899 23 810 29 781 33 072 36 581 36 486 33 516 34 127 39 010 45 819 54 429
Flux de numerar net -4 768 -4 956 -7 313 2 171 2 201 760 5 265 619 -2 497 -1 851 -1 154 218 1 570
Flux de numerar net cumulat -4 768 -9 724 -17 036 -14865 -12 664 -11 904 -6 639 -6 020 -8 517 -10368 -11522 -11304 -9733
rata de actualizare 5,5% 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055
anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
coieficientul de actualizare 0,948 0,898 0,852 0,807 0,765 0,725 0,687 0,652 0,618 0,585 0,555 0,526 0,499
Flux de numerar net actualizat -4 519 -4 453 -6 227 1 752 1 684 551 3 619 404 -1 542 -1 084 -640 115 783
Flux de numerar cumulat
actualizat -4 519 -8 972 -15 199 -13447 -11 763 -11 212 -7 592 -7 189 -8 731 -9 815 -10 455 -10 340 -9557
Rata internă a rentabilităţii
financiare a Investiţiei (RIRF),
% 5,746
Valoarea actuală netă
financiară a investiţiei
(FNPV/C) 489
Sursa: elaborată de autor

249
 Tabelul A37.1. continuare

Denumirea indicatorului 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037
Venituri din alimentare cu apă 71 327 94 732 116 031 134 856 140 324 141 278 123 488 129 073 143 834 165 563 194 648
Costuri de exploatare totale fără
uzura 69 911 92 577 112 746 128 807 138 203 142 041 130 662 130 945 146 162 163 363 188 714
Costuri totale ale investiţiei
Cheltuieli totale 69 911 92 577 112 746 128 807 138 203 142 041 130 662 130 945 146 162 163 363 188 714
Flux de numerar net 1 416 2 155 3 285 6 048 2 120 -763 -7 174 -1 872 -2 328 2 200 5 934
Flux de numerar net cumulat -8 318 -6 163 -2 878 3 170 5 291 4 528 -2 647 -4 518 -6 847 -4 647 1 287
rata de actualizare 5,5% 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055
anul 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
coieficientul de actualizare 0,473 0,448 0,425 0,402 0,381 0,362 0,343 0,325 0,308 0,292 0,277
Flux de numerar net actualizat 669 965 1 395 2 434 809 -276 -2 459 -608 -717 642 1 642
Flux de numerar cumulat
actualizat -8 888 -7 923 -6 528 -4 094 -3 285 -3 561 -6 020 -6 628 -7 345 -6 703 -5 061

250
 Tabelul A37.1. continuare

Denumirea indicatorului 2038 2039 2040 2041 2042 2043 Total

Venituri din alimentare cu apă 228 732 290 973 340 506 382 461 393 112 405 778 3 919 683
Costuri de exploatare totale fără uzura 226 592 283 430 332 374 376 563 391 788 407 765 3 872 641
Costuri totale ale investiţiei 22 706
Cheltuieli totale 226 592 283 430 332 374 376 563 391 788 407 765 3 895 346
Flux de numerar net 2 140 7 543 8 132 5 898 1 323 -1 987
Flux de numerar net cumulat 3 427 10 970 19 102 25 000 26 324 24 336
rata de actualizare 5,5% 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055 1,055
anul 25 26 27 28 29 30
coieficientul de actualizare 0,262 0,249 0,236 0,223 0,212 0,201
Flux de numerar net actualizat 561 1 875 1 916 1 317 280 -399 489
Flux de numerar cumulat actualizat -4 500 -2 625 -709 608 888 489

251
 Anexa 38
Certificate de implementare

252
253
254
 DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

Subsemnata, Ana Timuş, declar pe răspundere personală că materialele prezentate în

teza de doctorat sunt rezultatul propriilor cercetări şi realizări ştiinţifice. Conştientizez că, în caz
contrar, urmează să suport consecinţele în conformitate cu legislaţia în vigoare.

TIMUŞ Ana

septembrie 2013

255
 CURRICULUM VITAE

NUME, PRENUME: Timuş Ana

DATA ŞI LOCUL NAŞTERII:
05.04.1981 Orhei, Republica Moldova
CETĂŢENIA : R. Moldova
STUDII:

Perioada Instituţia Specializarea Calificarea

2006-2010 Universitatea de Stat din Moldova Economie şi management studii de
(în ramura) doctorat
2003-2005 Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi Strategii şi politici master
manageriale
1999-2003 Universitatea de Vest, Timişoara Managementul firmei licenţă în
economie
1994-1999 Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu” Matematică-economie bacalaureat
Orhei

2009 Cursuri „WINSMETA-2000” Devizier lucrari de construcţii

2005 Cursuri “1C” Utilizarea programului de contabilitate
2002-2003 Universitatea de Nord, Baia Mare Modulul pedagogic
EXPERIENŢA PROFESIONALĂ:
Perioada 2005-2007
Localitatea: Orhei
Instituţia: Întreprinderea Municipală Regia “Apă-Canal” Orhei
Poziţia: Specialist în implementarea Proiectului Pilot de Alimentare cu Apă şi
Canalizare finanţat de Banca Mondială

Perioada 2007-2011
Localitatea: Orhei
Instituţia: Întreprinderea Municipală Regia “Apă-Canal” Orhei
Poziţia: Şef birou Dezvoltare Investiţii

Perioada 2006- pîna în prezent

Localitatea: Orhei
Instituţia: SC “Ingineria Apelor” SRL
Poziţia: Economist
PARTICIPĂRI LA FORURI ŞTIINŢIFICE:
1. Conferinţa tehnico-ştiinţifică internaţională „Ingineria si Protectia apelor. Ingineria
mediului” Universitatea Tehnica a Moldovei, Chişinău, 15 decembrie 2007. Regionalizarea şi
concesionarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare în Republica Roldova – o
şansă pentru dezvoltarea durabilă;
2. Conferinţa ştiinţifică anuală “Diversitate interculturală. Probleme şi soluţii pentru
dezvoltarea europeană”, Universitatea “PERSPECTIVA-INT”, Chişinău , 7-8 mai 2008.
Aplicarea experienţei europene de banchimarking în dezvoltarea serviciilor de alimentare
cu apă în Republica Moldova;
3. Conferinţa internaţională ştiinţifico – practică. Creşterea economică – prioritate naţională
în contextul integrării europene, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, 24 - 25 octombrie
256
2008 Bugetul orientat pe rezultate – următoarea treaptă în evoluţia managementului
întreprinderilor din domeniul apei.
4. Conferinţa ştiinţifică internaţională "Dezvoltarea afacerilor în Euroregiunea Siret- Prut-
Nistru: realizări şi perspective", Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, 19-20 septembrie
2008, Strategii de securizare a sănătăţii publice şi eco-eficienţa proiectelor investiţionale în
sectorul apei.
5. Conferinţa internaţională tehnico-ştiinţifică „Probleme actuale ale urbanismului şi
dezvoltării teritoriului”, Universitatea Tehnica a Moldovei, Chişinău, 13-14 noiembrie 2008,
Studiul de fezabilitate- fundamentarea deciziei de a investi
6. Conferinţa ştiinţifică internaţională “Politici financiare de relansare a creşterii economice
în condiţiile crizei economice mondiale”, Academia de Studii Economice Moldova, Chişinău,
29-30 aprilie, 2010. Riscurile privind implementarea proiectelor investiţionale în sectorul de
alimentare cu apă şi de canalizare în R. Moldova
7. Conferinţa internaţională Tehnico-ştiinţifică „Probleme actuale ale urbanismului şi
amenajarii teritoriului”, Universitatea Tehnica a Moldovei, Chişinău, 11-12 noiembrie 2010,
Etapele de implementare a unui proiect investitional în sectorul de alimentare cu apă şi
canalizare
8. Conferinţa ştiinţifică internaţională “Aspectele economico-financiare şi sociale ale
economiei Republicii Moldova în contextul transformărilor sistemice şi integrarii în spaţiul
european”, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, 26-27 noiembrie 2010. Impactul
proiectelor investiţionale asupra tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare
9. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională "Republica Moldova: 20 ani de reforme economice",
Academia de Studii Economice din Moldova şi Institutul Naţional de Cercetări Economice al
Academiei Române, Chişinău, 22-24 septembrie 2011. Strategii si politici de pret in sectorul de
alimentare cu apă şi canalizare
10. Simpozionul Ştiinţific al Tinerilor Cercetători, Academia de Studii Economice din
Moldova, Chişinău, 27- 28 aprilie 2012, Analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiţii în
sisteme de alimentare cu apă- instrument de fundamentare a deciziei de a investi
Articole:
1. Economie şi Sociologie. Nr. 1 2012, Diagnosticul proiectelor investiţionale privind
alimentarea cu apă în localităţile rurale din R. Moldova
2. Economie şi Sociologie. Nr. 2 2012 Eficienţa proiectelor investiţionale privind alimentarea
cu apă în localităţile urbane din Republica Moldova
3. Analele Academiei de Studii Economice a Moldovei, 2012, Riscul financiar în cadrul
implementării proiectelor investiţionale privind alimentarea cu apă în Republica Moldova
4. Studii Economice nr. 3-4, 2012, Impactul implementarii proiectelor investiţionale privind
alimentarea cu apă asupra dezvoltării localităţilor rurale din R. Moldova.

LUCRĂRI ŞTIINTIFICE PUBLICATE: 12 lucrări ştiinţifice, în volum de cca.

6,77c.a.
CUNOAŞTEREA LIMBILOR: (Notare de la 1 la 5 pentru competenţă, 5 fiind cea
mai înaltă notă)
Limba Citit Vorbit Scris
Română 5 5 5
Rusă 5 5 5
Engleză 3 2 2

ADRESĂ SERVICIU: R. Moldova, Orhei, S.C. „INGINERIA APELOR” SRL, Str. 31

August 67, Telefon: 235 30 475
TELEFON DOMICILIU: 235 28551
TELEFON MOBIL: 068445535
E-MAIL: anatimus@mail.ru
257