Proiect didactic

Data: 28. 10. 2010

Şcoala: Colegiul Tehnic „Andrei Şaguna”, Oradea
Clasa a XII-a F (2+1+2)
Profesorul: Ioana Pop
Disciplina: Limba română şi literatura română
Subiectul: Formarea conştiinţei istorice
Tipul de lecţie: de explorare a textului şi de introducere a noi cunoştinţe

Competenţe specifice:
a) cognitive:
- identificarea arhaismelor din textul suport;
- identificarea cauzelor care au stat la baza hotărârii cronicarilor de a scrie istoria
românilor;
- recunoaşterea importanţei pe care o au textele cronicarilor în formarea
conştiinţei istorice;
b) afective:
- manifestarea spiritului de competiţie şi de colegialitate;
c) relaţionale şi sociale:
- întreţinerea contactelor amicale cu colegii.

Resurse:
a) procedurale
- strategii de învăţare: activitatea frontală, activitatea individuală;
- metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, exemplul;
b) materiale: Manualul Editurii Art;
c) resurse şi managementul timpului:
- spaţiul de lucru: sala de clasă;
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul: 45 de minute

Bibliografie:
 Programa şcolară pentru clasa a XI-a, editată de Consiliul Naţional pentru
Curriculum din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei
 Manual pentru clasa a XI-a, Grup Editorial Art
 Pamfil, Alina: Limba şi lietartura română în gimnaziu. Structuri didactice
deschise, 2004, Editura Paralela 45
 Ilie, Emanuela: Didactica literaturii române, 2008, Editura Polirom
 Cucoş, Constantin: Pedagogie, 2006, Editura Polirom

Evaluare: evaluare formativă combinată.

1
 Scenariul didactic

I. Asigurarea climatului (3 min.)

Se notează absenţele şi se asigură cele necesare desfăşurării activităţii.

II. Captarea atenţiei şi verificarea temei (7 min.) prin discuţii legate de gradul de
dificultate al temei pentru acasă şi prin recapitularea cunoştinţelor predate ora trecută;
nominalizarea aleatorie a elevilor care să citească tema (prezentarea unor date despre
Miron Costin).

III. Prezentarea noilor conţinuturi şi a sarcinilor de învăţare (3 min.)

Se anunţă şi se scrie pe tablă titlul lecţiei, precizându-se apoi competenţele
specifice.

IV. Dirijarea activităţii şi obţinerea performanţei (22 min.)

1. Se notează pe tablă titlul textului suport Letopiseţul Ţării Moldovei,
Predoslovie de Grigore Ureche. Pornind de la textul suport, elevii vor rezolva individual
două cerinţe:
- vor extrage arhaisme;
- vor identifica motivele care l-au determinat pe cronicar să-şi scrie cartea.
Timpul de lucru pentru aceste exerciţii este de 12 minute; elevii vor fi selectaţi aleatoriu
să-şi prezinte răspunsurile iar alţi colegi vor face completări şi formele finale vor fi notate
pe tablă de către profesor şi în caiete de către toţi elevii.
2. Se notează apoi pe tablă subtitlul Responsabilitatea în faţa istoriei – Miron
Costin (1633-1691); pe baza temei pentru acasă elevii vor ajuta profesorul să formuleze
idei legate de viaţa lui Miron Costin; formele finale vor fi notate pe tablă de către
profesor şi în caiete de către toţi elevii.
3. Se notează pe tablă subtitlul Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă
încoace, de Miron Costin. Pornind de la textul suport, elevii vor rezolva individual
următoarea cerinţă:
- vor explica de ce Miron Costin nu a scris istoria începând cu primul descălecat,
ci a continuat cronica de unde a fost lăsată de Grigore Ureche;
Timpul de lucru pentru acest exerciţiu este de 10 minute; elevii vor fi selectaţi aleatoriu
să-şi prezinte răspunsurile iar alţi colegi vor face completări şi formele finale vor fi notate
pe tablă de către profesor şi în caiete de către toţi elevii.

V. Asigurarea feed-backului şi evaluarea (7 min.)

Asigurarea feed-backului are loc pe parcursul conducerii învăţării, întărirea făcându-se
treptat, prin aprecieri verbale sau prin gesturi şi mimica feţei.

VI. Asigurarea retenţiei şi a transferurilor (3 min.)

Tema pentru acasă: de citit Predoslovie de Miron Costin şi de rezolvat prima liniuţă de
sub text, pag. 34.

2
 Schema tablei

Formarea conştiinţei istorice

Letopiseţul Ţării Moldovei, Predoslovie de Grigore Ureche este o lucrare ce cuprinde

evenimente petrecute din anul 1359 şi până la a doua domnie a lui Aron Vodă (1594).
Def: Arhaismele=cuvinte vechi care nu se mai folosesc astăzi de către vorbitori.
Exemple extrase din textul suport:
izvod=document scris
chizmind=scriind
vornic=ministru de interne şi de justiţie
descălecare=întemeiere etc.
Motivele care l-au determinat pe Grigore Ureche să scrie letopiseţul sunt:
- să le rămână urmaşilor ca mărturie şi dovadă scrisă a istoriei lor;
- să constituie un exemplu pentru urmaşi care să ştie să nu repete greşelile
strămoşilor, ci să urmeze exemplele pozitive pe care le oferă istoria;
- să nu se înece în uitare istoria, pentru că un popor care nu-şi cunoaşte istoria
se aseamănă fiarelor şi dobitoacelor fără minte;
- să afle şi alte popoare despre istoria noastră.

Responsabilitatea în faţa istoriei – Miron Costin (1633-1691)

- cronicar moldovean, provine dintr-o familie înstărită de boieri;
- studiază în Polonia, iar la întoarcere ajunge să ocupe funcţii diplomatice şi
militare; este implicat în principalele evenimente politice ale vremii;
- lucrări importante: Letopiseţul Ţării Moldovei, poemul filosofic Viiaţa lumii, De
neamul moldovenilor, Cronica polonă, Poema polonă ;
- este primul care conştientizează importanţa scrierilor pe care le lasă în urmă şi de
aceea redă istoria cât mai fidel; ştie că letopiseţul său va constitui izvor istoric
pentru români, aşa că nu îşi permite să scrie neadevăruri sau să prezinte faptele
într-un mod prea personal→istoricul trebuie să aibă mintea limpede şi să nu fie
părtinitor.

Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă încoace, de Miron Costin

- Miron Costin prezintă în letopiseţul său evenimente petrecute după 1595, anul în
care s-a oprit cronica lui Ureche;
- Deşi intenţia lui a fost să scrie istoria Moldovei începând cu primul descălecat (al
lui Traian), nu şi-a putut îndeplini planul pentru că în perioada în care redacta
letopiseţul Moldova era măcinată de conflicte iar el ocupa funcţii importante în
stat;
- Cronicarul mărturiseşte că pentru a scrie istoria trebuie să aibă gându slobod şi
fără valuri, adică să nu fie preocupat de altceva; istoricul are o mare
responsabilitate, el lasă în urmă o carte care va sta la baza educării unor generaţii
întregi→informaţiile dintr-o cronică trebuie să fie adevărate.

Temă pentru acasă: de citit Predoslovie de Miron Costin şi de rezolvat prima liniuţă de
sub text, pag. 34.