CONSTRUCŢII PENTRU DEPOZITAREA

PRODUCŢIEI VEGETALE

Un spaţiu amenajat, o clădire sau un grup de clădiri, utilizate pentru păstrarea nealterată a
produselor destinate consumului, industrializării ulterioare sau pentru export, poartă numele de
depozit.
Depozitarea înseamnă păstrarea temporară a unor produse în condiţii speciale din punct de
vedere al temperaturii, umidităţii relative, iluminării şi a compoziţiei aerului, adică, al factorilor
fizico - chimici de microclimat.
După destinaţia lor, depozitele pot să fie:
- universale, în care se pot păstra orice produse;
- speciale, în care se păstrează numai anumite produse, în condiţii specifice, fiind
concepute şi executate special pentru acest scop.
După scopul păstrării produselor, depozitele pot să fie:
- depozite de colectare, construite în zone de producţie, la amplasarea cărora se ţine seama
de racordarea lor la căile de comunicaţie şi de principalii consumatori;
- spaţii de depozitare la producător;
- depozite de tranzit, acestea sunt temporare, se amplasează în apropierea oraşelor sau în
porturi;
- depozite la consumatori, acestea sigură păstrarea produselor până la utilizarea lor în
scopul pentru care au fost achiziţionate. Acestea se pot amplasa în ferme destinate creşterii şi
exploatării animalelor, pe lângă marii consumatori urbani, lângă mori (depozite de făină), lângă
fabricile de nutreţuri combinate, asigurând continuitatea unui proces tehnologic;
- depozite pe termen lung, acestea au capacităţi mari, ceea ce determină mecanizarea
întregului proces tehnologic.
Respectarea condiţiile necesare pentru construcţia spaţiilor de depozitare a furajelor în ferme,
atât pentru furaje grosiere (siloz, fân şi paie), cât şi pentru cereale şi furaje concentrate asigură
păstrarea calităţii furajelor în timpul perioadei de depozitare precum şi uşurinţa folosirii şi
întreţinerii spaţiilor de depozitare.
6.1. Factorii care intervin în proiectarea spaţiilor de depozitare
a produselor agricole

După recoltare, produsele vegetale sunt depozitate. Spaţiile pentru depozitare diferă în
funcţie de sortimentul de produse care trebuie păstrat pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă
de timp. Astfel păstrarea produselor boabe (cereale, leguminoase, oleaginoase) care au un
conţinut scăzut de apă, se face în magazii de diferite tipuri sau în silozuri. Produsele rădăcinoase,
tuberculifere şi alte organe de plante, cu un conţinut ridicat în apă, se păstrează în pivniţe sau
bordeie, în silozuri sau tranşee.

6.1.1 Procesele biologice

 Produsele vegetale (legume, fruct, cereale, oleaginoasele) sunt organisme vii care îşi continuă
activitatea vitală şi după recoltare.
Procesele biologice pot fi intensificate, încetinite sau oprite ca urmare a condiţiilor de
microclimat din mediul ambiant, acestea conducând la pierderi însemnate prin deprecierea sau
degradarea produselor. Reducerea activităţii biologice, în unele cazuri, cauzează pierderi mari de
substanţă şi modifică calitatea produselor.
Procesele care se petrec în masa depozitată sunt:
- respiraţia, influenţată direct de umiditatea seminţelor, temperatura ambiantă, prezenţa
oxigenului, existenţa unor microorganisme. Seminţele uscate au intensitatea respiraţiei redusă,
umiditatea critică variază în funcţie de produs. Astfel, leguminoasele boabe, ierburile furajere au
umiditatea critică de 15 - 16%, iar cerealele de 14 - 15%. Temperatura scăzută conduce la
reducerea intensităţii respiraţiei chiar la temperaturi relative mari. Cu cât oxigenul este în
proporţie mai mare în masa produselor depozitate, respiraţia este mai activă (de tip aerob).
Creşterea proporţiei dioxidului de carbon în raport cu oxigenul, reduce intensitatea respiraţiei
ajungându-se la respiraţia de tip anaerob. Respiraţia anaerobă poate să conducă la apariţia
fermentării;
- maturizarea seminţelor constă în încheierea sintezei proteinelor prin producerea unor
transformări chimice complexe, proces influenţat de microclimat (temperatură, umiditate,
compoziţia aerului);
- încingerea produce schimbări privitoare la calitatea seminţelor, a proprietăţilor
germinative şi a însuşirilor tehnologice necesare pentru industrializare, proces care este influenţat
de temperatură şi umiditate;
- încolţirea presupune existenţa unei cantităţi mari de apă, datorită infiltrațiilor.
Legumele şi fructele trec, în general, prin aceleaşi procese ca şi seminţele, cu intensităţi
diferite în funcţie de soiuri.

6.1.2 Factori fizici şi chimici

Condiţiile de microclimat se iau în considerare la proiectarea spaţiilor de depozitare a
cerealelor deoarece ele determină modul de realizare a pereţilor, pardoselilor, acoperişurilor, cât
şi a sistemelor şi tipurilor de utilaje pentru condiţionarea aerului interior. Aşa cum s-a specificat
anterior, principalii factori fizico - chimici de microclimat sunt: temperatura interioară, umiditatea
relativă interioară, iluminarea şi compoziţia aerului interior.
Temperatura interioară este un factor deosebit de important, deoarece de ea depind
activitatea metabolică şi procesele de respiraţie din masa de cereale depozitată. Cu cât
temperatura este mai coborâtă, cu atât activitatea metabolică a cerealelor este mai redusă, iar
procesele de respiraţie se petrec cu o intensitate mai mică. Dacă seminţele sunt cu umiditate
relativă ridicată, iar temperatura foarte scăzută, apa liberă îngheaţă, provocând distrugerea
celulelor şi deprecierea calităţii acestora.
Umiditatea relativă interioară a aerului este corelată cu conţinutul de umiditate al seminţelor
datorită capacităţii de absorbţie şi desorbţie a boabelor. Se poate considera că seminţele uscate se
pot păstra normal, atunci când umiditatea relativă a aerului nu este mai mare de 70 - 75%.
 Iluminarea spaţiilor de depozitare nu este necesară, întrucât lumina intensifică activitatea
metabolică a produselor. Prezenţa golurilor în pereţi şi a corpurilor pentru iluminat duce la
creşterea temperaturii, proces care influenţează negativ calitatea cerealelor.
Compoziţia aerului din spaţiile de depozitare trebuie riguros controlată şi echilibrată,
menţinându-se acele gaze care favorizează păstrarea cerealelor (reducerea conţinutului de oxigen
şi creşterea cantităţii de dioxid de carbon, duce la scăderea respiraţiei cerealelor).

6.2 Metode de conservare

În funcţie de factorii fizico - chimici de microclimat s-au elaborat diverse metode de

conservare, amintim următoarele sisteme:
- conservarea cerealelor în stare uscată - construcţiile destinate acestei metode sunt
simple, fără instalaţii deosebite, astfel, pentru seminţe se folosesc platforme acoperite, magazii
(pentru legume şi fructe, depozite semiîngropate sau de suprafaţă);
- conservarea cerealelor la temperaturi scăzute - se prevede un sistem de aerare activă în
depozitele de cereale, prin canale amplasate sub pardoseală sau la nivelul acesteia; depozitele
moderne sunt prevăzute cu instalaţii frigorifice;
- conservarea cerealelor prin deshidrorefrigerare - metoda constă în introducerea în masa
depozitată a aerului atmosferic, răcit brusc, în vederea reducerii umidităţii, care, în contact cu
produsele calde, reţine vaporii de apă determinând uscarea boabelor;
- conservarea cerealelor prin aerare naturală şi activă - se realizează mecanic, în spaţiile
închise, cu ajutorul ventilatoarelor, sau prin canale mobile, montate pe pardoseală, sau canale fixe
amplasate sub pardoseală; aerarea naturală se aplică în cazul pătulelor, în magazii şi în depozite;
- autoconservarea produselor, se aplică în depozitele ermetice în care, datorită
fermentaţiei, se modifică proporţia de oxigen din spaţiile intergranulare, fapt ce conduce la
diminuarea respiraţiei, la reducerea posibilităţii dezvoltării insectelor şi microorganismelor
aerobe, precum şi la creşterea temperaturii în masa depozitată;
- conservarea chimică constă în introducerea în masa depozitată a unor substanţe
sterilizante care împiedecă dezvoltarea microorganismelor şi a insectelor concomitent cu
inhibarea activităţii vitale a produselor;
- conservarea prin radiaţii este o metodă scumpă cu aplicabilitate redusă.
Indiferent de metoda de păstrare, produsele depozitate trebuie supraveghiate şi controlate
periodic, astfel să se poată preveni şi combate fenomenele nefavoravile.
In timpul păstrării, chiar în condiţiile cele mai favorabile de păstrare, masa seminţelor scade
datorită reducerii conţinutului de apă prin respiraţie, dar şi datorită operaţiunilor de curăţire,
manipulare şi transport. Toate aceste pierderi naturale poartă denumirea de scăzăminte
admisibile (perisabilităţi).

6.3 Soluţii constructive

Tipul de exploataţie agricolă, capacitatea acesteia, cerinţele tehnologice, gradul de

mecanizare sunt câteva elemente care concură la alegerea sistemului de depozitare a produselor
agricole. În funcţie de procesele ce au loc în masa depozitată, factorii de microclimate şi metodele
de conservare, se stabileşte tipul de depozit, soluţia constructivă şi dotările aferente.
Cea mai simplă metodă este depozitarea tip silo-bag (fig. 6.1). Aceasta constă în utilizarea
unor saci din polietilenă foarte elastici, ce permit depozitarea pentru perioade mai lungi de 30 zile
a cerealelor, furajelor, tăiţeilor din sfeclă de zahăr şi alte mase verzi în condiţii ermetice. S-a
constatat că pentru perioada de iarnă, cerealele au avut o comportare foarte bună, umiditatea fiind
de 15-19% în cazul porumbului, la soia între 9-15%, iar la grâu cu valori în intervalul 10-11%.
Aceasta reprezintă una dintre cele mai ieftine soluţii aplicate în domeniul depozitărilor.

Figura 6.1 Depozitarea cerealelor în sistemul Silo Bag

Dintre avantajele utilizării acestui sistem de depozitare, putem enumera:

- reducerea investiţiilor de capital de la 60 la 80 euro pe tona de cereale depozitate faţă de
construirea de containere de oţel permanente;
- sunt eliminate costurile pe sistemele de stocare a fermei;
- boabele pot fi separate în funcţie de soi şi calitate apoi depozitate la o umiditate mai mare
decât în sistemele tradiţionale;
- aceşti saci pot suporta căldura extreme de +55 oC dar şi climatul rece cu temperaturi
negative de -20 oC;
- costurile de transport sunt mult reduse faţă de perioadele de vârf de recoltare.
Cerealele se pot depozita în spaţii care se pot dezvolta pe orizontală sau pe verticală,
depozitarea făcându-se în vrac sau în saci.
Construcţiile dezvoltate pe orizontală pot fi platforme simple, descoperite sau acoperite,
şoproane sau magazii, iar cele dezvoltate pe verticală poartă denumirea de buncăre şi silozuri.
Dimensionarea spaţiilor necesare pentru depozitarea produselor vegetale se face ţinând
seama de greutatea volumetrică, de unghiul taluzului natural al materialelor depozitate şi de
indicele mediu de utilizare a volumului construit. În tabelele 6.1 şi 6.2 sunt prezentate
caracteristicile tehnice ale unor produse agricole.
 Tabelul 6.1
Caracteristicile tehnice ale unor produse agricole

Unghiul taluzului Greutatea volumetrică (kg/m3)

Denumirea produsului
natural limite uzuale
Porumb boabe 28 680 - 820 750
Porumb ştiuleţi 40 400 - 600 500
Grâu 30 730 - 850 760
Orz 28 580 - 750 650
Ovăz 35 400 - 550 450
Secară 28 680 - 780 730
Leguminoase boabe 28 700 - 840 800
Uruieli, furaje combinate 45 500 - 650 600
Tărâţe de grâu 45 150 - 200 170
Şroturi 45 800 - 1000 900
Făinuri proteice animale 45 - 800
Tăiţei de sfeclă uscaţi 40 270 - 320 300

Tabelul 6.2
Greutatea volumetrică unor produse agricole şi alimentare

Greutatea Greutatea
Denumirea volumetrică Denumirea volumetrică
(kg/m3) (kg/m3)
Cereale, leguminoase, 750 1000
Turte furajere
seminţe de in, de trifoi
Făină în saci, în vrac 600 Tutun în baloturi 350
Fân afânat (circa 3 m 70 600
Uruiala
înălțime)
Fân presat 250 Vin, bere 1000
Fructe 400 Zahăr 750
Hamei în saci 170 Diverse
Iarba si trifoi 350 Blănuri, piei în sare 800
In în baloturi presate 300 Blănuri, piei uscate 400
Malţ încolţit 200 Bumbac presat 900
Nutreţ verde conservat 1000 Gheaţă 900
Paie şi pleavă afânată 50 Îngrăşăminte animale în 1000-1200
(circa 3 m înălţime) stare obişnuită,
Cartofi 750 îngrăşăminte chimice
250 Îngrăşăminte animale, 1800
Paie şi pleavă (presate)
compactate

La depozitarea în vrac a cerealelor se ia în considerare conţinutul în umiditate al boabelor

pentru a determina grosimea stratului de depozitare (tab. 6.3), grosimea fiind influenţată şi de
perioada din an în care se păstrează produsele. Dacă depozitul este dotat cu instalaţii de aerare
activă, grosimea stratului se majorează. Sistemele de transport şi de manipulare, gabaritele
utilajelor din dotare condiţionează, de asemenea, forma şi dimensiunile unui spaţiu de depozitare,
precum şi sistemul constructiv.

6.3.1 Platforme
Platformele sunt cele mai simple amenajări care permit depozitarea produselor pe o perioadă
limitată de timp. Acestea se amenajează în câmp, la bazele de recepţie sau în apropierea unor
spaţii de depozitare pe termen lung.
Structura platformelor variază, după cum acestea sunt descoperite sau acoperite, carosabile
sau necarosabile.

Tabelul 6.3
Înălţimi maxime pentru depozitarea seminţelor

Înălţimea stratului de depozitare în magazii (m)

Denumirea şi umiditatea
fără aerare activă cu aerare activă
Cereale păioase
sub 14% Înălţimea este condiţionată de rezistenţa magaziei
14,1 - 15% 1,5 - 2,5 din 2,5 m în 2,5 m
15,1 - 16% 1,0 - 1,5 fără a depăşi
16,1 - 17% 0,5 - 1,0 rezistenţa magaziei
peste 17% max. 0,5 1,5 - 2,0
Porumb boabe
sub 15% Înălţimea este condiţionată de rezistenţa magaziei
15,1 - 16% 1,5 3,0
16,1 - 17% 1,0 2,5
peste 17% până la 1,0 1,5 - 2,0
Leguminoase
sub 13% Înălţimea este condiţionată de rezistenţa magaziei
13,1 - 15% 1,5 2,5
15,1 - 17% 0,5 1,5
peste 17% se usucă se usucă
Oleaginoase
sub 8% Înălţimea este condiţionată de rezistenţa magaziei
8,1 - 10% 2,0 - 3,0 3,0
10,1 - 12% 1,5 - 2,0 2,0 - 3,0
12,1 - 14% 1,0 - 1,5 2,0
peste 14% 0,5 1,0 - 1,5

Platformele descoperite au lăţimi de la 6,0 la 12,0 m, se execută cu pante transversale, ca

orice cale de comunicaţie rutieră, sunt încadrate de acostamente şi şanţuri longitudinale pentru
colectarea apelor meteorice. Mecanizarea proceselor de muncă impune ca cel puţin pe 3,0 m
lăţime, platformele să fie carosabile, în rest acestea se pot balasta, betona, asfalta sau pava cu dale
din beton. Pentru a păstra curate spaţiile de depozitare este de preferat ca toate căile de acces să
fie amenajate cel puţin pe lăţimea bandajelor roţilor autovehiculelor. Pământul stabilizat cu argilă
sau cu ciment; zgura compactă constituie, de asemenea, o soluţie pentru realizarea structurilor
unor platforme. Protejarea produselor de intemperii, în cazul în care acestea nu trebuie expuse la
soare pentru a fi uscate, se realizează prin acoperirea şi împrejmuirea platformelor. Astfel,
platformele se pot împrejmui cu:
- borduri executate din scânduri fixate pe ţăruşi din lemn a căror înălţime variază între 0,50
şi 1,50 m;
- panouri de susţinere formate din stâlpi şi scânduri din lemn (pe una sau pe ambele feţe ale
stâlpilor) a căror înălţime ajunge până la 2,0 m mărind astfel capacitatea de depozitare a
platformelor.
Uneori, platformele se execută înălţate peste nivelul solului cu 90 cm, pentru a facilita
descărcarea şi încărcarea în autovehicule. Pe platforme se pot amenaja, din grinzi şi scânduri din
lemn, podeste pe care se stivuiesc lăzi.
Platformele constituie şi locul de aşezare a arioilor necesare depozitării porumbului ştiuleţi,
imediat după recoltare.
Cerealele depozitate pe platforme se pot acoperi cu prelate bine întinse, amplasate peste masa
depozitată, pentru a permite ventilarea evitând, astfel, umezirea boabelor.

6.3.2 Şoproane
Şoproanele sunt, de obicei, construcţii simple, fără pereţi sau cu pereţi demontabili.
Platformele, descrise anterior, se pot acoperi cu învelitori din carton asfaltat pe strat suport din
PFL dur sau tablă, pe o structură de rezistenţă din ferme de lemn sau metal, stâlpii putând fi
executaţi din lemn, metal sau beton armat. Construcţia se poate executa cu acoperişul într-o
singură pantă sau în două pante, în funcţie de deschidere.
Pardoseala se execută la nivelul solului, la 90 cm peste nivelul solului, cotă care corespunde
nivelului platformei autovehiculelor, sau la 1,10 dacă sunt amplasate în apropierea unei căi ferate.
În funcţie de scopul pentru care sunt construite, şoproanele pot să fie construcţii provizorii
sau definitive, uneori, pot fi închise cu panouri prefabricate din lemn, demontabile, sau cu plasă
din sârmă, pe două, trei sau patru laturi.
În şoproane se depozitează produse care nu suferă din cauza intemperiilor.

6.3.3 Magazii
Magaziile sunt construcţii destinate depozitării produselor pe o durată lungă de timp. Acestea
sunt închise pe toate laturile, încălzite sau neîncălzite, dotate sau nedotate cu mijloace mecanice
de încărcare, descărcare. Magaziile pot să fie:
- subterane - îngropate sau semiîngropate;
- parter, având pardoseala la nivelul terenului, a platformei căii ferate sau a
autocamioanelor;
- cu unul sau mai multe niveluri.
Dimensionarea spaţiilor de depozitare se face în raport cu volumul, forma şi greutatea
materialelor ce urmează a fi păstrate, cu durata şi sistemul de depozitare, ţinând seama de modul
de manipulare şi de gradul de mecanizare a proceselor de muncă.
Din punct de vedere constructiv şi funcţional, trebuie să avem în vedere următoarele:
- structura şi elementele de închidere să fie cât mai uşoare;
 - fronturile de încărcare - descărcare să fie pe laturile lungi ale clădirii;
- staţionarea autovehiculelor de încărcare - descărcare să nu stânjenească circulaţia rutieră
curentă;
- în cazul în care materialele se transportă şi cu autovehicule şi prin calea ferată, rampele de
încărcare - descărcare, se amplasează pe laturi diferite, pentru a nu se incomoda reciproc.
Magaziile parter care au o suprafaţă, relativ, mică se pot realiza în întregime din lemn sau
numai şarpanta din lemn şi pereţii din zidărie de cărămidă. Dacă suprafaţă construită este mare,
întreaga structură poate fi din beton armat.
Magaziile, în general, sunt executate cu o singură deschidere, de la 6,0 până la 18,0 m,
deoarece stâlpii intermediari incomodează transportul şi depozitarea. Pereţii exteriori se
calculează la împingerea masei depozitate, înălţimea lor ajungând uneori la 8,0 m. Interiorul
magaziilor poate fi liber sau compartimentat cu ziduri transversale, ziduri care au şi rol de tirant
pentru zidurile exterioare supuse împingerii masei depozitate.
Magaziile cu mai multe niveluri se execută, în general, din beton armat turnat monolit, din
cauza încărcărilor foarte mari, utilizând reţele din stâlpi cu planşee ciuperci sau tip dală.
Magazii cu structura de rezistenţă din lemn. Lemnul este folosit, în special, la executarea
şarpantei acoperişului, sub formă de grinzi fermă cu zăbrele (fig. 6.2) sau arce.
Învelitoarea este de tip uşor, realizată din carton bitumat sau materiale ceramice. Pentru ca
păsările să nu intre în magazii, acoperişul se execută cu streaşină placată. Pereţii exteriori sunt
realizaţi din zidărie portantă, întărită, la nevoie, cu contraforţi amplasaţi la fiecare travee,
intervalele fiind stabilite prin calcul.

Figura 6.2 Magazie de cereale cu structura acoperişului

cu ferme din lemn şi pereţi din cărămidă

Pardoseala poate fi realizată din:

- scânduri bătute în cuie pe grinzi de lemn, ce preiau încărcarea provenită din depozitarea
cerealelor şi o transmit la terenul de fundare, prin intermediul unor fundaţii proprii
- un strat de uzură, de 2 - 3 cm grosime, alcătuit din mastic bituminos, turnat pe o placă de
beton simplu, care transmite încărcarea pe umplutura de pământ, compactată
În cazul în care se foloseşte aerarea activă, pentru a mări înălţimea masei depozitate,
pardoseala va fi prevăzută cu canale acoperite cu panouri din lemn sau prefabricate din beton
armat, prevăzute cu fante prin care se introduce aer proaspăt, cu ajutorul ventilatoarelor. Se va
ţine cont de nivelul apelor freatice, astfel, pardoseala va fi ridicată, în general, faţă de suprafaţa
terenului cu cel puţin 0,75 m, iar acolo unde nivelul apelor freatice este ridicat, pardoseala se va
ridica la 1,00 - 1,10 m pentru ca materialul depozitat să nu se umezească. Pentru ca apele să nu
staţioneze lângă pereţi, de jur împrejurul magaziei se poate executa un trotuar de cel puţin 0,70 m
lăţime, cu panta accentuată spre exterior.
Magazii cu structura de rezistenţă din beton armat prefabricat. Elementele de suprafaţă din
beton armat sau precomprimat sunt folosite la acoperişuri. Pereţii exteriori sunt alcătuiţi din
zidărie portantă cu contraforţi sau elemente plane prefabricate din beton sau curbe (fig. 6.3). Când
depozitarea cerealelor se realizează în saci stivuiţi, cu spaţiu de circulaţie spre unul din pereţii
exteriori, magaziile se construiesc cu pereţii alcătuiţi din zidărie de blocuri de BCA sau fâşii de
BCA amplasate între stâlpii prefabricaţi din beton armat.

Figura 6.3 Magazie de cereale cu structura de rezistenţă din elemente

prefabricate şi pereţi exterior din zidărie de cărămidă
1 - chesoane sau grinzi TT; 2 - grindă prefabricate longitudinală;
3 - stâlp prefabricate; 4 - fundaţie pahar; 5 - zidărie de cărămidă;
6 - contraforţi; 7 - fundaţie continuă.

Pereţii magaziilor în care materialele se depozitează în vrac au o structură specială ca formă

în secţiune transversală, urmărind unghiul taluzului natural, magaziile având structura de
rezistenţă alcătuită din arce din beton armat şi uneori, din metal.
La partea superioară, aceste tipuri de magazii are amplasată o bandă transportoare care
permite depozitarea materialelor prin cădere liberă. Descărcarea se poate face cu mijloace de
transport la sol, sau prin benzi transportoare aşezate sub nivelul pardoselii.
Soluţia este utilizată pentru depozitarea îngrăşămintelor chimice. Compartimentarea
interioară a magaziilor se realizează prin pereţi din beton armat, sau din lemn a căror înălţime nu
depăşeşte 1,50 - 2,00 m, pereţi care, în unele situaţii, pentru a permite o mai bună ventilare şi
pentru a prelua împingerea dată de produsele depozitate, se aşează pe tot conturul depozitelor.
O magazie realizată în întregime din elemente prefabricate din beton armat are structura
alcătuită din semicadre preturnate, asamblate prin monolitizare, pereţii alcătuiţi din elemente
curbe preiau împingerile cauzate de materialele depozitate. S-au construit magazii semiîngropate
din beton armat turnat monolit având în secţiune forma unei cuve în care condiţionarea cerealelor
s-a realizat prin canale de aerare amplasate în pardoseală. Din punct de vedere constructiv, soluţia
ridică probleme privitoare la izolarea hidrofugă a părţii subterane.
Magazii cu structura de rezistenţă din metal. Magaziile pot avea structura sub formă de cadre
sau arce, alcătuită în întregime din metal având ca elemente de închidere pentru pereţi, chesoane
din tablă galvanizată de 3 mm grosime, prin intermediul cărora împingerile materialelor se
transmit cadrelor (fig. 6.4).

Figura 6.4 Magazie de cereale cu structura de rezistenţă metalică

Structurile executate în întregime din metal sunt uşor de montat şi demontat, dacă se folosesc
ca elemente de îmbinare, buloanele. În cazul în care numai şarpanta se execută din metal, iar
pereţii din zidărie de cărămidă, se impune ca la fiecare travee aceştia să fie consolidaţi prin
contraforţi sau să fie legaţi prin ziduri transversale.
Plăcile ondulate din tablă, azbociment, poliesteri armaţi cu fibre de sticlă, fibre organice
impregnate cu bitum sunt materiale uşoare, flexibile, rezistente la condiţiile atmosferice, plăci
care se montează cu multă uşurinţă pe orice structură de rezistenţă.
Magaziile sunt spații care pot îndeplini mai multe funcții în același timp sau pot fi
accesorizate ușor pentru a le schimba întrebuințarea. O magazie (hala) poate fi folosită ca garaj
pentru mașini agricole, ca atelier sau poate fi compartimentată pentru a stoca mai multe produse
simultan. Totuși, manipularea și menținerea cerealelor în condiții optime sunt probleme care
trebuie tratate cu mult mai multă grijă decât atunci când se folosesc silozuri metalice.
Canalele acoperite cu plăci metalice perforate (fig. 6.5) reprezintă cea mai bună soluție de
aerare a cerealelor, pe care fermierii o pot implementa în magazii, înainte ca acestea să fie
construite.

Figura 6.5 Plăci carosabile pentru aerarea canalelor

 Acest sistem de aerare poate fi implementat doar într-o magazie nouă, întrucât sunt necesare
lucrări speciale ale fundației acesteia. După ce se stabilește înălțimea stratului de cereale se
proiectează structura magaziei. Astfel, fundația acesteia va conține canale care ulterior vor fi
acoperite cu plăci metalice perforate.
Dimensiunile perforațiilor plăcilor metalice variază în funcție de tipul produsului stocat.
Dacă în magazie se va stoca rapiță, trebuie avut în vedere ca perforațiile să fie mici, astfel încât
acestea să nu blocheze fluxul de aer.
Pereții pentru compartimentare sunt concepuți pentru a susține întreaga presiune a masei de
cereale. Astfel, asupra pereților clădirilor nu se mai exercită forțele de compactare. Rigiditatea
materialului permite utilizarea pereților orizontali pe post de structură de rezistență pentru
acoperișul clădirilor.
Grație modularității sistemelor, acestea pot fi extinse sau restrânse le nevoie.
MG Trade Engineering oferă 4 soluții pentru compartimentare cerealelor si legumelor:
- pereți orizontali trapezoidali (fig. 6.6);
- pereți verticali trapezoidali;
- pereți cu stâlpi;
- construcții din lemn.

Figura 6.6 Pereți orizontali trapezoidali pentru compartimentarea magaziilor

Transportoare cu bandă pentru magazii. Cea mai rapidă și eficientă soluție de încărcare a unei
magazii este utilizarea unui sistem de transport care este compus dintr-un conveior principal și un
set de conveioare secundare, cărucioare sau deviatorare.
Utilizarea unui transportor longitudinal (fig. 6.7) este cea mai simplă variantă pentru
încărcarea întregii hale în mod eficient.
Transportorul folosit este un conveior cu bandă care poate descărca marfa în orice poziție pe
lungimea sa. Banda trece printr-un cărucior care preia cerealele și le descarcă în locul ales de
operator.
 Figura 6.7 Transportor cu bandă și cărucior pentru încărcarea magaziilor

Elementul de bază al unui astfel de sistem îl reprezintă ansamblul format dintr-un conveior
cu bandă și un cărucior mobil.
Căruciorul este manevrat folosind un panou de control cu doua funcții:
- mutarea căruciorului pe lungimea benzii;
- alegerea gurii de descărcare (stânga sau dreapta) prin schimbarea căii deviatorului de pe
cărucior.
De obicei, panoul de control este montat pe cărucior. Astfel, operatorul are o bună vizibilitate
a zonei în care dorește să facă descărcarea cerealelor.