ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICĂ ȘI APLICATĂ

POLITICI PUBLICE ÎN DOMENIUL INFRASTRUCTURII

RUTIERE ȘI TRANSPORTURILOR

Studenți:
Ene Marian-Daniel
Ilie Alex Catalin
Draghici Mihai Teodor
Ilie Marian Valentin
Doana Alexandru
Paterau Andrei Alexandru
Grupa 1419, Seria A

Bucuresti 2020

1
 Cuprins
Introducere:...................................................................................................................................2
Transporturile...............................................................................................................................3
Transportul rutier......................................................................................................................3
Transportul feroviar..................................................................................................................5
Transportul aerian.....................................................................................................................7
Transportul naval......................................................................................................................8
Avantajele și problemele sistemului de transporturi din România:............................................10
Avantaje:.................................................................................................................................10
Probleme:................................................................................................................................10
Propuneri pentru eficientizarea transporturilor publice:.............................................................11
Productivitatea sistemului de transporturi din România:...........................................................11
Concluzie....................................................................................................................................12
Bibliografie.................................................................................................................................13

2
Introducere:

Transportul este unul dintre sistemele fundamentale ale economie, deoarece acesta
reprezinta legatura dintre mai multe ramuri economice. Prin intermediul acestuia se realizeaza
atat furnizarea de bunuri si servicii pentru cetateni, cat si schimbul de marfuri intre diferite
state.
Infrastructura rutiera este cel mai important si accesibil mijloc de transport terestru.
Acesta a inregistrat un avant remarcabil cu aparitia autostrazilor si dezvoltarea industriei auto.
Rețeaua de transport a României este foarte diferită. Comparativ cu alte țări, din acest
punct de vedere, această țară se află la un nivel acceptabil. Transportul are loc nu numai în
zonele urbane, ci și între orașe.
Datorită poziției sale geografice, România este intersecția mai multor drumuri de
transport care leagă nordul de sudul Europei și vestul de est. Pe de altă parte, rețeaua de
transport a României poate asigura conectivitatea între rețeaua de transport comunitar și
rețelele de transport ale țărilor vecine din afara UE din Europa de Est și Asia.
Luând în considerare stabilirea unor relații economice echilibrate în Europa pentru a
atinge obiectivele adoptate în Europa și conectarea rețelei naționale principale de comunicații
cu cele trei coridoare prioritare europene și paneuropene de transport IV, VII și IX de pe
teritoriul României convenite la Conferința paneuropeană de transport, care asigură conexiunea
între Europa Centrală și de Est și Europa de Nord și de Vest.
În următorii câțiva ani, este de așteptat să se facă investiții majore în infrastructura de
transport prin modernizarea autostrăzilor naționale și modernizarea intereselor locale, precum
și investiții majore în construcția de autostrăzi. De asemenea, își propune să modernizeze căile
ferate și să mărească viteza medie (în prezent la un nivel scăzut comparativ cu alte țări
europene) și intenționează să construiască noi căi ferate, precum Vâlcele-Râmnicu Vâlcea
situat pe coridorul european de transport IV. Alte măsuri care trebuie luate pentru
modernizarea infrastructurii României includ construcția de noi aeroporturi (Ghimbav-Brașov,
Galați-Brăila etc.) și adăugarea de aeroporturi existente. În domeniul transportului naval,
traficul pe Dunăre va continua să crească.

3
Transporturile

Transportul rutier

România are 81.693 de kilometri de drumuri publice. Aproape 60.000 de kilometri sunt
vechi, cu gropi, iar 22.865 de kilometri au fost modernizați. Majoritatea drumurilor sunt pavaje
asfaltice grele și mijlocii. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o călătorie fără griji,
pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au durata de serviciu
depășită.
Din numărul total de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, aproximativ 35.000 de
kilometri sunt drumuri județene și 29.843 kilometri (drumuri publice). Majoritatea drumurilor
din România au două benzi, doar 1.280 de kilometri au patru benzi.
În selecția Forumului Economic Mondial (GEF), calitatea drumurilor din România s-a
clasat pe locul 123. Înaintea României, se afla Albania, Bulgaria, țările asiatice Kârgâzstan și
Cambodgia și țările africane Burundi, Tanzania și Zambia.

Densitatea globală a drumurilor publice este de 33,3 km / 100 km2. Comparativ cu

media UE de 110 km / 100 km2, această valoare este foarte mică, ceea ce indică faptul că
rețeaua rutieră este mai puțin accesibilă. Cu excepția zonei mai dense București-Ilfov,
distribuția drumurilor în țară este în general uniformă
Principalele autostrazi din România sunt:

- Autostrada A1: București-Pitesti, extinderea este Pitesti-Arad

- Autostrada A2: București-Constanța

4
 - Autostrada A3: București-Brașov-Cluj-Borș

- Autostrada A4: Iași-Târgu Frumos-Târgu Neamț-Târgu Mureș

În rețeaua rutieră națională, 5.868 kilometri (37,3%) sunt clasificați ca drumuri
europene, care sunt deosebit de potrivite pentru traficul internațional. Cu toate acestea,
secțiunile mai lungi ale rețelei rutiere nu îndeplinesc cerințele „Convenției europene privind
principalele artere de circulație internațională". Cu toate acestea, începând cu 1 ianuarie 2007,
toate drumurile considerate a circula pe TEN-T ar trebui să fie deschise vehiculelor cu greutate
și dimensiuni care respectă Directiva CE 96/53, inclusiv greutăți pe osie care nu depășesc 11,5
tone.
Numărul total de poduri în rețeaua națională de autostrăzi este de 3.286, cu o lungime
totală de 138.568 m; majoritatea podurilor (95%) sunt construite din beton armat, iar restul
sunt structuri metalice și alte tipuri. Dintre aceste poduri, 94 (lungimea totală 4131m) necesită
reparații de urgență și aproape 50% din poduri sunt clasificate tehnic ca fiind acceptabile sau
sub limita acceptabilă.

Transportul rutier de marfuri in Romania

70,000

59524 61041
60,000
57288 58762
56386
54704

50,000 48176

39023
40,000
34269 34026 35136
29662
30,000 25889 26349

20,000

10,000

0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Date preluate de pe eurostat

În România, dezvoltarea transportului rutier de mărfuri a fost puternic afectat de criză, care
a redus la jumătate volumul de mărfuri transportate rutier, odată cu prăbușirea consumului /
producției, mai ales cele interne. Recuperarea de după criză se face anevoios. După aproape 10
ani nu am reușit să ne repoziționăm la volumul anterior crizei.

5
Transportul feroviar

În 2009, rețeaua feroviară românească a funcționat 11053 kilometri, dintre care 3.965
kilometri au fost electrificați și 2.965 kilometri au fost cu două căi. Rețeaua feroviară este
formată din 996 de stații și stații. În comparație cu 2004, lungimea rețelei feroviare în 2004 a
fost redusă cu 2,9% din cauza anulării liniilor secundare cu trafic redus. Un total de 3.388 de
kilometri de linii neinteroperabile sunt închiriate (până în prezent, 35% dintre ele au fost
licitate).
La începutul anilor 2000, Compania Feroviară Română a început să implementeze un
program de modernizare pentru a-și îmbunătăți imaginea, iar raportul a fost afectat de rapoarte
de calitate slabă a serviciilor atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Prima etapă a
modernizării include îmbunătățirea trenurilor rapide și a orașelor internaționale, precum și
extinderea serviciilor interurbane.
CFR a lansat un proiect important de infrastructură în aprilie 2006 - modernizarea liniei
București-Constanța pentru a crește viteza maximă a liniei. Data finalizării proiectului a fost
inițial în a doua jumătate a anului 2008, dar proiectul a fost foarte întârziat și a fost finalizat în
vara anului 2011. Consecința directă a proiectului arată că a fost dificil de parcurs pe această
rută din motive tehnice, timpul de călătorie a fost mărit cu cel puțin o oră și jumătate, iar
pasagerii au fost nemulțumiți.

6
 În 2006, lungimea simplă a liniei în funcțiune a fost de 10.789 kilometri, în timp ce
lungimea totală a acesteia a fost de 20.677 kilometri. Tot în același an, au fost transportați
94.441.000 de pasageri, iar în 2007, numărul pasagerilor care au preferat CFR a fost de
aproximativ 86 de milioane.
În prezent, rețeaua feroviară este formată din 9 magistrale principale, din care pot fi
separate mai multe magistrale auxiliare. Cele nouă magistrale administrate de operatorul
național CFR reprezintă principalele linii de cale ferată ale României. Lungimea totală a
întregii infrastructuri a CFR este de 13.807 kilometri, plus 6.923 kilometri de linii existente la
stații. Din cei 20.730 de kilometri operați de CFR, 17.535 de kilometri de infrastructură este
publică, în timp ce 3.197 de kilometri sunt privați. Infrastructura feroviară publică aparține
statului, iar concesiunea este alocată companiei feroviare naționale „CFR” -SA.

7
Transportul aerian

Rețeaua aeroportuară utilizată

pentru transportul aerian public este
formată din 171 de aeroporturi civile, toate
fiind deschise pentru zboruri internaționale
(dintre care 12 sunt aeroporturi
permanente, iar restul sunt disponibile la
cerere). Cu unele excepții, cum ar fi
municipiul Brașov, rețeaua asigură
acoperirea întregii țări. Cele mai
importante aeroporturi de interes național
sunt „Henri Coandă” 1 București (aproape 80% din totalul traficului aerian), București
Băneasa „Aurel Vlaicu”, Timișoara „Traian Vuia” și Constanța. 4 aeroporturi de interes
național sunt operate sub autorizația MTCT2, 12 sunt operate sub autorizația consiliului
județean, iar unul dintre aeroporturi a fost privatizat.
Flota aeriană trece printr-un proces major de modernizare. Odată cu retragerea
avioanelor vechi, flota de avioane comerciale a fost redusă de la 75 în 1992 la 34 în 2004. În
România, există 34 de companii aeriene, dintre care 8 sunt operatori de transport comercial.
TAROM National Corporation (înființată la 18 septembrie 1954) este cea mai mare companie

8
aeriană din România, care operează zboruri interne și internaționale către destinații din Europa,
Africa și Orientul Mijlociu.

Transportul naval

Transportul naval al României cuprinde: transportul maritim si transportul pe căile şi

canalele navigabile.
În comparație cu alte moduri de transport, transportul naval are multe avantaje:

- asigură transportul unor cantităţi mari de marfă intr-un singur sens

- Exista mult mai puțină poluare

- Costul transportului pe apă este mai mic decât cel al transportului rutier și feroviar

- Amenajarea și întreținerea infrastructurii necesită costuri mult mai mici reprezinta o

verigă importantă în dezvoltarea sistemului de transport combinat
Transportul maritim

Transportul maritim este conectat direct la Marea Neagră prin următoarele trei porturi:
Constanța, Mangalia și Midya și porturile interioare de pe Dunăre: Burera, Galassie, Tulcea și
Sulina. direct. Nava oceanică.
Portul Constanţa este cel mai mare port al Marii Negre. Situat la intersecţia
Coridoarelor de Transport Pan-European nr. IV şi VII – Dunărea prin canalul Dunăre – Marea
Neagră, portul Constanţa are potenţialul de a deveni principala poartă pentru coridorul Europa
– Asia.adică cca. 330.000 călători/zi.
Starea infrastructurii de transport naval a continuat să se deterioreze din cauza vechimii
și a funcționării sale pe termen lung de mai bine de 40 de ani. Întreținerea si repararea
caracteristicilor tehnice minime ale infrastructurii navale de transport este obligația
departamentului de gestionare a portului și se realizează din fonduri proprii. Sprijinul financiar
al programului aferent nu poate fi plătit integral din fondurile proprii ale companiei.

Transportul pe căile şi canalele navigabile

9
 Reţeaua principală de căi şi canale navigabile interioare este situată în partea de sud a
ţării şi cuprinde Dunărea cu braţele secundare navigabile şi canalele navigabile Dunăre-Marea
Neagră şi Poarta Albă-Midia Năvodari. În interior, reţeaua de căi navigabile este foarte redusă
şi dispersată, are un caracter local, cuprinde lacuri naturale şi lacuri ale amenajărilor
hidrotehnice şi un este folosită pentru agrement şi mic trafic local de mărfuri.
Fluviul Dunărea, cale navigabilă internaţională, pe sectorul românesc, de la intrarea în
ţară şi până la vărsarea în Marea Neagră prin Canalul Sulina, are o lungime de 1.075 km, dintre
care cca. 170 km între Brăila şi Marea Neagră, asigură condiţii tehnice pentru accesul navelor
maritime. Datorită regimului natural de scurgere al fluviului se impun măsuri de îmbunătăţire a
condiţiilor de navigaţie pe Dunăre prin implementarea de programe care să asigure exploatarea
eficientă în condiţii de siguranţă a sectorului maritime al Dunării precum şi asigurarea
navigaţiei permanente pe Canalul Sulina prin refacerea şi apărarea malurilor canalului şi
implementarea unui sistem de măsurători topohidrografice şi semnalizare pe sectorul românesc
al Dunării. Totodată pentru creşterea siguranţei navigaţiei pe sectorul românesc al Dunării se
implementează sistemul de urmărire şi management al traficului de nave.
Pe căile navigabile interioare, România are 30 de porturi și puncte de încărcare cu un
debit total de 52 de milioane de tone pe an . Dintre acestea, ca parte a rețelei TEN, porturile
Brăila, Galați, Tulcea și Sulina sunt porturi maritime interioare cu o capacitate totală de
transport de aproximativ. 34 de milioane de tone / an, caracteristicile sale tehnice permit o
capacitate de încărcare permanentă de 25.000 tdw, 180 m lungime, 7,0 m pescaj. În condiții
speciale, proiectul poate fi depășit.
Porturile interioare dispun de o lungime totală de cheuri de cca. 48,5 km. Starea
acestora este deteriorată în procent de 85% din cauza uzurii fizice, urmare unei lungi perioade
de exploatare, dar şi din cauza lipsei fondurilor, întreţinerea, repararea şi menţinerea
caracteristicilor tehnice minime ale infrastructurii de transport naval fiind obligaţiile
administraţiilor portuare şi sunt realizate din fondurile proprii ale acesteia. Este realizat din
fonduri proprii. Lipsa echipamentelor dedicate are ca rezultat neutilizarea completă a acestor
chei. În acest sens, realizarea proiectului este promovată pentru a realiza infrastructura
terminalelor dedicate.
Datorită amplasării sale pe rețeaua transeuropeană de transport, Dunărea are potențialul
de a dezvolta un sistem de transport intermodal, de a dezvolta turismul în vecinătatea Dunării
și a Deltei Dunării și de a îmbunătăți potențialul operațional al porturilor interioare. În acest
sens, promovarea proiectelor ar trebui să ia în considerare tehnologiile de operare specifice
portului și proiectele de protecție a mediului în Dunăre și porturi.

10
Avantajele și problemele sistemului de transporturi din România:

Avantaje:

- o rețea feroviara extinsa.

- România are o amplasare avantajoasă în UE, cu legături feroviere și rutiere cu țările

vecine.

- potențial dezvoltare al infrastructurii de servicii rutiere și de transporturi.

- România deține cel mai mare port al Marii Negre, Constanța.

- Rețeaua aeriană este prezența în toate zonele importante.

Probleme:

- Infrastructura actuala nu poate face fata numarului ridicat de autoturisme, Bucurestiul

iesind in anul 2020 cel mai aglomerat oras din lume.

- Lipsa locurilor de parcare

- numarul mic de autostrazi si calitatea inferioara a acestora.

- investitii reduse pentru intretinrea si dezvoltarea infrastructurii.

- ineficienta cailor ferate si si conditiile precare pe trenurile le ofera.

Propuneri pentru eficientizarea transporturilor publice:

Imbunatatirea mobilitatii si reducerea congestionarii traficului in infrastructura rutiera
si feroviara. O provocare comuna pentru marile orase ar fi reducerea gradului de utilizare a
autoturismelor particulare si utilizarea in mai mare masura a transportului public.
Creterea numarului de mijloace de transport in comun. Obiectivul unui transport public
sustenabil este de a sprijini libertatea de circulatie, siguranta si calitatea vietii pentru generatiile
actuale si viitoare, precum si de asigurare a eficientei ecologice.
Accesarea fondurilor Europene pentru dezvoltarea cailor ferate si pentru asigurarea
unui confort la standard european.
Reconditionarea drumurilor deteriorate pentru o circulatie cat mai fluida si cat mai
sigura.

11
 Promovarea mijloacelor de transport electrice prin introducerea programelor de
finantare care sa scada costul unui autoturism electric cat si intretinrea lui.

Productivitatea sistemului de transporturi din România:

Prin intermediul mijloacelor de transport se realizeaza transportul fortei de munca, cel

mai eficient fiind trenurile de metrou, acestea avand o rata mica de intarziere si o capacitate
mare de transport, oferind preturi accesibile. Rata de deplasare este mult mai rapida decat
la alte mijloace de transport.
Transportul naval joaca un rol important atat in importul de marfuri cat si in exportul
acestora. In graficul de mai jos putem observa o crestere a marfurilor transportate.

Transporturile mariti me
30000
26735 26366
25739 24959
24954 24848
25000 24148

20556 21334
19579
20000

15000

10000

5000

0
2015 2016 2017 2018 2019

Marfuri incarcate Marfuri descarcate

Date preluate de pe insse.ro

12
Concluzie

În concluzie, intensitatea transportului a scăzut semnificativ în România, ca urmare a

crizei economice. Recuperarea după criză s-a făcut foarte greu. În plus, dezvoltarea acestui
sector în România a rămas mult în urma multor țări din regiune, iar divergența s-a adâncit an
de an. Putem afirma că există o legătură directă între dezvoltarea sectorului și investițiile în
infrastructură.

Bibliografie
 Agenda Eurostat : Indicatori pentru energie, transport şi mediu, ediţia 2005
 www.mt.ro – Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
 www.sgg.ro – Secretariatul General al Guvernului
 www.evz.ro – Evenimentul Zilei
 www.zf.ro – Ziarul Financiar
 www.mediafax.ro

13