Republica Moldova

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

HOTĂRÂRE

PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII

Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 47-IX din 16 martie

2021 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru

(sesizarea nr. 60a/2021)

CHIŞINĂU

22 martie 2021
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituțională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 17 martie 2021,

Examinând sesizarea menționată în ședință plenară publică,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională
pe 17 februarie 2021, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie,
25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit.
g) din Codul jurisdicției constituționale, de dnii Vasile Bolea, Grigore
Novac, Alexandr Suhodolski și Vlad Batrîncea, deputați în Parlament.
2. Autorii sesizării solicită exercitarea controlului constituționalității
Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 47-IX din 16 martie 2021
privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru.
3. Prin decizia Curţii Constituționale din 19 martie 2021, sesizarea a
fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.
4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat
opinia Președintelui Republicii.
5. În şedinţa publică a Curţii au fost prezenți dnii Vasile Bolea și Vlad
Batrîncea, autori ai sesizării, și dna Olesea Stamate, reprezentantă a
Președintelui Republicii.

ÎN FAPT
6. Pe 23 decembrie 2020, dl Ion Chicu a demisionat din funcția de
Prim-ministru al Republicii Moldova.
7. Pe 28 decembrie 2020, între Președintele Republicii și fracțiunile
parlamentare s-au desfășurat consultări în vederea desemnării unui
candidat pentru funcția de Prim-ministru.

2
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

8. Pe 27 ianuarie 2021, dna Maia Sandu, Președintele Republicii

Moldova, a emis Decretul nr. 25-IX prin care a desemnat-o pe dna Natalia
Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.
9. Pe 8 februarie 2021, dna Natalia Gavrilița a înaintat un demers
Președintelui Parlamentului prin care a solicitat votul de încredere al
Parlamentului asupra programului de activitate şi întregii liste a
Guvernului.
10. Pe 11 februarie 2021, la aproximativ ora 10:00, a început ședința
plenară a Parlamentului, în cadrul căreia dna Natalia Gavrilița a prezentat
programul de activitate și întreaga listă a Guvernului1.
11. În aceeași zi, la aproximativ ora 12:00, dl Igor Dodon, președintele
Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, asistat de deputați din
partea Partidului Socialiștilor, a desfășurat în clădirea Parlamentului un
briefing de presă2. În cadrul acestui briefing, dl Igor Dodon a anunțat
Decizia Executivului Politic al Partidului Socialiștilor de a o înainta pe dna
Mariana Durleșteanu în calitate de candidat la funcția de Prim-ministru.
12. În aceeași zi, la aproximativ ora 15:50, în cadrul ședinței plenare a
Parlamentului, în perioada în care se examina programul de activitate și
întreaga listă a Guvernului propusă de dna Natalia Gavrilița, președintele
fracțiunii Partidului Socialiștilor, dl Corneliu Furculiță, a dat citire unei
Declarații privind constituirea majorității parlamentare în vederea
susținerii candidaturii dnei Mariana Durleșteanu pentru funcția de Prim-
ministru, Declarație semnată de 54 de deputați. De asemenea, a comunicat
că va expedia respectiva Declarație Președintelui Republicii.
13. În aceeași zi, la aproximativ ora 16:00, în ședința plenară a
Parlamentului pentru acordarea votului de încredere, programul de
activitate și întreaga listă a Guvernului propuse de dna Natalia Gavriliță nu
au întrunit niciun vot.
14. În aceeași zi, la aproximativ ora 17:00, Președintele Republicii
Moldova a desfășurat consultări simultan cu toate fracțiunile
parlamentare3.
15. În cadrul consultării fracțiunilor parlamentare, președintele
fracțiunii Partidului Socialiștilor, dl Corneliu Furculiță, a propus-o pe dna
Mariana Durleșteanu în calitate de candidat la funcția de Prim-ministru.
16. În aceeași zi, Președintele Republicii a emis Decretul nr. 32-IX,
prin care a desemnat-o în mod repetat pe dna Natalia Gavrilița în calitate
de candidat pentru funcția de Prim-ministru. În seara aceleiași zile,
Președintele Republicii a susținut un briefing,4 în cadrul căruia a menţionat
următoarele:
1
https://www.youtube.com/watch?v=Add7O8ueEwk
2
https://realitatealive.md/executivul-politic-al-psrm-sus-ine-un-briefing-de-presa-de-la-
tribuna-parlamentului---120988.html
3
https://www.facebook.com/maia.sandu/videos/2822978334656169/
4
https://www.presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedintele-maia-sandu-o-
inainteaza-repetat-pe-natalia-gavrilita-la-functia-de-prim-ministru-al-republicii-moldova

3
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

„Astăzi, am avut o nouă rundă de consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare,

așa cum cere Constituția. Această discuție a fost transmisă online, pentru ca cetățenii
interesați să o poată urmări. Tot astăzi, spre seară, pe adresa Președinției a venit o
scrisoare cu o propunere la funcția de Prim-ministru, semnată de 54 de deputați. În
această listă am descoperit semnături ale persoanelor în raport cu care există dubii că
și-ar fi exprimat voința în mod liber. Și aici vorbesc despre persoane care au fost
supuse actului răpirii, care au fost ținute ostatice, persoane care au fost implicate în
furtul miliardului și deputați care au schimbat mai multe partide politice și mai multe
grupuri parlamentare. Și pe cazul unora dintre aceste acte de traseism politic există
suspiciuni rezonabile de corupție și de presiune externă. În aceste condiții, am decis
înaintarea la funcția de candidat pentru funcția de Prim-ministru a doamnei Natalia
Gavrilița.”

17. Pe 12 februarie 2021, dnii Vasile Bolea, Grigore Novac şi Alexandr

Suhodolski, deputaţi în Parlament, au depus o sesizare la Curtea
Constituțională prin care i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea
Decretului Președintelui Republicii nr. 32-IX din 11 februarie 2021 cu
privire la desemnarea dnei Natalia Gavrilița în calitate de candidat pentru
funcția de Prim-ministru.
18. Pe 23 februarie 2021, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea
nr. 6 prin care a declarat neconstituțional Decretul contestat pe motiv că
Președintele Republicii nu a desemnat candidatul propus de majoritatea
parlamentară absolută formalizată. Totodată, Curtea a reținut că fracţiunile
parlamentare şi Preşedintele Republicii trebuie să recurgă la noi consultări
(a se vedea punctele 2 și 3 din dispozitivul Hotărârii).
19. Pe 16 martie 2021, între Președintele Republicii și fracțiunile
parlamentare s-au desfășurat noi consultări în vederea desemnării unui
candidat pentru funcția de Prim-ministru. Consultările s-au desfășurat între
orele 09:005 și aproximativ 16:006.
20. În aceeași zi, la aproximativ ora 15:337 dna Mariana Durleșteanu a
anunțat prin intermediul platformei de socializare Facebook că refuză să
fie desemnată în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.
21. În aceeași zi, la aproximativ ora 17:208, Președintele Republicii a
emis Decretul nr. 47-IX, prin care l-a desemnat pe dl Igor Grosu în calitate
de candidat pentru funcția de Prim-ministru. În seara aceleiași zile,
Președintele Republicii a susținut un briefing9, în cadrul căruia a menţionat
următoarele:

5
https://realitatealive.md/declara-iile-partidul-or-in-urma-discu-iilor-cu-maia-sandu-
privind-situa-ia-politica-curenta-din-ara---122518.html
6
https://realitatealive.md/declara-iile-psrm-in-urma-discu-iilor-cu-maia-sandu-privind-
situa-ia-politica-curenta-din-ara---122523.html
7
https://www.facebook.com/mariana.durlesteanu/posts/5449099255132561
8
https://tv8.md/2021/03/16/ultima-ora-presedinta-maia-sandu-l-a-inaintat-pe-igor-
grosu-la-functia-de-premier/
9
https://www.presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedintele-maia-sandu-l-a-
nominalizat-astazi-pe-igor-grosu-la-functia-de-prim-ministru

4
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

„Am luat act de decizia doamnei Mariana Durleșteanu de a-și retrage candidatura
pentru funcția de Prim-ministru. Având în vedere că nu există la moment un candidat
care să fie susținut de o majoritate parlamentară absolută formalizată, am decis să-l
înaintez pe Igor Grosu la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova. I-am cerut
domnului Grosu să pregătească programul și să formeze echipa de guvernare cu care
să meargă în Parlament.”
22. Pe 17 martie 2021, dnii Vasile Bolea, Grigore Novac, Alexandr
Suhodolski și Vlad Batrîncea, deputați în Parlament, au depus o sesizare
prin care îi solicită Curții să verifice constituționalitatea Decretului
Președintelui Republicii nr. 47-IX din 16 martie 2021, prin care dl Igor
Grosu a fost desemnat în calitate de candidat pentru funcția de Prim-
ministru.
23. Pe 18 martie 2021, la aproximativ ora 10:3810, în cadrul ședinței
plenare a Parlamentului, președintele fracțiunii Partidului Socialiștilor din
Moldova, dl Corneliu Furculiță, a dat citire unei noi Declarații privind
constituirea majorității parlamentare și a invitat Președintele Republicii să
se întrunească cu majoritatea parlamentară la ora 12:00 pentru consultări.
Declaraţia în discuție a fost comunicată Președintelui Republicii. Ulterior,
la aproximativ ora 13:0911, dl Corneliu Furculiță a dat citire unei Declarații
privind constituirea majorității parlamentare în vederea susținerii
candidaturii dlui Vladimir Golovatiuc pentru funcția de Prim-ministru,
Declarație semnată de 53 de deputați. De asemenea, a comunicat că va
expedia respectiva Declarație Președintelui Republicii.
24. În aceeași zi, la aproximativ ora 13:52, Președintele Republicii a
publicat un comunicat12 pe pagina web a instituției, care prevede
următoarele:
„Administrația prezidențială a recepționat un extras din stenograma ședinței
Parlamentului de astăzi, 18 martie 2021. Noi consultări cu fracțiunile și grupurile
parlamentare pot avea loc după consumarea efectelor Decretului nr. 47-IX din 16
martie 2021, emis după consultările organizate de Președintele țării în aceeași zi.
De asemenea, Președinția a luat act de declarația candidatului la funcția de Prim-
ministru, domnul Igor Grosu, în care acesta a menționat că va discuta cu fracțiunile și
grupurile parlamentare în vederea obținerii sprijinului pentru învestirea Guvernului.”

10
https://www.youtube.com/watch?v=I_NFHgO8g_Q
11
https://www.youtube.com/watch?v=I_NFHgO8g_Q
12
https://www.presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/declaratia-presedintiei-
republicii-moldova-in-legatura-cu-cererea-de-a-lansa-noi-consultari-pentru-desemnarea-
candidatului-la-functia-de-prim-ministru

5
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
25. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 98
Învestitura
„(1) După consultarea fracțiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova
desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.
[...]”

26. Prevederile relevante ale Decretului nr. 47-IX din 16 martie 2021
privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru sunt
următoarele:

„Articolul 1. – Domnul Igor GROSU se desemnează în calitate de candidat pentru

funcția de Prim-ministru și se autorizează să întocmească programul de activitate și
lista Guvernului și să le prezinte Parlamentului spre examinare.
Articolul 2. – Prezentul decret intră în vigoare la data semnării.”

ÎN DREPT

A. ADMISIBILITATEA
27. Prin decizia sa din 19 martie 2021, Curtea a confirmat respectarea,
în prezenta cauză, a condițiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în
jurisprudența sa constantă.
28. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție,
controlul constituționalității decretelor Președintelui Republicii Moldova,
în prezenta cauză a Decretului Președintelui nr. 47-IX din 16 martie 2021
privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru, ține de
competența Curții Constituționale.
29. Potrivit articolelor 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea
Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale,
deputații în Parlament au prerogativa sesizării Curții Constituționale.
30. Curtea a reținut că obiectul sesizării îl constituie Decretul
Președintelui Republicii nr. 47-IX din 16 martie 2021 privind desemnarea
candidatului pentru funcția de Prim-ministru. Decretul contestat nu a făcut
anterior obiect al controlului de constituționalitate.
31. Curtea a observat că în textul sesizării autorii au susținut că
Decretul contestat contravine articolului 98 alin. (1) din Constituție, care
prevede că, după consultarea fracțiunilor parlamentare, Preşedintele
Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-
ministru.

6
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

32. Cu titlu preliminar, Curtea a observat că reprezentantul

Președintelui Republicii a pus în discuție problema motivării sesizării,
menționând că autorii sesizării nu au argumentat dacă Decretul contestat
contravine articolului 98 alin. (1) din Constituție. Cu privire la acest aspect,
Curtea a observat că în textul sesizării autorii au menționat că după refuzul
dnei Mariana Durleșteanu de a fi candidat pentru funcția de Prim-ministru
Președintele Republicii trebuia să consulte repetat majoritatea
parlamentară formalizată pentru a afla opțiunile curente ale acesteia.
Având în vedere faptul că Președintele Republicii l-a desemnat pe dl Igor
Grosu în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru fără a
consulta repetat majoritatea parlamentară formalizată după refuzul dnei
Mariana Durleșteanu de a fi candidat pentru funcția de Prim-ministru,
autorii sesizării consideră că Decretul contestat contravine articolului 98
alin. (1) din Constituție. De asemenea, în suplimentul la sesizare depus pe
18 martie 2021, autorii sesizării au adus argumente suplimentare prin care
susțin că Decretul contestat contravine Constituției (a se vedea §§ 36-38
infra). Prin urmare, Curtea a respins ca nefondate argumentele
reprezentantului Președintelui Republicii cu privire la pretinsa nemotivare
a sesizării.
33. Cu privire la incidența articolului 98 alin. (1) din Constituție, în
jurisprudența sa, Curtea a reținut că incidența acestui articol poate fi
reținută atunci când Președintele Republicii desemnează un candidat
pentru funcția de Prim-ministru (a se vedea HCC nr. 6 din 23 februarie
2021, § 24). În această cauză, Curtea a observat că Președintele Republicii
a emis Decretul nr. 47-IX din 16 martie 2021, prin care l-a desemnat pe dl
Igor Grosu în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru. Prin
urmare, articolul 98 alin. (1) din Constituție este incident în această cauză.
Pentru a vedea dacă Decretul contestat corespunde exigențelor stabilite de
articolul 98 alin. (1) din Constituție, Curtea trebuie să examineze cauza în
fond.

B. FONDUL CAUZEI
A. Argumentele autorilor sesizării

34. Autorii sesizării menționează că pe 11 februarie 2021, în cadrul

ședinței plenare a Parlamentului, președintele fracțiunii parlamentare a
Partidului Socialiștilor din Moldova a dat citire Declarației cu privire la
constituirea majorității parlamentare formate din 54 de deputați pentru
propunerea dnei Mariana Durleșteanu de a fi desemnată în funcția de Prim-
ministru. În aceeași zi, Președintele Republicii a emis Decretul nr. 32-IX,
prin care a desemnat-o în mod repetat pe dna Natalia Gavrilița în calitate
de candidat pentru funcția de Prim-ministru. Pe 23 februarie 2021, prin
Hotărârea nr. 6, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional Decretul

7
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

în discuție pe motiv că Președintele Republicii nu a desemnat candidatul

propus de majoritatea parlamentară formalizată. Pe 16 martie 2021, în
cadrul consultărilor dintre Președintele Republicii și fracțiunile
parlamentare, majoritatea parlamentară formalizată a reiterat candidatura
dnei Mariana Durleșteanu pentru a fi desemnată în funcția de Prim-
ministru, care a fost propusă anterior prin Declarația din 11 februarie 2021.
Autorii sesizării susțin că după încheierea consultărilor dna Mariana
Durleșteanu a anunțat public că refuză să candideze pentru funcția de Prim-
ministru. În aceeași zi, Președintele Republicii a emis Decretul contestat
prin care l-a desemnat pe dl Igor Grosu în calitate de candidat pentru
funcția de Prim-ministru.
35. Autorii sesizării consideră că după refuzul dnei Mariana
Durleșteanu de a candida pentru funcția de Prim-ministru Președintele
Republicii trebuia să consulte repetat majoritatea parlamentară formalizată
pentru a afla opțiunile curente ale acesteia. Având în vedere faptul că
Președintele Republicii l-a desemnat pe dl Igor Grosu în calitate de
candidat pentru funcția de Prim-ministru fără a consulta repetat majoritatea
parlamentară formalizată după refuzul dnei Mariana Durleșteanu de a
candida pentru funcția de Prim-ministru, autorii sesizării consideră că
Decretul contestat contravine articolului 98 alin. (1) din Constituție.
36. De asemenea, potrivit autorilor sesizării, Decretul contestat a fost
emis în contextul în care exista o majoritate parlamentară formalizată,
deoarece refuzul oficial al dnei Mariana Durleșteanu de a fi desemnată în
calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru a fost comunicat
Parlamentului după emiterea Decretului contestat. În acest context,
Președintele Republicii era obligată să desemneze candidatul propus de
acea majoritate.
37. Totodată, autorii sesizării menționează că după refuzul dnei
Mariana Durleșteanu de a fi desemnată în calitate de candidat pentru
funcția de Prim-ministru președintele fracțiunii Partidului Socialiștilor a
dat citire unei Declarații, în ședința plenară a Parlamentului, prin care a
anunțat despre constituirea unei majorități parlamentare formalizate în
vederea susținerii candidaturii dlui Vladimir Golovatiuc pentru funcția de
Prim-ministru. Declarația în discuție a fost comunicată Președintelui
Republicii.
38. Având în vedere faptul că Președintele Republicii nu a desemnat
candidatul propus de majoritatea parlamentară formalizată, autorii sesizării
consideră că Decretul contestat contravine articolului 98 alin. (1) din
Constituție.

B. Argumentele Președintelui Republicii Moldova

39. În opinia prezentată de Președintele Republicii se menționează că

deși Declarația din 11 februarie 2021 privind constituirea majorității
parlamentare și propunerea dnei Mariana Durleșteanu în calitate de

8
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

candidat pentru funcția de Prim-ministru a fost comunicată Președintelui

Republicii, pe 16 martie 2021, în cadrul consultării fracțiunilor
parlamentare, Președintele a constatat că nu mai există o majoritate
parlamentară constituită care să susțină candidatul propus. Spre finalul
consultărilor cu reprezentanții Partidului Socialiștilor din Moldova, care s-
au prezentat ca parte din majoritatea parlamentară, Președintele Republicii
a constatat că majoritatea parlamentară nu are un candidat comun pentru
funcția de Prim-ministru.
40. Președinte Republicii a menționat că odată cu refuzul dnei Mariana
Durleșteanu de a fi desemnată în calitate de candidat pentru funcția de
Prim-ministru, majoritatea parlamentară care a fost constituită pentru
susținerea candidatului menționat a încetat. Potrivit Hotărârii Curții
Constituționale nr. 23 din 6 august 2020, § 25, Preşedintele Republicii este
obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru
funcţia de Prim-ministru. În cazul în care nu este constituită o majoritate
parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat ca,
după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat
pentru funcţia de Prim-ministru, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu
sunt de acord cu propunerea sa. Președintele Republicii consideră că
anunțul public al dnei Mariana Durleșteanu nu necesita îndeplinirea altor
condiții de formă. Făcând analogie cu demisia Prim-ministrului,
Președintele Republicii menționează că, potrivit Hotărârii Curții
Constituționale nr. 16 din 17 iunie 2015, § 37, demisia Prim-ministrului şi,
respectiv, a întregului Guvern intră în vigoare în momentul comunicării
acesteia: a) în cazul cererii scrise adresate Parlamentului – în momentul
depunerii și b) în cazul anunţului public – în momentul emiterii.
41. Astfel, Decretul contestat a fost emis doar după ce s-a constatat că
la momentul finalizării consultărilor nu exista un candidat susținut de o
majoritate parlamentară absolută formalizată. Bazându-se pe obligația sa
constituțională de a desemna un candidat la funcția de prim-ministru în
cazul lipsei unui candidat susținut de o majoritate absolută formalizată, așa
cum aceasta a fost stabilită în Hotărârile Curții Constituţionale nr. 32 din
29 decembrie 2015 și nr. 23 din 6 august 2020, Președintele Republicii a
emis Decretul prin care l-a desemnat pe dl Igor Grosu în calitate de
candidat pentru funcția de Prim-ministru.
42. Cu privire la argumentele autorilor sesizării că Președintele
Republicii trebuia să consulte din nou fracțiunile parlamentare după
refuzul dnei Mariana Durleșteanu de a fi desemnată în calitate de candidat
pentru funcția de Prim-ministru, Președintele Republicii a notat că
procedura desemnării candidatului la funcția de Prim-ministru nu poate fi
întreruptă ori de câte ori procesul de consultări publice devine viciat în
mod substanțial prin lipsa candidatului. De asemenea, Constituția nu
obligă Președintele Republicii să recurgă la noi consultări în cazul în care
persoana propusă a refuzat să fie desemnată în calitate de candidat.
Admiterea acestei interpretări a Constituției presupune tergiversarea

9
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

procedurii desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru în mod

nejustificat.
43. Cu privire la faptul că Președintele Republicii trebuie să desemneze
noul candidat propus de majoritatea parlamentară, Președintele Republicii
a menționat că în cazul în care majoritatea parlamentară nu va fi de acord
cu candidatul desemnat, ea va putea să nu-i acorde votul de încredere. De
asemenea, la emiterea Decretului contestat Președintele Republicii nu a
ignorat candidatura propusă de majoritatea parlamentară. De fapt, la
momentul finalizării consultărilor candidatura în discuție nu exista și nici
nu a fost identificată.

C. Aprecierea Curții

Principii generale

44. Curtea menționează că în Hotărârea nr. 32 din 29 decembrie 2015

a stabilit principii generale aplicabile în materie de desemnare a
candidatului pentru funcția de Prim-ministru.
45. Astfel, în Hotărârea citată, Curtea a reţinut că articolul 98 alin. (1)
din Constituţie prevede atribuţia exclusivă a Preşedintelui Republicii de a
desemna un candidat pentru funcţia de Prim-ministru. În acelaşi timp,
Curtea a reţinut că, deşi exclusivă, atribuţia de desemnare nu poate fi
discreționară, deoarece Preşedintele va desemna un candidat pentru funcţia
de premier numai după consultarea fracţiunilor parlamentare. Curtea a
menţionat că în procedura de formare şi de învestire a Guvernului este
esenţial votul Parlamentului. Guvernul va răspunde politic doar în faţa
Parlamentului, care îl poate demite. Principiul de la care se porneşte în
statele democratice, indiferent de forma de guvernământ, este că Guvernul
trebuie să exprime voinţa majorităţii politice din Parlament, iar pentru a
guverna, el trebuie să beneficieze de sprijinul acestei majorități
parlamentare. Analizând ponderea fiecăreia dintre cele două autorităţi
publice în procedura de formare a Guvernului, Curtea a conchis că rolul
Parlamentului este unul decisiv în raport cu rolul Preşedintelui Republicii.
Această diferenţă de pondere se datorează formei de guvernământ
parlamentare (a se vedea §§ 58, 84, 88 şi 89 din Hotărârea citată). Mai
mult, Curtea a reţinut că, în conformitate cu prevederile articolului 60 alin.
(1) din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al
poporului Republicii Moldova (a se vedea HCC nr. 23 din 6 august 2020,
§ 17; HCC nr. 6 din 23 februarie 2021, § 40).
46. În aceeaşi Hotărâre nr. 32 din 29 decembrie 2015, Curtea a
interpretat înţelesul sintagmei „consultarea fracţiunilor parlamentare” de
la articolul 98 alin. (1) din Constituţie şi a reţinut că scopul consultărilor
este de a identifica sprijinul politic al deputaţilor pentru o anumită
persoană, capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea
Parlamentului. Ceea ce contează în aceste consultări este obţinerea

10
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

susţinerii politice pentru persoana care ar putea fi desemnată în calitate de

candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Curtea a mai notat că
Preşedintele Republicii poate veni la consultări cu o propunere proprie,
care ar putea fi acceptată. Este, însă, la fel posibil ca în cadrul acestor
consultări politice candidatul propus de către Preşedinte pentru funcţia de
Prim-ministru să nu fie agreat de partenerii de consultare. În acest sens,
Curtea a menţionat că Preşedintele ţării nu-şi poate subordona partenerii
de dialog politic pe care îi consultă. În acest rol, Preşedintele Republicii
acţionează doar în calitate de reprezentant al statului, căruia îi revine
dreptul şi responsabilitatea de a găsi o cale a dialogului şi a evaluării
voinţei şi capacităţii deputaţilor consultați de a susţine în Parlament un
candidat. Desemnând candidatul pentru funcţia de Prim-ministru,
Preşedintele Republicii trebuie să facă dovada imparţialităţii şi a
neutralităţii sale politice, a echidistanței sale faţă de toate fracțiunile
parlamentare. Preşedintele nu are dreptul constituțional de a înlocui
fracțiunile parlamentare (a se vedea §§ 91-94 din Hotărârea citată; HCC
nr. 23 din 6 august 2020, § 18; HCC nr. 6 din 23 februarie 2021, § 41).
47. În acelaşi timp, Curtea a reţinut că Preşedintelui Republicii nu i se
poate nega dreptul de a evalua calitățile, competenţa, experienţa şi, în fond,
capacitatea unei persoane, implicate politic sau nu, de a conduce Guvernul
şi de a atrage sprijinul politic al majorităţii parlamentare, care îl va susţine
pe întreaga durată a legislaturii. El nu-și poate impune însă propriul
candidat. Astfel, Preşedintele intervine exclusiv ca reprezentant al statului,
pentru a stabili şi formaliza prin însemnătatea şi solemnitatea funcţiei sale
şi pentru a menţine cu autoritatea puterii sale echilibrul între Parlament şi
un posibil viitor Guvern. Curtea a subliniat că interpretarea Constituţiei, în
sensul existenţei unui drept discreţionar al Preşedintelui ţării de desemnare
a candidatului pentru funcţia de Prim-ministru, poate conduce la apariţia
unor conflicte instituţionale (a se vedea HCC nr. 32 din 29 decembrie
2015, §§ 95 şi 117; HCC nr. 23 din 6 august 2020, § 19; HCC nr. 6 din 23
februarie 2021, § 42).
48. Curtea a reţinut că nu există niciun motiv constituţional şi
democratic ca Preşedintele Republicii să nu desemneze în calitate de
candidat pentru funcţia de Prim-ministru persoana care dispune de
sprijinul majorităţii parlamentare formalizate, fie ea adversă Preşedintelui.
Atunci când niciun partid nu deține o majoritate absolută în Parlament,
Preşedintele ţării trebuie să consulte deputaţii nu doar pro forma, ci să
desemneze candidatul susţinut de majoritate, chiar dacă partidul agreat de
Preşedinte nu face parte din majoritate. Preşedintele Republicii
desemnează pentru funcţia de Prim-ministru candidatul care îndeplineşte
condiţiile de desemnare şi de numire şi care se bucură de sprijinul
majorităţii parlamentare (a se vedea HCC nr. 32 din 29 decembrie 2015,
§§ 118-120; HCC nr. 23 din 6 august 2020, § 20; HCC nr. 6 din 23
februarie 2021, § 43).

11
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

49. Preşedintele ţării ar trebui să se comporte ca o autoritate care

constată, dar care nu interpretează sau modifică rezultatul alegerilor, fiind
constrâns, prin articolul 98 alin. (1) din Constituție, să desemneze un
candidat pentru funcţia de Prim-ministru după voinţa exprimată de
alegători la alegerile parlamentare, să desemneze persoana propusă de
partidul sau coaliția care a câștigat majoritatea absolută a mandatelor
parlamentare. O interpretare contrară a prevederilor Constituţiei le-ar
induce cetăţenilor ideea că ei nu-și exercită în realitate suveranitatea
naţională, că votul lor nu contează, că rezultatul alegerilor poate fi negat
de către Preşedintele ţării. Atunci când schimbarea Guvernului se face
după o perioadă de timp de la alegeri, iar raportul forțelor politice s-a
schimbat, Preşedintele Republicii trebuie să reia exerciţiul consultărilor cu
fracţiunile parlamentare în vederea identificării unei majorităţi capabile să
sprijine învestirea Guvernului (a se vedea HCC nr. 32 din 29 decembrie
2015, §§ 122-124; HCC nr. 23 din 6 august 2020, § 21; HCC nr. 6 din 23
februarie 2021, § 44).
50. Curtea a reţinut că această soluţie este singura de natură să elimine,
cel puţin sub acest aspect, riscul conflictului instituţional, fiind un act
firesc de clarificare a atribuţiilor Preşedintelui Republicii în privinţa
desemnării Prim-ministrului, în condiţiile în care se asigură supremaţia
Parlamentului, ca instituție fundamentală a democraţiei. În cazul
constituirii unei majorităţi parlamentare absolute formalizate, Preşedintele
Republicii urmează să desemneze candidatul susţinut de această
majoritate. Urmând aceste raționamente, trebuie desemnată în calitate de
candidat pentru funcția de Prim-ministru doar persoana propusă de partidul
sau coaliția care deține majoritatea parlamentară, chiar dacă persoana este:
un independent, liderul unui partid mai mic, liderul unui partid mai mare
etc., indiferent dacă persoana provine din partidul cu cel mai mare număr
de parlamentari (dacă partidul cu cel mai mare număr de parlamentari nu
deține majoritatea absolută în Parlament). Doar în cazul în care nu este
constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele
ţării are obligaţia, după consultarea fracţiunilor parlamentare, de a
desemna un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, chiar dacă
fracţiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea Preşedintelui (a se
vedea HCC nr. 32 din 29 decembrie 2015, §§ 116, 125, 130 şi 131; HCC
nr. 23 din 6 august 2020, § 22; HCC nr. 6 din 23 februarie 2021, § 45).
51. Curtea a conchis că exercitarea în acest mod a atribuţiei
Preşedintelui Republicii privind desemnarea candidatului pentru funcţia de
Prim-ministru, reglementată de articolul 98 alin. (1) din Constituţie, este
de natură să menţină raporturile dintre Parlament şi Preşedinte în echilibrul
impus de Constituţie pentru republica parlamentară. Curtea a considerat că
aceasta este raţiunea interacţiunii Parlamentului cu Preşedintele
Republicii, care se deduce din articolul 98 din Constituţie, ambele
autorităţi contribuind, printr-o angrenare de acţiuni politice, la formarea
viitoarei echipe de guvernare. Parlamentul acţionează după criterii autentic

12
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

politice, în care se exprimă indirect consimţământul cetăţenilor pentru

formarea unui Guvern condus de un viitor Prim-ministru care se bucură de
încrederea şi de susţinerea unei majorităţi parlamentare (a se vedea HCC
nr. 32 din 29 decembrie 2015, § 132; HCC nr. 23 din 6 august 2020, § 23;
HCC nr. 6 din 23 februarie 2021, § 46).
52. Curtea a reținut că modul de alegere a Președintelui Republicii
(prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat sau de către
Parlament) nu influențează în niciun fel modul de exercitare de către șeful
statului a atribuțiilor sale reglementate de articolul 98 alin. (1) din
Constituție (HCC nr. 23 din 6 august 2020, § 24; HCC nr. 6 din 23
februarie 2021, § 47).
53. De asemenea, în Hotărârea nr. 23 din 6 august 2020, Curtea a
reținut că marja discreționară a Preşedintelui Republicii la
desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru este
limitată. În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară
absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat să
desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcţia de
Prim-ministru. În cazul în care nu este constituită o majoritate
parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este
obligat ca, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze
un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, chiar dacă fracţiunile
parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa (a se vedea punctul 2
din Dispozitiv).

Aplicarea principiilor în prezenta cauză

54. Cu titlu preliminar, Curtea reiterează că interpretarea dată

dispoziţiilor constituţionale comportă un caracter oficial şi obligatoriu
pentru toate subiectele raporturilor juridice. Hotărârea prin care se
interpretează un text constituţional are forță de Constituție şi este
obligatorie, inclusiv considerentele sale, pentru toate autoritățile
Republicii Moldova. Aceasta se aplică direct, fără nici o altă condiţie de
formă (a se vedea HCC nr. 33 din 10 octombrie 2013, § 47; HCC nr. 2 din
20 ianuarie 2015, § 143; DCC nr. 4 din 26 februarie 2016, § 13; DCC nr.
51 din 6 iunie 2017, § 26; HCC nr. 6 din 23 februarie 2021, § 49).
Respectarea hotărârilor Curţii Constituţionale este o condiţie necesară şi
esenţială pentru buna-funcţionare a autorităţilor publice şi pentru afirmarea
statului de drept (a se vedea HCC nr. 33 din 10 octombrie 2013, § 52; HCC
nr. 26 din 11 noiembrie 2014, § 72; HCC nr. 6 din 23 februarie 2021, §
49).
55. Pentru a vedea dacă Decretul contestat corespunde exigențelor
stabilite de articolul 98 alin. (1) din Constituție, așa cum acesta a fost
interpretat în jurisprudența constituțională, Curtea trebuie să verifice: a)
dacă Președintele Republicii a consultat fracțiunile parlamentare până la
emiterea Decretului contestat; b) dacă în urma consultării fracțiunilor

13
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

parlamentare a fost identificată o majoritate parlamentară absolută

formalizată care susține un candidat pentru funcția de Prim-ministru; c)
dacă refuzul dnei Mariana Durleșteanu de a fi desemnată în calitate de
candidat pentru funcția de Prim-ministru a influențat existența majorității
parlamentare absolute formalizate; d) dacă Președintele Republicii a
desemnat un candidat pentru funcția de Prim-ministru în interiorul marjei
sale discreționare permise de Constituție.

a) Dacă Președintele Republicii a consultat fracțiunile

parlamentare până la emiterea Decretului contestat

56. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că articolul 98 alin. (1) din

Constituţie prevede atribuţia exclusivă a Preşedintelui Republicii de a
desemna un candidat pentru funcţia de Prim-ministru. În acelaşi timp,
Curtea a menționat că, deşi este exclusivă, atribuţia de desemnare nu poate
fi însă discreţionară, deoarece Preşedintele va desemna un candidat pentru
funcţia de premier numai în urma consultării fracţiunilor parlamentare (a
se vedea HCC nr. 32 din 29 decembrie 2015, § 84; HCC nr. 23 din 6 august
2020, § 17; HCC nr. 6 din 23 februarie 2021, § 40).
57. În acest caz, Curtea observă că, pe 16 martie 2021, Președintele
Republicii a consultat fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui
candidat pentru funcția de Prim-ministru (a se vedea § 19 supra). Mai mult,
atât autorii sesizării, cât și Președintele Republicii au confirmat că
fracțiunile parlamentare au fost consultate până la emiterea Decretului (a
se vedea §§ 34 și 39 supra). Prin urmare, Curtea constată că condiția
minimă referitoare la consultarea fracțiunilor parlamentare, stabilită de
articolul 98 alin. (1) din Constituție, este îndeplinită. Referitor la rezultatul
acestor consultări, Curtea se va pronunța mai jos.

b) Dacă în urma consultării fracțiunilor parlamentare a fost

identificată o majoritate parlamentară absolută formalizată care
susține un candidat pentru funcția de Prim-ministru

58. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că scopul consultărilor este de

a identifica sprijinul politic al deputaţilor pentru o anumită persoană,
capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea
Parlamentului. Ceea ce contează în aceste consultări este obţinerea
susţinerii politice pentru persoana ce ar putea fi desemnată în calitate de
candidat pentru funcţia de Prim-ministru (HCC nr. 32 din 29 decembrie
2015, § 91; HCC nr. 23 din 6 august 2020, § 18; HCC nr. 6 din 23 februarie
2021, § 41).
59. Curtea observă că autorii sesizării menționează că, pe 16 martie
2021, în cadrul consultărilor dintre Președintele Republicii și fracțiunile
parlamentare, majoritatea parlamentară absolută formalizată a reiterat
candidatura dnei Mariana Durleșteanu pentru a fi desemnată în calitate de

14
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

candidat la funcția de Prim-ministru, candidatură care a fost propusă

anterior prin Declarația din 11 februarie 2021. Pe de altă parte, Președintele
Republicii notează că, după consultarea fracțiunilor parlamentare din 16
martie 2021, Președintele a constatat că nu mai există o majoritate
parlamentară absolută formalizată care să o susțină pe dna Mariana
Durleșteanu (a se compara § 34 cu § 39).
60. Curtea constată că deputații care constituiau majoritatea
parlamentară absolută formalizată prin Declarația din 11 februarie 2021 nu
au retras sau nu au anulat în mod explicit această Declarație. Acești
deputați nu au renunțat la candidatura dnei Mariana Durleșteanu, care a
fost înaintată la funcția de Prim-ministru nici până la consultări, nici în
timpul acestora, nici după finalizarea consultărilor.
61. Prin urmare, Curtea reține că după consultarea fracțiunilor
parlamentare din 16 martie 2021 a fost identificată o majoritate
parlamentară absolută formalizată care susținea candidatura dnei Mariana
Durleșteanu pentru funcția de Prim-ministru.

c) Dacă refuzul dnei Mariana Durleșteanu de a fi desemnată în

calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru a influențat
existența majorității parlamentare absolute formalizate

62. În Hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 23 februarie 2021, §

53, Curtea a reținut că Declaraţia din 11 februarie 2021 de constituire a
majorităţii parlamentare pepntru susţinerea dnei Mariana Durleşteanu în
calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru îndeplinea condiția
înaintării candidatului pentru funcţia de Prim-ministru de către o
majoritate parlamentară absolută formalizată.
63. Cu privire la valabilitatea renunțării dnei Mariana Durleșteanu de
a fi desemnată în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru,
Curtea admite argumentul Președintelui Republicii că refuzul în discuție,
exprimat public prin intermediul unei platforme de socializare, este valabil
și are efect din momentul anunțării, i.e. din data de 16 martie 2021. De
altfel, dacă Hotărârea Curții Constituționale nr. 16 din 17 iunie 2015 (a se
vedea §§ 36-37 și punctul 1 literele a) și b) din Dispozitiv) prevede că
anunțul public al demisiei Prim-ministrului intră în vigoare din momentul
emiterii și acesta atrage ope legis demisia Guvernului, fără îndeplinirea
altei condiții de formă sau de procedură, același raționament se aplică și în
cazul persoanei propuse de o majoritate parlamentară formalizată în
calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru. Prin urmare, Curtea
consideră nefondate argumentele autorilor sesizării care susțin că doar
refuzul oficial al dnei Mariana Durleșteanu, comunicat Parlamentului, este
valabil.

15
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

64. Cu privire la efectele renunțării dnei Mariana Durleșteanu de a fi

desemnată în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru, Curtea
consideră că acest fapt a invalidat Declarația majorității parlamentare din
11 februarie 2021, lipsind-o de obiect. Curtea reține că existența unei
candidaturi precise pentru funcția de Prim-ministru reprezintă o condiție
esențială pentru formalizarea majorității parlamentare absolute. De altfel,
în jurisprudența sa, Curtea a reținut că condiția formalizării majorităţii
parlamentare absolute este îndeplinită dacă: (i) actul care atestă
formalizarea majorităţii parlamentare conţine date cu privire la numărul şi
deputaţii concreţi care constituie majoritatea parlamentară absolută; (ii)
actul reflectă disponibilitatea deputaţilor de a susţine o anumită
candidatură pentru funcţia de Prim-ministru; (iii) actul este comunicat
Preşedintelui Republicii Moldova în mod oficial (a se vedea HCC nr. 6 din
23 februarie 2021, § 52 și jurisprudența citată acolo).
65. Așadar, Curtea notează că din momentul renunțării dnei Mariana
Durleșteanu de a fi desemnată în calitate de candidat pentru funcția de
Prim-ministru, majoritatea parlamentară absolută formalizată prin
Declarația din 11 februarie 2021 a încetat să mai existe.

d) Dacă Președintele Republicii a desemnat un candidat pentru

funcția de Prim-ministru în interiorul marjei sale discreționare
permise de Constituție

66. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că marja discreţionară a

Preşedintelui Republicii la desemnarea candidatului pentru funcţia de
Prim-ministru este limitată. În cazul în care este constituită o majoritate
parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat să
desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcţia de
Prim-ministru. În cazul în care nu este constituită o majoritate
parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat ca,
după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat
pentru funcţia de Prim-ministru, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu
sunt de acord cu propunerea sa (a se vedea HCC nr. 23 din 6 august 2020,
punctul 2 din dispozitiv; HCC nr. 6 din 23 februarie 2021, § 48).
67. Potrivit autorilor sesizării, după refuzul dnei Mariana Durleșteanu
de a fi desemnată în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru,
Președintele Republicii trebuia să consulte repetat majoritatea formalizată
pentru a afla opțiunea curentă a acesteia sau să-l desemneze pe dl Vladimir
Golovatiuc care a fost propus de majoritatea parlamentară formalizată prin
Declarația din 18 martie 2021. De cealaltă parte, Președintele Republicii
consideră că din momentul refuzului dnei Mariana Durleșteanu de a fi
desemnată în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru
majoritatea parlamentară a încetat să mai existe, iar desemnarea dlui Igor
Grosu s-a bazat pe obligația constituțională a Președintelui Republicii,
stabilită prin jurisprudența Curții, de a desemna un candidat pentru funcția

16
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

de Prim-ministru în cazul în care lipsește o majoritate parlamentară

absolută formalizată.
68. Examinând aceste argumente, Curtea reține că din textul articolului
98 alin. (1) din Constituție și din jurisprudența Curții rezultă explicit că
etapa consultării fracțiunilor parlamentare trebuie să aibă o finalitate,
și anume desemnarea de către Președintele Republicii a unui candidat
pentru funcția de Prim-ministru. Astfel, dacă după consultarea
fracțiunilor parlamentare, Președintele Republicii constată că există o
majoritate parlamentară absolută formalizată, Președintele trebuie să
desemneze candidatul propus de această majoritate, fără a purcede la noi
consultări. De asemenea, Președintele țării trebuie să desemneze un
candidat, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu sunt de acord cu
propunerea sa, dacă constată, după consultarea fracțiunilor parlamentare,
că nu există o majoritate parlamentară absolută formalizată și un candidat
desemnat de aceasta.
69. În această cauză, Curtea observă că Decretul contestat a fost emis
după ce Președintele Republicii a constatat că majoritatea parlamentară
absolută formalizată a încetat să mai existe, ca urmare a renunțării dnei
Mariana Durleșteanu de a mai fi candidat la funcția de Prim-ministru.
70. Curtea notează că în articolul 98 alin. (1) din Constituție nu este
fixat termenul în decursul căruia Președintele trebuie să desemneze, după
consultarea fracțiunilor parlamentare, un candidat pentru funcţia de Prim-
ministru. Termenul în care Președintele Republicii trebuie să emită
decretul prin care desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru
se încadrează în marja discreționară a acestuia. Marja este limitată de
termenul constituţional pus la dispoziţia candidatului desemnat la funcţia
de Prim-ministru pentru a cere votul de încredere al Parlamentului, i.e. 15
zile, conform articolului 98 alin. (2) din Constituție (a se vedea, mutatis
mutandis, HCC nr. 30 din 1 octombrie 2013, § 67; DCC nr. 13 din 16
decembrie 2015, § 18).
71. În același timp, Curtea reține că atât refuzul persoanei de a fi
candidat la funcția de Prim-ministru din partea majorității parlamentare
absolute formalizate, cât și faptul că majoritatea parlamentară nu s-a
asigurat de convingerea candidatului propus privind menținerea acceptului
da a candida nu-i pot fi imputate Președintelui Republicii.
72. În baza articolului 98 alin. (1) din Constituție, așa cum acesta a fost
interpretat în jurisprudența Curții, Președintele Republicii avea obligația
să desemneze, după finalizarea consultărilor cu fracțiunile parlamentare,
un candidat la funcția de Prim-ministru. Astfel, în cazul în care a constatat
că lipsește o majoritate absolută formalizată care susține un candidat,
Președintele țării avea competența să desemneze un candidat pentru
această funcție, chiar dacă majoritatea parlamentară nu este de acord cu
propunerea sa (a se vedea jurisprudența citată la § 66 supra).
73. Referitor la anunțarea constituirii la 18 martie 2021 a unei noi
majorități parlamentare formalizate care a înaintat candidatura dlui

17
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

Vladimir Golovatiuc pentru funcția de Prim-ministru, Curtea reține

următoarele.
74. În jurisprudența sa Curtea a statuat că principul de bază al
democraţiei este cel al majorităţii. Decizia este luată de către aceasta şi de
către cei care reprezintă o majoritate a alegătorilor, indiferent din câte
partide este formată această majoritate sau dacă există un partid mai mare
(însă minoritar) decât fiecare dintre partidele care alcătuiesc majoritatea în
parte (HCC nr. 32 din 29 decembrie 2015, § 110). În același timp, Curtea
reiterează că majoritatea parlamentară trebuie să asigure un tratament
corect și adecvat al minorităților parlamentare, fără să facă abuz de poziția
sa dominantă (a se vedea HCC nr. 28 din 19 noiembrie 2020, § 20).
75. În prezenta cauză, Curtea va analiza dacă majoritatea parlamentară
absolută, formalizarea căreia a fost anunțată după emiterea Decretului
contestat, beneficiază de suficiente garanții constituționale în situația
invocată de autorii sesizării, i.e. marja discreționară a Președintelui
Republicii privind menținerea sau anularea decretului de desemnare a unui
candidat pentru funcția de Prim-ministru, în cazul în care despre
formalizarea unei majorități parlamentare absolute se anunță după
emiterea acestui decret.
76. În primul rând, Curtea reține că majoritatea parlamentară poate să
nu acorde vot de încredere programului de activitate şi întregii liste a
Guvernului, vot care va fi solicitat de candidatul pentru funcţia de Prim-
ministru. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că în procedura de formare
şi învestire a Guvernului esenţial este votul Parlamentului (HCC nr. 32 din
29 decembrie 2015, § 88; HCC nr. 23 din 6 august 2020, § 17; HCC nr. 6
din 23 februarie 2021, § 40), iar în conformitate cu prevederile articolului
98 alin. (3) din Constituție, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu
votul majorităţii deputaţilor aleşi. De asemenea, în această situație, în cazul
unor noi consultări după eșuarea acordării votului de încredere, majoritatea
parlamentară absolută formalizată poate să înainteze un candidat pentru
funcția de Prim-ministru.
77. În al doilea rând, în ipoteza în care nu vor avea loc noi consultări
în sensul articolului 98 alin. (1) din Constituție din cauza expirării
termenului prevăzut la articolul 85 alin. (2) din Constituție, majoritatea
parlamentară absolută va avea posibilitatea să abordeze problema învestirii
Guvernului în cadrul consultărilor obligatorii cu Președintele Republicii,
care trebuie să aibă loc, conform articolului 85 alin. (1) din Constituție, în
cazul dizolvării Parlamentului.
78. Prin urmare, Curtea reține că garanțiile în discuție echilibrează
marja discreționară a Președintelui Republicii privind menținerea sau
anularea decretului de desemnare a unui candidat pentru funcția de Prim-
ministru, în cazul în care anularea este solicitată de o majoritate
parlamentară absolută a cărei formalizare a fost anunțată după emiterea
decretului.

18
 HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII DECRETULUI
PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA NR. 47-IX DIN 16 MARTIE 2021

79. În baza celor menționate supra, Curtea consideră că Decretul

contestat a fost emis cu respectarea prevederilor articolului 98 alin. (1) din
Constituție, așa cum acesta a fost interpretat în jurisprudența Curții.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) litera a) şi 140 din
Constituție, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62
litera a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se respinge sesizarea depusă de dnii Vasile Bolea, Grigore Novac,

Alexandr Suhodolski și Vlad Batrîncea, deputați în Parlamentul Republicii
Moldova.

2. Se recunoaște constituțional Decretul Președintelui Republicii

Moldova nr. 47-IX din 16 martie 2021 privind desemnarea candidatului
pentru funcția de Prim-ministru.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de

atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova.

Președinte Domnica MANOLE

Chișinău, 22 martie 2021

HCC nr. 10
Dosarul nr. 60a/2021

19