Academia de Studii Economice

Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

PROIECTAREA UNEI CAMPANII DE COMUNICARE

INTEGRATĂ PENTRU STIMULAREA CONSUMULUI DE
PRODUSE FABRICATE DE PRODUCĂTORI ROMÂNI

1
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

I. ANALIZA CONTEXTULUI ELABORĂRII CAMPANIEI DE COMUNICARE

1. Analiza mediului de marketing:

Piața bunurilor de consum

Piața de bunuri de larg consum a înregistrat o creștere în valoare de 12% în prima jumătate a anului
2020 față de aceeași perioadă anului precedent, potrivit unei analize GfK. Pe fondul unor prețuri
majorate cu 5% (conform Eurostat), gospodăriile din România au cumpărat volume mai mari cu 9%
și au ales segmente inferioare de preț.

Mărcile proprii își continuă trend-ul ascendent în special în lactate, în timp ce segmentul premium
crește ușor în importanță pentru băuturi (alcoolice, non-alcoolice, cafea).Pentru România se
estimează o producție mai mică față de anul trecut, dar cu 20% mai mare față de media ultimilor
cinci ani. Stocurile rămase de anul trecut reprezintă o treime din producția acestui an, ceea ce face
ca producția să depășească consumul cu aproximativ 2,5 milioane de hl.

Companiile care activează pe această piață: producători români vs. companii străine

Topul celor mai mari producători de vin din România după cifra de afaceri:

1. Murfatlar România - 28,3 mil. euro

2. Cotnari - 20 mil. euro
3. Jidvei - 18,2 mil. euro
4. Vincon - 16,8 mil. euro
5. Angelli - 12,5 mil. euro
6. Casa de Vinuri Zoreşti - 12,5 mil. euro
7. Cramele Recaş - 11,6 mil. euro
8. Vinexport Trade-Mark - 10,8 mil. euro
9. Cramele Halewood - 8,2 mil. euro
10. Domeniile Viticole Tohani - 8 mil. euro

2
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

Topul celor mai mari producători de vin pe plan global:

1. Château Lafite Rothschild (Bordeaux)

2. Penfolds (Australia)

3. Marchesi Antinori (Italy)

4. Louis Roederer (Champagne)

5. Harlan Estate (Napa Valley)

6. Weingut Egon Müller, Scharzhof (Germany)

7. Screaming Eagle (Napa Valley)

8. Domaine de la Romanée-Conti (Burgundy)

9. Domaine Etienne Guigal (Rhone Valley)

10. Moët & Chandon (Champagne)

În ultimul deceniu s-au făcut investiții masive în industria vinului din România, prin proiecte cu
finanțare Europeană. Momentan ocupăm locul al 13-lea la nivel mondial ca producție de vin și cine
știe pe unde ne situăm când vine vorba de notorietate la nivel global.

Din păcate vinurile românești pălesc în față unor vinurilor să zicem din țări precum Georgia, Rep.
Moldova sau Ungaria care deși nu ne întrec calitativ, s-au știut poziționa mai bine pe piață datorită
cooperării producătorilor de vin la nivel național.

Românilor le place vinul ieftin și mult deoarece îl consumă că pe orice altă băutură alcoolică cu
scopul de a atinge nivelul dorit de ebrietate pe când în țări precum Spania, Franța, Italia sau Grecia
vinul face parte din dieta zilnică fiind considerat aliment.

Calitatea ar trebui să primeze atunci când ne decidem să consumăm orice aliment, nu doar vin.

Atât vinurile românești cât și cele internaționale s-au întâlnit în cadrul târgului Goodwine de la
Romexpo, cât și evenimentului viticon.

3
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

Factorii de macromediu relevanți în contextul pandemic actual:

Țînând cont de faptul că pandemia a afectat toate sectoarele de producție și distribuție, atât din
teritoriul României, cât și din străinătate, din ce în ce mai mulți producători au optat pentru
comercializarea produselor în mediul online. Anumite crame au fost închise vizitatorilor, producția
diminuată sau chiar oprită pentru diferite firme mici.

Vremea nefavorabilă, dar și efectele pandemiei care s-au evidențiat asupra viticulturii, au făcut ca în
acest an recolta să fie mai scăzută față de un an obișnuit. Cu toate acestea, vinul din strugurii
recoltați în 2020 va fi unul de calitate. Primăvara a început cât se poate de prost în multe crame din
România. Restricțiile de mobilitate din perioada martie-aprilie au survenit exact în momentul în
care în podgorii era cel mai mult de lucru. Vorbim despre tăieri și stropiri, fără de care
planta de viță-de-vie nu poate oferi o producție de calitate.

“Anul acesta este unul special, mai ales că am avut de trecut peste un obstacol pe care nimeni nu l-
a anticipat: pandemia de COVID-19. Atunci când aveam foarte mult de lucru în vie a apărut
problema cu forța de muncă. La lucrările din primăvară ne bazam pe zilieri, iar atunci oamenilor
le era frică să iasă din casă, să vină la muncă. Am reușit cu puțini oameni să facem toate lucrările
și să ținem podgoria în viață. Ulterior au apărut problemele cauzate de scăderea bruscă a
vânzărilor. Și la noi, dar și la multe alte crame a apărut incertitudinea zilei de mâine și ne-am pus
cu toții o mulțime de întrebări. Se vor vinde vinurile până la noua recoltă? Vom avea loc în cramă
pentru vinul nou? Vom reuși să plătim angajații și furnizorii? Cu greu am trecut peste aceste temeri
și am reușit să începem recoltarea strugurilor, iar prima concluzie este că vinul din acest an are o
calitate superioară altor ani” susține Doru Husarciuc, proprietarul Cramei Dealul Dorului.

2. Public-țintă (ținta de marketing)

Publicul țintă pentru piața vinurilor din România este unul variat, fiind alcătuit în primul rând din
populația cu vârsta de peste 18 ani. Principalele categorii de persoane sunt:

 Pasionații de vin, cu dorința de a testa cât mai multe arome și de a le compara calitatea
 Colecționarii
 Liderii de opinie si criticii din piaţa vinului

4
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

 Indivizii cu spirit național românesc și cu siguranța că produsele fabricate în țară sunt

potrivite pentru aceștia
 Formatorii de opinie: jurnalişti, experţi în gastronomie, influenceri
 Distribuitorii

3. Analiza comunicării anterioare, realizată cu același scop de diverse organizații

În perioada 28 septembrie – 4 noiembrie, Vinul.Ro, o revistă lunară despre vinuri&lifestyle

care reprezintă cea mai mare comunitate online de pasionaţi de vinuri, a demarat campania de
promovare a vinurilor roşii în 53 de restaurante din 6 oraşe ale ţării. Ca o noutate absolută, vinurile
au fost vândute nu doar la sticlă şi la pahar în localuri, ci şi pentru acasă, la preţuri cu discount
suplimentar.

Această campanie poartă numele de “Toamna în roşu” , fiind un eveniment din seria
“Anotimpurile” organizată de Vinul.Ro , alătuir de “Primăvară în rose” şi o “Vară în alb “.

Toate localurile partenere vor avea meniuri speciale cu vinurile înscrise în promoţie, iar în multe
dintre ele va fi prezent şi câte un somelier „de gardă” care va povesti clienţilor despre cum se
produce, consumă şi asociază gastronomic vinul roşu.

Pe meniurile “Toamnei în roşu” pot fi găsite anul acesta 19 vinuri roşii de la 11 producători şi
importatori de vinuri românești, și anume: Crama Oprişor, Cramele Recaş, Vinarte, Domeniile
Sâmbureşti, Budureasca, Crama Ceptura, Crama Purcari, Villa Vinea, Vincon Vrancea, Heinrig
Distribution şi Alma Tim Distribution).

“Toamna în roşu” a avut ca principale scopuri promovarea generică a consumului de vin, educarea
consumatorilor, poziţionarea superioară a vinului în mintea clienţilor, încurajarea stilului de viaţă
asociat acestui produs și încurajarea consumului de produse de la producătorii români .

4. Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Costul redus al fabricării producției  Puţina cunoaştere a vinului românesc pe
româneşti pieţele occidentale
 Specializarea teritorială  Prezenţa investitorilor străini, vinderea
 Tradiţia în prelucrarea domeniului viticol proprietatilor autohtone

5
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

 Introducerea comerţului electronic  Slaba putere de cumpărare a

 Costul redus al viilor faţă de ţările
membre UE
 Potenţialul ridicat al vinului românesc
 O gamă variată de vinuri si arome
 Soluri fertile, in special terra rossa
OPORTUNITĂȚI
 Cerere internă de vin puternică
 Posibilitatea de dezvoltare în fabricarea  Competiţia închisă din partea vinului
vinului prin noi tehnologii, aduse in
special din zona europeană
 Piaţa potenţială de 16 milioane de  Producție mai
locuitori (număr obținut în
recensământului din anul 2019)
 Îmbunătăţirea infrastructurii nationale.
consumatorului român
 Lipsa unui sistem de distribuție a
cunoştinţelor in domeniul viticol
 Lipsa investiţiilor in marketing si in
procesul de vânzare
 Absenţa cramelor furnizate în centre mici
şi medii
 Taxe mari pentru vinul importat
 Poziţia geografică periferică faţă de marile
centre din Europa
 Cultura consumului de vin artizanal (făcut
in casă), fără a fi comercializat
AMENINȚĂRI
bulgar, grecesc, turcesc, unguresc şi
moldovenesc
ieftină in alte ţări Est
urma (Ucraina, Republica Moldova)
 Forța de muncă specializată emigrează în
străinătate
 Salarii mai prospere în țările din Europa
vestică
 Interesul scăzut al investitorilor pentru
formarea profesională in sectorul viticol.

5. Identificarea problemei de comunicare – nevoia unui “consumer insight” puternic

și provocarea strategică

INSIGHT - un cuvânt pe care profesioniștii din marketing și publicitate îl aduc în discuție foarte
des. Nu este clar dacă fiecare înțelege același lucru, mai ales că el este evocat atât în procesele de
6
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

vânzare ale agențiilor de publicitate, ale firmelor de cercetare de piață, cât și în 'boardurile'
diverselor companii.

Insight-ul răspunde la întrebarea ”de ce?”, în acest caz încercăm să identificăm problema de
comunicare, astfel dorind să descoperim ce element lipsește în perspectiva unui consumer insight.

În acest moment, piața vinurilor din România, nu este una foarte dezvoltată în acest domeniu,

foarte multe persoane neștiind cu adevărat ce vinuri sunt produse la noi în țară, impactul pe care îl
poate avea cumpărarea unei singure sticle asupra afacerii locale și a economiei naționale.

De multe ori, companiile nu promovează corespunzător acest tip de produse, iar în magazinele
medii și mari găsim preponderent mărci de renume din străînătate.

Trebuie să ne dăm seama ce dorește cu adevărat consumatorul, cum putem să aducem informația cât
mai aproape de acesta.Cum se pot impulsiona vânzările de vin?

Vinul este încă o piaţă în dezvoltare dacă ne uităm la datele oficiale. În România se consumă 20 de
litri/capita pe an, în timp ce în Franţa, consumul este mai mult decât dublu. Băutorii de vin sunt şi
băutori de bere: 40% din cei care au băut vin în ultimele trei luni au declarat că beau şi bere, cu o
frecvenţă de 2-3 ori pe săptămână. Vinul şi berea înseamnă lucruri diferite pentru consumator.
Berea este percepută că o băutură pentru toată lumea şi toate ocaziile, cu un preţ convenabil. Vinul
este asociat deseori cu masă, dar şi cu ocaziile de sărbătoare. Principala barieră în a alege mai des
vinul în locul altor băuturi este lipsa de cunoaştere în ce priveşte potrivirea cu o anume ocazie sau
anumite feluri de mâncare.

II. DEFINIREA OBIECTIVELOR COMUNICĂRII

Pentru că o campanie de relații publice să aibă efectele dorite, ea trebuie să se bazeze pe

niște obiective de comunicare.

Obiectivele de comunicare stau la baza tuturor activităților de relații publice pe care le

inițiați în cadrul campaniei. Ele oferă:
· direcția mersului campaniei și cadrul acesteia
· instrumentele de evaluare finală a eficienței campaniei

Un obiectiv cheie de comunicare este de a motiva clienții să cumpere.

7
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

Obiectiv conativ: Influențarea comportamentului prin adaptarea consumatorului la produsele

romanești și la cumpărarea acestora

Obiectiv afectiv: naționalismul pus în evidență, respect pentru cultură și tradiție

Obiectiv cognitiv: un grad extins de notorietate și acoperire a pieței, creșterea conștientizării.

Ne dorim formarea unei campanii solide și eficiente, care să atragă pe termen lung consumatorul, o
campanie cu bazele puse pe inovație, optimism, spirit național și promovarea valorilor românești.

III. INSIGHT STRATEGIC ȘI CONȚINUTUL MESAJULUI (AXUL

COMUNICAȚIONAL)

1. Alcătuirea și caracterizarea publicului țintă (ținta comunicării)

Identificarea publicului țintă reprezintă una dintre cele mai importante aspecte din
strategia de marketing pentru conținut. Înaintea procesului de creare a conținutului, trebuie
să se definească și cunoască persoanele pentru care se realizează acesta.

Un conținut de calitate înaltă, care atinge rezultatele dorite, implică timp și efort.
Cunoașterea în detaliu a publicului țintă va conduce la o investiție rentabilă a energiei, fapt
care va garanta îndeplinirea obiectivelor pe care o afacere și le-a propus.

Pentru a se identifica clientul ideal al unei afaceri trebuie să se afle răspunsurile la

întrebări precum:

• Cine sunt clienții actuali? De ce au cumpărat de la noi?

• Care sunt datele demografice pe care aceștia le au în comun?
• Ce problemă sau nevoie rezolvă serviciile sau produsele oferite?
• Care este concurența?
• De ce consumatorii aleg o anumită firmă sau marcă în detrimentul alteia și care sunt
punctele forte ale acestora?
Publicul țintă pentru piața vinurilor din România este unul variat, fiind alcătuit în
primul rând din populația cu vârsta de peste 18 ani. Principalele categorii de persoane
sunt:

8
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

• Pasionații de vin, cu dorința de a testa cât mai multe arome și de a le compara

calitatea
• Colecționarii
• Liderii de opinie si criticii din piaţa vinului
• Indivizii cu spirit național românesc și cu siguranța că produsele fabricate în țară sunt
potrivite pentru aceștia
• Formatorii de opinie: jurnalişti, experţi în gastronomie, influenceri
• Distribuitorii

2. Identificarea insight-ului strategic

În ciuda realizării României, în 2019, a aproape 5 milioane de hectolitri de vin, poziționând-

o pe locul şase la nivel de UE în clasamentul celor mai mari producători de vin , piaţa locală este
necunoscută dincolo de graniţe, peste hotare ajungând doar 5% din producţia de vin. În acest
context se pune întrebarea: cum poate deveni vinul un brand de ţară?

Jean Valvis, proprietarul Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti susținea: Când cineva
consumă un produs nu consumă doar brandul, ci şi originea lui. Astefel brandul de vin se menţine
atractiv prin zonele viticole de cultivare cele mai apreciate.

Deși România este un mare producător de vinuri, depășind multe țări, nu este recunoscut de
mulţi consumatori drept un producătoare de vin. Această percepție s-a creat din ’89 s-a mizat pe
cantitate şi mai puţin pe calitate, fiind văzut ca un producător de vinuri ieftine, proaste calitativ.

Pentru a schimba această percepţie este nevoie de lansarea unor iniţiative pe piaţă, care să
aducă mai aproape consumatorii de producători. Aici putem vorbii în special de proiecte tip crame
butic, wine-barurile şi saloanele de vinuri prin care ne putem realiza scopul.

Pentru a apropia consumatorul de vinul românesc este nevoie să continuam să organizăm

evenimente ce au în centru degustările de vin. Precum evenimentele anterioare, care implicau
selecție, atât a producătorilor, cât și a vinurilor, care erau aduse în fața vizitatorilor, trebuie să
continuăm cu activități care să aibă ca scop educarea gustului pentru toate genurile de clienți și
consumatori .

9
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

Este foarte important să incercăm să readucem definitiv vinul pe masa românilor; să-l
ajutăm să-și redobândească locul și statutul său natural, pentru ca piața noastră să poată să se
dezvolte complet pe viitor.

In ceea ce privește profilul consumatorul, acesta este diversificat, există un nucleu solid de
consumatori inițiați, o clasă întreagă de consumatori care experimentează, care descoperă și
povestesc mai departe exisperiențele in materie de vinuri. Adevarata educatie a consumatorilor
români în materie de vinurise face in generatii, pentru ca ea porneste din familie, se dezvolta in
societate si se perfectioneaza prin studii aprofundate.

Pentru a asigura apropierea sigură de consumator și al convinge pe acesta este nevoie de

susținere unitară din partea producătorilor din România. Vorbim de o strategie comună, creativă şi
diferită. Avem soiuri deosebite (Crâmpoşie, Fetească Regală, Negru de Drăgăşani, Novac, Fetească
Neagră) cu care putem să creionăm o identitate naţională. Imaginea „vin mult, ieftin şi dulce“
trebuie disociată de imaginea României“.

3. Definirea axului comunicațional/ a conceptului de comunicare

Comunicarea de marketing este componentă mixului de marketing prin intermediul căreia

sunt transmise consumatorilor, utilizatorilor dar şi publicului larg informaţii referitoare la
caracteristicile produselor şi serviciilor oferite, mărcile promovate, evenimentele în care este
implicată organizaţia dar şi informaţii generale despre organizaţie.

Conceptul de comunicare este unul elaborat, piață vinurilor fiind un domeniu cu tradiție în
România, însă neexplorat la capacitate maximă. Mesajul transmis de această este
preponderent non-verbal, țintind consumatorul într-un mod senzorial, prin gust, miros și
culoare. Acești consumatori sunt adulți, cu spirit național și dorința de a reîntâlni gustul
românesc al produselor din copilărie.

10
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

IV. MIXUL DE COMUNICARE ȘI ELEMENTE DE CREAȚIE

1. Tehnici de comunicare propuse pentru campanie și detalierea activităților pentru

fiecare tehnică

a) Organizarea de târguri, expoziţii şi saloane specializate

Proiectul de promovare generica a consumului de vinuri se va intitula „ Bogățiile lui

Dionis” și va implicat prezentarea, semnalizarea si vanzarea in mod special a mai multor
vinuri rosii, atat la sticla, cat si la pahar, de la diferinți producători, pe perioada celor 21 de
zile ale evenimentului (15 ianuarie- 5 Februarie).

Vor fi implicate 10 localuri partenere, pentru care am creat afise si meniuri speciale,
cu rol în prezentarea și informarea despre vinurile înscrise în aceasta campanie. Printre
soiurile participante, se vor remarca „Feteasca neagra Caloian”, de la Cramele Oprisor și
„Samburel de Olt” de la Domeniile Samburesti.

Manifestarea va avea ca principale scopuri promovarea generica a consumului de

vin, educarea consumatorilor, pozitionarea superioara a vinului in mintea clientilor si
incurajarea stilului de viata asociat acestui produs.

b) Marca și ambalajul.

Ne dorim ca asociația să aibă o imagine care să poată fi reperată şi cunoscută ușor de

către public. Așadar am optat pentru un logo iconografic, care să fie distinctiv, uşor de
recunoscut şi de memorat, care să creeze identitate mărci şi să exprime personalitatea
acesteia.

Ambalajul este extrem de important deoarece joacă un rol semnificativ în procesul de

comunicare cu consumatorul. Ne dorim ca acesta să asigură protejarea conţinutului, să ofere
uşurinţă în utilizare, să atragă atenţiei consumatorului și să-l convingă pe acesta cu privire la
avantajul oferit.

c) Publicitatea

11
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

Ne propunem să folosim toate mediile publicitare de care dispunem, anume

televiziune, presa, internetul prin bloguri, platforme de socializare şi radioul. În vederea
realizării obiectivelor comunicaţionale stabilite, dorim să transmitem unui public numeros și
bine determinat, un mesaj căt se poate de clar , să-i încurajăm să consume vinurile romănești
de calitate superioară.

Prin eforturile depuse în mediile publicitare ne dorim să determinăm o creşterea a

numărului de clienţi și a indicelui de utilizare /consum a produsului românesc de către
clienţii actuali sau potențiali.

d) Promovarea vânzărilor

Intenționăm să încurajăm achizitionarea și consumul responsabil de vin și vom face

demersuri în această direcție. Ne propunem să organizăm degustări de vinuri, să închiriem
standuri, spații, echipamente (vitrine și alte pise de mobilier) și ecrane sau alte dispozitive
pentru promovarea vânzărilor. De asemenea dorim să organizăm și călătorii de informare
pentru experți în regiunile în care se produce vinul.

Ne propunem să organizăm diferite concursuri și jocuri promoționale, cum ar fi loteri

cu extrageri sau loteria de tipul “un câştigător în fiecare magazin”, dar și prime şi cadouri
promoţionale, cum ar fi seturi de pahare sau alte produse de marcă proprie.

2. Medii de comunicare propuse

Pentru campania propusă de noi, am decis că următoarele medii facilitează comunicarea:

 Televiziune (Spațiu publicitar sau apariții în cadrul emisiunilor)

 Radio
 Presă scrisă
 Rețele social media (Facebook, Instagram, Twitter, LinkedIn)
 Video advertising (Youtube)
 Conferințe și prezentări

12
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

 Târguri și expoziții

3. Calendarul activităților

1. Desfășurarea evenimentului „ Bogățiile lui Dionis”, în perioada 15 ianuarie- 5 Februarie,

în București

2. Organizarea de degustări de vinuri în perioada 6 februarie- 6 martie în localurile

partenere din București, Timișoara și Bacău

3. Desfășurarea concursului „Descoperă românia, cu vinul românesc”, în perioada 1

februarie- 30 iulie, unde se poate câștiga zilnic una dintre cele 300 de excursi la Alba-Iulia sau
Valea Prahovei.

4. Desfășurarea loteriei “un câştigător în fiecare magazin”, în perioada 1 august- 30

septembrie, organizat în magazine partenere, unde poți câștiga una dintre cele 50 de vinoteci puse
în joc

5. Organizarea călătoriilor de informare și educare a consumatorului în perioada 10-24

martie, unde vom vizita locuri cu istorie și unde se produce vinul de țară, precum Crama Oprisor,
Cramele Recas sau Crama Ştirbey.

6. Difuzarea pe parcursul întregului an în mediile Tv, radio și online a spoturilor publicitare

și a mesajului promoțional.

4. Elemente de creație

13
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

14
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

15
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

16
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

17
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

18
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

19
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

Bibliografie:

1. https://www.profm.ro/evenimente/toamna-in-rosu-singura-campanie-din-romania-de-
promovare-a-vinului-3854
2. https://www.artvertising.com.ro/ro/produse/strategie-brand/strategie-brand-cotnari
3. https://www.concursuri.biz/concurs-cotnari-vin-de-o-masina-castiga-o-masina-nissan-
pathfinder-10-masini-nissan-micra-si-120000-sticle-de-vin-cotnari/
4. https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/divertisment/topul-celor-mai-bune-100-de-vinuri-
din-lume-157363
5. https://www.europafm.ro/studiu-piata-de-bunuri-de-larg-consum-in-crestere/
6. https://supervinuri.agrointel.ro/2020/03/03/viticon-2020-evenimentul-a-reunit-peste-180-de-
viticultori-si-producatori-de-vin-interesati-de-noile-tehnologii-din-viticultura/
7. https://www.economica.net/vin-romania-stocuri-preturi-2019_176120.html
8. https://www.europafm.ro/studiu-piata-de-bunuri-de-larg-consum-in-crestere/
9. https://supervinuri.agrointel.ro/2020/03/03/viticon-2020-evenimentul-a-reunit-peste-180-de-
viticultori-si-producatori-de-vin-interesati-de-noile-tehnologii-din-viticultura/
10. https://www.horeca.ro/food-beverage/4104-6-greseli-in-marketingul-vinurilor.html
11. https://www.businessmagazin.ro/actualitate/schimbare-pe-piata-vinurilor-cine-este-
producatorul-roman-care-a-devenit-liderul-pietei-cu-afaceri-de-peste-38-mil-euro-anul-
trecut-18237353
12. https://www.wall-street.ro/tag/piata-vinului.html#gref
13. https://www.business-academy.ro/probleme-de-comunicare
14. https://www.scribd.com/doc/220532144/Conceptul-de-Comunicare
15. http://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/Curs_Comunicare_in_AP.pdf
16. https://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/CONCEPTUL-DE-
COMUNICARE52418.php
17. http://aman.ro/betawp/wp-content/uploads/ebook/snspa/Teoria-comunicarii.pdf
18. https://www.trendshrb.ro/bartrender/vinul-nu-s-intors-inca-pe-masa-romanilor/
19. https://www.provin.ro/2013/07/22/despre-vinul-romanesc-in-10-intrebari-cu-dna-mihaela-
tyrel-de-poix-partea-i/#.X9XidNgzZPY
20. http://store.ectap.ro/articole/928_ro.pdf

20
Academia de Studii Economice
Facultatea de Marketing
Seria B, grupa 1728

21. https://www.zf.ro/in-cautarea-brandului-de-tara/cautarea-brandului-tara-romania-unul-
dintre-cei-mari-producatori-vin-ue-totusi-consumatorii-europeni-au-auzit-vinurile-
romanesti-recunoastere-internationala-posibila-primul-pas-facut-interior-18701381
22. https://www.livecom.ro/articole-si-noutati/cum-se-identifica-publicul-tinta
23. https://www.stiucum.com/marketing/marketing-general/Strategia-comunicarii-in-
marke34567.php
24. https://www.onvpv.ro/ro/content/competente-obiective
25. https://www.scribd.com/document/72712369/Plan-de-Marketing-International-Vinul
26. https://andreivocila.com/2010/08/01/tutorial-obiective-de-comunicare/

21