Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE „CAROL DAVILA” – BUCURESTI

FACULTATEA DE MOASE SI ASISTENTA MEDICALA


- METODOLOGIA CERCETARII –

1. Curba de distributie:
a. reprezinta diferenta dintre valoarea maxima si cea minima
b. se realizeaza in functie de raport procentual între abaterea standard şi valoarea medie a
şirului de valori
c. indica distributia datelor: normala/asimetrica
d. este de fapt abaterea standard
e. nu reprezinta o masura a dispersiei

2. Despre variabile, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu o exceptie:


a. se definesc ca orice calitate, caracteristică sau constituent al unei persoane sau lucru,
care poate fi evaluata la nivelul unei populatii
b. pot fi cantitative sau calitative
c. toată cercetarea medicală se bazeaza pe studiul relaţiilor dintre variabile
d. cercetătorii medicali sunt interesaţi de studierea asociaţiilor dintre variabile dar nu si a
diferenţelor dintre variabile
e. variabilele cantitative pot fi continue sau discrete

3. Studiul caz-control:
a. pot determina cauzalitatea, sunt utile prin definiţie pentru o singură boală
b. necesita un numar relativ mare de pacienti
c. nu se poate folosi in bolile rare
d. permit calculul direct al incidentei
e. investigheaza un singur factor de risc

4. Investigatorii dintr-o institutie au remarcat ca un mic numar de pacienti tratati printr-o


metoda alternativa (complementara) manifesta o evolutie mai buna decat cea asteptata.
Este vorba despre:
a. un studiu corelational
b. un studiu transversal
c. o prezentare de serie de cazuri
d. un studiu caz-control
e. este un studiu de cohorta
5. Despre riscul relativ sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu o exceptie:
a. este o masura a asocierii intre un factor de risc si aparitia bolii
b. e calculeaza raportul dintre riscul la “expusi” si la “neexpusi”
c. risc relativ = 1 semnifica risc identic in ambele grupuri
d. riscul relativ < 1 semnifica risc mai mare la expusi - posibil factor de risc
e. riscul relativ se determina folosind tabelul de contingenta 2x2

6. Good Clinical Practice:


a. cel mai important si complet set de reguli in studiile clinice, valabil la nivel
international
b. studiile de faza 1 se fac pe pacienti voluntari
c. studiile de faza 2 utilizeaza lot martor
d. studiile de faza 3 au loc dupa autorizarea medicamentului
e. studiile de faza 4 sunt studii de farmacocinetica

7. Despre cercetarea stiintifica medicala sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu o


exceptie:
a. depisteaza corelaţiile dintre starea de sănătate/boală şi factorii de risc
b. evalueaza mecanismele prin care se produc bolile si complicatiile acestora
c. găsirea tratamentului sau a unor masuri profilactice eficiente
d. se realizeaza prin cautare, investigatie, experimente
e. da intotdeauna un raspuns definitiv problemelor studiate

8. Cercetarea calitativa:
a. rezulta date calitative care se supun regulilor statistice
b. analiza calitativa aplicata se refera la situatia in care este analizata o anumitǎ temǎ
importantǎ şi actualǎ
c. analiza calitativa este comparativa atunci cand se compara informatii/date obtinute de
la diferite persoane, entitǎţi/firme etc.
d. analiza calitativa exploratorie nu permite studierea cauzalitatii si compararea
grupurilor
e. analiza calitativa descriptiva nu permite evaluarea legaturilor existente
9. Triunghiul cercetarii in domeniul sanatatii cuprinde urmatoarele, cu o exceptie:
a. cercetarea biomedicala
b. cercetarea aplicata
c. trei categorii de cercetare interconectate operational
d. cercetarea serviciilor de sanatate
e. cercetarea comportamentala

10. Valoarea p:
a. se foloseste doar atunci cand 2 esantioane au medii diferite
b. nu reprezinta o masura a probabilitatii
c. valoarea este cuprinsa intre 0 si 1
d. dacă valoarea p este mare, concluzia este că diferenţa are şanse mici să fie provocată
de eşantionarea aleatorie putându-se conchide că populaţiile au medii diferite
e. marimea esantionului nu conteaza in calcularea valorii p

11. Statistica analitica:


a. compara între ele grupuri de persoane pentru a determina dacă riscul de boală este
diferit la persoanele expuse faţă de cele neexpuse factorului de interes
b. pornesc de la o ipoteza pe care încearcă să o verifice stabilind relaţia de cauzalitate
între factorul de interes şi efect
c. incearca sa determine rolul posibil al unuia sau mai multor factori in etiologia si
tratamentul unei boli
d. primele 3 variante de raspuns sunt corecte
e. nici una din cele 3 variante de raspuns nu sunt corecte

12. Prezentarea unei serii de cazuri:


a. cazuri similare, particulare de boala, motivand ipoteza cauzala
b. incearca emiterea unor concluzii care sa se poate generaliza
c. sunt mai rar folosite pentru descrierea caracteristicilor clinice
d. permit aprecierea frecventei bolii
e. nu permit analiza statistica a datelor
13. Studiile analitice pot fi:
a. caz-control
b. de cohorta
c. randomizate, controlate
d. de echivalenta terapeutica
e. toate cele de mai sus

14. Reproductibilitatea unui test de diagnostic:


a. inter-observaţională = similitudinea interpretării testului de către doi observatori
diferiţi
b. intra-observaţională = similitudinea interpretării testului de către acelaşi cercetător la
intervale diferite de timp

c. se stabileste prin studii epidemiologice privind strategia de diagnostic


d. evaluarea performatei testului de realizeaza prin determinarea sensibilitatii si
specificitatii
e. toate cele de mai sus

15. In legatura cu produsul medicamentos de investigat intr-un studiu clinic, urmatoarele


sunt adevarate cu o exceptie:
a. forma farmaceutica a unei substante active noi
b. produsele care au deja autorizatie de punere pe piata dar care sunt utilizate intr-o forma
farmaceutica noua
c. nu sunt incluse substantele active utilizate pentru o indicatie terapeutica noua
d. produsele care au deja autorizatie de punere pe piata dar care sunt utilizate intr-o
combinatie noua
e. produse cu o forma farmaceutica diferita fata de cea aprobata

16. In legatura cu consimtamantul informat:


a. odata intrat in studiu, pacientul nu se mai poate retrage
b. subiectul nu trebuie constrans sau influentat incorect pentru a participa la studiu
c. informatia furnizata trebuie sa fie intr-un limbaj medical corect
d. formularul trebuie completat, semnat si datat inaintea inceperii sau oricand in timpul
studiului
e. subiectul nu poate adresa intrebari cu privire la avantajele studiului
17. Avantajele studiului de cohorta sunt:
a. au validitate bună
b. oferă cele mai bune informaţii despre cauzalitate
c. permit obţinerea ratelor de incidenţă
d. pot urmari direct modul de actiune al factorului de risc
e. toate cele de mai sus

18. In legatura cu performantele unui test de diagnostic:


a. cu cât limita de cut-off al unui test de diagnostic este mai jos, cu atât mai mare va fi
numărul bolnavilor identificaţi, dar cu atât mai mare va fi şi numărul numărul fals
pozitivilor
b. valoarea predictiva negativa se calculeaza prin raportul dintre numărul de bolnavi cu
teste pozitive şi totalul persoanelor cu teste pozitive
c. valoarea predictiva negativa reprezinta probabilitatea ca o persoană cu test pozitiv să
fie indemnă de boală
d. valoarea predictiva pozitiva reprezinta proporţia persoanelor adevărat indemne de
boală din totalul celor cu teste negative
e. cu cât limita de cut-off al unui test de diagnostic este mai mare, cu atât numarul
bolnavilor identificati este mai mare

19. In legatura cu grupul martor sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu o exceptie:


a. este placebo atunci cand studiul compara 1/mai multe tratamente active cu placebo
b. pacientii sunt repartizati doar prin randomizare pentru a elimina subiectivitatea
c. este activ atunci cand compara intre ele 2/mai multe tratamente care contin diferite
substante active
d. poate fi fara tratament
e. repartizarea subiectilor in studiu poate fi facuta si prin stratificare

20. Studiile clinice randomizate, controlate:


a. evaluarea eficacităţii unui produs farmaceutic
b. evaluarea unor proceduri diagnostice
c. compararea unui medicament nou doar cu un tratament placebo
d. analizeaza o singura variabila
e. nu studiaza reactiile adverse
21. Eficacitatea:
a. poate fi masurata doar prin parametri subiectivi
b. poate fi masurata doar prin parametri obiectivi
c. se refera la capacitatea unui medicament de a realiza un efect clinic
d. e totuna cu eficienta
e. nu poate fi cuantificata prin utilizarea unor scale

22. Pentru o buna desfasurare a unui studiu clinic sunt necesare:


a. un protocol
b. aprobarea Agentiei Nationale a Medicamentului
c. aprobarea Comisiei de Etica
d. auditarea periodica de catre Agentia Nationala a Medicamentului
e. toate cele de mai sus

23. Sunt studii analitice urmatoarele, cu o exceptie:


a. de echivalenta terapeutica si farmaceutica
b. clinice randomizate, controlate
c. cross-sectional
d. caz-control
e. epidemiologice privind strategia de diagnostic

24. Masurarea dispersiei in statistica descriptiva se poate face prin:


a. medie aritmetica
b. mediana
c. modul
d. curba de distributie
e. tabel de frecventa

25. Studiile transversale:


a. masoara separat expunerea la factori de risc si efect
b. realizează o secţiune în morbiditatea sau mortalitatea unei populaţii la un moment dat
c. stabilesc incidenta unei boli
d. permit deducerea relatiei cauza-efect
e. necesita un timp lun de efectuare
26. Etapele unui studiu transversal sunt:
a. definirea problemei luată în studiu
b. stabilirea populaţiei căreia i se adresează
c. prelucrarea şi analiza datelor permite aprecierea prevalenţei bolii
d. interpretarea datelor, ţinând cont de posibile bias-uri
e. toate cele de mai sus

27. Statistica:
a. ramură a matematicii, care permite aprecierea unor parametri populaţionali prin studiul
unui număr mare de elemente ale populaţiei în studiu
b. esantionul de pacienti studiati este extras la intamplare
c. calculele statistice extrapoleaza de la esantion la populatie
d. diferenţe importante sunt rareori mascate de variabilitatea biologică şi/sau imprecizia
experimentală
e. tragem concluzii cât mai valide din cantităţi nelimitate de date

28. Responsabilitatile investigatorului intr-un studiu clinic:


a. Sa obtina, sa inregistreze si sa transmita corect informatiile obtinute in cursul studiului
b. Sa respecte protocolul aprobat
c. Sa anunte in timp util evenimentele adverse
d. Sa permita inspectia autoritatilor legale
e. Toate cele de mai sus

3.

29. Sensibilitatea unui test diagnostic:


a. se calculeaza prin raportul dintre nr pacienti fara boala cu test negativ si nr total de
pacienti fara boala
b. se calculeaza prin raportul dintre nr pacienti bolnavi cu test pozitiv si nr total de
pacienti bolnavi
c. reprezinta probabilitatea ca un test sa fie negativ la pacientii fara boala
d. poate fi 100% concomitant cu specificitate 100%
e. indica capacitatea testului de a identifica persoanele fara boală
30. Cercetarea empirica:
a. este similara cercetarii teoretice
b. este doar calitativa
c. este doar cantitativa
d. se bazeaza pe observarea directa a realitatii
e. nu se bazeaza pe concepte şi modele teoretice

31. Despre statistica interferentiala sunt adevarate urmatoarele, cu o exceptie:


a. testeaza semnificatia statistica
b. principalele metode sunt calculul valorii p si a intervalului de incredere
c. este o varianta a statisticii descriptive
d. evalueaza posibilitatea ca rezultatele obţinute prin studiul unui eşantion să fie datorate
întâmplării – incertitudine statistica
e. ne ajută să apreciem în ce măsură rezultatele obtinute se pot aplica populaţiei generale

32. Incidenta:
a. măsoară frecvenţa cu care un eveniment (boală) apare în populaţie într-o perioadă de
timp
b. include cazurile preexistente
c. nu este obligatorie mentionarea perioadei de timp
d. exemplu: 2% din populatie are diabet
e. este similara cu prevalenta

33. Sursele secundare din care pot fi culese datele in cercetarea cantitativa sunt:
a. experiment
b. interviu
c. observatii
d. publicatii
e. chestionar

34. Despre studiile descriptive sunt adevarate urmatoarele, cu o exceptie:


a. descrierea unui fenomen de sănătate/boală în interiorul unei populaţii
b. elaboreaza modele de distribuţie a bolii respective
c. incearca sa determine rolul posibil al unuia sau mai multor factori in etiologia si
tratamentul unei boli
d. analizează frecvenţa şi evoluţia unei boli
e. nu încearcă să analizeze legăturile dintre expunere şi efect

35. Variabilele calitative pot fi, cu o exceptie:


a. Nominale
b. Continue
c. Nominale ordonate (ordinale)
d. Binare
e. Clasificari privind eficienţa unui tratament: slabă, bună, foarte bună

36. Complianta in studiile clinice se refera la:


a. aderenta subiectilor la tratamentul prescris
b. aderenta investigatorului la protocolul de studiu
c. aderenta sponsorului la legislatie precum si la responsabilitatile si cerintele fiecarui
studiu
d. o masura ce determina calitatea studiului
e. toate cele de mai sus

37. Masurarea tendintei centrale in statistica descriptiva se poate face prin:


a. amplitudine
b. modul
c. abatere standard
d. coeficient de variatie
e. curba de distributie

38. Studiile corelationale:


a. costisitoare si dificil de realizat
b. compară frecvenţa unui factor de risc cu prevalenţa/incidenţa unei boli secundare
acţiunii factorului de risc
c. factorul “confuzie” poate fi controlat
d. compararea se face intre diverse tari la interval de timp diferite
e. comparare se face la acelasi interval de timp in cadrul populatiei unei ţări
39. Despre studiul caz-control sunt adevarate urmatoarele, cu o exceptie:
a. studiaza o singura boala dar mai multi factori de risc
b. pot fi prospective sau retrospective
c. factorii de risc sunt cunoscuti
d. se calculeaza odds ratio (OR), care indică de câte ori şansa de expunere este mai mare
la bolnavi decât la martori
e. sunt studii longitudinale

40. Despre studiul de cohorta sunt adevarate urmatoarele:


a. reprezintă forma cea mai riguroasă de studiu epidemiologic
b. demonstreaza importanţa unui factor în etiologia unei îmbolnăviri, prin stabilirea unor
legături semnificative statistic
c. pacientii sunt impartiti in 2 loturi: cu si fara expunere la factorul de risc
d. poate fi prospectiv, retrospectiv sau ambidirectional
e. toate variantele sunt adevarate

41. Studiile clinice randomizate, controlate:


a. criteriile de excludere nu au legatura cu etica medicala
b. metoda “simplu-orb” se foloseste atunci cand efectul poate fi inregistrat obiectiv
c. randomizarea nu asigura posibilitatea de comparare a loturilor
d. pentru analiza semnificatiei statistice se apelează la calculul lui chi2, şi la regresie
e. participantii la studiu nu isi exprima acordul scris

42. Despre performantele unui test diagnostic:


a. sensibilitatea reprezinta precizia cu care un test identifică corect persoanele care nu au
boală
b. specificitatea reprezinta capacitatea testului de a identifica persoanele cu boală
c. sensibilitatea indica proporţia de subiecţi cu test negativ din totalul celor indemni de
boală
d. specificitatea indica proporţia de subiecţi cu test negativ din totalul celor indemni de
boală
e. sensibilitatea este intotdeauna identica cu specificitatea

43. Despre studiile de echivalenta terapeutica si farmaceutica sunt adevarate urmatoarele,


cu o exceptie:
a. compara performanţele produsului multisursă (produs generic) cu cele ale unui produs
medicamentos de referinţă (inovator - cu brevet)
b.sunt de tip încrucişat (subiectul este propriul martor)
c. nu este nevoie de timp liber intre cele doua administrari
d. parametrii farmacocinetici sunt apreciati prin compararea curbelor concentratie-timp
pentru cele doua medicamente
e. se păstrează aceiaşi posologie a medicamentelor pentru toţi subiecţii

44. Protocolul unui studiu clinic include urmatoarele, cu o exceptie:


a. obiectivul
b. descrierea tratamentului si populatia careia i se adreseaza
c. metoda statistica folosita pentru a analiza datele privind eficacitatea si siguranta
d. modalitatea de colectare si raportare a datelor
e. brosura investigatorului

45. Studiile transversale:


a. sunt costisitoare si necesita un timp indelungat
b. factorii de confuzie nu pot fi controlati
c. se pot folosi si in boli rare, indiferent de marimea lotului
d. reprezinta primul pas in cercetarea unei epidemii de cauze necunoscute
e. sunt studii longitudinale

46. Declaratia de la Helsinki din 1964:


a. ghid cu recomandari pentru medicii implicati in cercetarea biomedicala pe subiecti umani si
animale de laborator
b. cercetarea trebuie realizata numai dupa ce riscurile au fost evaluate in comparatie cu
beneficiile asteptate
c. interesele societatii trebuie puse inaintea intereselor subiectului
d. nu include elemente de recomandare privind confidentialitatea
e. nu pot intra in studiu pacientii care nu isi pot exprima acordul

22. Studii descriptive colective sunt:


a. studii corelationale
b. studii transversale
c. studii analitice
d. seria de cazuri cu controale din literatura
d. doar primele doua raspunsuri sunt corecte
48. Studiile de faza 1:
a. se realizeaza pe pacienti voluntari
b. sunt cu lot martor
c. studiu de evaluare preliminara a eficacitatii si sigurantei
d. studii de farmacocinetica si siguranta
e. se realizeaza dupa autorizarea medicamentului

49. Dezavantajele studiului de cohorta sunt urmatoarele, cu o exceptie:


a. sunt complexe din punct de vedere conceptual
b. statusul de expus se poate modifica în timpul studiului
c. urmărirea pe termen lung este dificilă în boli cu perioadă de latenţă lungă
d. urmărirea defectuoasă poate genera pierderi de cazuri
e. necesita un număr mare de subiecţi

50. Tratamentul intr-un studiu clinic poate fi secventiat:


a. Paralel: subiectii primesc unul dintre tratamente pentru o perioada definita
b. Incrucisat: subiectii primesc mai mult de 1 tratament, fiecare dintre tratamente pentru o
perioada definita – washout
c. De supravietuire: subiectii continua tratamentul pana la aparitia unui eveniment definit
in protocol
d. Toate cele de mai sus
e. nici un raspuns nu este corect

S-ar putea să vă placă și