Nota 123

Setarea limitelor de alarmă Ref.doc.
MI 123 - NOTĂ TEHNICĂ
Setarea limitelor de alarmă

ing.Micu Augustin, ing. Popescu Carmen
Rezumat
Vibraţiile reprezintă cheia determinării stării de funcţionare a utilajelor dinamice. Programele de
monitorizare a utilajelor folosesc această relaţie pentru a determina când o maşină se află în stare normal de
funcţionare şi când nu. Prin urmare, pentru fiecare punct de măsurare a vibraţiilor în parte trebuie stabilit un
nivel de alarmă cât mai exact. Şi desigur, ne punem firesc întrebarea: „Cum se determină nivelul corect de
alarmă şi ce tip de alarmă ar trebui să utilizăm?
 Limite fixe de alarmă stabilite în conformitate cu standarde ca ISO, NEMA, API sau ANSI
 Limite de alarmă procentuale calculate pe baza modificării nivelului de vibraţie de la o măsurătoare la
alta, în acelaşi punct de măsurare, pe aceeaşi direcţie, în aceleaşi condiţii de funcţionare.
 Tendinţele de evoluţie în timp
 Alarme în bandă îngustă
 Limite de alarmă stabilite statistic pentru fiecare de punct, lagăr, utilaj, direcţie sau clasă de utilaje.
Aşadar, să analizăm pe rând diferite metodele de stabilire a limitelor de alarmă şi să determinăm cele mai
bune tehnici pentru evaluarea datelor colectate în procesul de monitorizare a vibraţiilor.
Cum ne afectează prelucrarea incorectă a datelor?

În mod evident, prelucrarea greşită a datelor va conduce la obţinerea unor rezultate eronate, ceea ce
înseamnă o diagnosticare defectuoasă şi reparaţii inadecvate, deci cheltuieli inutile sau lipsă completă de
acţiune, ceea ce este la fel de rău.
Performanţele unui sistem pot fi măsurate, evaluate şi revizuite până când acesta atinge rezultatul dorit.
În ceea ce priveşte monitorizarea vibraţie, pot apărea erori din cauza ratării unor informaţii. Există, de
fapt, două moduri de a pierde informaţii.
În primul rând, sistemul de întreţinere nu recunoaşte utilajul care necesită reparaţii. Acesta nu va fi
reparat la timp şi se va avaria neaşteptat, determinând astfel reparaţii neplanificate, timpii morţi de producţie
şi costuri de întreţinere nejustificate.
Acest tip de întreţinere defectuoasă evidentă se datorează faptului că informaţiile despre starea tehnică a
utilajului nu au fost folosite corespunzător pentru configurarea sistemului de monitorizare, astfel încât acesta
să recunoască din stadii incipiente problemele utilajului în discuţie. Toate informaţiile colectate permit
departamentelor de întreţinere să planifice şi să execute reparaţiile necesare înainte de avarierea iminentă a
utilajului.
Al doilea mod în care se pot pierde informaţiile este mult mai greu de identificat şi apare atunci când o
maşină care nu are nevoie de reparaţii este scoasă din circuitul productiv şi reparată. Costurile asociate
acestei acţiuni includ pierderile de producţie, aprovizionarea cu piese de schimb, echipamentele necesare
intervenţiilor, precum şi manopera de întreţinere. În asemenea situaţii, managerii de întreţinere trebuie să
prioritizeze toate acțiunile de reparaţii şi să le planifice, fără a şti care probleme sunt reale şi care imaginare.
De vreme ce sistemul de monitorizare nu este corect configurat pentru a recunoaşte maşinile aflate în
stare de alarmă, numărul de utilaje reparate nejustificat continuă să crească.
Prin urmare, singura decizie responsabilă pentru soluţionarea ambelor tipuri de pierderi de
informaţii constă în stabilirea corectă a nivelului de alarmă pentru fiecare punct de măsurare în parte.
Este foarte important de reţinut faptul că setarea eronată a nivelelor de alarmă conduce, în mod inevitabil, nu
numai la supraîncărcarea analiştilor, ci şi la creşterea numărului de reparaţii nejustificate. Prin urmare, având
la dispoziţie unelte puternice de a efectua mentenanţa utilajelor la cel mai înalt nivel, există totuşi riscul de
eroare umană, care conduce la rezultate nedorite şi la eşuarea programului de mentenanţă.
Intră în atribuţiile managerilor de mentenanţă de a dezvolta un sistem puternic de prelucrare a datelor,
care să vină în sprijinul analiştilor de vibraţii. Acest sistem trebuie să aibă capacitatea de procesare a datelor
cu o marjă de eroare acceptabilă, stabilită de către management. În acest sens, managerii trebuie să ia în
considerare natura datelor monitorizate, caracteristicile cheie ale datelor măsurate, modelele de distribuţie a
datelor şi setarea corectă a nivelului de alarmă pentru fiecare punct de măsurare a vibraţiilor în parte.
MOBIL I NDUSTRIAL AG - @ 2014 1

Ref.doc. MI 123 - NOTĂ TEHNICĂ Setarea limitelor de alarmă
Natura datelor
"Este important să înţelegem ce putem face, înainte de a învăţa să evaluăm cât de bine am făcut acest
lucru."
Exploratory Data Analysis by J. W. Tukey
Deoarece numărul de utilaje incluse, de obicei, în programele de monitorizare este foarte mare, atunci
cantitatea de date colectate, care trebuie prelucrate poate fi copleşitoare. Menirea analiştilor este aceea de a
extrage informaţii semnificative referitoare la starea de funcţionare a utilajelor din multitudinea de date brute
colectate. această grămadă de date brute. Prin urmare vom folosi metode statistice pentru evaluarea calităţii
datelor referitoare la vibraţii şi a ratei de alarme false.
Nu este nevoie să utilizaţi alarme statistice pentru ca evaluarea statistică a măsurătorilor de vibraţii să fie
valabilă. Manualul de Calitate al Western Electric Statistical defineşte un proces ca fiind „orice sistem de
cauze; orice combinaţie de condiţii care conlucrează pentru a produce un rezultat.” Orice maşină poate fi
considerată un proces în sine. Rezultatele şi efectele produse în urma funcţionării unei maşini sunt lucru
mecanic util, căldură, zgomot şi vibraţii. Fiecare proces poate fi considerat un indicator cheie al stării de
funcţionare a unei maşini.
În statistică se defineşte populaţia ca fiind o colecţie completă de indivizi, obiecte sau date numerice
obţinute prin măsurători, ale cărei proprietăţi trebuie analizate. Toate informaţiile referitoare la vibraţii,
colectate în timp real într-un singur punct de măsurare, ar putea fi un exemplu de populaţie.
Monitorizarea tuturor populaţiilor de date prezintă două probleme:
1. costuri excesive cu colectarea continuă și evaluarea datelor
2. volumul mare de date creşte numărul de oportunităţi de eroare.
Un sistem mai simplu de monitorizare foloseşte eşantionarea datelor pentru a prezice caracteristicile
întregii populaţii de date. Atâta timp cât eşantioanele rămân reprezentative pentru populaţia dată, se pot face
predicţii exacte.
Şansele de a înţelege complet informaţiile provenite dintr-o mare cantitate de date brute sunt minime sau
practic inexistente. Prin urmare, este nevoie de un sistem care poate să rezume datele primare. Acest sistem
trebuie să se bazeze pe diferitele caracteristici ale datelor brute. Prima caracteristică de acest fel, ar fi media
aritmetică, care este prin definiţie suma acestor date împărţită la numărul datelor. Conceptul de mediere a
datelor este cunoscut şi folosit intens în medierea măsurătorilor de vibraţii, în vederea obţinerii rezultatelor.
n
x i
x  M x   i 1
n
O a doua caracteristică a datelor brute este varianţa acestora. Aceasta este o măsură a dispersiei sau
răspândirii datelor. Varianţa descrie gradul în care un grup de numere este dispersat în media acestora.
Varianţa sau dispersia se calculează cu formula:
n
2
x i
V x   i 1
 M 2 x 
n
Cu alte cuvinte dispersia reprezintă diferenţa dintre media pătratelor şi pătratul mediei.
O mai bună măsură a dispersiei derivă din rădăcina medie pătrată a varianţei. Această a treia
caracteristică se numeşte abatere sau deviaţie standard şi se poate calcula cu formula:
n n
 x 
2 2
x i i x
 x  V x   i 1
 M 2  x  , adică  x  i 1
n n
Sau, putem spune că varianţa(dispersia) este pătratul abaterii medii pătratice, adică V x    x2 .
Unităţile asociate deviaţiei standard sunt la fel ca şi unitățile de măsură ale datelor. Acest lucru face
deviaţia standard mai uşor de raportat la datele primare și la medii. O deviaţie standard dispune de câteva
proprietăţi interesante. În primul rând, pentru orice serie de distribuţie, fracţiunea de date situată la cel mult k
unităţi de deviaţie standard faţă de medie este cel puţin 100 × 1 − , unde k este un număr pozitiv
2 MOBIL INDUSTRIAL AG - @ 2014

Setarea limitelor de alarmă Ref.doc. MI 123 - NOTĂ TEHNICĂ
oarecare mai mare ca 1. Prin urmare, cel puţin 88,88% dintre numerele din orice bază de date brute se vor
încadra în k=3 deviaţii standard faţă de media aritmetică. A doua proprietate se aplică datelor primare cu
distribuţie normală. O distribuţie normală se produce atunci când apar numere aleatoare între limite.
Dispersia datelor este redusă printr-o distribuţie normală a datelor. Rezultatul este acesta: 99,74% din
numerele dintr-o bază de date primare cu distribuţie normală se încadrează în 3 deviaţii standard de la media
aritmetică.
O a patra caracteristică a datelor brute este coeficientul de variație, care se obţine prin împărţirea
deviaţiei standard a unei populaţii la media sa aritmetică. Coeficientul de variație este o statistică relativă a
dispersiei şi se foloseşte la compararea dispersiei diferitelor variabile (caracteristici). Coeficientul de variație
ne arată când dispersia datelor primare este mare în raport cu media aritmetică.
x 
v sau, mai des folosit v   100 (exprimat procentual)
M x  x
Un coeficient care se apropie de 0 arată lipsa variaţiei, colectivitatea fiind alcătuită din termeni foarte
omogeni. Daca v = 0, termenii seriei sunt egali între ei.
Din statistica experimentală s-a preluat aprecierea următoare: dacă v este până în 35%, se consideră că
intensitatea variaţiei este redusă, colectivitatea este omogenă şi în consecinţă media este reprezentativă. Cu
cât se depăşeşte pragul de 35%, cu atât intensitatea variaţiei creşte, iar colectivitatea este mai eterogenă. În
aceste condiţii, media tinde să fie o mărime nereprezentativă.
Dacă v > 50% variaţia caracteristicii este foarte mare, colectivitatea nu este omogenă, media nu este
reprezentativă; este necesară regruparea datelor.
În practica măsurării vibraţiilor se apelează adesea la evaluarea statistică a datelor. De pildă, în urma unor
studii statistice, pentru a specifica limitele zonelor de evaluare, standardele clasifică utilajele în mai multe
clase. Astfel, ISO 10816-1 şi ISO 2372 oferă recomandări generale pentru valorile limitelor zonelor de
evaluare. Maşinile sunt clasificate în patru clase, în funcţie de tip şi putere nominală, astfel:
 Clasa I: Părţi individuale ale motoarelor sau maşinilor, conectate integral la întreaga maşină în starea sa
normală de operare. (Motoarele electrice până la 15 kW sunt exemple tipice pentru maşinile din această
categorie).
 Clasa II: Maşini de mărime medie (tipic motoare electrice cu putere între 15 şi 75 kW), fără fundaţii
speciale, motoare cu ardere internă montate rigid sau maşini (până la 300 kW) pe fundaţii speciale.
 Clasa III: Maşini motoare şi alte maşini cu mase în rotaţie montate pe fundaţii rigide şi grele, care sunt
relativ rigide în direcţia măsurării vibraţiilor.
 Clasa IV: Maşini motoare şi alte maşini cu mase în rotaţie, montate pe fundaţii relativ slabe în direcţia
măsurării vibraţiilor (de exemplu turbogeneratoarele şi turbinele de gaz cu puteri de ieşire mai mari de
10 MW).
Se observă din tabelul de mai jos cum, în funcţie de clasă şi de nivelul de vibraţie, funcţionarea unui utilaj
poate fi bună, satisfăcătoare, nesatisfăcătoare sau inacceptabilă.
Viteza de vibraţie
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV
mm/s, RMS
0,28
0,45 Bună
Bună
0,71 Bună
Bună
1,12
Satisfăcătoare
1,80
Satisfăcătoare
2,80
Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare
4,50
Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare
7,10
Nesatisfăcătoare
11,2
Nesatisfăcătoare
18 Inacceptabilă
Inacceptabilă
28 Inacceptabilă
Inacceptabilă
45

Standardul oferă apoi recomandări pentru limitele zonelor de evaluare, în funcţie de clasificarea maşinii.
Standardul ISO 10816 conţine părţi adiţionale pentru tipuri specifice de maşini, partea I aplicându-se
doar utilajelor neacoperite de către aceste părţi adiţionale. Astfel, pentru evaluarea vibraţiilor bandă largă
pentru maşini industriale cu putere nominală peste 15 kW şi turaţii nominale între 120 RPM şi 15000 RPM
(ISO 10816/3-1998) recomandă un alt mod de clasificare şi alte limite pentru zonele de apreciere.
De asemenea, există şi Diagrama Entek IRD de apreciere a severităţii vibraţiilor utilajelor dinamice, la
care apelează specialiştii de 30 de ani pentru stabilirea nivelelor de alarmă.
O altă metodă de stabilire a nivelului de alarmă constă în monitorizarea variaţiei procentului de creştere a
nivelului total de alarmă cu peste 50%.
În cele din urmă, unii analişti utilizează alarmele generate statistic. Inconvenientul, însă, în acest caz
constă în faptul că cei mai mulţi dintre ei nu reuşesc să înţeleagă pe deplin metodele statistice de lucru, deci
rezultatele pe care le obţin vor fi eronate.
Vom încerca, în continuare să stabilim statistic nivelele corecte de alarmă pentru o pompă. Figura 1
conţine 15 măsurători de vibraţii obţinute în punctul H03 al pompei respective. Valoarea medie şi valoarea
totală a vitezei de vibraţie colectate în punctul H03, la diferite date calendaristice, sunt reprezentate grafic în
verde şi respectiv albastru.
Pompă - H03
5
4
mm/s
0
8/6/2011
6/9/2011
3/9/2012
25/4/2011
12/7/2011
4/10/2011
17/11/2011
11/12/2011
17/1/2012
15/2/2012
14/3/2012
15/5/2012
19/6/2012
18/7/2012
3/10/2012
Figura 1
Ţinând cont de formulele prezentate mai sus, calculăm valoarea medie a vitezei de vibraţie, dispersia,
deviaţia standard şi coeficientul de variație pentru populaţia de date din tabelul de mai jos, reprezentată
grafic în figura 1, astfel:
 Media vitezei de vibraţie va fi:
M=(3,048+3,046+3,501+2,814+3,606+2,032+2,72+2,814+3,606+2,52+2,814+3,048+1,772+2,160+
3,102)/15=2,840 mm/s
 Dispersia:
V=(3,0482 +3,0462+3,5012+2,8142+3,6062+2,0322 +2,722+2,8142+3,6062+2,522+2,8142+3,0482+1,7722+
2,162+3,1022)/15-2,8402= 0,279 (mm/s)2
 Deviaţia standard va fi
= = 0,528 mm/s
 Coeficientul de variaţie:
v = 0,528/ 2,840 = 0,186, sau 18,6 %.
Ştim că că un coeficient de variaţie sub 0,35 înseamnă o dispersie a datelor acceptabilă. Deoarece
distribuţia datelor pe grafic arată bine, putem seta limitele de alarmă. Întrebarea este unde am putea seta
alarmele dacă suntem dispuşi să acceptăm 1% pierderi da date? Înainte de a stabilit limitele de alarmă, ar
trebui să efectuăm teste de verificare a calităţii datelor. Asemenea teste pentru identificarea instabilităţii
datelor colectate se regăsesc în toate Manualele de Calitate ale companiilor de pretutindeni.

Există trei caracteristici de bază prin Viteza de Viteza medie Deviaţia Coeficient
Dispersia
Data vibraţie de vibraţie standard de variaţie
care recunoaştem o dispunere aleatorie V (mm/s) 2
(mm/s) M (mm/s)  (mm/s) v
sau naturală a datelor:
25/4/2011 3,048
1. Majoritatea punctelor graficului apar 8/6/2011 3,046
pe lângă valoarea medie (graficul 12/7/2011 3,501
verde). 6/9/2011 2,814
2. Câteva puncte vor fi dispuse pe lângă 4/10/2011 3,606
limitele de control. 17/11/2011 2,032
3. Foarte puţine puncte depăşesc 11/12/2011 2,720
limitele 3 (unde  este deviaţia 17/1/2012 2,814 2,840 0,528 0,279 0,186
15/2/2012 3,606
standard).
14/3/2012 2,520
Testele următoare verifică tocmai 15/5/2012 2,814
aceste caracteristici, pentru a stabili dacă 19/6/2012 3,048
datele au sau nu un caracter aleatoriu. 18/7/2012 1,772
Figura 2 conţine aceleaşi informaţii 3/9/2012 2,160
ca şi figura 1. În plus apar limitele roşii, 3/10/2012 3,102
obţinute adăugând la valoarea medie
3.
Aşadar LSC = 2,840 +3×0,528 = 4,424 mm/s şi LIC = 2,840 - 3×0,528 = 1,256 mm/s.
În urma efectuării testului 1 nu găsim nici măcar un singur punct în afara limitelor 3, deci populaţia de
puncte de date din figura 1 trece cu succes acest test.
Pompă - H03
5
4
mm/s
0
17/11/2011
11/12/2011
8/6/2011
6/9/2011
3/9/2012
25/4/2011
12/7/2011
4/10/2011
17/1/2012
15/2/2012
14/3/2012
15/5/2012
19/6/2012
18/7/2012
3/10/2012
Figura 2
Figura 3 conține datele brute din figura 1. De această dată, la medie adăugăm 2 şi obţinem noile limite
de alarmă, marcate cu roşu pe grafic. În continuare, valoarea medie este reprezentată cu verde, iar valorile
măsurătorilor brute cu albastru.
Datele rămân cele din tabelul anterior, pentru care vom calcula noile limite, modificând marja la 2.
Astfel: LSC = 2,840 +2×0,528 = 3,896 mm/s şi LIC = 2,840 - 3×0,528 = 1,784 mm/s.
Prin efectuarea celui de-al doilea test, se urmăreşte identificarea a două sau trei puncte succesive situate în
afara noilor limite stabilite adunând 2 la valoarea medie.
În cazul nostru concret, nici după efectuarea acestui test nu găsim puncte situate în afara limitelor, fapt
pentru care populaţia de date din figura 1 trece şi acest test.

Pompă - H03
5
mm/s 4
0
8/6/2011
6/9/2011
17/11/2011
11/12/2011
3/9/2012
25/4/2011
12/7/2011
4/10/2011
17/1/2012
15/2/2012
14/3/2012
15/5/2012
19/6/2012
18/7/2012
3/10/2012
Figura 3
Al treilea test, care este evidenţiat în figura 4, constă în stabilirea noilor limite la valoarea medie . La
acest test urmărim să determinăm patru – cinci puncte succesive aflate în afara noilor limite de alarmă.
Noile limite vor fi LSC = 2,840 +1×0,528 = 3,368 mm/s şi LIC = 2,840 - 1×0,528 = 2,312 mm/s
Din figura 4 se observă că populaţia de date prezentată iniţial în figura 1 trece şi acest test.
Pompă - H03
5
4
mm/s
0
25/4/2011
12/7/2011
4/10/2011
17/11/2011
11/12/2011
17/1/2012
15/2/2012
14/3/2012
15/5/2012
19/6/2012
18/7/2012
3/10/2012
8/6/2011
6/9/2011
3/9/2012
Figura 4
În final, al patrulea test, cel de stabilitate a datelor, urmăreşte găsirea a opt puncte succesive de aceeaşi
parte a mediei. În figura 4 se pot determina maximum 2 puncte consecutive de aceeaşi parte a mediei. Şi
acest test confirmă caracterul aleatoriu al populaţiei de date din figura 1.
Probabilitatea ca populaţia de date din figura 4 să pice cele patru teste de instabilitate este exprimată în
tabelul 3. Probabilitatea totală de eşec se calculează prin însumarea probabilităţilor de eşec pentru fiecare test
în parte. Concluzia este că numai 1,88% din datele evaluate vor pica aceste teste. Deci măsurătorile de
vibraţii prezentate în figurile anterioare vor trece testele de instabilitate în proporţie de 98,12%, adică
măsurătorile efectuate în timp la pompa respectivă, în punctul H03 sunt de bună calitate şi vor oferi
informaţii valoroase.

Test nr. Probabilitatea individuală de eşec

1. 0,26%
2. 0,30%
3. 0,54%
4. 0,78%
Probabilitatea totală de eşec 1,88%
Figura 5 conţine curba de distribuţie a măsurătorilor de vibraţii din figurile anterioare. În general, curbele
de distribuţie trebuie să fie asemănătoare cu clopotul lui Gauss. Orice altă alură, indică o distribuţie
necorespunzătoare a datelor. Observăm că forma curbei aproximează repartiţia normală a datelor. Alura
normală a acestei curbe confirmă rezultatele celor patru teste efectuate anterior. Forma acestei curbe poate fi
exprimată numeric prin coeficientul de variație, care a fost în cazul nostru 0,186.
Pompă - H03
Curba de distribuţie a vitezei de vibraţie
6
Probabilitate de apariţie
5
4
3
2
1
0
0.0 2.0 3.0 4.0 5.0
Viteza de vibraţie (mm/s)
Figura 5
Un alt tip uzual de test de calitate a datelor ar consta în verificarea apariţiei unei tendinţe de evoluţie a
măsurătorilor. Când datele prezintă un trend ascendent, curba de distribuţie va avea vârful aplatizat, iar
punctele vor fi dispuse mai larg. Pentru a eşua acest test, populaţia de date ar trebui să înregistreze tendinţă
de creştere sau de scădere în minimum cinci puncte consecutive. În cazul nostru, probabilitatea de a nu trece
acest test pe este de 3,1%. Observaţi, că această ultimă probabilitate de eşec este de trei ori mai mare decât
testele 1 ÷ 4 combinate. Dacă am creşte numărul de puncte necesare pentru efectuarea testului, atunci rata de
eşec va scădea la 1,56%, iar dacă vom alege să creştem numărul de puncte consecutive cu tendinţă de
evoluţie la 7, ceea ce este indicat să şi facem, rata de eşec sau de alarmă falsă va fi o valoare acceptabilă de
0,76%.
Trebuie totuşi să menţionăm că asemenea teste nu se pot aplica în situaţii nefireşti, precum: modele
ciclice, tendinţe de evoluţie continuă, amestecuri şi grupări de date, schimbări bruşte de nivel, instabilitate,
stratificări de date, diverse interacţiuni şi variaţii sistemice.
Prin urmare, acum, ținând cont de toate considerentele prezentate anterior, putem seta limitele de alarmă.
Pompa H03 s-ar putea încadra în clasa 2, conform ISO 10816-1. Pentru acest tip de utilaje, conform
standardului, alarma ar fi 4,572 mm/s.
Dacă am folosi limite de alarmă setate în funcţie de schimbarea procentuală, stabilită la 50%, atunci
alarmă superioară ar fi 4,216 mm/s şi cea inferioară 1,397 mm/s.
Nu în ultimul rând, limitele de alarmă pentru pompa H03 ar putea fi setate ţinând cont de limitele de
control 3, pentru care valorile LSC şi LIC sunt 4,424 mm/s şi 1,256 mm/s.
Observaţi că aceleaşi limite generale de alarmă se pot genera prin mai multe tehnici diferite. Totuşi,
pentru că preferăm să avem utilajul protejat în cazul în care nivelul de vibrații creşte sau scade, ar fi bine să
setăm o limită superioară de alarmă la 4,5 mm/s şi o alarmă inferioară la 1,2 mm/s.

Pompă centrifugă - H01

v (mm/s) val.med. "-Sigma" "+Sigma" "+2Sigma" "+3Sigma"
6.000
5.000
mm/s
4.000
3.000
2.000
1.000
0.000
25/7/2012
31/7/2012
18/10/2012
6/11/2012
13/11/2012
2/12/2012
16/1/2013
9/2/2013
1/4/2013
29/7/2013
27/8/2013
4/9/2013
18/9/2013
11/10/2013
18/10/2013
31/10/2013
14/11/2013
26/11/2013
11/12/2013
28/12/2013
Figura 6
Figura 6 conţine 20 de măsurători de vibraţii obţinute la o pompă centrifugă, în punctul H01 şi prezentate
explicit în tabelul de mai jos. Valoarea medie este 1,674 mm/s, iar deviaţia standard a acestei populaţii de
date va fi 1,156 mm/s. Coeficientul de variaţie este 0,690, adică peste limita de 0,35 despre care discutam
mai devreme, ceea ce înseamnă că datele colectate sunt excesiv dispersate. Pe întreaga perioadă surprinsă pe
graficul din figura 6, pompa în cauză a funcţionat fără nicio reparaţie.
Comparând graficul din figura 4 cu cel din figura 6, pentru utilaje similare, observăm la prima vedere că
populaţia de date din figura 6 nu are un caracter aleatoriu sau fiabil. Cum s-ar putea seta limitele de alarmă în
această situaţie?
Viteza
Viteza de Deviaţia Coeficient
medie LIC LSC LSC LSC Dispersia
Data vibraţie standard de variaţie
de vibraţie "-" "+" "+2" "+3" V (mm/s)2
(mm/s)  (mm/s) v
M (mm/s)
25/7/2012 0,402
31/7/2012 3,810
18/10/2012 3,010
6/11/2012 1,401
13/11/2012 0,533
2/12/2012 3,175
16/1/2013 0,617
9/2/2013 0,911
1/4/2013 1,216
29/7/2013 1,323
1,674 0,518 2,830 3,986 5,141 1,336 1,156 0,690
27/8/2013 0,911
4/9/2013 0,559
18/9/2013 3,226
11/10/2013 0,711
18/10/2013 2,794
31/10/2013 1,010
14/11/2013 0,810
26/11/2013 2,186
11/12/2013 1,016
28/12/2013 3,862

Efectuând cele cinci teste pentru populaţia de date din figura 6, concluzionăm următoarele:
• Populaţia de date trece testul 1 pentru că nicio valoare nu depăşeşte +3.
• Populaţia de date trece testul 2 pentru că nicio valoare nu depăşeşte +2.
• Populaţia de date trece testul 3 pentru că prea puţine valori depăşesc .
• Populaţia de date trece testul 4 pentru că nu există opt puncte consecutive de aceeaşi parte a mediei.
• Populaţia de date trece testul 5 pentru că nu există cinci puncte consecutive cu tendinţă de evoluţie.
Până acum, populaţia de date studiată a trecut toate cele cinci teste de calitate a datelor, aşadar am putea
seta limitele de alarmă.
Dacă am dori să setăm valori fixe de alarmă, am alege valoarea 4,572 mm/s, stabilită de standard pentru
Clasa 2 de maşini, dar această valoare depăşeşte cu 273% valoarea medie de vibraţie, deci este mult prea
mare. Dacă am folosi schimbarea procentuală pentru a seta alarmele, în mod normal, am seta limita
superioară de alarmă la detectarea unei variaţii de 100% din nivelul de vibraţie, iar limita inferioară la o
variaţie de 50%. Conform acestei metode de lucru vom constata că 60% din puncte se află în stare de alarmă,
ceea ce reprezintă excesiv de mult şi este inacceptabil.
Singura şansă de a obţine limite de alarmă cât mai corecte este de a folosi metoda statistică. Întâi vom
evalua calitatea datelor, apoi vom seta limitele de alarmă.
Astfel, ţinând cont de faptul că valoarea medie este de 1,674 mm/s și deviația standard de 1,156 mm/s,
vom calcula limitele superioară şi inferioară, modificând marja. Dacă stabilim limitele la 3, atunci limita
inferioară va fi sub 0 mm/s şi cea superioară 5,141 mm/s, prin urmare alarma inferioară este practic
inexistentă şi alarma superioară depăşeşte cu peste 300% media de vibraţie. Nici una dintre aceste valori nu
poate fi folosită ca limită alarmă. La 2, alarma inferioară rămâne sub 0 mm/s şi alarmă superioară devine
3,986 mm/s. Alarma inferioară este inexistentă şi alarmă superioară depăşeşte cu peste 238% media de
vibraţie, ceea ce este în continuare foarte mult. Dacă am seta limitele de alarmă la , atunci limita inferioară
ar fi 0,518 mm/s şi cea superioară ar fi 2,830 mm/s.
Aceste limite vor genera stare de alarmă pentru 30% din măsurători, ceea ce ar conduce la costuri de
întreținere excesive şi nejustificate şi la pierderea încrederii personalului de întreţinere în recomandările de
reparaţie ale analistului.
Pompă centrifugă - H01

Curba de distribuţie a vitezei de vibraţie
8
Probabilitate apariţie
7
6
5
4
3
2
1
0
0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
Viteza de vibraţie (mm/s)
Figura 7
Setarea limitelor de alarmă pentru o asemenea populație de date nu este o sarcină prea simplă, deoarece,
aşa cum se poate observa în figura 7, curba de distribuţie a vitezei de vibraţie pentru pompa centrifugă H01
este foarte diferită de curbele de distribuţie din figura 5. Când lipsesc informaţii, datele nu pot avea o
distribuţie corectă şi atunci nu se pot seta nici limitele de alarmă. Acesta este un adevăr universal valabil
pentru toate metodele de setare a limitelor de alarmă. Deci nu metoda aleasă este problema în sine, ci
distribuţia defectuoasă a datelor.
După cum am văzut mai devreme, coeficientul de variaţie este o măsură a dispersiei sau exprimarea
numerică a formei distribuţiei datelor. Am constatat, de asemenea, că un coeficient mai mic de 0,35 indică o

calitate convenabilă a datelor, situaţie în care se pot seta alarme. Atunci când coeficientul depăşeşte 0,35
acest lucru nu mai este posibil.
mm/s
4.500 Limite de alarmă revizuite
4.000 pentru pompa centrifugă - H01
3.500 v (mm/s) val.med. LIC LSC
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
0.500
0.000
25/7/2012
31/7/2012
6/11/2012
2/12/2012
16/1/2013
29/7/2013
27/8/2013
18/9/2013
18/10/2012
13/11/2012
9/2/2013
1/4/2013
4/9/2013
11/10/2013
18/10/2013
31/10/2013
14/11/2013
26/11/2013
11/12/2013
28/12/2013
Figura 8
Dacă studiem cu atenţie graficul albastru din figura 8, observăm că apar valori atipice, foarte diferite de
marea majoritate a datelor şi ne punem firesc întrebarea dacă acestea sunt corecte. În figura 8 am reprezentat
măsurătorile brute de vibraţie în graficul albastru, cu noile limite de control LSC şi LIC, precum şi valoarea
medie, calculate după eliminarea valorilor atipice. Asemenea măsurători aberante sunt rezultatul unor cauze
speciale, cum ar fi variaţiile de sarcină sau de turaţie ale utilajului, sau pot fi rezultatul unor variaţii induse de
procesul de măsurare.Aşadar, am eliminat din tabelul anterior datele atipice, păstrându-le numai pe cele care
par corecte şi am recalculat toţi parametrii, astfel:
Viteza Viteza medie Deviaţia

LIC LSC Dispersia Coeficient
Data de vibraţie de vibraţie standard
"- " "+" V (mm/s)2 de variaţie v
(mm/s) M (mm/s)  (mm/s)
25/7/2012 0,402
6/11/2012 1,401
13/11/2012 0,533
16/1/2013 0,617
9/2/2013 0,911
1/4/2013 1,216
29/7/2013 1,323
1,589 0,500 2,679 1,187 1,089 0,686
27/8/2013 0,911
4/9/2013 0,559
11/10/2013 0,711
31/10/2013 1,010
14/11/2013 0,810
26/11/2013 2,186
11/12/2013 1,016
Ori de câte ori o diagramă conţine date aberante, cauza trebuie să fie temporară. În primul rând, analistul
trebuie să identifice sursa care produce variaţia nivelului de vibraţie. În al doilea rând, acesta trebuie să
determine dacă variaţiile temporare ale nivelului de vibraţie sunt normale pentru funcționarea mașinilor
monitorizate. În cele din urmă, analistul trebuie să ceară reparaţiile sau modificările procedurale necesare
pentru a elimina aceste neajunsuri. Acest lucru poate implica colectarea datelor într-un interval specific de
turaţie sau de sarcină ale maşinii. Un proces nu este măsurabil dacă nu face faţă cu bine testelor statistice de

calitate a datelor. Prin urmare, în cazul în care datele ciudate nu pot fi eliminate din populaţia de date studiată,
aceasta nu poate fi evaluată, deci nu merită să colectăm asemenea date.
Cauza specială a fluctuaţiilor vitezei de vibraţie la pompa centrifugă H01 constă în variaţia încărcării
pompei. Soluţionarea acestei probleme constă în instalarea unui manometru pe circuitul de refulare şi
stabilirea unei proceduri de colectare a datelor care să solicite evitarea colectării datelor atunci când curgerea
este restricţionată. Rezultatele acestui demers sunt prezentate în figura 9. Observaţi schimbarea de distribuţie
pentru datele preluate de la pompa centrifugă H01. Între două seturi de măsurători s-a stabilizat nivelul de
vibraţie, care, de această dată, reflectă starea adevărată a pompei. Trebuie să subliniem că aceasta pompă nu
are nevoie de reparaţii, ci numai procedurile de colectare a datelor necesită modificări.
mm/s
5.000 Limite de alarmă revizuite
4.500 pentru pompa centrifugă - H01
4.000
3.500
3.000
v (mm/s)
2.500
2.000 val.med.
1.500 LIC
1.000 LSC
0.500
0.000
25/7/2011
16/1/2012
27/8/2012
18/9/2012
25/6/2013
26/8/2013
22/9/2013
18/10/2011
13/11/2011
1/4/2012
18/10/2012
14/11/2012
11/12/2012
20/01/2013
27/02/2013
24/03/2013
5/5/2013
13/10/2013
10/11/2013
25/11/2013
Figura 9
În figura 9 regăsim aceeaşi pompă monitorizată pe o perioadă mai mare de timp.
O valoare exagerat de mare a vitezei de vibraţie apare pe 10/11/2013. Reacţia iniţială a analistului la
vederea acestei valori a fost solicitarea colectării unei măsurători suplimentare. Noua valoare măsurată s-a
încadrat în limitele de alarmă, ceea ce a permis analistului să considere că prima măsurătoare nu a fost
conformă din punct de vedere statistic. Cel mai probabil cauza acestei măsurători irelevante a fost efectuarea
măsurătorilor în condiţii de suprasarcină.
mm/s
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
27/11/2012
20/10/2013
27/10/2013
5/1/2013
7/1/2013
5/2/2013
28/1/2013
13/2/2013
25/2/2013
27/3/2013
27/4/2013
27/5/2013
25/6/2013
29/7/2013
27/8/2013
Figura 10

Un altă situaţie frecvent Viteza Viteza medie Deviaţia

LSC Dispersia Coeficient
Data de vibraţie de vibraţie 2 standard
întâlnită în practică este "+3" V (mm/s) de variaţie v
(mm/s) M (mm/s)  (mm/s)
schimbarea bruscă de nivel.
27/11/2012 0,991
Datele din tabelul următor şi 5/1/2013 1,270
din figura 10 conţin o 7/1/2013 1,651
schimbare bruscă a nivelului 28/1/2013 0,991
de vibraţii. Graficul verde 5/2/2013 1,524
reprezintă valoarea medie de 13/2/2013 1,092
1,668 mm/s şi cel roşu limita 25/2/2013 0,889
superioară de control +3, 27/3/2013 1,549 1,668 3,352 0,315 0,561 0,337
27/4/2013 1,549
respectiv 3,352 mm/s.
27/5/2013 2,540
Coeficientul de variație este 25/6/2013 2,286
0,337. Deci unde vom seta 29/7/2013 2,616
limitele de alarmă? 27/8/2013 2,159
Schimbarea bruscă a 20/10/2013 1,626
nivelului de vibraţie începută 27/10/2013 2,286
în 27/3/2013 nu devine evidentă pentru analist decât în 27/5/2013. Această influenţă nedorită se va regăsi în
nivelul de vibraţii, până când va fi determinată ca sursă suplimentară de vibraţii şi eliminată. Privind
retrospectiv, sursa creşterii nivelului de vibraţie apare în toate măsurătorile colectate după luna martie.
Aceleaşi măsurători de bază sunt afişate şi în figura 10 și în figura 11. Diferenţa constă în faptul că vom
împărţi populaţia de date iniţială în două populaţii distincte, prima până în 27 aprilie şi a doua după această
dată, aspect evidenţiat prin afişarea ambelor medii (liniile verzi) şi a celor patru limite de control.
Alarmele statistice ar trebui stabilite astfel încât să se încadreze în liniile de referinţă ale maşinii.
Schimbările bruşte de nivel de vibraţie reprezintă cel mai bun motiv pentru a nu actualiza lunar alarmele
determinate statistic. Nivelul mediu de vibraţie din figura 11 se modifică de la 1,278 mm/s la 2,152 mm/s.
Această creştere importantă ar rămâne nedetectată în cazul în care limitele de alarmă determinate statistic ar
fi modificate lunar.
mm/s
3.5
2.5
1.5
0.5
0
27/11/2012
28/1/2013
13/2/2013
25/2/2013
27/3/2013
27/4/2013
27/5/2013
25/6/2013
29/7/2013
27/8/2013
20/10/2013
27/10/2013
5/1/2013
7/1/2013
5/2/2013
Figura 11
Deci, pentru perioada cuprinsă între 27/11/2012 şi 27/4/2012 am avut media 1,278 mm/s, deviaţia
standard 0,278 mm/s, deci LIC = 1,278-2×0,278 = 0,722 mm/s şi LSC = 1,278+2×0,278 = 1,835 mm/s. Din
momentul în care am observat saltul important de nivel, deci de la 27/4/2012 şi până la 27/10/2013, am
stabilit noua medie de 2,152 mm/s, apoi deviaţia standard de 0,386 mm/s şi implicit LIC = 2,152-2×0,386 =
1,380 mm/s şi LSC = 2,152+2×0,386 = 2,923 mm/s. Toate aceste valori sunt reprezentate în figura 11.
Figura 12 conţine date colectate de la o cutie de viteze care face parte din ansamblul unei mori de 10000
CP. În tabelul alăturat sunt date măsurătorile efectuate la acest utilaj în timp.

mm/s
vârf 100 % 0
2.5
1.5
Media
0.5 1,296 mm/s
Dev.std
0,089 mm/s
0
1/9/2012
14/5/2012
21/12/2012
11/4/2013
31/7/2013
19/11/2013
16/011/2014
Figura 12
Standardul ISO sugerează pentru acest reductor o limită
Viteza Viteza medie Deviaţia
de alarmă de 4,572 mm/s.
Data de vibraţie de vibraţie standard
(mm/s) M (mm/s) La setarea alarmelor în funcţie de modificările
 (mm/s)
procentuale s-a ales peste 100% la LSC şi peste 50% la LIC,
14/5/2012 1,008
adică avem punctele 3 şi 13 în stare de alarmă. Prin urmare,
0,863 nici unul dintre aceste standarde nu ar putea detecta vreo
2,210 problemă în măsurătorile afişate în figura 12. În cele din
1/9/2012 1,626 urmă, alarmele stabilite pe baze statistice pentru această
1,753 populaţie de date nu surprind nici un punct în stare de alarmă.
Vibraţia totală este sub 2,21 mm/s. Unde ar trebui să setăm
1,270
nivelul de alarmă în acest caz?
21/12/2012 1,143 Observaţi distribuţia datelor indicată pe axa verticală din
1,549 dreapta acestui grafic. Este aceasta o distribuţie normală,
1,854 Gauss, sau este o populaţie cu o distribuţie nefirească? Datele
11/4/2013 2,057 1,296 0,450 par a fi bimodale sau se resimte prezenţa a două sisteme
distincte de vibraţii? Primul sistem de vibraţii este un
1,854
compozit al tuturor surselor normale de vibraţie ale cutiei de
0,914 viteze. Al doilea sistem de vibraţii este o sursă suplimentară
31/7/2013 0,711 de vibraţii, care se face resimţită între punctele 3 ÷ 13.
0,991 Observaţi creşterea variaţiei nivelului de vibraţiei, care
1,008 începe din punctul 3 şi continuă până la punctul 13. Datele
0,965
istorice ale acestui utilaj arată că între punctele 12 şi 13 s-a
19/11/2013
înlocuit un rulment spart. După punctul 14 datele devin
0,914 consecvente şi se revine la nivelul de vibraţii dinaintea
0,945 punctului 2. Atunci când o sursă specială de vibraţii este
16/011/2014 0,991 eliminată, vibraţiile trebuie să revină la nivelul de bază.
Rulmentul spart a constituit, de această dată, sursa specială
de vibraţii, responsabilă pentru valorile ridicate de vibraţii generale. Acest lucru demonstrează cum se
modifică măsurătorile de vibraţii atunci când se exclude sursa specială de vibraţii.
În figura 13 limitele de control LSC şi LIC precum şi media au fost marcate pentru vibraţiile colectate
după punctul 12. Valorile de alarmă formează o fereastra restrânsă de alarmă în apropierea măsurătorilor.
Măsurătorile colectate cu rulmentul spart depăşesc Limita Superioară de Control, în timp ce măsurătorile
colectate după înlocuirea rulmentului se încadrează în limitele.

mm/s
100 % 0
2.5 vârf
1.5 Limită superioară de control
Media
0.5 Limită inferioară de control 0,96 mm/s
Dev.std
0,45 mm/s
0
1/9/2012
21/12/2012
19/11/2013
14/5/2012
11/4/2013
31/7/2013
16/011/2014
Figura 13
În concluzie, putem parafraza pe W. Edwards Deming, care afirmă că „nu există o reţetă general
valabilă pentru toate aplicaţiile, aşa cum nu există nici o valoare de alarmă valabilă în orice context. Există,
în schimb, o cifră produsă prin aplicarea unei metode magistrale sau ideale de numărare sau de măsurare”.
În articolul de faţă am prezentat informaţii privind testele de validare a calităţii datelor, utilizate în
statistică. În cazul în care populaţiile de date istorice de vibraţii nu trec aceste teste, nu se pot lua decizii
pentru evaluarea corectă a stării de funcţionare a utilajelor.
Aşadar, pentru a seta corect alarme de referinţă pe baza datelor istorice trebuie:
1. să liminați măsurătorile cu valori extreme, care probabil sunt eronate sau neuzuale,
2. să vă asiguraţi că populaţia de date pe care o evaluaţi trece cele patru teste care determină caracterul
aleatoriu al datelor,
3. să vă asiguraţi că populaţia de date pe care o evaluaţi trece testul pentru determinarea tendinţei de
evoluţie,
4. să vă asiguraţi că populaţia de date pe care o evaluaţi prezintă o distribuţie normală
5. şi că dispune de un coeficient de variație mai mic de 0,35.
Analiştii care se străduiesc să descopere o limită de alarmă universal valabilă pentru toate situaţiile vor fi
dezamăgiţi. Datele comparative prelucrate trebuie evaluate cu teste statistice, care le vor determina înainte de
orice calitatea.
Până la urmă, un utilaj se avariază numai în două cazuri, şi anume atunci când vă aşteptaţi şi atunci când
nici măcar nu vă trece prin minte.
Bibliografie:
Barry L. Ardell, “Setting Vibration Alarm Specifications”, Enteract 2000, Hudson, Texas
J. Michael Robichaud, „Reference Standards for Vibration Monitoring and Analysis”, Bretech Engineering Ltd., 70
Crown Street, Saint John, NB Canada E2L 3V6
Standard ISO 10816-1, „Mechanical vibration – Evaluation of machine vibration by measurements on non-rotating
parts”, 15.12.1995, Ediţia I
V. Craiu – „Teoria probabilităţilor cu exemple şi probleme”, Ed. Fundaţiei România de mâine, 1997
R. Johnson, „Elementary Statistics”, PWS-KENT Publishing Company, Boston, 1984
R. Mittelhammer, „Mathematical Statistics for Economics and Business”, Springer, 1996
David M. Lane, „Introduction to Statistics”, University of Houston, Downtown Campus, Online Edition.

Nota 123

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nota 123

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Setarea limitelor de alarmă Ref.doc.

MI 123 - NOTĂ TEHNICĂ

Setarea limitelor de alarmă

Cum ne afectează prelucrarea incorectă a datelor?

MOBIL I NDUSTRIAL AG - @ 2014 1

2 MOBIL INDUSTRIAL AG - @ 2014

MOBIL I NDUSTRIAL AG - @ 2014 3

4 MOBIL INDUSTRIAL AG - @ 2014

MOBIL I NDUSTRIAL AG - @ 2014 5

6 MOBIL INDUSTRIAL AG - @ 2014

Test nr. Probabilitatea individuală de eşec

MOBIL I NDUSTRIAL AG - @ 2014 7

Pompă centrifugă - H01

8 MOBIL INDUSTRIAL AG - @ 2014

Pompă centrifugă - H01

MOBIL I NDUSTRIAL AG - @ 2014 9

Viteza Viteza medie Deviaţia

10 MOBIL INDUSTRIAL AG - @ 2014

MOBIL I NDUSTRIAL AG - @ 2014 11

Un altă situaţie frecvent Viteza Viteza medie Deviaţia

12 MOBIL INDUSTRIAL AG - @ 2014

MOBIL I NDUSTRIAL AG - @ 2014 13

1.5 Limită superioară de control

14 MOBIL INDUSTRIAL AG - @ 2014

S-ar putea să vă placă și