Unitatea de curs: DREPTUL EXECUȚIONAL PENAL

Profesor: A. FAIGHER,
Dr., conf.univ.
Tema: Legislaţia execuţional-penală.

Cuprins:
1. Legislaţia execuţional-penală şi conţinutul acesteia. Scopurile şi
sarcinile legislaţiei execuţional-penale. Reforma legislaţiei execuţional-penale.
2. Normele juridice execuţional-penale.
3. Aplicarea legislaţiei execuţional-penale în timp şi spaţiu.
4. Raporturile juridice execuţional-penale. Faptele juridice
execuţional-penale.

1.
Legislaţia execuţional-penală şi conţinutul acesteia. Scopurile şi sarcinile
legislaţiei execuţional-penale. Reforma legislaţiei execuţional-penale.

Codul de executare a sancţiunilor de drept penal, nr.1524 din 22.06.1993,

extrem de sever şi bazat pe idei de dictatura a unei minorităţi (totalitariste), fiind în
vădită necorespundere cu normele privind tratamentul condamnaţilor la pedepsele
privative şi non-privative de libertate prevăzute în principalele acte internaţionale,
nu a rezistat necesităţilor sociale contemporane.
Odată cu intrarea în vigoare, la 1 iulie 2005, a Codului de executare, s-a
schimbat şi modul de abordare a sistemului execuţional penal, fiind extins
semnificativ conţinutul acestui sistem. Dacă legislaţia execuţional penală
anterioară reglementa doar executarea pedepselor penale, atunci noua legislaţie
înglobează şi norme ce reglementează executarea şi altor hotărâri cu caracter penal,
cum ar fi măsurile preventive şi măsurile de siguranţă, astfel acoperind tot
domeniul execuţional penal.
Noua legislaţie se bazează pe actele internaţionale în domeniul execuţional
1
penal. Aşa cum noul Cod penal al Republicii Moldova a diversificat (a căpătat
diverse forme şi variante) pedepsele privative de libertate, care includ închisoarea
şi detenţiunea pe viaţă, a apărut necesitatea reglementării separate a acestor
pedepse.
De pe poziţii noi sunt tratate în Codul de Executare al Republicii Moldova şi
condiţiile de executare a acestor pedepse.
Datorită implementării prevederilor şi recomandărilor internaţionale în
domeniul tratamentului deţinuţilor, sistemul administrației penitenciare naţional a
cunoscut o liberalizare esenţială, ceea ce ar trebui să uşureze procesul educativ cu
condamnaţii în condiţii de izolare de societate şi să contribuie la o mai bună şi
reuşită resocializare a acestora.
Datorită schimbării politicii statului în domeniul luptei cu criminalitatea, a
apărut necesitatea reglementării mai detaliate a modului de executare a pedepselor
neprivative de libertate. Un loc deosebit printre aceste pedepse îl ocupă munca
neremunerată în folosul comunităţii. Reglementările legale ale acestei pedepse şi-
au găsit sediul nu doar în Codul de Executare al Republicii Moldova. Ţinând cont
de importanţa acestei pedepse neprivative de libertate şi de locul ei în lupta cu
infrac-ţionalitatea minoră şi medie, a fost adoptat un act normativ special
-Regulamentul privind modul de executare a pedepsei sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunităţii, care destul de detaliat reglementează modul
de executare a acestei pedepse şi atribuţiile fiecărei părţi la executarea pedepsei în
cauză.
Spre deosebire de legislaţia anterioară, Codul de Executare al Republicii
Moldova suficient de detaliat reglementează şi modul de executare a măsurilor
juridico-penale de constrângere, la care se atribuie amânarea executării pedepsei
penale, suspendarea executării pedepsei şi liberarea de pedeapsa penală. Un loc
deosebit se acordă şi stingerii executării pedepsei, modalităţilor pentru acordarea
unui ajutor persoanelor eliberate din locurile de detenţie. Dat fiind faptul că noul
Cod penal al Republicii Moldova a prevăzut răspunderea penală a persoanelor
juridice, executarea pedepselor aplicate persoanelor juridice a fost reflectată într-un
2
capitol separat al Codului de Executare.
Codul de Executare al Republicii Moldova a creat premise pentru
perfecţionarea în continuare a întregii legislaţii execuţional penale, pentru
adoptarea actelor normative noi şi modificarea celor vechi.
La momentul actual legislaţia privind executarea hotărârilor cu caracter
penal (legislaţia execuţional penală) constă din Codul de Executare şi din actele
normative adoptate în conformitate cu acesta.
Printre actele normative ce reglementează modul de executare a hotărârilor
judecătoreşti cu caracter penal se înscriu:
1. Codul de Executare al Republicii Moldova din 24.12.2004
2. Codul Contravenţional al Republicii Moldova din 24.10.2008;
3. Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14.03.2003;
4. Codul penal al Republicii Moldova nr.g85-XV din 18 aprilie 2002;
5. Legea Republicii Moldova cu privire la sistemul administrației
penitenciare din 21.12.2017;
6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de
muncă neremunerată în folosul comunităţii, nr.1643 din 31.12.2003;
7. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea
Statutului executării pedepsei de către condamnaţi, nr.583 din 26.05.2006 etc.
Legislaţia execuţional penală având aria de acoperire mai largă nu se
limitează doar la reglementarea modului de executare a sancţiunilor penale
(pedepsele penale privative şi neprivative de libertate, măsurile de siguranţă), dar şi
la alte măsuri de constrângere statală, cum ar fi măsurile preventive cu caracter
procesual penal şi hotărârile judecătoreşti în baza cărora s-a dispus executarea
arestului contravenţional.
În conformitate cu alin.(2) art. 165 CE RM, legislaţia execuţional penală:
 reglementează modul şi condiţiile executării pedepsei;
 determină mijloacele de corijare a condamnaţilor;
 stabileşte modul de executare a măsurilor de siguranţă şi preventive.
3
 Scopul legislaţiei execuţional penale rezidă în:
1) protecţia drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei;
2) acordarea de ajutor condamnaţilor la adaptarea lor socială.
Un alt act normativ principal în domeniul executării hotărârilor cu caracter
penal este Statutul executării pedepsei de către condamnaţi, care reglementează
temeiul, condiţiile şi procedura punerii în executare de către administraţia
penitenciară şi executării de către condamnaţi a pedepselor penale privative de
libertate: închisoarea şi detenţiunea pe viaţă. Dispoziţiile acestui Statut referitoare
la condiţiile de deţinere, drepturile şi obligaţiile persoanelor condamnate,
activităţile socio-educative, stimulările şi sancţiunile disciplinare se aplică în mod
corespunzător persoanelor faţă de care a fost aplicată măsura arestului preventiv,
cu particularităţile prevăzute pentru categoria respectivă.
Statutul este elaborat în baza prevederilor Codului de Executare şi în vederea
respectării dispoziţiilor Codului penal, Codului de procedură penală şi ale altor
acte normative naţionale şi internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Acţiunea Statutului se extinde asupra tuturor categoriilor de instituţii
penitenciare, normele lui fiind obligatorii pentru deţinuţii aflaţi în ele, personalul
acestor instituţii, precum şi pentru persoanele care le vizitează. Nerespectarea
prevederilor Statutului atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară,
administrativă sau penală, conform legislaţiei.
Reglementările acestui Statut nu pot limita drepturile şi libertăţile, precum şi
nu pot stabili deţinuţilor alte obligaţii decât cele prevăzute sau cele ce rezultă din
conţinutul legii.
Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare din 21.12.2017
stabilește cadrul normativ de bază, principiile de activitate, organizare și
funcționare, finanțarea și asigurarea activității ale sistemului administrației
penitenciare, precum și statutul juridic, garanțiile sociale, atribuțiile funcționarului
public cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

4
 2.
Normele juridice execuţional-penale.

Norma juridică reprezintă o regulă de conduită generală şi impersonală (care

nu se referă la nici o persoană), creată ori sancţionată de către organele competente
ale statului, care poate fi aplicată, la nevoie, prin intermediul constrîngerii statale,
cu ajutorul organelor de stat. Fiind o regulă de conduită generală şi impersonală,
rezultă că norma juridică se adresează tuturor subiectelor de drept sau unei
categorii din cadrul acestor subiecte.
Norma juridică poate fi creată sau sancţionată de organele competente ale
statului. De principiu, organul competent să elaboreze legile este Parlamentul, ca
titular al funcţiei (puterii, autorităţii) legislative.
Normele de drept execuţional penal devin instrumente de îndrumare şi
orientare a relaţiilor sociale de executare a sancţiunilor penale şi altor măsuri de
constrângere ce se conţin în hotărârile judecătoreşti cu caracter penal spre scopurile
fixate de politica penală a statului.
Norma de drept execuţional penal constituie o variantă de conduită
corespunzătoare a participanţilor la raporturile juridice care apar în legătură cu şi în
procesul de executare a sancţiunilor de drept penal.
Analizând norma juridică execuţional penală, rezultă că ea este o regulă sau
o normă socială alături de alte norme sociale, cum sunt cele morale, religioase,
etice etc. Dar, spre deosebire de celelalte norme sociale, norma de drept are un
caracter obligator.
Definind normă juridică, se poate spune ca ea este o regulă socială de
comportare, obligatorie, generală şi impersonală.
Norma juridică execuţional penală este o regulă generală şi obligatorie de
conduită, al cărei scop este de a asigura executarea hotărârii judecătoreşti cu
caracter penal.
Luând în considerare faptul că executarea sancţiunilor de drept penal implică
şi anumite reguli de educaţie şi comportament, unele norme de drept execuţional
5
penal au un conţinut psihopedagogie, nu doar juridic. Astfel de norme sunt cu
caracter special. Cu toate că majoritatea normelor de drept execuţional penal
constituie un model special de conduită prescris pentru cei condamnaţi, un etalon
psihosocial determinat, este de remarcat faptul că unele norme ale dreptului
execuţional penal sunt cu caracter general conţinând scopurile, obiectivele şi
principiile legislaţiei execuţional penale. Prin urmare, putem contura: normele
dreptului execuţional penal generale; normele dreptului execuţional penal speciale.
În funcţie de destinaţie, putem distinge următoarele norme execuţional
penale: programate spre un scop; de instituire; de garantare.
În funcţie de forma manifestării, evidenţiem: norme-defîniţii; norme-
constatări; norme-principii; norme-sarcini; norme-obligaţii.
În funcţie de ierarhia actelor normative în care normele execuţional penale
sunt expuse, distingem: norme prevăzute în legi organice (Codul de Executare,
Codul penal, Codul de procedură penală, Legea privind sistemul administrației
penitenciare etc); normele ce se conţin în actele normative subordonate legii
(ordine, regulamente, instrucţiuni etc).
În funcţie de conţinut, se disting:
- norme execuţional penale ce oferă subiectului un anumit drept, o
împuternicire;
- norme execuţional penale ce conţin obligaţii.
Prin urmare, în funcţie de rolul normelor de drept execuţional penal în
reglementarea relaţiilor sociale, normele pot fi de reglementare (de împuternicire),
de ocrotire, specializate şi de definiţie.
Normele de reglementare stabilesc drepturile şi obligaţiile participanţilor
unor relaţii sociale, condiţii de apariţie, desfăşurare şi stingere a anumitor rapoarte
juridico-penale.
Normele de ocrotire prevăd anumite măsuri de constrângere aplicate din
partea statului în cazul de încălcare a anumit norme de reglementare. Norma
execuţional penală de ocrotire are un conţinut sancţionator şi este destinată pentru
protejairea normelor de reglementare.
6
 Mai mult, în doctrină sunt evidenţiate norme execuţional penale de bază
(primare), care prevăd reguli generale privind reglementarea unor aspecte
execuţional penale fundamentale, şi norme de concretizare (secundare), care sunt
menite pentru precizarea şi clarificarea prevederilor legale doar conturate în
normele execuţional penale de bază.
În funcţie de caracterul obligaţiilor, normele dreptului execuţional penal cu
caracter de reglementare pot fi de două feluri:
- norme dispozitive;
- norme imperative.
În această ordine de idei subliniem că trăsătura specifică a legislaţiei
execuţional penale o constituie prezenţa atât a normelor materiale, cât şi a
normelor procesuale. Normele dreptului execuţional penal material reglementează
conţinutul relaţiilor sociale, servind drept măsură a drepturilor şi obligaţiilor
subiecţilor, spre exemplu, normele ce stabilesc statutul juridic al condamnatului la
pedepse privative de libertate. Totodată, normele procesuale reglementează
procedura jurisdicţională (modalitatea), activitatea organelor şi instituţiilor
împuternicite să implementeze în viaţă normele dreptului penal material.
3.
Aplicarea legislaţiei execuţional-penale în timp şi spaţiu.

Legislaţia execuţional penală se aplică pe întreg teritoriul Republicii

Moldova. Alte modalităţi de acţiune a legislaţiei execuţional penale pot fi stabilite
prin tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte (alin.(1) art.166 CE
RM).
Executarea hotărârilor cu caracter penal, apărarea drepturilor, libertăţilor şi
intereselor legitime ale persoanelor faţă de care se execută astfel de hotărâri,
precum şi acordarea de ajutor condamnaţilor la adaptarea lor socială se efectuează
în conformitate cu legislaţia execuţional penală în vigoare la momentul aplicării
lor.
Legislaţia execuţional penală poate avea efect ultraactiv. Caracterul
7
ultraactiv al normei se stipulează în legea nouă.
În cazul în care în timpul executării hotărârilor judecătoreşti cu caracter
penal sunt în vigoare mai multe legi, se aplică legea cea mai favorabilă.
Deţinerea persoanelor care beneficiază de un anumit grad de imunitate se
efectuează în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena cu privire la
relaţiile diplomatice, încheiate la 18 aprilie 1961, ale Convenţiei de la Viena cu
privire la relaţiile consulare, încheiate la 24 aprilie 1963, precum şi cu prevederile
altor tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte (alin.(3) art.166
CE RM).
4.
Raporturile juridice execuţional-penale. Faptele juridice execuţional-penale.

Raporturile de drept execuţional penal apar din momentul intrării hotărârii

judecătoreşti în vigoare. Hotărârea instanţei de judecată într-o cauză penală devine
executorie la data când a rămas definitivă.
Hotărârile judecătoreşti definitive sunt obligatorii pentru toate persoanele
fizice şi juridice din ţară şi au putere executorie pe întreg teritoriul Republicii
Moldova.
Apariţia raporturilor execuţional penale este legată de dispoziţia de
executare a hotărârii judecătoreşti. Astfel, trimiterea spre executare a hotărârii
judecătoreşti se pune în sarcina instanţei care a judecat cauza în primă instanţă.
Dispoziţia de executare a hotărârii judecătoreşti, în termen de 10 zile de la
data când hotărârea a rămas definitivă, se trimite de către preşedintele instanţei,
împreună cu o copie de pe hotărârea definitivă, organului însărcinat cu punerea în
executare a sentinţei conform prevederilor legislaţiei de executare. În cazul în care
cauza a fost judecată în apel şi/sau în recurs, la copia de pe sentinţă se anexează
copia de pe decizia instanţei de apel şi/sau de recurs.
Din acest moment statutul juridic al persoanei faţă de care se emite sentinţa
de condamnare se schimbă, persoana încetează a mai fi inculpată, ci devine
condamnată.
8
 Totodată, raporturile de executare a pedepselor penale se sting în
conformitate cu prevederile CE al RM. Astfel, în calitate de temei al stingerii
executării pedepsei operează următoarele fapte juridice:
a) executarea efectivă şi integrală a pedepsei;
b) decesul persoanei condamnate;
a) adoptarea unei hotărâri de achitare a persoanei condamnate în cursul
executării pedepsei sau trimiterii spre executare a hotărârii judecătoreşti;
b) intervenirea unei legi penale noi care exclude caracterul penal al
faptei în cursul executării pedepsei sau trimiterii spre executare a hotărârii
judecătoreşti;
c) intervenirea unui act de amnistie totală în cursul executării pe depsei
sau trimiterii spre executare a hotărârii judecătoreşti;
d) intervenirea unui act de graţiere totală în cursul executării pedepsei
sau trimiterii spre executare a hotărârii judecătoreşti;
g) intervenirea prescripţiei executării hotărârii privind condamnarea;
h) respectarea de către condamnat a comportamentului stabilit prin hotărârea
judecătorească şi expirarea termenului de probă;
i) alte împrejurări prevăzute de lege.
Raporturile de drept execuţional penal reprezintă raporturile sociale
reglementate de normele dreptului execuţional penal ce apar între organele şi
instituţiile de stat care execută sancţiunile cu caracter penal, pe de o parte, şi
persoana condamnată în legătura cu executarea şi ispăşirea sancţiunilor de drept
public.
Pe parcursul executării sancţiunilor sus-menţionate raporturile de drept
execuţional penal nu-şi schimbă natura lor juridică, deşi conţinutul acestora poate
fi diferit. În special, astfel de cazuri pot avea loc când o categorie de pedeapsă
penală se substituie cu o altă pedeapsă sau când se schimba instituţia penitenciară
în care se deţine persoana condamnată la închisoare.
Prin urmare, putem determina structura raporturilor de drept execuţional
penal în felul următor:
9
 - Subiecţii raporturilor de drept execuţional penal;
- Conţinutul raporturilor de drept execuţional penal;
- Obiectul rapoartelor de drept execuţional penal;
- Faptele juridice.
Subiecţii raporturilor de drept execuţional penal sunt persoanele fizice şi
juridice care au anumite drepturi şi obligaţii prevăzute de normele execuţional
penale. Astfel, în calitate de subiect al raporturilor execuţional penale se recunoaşte
organul sau instituţia care execută pedeapsa penală sau alte sancţiuni de drept
public, iar, pe de altă parte, condamnatul (în cazul executării pedepsei penale) sau
prevenitul (cum ar fi în cazul măsurilor preventive).
În mod episodic, la raporturile de drept execuţional penal pot lua parte şi
organizaţiile obşteşti, rudele ce vizitează condamnaţii sau preveniţii, alte persoane
ce sunt împuternicite să viziteze instituţiile penitenciare în conformitate cu
legislaţia Republicii Moldova în vigoare.
Obiectul raporturilor de drept execuţional penal cuprinde fenomene sau
obiecte (împrejurări reale) în legătura cu care apar astfel de rapoarte. Aşadar, în
calitate de obiect poate fi recunoscut un interes legitim sau drept al persoanei
condamnate sau prevenite etc.
Faptele juridice sunt acelea acţiuni sau evenimente în legătură cu care apar,
se modifică sau încetează rapoartele de drept execuţional penal. Ele pot fi
clasificate în funcţie de mai multe criterii:
 în funcţie de caracterul efectelor juridice: generatoare de drept;
modificatoare; de stingere;
 în funcţie de momentul volitiv: evenimente (atingerea
majoratului ca temei obiectiv pentru transfer într-o altă instituţie penitenciară,
adoptarea unei legi penale mai favorabile pentru condamnat); acţiuni care depind
de voinţa subiectului (aplicarea unor măsuri de stimulare pentru comportamentul
exemplar în cazul unor acţiuni legitime şi aplicarea unor sancţiuni disciplinare în
cazul comiterii unor acţiuni ilegale).
 în funcţie de numărul împrejurărilor: simple (expirarea
10
termenului de pedeapsă, achitarea sumei integrale a amenzii, sarcina condamnatei)
şi complexe (modificarea, pedepsei iniţiale cu una mai blândă, ispăşirea parţială a
pedepsei penale etc).
Analiza corectă a faptelor juridice ce pot apărea în raporturile execuţional
penale ne permite sa determinăm corect şi natura juridică a rapoartelor juridice ce
pot apărea pe parcursul executării pedepselor şi a altor sancţiuni, cum ar fi:
rapoarte de drept civil, rapoarte de dreptul familiei, rapoarte de drept procesual
penal. Această abordare va contribui la aplicarea corectă a unor norme juridice ale
diferitelor ramuri de drept în cadrul executării sancţiunilor de drept penal.
Evaluare:
1. Analizați principiile de aplicare a normelor execuțional penale în
timp și spațiu.
2. Caracterizați conținutul, scopurile și obiectivele legislației
execuțional penale în domeniul de executare a pedepselor penale la etapa
contemporană.
3. Evaluați coraportul dintre normele internaționale în domeniul
executării pedepsei penale și legislația execuțional penală a Republicii Moldova.
4. Relatați principalele momente ale reformei legislaţiei execuţional-
penale în Republica Moldova.
5. Determinați momentul apariţiei raporturilor juridice execuţional-
penale.
6. Explicați modul şi temeiul modificării sau stingerii raporturilor
juridice execuțional penale.
7. Propuneți soluţii de eficientizare a legislaţiei execuţional-penale
a Republicii Moldova, luând în considerare experiența pozitivă a altor state și
prevederile fundamentale ale actelor internaționale.
8. Determinați și caracterizați structura raportului juridic execuțional-
penal.
9. Rezolvarea spețiilor.

11
 Bibliografie selectivă:
1. Codul de Executare al Republicii Moldova din 24.12.2004
2. Codul Penal al Republicii Moldova din 18.04.2002
3. Codul Procesual Penal al Republicii Moldova din 14.03.2003
4. Statutul executării pedepsei de către condamnaţi din 26.05.2006
5. Legea RM cu privire la Sistemul Administrației Penitenciare din 21.12.2017
6. Simion CARP. Dreptul execuţional penal. Chișinău, 2010
7. Vladislav Manea. Drept execuţional penal. Chișinău, 2014
8. Малинин В.Б., Смирнов Л.Б. Уголовно-исполнительное право:
Учебник для юридических вузов и факультетов. Москва, 2009

12