CURS

- UZ INTERN-

CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC

Specializarea ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Notiuni de anatomie

• Toracele este regiunea superioara a trunchiului

• Are forma unui trunchi de con ,cu dimensiuni ce variază în funcţie de sex, constituţie,
stări patologice

1
 Rol:
-realizează protecţia organelor interne

-participă la mişcarea respiratorie

• Alcatuit din schelet osos si muschi, delimitat inapoi de coloana vertebrala, inainte de
stern, lateral de cele 12 perechi de coaste si in jos de diafragma.

Scheletul toracelui este format din coaste, cartilaje costale, stern.

2
• Coastele, în numar de 12 perechi, sunt oase late, formate dintr-un arc osos si o
portiune cartilaginoasa.

• Prezinta un cap, câte doua fete articulare, un gât si un corp.

3
Cele 12 perechi de coaste se împart în trei categorii

- adevarate – primele 7 perechi, care se articuleaza direct cu sternul prin

cartilaje costale proprii;

- false – urmatoarele 3 perechi, care se articuleaza cu sternul indirect, prin

intermediul arcurilor cartila-ginoase formate din unirea cartilajelor celor 3 perechi;

- flotante – ultimele 2 perechi de coaste false, care nu searticuleaza cu sternul.

• Loviturile foarte puternice pot cauza fracturi de coasta, când traumatismul depăşeşte
limita lor de elasticitate şi de rezistenţa.In cele mai multe cazuri, ele se trateaza
medicamentos si cu repaus.

• Uneori fracturile se pot complica cu leziuni ale organelor toracale.

• Sternul, os lat, situat anterior, pe linia mediana a toracelui. Este format din manubriu
sternal, corp si apendice xifoid (cartlaginos).Se articuleaza în partea superioara cu
claviculele, iar în partile laterale cu coastele.

4
• Sternul, împreuna cu coastele si cu portiunea toracica a coloanei vertebrale, formeaza
cutia toracica. Aceasta adaposteste viscerele toracice si are rol important în respiratie.  

• Cartilajele costale se afla in continuarea extremitatilor anterioare costale,ele unind

aceste coaste cu sternul.

• Spatiul intercostal - este o regiune formata din: muschii intercostali, pachetul vasculo-
nervos intercostal, tesut celular intercostal. Între muschii intercostali trece pachetul
vasculo-nervos, fiind situat in santul de pe marginea inferioara a coastelor, pachet ce
poate fi lezat la punctii, la pleurotomii sau la rezectii costale.

• În acest tesut se gasesc ganglionii limfatici care sînt afectati in toate procesele
pleurale.

• Peretele toracic este constituit in afara de scheletul osos si de parti moi: piele,tesut
celular subcutanat, muschi care se insera pe scheletul toracic sau al centurii scapulare
si care impreuna cu coastele sînt factori activi ai mecanicii ventilatorii externe.

• Coloana vertebrala

5
 – triplu rol: ax de sustinere al scheletului, protectia maduvei spinarii, participant
la miscarile capului si ale trunchiului.

– alcatuita din 33-34 vertebre articulate prin discurile intervertebrale: 7 cervicale,

12 toracice, 5 lombare, 5 sacrale si 4-5 coccigiene

• O vertebra este formata din corp vertebral, situat anterior, si arc vertebral, situat
posterior. Arcul se leaga de corp prin doi pediculi vertebrali care, prin suprapunere,
delimiteaza orificiile intervertebrale prin care ies nervii spinali. Corpul unei vertebre
se articuleaza cu corpul altei vertebre prin discul intervertebral.

• Totalitatea orificiilor vertebrale suprapuse formeaza canalul vertebral, care adaposteste

maduva spinarii.

Notiuni de fiziologie

• Mişcările cutiei toracice sunt legate de actul respiraţiei. Mobilitatea diverselor ei

segmente este imprimată de contracţiile musculare.

• în cursul mişcărilor toracelui se observă succesiunea ritmică a două momente:

dilatarea care corespunde inspiraţiei şi revenirea ce corespunde expiraţiei.

Cavitatea toracică trebuie să prezinte deci un oarecare grad de mobilitate pentru a

permite efectuarea ritmică a celor doi timpi respiratori. Cum coloana dorsală şi sternul

6
 sunt puţin mobile mobilitatea coloanei toracice rămâne legată de gradul de mobilitate
al coastelor.

• Organele localizate în cavitatea toracică sunt: esofagul, inima, plămânii, traheea şi

bronhiile.

Traheea şi bronhiile

Traheea începe sub laringe, la nivelul celei de a 7 vertebre cervicale, în faţa esofagului
situat aproape paralel. La nivelul celei de a 4 şi a 5 verte-bre lombare traheea se
ramifică în două bronhii principale.

• în plămâni bronhiile principale se ramifică în continuare în bronhii, apoi în bronhiole,

sub forma unui arbore. Ramificaţiile bronhiilor în plămân se termină în alveolele
pulmonare elastice, fibroase. Prin peretele alveolelor şi capilarelor pulmonare are loc
schimbul de gaze.

• Cele două circulaţii

Circulaţia mică asigură legătura directă între inimă şi plămâni. Sângele „uzat”, bogat
în dioxid de carbon, din ventriculul drept, prin artera pulmonară ajunge în plămâni.
Aici prin pereţii alveolelor are loc schimbul de gaze: sângele elimină dioxidul de
carbon şi preia oxigen. Sângele oxigenat din plămâni, prin atriul şi ventriculul stâng,
ajunge în circulaţia mare, adică în organism.

Plămânii

• Cea mai mare parte a cavităţii toracice este umplută de cei doi plamani.

• Plămânul drept are trei lobi (superior, mijlociu, inferior), iar plămânul stâng are doi
lobi (superior şi inferior).

• Suprafaţa plămânilor şi partea dintre lobi este acoperită de pleură. Pe suprafaţa

plămânilor celelalte organe (aorta, vena cava superioară, vasele de sânge de sub stern
şi inima) formează nişte adâncituri caracteristice.

Inima

• localizată în adâncitura plămânului stâng, în spatele sternului.

• organ cavitar, formă de con fără vârf, cu perete musculos. Pe partea superioară, la baza
inimii se găsesc atriile, respectiv vasele importante de sânge care intră şi ies din inimă.
Vârful inimii este format din ventriculi.

• Sistemul cavitar al inimii este format din patru cavităţi, VS, AS, VDr şi ADr, care sunt
despărţite de sept, valvele atrio-ventriculare şi valvele semi-lunare.

7
• Rol: asigurarea circulaţiei, irigarea cu sânge a organelor. Sângele trece din vasele mari
în atrii, de aici prin valve în ventriculi, care împing sângele bogat în oxigen spre
organism, iar cel cu dioxid de carbon spre plămâni.

• Sensul circulaţiei: vena cavă superioară- atriul drept- ventriculul drept- plămân- atriul
stâng- ventriculul stâng- aorta- sistemul arterial- vena cavă inferioară.

• In exterior inima este învelită într-un sac dur, cu pereţi dubli, cunoscut sub numele de
pericard. Lama parietală interioară este lipită de inimă, suprafaţa exterioară a lamei
viscerale este lipită de organele învecinate, fixând inima într-un fel. Lichidul subţire,
membranos dintre cele două straturi ale pericardului asigură mişcarea fără fricţiune a
membranelor.

Esofagul

• Esofagul coboară în spatele traheii, în continuarea faringelui, aproape paralel cu

traheea, pe partea stg a coloanei vertebrale, prin diafragmă, spre stomac.

• La intrarea şi ieşirea din esofag, sfinctere în formă de inel coordonează deplasarea

hranei. Mişcarea esofagului cu perete musculos dirijează continuu hrana dinspre
faringe spre stomac.

• Principalele patologii care afecteaza organele toracelui sunt: pentru inima, insuficienta
coronariana, infarctul de miocard, valvulopatiile, miocardopatiile, pericarditele; pentru
vase, malformatiile congenitale, anevrismul aortic, embolia pulmonara; pentru
plamani, tuberculoza, pneumopatiile, astmul, bronsiectazia, emfizemul, fibroza,
cancerul bronhopulmonar; pentru pleura, pleureziile, pneumotoraxul, mai rar,
cancerul; pentru esofag, esofagita, refluxul gastroesofagian, cancerul etc.

Ingrijirea bolnavilor dupa interventii chirurgicale intratoracice

• Prezinta particularitati legate de caracterele anatomice si functionale ale organelor din

cavitatea toracica

• Interventiile chirurgicale intratoracice frecvente:

– Rezectia lobara(lobectomie), pneumectomie

– Drenaj pleural(pleurotomie)

– Extirparea tumorilor mediastinale

8
 – Esofagoplastii

– Operatii pe cord( valvuloplastii, proteze valvulare, malformatii congenitale)

– Operatii pe vasele coronariene(anastomoze)

• Scop:

– Mentinerea capacitatii functionale ale organelor din cavitatea toracica

– Mentinerea tonusului cardio-respirator

– Restabilirea echilibrului mediastinal

PREGATIREA PREOPERATORIE SI SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE

IN CHIRURGIA TORACICA

• PERIOADA PREOPERATORIE:

1.Examene specifice:

– radiografia pulmonara, fata si profil

– analiza gazelor sangvine

– probele functionale respiratorii

– scintigrafia pulmonara

– fibroscopia bronsica

– se cauta focare infectioase la distanta(ORL, stomatologice) care se trateaza

– bilantul metastazelor(daca e neoplasm pulmonar) prin ecografie hepatica,

scintigrafie osoasa, markeri tumorali

– EKG

2.Analize de laborator pt bilantul preoperator:

– hemoleucograma                       

– factorii de coagulare

– gr sangvin si Rh

– ionograma, uree, glicemie, TGP,TGO

9
3.Pegatirea pacientului:

a.cu citeva zile inainte:

– pregatirea psihica si obtinerea consimtamintului scris

– gimnastica respiratorie

– oprirea fumatului

– dus cu sapun dezinfectant

– masurarea functiilor vitale

– epilarea intregului torace

b.Seara dinaintea operatiei:

– dus cu sapun dezinfectant

– inspectarea integritatii tegumentului

– badijonarea toracelui cu alcool iodat sau betadina

– clisma evacuatoare

– oprirea alimentatiei si hidratarii

c.In ziua operatiei:

• dus

• badijonarea toracelui

• premedicatie in functie de indicatie

• schimbarea lenjeriei de corp

• masurarea functiilor vitale

• verificarea foii de observatie si insotirea la sala de operatie

10
 SCINTIGRAFIA PULMONARA

Definitie:
- metoda de explorare a plaminilor cu ajutorul izotopilor radioactivi
introdusi prin perfuzie IV sau pe cale inhalatorie.Se efectueaza la
serviciul de medicina nucleara
Indicatii:
– diagnosticul emboliei pulmonare

– diagnosticul neoplasmului pulmonar

– bilant etiologic in HTA pulmonara cr

– bilant functional preoperator in pneumectomie

Pregatirea bonavului si a materialelor:

– Psihica: se informeaza pacientul, se ia consimtamintul.Femeile insarcinate
nu au voie sa faca aceasta investigatie

– Fizica:

• se avertizeaza bolnavul sa nu manince in dimineata ex.

• se intrerupe medicatia cu o zi inainte

• se aseaza in decubit dorsal pe masa de investigatie

• se preg subst radioactiva: Technetiu 99, fiole pentru adm

intravenoasa sau Xenon133 care se adm inhalator.

NURSINGUL DIN PERIOADA POSTOPERATORIE

1.Intoarcerea de la blocul operator

• La iesirea din sala de operatie, pacientul prezinta:

– o incizie toracica laterala sau axilara, cusuta cu fir de sutura si acoperita de

pansament

– o masca cu oxigen

– unul sau doua drenaje toracice

– linie venoasa periferica si/sau centrala

11
2.Ingrijiri postoperatorii:

• a.in cazul operatiilor fara complicatii:

– a complicatiilor imobilizariise urmareste perfuzia si se adm medicatia

prescrisa(sol perfuzabile, antibiotice,analgetice)

– se urmareste si goleste drenajul pleural

– se supravegheaza pansamentul care se schimba la doua zile sau ori de cite ori
este nevoie, la 14zile se scot firele de sutura

– toaleta se face pe regiuni

– alimentatia se reia treptat, dupa verificarea reluarii tranzitului(eliminarea de

gaze si materii fecale)

– se adm tratament anticoagulant

– miscari active si pasive pt prevenire

b.in cazul operatiilor complicate:

– Dupa citeva ore, zile, saptamini pot apare diverse complicatii:

Suprainfectia bronsica:

– Cauza: stagnarea secretiilor bronsice cu absenta expectoratiei si capacitate

respiratorie redusa la un pacient care nu tuseste pentru a nu simti durerea

– Semne: -cianoza si dispnee

-tuse quintoasa si productiva

– Interventii:-kinetoterapie respiratorie pentru facilitarea eliminarii

-aspiratie traheala

Decompensarea respiratorie:

– Cauza: rezectia chirugicala(lobectomie, pneumectomie)

– Semne: -dispnee cu durere toracica

-tahicardie

-hipoxie si cianoza

12
 -insuf cardiaca dr cu edeme ale membrelor inferioare, oligurie, turgescenta jugularelor

– Interventii: -oxigenoterapie

-bronhodilatatoare si diuretice

-kinetoterapie respiratorie

Tromboza venoasa:

– Cauza: imobilizare prelungita

– Semne: -durere spontana sau la palpare in molet

-durere la dorsoflexia piciorului pe gamba

-dilatare venoasa, edem unilateral, febra

– Interventii: -tratament anticoagulant

-fasa elastica

-mobilizari active si pasive

• Educatia pacientului:

– consiliere pentru abandonarea fumatului

– reeducare respiratorie

– educarea privind utilizarea metodelor si aparatelor pt trat inhalator

13
 Ingrijirea bolnavilor dupa interventii chirurgicale pulmonare

Obiective Ingrijiri

-lumina, aerisire

Pregatirea salonului de TI -sursa O2, aparat de aspiratie continua, echipament de

reanimare(trusa traheosto-mie, bronhoscop, defibrilator, aparat
de ventilatie artificiala

Asigurarea confortului -pozitie semisezanda cu patul ridicat la partea cefalica

-masoara la 15-30 minute si noteaza in FO:t, p, TA, respiratie,

Supravegherea fct. vitale
diureza, scaunul

-perfuzii conform pierderilor (transpiratie, perspiratie,

Mentinerea echilibrului expectoratie)
hemodinamic si H-E
-transfuzii pt. compensarea pierderilor sanguine

-prin drenuri intrapleurale si aspiratie continua pt.

reexpansiunea plamanului

-a.m. va urmari aparitia semnelor presiunii crescute in

Asigurarea drenajului cavitatii cavitatea toracica si va anunta medicul(neliniste, paloare,
toracice tahicardie, respiratie frecventa si superficiala, eventuala
bombare a regiunii supra- sau subclaviculare)

-pregateste aparatura si materialele necesare scaderii presiunii

la limite normale

-supravegherea expectoratiei in primele zile p.o

-adm. Calmante ale tusei la indicatie

Asigurarea permeabilitatii cailor -tuse asistata (bolnavul va tusi, exercitand o uso-ara presiune
respiratorii si ventilatiei asupra plagii pt. diminuarea durerii)
pulmonare
-drenaj postural la marginea patului, bolnavul va fi mentinut in
decubit ventro-lateral)

-aerosoli

-parenteral in ziua operatiei

Alimentatia -in 1 zi p.o.-lichide(ceai amar, apa)

-din a 2 a zi-supe strecurate de legume, sucuri naturale de

14
 fructe

-dupa reluarea tranzitului int.-alimentatie normal

-adm. Atb pt. prevenirea infectiilor

-mobilizare la indicatie(din a 3-4 a zi daca nu apar complicatii

p.o.)
Prevenirea complicatiilor -mobilizarea bratului de partea interventiei pt. prevenirea
reducerii mobilitatii articulatiei umarului

-depistarea precoce a complicatiilor majore si anuntarea

medicului(soc hemoragic, embolie, anurie)

-pt. prevenirea formarii aderentelor pleurale si limitarea

capacitatii resp, va face gimnastica resp.la indic.(inspiratii si
Aplicarea masurilor de expiratii profunde
recuperare functionala precoce
-mobilizarea bratului pt. prev. anchilozei

TORACOSCOPIA

• Definitie:

– examenul endoscopic al organelor din cutia toracica

– prin toracoscopie se vizualizeaza spatiul pleural, cavitatea toracica, diafragmul,

mediastinul, pericardul, coastele, pleura viscerala, plaminul, coloana
vertebrala.

– se efectueaza cu un endoscop rigid numit TORACOSCOP prevazut cu un

sistem optic si sursa de lumina.

• Materiale necesare:

– manusi sterile, comprese sterile, tampoane, solutii dezinfectante

– medicatie. anestezica, sedative, antibiotice, codeina, antalgice

– toracoscop cu toate anexele sterile

– trusa de microchirurgie

15
 – sursa de oxigen

• Etape de executie:

– Pregatirea materialelor

– Pregatirea bolnavului:

• Psihica: se informeaza si se obtine consimtamintul scris

• Fizica: -se recolteaza HLG, T, TS,TC, TQ, gr.sg si Rh

-se efectueaza EKG, Rg. toracica

            -se masoara functiile vitale

             -la sfirsitul toracoscopiei se recomanda totdeauna drenajul pleural

           -cu o seara inainte se da un sedativ si 1tb codeina

           -in ziua examinarii bolnavul nu maninca

• Rolul asistentei:

– pregateste materilalele necesare si bolnavul pentru efectuarea tehnicii

– serveste medicul si supravegheaza pacientul in timpul tehnicii si dupa

– supravegheaza functiile vitale si mentine bolnavul in pozitie

– adm. medicamentele indicate

• Ingrijirea pacientului:

– se monitorizeaza functiile vitale

– se asigura repaosul la pat

– se asigura functionarea drenajului aspirativ

– se adm antalgice

– se verifica pansamentul din jurul tubului de dren

– se previn complicatiile, infectiile prin adm de antibiotice, la recomandare

• Reorganizarea locului de munca:

– se spala instrumentarul folosit si se pregateste pt sterilizare

16
 – se aseaza in ordine materialele reutilizabile

– se noteaza tehnica in FO

• Ingrijiri in ziua post toracoscopie:

– se efectueaza analize de laborator la indicatie

– adm medicatiei, oxigenului

– prevenirea complicatiilor prin mobilizare, tapotaj,masaj

– monitorizarea functiilor vitale

– supravegherea drenului, pansamentului

– ingrijiri igienice, asigurarea confortului

– alimentarea si hidratarea, educatia sanitara.

DRENAJUL PLEURAL

• Definitie:

-este un procedeu chirurgical terapeutic, important si indispensabil in

chir.toracelui. Este efectuat de medicul chirurg, prin toracotomie.

• Toracotomia reprezinta interventia chirugicala la nivelul peretelui cutiei toracice prin

care se introduc tuburi de dren, cu scopul de evacuare a colectiilor aeriene, lichidiene,
purulente sau mixte

• Materiale necesare:

-trusa de inetrventie chirurgicala(bisturiu, lama de bisturiu, foarfec, 2 pense

Kocher, fir pentru sutura la piele, ace)

-trocar cu mandren sau trocar toracic

-dren pleural cu sectiunea”dreapta” perpendicular pe lungimea tubului, cu

orificii laterale pe ambele fete, cu dimensiuni mai mici decat diametrul tubului.

-casoleta cu tampoane si comprese sterile, cimpuri sterile.

-seringi si ace sterile

-xilina 2%

17
 -solutie antiseptica-betadine

-sursa de aspiratie-pompa de vid actionata prin motor electric , sau aspirator

montat la statia centrala pentru fiecare pat

-manusi sterile

-racord steril pentru fixarea drenului la borcan

-eprubete sterile pentru prelevari bacteriologice si citologice

• Trusa de aspiratie este formata din 3 borcane si tuburi de legatura dintre ele, care au ca
scop:

1.Primul borcan este borcanul colector de secretii de la bolnav, prevazut cu 2

tuburi de sticla ce trec prin dop si solutie sterila de ser fiziologic.

2.Al doilea borcan regleaza presiunea prin intermediul a 3 tuburi de sticla care
trec prin dop(2 tuburi laterale sunt mai scurte care fac legatura unul cu borcanul
colector, celalalt cu borcanul de siguranta, tubul central este lung, prevazut cu supapa
ce poate fi inchisa sau deschisa, ajunge pina la 2cm de fundul borcanului in care este
solutie dezinfectanta)

3.Borcanul al treilea este de siguranta, legat la sursa de aspiratie, este gol

pentru a suplini borcanul de drenaj cand acesta se umple.Pe borcanul de drenaj se
lipeste o banda de leucoplast semn care marcheaza nivelul lichidului eliminat in ziua
respectiva.

• Etape:

Pregatirea materialelor
Pregatirea psihica
Pregatirea fizica:
– se recolteaza singe pentru TS,TC, gr.sangvin si Rh.

– Se pregateste FO cu rezultatele investigatiilor  trecute

– Se face radiografie pulmonara

– Se adm medicatia prescrisa de medic(atropina IM)

Pregatirea locului: se spala, se barbiereste zona, se dezinfecteaza cu alcool iodat

- Se aseaza bolnavul in decubit lateral,pe partea sanatoasa, pentru
toracotomia de evacuare a revarsatului pleural

- Pozitia decubit dorsal se foloseste in drenajul bilateral sau cind drenul

este plasat anterior
18
Rolul asistentei:
– pregateste materialele necesare

– pregateste bolnavul psihic si fizic

– serveste medicul si supravegheaza pacientul in timpul tehnicii si dupa

– supravegheaza functiile vitale, mentine bolnavul in pozitie

– administreaza medicamentele indicate sau le pregateste in cazul in care le cere

medicul

– transporta bolnavul la radiologie pentru verificarea drenajului prin examen

radiologic, daca medicul o cere.

Ingrijirea pacientului:    
- se aseaza in pozitie antalgica(semisezind)
- se supravegheaza functiile vitale, se urmareste aparitia tusei, durerea,
tahicardia,hTA, transpiratie
- se face rgf de control pentru verificarea pozitiei
drenului.Supravegherea drenajului se face continuu prin verificarea
presiunii, a borcanului colector de secretii
- se masoara cantitatea secretiilor eliminate pe ore(va fi marcata cu benzi
de leucoplast lipite pe borcan, pe care se noteaza data si ora)
- cind nivelul lichidului ajunge la tubul scurt se schimba bateria de
aspiratie sau numai borcanul de aspiratie, DUPA CLAMPAREA
tubului de dren
- se respecta regulile de asepsie
- in caz de obstruare a tubului de dren, se schimba cu altul steril
- mobilizarea bolnavului trebuie facuta sub supravegherea asistentei
- suprimarea drenului este precedata de pensarea lui timp de 24 ore si
control radiologic
- orificiul se sutureaza si panseaza steril
Reorganizarea locului de munca:
-se spala instrumentarul folosit

-se aseaza in ordine materialele reutilizabile

-se noteaza drenajul in FO

Interventiile asistentei medicale in clinica de chirurgie toracica:

19
• Delegate:

- dezobstruarea cailor respiratorii

- pregatirea materialelor si bolnavilor pentru investigatii specifice(drenaj
pleural, toracoscopie)
- pregatirea preoperatorie
- ingrijirea postoperatorie a bolnavilor
- recolatarea analizelor de laborator
- adm medicatiei, oxigenoterapie
- prevenirea complicatiilor prin mobilizare, tapotaj, masaj
- monitorizarea functiilor vitale
- supravegherea drenurilor si pansamentului
• Autonome:     

– ingrijiri igienice, asigurarea confortului si pozitiei bolnavului, masaj, ajutarea

bolnavului

– adm de oxygen in caz de dispnee

– educatia sanitara a bonavilor

Ingrijirea bolnavilor dupa interventii chirurgicale pe esofag

Obiective Ingrijiri

-lumina, aerisire, temperatura adecvata

Asigurarea confortului
-pozitie DD cu patul ridicat la partea cefalica

-masoara la 15-30 minute si noteaza in FO:t, p, TA, respiratie,

Supravegherea fct. vitale
diureza

-perfuzii conform pierderilor (transpiratie, perspiratie,

Mentinerea echilibrului expectoratie)
hemodinamic si H-E
-face bilantul hidric

-bolnavul nu are voie sa inghita saliva, este educat s-o elimine

in scuipatoare pt. a putea determina cantitatea si calitatea si se
Prevenirea complicatiilor adauga la bilantul hidric

-toaleta bucala cu ceai musetel caldut sau sol.dezinf. sau

stergere cu glicerina boraxata

Alimentatia -in primele 3 zile postoperator se sisteaza alimentatia orala

20
 -hidratarea se face parenteral

-din a 4 a zi se adm. cate 1 lgt de ceai caldut din 10 in 10 in

minute peros

-ulterior, in fct de reluarea tranzitului intestinal se va diversifica

cu alimente semilichide, paste, piureuri

-uneori, se introduce intraoperator sonda Einhorn pt alimentatie

pe care se adm. din a 2 a zi cate 30-50 ml ceai, supa strecurata
la interval de ½ h

-sonda se scoate a 3-4 a zi si se alim. peros

Mobilizare -cat mai precoce, la indicatia medicului

NURSING IN CHIRURGIE TORACICA

• Culegerea datelor:

-de la bolnav cind starea lui permite

-familie

-documente medicale

- este necesara cunoasterea unor afectiuni pulmonare in antecedente, daca este

dispensarizat pt. TBC, daca este fumator si cite tigari pe zi.

• Identificarea problemelor de dependenta:

1.Hemoptizia: hemoragie la nivelul cailor respiratorii si plaminului. Se

intilneste in toate afectiunile traheo-bronhopulmonare ac sau cr, dar si in unele
cardiopatii valvulare, boli de singe.

Poate da:

-soc hemoragic

-insuficienta respiratorie

21
 -inundatie traheo-bronsica cu singe.

Singele este rosu, aerat, aprins la culoare, evacuat pe gura si nas.

Oprirea hemoptiziei:

-hemostatice

-chirurgical.

• Interventiile asistentei:

-bolnav in pozitie  sezind sau semisezind, repaus absolut

-repaus vocal

-supravegheaza functiile vitale

-adm lichide reci, da bolnavului sa suga cuburi de gheata

-adm medicatia prescrisa

2.Durerea toracica violenta si aparuta brusc ca un pumnal, se intilneste in

pneumotoraxul spontan, embolie pulmonara, pleurezie, pneumonie.

• Tratamentul:- medicamentos, administrate parenteral sau prin infiltratie(facuta de

medic)

                    - chirugical(rezectie de nervi intercostali)

3.Expectoratia-  mucoasa, spumata aerata, rozata, se intilneste in edemul pulmonar ac.

- cea purulenta in abces pulmonar si supuratie pulmonara.

• Interventii:

-se trateaza cauza si se favorizeaza eliminarea sputei

4. Vomica- eliminarea unei cantitati mari de sputa(peste 1 litru) cu aspect:

-lichid limpede salciu, in chistul hidatic

-purulent sau singe cu puroi, in abces pulmonar.

• Interventii:

-aseaza bolnavul in sezind sau semisezind

-asista si dreneaza expectoratia asezind bolnavul in pozitie de drenaj postural

22
 -adm. Oxigen

-adm. medicatia prescrisa.

5.Edemul glotic reprezinta inflamatia glotei.Se manifesta prin senzatie de sufocare cu

lipsa de aer.Apare mai ales la bolnavii alergici, cu astm bronsic infecto-alergi.Se
intervine in urgenta-poate produce stop respirator.

• Tratament de urgenta(HHC, antihistaminice, tonice cardiace)- intravenos sau in

perfuzie.

• Cind nu raspunde la tartament- traheotomie.

6.Dispneea- apare in toate bolile pulmonare, in caz de corpi straini traheo-bronsici si

traumatisme toraco-pulmonare, cardiopatii decompensate.

• Interventii:

-dezobstruarea cailor respiratorii

-se adm oxigen

7.Alte semne generale:

-febra, tahicardie, hTA, palpiattii

-semne fizice: paloare in hemoptizie, TBC, cancer,

- cianoza in insuf. Respiratorie, pneumotorax

-transpiratie

-agiatatie sau somnolenta

METODE  DE INVESTIGATII

1.Analize de laborator:

• singe: HLG, VSH, fibrinogen,TS,TC, gr. sanguin, glicemie, uree, probe hepatice

• urina: examen sumar de urina

• sputa: ex.bacteriologic, citologic,micologic

23
 2.Examene anatomo-patologice sau histopatologice din fragmentele recoltate de medic
prin:

• biopsia pleurala(punctie pleurala)

• biopsia traheo-bronsica(prin bronhoscopie)

• biopsiile pulmonare(prin toracotomie)

• biopsiile ganglionare(incizie-excizie)

3.Metode imagistice:

a.radiologie:rgf.pulmonara si toracica, radioscopie, CT, bronhografia cu substanta de contrast,

esofagoscopia..

b.scintigrafice: scintigrafia pulmonara pentru depistarea emboliilor.

c.RMN

4.Investigatii endoscopice:      

-esofagoscopia

-fibro/bronhoscopia

-mediatinoscopia/toracoscopia

5.Probe functionale respiratorii:

– spirograma                      

– teste farmacodinamice

– teste de efort

6.Alte examene:

• EKG

• EEG

• presiunea venoasa

• teste biologice(intradermoreactii):

- Reactia Cassoni pentru depistarea chistului hidatic

- IDR la tuberculina pentru depistarea  tuberculozei

24
Terminologie specifica:

-pneumotorax=aer in cavitatea pleurala

-hemotorax=singe in cavitatea pleurala

-empiem=puroi in cavitatea pleurala

-traheostomie=deschiderea chirurgicala a traheei pentru introducerea unei sonde de

traheostomie, folosita la mentinerea functionalitatii cailor respiratorii fie permanenet,
fie pina la restabilirea functiei.

-toracotomie=incizie chirurgicala la nivelul toracelui

-toracoscopie=examinarea cavitatii pleurale cu endoscopul

-pleurotomie=incizie la nivelul pleurei

-pneumectomie=rezectei partiala sau totala a plaminului

-segmentectomie=rezectia unui segment din plamini

-toracoplastie=rezecta a doua sau mai multe coaste cu scopul de a grabi vindecarea

proceselor TBC. 

Ingrijirea bolnavilor dupa interventii chirurgicale cardio-vasculare

INGRIJIREA PACIENTULUI IN CHIRURGIA VASCULARA

25
• Examene preoperatorii:

1.examene specifice:

-ecografie Doppler de aorta si membre inferioare

-oscilometria

-arteriografia care arata ocluzia si stenoza arteriala

-bilantul lipidic si hepatic(colesterol, trigliceride, lipide)

-bilantul altor localizari ateromatoase:

                                   -cardiaca: EKG, ecocord, scintigrafie, coronarografie

                                  -cerebrala: CT sau ecodoppler

-cautarea focarelor infectioase la distanta:ORL, stomatologie

-bilantul respirator: rgf pulmonara

2.analize absolut obligatorii in interventiile chirurgicale: HLG, VSH, gr sangvin si Rh,

Tquick, TS,TC, uree, glicemie, TGP,TGO, ionograma

ECOGRAFIE DOPPLER VASCULARA

• Ecografia - metoda de examinare imagistica ce utilizeaza drept informatie

ultrasunetele reflectate de tesuturile corpului omenesc.
Ecografia Doppler are la baza efectul Doppler si da relatii asupra unor structuri aflate
in miscare - studiul fluxului sangvin arterial sau venos.

• Ecografia Doppler ofera informatii despre: 

-         structura peretilor vasculari - prezenta placilor de aterom la nivel arterial, tipul

placilor de aterom, gradul de ingustare arteriala determinata de prezenta placilor cu
valoare prognostica si terapeutica

-         caracterele fluxului arterial si venos, cuantificarea gradului de stenoza arteriala,

functionalitatea fistulelor de dializa

-         prezenta trombozelor venoase profunde si superficiale

-         preoperator in patologia venoasa, cuantificarea capitalului vascular necesar

efectuarii fistulelor pentru hemodializa

-         inaintea unor manevre invazive - cateterism cardiac, implantate de catetere

venoase centrale, implantare de cardiostimulatoare.
26
 • Fata de alte tehnici radiologice examinarea echo Doppler are o serie de avantaje: 

-         nu este invaziva

-         nu este dureroasa

-         nu necesita administrare de substanta de contrast

- nu este iradianta putand fi repetata la nevoie

OSCILOMETRIA

• Este un test de apreciere a permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale la nivelul

membrelor. Indicele oscilometric sau oscilatia pulsatorie maxima corespunde
diferentei maxime in diametru sistolo-diastolic al arterei si depinde de mai multi
factori: debitul cardiac; presiunea arteriala; rezistenta periferica; elasticitatea
vasculara.

• Se utilizeaza oscilometrul Pachon.

• Valori normale: se exprima in unitati relative (indice oscilometric I.O.) si variaza

functie de nivelul segmentului de membru explorat:

- brat = 2- 12;

- antebrat: sub cot = 1- 10, deasupra pumnului= 0 ,2- 2;

- coapsa, deasupra genunchiului = 4- 16;

- gamba: sub genunchi = 3- 10, deasupra gleznei = 0,2 - 9.

• Valorile normale nu exclud leziunile anatomice, valorile subnormale confirma

existenta leziunilor dar nu stabilesc cauza acestora (organica sau functionala).  

• Utilitate clinica:

– Testul este utilizat in principal pentru:

a) determinarea permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale in zonele in

care nu se poate palpa artera (coapsa, gamba);

b) sindromul de coasta cervicala (variatia I.O. la membrul superior in raport

cu miscarea capului

Pregatirea pacientului:

-cu citeva zile inainte:

27
 -pregatirea psihica si obtinerea consimtamintului scris

-pregtirea colica(regim alimentar care nu da flatulenta) daca abordul este

transperitoneal

-se opreste traamentult anticoagulant (sintrom)

-se opreste tratamentul cu antiagregante plachetare(aspirina)

 -dus cu sapun dezinfectant

-verificarea functiilor vitale

-epilarea zoneleor unde se vor face inciziile

- seara dinainte nu mai maninca de la ora18, nu mai bea de la ora 22

-se face clisma evacuatoare

- in ziua operatiei:

-dus cu sapun dezinfectant

-dezinfectia tegumentului cu alcool iodat sau betadina

-premedicatie, functie de prescriptie

-lenjerie de corp  curata

-masurarea functiilor vitale

-cu FO completa se insoteste la blocul operator

Perioada postoperatorie:

1.Intoarcerea de la blocul operator:

-pacientul are o incizie abdominala mediana si una inghinala(in portajul aorto-

bifemural)

-poate avea o incizie inghinala, una pe fata interna a coapsei si una la gamba
(portaj femuro-popliteo-gambier)

-inciziile sunt suturate si acoperite cu pansament steril

-uneori poate exista si drenajul aspirativ tip Redon

- masca cu oxigen

-cateter venos periferic si/ sau central pe care se adm. lichidele perfuzabile

-pacientul este racordat la monitor hemodinamic care ne indica TA, P. EKG,

SaO2
28
 -sonda urinara Foley

2. In cazul evolutiei postoperatorii necomplicate:

-se urmaresc perfuziile si se schimba dupa indicatia medicului

-se adm antalgice

-se adm antibiotice profilactic

-se adm trat anticoagulant

-pansamentul se schimba la doua zile,  drenajul se scoate la 48-72 ore, firele se

scot la 14 zile

• Revascularizarea membrelor inferioare este obiectivul nr 1 in supraveghere. Pentru

asta:

-se masoara pulsul la artera femurala, tibiala, retromaleolara si pedioasa,

el trebuind sa fie bine batut, regulat.Disparitia pulsului la unul din nivele indica
o obstructie arteriala;aspectul tegumentelor la membrele inferioare: roz, cald,
mobil, nedureros

-toaleta se face pe regiuni

-alimentatia se reia treptat, dupa reluarea tranzitului intestinal

-dupa control Doppler pacientul se externeaza, urmind sa vina la control dupa

indicatii

3.Complicatii postoperatorii:

a.Hemoragia-poate apare la nivelul suturilor vasculare si este accentuata de anticoagulare

• Semne:

-paloare, hTA, tahicardie

-pansamen t imbibat cu sange

-hematom lanivelul plagii

-cresterea debitului pe drenajul aspirativ

-durere abdominala in caz de hemoragie intraperitoneala

• Interventii:

-supravegherea  drenajului si pansamentului

-urmarirea pulsului

29
 -in cazuri grave, reinterventie chirurgicala

b.Tromboza venoasa:

• Factori de risc:

-interventii pe membrele inf sau la niv bazinului

-risc dat de pacient(fumatul)

-imobilizare prelungita

• Interventii- vezi chir toracica

c.Obstructia arteriala cu ischemie

• Cauze:

-infundarea bypasului

-embolia distala

• Semne:

-disparitia pulsului distal perceput inainte

-crampe, senzatie de frig la extremitati

-durere intensa, parestezii la membrele afectate

• Inteventii:

-supravegherea frecventa a membrelor inferioare(aspect, coloratie, caldura,

mobilitate, durere, prezenta pulsului la art femurala si distal)

-anuntarea chirurgului daca apar semnele obstructiei(netratata la timp poate

determina gangrena cu risc de amputatie)

d.Necroza cutanata:

• Cauze:

-vascularizatie arteriala ineficienta

-infectia

• Semne:

-semne de infectie: febra, frison, cresterea numarului de leucocite, hemocultura

pozitiva

-plaga nu se cicatrizeaza si apar semne de necroza

30
• Interventii:

-excizarea zonei de necroza

-antibiotice conform antibiogramei

-reinterventie chirurgicala cu lambou muscular

• Educatia sanitara

– regim alimentar hipolipidic

– abandonarea fumatului(vasoconstrictor pe vasele mici)

– mersul pe jos 1 ora pe zi

– folosirea cremelor de hidratare pentru membrele inferioare

– evitarea transpiratiei(responsabila de micoze cutanate)

– purtarea sosetelor de bumbac

– evitarea traumatismelor la membrele inferioare

PREGATIREA PREOPERATORIE A BOLNAVULUI PENTRU OPERATIE PE

CORD

-pregatirea psihica: incurajarea, linistirea; semnarea fisei de consimtamint

-pregatirea fizica:
                  -masurarea functiilor vitale

-EKG
                  -clisma evacuatoare
                  -baie generala cu sapun dezinfectant
                  -raderea parului de pe toata suprafata corpului
                  -baie generala
                  -dezinfectie tegumentara cu betadina
-in dimineata interventiei:
                  -masurarea fct vitale
                  -EKG
                  -clisma evacuatoare
                  -dezinfectie cu sapun cu betadina
                  -imbracarea halatului special
                  -incurajarea pacientului
                  -insotirea bolnavului la sala de operatie

31
 Pregatirea generala a bolnavului pentru operatie pe cord

1.Analize de laborator:

– hematologie

– biochimie: CPK-MB(creatinfofokinaza)

– imunologie-inclusiv HIV, AgHBs, antivirusHCs, RBW sau VDRL

– bacteriologie:sputa, urina, scaun, exudat faringian

– alte secretii(ginecologie, ORL, tegumentare)

• BOLNAVUL CARE URMEAZA SA FIE  OPERAT NU TREBUIE SA AIBA NICI

UN FOCAR DE INFECTIE!

2.Explorari cardiace si pulmonare:

– echocardiografie

– rgf pulmonara

– coronarografie

– cateterism cardiac la valvulari

– probe de efort

– EKG

– spirograma

3.Examene interclinice: -gastroenterologice, urologice, neurologice, ginecologice,

endocrinologice, diabetologice, oftalmologice, ORL, psihiatrie, stomatologice

• 4.Monitorizarea functiilor vitale -TA, P, R, T, oximetria

Principalele simptome si semne ale bolnavului care necesita interventie pe cord

• tulburari de hemodinamica manifestate prin presiune venoasa crescuta, hepatomegalie,

staza venoasa, edeme la membrele inferioare cianotice;

• incapacitatea de orice efort datorita suferintelor cardiace;

• oboseala permanenta;

32
• dispnee de efort;

• dispnee paroxistica nocturna, ortopnee;

• tulburari de ritm, palpitatii;

• durere precordiala de tip anginos

• Risc de complicatie – moarte subita

Metode de investigatie

• Examenul clinic si toate investigatiile pacientului ce urmeaza a fi operat se fac la

clinica de cardiologie, sunt repetate cele care se fac inainte de operatie.

• Examenul clinic care consta in inspectie, palpare, ascultatie, masurare puls, TA, este
efectuat mai intai de medicul cardiolog apoi si de medicul chirurg care va stabili data
cand bolnavul va fi operat.

• Investigatii obligatorii pentru stabilirea diagnosticului:

-          EKG; fonocardiograma;

-          Ecografie cardiaca simpla sau cu Eco-Doppler;

-          Cateterism cardiac; aortografia; coronagrafia; arteriografia; flebografia;

-          Angiografie;

-          Radiografie cardio-toracica.

-          Computer Tomografie, RMN.

• Analize de laborator: hematologice, biochimice, imunologice, bacteriologice.

NURSING IN CHIRUGIA CARDIACA

• Activitati in chirurgia cardiovasculara:

1.Circulatia extracorporeala(CEC) este o metoda care permite oprirea si golirea de

sange a inimii in timpul operatiei, functia acesteia este preluata de un aparat(cord
pulmon artificial), care printr-un sistem de conducte si pompe preia sangele din ea si-l

33
 deriva in afara organismului; la acest sistem se anexeaza un dispozitiv de oxigenare a
sangelui

2.”Cord-pulmon artificial” este un aparat alcatuit din pompa si oxigenator, care

are rol de a inlocui functia inimii si a plaminului in timpul cand aceasta este supusa
actului operator.

3. Hipotermia indusa medie sau profunda consta in racirea organismului

bolnavului in timpul operatiei, la 28-29 grade Celsius in hipotermia moderata sau mai
scazuta in hipotermia profunda; hipotermia locala consta in
aplicarea pe cord de ser fiziologi steril cu gheata.

4 Balonul de contrapulsatie aortica este un dispozitiv tip cateter care se foloseste la

asistarea circulatiei postoperator pana la revenirea la normal a functiei inimii.
Denumirea folosita pentru balonul de contrapulsatie este de IABP- terapie. Balonul se
insera de catre medic in urgenta. Balonul cateter se introduce transcutanat prin artera
femurala pana in aorta descendenta, umflarea si dezumflarea lui fiind sincronizata cu
ciclul cardiac. In diastola balonul se umfla si dezloca o cantitate de sange din aorta
trimitand-o spre coronare asigurand astfel oxigenarea miocardului, iar in timpul
sistolei se dezumfla pentru a permite trecerea sangelui din ventriculi in circulatie.

• Indicatiile IABP – terapiei sunt:

-dupa interventiile pe cord cand inima nu-si revine la normal;

-in soc cardiogen;

-in boala valvulara.

• Rolul asistentei:

supravegherea bolnavului, puls, TA, R, diureza, functionarea cateterului, pansamentul;

informare medicului asupra modificarilor aparute in functiile vitale (respiratie, puls,
TA), a durerilor toracice sau abdominale, pentru a se institui la timp atitudinea
terapeutica necesara;
se instituie la timp atitudinea terapeutica necesara;
ingrijirea bolnavului si supravegherea locului dupa scoaterea tecilor de catre medic;
pansamentul locului pentru a preveni hemoragia se efectueaza folosind o cantitate mai
mare de comprese care sunt fixate cu o fasa lata, iar deasupra se aplica o greutate;
membrul inferior al pacientului se imobilizeaza pentru 24 ore.

Ingrijirea postoperatorie a bolnavului cu operatie pe cord

34
• Perioada postoperatorie este  considerata foarte critica care are drept obiectiv
restabilirea independentei respiratorii si hemodinamice.

• Bolnavul este transportat cu un carucior special prevazut cu dispozitive de sustinere

pentru monitor , aparat de  ventilatie, aparate de perfuzie, catetere speciale

• Pacientul iesit din sala de operatie prezinta:

1.o incizie de sternotomie mediana, suturata si pansata; poate avea si o incizie

inghinala si una gambiera(pentru canularea femurala si pt recolatrea de vena safena)

2.sonda IOT conectata la ventilator mecanic

3.cateter periferic

4.cateter arterial radial

5.cateter venos central

6.un cateter arterial pulmonar Swan-Ganz care

-permite masurarea:

-debitului cardiac(volumul de sange ejectat de inima intr-un minut)

-presiunea in atriul drept

-presiunea in arteraa pulmonara

-presiunea arteriala de ocluzie

-masoara permanent saturatia venoasa in oxigen

7.pacemaker extern

8.monitor hemodinamic pe care avem: EKG, TA, P, R, T, SvO2, SaO2

9.sistem de drenaj toracic

10.sonda gastrica

11.sonda vezicala

INGRIJIRI POSTOPERATORII

35
 1.Ventilatia asistata presupune:

-adm de droguri anestezice periodic, analgezice si miorelaxante

-supravegherea parametrilor respiratori ai ventilatorului

-verificarea sondei IOT

- aspirarea regulata a secretiilor de pe sonda IOT

- analiza gazelor sangvine

-toaleta cavitatii bucale

-se scoate sonda IOT dupa 1-2 zile si se oxigeneaza cu sonda nasala, incepe
kinetoterapia respiratorie

2.Analgezia postoperatorie: - analgezice IV sau opioide

3.Cateterul arterial

-permite recoltarea de sange arterial periodic

-se urmareste locul de punctie

-NU SE INJECTEAZA NIMIC PE EL

-in momentul suprimarii se face presiune manuala pe zona aprox 1minut

4.Cateterul Swan Ganz:

-se verifica si se noteaza ritmic valorile pe care acesta ni le ofera

-se urmareste zona de punctionare a tegumentelor

-NU SE INJECTEAZA PE EL

-necesita efectuarea de rx pulmonar pt a vedea pozitionarea lui

-se scoate cit mai repede pt ca reprezinta o poarta de intrare pt agentii infectiosi

5.Cateterele venoase:

-permit adm de subst medicamentoase izo- si hipertone

-se urmareste punctul de intrare in tegument, permeabilitatea, aparitia unui

hematom, inflamatii,

6.Drenajul toracic: vezi chir toracica

• Alte ingrijiri postoperatorii

– Se adm trat anticoagulant

36
 – Se recolteaza sange pentru bilantul paraclinic: HLG, factori de coagulare,
ionograma, uree, creatinina.

– Se fac miscari pasive si active pentru prevenirea aparitiei complicatiilor

imobilizarii

– Toaleta se face pe regiuni

– Alimentatia se reia dupa scoaterea sondei nasogastrice, treptat, dupa reluarea

tranzitului intestinal.

COMPLICATII POSTOPERATORII

1.Hemoragia:

• Semne:

-hTA, tahicardie

-paloare, cianoza

• Interventii:

-med hemostatice

-anuntarea chirurgilor pt o eventuala reinterventie

-pregatirea de sange si derivate, izogrup, izoRH

2.Tulburarile de ritm cardiac:

• Bradicardie sinusala, tahicardie sinusala sau ventriculara, extrasistole, fibrilatie atriala

• Cauze:

-cardiopatie preexistenta

-actul chirurgical

• Semne:

-diminuarea debitului cardiac

-tulb elecrolitice cu acidoza

-modificari EKG

• Interventii:

37
 -pregatirea materialelor si aparatelor pentru soc electric extern

-preg medicatiei antiaritmice: cordaarone, digoxin..

3.Stop cardiocirculator:

• Cauze:

-soc, hipoxemie

-embolie pulmonara

-IMA

• Semne:

-stop respirator

-lipsa pulsului la femurala si carotida

• Interventii:

-soc electric extern

-Masaj cardiac extern

-ventilatie artificiala

4.Infectii nosocomiale

• Cauze:

-multitudinea portilor de intrare

-nerespectarea regulilor de asepsie si antisepsie

• Semne:

-hipo sau hiper termie

-secretii purulente la poarta de  intrare

• Interventii:

-prevenirea aparitiei lor

-recoltarea de secretii si analiza ATB

-recoltarea sangelui pentru hemocultura

-antibiotice conform ATB

• Educatia pacientului:

38
 - Igiena vietii:

-abandonarea fumatului

-alimentatie fara grasimi si sare

-exercitii fizice moderate

-diminuarea stresului

• Supravegherea tratamentului:

-daca are proteza valvulara va avea tratament anticoagulant toata viata, astfel
ca:

1.periodic va trebui sa faca analiza factorilor de coagulare pentru ajustarea

tratamentului

2.trebuie sa stie sa depisteze supradozajul: epistaxisuri, gingivoragii, hematoame

3. nu are voie sa schimbe doza fara indicatia medicului curant

4.nu este indicata asocierea cu AINS

5.trebuie sa declare acest tratament, ori de cite ori are nevoie de ingrijiri medicale

Ingrijirea bolnavilor dupa interventii chirurgicale pe cord

Obiective Ingrijiri

-pozitie sezanda, exceptie – pacientii operati in hipotermie sau cu

Asigurarea confortului circulatie extracorporeala si cei care necesita postoperator
hipotermie controlata, ei vor fi asezati in DD

Supravegherea fct. vitale -la intevale stabilite de medic (monitorizare permanenta)

-se verifica starea pupilelor,tonusul membrelor

-la revenirea din anestezie(narcoza) pot apare:

39
 Anizocorie(inegalitatea pupilelor oculare), paralizii ale membrelor,
tulb. de vorbire àembolie cerebrala si apar dupa inreventii asupra
orificiilor A-V stg si aortic datorita mobilizarii unor cheaguri de
sange si migrarea lor catre creier

-semne: paloare, temp. mai scazuta, lipsa pulsatiilor arteriale la un

membru comparativ cu celalalt

-se urmaresc pierderile pe dren

-eventuala aparitie a hemoragiilor

Prevenirea complicatiilor
-se anunta medicul

-se fac rezerve de sange izogrup, izoRh

-in ziua operatiei hidratare parenterala

Alimentatia -din ziua urmatoare, in fct de reluarea tranzitului se adm. lichide cu
lingurita, paiul, alimente usor digerabile

Mobilizarea -se face la indicatia si in prezenta medicului

-ingrijirea bolnavilor tinuti in hipotermie controlata dupa

Alte ingrijiri
interventie se acomodeaza starii pacientului

Ingrijirea bolnavilor cu traumatisme ale cutiei toracice

Traumatismele toracice

• Circumstante de producere

– Accidente de circulatie

– Accidente de munca

– Accidente sportive

– Caderi de la inaltime

– Agresiuni

– Autonome/asociate cu alte leziuni in cadrul politraumatismelor

40
 • Clasificare

– Traumatisme toracice inchise

– Traumatisme toracice deschise

• Traumatismele toracelui pot interesa:

– Cutia toracica -fracturi costale

-volete costale

-fracturi ale sternului

- Viscerele -contuzie hematom/rupturi pulmonare

-rupturi de esofag/arbore traheobronsic

-leziuni ale cordului si vaselor mari

• Traumatisme toracice inchise

a) parietale

-contuzii simple ale peretelui toracic

-fracturi/luxatii costale sau sternale

b) endotoracice-intereseaza organele intratoracice fara afectarea peretelui

c) mixte-asociaza leziuni parietale si ale viscerelor

 Traumatisme toracice deschise

a) Plagi toracice nepenetrante-intereseaza doar peretele toracic

b) Plagi toracice penetrante-cu leziuni viscerale diverse (pleuro-pulmonare,

cardio-pericardice, mediastinale)

• Leziunile cutiei toracice

1.Contuzia toracica

- Cea mai usoara leziune parietala

- Echimoza+durere locala

- Adm. Antalgice usoare

- Urmarire 3-5 zile àrisc de evidentiere tardiva a unor leziuni pleuro-pulmonare

2. Fracturile costale

41
 - Durere in punct fix, crepitatii osoase

- Complicatii:-hemotorax, pneumotorax (prin lezarea pleurei, plamanului, vaselor

intercostale),

- Tratament:-antalgic prin infiltrarea nervilor intercostali cu xilina sau chirurgical la cele

cu deplasare pt. prevenirea lezarii altor organe.

3. Voletul costal = portiune din peretele toracic devenita mobila, independenta de restul cutiei
toracice datorita fracturarii uneia sau mai multor coaste si care comprima plamanul in timpul
respiratiei.(survine prin fracturarea mai multor coaste deodata, in cate 2 sau mai multe
puncte distantate intre ele => insuficienta respiratorie acuta)

-prim ajutor:-fixarea voletului cu ajutorul unui rulou de vata/fesi

-tratament chirurgical de fixare a voletului

4. Fracturile sternului- asociate adesea celor costale

- Fracturile fara deplasare se trateaza prin repaus si infiltratii locale

- Fracturile cu deplasare necesita interventie chirurgicala

Leziunile organelor intratoracice

1.Pulmonare-contuzii sau rupturi de parenchim, hematom pulmonar

Cauze:-arme (albe, de foc)

-fracturi costale

2. Cardiace si ale vaselor mari–cauzate de arme albe, proiectil

Simptome:-tahicardie, TA prabusita, paloare, transpiratii reci, hemoragie

Tratament:-urgenta chirurgicala

-reechilibrare volemica

-hemostaza prin sutura plagii cardiace

42
3. Esofagiene- prin perforatie sau rupturi àdurere intensa retrosternala, dispnee, disfagie,
varsaturi, stare de soc

Tratament:-sutura perforatiei+gastrostomie temporara pt. punerea in repaus a segmentului

lezat.

Ingrijirea bolnavilor cu traumatisme ale cutiei toracice

• Ingrijiri acordate la locul acidentului

- Se anunta ambulanta
- Degajarea victimei
– Victima constientaàpozitie semisezanda

– Victima inconstienta (soc)àDD

– Acoperirea victimei pt. prevenirea socului prin racire

• Asigurarea ventilatiei (gura la gura daca nu respira spontan)

• In caz de :

– Fracturi costale-nu se imobilizeaza toracele circular compresiv (impiedica

respiratia cu hemitoracele sanatos)

– Plaga deschisaàpansament steril/curat absorbant

• Ingrijiri acordate in ambulanta

– Asigurarea ventilatiei prin:

• Aspiratie oro-faringiana+pipa Gueddel in caz de obstructie a cailor

resp. sup.

• Masurarea fct. Vitale

• Calmarea durerii (infiltratii locale)

• Interzise opiaceele-deprima respiratia

• Pozitia in timpul transportului-semisezanda/DD/decliva dupa caz

• Supraveghere pe timpul transportului

• Ingrijiri acordate in spital

43
 – Internare in TI-pozitie semisezanda

– Supravegherea si notarea fct.vitale(TA, p, R-frecventa, ritm, diureza,

temperatura) la intervale stabilite de medic-5min./2h

• Urmarirea aparitiei unor manifestari patologice:

– paloare, tahicardie, hTAàhemoragie interna

– dispnee, cianoza, tahicardie, transpiratiiàpneumotorax

– paloare, extremitati reci, cianotice, transpirate, tahicardie, hTAàstare de soc

• Igiena zilnica la pat-fct.de starea pacientului

• Prevenirea complicatiilor:

– Pneumonia prin atb, expectorante, drenaj postural, O2, gimnastica respiratorie

– Escarele prin mobilizare, masaj, frictionari

 Tipuri principale de leziuni cu risc vital imediat- Este necesara recunoasterea si

rezolvarea lor temporara pt. ca au risc letal
– Obstructia acuta a cailor respiratorii

– Instabilitate toracica severa

– Pneumotorax deschis

– Pneumotorax compresiv

– Hemotorax masiv

– Tamponada cardiaca

– Plagile cardiac

Tipuri principale de leziuni cu risc vital imediat

• Manifestari:

– Insuficienta respiratorie

• Asfixie

• Cianoza

44
 • Respiratie rapida si superficiala

• Sete de aer

– Insuficienta circulatorie

• Hemoragie

• Paloare

• Puls mic, frecvent

• TA prabusita

– Insuficienta respiratorie+circulatorie

Insuficienta respiratorie prin obstructia acuta a cailor respiratorii

– Dispnee

– Miscari ample si ineficiente ale toracelui

– Cianoza

• Ingrijiri imediate:

– Examinarea traumatizatului-pozitie DD

Se urmaresc:miscarile toracelui, culoarea fetei, mucoaselor, se asculta zgomotul respirator, se

cerceteaza pulsul.

– Permeabilizarea cailor respiratorii prin:

• Aspiratie oro-faringiana/traheo-bronsica

• IOT+respiratie asistata

• Traheostomie

Insuficienta respiratorie prin instabilitate toracica severa

• Survine prin fracturarea mai multor coaste deodata, in cate 2 sau mai multe puncte
distantate intre ele (volet costal)

• Manifestari:-cianoza, tahipnee

• Prim ajutor:-pozitie semisezanda

45
 – Suprimarea durerii (fara opiacee-deprima resp) àalgocalmin,
infiltratii cu novocaina1% sau xilina1% a nervilor intercostali

– Imobilizarea fracturilor-culcarea victimei pe partea lezata sau

fixarea voletului prin compresiune manuala sau fesi rulate
aplicate pe volet

• Este contraindicata imobilizarea fracturilor costale prin bandaje toracice circulare

deoarece reduce capacitatea de expansiune a hemitoracelui sanatos

• Transport la spital-in timpul transportuluiàO2 si se combat fenomenele patologice

asociate (soc, varsaturi, hTA)

Insuficienta respiratorie prin pneumotoraxul deschis

• Survine prin:

– Plagi penetrante pleuro-pulmonare cu torace deschis in care cavitatea pleurala

comunica larg si permanent cu exteriorul

– Aerul intra si iese la fiecare miscare respiratorie cu un suierat caracteristic

– Sangele de la nivelul plagii toracice este aerat si spumos

– Respiratia este ineficienta determinand colabare pulmonara

Insuficienta respiratorie prin pneumotoraxul deschis

• Prim ajutor

– Este o urgenta

– Toaleta plagii+pansament steril

– Imobilizarea bratului sau antebratului peste plaga

– Astuparea bresei sa se faca semiocluziv pt. a permite iesirea aerului daca

presiunea in pleura creste

– Transport urgent la spital in pozitie semisezanda

• La spital-plaga toracica va fi suturata ermetic

Insuficienta respiratorie prin pneumotorax compresiv

• Pneumotoraxul simplu= cantitate mica de aer in pleura;bine tolerat

46
• Pneumotoraxul compresiv=plaga parietala joaca rol de supapa (valva) unidi-
rectionala, permitand aerului sa intre in cavitatea pleurala in timpul inspirului si
impiedicand iesirea sa in expir.La fiecare ciclu respirator, o cantitate tot mai mare de
aer se acumuleaza intre pleure colaband progresiv plamanul.

• Consecinte:

– Comprimarea plamanului si suprimarea schimbului de gaze

– Comprimarea vaselor mari si deplasarea inimii

– Devierea traheei

– Distensia jugularelor

– Emfizem subcutanat ce nu depaseste hemitoracele de aceeasi parte

– Emfizem mediastinal cand apar rupturi ale pleurei mediastinale

• Manifestari clinice:

– Dispnee intensa, respiratie rapida superficiala, tuse chinuitoare

– Cianoza

– Hemitoracele afectat este destins si cu ampliatii respiratorii reduse

• Prim ajutor:

– Punctie pleurala cu un ac de calibru gros pt. scaderea presiunii intrapleurale

• Conduita terapeutica in spital:

Pleurotomie sub drenaj aspirativ

Insuficienta circulatorie si respiratorie prin hemotorax masiv

• Acumulare masiva de sange in cavitatea pleurala

• Survine prin rupere de vase sg din plamani, pleura

• Consecinte:

– Poate comprima inima, vasele mari

– Poate devia organele mediastinale cu consecinte vitale

• Manifestari:

47
 – Torace bombat asimetric

– Dispnee intensa

– Cianoza

– hTA, tahicardie, lipotimie

– La percutie-matitate

– La auscultatie-nu se aud zgomote respiratorii normale (absenta MV)

– Insuficienta circulatorie si respiratorie prin hemotorax masiv

• Prim ajutor:

– Pleurotomie cu drenaj aspirativ

– Reechilibrare volemica (perfuzii saline, transfuzii)

– Pe timpul transportuluià O2

– In spital se practica la nevoie (daca sangerarea nu se opreste), toracotomie pt.

hemostaza prin legarea vasului.

Insuficienta circulatorie si respiratorie prin tamponada cardiaca

• Tamponada cardiaca=rezultatul plagilor cardiace, frecvent ventriculare,caracterizata

prin acumulare de sange in spatiul pericardic (hemopericard)

• Manifestari clinice:

– Bolnavul este palid-cianotic

– Puls rapid, filiform,TA prabusita

– Jugulare turgescente

• Prim ajutor:

– Punctie pericardica pt. evacuarea sangelui acumulat (paraxifoidian sau in

spatiul V intercostal stg

– In spital:- toracotomie pt. sutura plagii miocardice si hemostaza

Insuficienta respiratorie si cardiaca prin plaga cardiaca acuta

• Presupune existenta unei plagi la nivelul zonei critice

48
– Spatiul II i.c.àsp.VIII i.c. stg

– Manifestari clinice:

– Paloare,tahicardie, tahipnee, puls periferic slab, depresibil, transpiratii reci

– Prim ajutor:-transport urgent la spital

49