durerea de cap, tremuraturile membrelor, senzatia de voma.

Se spune ca cei care

beau zilnic bors mult nu mai simt nevoia sa bea alcool.
� Indigestie, voma - se bea zilnic �nainte de masa o jumatate de pahar - un pahar
de bors. Acest tratament este contraindicat �n dispepsia acida.
� Oboseala cronica - se bea un sfert - o jumatate de litru de bors dintr-o data
pentru revigorarea rapida a organismului si a sistemului nervos.
MOAREA DE VARZA
Moarea nu este altceva dec�t zeama rezultata prin scurgerea verzei murate. Este un
extract 100% natural din varza, �mbogatit cu fermenti si enzime, cu principii
active de la plantele aromatice puse �n muraturi, si sare. Din pacate, moarea de
varza a fost destul de putin studiata de catre stiinta, desi cu siguranta va veni
vremea c�nd si ea va declansa o mica revolutie �n lumea medicamentelor naturale.
P�na atunci, va prezentam c�teva din recomandarile medicinii populare rom�nesti,
referitoare la acest remediu, nu foarte grozav ca miros, dar extrem de sanatos:
� Constipatie - 3-4 pahare de moare de varza stimuleaza digestia, deblocheaza
eliminarea si ajuta la dezintoxicarea traiectului digestiv. Acesta este si motivul
pentru care, �n multe sate rom�nesti, �n timpul meselor traditionale de Craciun si
de Anul Nou se serveste moare de varza din belsug, �nainte de felurile de m�ncare
mai grele, precum si la sf�rsitul ospetelor.
� Sensibilitate la frig - prin continutul sau de vitamine, moarea de varza
stimuleaza circulatia s�ngelui si, implicit, favorizeaza �ncalzirea corpului,
inclusiv a extremitatilor (m�ini, picioare). Se consuma zilnic 1-2 pahare de moare
de varza.
� Hipotensiune - moarea se foloseste �n medicina traditionala rom�neasca pentru cei
�slabi la inima�. Se bea dimineata, la pr�nz si seara c�te un pahar de moare de
varza, mai ales �n timpul sezonului rece.
� Digestie dificila, inapetenta - moarea de varza este un stimulent digestiv
puternic si mai ales rapid. Se bea �nainte de masa o jumatate de pahar de moare de
varza, apoi, �n timpul mesei, se mai poate lua c�te o �nghititura din acest
stimulent digestiv ori de c�te ori simtim nevoia.
� Afectiuni febrile - se bea c�te un pahar de moare de varza pe stomacul gol de 3-4
ori pe zi. Moarea de varza �n cantitati ceva mai mari regleaza temperatura
corpului, mareste rezistenta organismului la febra si, se pare, are si efecte
stimulente imunitare.

MARUL-LUPULUI
Modesta ca �nfatisare, conduce �n topul celor mai puternice plante medicinale din
Rom�nia
Denumirea stiintifica a acestei plante este Aristolochia clematitis. �n zona de
vest a tarii i se spune marul-lupului, �n sudul Moldovei, curcubetica, iar pe malul
Dunarii, buruiana de remf. Creste prin vii, la margini de c�mp si prin locuri
virane. Este �nalta de jumatate de metru, uneori mai mult, iar frunzele ei amintesc
oarecum de cele ale fasolei. Are florile galbene, un miros foarte puternic si
destul de �necacios, fiind ocolita de insectele daunatoare, precum si de bolile
virale si bacteriene ale plantelor. Este at�t de rezistenta si vivace, �nc�t sufoca
adesea culturile, taranii nostri nemaistiind cum sa scape de ea (�ntre altele,
rezista foarte bine si la ierbicide). Buruiana aceasta este - se pare - una din
cele mai puternice plante medicinale din flora noastra, av�nd at�t de multe
aplicatii, �nc�t ar putea fi scrise despre ea tomuri �ntregi. Comparatia cu forta
unei explozii atomice nu este hazardata, doar ca efectul e pozitiv.
Partea aeriana a fost studiata intens �n anii �80, c�nd savantii au fost fascinati
de efectele sale imunostimulatoare extrem de intense. S-a �ncercat atunci izolarea
din frunzele sale a unui medicament de semisinteza cu administrare interna, �nsa s-
a dovedit ca separat de celelalte componente ale plantei, acidul aristolochic,
principiul activ imunostimulator secretat de ea, este foarte toxic pentru ficat,
put�nd favoriza chiar formarea tumorilor hepatice. Atunci s-a renuntat la studierea
sa, ea ram�n�nd, ca si p�na atunci, �n apanajul medicinii populare. Ceea ce ne
determina acum sa scriem despre ea sunt nenumaratele semnale primite, referitoare
la miracolele terapeutice facute cu ajutorul acestei plante. Lista afectiunilor
vindecate cu ea este impresionanta: de la boli hepatice si infectii recidivante la
dermatoze rezistente la orice alta forma de tratament, tumori benigne si maligne
sau boli ginecologice.
Utilizarea interna
Prezinta fara doar si poate riscuri, deoarece marul-lupului, fara a fi at�t de
toxic ca sp�nzul, matraguna sau rostopasca, are o anumita actiune nefasta la
nivelul rinichilor si a tubului digestiv, �n doze mari d�nd reactii adverse severe.
Se pare ca �n doze mici, de p�na la 1,5 grame pe zi pentru un adult, administrat o
perioada limitata de timp (maximum o luna), nu prezinta nici un inconvenient, fiind
chiar un remediu rapid �n tratarea cancerului pulmonar, de piele, la s�n si la
intestin, a hepatitelor virale, precum si a infectiilor intestinale, �nsa singurul
care are investitura sa prescrie si sa conduca acest tratament este medicul curant.
Din acest motiv, nu ne vom ocupa �n acest articol de administrarea interna a
marului-lupului, ci doar de tratamentele externe, care sunt lipsite de pericole, au
o eficienta foarte mare si se aplica unei game foarte largi de boli.

C�teva forme de preparare si administrarea externa

Cataplasma cu marul-lupului
Se macina fin iarba de marul-lupului cu ajutorul unei r�snite de cafea, iar
pulberea obtinuta se combina �n proportii egale cu pulbere de radacina de
tataneasa. Peste amestecul de pulbere de marul-lupului si tataneasa se adauga apoi
apa calduta, amestec�nd mereu, asa �nc�t sa se formeze o pasta c�t mai omogena.
Aceasta pasta se aplica printr-un tifon pe zona afectata vreme de o ora.

Baia de sezut cu marul-lupului

O m�na de plante se lasa sa se macereze �n 2 l de apa, vreme de 8-10 ore (de
dimineata p�na seara), dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se
opareste cu �nca 2 l de apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se raceasca
si se filtreaza din nou. �n final se combina cele doua extracte �ntr-un lighean, �n
care se va sta cu sezutul vreme de 20 de minute (adaug�nd din c�nd �n c�nd apa
calda, daca este nevoie). Este un leac foarte bun pentru hemoroizi, inflamatii
anale, infectii genito-urinare recidivante.
Clisma cu marul-lupului
Preparatul pentru clisma se obtine dintr-o lingura rasa de pulbere de marul-
lupului, o lingura de radacina de tataneasa si o lingura de flori de musetel, care
se lasa la �nmuiat �n jumatate de litru de apa, de seara p�na dimineata, c�nd se
filtreaza; maceratul se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe �n
jumatate de litru de apa p�na c�nd scade la jumatate; se lasa la racit decoctul,
dupa care se combina cu maceratul. Cu preparatul astfel obtinut se fac clisme cu
ajutorul irigatorului. Lichidul se tine �n intestin vreme de 10 minute �nainte de a
fi eliminat.
Tinctura de marul-lupului
�ntr-un borcan cu filet se pun frunze de marul-lupului bine pisate ori macinate cu
r�snita de cafea, p�na se umple borcanul. Apoi se adauga alcool alimentar de
minimum 70�, at�t c�t cuprinde, amestec�nd din