Evacuarea şi depozitarea gunoiului.

Colectarea, evacuarea şi depozitarea

gunoiului din adăposturi, face parte integrantă din tehnologia de creştere şi
exploatare a animalelor.
În fermele care adăpostesc un număr restrâns de animale, crescute în sistem
gospodăresc, rămâne ca formă actuală evacuarea manuală a gunoiului.
Evacuarea mecanică a gunoiului se poate efectua cu transportoare cu
racleţi, lopeţi mecanice, cupe suspendate pe şine sau fixate pe cabluri, lamă
ataşată la buldozer, cupă montată frontal pe tractor, pluguri racloare.
Transportoarele cu racleţi, cu mişcare continuă, cu racleţi fixaţi pe lanţ,
sau transportoare cu racleţi cu mişcare liniar - alternativă, cu racleţi şi acţionare
hidraulică (fig. 5.47), evacuează gunoiul colectat în canalele de beton,
amplasate în spatele standurilor, sau în afara unor boxe, transportându-l la
capătul adăposturilor, de unde este încărcat într-un mijloc de transport. Canalele
deschise (rigolele) în care sunt amplasaţi racleţii, au secţiunea dreptunghiulară
de 44 x 11 cm, sau 52 x 15 cm.

Figura 5.47 Sistem de evacuare a dejecţiilor cu racleţi şi acţionare hidraulică

Dacă canalele sunt acoperite cu grătare, adâncimea lor nu trebuie să fie mai
mare de 45 cm, pentru a putea interveni cu uşurinţă în caz de avarii. Partea
lichidă din dejecţii se elimină din canale, prin guri de scurgere, acoperite cu
grătare dispuse pe fundul canalelor, sau alăturat acestora, racordate la reţeaua
de canalizare. Un cămin, cu gardă hidraulică, leagă canalizarea interioară de cea
exterioară.
Racleţii batanţi transportă cu eficienţă doar dejecţiile consistente, motiv
pentru care pe standuri trebuie să existe un minimum de aşternut.

265
 Pluguri racloare (fig. 5.48) pentru evacuarea gunoiului pot fi montate la
suprafaţă, pe aleile de serviciu care devin rigole deschise, sau, în canale cu
grătare.

Figura 5.48 Raclor cu lanţ în circuit dechis

Adâncimea rigolelor deschise este între 17 şi 25 cm iar a canalelor

acoperite cu grătare metalice din bare cu profiluri subţiri de 10 - 30 mm, cu
intervale de 40 - 50 mm, este de 45 de cm. Evacuarea mecanică a dejecţiilor în
canalele acoperite cu grătare prezintă unele avantaje şi anume: necesită canale
cu adâncime mică, pot evacua dejecţiile în stare nativă, manipularea acestora nu
este un proces poluant, iar degajările de noxe sunt minime.
Instalaţiile de colectare a dejecţiilor (fig. 5.49) permit înlăturarea dejecţiilor
de la nivelul şanţurilor şi culoarelor adăpostului zootehnic în modul cel mai
complet şi frecvent posibil, cu necesitate minimă de mână de lucru.

266
 Figura 5.49 Instalaţie de colectare a dejecţiilor cu mişcări alternative

Sălile de muls cu platforme fixe sau mobile, cuplate cu instalaţiile aferente

sunt dotări destinate stabulaţiei libere a vacilor de lapte. Centralizarea mulsului
face parte din mijloacele de rentabilizare a producţiei de lapte, contribuind la
mărirea productivităţii muncii, la reducerea consumului de concentrate prin
furajarea diferenţiată, corespunzător producţiei individuale de lapte şi la
îmbunătăţirea igienei recoltării laptelui. Totodată, faţă de mulsul la bidon, se
scurtează reţelele de transport a laptelui şi cele de vid. Sălile, platformele
mobile cu echipamentele aferente mai poartă şi denumirea de centre de muls.
Acestea au drept scop recoltarea, recepţia, conservarea temporală a producţiei
de lapte, fiind capabile să asigure furajarea vacilor cu concentrate, administrate
în timpul mulsului sau, după muls, în drumul lor spre adăpost
Un grup de muls poate avea în plan forma pătrată, dreptunghiulară sau
circulară, formă impusă de instalaţiile aferente şi de mărimea încăperilor care
fac parte din ansamblu. Încăperile care intră în componenţa unui grup de muls
sunt:
- sală de muls;
- sală (spaţii) de aşteptare, eventual gruparea animalelor după muls;
- sala de colectare, depozitare lapte;
- sala maşinilor;
- sală de tratamente, farmacie;
- punct de însămânţări artificiale, eventual laboratoare;
- birou, vestiar, grup sanitar pentru personal.

267
 Amplasarea unui grup de muls se poate face în interiorul unui adăpost, în
exteriorul acestuia sau în centrul de greutate al mai multor adăposturi, loc
accesibil animalelor, cu acces direct la un drum public, sau la o alee interioară
din fermă.
La amplasarea unui centru de muls se ţine seama de organizarea corectă a
mişcării animalelor, acestea trebuie să circule comod, într-o ordine şi siguranţă
deplină, pe alei acoperite, astfel ca pierderile de timp să fie minime şi să se
asigure securitatea muncii. Poziţionarea diverselor încăperi, care fac parte
integrantă din centrul de muls, se face în aşa fel încât să se asigure circuitul
laptelui, igiena acestuia, circuitul personalului care, prin staţionarea în fosă, să
poată uşor supraveghea mulsul. De asemenea, se analizează criteriile tehnice şi
economice referitoare la realizarea investiţiei legate de mărimea spaţiilor şi
tipul instalaţiilor. Numărul de vaci existent (posibilităţi de extindere viitoare)
impune tipul instalaţiei şi timpul cât durează mulsul. Numărul de locuri în sala
de muls, nivelul de automatizare, timpul disponibil pentru muls, sursele
economice, performanţele personale, producţia medie de lapte sunt criterii
frecvente care impun tipul sălii de muls.
Dispoziţiile legale, privitoare la protecţia şi conservarea mediului ambiant,
ne obligă să acordăm atenţia cuvenită modului în care se rezolvă circuitul
apelor reziduale, deoarece volumul acestora este foarte mare (poate oscila între
6 şi 8 litri/vacă şi zi). Se diferenţiază apa provenită de la spălarea ugerelor, de
pe platformele de staţionare a vacilor (numită apă verde), faţă de cea provenită
de la spălarea instalaţiei de muls şi a tancului de lapte (apă albă). Apa
provenită din dejecţii poartă denumirea de apă brună.
Este indicat ca apele pluviale să se racordeze direct la sistemul de
canalizare pentru a nu mări volumul apelor reziduale.
Vânturile dominante trebuie să bată de la centrul de muls spre punctele
poluante.
Sălile de aşteptare şi cele de regrupare a animalelor după muls (acestea
din urmă, uneori, nu sunt necesare în cazul în care animalele se îndreaptă direct
spre adăpost) se dimensionează după mărimea lotului, asigurând 1,50 (2,00)
m2/cap. În sălile de aşteptare se montează ventilatoare şi duşuri. Înainte de
intrarea în sala de muls vacile trec printr-un preş dezinfectant. Intrarea în sălile
de muls se face pe culoare înguste de 90 - 95 cm, în care animalele sunt dirijate

268
de porţi mobile, acţionate automat, care le obligă să avanseze spre locul de
muls. Circulaţia personalului de deservire se face prin locuri special amenajate
practicate în grilajele de compartimentare, lăţimea acestor goluri este de 50 - 55
cm.
Este de preferat o zonă de aşteptare lungă şi îngustă (fig. 5.50) faţă de o
zonă scurtă şi cu lăţime mare sau de forma unui pătrat.
Este indicat ca standurile de muls să fie aşezate mai sus decât zona de
aşteptare. O suprafaţă înclinată cu o pantă de 5-7% face ca vacile să se
poziţioneze cu faţa către standuri şi astfel sunt încurajate să intre în standuri.

Figura 5.50 Zona de aşteptare trebuie să fie lungă și îngustă

269
 Robotul de muls este folosit cu succes in fermele de vaci de lapte din ţările
cu o zootehnie avansată. Sistemul robotizat de muls se amplasează între zona
de odihnă şi zona de furajare. În zona de identificare, aflată înaintea sălii de
muls, vacile sunt direcţionate prin intermediul unor porţi inteligente spre locul
de muls, spre zona de furajare sau spre zona de tratamente speciale (vacile sunt
obligate să treacă pe la robotul de muls pentru a ajunge la furajare). Robotul de
muls poate fi ataşat la o singură boxă sau la mai multe boxe, loc în care vacile
au acces voluntar sau controlat. O alternativă este amplasarea sistemului
automat pe o platformă rotativă, cu timp fix de mulgere, loc în care accesul
vacilor este controlat. Sistemul de curăţare a ugerelor este parte integrantă a
unităţii de muls sau poate funcţiona independent de aceasta, robotul având
senzori la nivelul paharelor de muls.
În fermele care deţin un robot de muls, datele referitoare la producţiile
vacilor, calitatea laptelui, frecvenţa mulsului sunt introduse într-o bază de date
şi sunt procesate. Calculatorul înregistrează automat şi problemele legate de
comportament şi de starea de sănătate a animalelor. Sănătatea ugerului este
mai greu de urmărit pentru că nu mai există controlul vizual al mulgătorului,
identificarea făcându-se prin conductivitatea electrică a laptelui.
Ritmul natural de furajare şi mulgere devine un factor decisiv în creşterea
producţiei de lapte. Sistemul asigură confortul animalelor , măreşte
competitivitatea din punct de vedere economic a fermelor de mărime medie,
aflate în competiţie permanentă cu marile exploataţii.
Subliniem importanţa socială a utilizării sistemului automat de muls ,
datorită faptului că scuteşte familia fermierului de un program de lucru
permanent, pe durata unui an. Cu ajutorul robotului un om poate supraveghea
mulgerea a 1000-2000 de vaci în 24 de ore.
Sălile de muls paralel (fig. 5.51) realizată de firma DeLaval oferă un sistem
complet și rapid pentru o producție sigură și profitabilă.
Instalațiile sunt disponibile în variante de capacităţi diferite, care permit
adaptarea la nevoile fermelor de familie, cât și la nevoile companiilor mari,
deoarece timpul este cel mai important subiect pentru noile companii care
pornesc pe drumul către producția de lapte.
Operatorii unei săli de muls tip carusel (fig. 5.52) sunt poziționați într-un
singur loc în timp ce îndeplinesc diferite sarcini. Ei își părăsesc pozițiile numai

270
pentru a aduce asistență unei vacă sau unei mașini dacă apare o problemă.
Fluxul continuu al animalelor face posibilă funcționarea fără întreruperi,
deoarece operatorul nu trebuie să se ocupe de mișcarea animalelor și poate să se
concentreze total asupra activităților esențiale de muls.

Figura 5.51 Sală de muls în sistem paralel

Sala de muls carusel oferă condiții excelente de lucru pentru operator, un

mediu sigur și o funcționare constantă. Intrarea la platformă, rutina de pre-
mulgere, atașarea unității de muls și ieșirea din carusel sunt întotdeauna
constante.

Figura 5.52 Sală de muls tip carusel

271
 Avantajele unui salon de muls cu carusel Vacile se deplasează la o distanță
foarte scurtă pentru a ajunge la poziția de muls. Vacile sunt aduse direct la
operator. Operatorul nu pierde timp în manipularea vaci. Platforma are o
funcționare continuă la o viteză constantă. Viteza platformei este reglementată
în funcție de capacitatea de muls a grupului.
Mărimea grupului de vaci nu este importantă. Greutatea mai mare sau mai
mică a animalelor de muls nu reprezintă o problemă.
Fiecare vacă are propriul stand. Aceasta constituie, pentru animale, același
loc la fiecare mulgere. Vaca nu este afectată de mișcările și perturbările cauzate
de animalul alăturat.
Vacile învață ce să facă foarte ușor. Pur și simplu trebuie să urmeze vaca
anterioară pe platformă.
Sălile de muls cu carusel se adaptează foarte bine la orice tip de adăpost.
Administrarea traficului de vaci este foarte simplă, cu benzi simple de
intrare și ieșire. Traseul de ieșire face foarte ușor pentru a sorta animalele într-o
zonă de tratament.
Băile pentru ongloane (fig. 5.53) permit prevenirea/tratarea afecţiunilor
podale. O baie pentru ongloane serveşte parţial la prevenirea şi tratarea
necrobacilozei. În scop preventiv, este indicat ca băile pentru ongloane să se
efectueze o dată sau de două ori pe săptămână sau atunci când este necesar.

Figura 5.53 Baie pentru ongloane

Pentru a diminua cantitatea de impurităţi din baia pentru ongloane este de

preferat să existe şi o baie cu apă, prin care animalele să treacă mai întâi.

272
 Se recomandă construcţia unei băi pentru ongloane sau utilizarea altor
dispozitive care permit efectuare de băi pentru ongloane cu dezinfectantul
indicat.

5.6.2 Tipuri de structuri

Construcţii cu cadre metalice şi stâlpi. Acestor tipuri de construcţii (fig.
5.54) le sunt caracteristice:
- fundaţii de beton armat izolate, sub stâlpii metalici de rezistenţă, cu
grinzi de fundaţie sub pereţii uşori de închidere;
- pereţi de închidere montaţi între stâlpi. La construcţiile cu izolaţie
termică, se prevăd pereţi multistrat, realizaţi din cărămizi ceramice şi polistiren
expandat sau din table cutate trapezoidale cu miez de polistiren expandat. La
clădirile fără izolaţie termică se realizează pereţi într-un singur strat din blocuri
ceramice;
- acoperişul din pane metalice orizontale rezemate pe riglele cadrelor,
învelitoare din panouri termoizolante din tablă cutată trapezoidală cu miez de
polistiren sau poliuretan. La construcţiile neizolate, se pot folosi plăci
bituminoase sau plăci din fibrociment.

Figura 5.54 Construcţie cu cadre metalice şi stâlpi de rezistenţă

Suprafaţa mare sub un singur acoperiş, ventilaţia eficientă şi uşor de

realizat prin intermediul luminatoare ca şi viteză de execuţie mare constituie
principalele avantaje ale acestui tip de structură.
Între dezavantaje se enumeră costurile de construcţie mai mari decât cele
corespunzătoare soluţiilor tradiţionale, posibilitate limitată de contribuţie cu

273
forţă de muncă din partea fermierului. De asemenea, stâlpii limitează libertatea
de amenajare a spaţiului interior iar schimbarea tipului de sistem de adăpost
este dificilă.
Pentru sistemele de adăpost cu stabulaţie liberă se recomandă adoptarea
sistemului de cuşete individuale de odihnă.
Construcţiile pe cadre metalice din oţel (fig. 5.55) se pretează pentru toate
tipurile de sisteme de adăpost.
Se realizează cu fundaţii continue de beton sub pereţii exteriori sau grinzi
de fundaţie pentru pereţii uşori.
Pereţii cortină sunt montaţi pe partea exterioară a stâlpilor. La construcţiile
cu izolaţie termică se folosesc pereţi multistrat (cărămidă - polistiren expandat).
O altă opţiune constă în folosirea panourilor termoizolante din tablă cutată
trapezoidală cu miez de polistiren expandat. La construcţiile fără izolaţie
termică se folosesc pereţi cu un singur strat realizaţi din cărămidă.
Acoperişul este din pane metalice orizontale rezemate pe riglele cadrelor
metalice iar învelitoarea din panouri termoizolante din tablă cutată trapezoidală
cu miez de polistiren sau poliuretan. La construcţiile fără izolaţie termică se pot
utiliza plăci bituminoase sau plăci de acoperiş din fibrociment.

Figura 5.55 Construcţie pe cadre metalice din oţel

Acest tip de structură oferă libertate de amenajare a spaţiului interior.

Schimbarea sistemului de adăpost şi chiar a destinaţiei clădirii, fără
dificultate a este posibilă fără a se interveni la nivelului construcţiei.
Ca şi în cazul anterior, ventilaţia se asigură prin luminator, fiind eficientă şi
uşor de realizat iar timpul de execuţie este redus.

274
 Costurile de construcţie mai ridicate comparativ cu soluţiile tradiţionale şi
posibilităţile limitate pentru ca fermierul să-şi folosească propria mână de lucru
la realizarea construcţiei constituie dezavantajele acestui tip de structură.
Structura pe cadre metalice din oţel este recomandată pentru sistemele de
adăpost cu întreţinere în condiţii de stabulaţie liberă.

275