Sunteți pe pagina 1din 34

PHARE TWINNING PROJECT RO2004/IB/EN-07

Implementation and enforcement


of the environmental Acquis
focussed on industrial waste management

Ghid pentru gestionarea


deşeurilor care conŃin azbest
Elaborat de:
Stefania Balzamo: Expert AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului, APAT, Italia
Stefano Maggiolo, Gino Vestri: ExperŃi AgenŃia Regională pentru ProtecŃia Mediului
ARPAL, Liguria

La realizarea acestui ghid au colaborat:


Fica Boldea, Oksana Alexandru, Mirela Ghimpău: AgenŃia Regională pentru ProtecŃia
Mediului, Regiunea Sud Est
Franco Aurelio Coppola: Resident Twinning Adviser
Clara Oprea şi Irinel Oprea: Twinning Office

EdiŃia: IUNIE 2007 Revizia: 1 (OCTOMBRIE 2007)

1
CUPRINS

1. SCOPURI ŞI OBIECTIVE 3
2. ÎNCADRARE LEGISLATIVĂ 3
2.1 Identificarea legislaŃiei europene de mediu şi de siguranŃa muncii relevantă pentru
sector.......................................................................................................................3
2.2 LegislaŃia din România ........................................................................................3
3. PREZENTAREA SITUAłIEI SECTORULUI, CU REFERIRE ÎN PARTICULAR LA
CARACTERISTICILE SPECIFICE ALE SECTORULUI INDUSTRIAL NAłIONAL 5
3.1. ProducŃie şi utilizǎri………………………………………………………………………....4
3.2 Generarea deşeurilor…………………………………………………………….……..……5
4. PROCEDURI PENTRU VERIFICAREA ŞI EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A
STRUCTURILOR CARE CONłIN AZBEST………………………… …………………………5
5. PROCEDURI DE PLANIFICARE A DEMOLĂRII ŞI ÎNDEPĂRTĂRII STRUCTURILOR
CARE CONłIN AZBEST……………………………………………..……………………………..6
5.1 Linii directoare pentru elaborarea planurilor de lucru pentru demolarea
şi/sau îndepărtarea materialelor care conŃin azbest………………………….6
6. TEHNOLOGII DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR PRODUSE……………………………..9
7. TEHNOLOGII DE ELIMINARE A DEŞEURILOR PRODUSE………………………..…….10
8. ANEXE…...……………………………………………………………………………………….11
Anexa 1: Procedura operaŃională pentru evaluarea stării de conservare a materialelor care
conŃin azbest………………………………………………………………………………..………12
Anexa 2: Procedura de prelevare a probelor pentru determinarea cantitativă a concentraŃiilor
de fibre dispersate în aer în medii de viaŃă şi de muncă Decret Ministru 06/09/1994 anexa 2
şi Decret Legislativ n°277/91………………………………………………………………………23
Anexa 3: Modul pentru prelevarea probelor
9. Bibliografie………………………………………………………………………………..……32

2
1. SCOPURI ŞI OBIECTIVE
Ghidul îşi propune să prezinte o descriere cât mai cuprinzătoare a aspectelor privind
remedierea şi demolarea clădirilor şi instalaŃiilor care au în componenŃǎ materiale cu
conŃinut de azbest şi a aspectelor referitoare la gestiunea deşeurilor produse.
Pornind de la cunoaşterea aspectelor de mediu (cu referire în particular la deşeuri) şi în
conformitate cu strategiile şi principiile legislaŃiei comunitare şi din România, obiectivul
principal al acestor linii directoare este acela de a identifica elementele informative necesare
pentru a completa, alături de celelalte linii directoare sectoriale, implementarea unui sistem
corect de gestiune a deşeurilor industriale în România.
Problematica a fost deci analizată din toate aspectele, legislative şi tehnologice, pentru a
furniza o serie de soluŃii specifice tehnice şi de gestiune.

2. ÎNCADRAREA LEGISLATIVĂ

o 2.1 Identificarea legislaŃiei europene de mediu şi de


siguranŃa muncii relevantă pentru sector

• DIRECTIVA 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluǎrii mediului cauzate


de azbest.
• DIRECTIVA 83/477/CEE privind protecŃia sǎnǎtǎŃii şi securitǎŃii lucrǎtorilor faŃǎ de
riscurile datorate expunerii la azbest, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare.

o 2.2 LegislaŃia din România


• HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării cu azbest, modificată
prin HG 734/2006 şi HG 210/2007
• Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind metodele de prelevare a probelor şi de
determinare a cantităŃilor de azbest în mediu
• Ordinul MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurile
preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naŃională de deşeuri
acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri
• Legea nr. 27/ 2007 privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr.
61/2006 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr.
78/2000 privind regimul deşeurilor.

3
• HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor
• Ordinul MMGA nr. 2/ 2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al
transportului deşeurilor pe teritoriul României
• Hotărârea 1875/2005 privind protecŃia sănătăŃii şi siguranŃei muncitorilor faŃă de
riscurile datorate expunerii la azbest, modificatǎ de Hotǎrârea 601/2007

Sunt identificate în legislaŃia naŃională limitele concentraŃiei de azbest prevăzute pentru


protecŃia şi siguranŃa populaŃiei şi a mediului:

Hotărârea 1875/2005 privind protecŃia sănătăŃii şi siguranŃei muncitorilor faŃă de riscurile


datorate expunerii la azbest prevede, printre altele:
• valori limită pentru expunerea lucrătorilor – să nu fie expuşi la o concentraŃie de
azbest în suspensie în aer mai mare de 0,1 fibre/cm3, măsurată în raport cu o medie
ponderată în timp pe o perioadă de 8 ore (TWA).
• obligativitatea angajatorului de a efectua evaluarea riscului de expunere la pulberea
provenită din azbest
• obligativitatea angajatorului de a asigura efectuarea cu regularitate a măsurătorilor
concentraŃiei de fibre de azbest în aer la locul de muncă.
• Angajatorul trebuie să stabilească un plan de lucru înaintea începerii lucrărilor de
demolare ori de îndepărtare a azbestului şi/sau a materialelor cu conŃinut de azbest
din clădiri, structuri, aparate, instalaŃii şi vapoare.
Înainte de a executa lucrări de demolare sau de îndepărtare a azbestului, întreprinderile
trebuie să facă dovada capacităŃii lor în acest domeniu.
Analizele prevăzute în HG 1875/2005 trebuie efectuate de către laboratoare acreditate de
Ministerul SănătăŃii.
HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest prevede,
printre altele:
• valori limită admisibile pentru nivelul emisiilor de azbest în aer, generate la utilizarea
azbestului: 0,1 mg/m3 de aer evacuat.
• valori limită admisibile a suspensiilor totale de azbest în efluentul apos de 30 g/m3
rezultat din procesul tehnologic de fabricare a azbocimentului şi a cartonului sau
hârtiei care conŃine azbest
• obligativitatea titularilor activităŃilor care implică prezenŃa azbestului de a efectua în
mod regulat măsurători asupra emisiilor de azbest în aer şi în apă.

4
Produsele care conŃin azbest şi care au fost instalate sau se aflau în funcŃiune înainte de
data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate pânǎ la încheierea ciclului de viaŃǎ al acestora.

3. PREZENTAREA SITUAłIEI SECTORULUI, CU REFERIRE ÎN


PARTICULAR LA CARACTERISTICILE SPECIFICE ALE
SECTORULUI INDUSTRIAL NAłIONAL

3.1. ProducŃie şi utilizǎri


În România, în prezent, există 2 amplasamente extractive, care nu mai sunt active:
• în judeŃul Caraş Severin – MunŃii şi Depresiunea Almăjului
• în judeŃul Arad – Valea Crişului Alb

La nivel naŃional, sunt identificate următoarele amplasamente de producŃie:


• Regiunea 1 NE (Bacău):
MOLDETERNIT SRL Bicaz, jud NeamŃ
• Regiunea 2 SE (GalaŃi):
SC FERMIT SA Rm. Sǎrat, jud. Buzǎu
SC ETERMED SA Medgidia, jud ConstanŃa
• Regiunea 3 SM (Piteşti):
AZBOCIM SRL Fieni, judeŃul DâmboviŃa
• Regiunea 4 SV (Craiova):
FIBROCIM SA Tg. Jiu, jud. Gorj
• Regiunea 6 NV (Cluj Napoca):
FIBROCIM SA Aleşd, jud Bihor
CONGIPS SA Oradea, jud. Bihor

Principalele utilizǎri ale produselor cu conŃinut de azbest, conform raportǎrilor agenŃilor


economici, sunt urmǎtoarele:
• Conducte azbociment
• Plăci azbociment
• Şnur azbest
• Garnituri şi produse de etanşare
• PlăcuŃe de frână
• Ferodouri

5
3.2 Generarea deşeurilor
În Regiunea Sud Est: în anul 2006 au fost generate 1.690,76 t deşeuri cu conŃinut de
azbest.

În cadrul activităŃilor în care sunt utilizate materiale care conŃin azbest, pot fi identificate
următoarele deşeuri cu conŃinut de azbest (cu codurile aferente, conform HG 856/2002):

Cod CED Deşeuri

06 07 01* deşeuri cu conŃinut de azbest de la electroliză (generate la producerea,


prepararea, furnizarea şi utilizarea halogenilor şi a proceselor chimice cu halogeni)
06 13 04* deşeuri de la procesele chimice anorganice cu azbest
10 13 09* deşeuri de la fabricarea azbesto-cimenturilor, cu conŃinut de azbest
15 01 11* deşeuri de ambalaje metalice care conŃin o matriŃă poroasă formată din materiale
periculoase (de ex. azbest), inclusiv containere goale pentru stocarea sub
presiune
17 06 01* deşeuri de materiale izolante cu conŃinut de azbest (din construcŃii şi demolări)
17 06 05* deşeuri de materiale de construcŃie cu conŃinut de azbest (din construcŃii şi
demolări)

4. PROCEDURI PENTRU VERIFICAREA ŞI EVALUAREA STĂRII DE


CONSERVARE A STRUCTURILOR CARE CONłIN AZBEST
Este necesară elaborarea unei proceduri care să permită verificarea preventivă a stării de
conservare a structurilor care conŃin azbest pentru a programa intervenŃiile succesive
(îndepărtare, întreŃinere pin încapsulare, etc.).
În Anexa 1 este prezentat un model de astfel de procedurǎ, preluat din legislaŃia italianǎ.

6
5. PROCEDURI DE PLANIFICARE A DEMOLĂRII ŞI ÎNDEPĂRTĂRII
STRUCTURILOR CARE CONłIN AZBEST
Este prezentată în continuare procedura necesară pentru gestiunea remedierii unei structuri
cu conŃinut de azbest, aşa cum este aceasta prevǎzutǎ în legislaŃia italianǎ.
În România, planificarea care se face înaintea începerii lucrǎrilor de demolare ori de
îndepărtare a azbestului şi/sau a materialelor cu conŃinut de azbest din clădiri, structuri,
aparate, instalaŃii şi vapoare, se realizeazǎ conform prevederilor Hotărârii 1875/2005 privind
protecŃia sănătăŃii şi siguranŃei muncitorilor faŃă de riscurile datorate expunerii la azbest,
modificatǎ de Hotǎrârea 601/2007.

o 5.1 Linii directoare pentru elaborarea planurilor de


lucru pentru demolarea şi/sau îndepărtarea
materialelor care conŃin azbest (model)

InformaŃii generale
• Societatea care execută lucrările: indicarea datelor complete ale societăŃii care va
executa lucrările de demolare, inclusiv eventuale documente care să ateste că este
abilitată să efectueze intervenŃii asupra structurilor care conŃin azbest, conform
legislaŃiei în vigoare.
• Comitent (Persoana/societatea care solicită şi încredinŃează lucrările unei societăŃi):
date de identificare ale persoanei fizice (se anexează copia contractului de
încredinŃare a lucrărilor de îndepărtare a materialelor care conŃin azbest şi eventuale
subcontracte pentru realizarea noului acoperiş, amenajarea lucrărilor, etc.).
• Tipul lucrărilor: se specifică dacă este vorba de simpla îndepărtare sau de
demolarea completă a clădirii. În cazul demolării complete, va trebui să se facă mai
întâi îndepărtarea materialului cu conŃinut de azbest.
• Durata estimată a lucrărilor: va fi exprimată în zile. Dacă este posibil, se va indica şi
data de începere a lucrărilor. Dacă nu este indicată în plan, societatea va trebui
oricum să comunice data cu cel puŃin 3 zile înainte de începerea lucrărilor.
• Persoana de contact : nume, număr de telefon şi funcŃia ocupată în firmă.
• Numele angajaŃilor şi starea de sănătate: se anexează lista angajaŃilor care vor
participa la îndepărtarea materialelor, adăugându-se, de asemenea, şi fişa medicală
care să ateste că sunt apŃi să desfăşoare lucrări care implică utilizarea materialelor
cu conŃinut de azbest, conform legislaŃiei în vigoare.

7
Obiectul lucrărilor
• Localizarea şi descrierea clădirii: Comuna, strada, număr, scurta descriere a clădirii
şi caracteristicile structurilor care conŃin azbest. Se anexează harta la o scală de cel
puŃin 1:100, secŃiune, prospect şi eventuale fotografii. Se reaminteşte faptul că
înainte de începerea lucrărilor de demolare sau de întreŃinere, angajatorul adoptă
toate măsurile necesare pentru a identifica prezenŃa unor materiale cu conŃinut
potenŃial de azbest, solicitând aceste informaŃii şi proprietarilor clădirilor.
• DestinaŃia/utilizarea clădirii: locuinŃă, acoperiş, amplasament industrial, clădiri publice
sau deschise publicului, etc.).
• Indicarea tipului şi a condiŃiei în care se află (compact, friabil) materialul care va fi
îndepărtat şi suprafaŃa afectată, în m2. Eventualele lucrări de demolare vor trebui să
fie precedate de îndepărtarea materialului cu conŃinut de azbest.
• ÎnălŃimea medie, exprimată în metri, de la nivelul la care lucrează muncitorii.

Tehnici de lucru
• ModalităŃi de remediere a materialului cu conŃinut de azbest (înmuiere, colectare,
utilizarea aparatelor manuale, închiderea în saci, etichetare etc.).
• ModalităŃi de acces la structura cu azbest.
• Descrierea procedurii de demolarea materialului: spălare pe ambele laturi cu pompa
cu presiune redusă înainte de îndepărtare şi înainte de demontare (de anexat
documentaŃia produselor utilizate şi fişa tehnică a pompei).
• ModalităŃi de dezmembrare evitând fragmentarea materialului, colectând eventualele
părŃi care au ricoşat sau bucăŃi rupte.
• Descrierea sistemului de transport la pământ al materialului îndepărtat.
• Modalitate şi locul de păstrare a materialului înainte de fi trimis la depozit: conform
legislaŃiei în vigoare.
• Descrierea modalităŃii de remediere a spaŃiilor: curăŃenie zilnică sau de câte ori este
necesar.

Măsuri de protecŃie
• Mijloace individuale de protecŃie: se va anexa documentaŃia tehnică a salopetelor cu
uz individual, măştilor de protecŃie - filtre (tip P3), mânuşilor, încălŃămintei.
• Mijloace şi dispozitive pentru decontaminare (servicii de igienă – de asistenŃă);
trebuie să fie prevăzute vestiare, duşuri şi servicii de igienă exclusiv pentru angajaŃi;
se va anexa documentaŃia privind amenajarea şi localizarea structurilor care vor fi
indicate pe harta (planimetrie).

8
• În cazul în care sunt amenajate punŃi/poduri ultima punte superioară şi parapetul
aferent vor trebui să fie acoperite cu o pânză rezistentă de plastic, care va fi
eliminată ca deşeu la terminarea lucrărilor .
• AlŃi muncitori şi populaŃia: amenajări de protecŃie pentru a evita căderea materialelor
care conŃin azbest. Măsuri pentru a reduce difuzarea fibrelor în aer şi mediul
înconjurător. ModalităŃi de curăŃare periodică a şantierului şi zonelor de lucru.
• Indicarea măsurilor care vor fi adoptate în cazul în care sunt depăşite limitele
prevăzute de legislaŃia în vigoare
Informare
• ModalităŃi de respectare a obligaŃiei de furniza training şi formare profesională
muncitorilor inclusiv informaŃii privind utilizarea mijloacelor de protecŃie individuală
conform legislaŃiei în vigoare.
• Dacă legislaŃia în vigoare prevede acest lucru, se va preciza că muncitorii sunt
abilitaŃi să desfăşoare activităŃi de remediere şi îndepărtare a materialelor cu conŃinut
de azbest.
• Respectarea obligaŃiilor privind informarea persoanelor care nu sunt direct implicate
în îndepărtarea materialelor cu conŃinut de azbest, dar sunt prezenŃi în zonă (alte
societăŃi, muncitori autonomi, şantiere de lucru sau locuinŃe din apropiere) dacă este
prevăzut de legislaŃia în vigoare.

Eliminarea deşeurilor
• Clasificarea deşeului prin analize de laborator certificate.
• Transportatorul deşeurilor: se vor indica datele complete ale societăŃii care
efectuează transportul, inclusiv documentele care atestă că este abilitată să
efectueze transportul materialelor care conŃin azbest, conform legislaŃiei în vigoare.
• Documente depozitului de stocare provizoriu sau final anexând copia autorizaŃiei
(depozitului de deşeuri) – în cazul în care este un depozit temporar pe şantier
(cantitate de deşeuri mai mică de 10 mc), se va indica zona de stocare pe hartă
(planimetrie).

Verificarea absenŃei riscurilor datorate expunerii la azbest la terminarea lucrărilor


Angajatorul societăŃii care execută lucrările va trebui să solicite autoritǎŃii competente
Mediului certificatul de „restituire” în următoarele cazuri (certificatul de „restituire”, conform
normelor italiene, reprezintă documentul prin care instituŃia care a
supravegheat/executat/controlat declară că situl care era contaminat a fost remediat;
documentul declară că situl remediat poate fi „restituit” utilizării sale iniŃiale):

9
• azbest în stare compactă în mediul înconjurător şi/sau medii deschise publicului;
• azbest în stare friabilă;
• plăci din eternit (fibro-ciment) care nu se sprijină pe tavan de beton armat. În acest
caz, se vor adopta măsurile tehnice necesare (curăŃire tavan, canale de scurgere a
apei/streaşină, etc.) pentru a garanta că nu există fibre de azbest pe tavanul clădirii.

NOTE
SocietăŃile care au angajaŃi sau alte persoane cu care lucrează (asociaŃi, diferite rude etc.)
sunt obligate să elaboreze şi să prezinte planul. În cazul în care lucrează doar titularul
societăŃii (şi nu are alŃi asociaŃi sau angajaŃi) nu se solicită prezentarea planului de lucru;
aceeaşi persoană este responsabilă de riscurile şi pagubele provocate terŃilor (căderea
materialelor, neinformarea persoanelor prezente în zonă asupra pericolelor, dispersarea
fibrelor în mediul înconjurător, eliminarea sau predarea şi transportul materialelor de către
societăŃi neautorizate, nepăstrarea documentelor de transport, etc. etc.).
Pentru protecŃia sănătăŃii se recomandă şi persoanelor care lucrează individual să adopte
măsurile de protecŃie indicate, chiar dacă nu sunt obligate să prezinte planul de lucru.
Se consideră că lucrările de încapsulare sau acoperire a structurilor care conŃin azbest nu
sunt supuse acestei proceduri, totuşi trebuie adoptate toate măsurile de precauŃie necesare
în funcŃie de situaŃie şi de lucrările efectuate.
În acest scop se anexează, ca exemplu, o schemă de procedură de plan de lucru pentru
demolarea şi eliminarea materialului cu conŃinut de azbest de către societatea care execută
lucrările.
În cursul activităŃilor de lucru de pe şantier trebui să se preleve probe şi să se facă
măsurători pentru factorul aer pentru a determina cantitatea de fibre libere de azbest. În
acest sens se anexează o procedură (ANEXA 2) utilizată la nivel naŃional în Italia.

6. TEHNOLOGII DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR PRODUSE


ModalităŃile adecvate de depozitare a deşeurilor şi realizate în condiŃii de siguranŃă
contribuie la reducerea dispersării fibrelor de azbest şi a riscului de contaminarea a mediului
înconjurător. Este indicată stocarea separată a materialului cu conŃinut de azbest faŃă de
celelalte materiale.
Procedura cea mai potrivită pentru depozitarea temporară a acestor materiale este utilizarea
sistemelor sigilate de depozitare, în particular se recomandă:
• tratarea suprafeŃei materialului sau a fragmentului cu conŃinut de azbest, cu lichid de
fixare (clei vinilic în soluŃie apoasă);

10
• în cazul în care materialul care este gestionat are un risc ridicat de fibre libere de
azbest (matrice friabilă) este necesară o tratare prin încapsulare cu ajutorul unor
vopsele sigilatoare;
• introducerea materialului astfel tratat în saci şi/sau recipiente de polietilenă şi
stocarea succesivă în containers “Big Bags”.

7. TEHNOLOGII DE ELIMINARE A DEŞEURILOR PRODUSE


Se menŃionează că eliminarea acestor deşeuri în depozite este tratată detaliat în Ghidul
privind depozitele de deşeuri, şi se poate, de asemenea, adăuga faptul că deşeurile care
conŃin azbest pot fi eliminate în următoarele două tipuri de depozite:
• Depozite conforme de deşeuri periculoase
• Depozite conforme de deşeuri nepericuloase dotate cu celule separate pentru
depozitarea deşeurilor de azbest
În prezent, depozitele existente la nivel naŃional sunt următoarele:
1. Depozite pentru deşeuri industriale:
• Depozitele de deşeuri industriale periculoase care au sistat depozitarea la
31.12.2006 (HG 349/2005):
• SC Fermit SA Rm. Sărat (jud.Buzău) – depozit cu suprafaŃa de 2 ha
• SC Moldeternit SRL Bicaz (jud. NeamŃ) - depozit cu suprafaŃa de 0,2 ha
2. Depozitele de deşeuri industriale nepericuloase care trebuie să se conformeze
până la 16 iulie 2009 (HG 349/2005):
• SC Etermed SA Medgidia (jud. ConstanŃa)
• SC Fibrocim SA Aleşd (jud. Bihor)

3. Depozite conforme de deşeuri nepericuloase dotate cu celule separate pentru


depozitarea deşeurilor de azbest
• SC VIVANI SALUBRITATE SA Slobozia jud. IalomiŃa – acceptǎ la depozitare deşeuri
de materiale de construcŃie cu conŃinut de azbest ( din construcŃii şi demolǎri) –
cod17 06 05*

11
8. ANEXE

Anexa 1: Procedura operaŃională pentru evaluarea stării de


conservare a materialelor care conŃin azbest
Anexa 2: Procedura de prelevare a probelor pentru determinarea
cantitativă a concentraŃiilor de fibre dispersate în aer în medii de
viaŃă şi de muncă în conformitate cu legislaŃia italianǎ
Anexa 3: Modul pentru prelevarea probelor

12
ANEXA 1

PROCEDURĂ OPERAłIONALĂ PENTRU EVALUAREA


STĂRII DE CONSERVARE A MATERIALELOR CARE
CONłIN AZBEST
(MODEL preluat din legislaŃia italianǎ)

o Scop şi domeniu de aplicare

Acest document are drept scop stabilirea protocoalelor operaŃionale pentru a simplifica
şi uniformiza evaluările stării de conservare a materialelor care conŃin azbest, în stare
compactă şi friabilă, şi pentru a furniza indicaŃii privind următoarele acŃiuni care vor fi
adoptate.

o IndicaŃii operaŃionale

Pentru a determina starea materialului se va face o inspecŃie vizuală detaliată,


evidenŃiind anumiŃi parametri care indică dispersia fibrelor din material şi, deci, dispersia
acestora în aer.
Principalii parametri care vor fi luaŃi în considerare sunt:
- Tipul de material (compact sau friabil)
- Starea suprafeŃei
- Tratamente de protecŃie aplicate
- PrezenŃa unor materiale pulverulente în apropierea scurgerile de apă
În funcŃie de friabilitate, materialele care conŃin azbest sunt împărŃite în două clase:
• friabile: materiale care pot fi uşor fărâmate sau transformate în pulbere sub simpla
presiune manuală
• compacte: materiale dure care pot fi fărâmate sau transformate în pulbere doar prin
utilizarea aparatelor mecanice
(În anexa A este prezentat tabelul n1 din Decretul Ministerului SănătăŃii 6/9/94 din legislaŃia
italiană, care indică principalele materiale care pot fi prezente în clădiri.)

Protocolul prevede două proceduri distincte pentru cele două clase de materiale care
conŃin azbest.

13
o Procedura pentru materiale compacte

Colectarea documentaŃiei:

Personalul care efectuează inspecŃia intră în posesia copiei documentaŃiei prevăzute de


legislaŃia din România privitor la prezenŃa materialelor care conŃin azbest.

InspecŃie:

Personalul competent, în prezenŃa proprietarului şi/sau a persoanei responsabile de


azbestul din imobil, în timpul inspecŃiei va face fotografii şi va efectua inspecŃia evaluând toŃi
parametrii menŃionaŃi în fişele tehnice (Anexa B).

Se vor preleva probe pentru a observa suprafaŃa la stereomicroscop şi dacă materialul se


găseşte în spaŃiu închis se va efectua o monitorizare de mediu (prelevare de probe şi
analize) pentru a determina concentraŃia de fibre de azbest dispersate în aer.

În baza rezultatelor inspecŃiei, obŃinute din observarea probelor şi din punctajul obŃinut în
fişele N1 şi N2 din anexa B, sunt prevăzute următoarele acŃiuni:

1) Dacă starea de degradare este evidentă (>10%) şi indiscutabilă (material în stare


foarte proastă) se va solicita remedierea, specificându-se o limită de timp de 45
de zile pentru conformare, după care se va solicita Primarului emiterea unei
ordonanŃe.
2) Dacă starea de degradare este mai puŃin evidentă şi trebuie să se cuantifice
degradarea, se solicită control analitic conform normei tehnice italiene UNI
U43000 (evaluarea stării de degradare a suprafeŃelor de plăci din fibro-ciment).
În Anexa C sunt prezentate procedurile de prelevare a probelor. În cazul în care
analizele sunt pozitive se va solicita remedierea (ca la punctul 1), în caz contrar,
proprietarului i se vor comunica rezultatele analizelor şi, eventual, se vor prescrie
controale mai frecvente decât cele prevăzute de lege.
3) Dacă starea de degradare este foarte limitată (material în stare discretă) se vor
proprietarului i se vor comunica rezultatele inspecŃiei, reamintindu-i-se
necesitatea efectuării controalelor periodice prevăzute de lege.

o Procedura pentru materiale friabile

Colectarea documentaŃiei:

Personalul care efectuează inspecŃia intră în posesia copiei documentaŃiei prevăzute de


legislaŃia din România privitor la prezenŃa materialelor care conŃin azbest.

14
InspecŃie:

Personalul competent, în prezenŃa proprietarului şi/sau a persoanei responsabile de


azbestul din imobil, în timpul inspecŃiei va face fotografii şi va efectua inspecŃia evaluând toŃi
parametrii menŃionaŃi în fişa tehnică de auto-notificare pentru materiale friabile (Anexa D).

În cazul în care se consideră necesar, se vor preleva probe şi/sau se va efectua o


monitorizare de mediu (prelevare de probe şi analize) pentru a determina concentraŃia de
fibre de azbest dispersate în aer.

Pe baza rezultatelor inspecŃiei vizuale şi în funcŃie de fişă sunt posibile următoarele acŃiuni:

1) Dacă starea de degradare este evidentă şi indiscutabilă (prezenŃa de crăpături,


fracturi, fragmentări, găuri, eroziuni) şi degradarea afectează o suprafaŃă mai
mare de 10% din total se va solicita remedierea, specificându-se o limită de timp
de 45 de zile pentru conformare.
2) Dacă evaluarea prezintă dubii, trebuie să se cuantifice fibrele dispersate şi se vor
preleva şi analiza probe. Dacă valoare concentraŃiei de fibre de azbest
dispersate în aer este mai mare de 20 ff/l in MOCF sau peste 2 ff/l in SEM se va
solicita o intervenŃie de remediere; în caz contrar, proprietarului i se vor comunica
rezultatele analizelor şi, eventual, se vor prescrie controale mai frecvente decât
cele prevăzute de lege.
3) Dacă degradarea este redusă (<10%) proprietarului i se vor comunica rezultatele
analizelor, solicitându-i-se restaurarea sau remedierea parŃială în zonele
degradate (D.M. 6/9/94 normativa italiană punct 2)
În cazul nerespectării indicaŃiilor, pentru spaŃiile de uz public se va solicita autorităŃilor
competente emiterea unei ordonanŃe specifice, pentru spaŃiile de muncă se va elibera
dispoziŃie specifică.

o Dispozitive individuale de protecŃie

În cazul în care, în timpul unei inspecŃii, este necesară urcarea pe acoperiş pentru a
evalua starea acestuia de conservare, trebuie să se ia toate măsurile necesare de siguranŃă
pentru a preveni riscul căderii de la înălŃime. Mai mult, în timpul inspecŃiilor materialelor
friabile şi compacte este necesară utilizarea dispozitivelor individuale de protecŃie (mască
de protecŃie pentru gură şi nas cu filtru P3 şi salopetă) pentru a elimina riscul inhalării şi
dispersiei fibrelor de azbest.

15
o Analize

În cazul în care au fost prelevate probe de aer sau material masiv şi în cazul în care a
fost prelevat material cu banda adezivă, analizele se vor efectua de către laboratoare
acreditate să facă astfel de analize conform normativelor tehnice de referinŃă (exemplu:
Norma UNI 10608).

16
ANEXA A - Principalele materiale care pot fi prezente în clǎdiri
Tipul de material Note Friabilitate
Acoperire prin pulverizare şi Până la circa 85% azbest Ridicată
căptuşire cu materiale izolante Adesea amfiboliŃii (amozitul
şi crocidolitul) în special
amozitul pulverizat pe
structuri care conŃin oŃel sau
pe alte suprafeŃe ca izolatori
termi-acustici.
Izolarea Ńevilor sau boilerelor Pentru izolarea Ńevilor toate PotenŃial ridicat de
tipurile de azbest, uneori în desprindere a fibrelor dacă
amestec de 6-10% cu nu sunt acoperite cu un strat
silicaŃi de calciu. În pânze, sigilator uniform şi intact.
căptuşeli în general 100%.
În trecut, s-au utilizat toate
Funii, corzi, textile tipurile de azbest. După Posibilitate de eliberare a
aceea, doar crisotilul 100% fibrelor când sunt
înmagazinate cantităŃi mari
În general, doar crisotilul de materiale.
Cartoane, hârtii şi produse 100% Hârtia şi cartonul, neavând o
similare structură foarte compactă
sunt supuse uşor abraziunii
În prezent 10-15% azbest în şi uzurii.
Produse din azbociment general crisotil. Crocidolitul Pot elibera fibre dacă sunt
şi amozitul se găsesc în şlefuite, tăiate, perforate sau
unele tipuri de Ńevi şi plăci. măturate, sau dacă sunt
De la 0,5 la 2% pentru lipici, deteriorate.
Produse cu bitum, plăci de compuşi de sigilare, adezivi, Este improbabilă eliberarea
pardoseală elastică (vinil azbest, şi de la 10-20% pentru fibrelor prin utilizarea
asfalt, si cauciuc), căptuşeala pardoseală şi plăci de vinil. normală. Se pot emana fibre
învelişului de vinil si adezivii dacă sunt tăiate, şlefuite sau
folosiŃi la montarea plăcilor, perforate.
PVC, vopsele, compuşii adezivi
şi de îmbinare pentru pereŃi şi
tavane cu conŃinut de azbest.

17
ANEXA B
FIŞA N.1
o Descrierea acoperişului şi a contextului

Proprietar: ……………………………………………………………….
Adresa: ……………………………………………………………….

Data completării: ………………………………………………………………..

Acoperiş:

Plăci ondulate Plăci plate Altele

Acoperire sau tratarea


suprafeŃei

______ mq
Extindere

Degradarea acoperişului / Deteriorări relevante:

Plăci deteriorate Plăci rupte Plăci reparate

Cauzele degradării:

IntervenŃii de întreŃinere vechimea materialului acte de vandalism

evenimente atmosferice deosebite altele

______ m
Burlane: prezente absente înălŃime de la sol

18
Înclinare Anul când a fost instalat sigur
___ %
estimat

Terase, balcoane, ferestre:


DA NU
există în clădire sau în clădirile adiacente deschideri în apropierea acoperişului?

Descrierea poziŃiei deschiderilor:

Apropierea de şcoli şi/sau spitale DA NU

FIŞA N.2
o EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A ACOPERIŞULUI

Latura Nord Latura Sud Latura Est Latura vest

Când starea acoperişului nu este uniformă, se va completa următoarea fişă pentru fiecare latură.

Punctaj pentru Punctaj


N° Parametru observaŃii
fiecare rubrică alocat

Cu un cleşte/pensetă colŃurile sau marginile plăcilor


1
se rup emiŃând un sunet scurt
Materialul este Cu un cleşte/pensetă colŃurile sau marginile plăcilor
1 3
compact au tendinŃa de a se îndoi sau exfolia
Presate cu măna colŃurile sau marginile plăcilor se
9
îndoaie şi se exfoliază cu uşurinŃă
Cu lupa se observă fâşii de fibre înglobate în
1
matricea de ciment
Îndepărtarea Cu lupa se observă fâşii de fibre parŃial înglobate în
2 3
fibrelor matricea de ciment
StraturiIe de fibre care se observă cu lupa pot fi uşor
9
îndepărtate cu o pensetă

3 Exfoliere, Lipsă 1

19
crăpături, rupturi PuŃin frecvente 2

Numeroase 3

Material friabil Absent 1


sau pulverulent
4 Limitat 2
în
burlane/streaşină Consistent 3

Lipsă 1

5 Stalactite De dimensiuni foarte mici 2

De dimensiuni considerabile 3

Evaluarea stării de conservare a acoperişului* Suma

* Evaluarea stării de conservare a acoperişului = Suma punctajului alocat


Acceptabilǎ 5 – 10
Scăzută 11 – 20 **
Foarte scăzută 21 – 27

**În situaŃiile clasificate „scăzute” şi care un punctaj aproape de limita maximă de 20 de puncte se
poate solicita o evaluare mai detaliată.

20
ANEXA C

Procedura de prelevare a probelor prin metoda cu bandă adezivă

Controale preliminarii:
SuprafaŃa plăcii de pe care se va preleva proba trebuie să fie uscată (de cel puŃin 45 h).
Pe suprafaŃa plăcii nu trebuie să se facă niciun fel de acŃiune de curăŃare, măturare, etc. Se
vor evita plăcile cu o prezenŃă semnificativă de mucegai, muşchi sau licheni. Atunci când
acest lucru nu este posibil, banda adezivă se va aplica pe placă aşa cum este, se va ridica
banda adezivă, apoi vor fi aspirate mucegaiul sau muşchiul, şi apoi se va aplica o nouă
bandă adezivă de pe care se vor preleva probele.
Aplicarea benzii adezive:
Pentru fiecare probă se vor utiliza trei bucăŃi de bandă, fiecare dintre acestea aplicată pe
aceeaşi placă sau pe acelaşi material sau pe plăci diverse sau materiale diverse, dacă sunt
de dimensiuni mici. Pentru o lipire uniformă a benzii pe suport, se vor folosi spatule speciale
sau role de cauciuc cu cauciuc moale trecându-le peste bandă în mod regulat şi uniform
pentru a face să dispară eventualele bule de aer.
Dacă plăcile sunt ondulate banda va fi aplicată transversal pe valuri pe o deschidere
egală cu distanŃa acoperită de două valuri complete, evitând suprapunerile la extremităŃi.
Dacă eşantionul are dimensiuni care nu permit aplicarea pe două valuri, banda se va aplica
pe un val complet, dar în cazul în care zona de aplicare a benzii cuprinde şi zona de
suprapunere laterală, deschiderea trebuie să fie de două valuri complete.
Dacă plăcile sunt plate banda va fi aplicată paralel pe una din cele două laturi, evitând
zona de suprapunere, pe o distanŃă de cel puŃin 20 cm.
Dacă materialul este în blocuri banda va fi aplicată paralel cu una dintre laturi pe o
distanŃă de cel puŃin 20 cm.
Îndepărtarea benzii:
Fiecare fragment de bandă adezivă este îndepărtat de pe suportul pe care a fost
aplicată prin smulgere neviolentă. Apoi este pliată pentru a nu se pierde materialul lipit.
Fiecare bucată de bandă este identificată printr-un număr de identificare. Se va măsura cu
precizie de 1 mm lungimea efectivă a benzii pliate după smulgere.

21
ANEXA D
Fişă Auto-declaraŃie CLĂDIRI sau INSTALAłII cu conŃinut de AZBEST
A2 - FISĂ MATERIALE FRIABILE
O fişă pentru fiecare InstalaŃie sau Mediu cu CARACTERISTICI OMOGENE
SECł. B - CLĂDIRE SAU INSTALAłIE
adresă: _______ __________________________ ( ___ ),
_____________________________________ _____
CAP Comună Jud. Strada N°
Cod. Fiscal/TVA: ______________________________

SECł D. FRIABIL – RESPONSABIL DE GESTIUNEA MATERIALELOR CU AZBEST


(Persoană capabilă să evalueze starea materialelor şi să elaboreze raportul detaliat cu fotografii)
Nume: ______________________________________ Prenume:
___________________________________________
Născut în: ___________________________________________ ( ___ ) la data de:
______________________
Rezident: _______ _________________________ ( ___ ),
______________________________________ _____
CAP Comuna Jud. Strada

SECł. E – TIP ŞI DIMENSIUNI


Tip de instalaŃie: o conducte o cazane o rezervoare o condiŃionare o altele ______________

sau, în alternativă

Mediu, părŃi acoperite: o pereŃi o tavan o altele___________________________________

Material: o pulverizat o cartoane, material izolant o corzi, pânze sau benzi o amestecat cu ciment

sau var

o perne o material deja compact, acum FRIABIL


SpaŃiu afectat, localizare şi
nume_____________________________________________________
________________________________________________________________________________
___________________
An instalaŃie 19______ SuprafaŃă (tavane, pereŃi, etc.) m _______
2

Conducte sau Ńevi, acoperite m.___________ diametru sau dimensiuni cm. ____ grosime cm
________

22
SECł. F - DIFUZARE
Grad de friabilitate: o puŃin o mediu o mult
(friabile = materiale care pot fi fărâmate sau transformate în pulbere uşor prin simpla presiune cu mâna.)

Circularea aerului: o scăzută o moderată o ridicată


Alte suprafeŃe (pereŃi, pardoseală): o foarte aspre o aspre o line
(din apropierea materialului cu azbest)

Tratarea prezentă a suprafeŃelor: o zugrăvire o încapsulare o


altele_____________________________
(pe materialele care conŃin AZBEST)

SECł. G - ACCESIBILITATE
Loc: o închis o deschis o de trecere
InstalaŃii prezente (iluminare sau altele): o la mai puŃin de 30 cm o de la 30 la 150 cm o la peste 150 cm

Activitate desfăşurată înăuntru : o niciuna o sedentară o mobilitate ridicată


PopulaŃia prezentă o între 1 şi 9 o între 10 şi 200 o între 200 şi 500 o peste 500
Bariere între material şi mediu

o niciuna o tavan fals compact o tavan fals forat o acoperire metalică o accesibil doar pentru întreŃinere

SECł. H - DETERIORĂRI
Degradare: o absentă o scăzută o medie o altele suprafaŃa deteriorată m2_________

Tip degradare: o fisuri o fragmentări o găuri o altele __________________________


Apă, infiltraŃii: o absente o prezente o ocazională suprafaŃa afectată m2__________
cauze
________________________________________________________________________________
_______________

Data: _______________ Reprezentant: ___________ Responsabil:_______________

23
ANEXA 2
CUPRINS

1 INTRODUCERE………………………….…………………………………… ………..…24
2 DOMENIU DE APLICARE……..........….………………………………………………..…..…24
3 PRINCIPIU……………………………….………………………………………………………...24
4 MATERIALE ŞI APARATE............….…………………………………………………..……...24
5 PROCEU………………… ……..……….…………………………………………………………25
5.1 FLUX DE ASPIRARE .....................................................................................25
5.2 VOLUMUL DE AER PRELEVAT .........................................................................26
5.3 TRANSPORTUL ŞI ÎNTREłINEREA INSTRUMENTELOR ...................................26
5.4 CALIBRAREA STAłIILOR PORTABILE DE PRELAVARE A PROBELOR .............26
5.5 CALIBRAREA STAłIILOR FIXE DE PRELAVARE A PROBELOR ........................27
5.6 TIMP DE PRELEVARE A PROBELOR ...............................................................28
6 INCERTITUDINI DE MĂSURĂ…………………………………………………..………………29
6.1 INCERTITUDINI PRIVIND VOLUMUL .................................................................29
6.2 INCERTITUDINI PRIVIND DIAMETRUL PETEI DE PE FILTRU ............................29
7 EXPRIMAREA REZULTATELOR .………………………………………………………...……29
8 BIBLIOGRAFIE...........……………………………………………………………………………30
9 ANEXE......………………………………………………………………………………………….31
Anexa A: Modul pentru prelevarea probelor ..............................................................31

24
1 INTRODUCERE
Metodica pentru prelevarea probelor a fost stabilită Ńinând cont de prevederile legislaŃiei
în vigoarei ii .

2 DOMENIU DE APLICARE
Această metodă se aplică atât în mediul de lucru, de viaŃă, cât şi a spaŃiile din apropiere.

Tipul de prelevare a probelor poate fi:


• personal
• fix

Prelevarea personală a probelor este necesară atunci când se doreşte monitorizarea


expunerii profesionale a unui muncitor expus la fibre. Probele trebuie să fie prelevate în
zona de respiraŃie a fiecărui muncitor într-un spaŃiu cu raza de 300 mm care se extinde
în faŃa muncitorului pornind de la un punct din mijlocul liniei continue de la nivelul
urechilor sale.

Prelevarea fixă a probelor urmăreşte evaluarea poluării datorate fibrelor dispersate în


aer în mediul indoor. Se vor face prelevări fixe de probe în timpul operaŃiunilor de
remediere în afara zonei contaminate, pentru a verifica dacă sunt fibre eliberate în
exteriorul acestei zone.

3 PRINCIPIU
Volume stabilite de aer (reprezentative pentru sarcinile muncitorilor sau pentru mediile
pe care vrem să le monitorizăm), cu ajutorul unor pompe cu volum de aspirare scăzut,
mediu sau ridicat, sunt trecute prin nişte filtre cu membrană. La sfârşitul prelevării
probelor se măsoară diametrul petei de pulbere care rămâne pe filtru.

4 MATERIALE ŞI APARATE
- StaŃii portabile de prelevare a probelor pentru fluxuri scăzute (debit reglabil până la
5l/min) cu baterie (pentru prelevarea probelor personală la locurile de muncă) cu
dispozitive de autoreglare a fluxului;

- StaŃii fixe de prelevare a probelor pentru volume scăzute, medii şi mari (debit reglabil
de la 0.5 l/min la cel puŃin 15 l/min) care vor fi utilizate pentru probe de mediu sau în
timpul procedurilor de „restituire” a unui mediu remediat;

Probe de referinŃă

Fluxometrul cu bulă de săpun, fluxometrul electronic cu bulă şi fluxometrul cu piston sunt


considerate standarde primare deoarece măsura se bazează pe volumul unui spaŃiu ale
cărui dimensiuni sunt fixate şi invariabile în funcŃie de temperatură şi presiune.

- Dispozitive pe care sunt montate filtrele cu cilindru de extensie, metalice sau din
material plastic conductor;

25
- Filtre de prelevare: esteri micşti de celuloză (pentru citire cu microscop optic) de 25
mm diametru de grilaj, cu porozitate cuprinsă între 0,8 şi 1,2 micrometri; filtre cu
membrană de policarbonat (NPF) (pentru citire cu microscop electronic) cu diametru
25 şi porozitate 0,8 micrometri (pentru depozitare se va folosi partea mai lucioasă);

- Suport celulozic: pe el se va aşeza filtrul de prelevare a probelor şi trebuie să


permită o expunere efectivă a filtrului cu diametrul >20mm; Pentru analizele cu SEM,
suportul celulozic trebuie să fie o membrană din esteri micşti de celuloză (sau nitrat)
cu porozitate de 3-8 micrometri, 25 mm diametru.

- Tuburi mici de plastic;

- Calibru de 20 certificat;

5 PROCEDEU

o 5.1 Flux de aspirare


Fluxurile de aspirare sunt cele indicate de legislaŃia în vigoare (Decret Legislativ
n°277/91, D.M.6/9/94) şi sunt prezentate în tabelul următor:

Tip de prelevare Tip de analize LegislaŃie de referinŃă Debit şi limite de


probe toleranŃă
Locuri de muncă Analize la microscop Optic Decret Legislativ n°277/91 1 l/min ± 5%(*)
Medii indoor Analize la microscop Optic D.M.6/9/94 1-12 l/min ± 10% (*)
„Restituire” mediu
Analize la SEM D.M.6/9/94 6-9 l/min ± 10%(**)
remediat

(*) Debitul trebuie să fie menŃinut până la limita de 10% din debitul iniŃial.

(**) Fluxul trebuie să poată asigura o viteză liniară pe faŃa expusă a membranei de 0.35 m/sec ± 10%. Viteza liniară
minimă 0.35 m/sec este necesară pentru prelevarea probelor în prezenŃa unei viteze ridicate a aerului din jurul punctului
de prelevare (ex. aer liber sau curenŃi de aer puternici). În cazul în care probele sunt prelevate în spaŃii închise parametrii
care condiŃionează prelevarea sunt timpul de prelevare şi pulberea de pe filtru, rămânând stabilit volumul probei prelevate
de circa 3000 l.

26
o 5.2 Volum de aer prelevat

Tip de prelevare a Tip de analize Acte legislative de Volum


probelor referinŃă

Loc de muncă
Analize la microscop Optic
D.Lgs. n°277/91 ≥ 120 l (*)

>480 l (**) până la max.


Medii indoor D.M.6/9/94
Analize la microscop Optic 2000 l
„Restituire” mediu
Analize la SEM D.M.6/9/94 >3000 l (**)
remediat

(*) Volumul probei este stabilit de articolul 30, alineatul 6°, din D.L.gs. 277/91 dar, oricum, trebuie să fie reprezentativ
pentru sarcinile de lucru.

(**) Dacă filtrul este prea încărcat cu particule de praf se pot preleva 2 probe secvenŃiale sau paralele obŃinându-se,
astfel, două probe de 240 litri şi, respectiv, 1500 litri fiecare.

o 5.3 Transportul şi întreŃinerea instrumentelor


Toate instrumentele cu baterie reîncărcabilă trebuie să fie încărcate înainte de a preleva
probele. Atunci când este posibil, staŃiile de prelevare a probelor vor fi alimentate la
reŃeaua de curent electric.

StaŃiile personale de prelevare a probelor sunt transportate într-o valiză specială în care
vor fi aşezate şi alimentatoarele.

Filtrele sunt transportate în dispozitivul pentru filtre sigilat cu parafilm. Tratarea cu


parafilm nu este necesară în cazul în care filtrul şi dispozitivul pentru filtre sunt deja
asamblate. Dispozitivul pentru filtre este aşezat împreună cu tuburile de legătură într-un
contenitor rigid special.

Trebuie să se evite clătinarea probelor în timpul transportului pentru a evita


desprinderea particulelor de pulbere de pe suprafaŃa filtrului.

Înainte de prelevarea altor probe, toate aparatele vor fi curăŃate de pulbere şi în tuburile
de plastic va fi introdus un flux de aer pentru cel puŃin 10 min. Dacă probele au fost
prelevate într-un mediu cu foarte mult praf, se recomandă aruncarea tuburilor utilizate şi
folosirea unor tuburi noi pentru prelevarea altor probe.

o 5.4 Calibrarea staŃiilor portabile de prelevare a


probelor
Pentru calibrarea staŃiilor portabile se utilizează un calibror (standard primar) care este
calibrat la fiecare trei ani de un centru NIST.

Se creează o linie de lucru formată din calibror, dispozitivul de captare şi staŃia


personală de prelevare a probelor, legate între ele prin tubuleŃe de plastic. Dispozitivul
de captare trebuie să fie identic cu cel care se va utiliza în prelevarea probelor succesive
(dispozitiv pentru filtre, filtru şi suport).

Procedura de calibrare este următoarea:


1. realizarea liniei de lucru prezentată mai sus

27
2. punerea în funcŃiune a staŃiei de prelevare a probelor
3. stabilizarea fluxului pompei prin funcŃionarea timp de circa 5 min la 2 l/min
4. reglarea fluxului la valoarea dorită
5. efectuarea a 10 citiri de flux consecutive;
6. calcularea valorii medii a 10 citiri.

Deoarece staŃiile personale de prelevare a probelor adesea nu au un contor volumetric,


dar volumul este o mărime extrasă din fluxul înmulŃit cu timpul, iar fluxul poate depinde
de condiŃiile de mediu, este necesară calibrarea fluxului staŃiei de prelevare a probelor
pe locul de prelevare, înainte de preleva probele şi reverificarea acestuia după prelevare
pentru a putea calcula fluxul mediuiii.
Fluxul staŃilor portabile este calibrat în laborator, aducându-se, unde este necesar,
factori de corectare, care, în funcŃie de caz, să Ńină cont de variaŃiile fluxului în funcŃie de
temperatură şi presiunea de mediu.
Aceste corectări se bazează pe conservarea numărului de molecule în volumul prelevat:

EcuaŃia gazelor perfecte P Presiune


T Temperatura
V Volum
1 CondiŃii la situl n1
2 CondiŃii la situl n2

Pentru corectarea fluxului se aplică aceeaşi ecuaŃie, înlocuind volumele cu fluxurile,


deoarece fluxul este volumul pe unitate de timp (Q=V/t)

o 5.5 Calibrarea staŃiilor fixe de prelevare a probelor


Pentru calibrarea fluxului se utilizează un standard primar care este calibrat la fiecare
trei ani de un centru NIST.
Se realizează o linie precum cea descrisă în paragraful anterior.

Procedura de calibrare este următoarea:

1. realizarea liniei aşa cum este prezentat mai sus


2. punerea în funcŃiune a staŃiei de prelevare a probelor
3. stabilizarea fluxului pompei prin funcŃionarea timp de circa 5 min la 10 l/min în
cazul probelor prelevate în medii indoor şi la 8 l/min în cazul probelor pentru
„restituirea” mediului
4. reglarea fluxului la valoarea dorită
5. efectuarea a 10 citiri de flux consecutive;
6. calcularea valorii medii a 10 citiri.

Calibrarea fluxului se face în laborator înainte de prelevarea probelor.


În timpul prelevării probelor trebuie să se controleze rotametrul pompelor pentru a se
asigura că nu sunt variaŃii de debit peste limitele permise, care să anuleze probele
prelevate.

28
Pentru a controla că fluxul a rămas în limitele permise, fluxul trebuie să fie verificat şi
după prelevarea probelor.

o 5.6 Timpul de prelevarea a probelor


Timpul de prelevare a probelor trebuie să asigure cel puŃin volumul minim prevăzut de
normă (vezi par. 5.2) şi în cazul prelevării personale a probelor la locul de muncă timpul
de prelevare trebuie să fie măsurat cu o marjă de toleranŃă de 2%.

29
6 INCERTITUDINI DE MĂSURĂ
Cele două măsuri care vor fi verificate sunt:
• volumul
• diametrul petei pe filtru

o 6.1 Incertitudini privind volumul


Dacă staŃia de prelevare a probelor este de tip volumetric incertitudinea asociată este
aceea declarată de centrul care a efectuat calibrarea.
În cazul staŃiilor personale de prelevare a probelor, volumul este calculat astfel:

Volum prelevat [l] = flux de aspirare [l/min]⋅ timp de prelevare [min]

Pentru a evalua incertitudinea fluxului de aspirare a staŃiilor personale se efectuează cel


puŃin o dată pe an 10 măsuri repetate ale fluxului (1l/min) pe fiecare staŃie personală din
dotarea AgenŃiei legată de standardul primar, aşa cum este descris în par. 5.4 şi se
calculează deviaŃia standard asociată.

Incertitudinea asociată timpului de prelevare a probelor poate fi neglijabilă deoarece este


de câteva secunde pe ore de prelevare.

o 6.2 Incertitudini privind diametrul petei de pe filtru


Diametrul petei este determinat prin măsurarea cu calibru de 20 a diametrului intern al
extinderii cilindrice a dispozitivului pentru filtre.
În cazul în care pata de pe filtru nu este perfect circulară, probele se anulează şi , dacă
este posibil, se prelevă alte probe.
Sunt două incertitudini: cea determinată de sensibilitatea instrumentului şi cea datorată
operaŃiunii de măsurare.
Cea datorată sensibilităŃii instrumentului utilizat este egală cu jumătate din cea mai mică
diviziune care se poate citi:
0.05mm
δD = = 0.025mm
2

Mai mult, efectuându-se încercări repetate de măsurare a diametrului cu calibrul


menŃionat mai sus, s-a verificat că măsura poate fi afectată de o incertitudine ulterioară
datorată trecerii inexacte prin centru şi eventualei deformări prezente sau forŃate a
cilindrului, în cazul în care acesta este de plastic.
Laboratorul, o dată pe an, va repeta de 20 de ori măsurarea diametrului deschiderii
dispozitivelor de filtre şi va evalua deviaŃia standard. Aceasta din urmă va fi însumată în
incertitudinea datorată sensibilităŃii instrumentului.

7 EXPRIMAREA REZULTATELOR
Volumul prelevat trebuie să fie exprimat în litri.
În cazul prelevării personale a probelor, volumul V nu este măsurat direct, ci este
calculat:

30
V= Q ⋅ t
Unde Q este fluxul mediu al pompei.
Verificarea fluxului, la începutul şi la sfârşitul prelevării probelor, permite determinarea
fluxului mediu şi, în cel mai rău caz, relevă funcŃionarea incorectă a pompei.
Incertitudinea se datorează deviaŃiei standard evaluate în faza de calibrare a pompelor
(par 6.1).
Valoarea diametrului petei de pe filtru va fi exprimată în mm şi deviaŃia standard
asociată va fi cea obŃinută aşa cum este prezentat în par.6.2.

31
ANEXA 3

o Anexa A: Modul pentru prelevarea probelor

ANEXA A: MODUL PENTRU PRELEVAREA PROBELOR

DATA

LOC

OPERATOR

Prelevare
N.Filtru Tip de filtru Tip de prelevare a probelor ora de ora
sfârşi
început începe termin
t
re are
o Personal
o Fix
o Personal
o Fix
o Personal
o Fix
o Personal
o Fix
o Personal
o Fix
o Personal
o Fix
o Personal
o Fix
o Personal
o Fix

NOTE

32
9. BIBLIOGRAFIE
iii
Decretul Legislativ n° 277 din 15/8/91
iii
Decretul ministerial 6/9/94 Anexa 2. Punct 1A “Procedura de Prelevare a Probelor şi
Analize”

iii
« Guide d'échantillonnage des contaminants de l'air en milieu de travail » 8e édition
revue et mise à jour.IRRST
http://www.irsst.qc.ca/files/documents/PubIRSST/T-06.pdf

NIOSH Manual of Analytical Methods, troisième édition, publiés de 1984 à 1994,


Cincinnati, OH.
http://www.cdc.gov/niosh/nmam/

OSHA Analytical Methods Manual (Organic and Inorganic), publiés de 1985 à 1991, Salt
Lake City, UT
http://www.osha.gov/dts/sltc/methods/

OSHA Chemical Information File, publié 1991, Salt Lake City, UT.
http://www.osha.gov/dts/chemicalsampling/toc/toc_chemsamp.html

“Incertitudini în determinarea concentraŃiei de fibre dispersate în aer prin utilizarea


microscopului optic în contrast de fază” (02ASA) document intern ARPA VDA

33