Sunteți pe pagina 1din 75

Geografie

Bacalaureat
PREGĂTIRE / TEORIE

1
SINTEZE PENTRU BACALAUREAT

EUROPA
1.Spatiul european
-suprafata Europei este de 10 170 340 km2, ceea ce reprezintă 7,05 procente din uscatul planetei
(penultimul continent ca suprafată al lumii);

-populatia Europei era de 725 milioane locuitori in 2004, ceea ce reprezintă 12, 5 procente din
populatia planetei( al treilea continent ca număr de populatie al lumii);

-numărul statelor Europei este de 46( in Europa se află cel mai mare stat ca suprafată de pe glob-
Rusia, precum si cel mai mic stat ca suprafată de pe glob- Vatican)

a)Asezarea matematică

Europa este aşezată în întregime în emisfera nordică, punctele extreme fiind:

- În Nord = Capul Nord la 71*08’ latitudine nordică, în Norvegia;


- În Sud = Punta Marroqui la 36* latitudine sudică, în Spania; Distanta dintre extremitățile
nordică şi sudică este de aproximativ 4000 km.
- În Vest = Capul Roca la 9*34’ longitudine vestică, în Portugalia;
- În Est = nord-estul Munților Ural la 67*30’ longitudine estică, în Rusia. Distanta dintre
extremitățile estică si sudică este de aproximativ 5000 km.
-
-
-

b) Vecini:

!Nord --- Oceanul Arctic;

!Sud --- Marea Mediteraneeană şi Marea Neagră;

!Vest --- Oceanul Atlantic;

!Est --- Muntii Ural;

!Sud-est ---- Muntii Caucaz

2
c)Caracteristici generale:

- un contur foarte sinuos,lungimea țărmurilor depăşind 80 000km;

- un relief complex: altitudini sub nivelul mării in Câmpia Olandeză şi Câmpia Precaspică

(-28m), dar şi cu înălțimi mari peste 5000m în Munții Caucaz si 4000m în Munții Alpi;
ALTITUDINEA MEDIE=340m;

Complexitatea reliefului este dată şi de vechimea acestuia; astfel unitățile de relief foarte
vechi, precambriene, se alătură unitătilor de relief foarte noi, alpine şi cuaternare.

- o climă predominant temperată: în vestul şi sudul Europei apar nuanțe blânde, iar in estul Europei
apar nuanțe excesive, dar este o clima favorabilă locuirii şi desfăşurării unor activități economice
diversificate;

- o retea hidrografică variabilă, cu râuri cu debite mari în nordul şi vestul continentului, cu lacuri
numeroase cu origine variată, predominând lacurile glaciare;

- un înveliş biopedografic diversificat, datorită diversității reliefului şi climei;

- o populatie cu o densitate mare, de 71loc/km2, peste media mondială, dar şi cea mai mare
pondere a populatie urbane de pe glob, de peste 70procente;

- leagănul unor civilizatii străvechi: greacă, romană, bizantină;

- spatiul a două dintre cele mai importante blocuri regionale de pe glob: NATO-militar, creat in
1949 şi UE-economic,creat în 1957.

3
ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ

A. Relieful major al Europei


a) ALTIMETRIC= Europa se desfăşoară între -28m în Câmpia Precaspică şi în polderele olandeze
şi înălțimi care ajung la 5 642m în Munții Caucaz( Vârful Elbrus) şi 4807m în Munții Alpi(Vârful
Mont Blanc). 85procente=câmpii si podișuri( Centru şi Est)

15procente=munți şi dealuri(Nord-vestul,Sud şi Centru)

b) TECTONIC = Europa apartine Plăcii Eurasiatice, dar relieful este format în moduri variate şi
etape geologice diferite:

- precambrian—unitățile de platformă din nordul şi estul continentului;

- paleozoic;

- orogeneza caledonică: Munții Scandinaviei şi Munții din Arhipelagul Britanic;

- orogeneza hercinică: lanțul muntos de la Franța pana la Crimeea, plus Munții Ural;

- mezozoic-neozoic;

- orogeneza alpină: lanțurile muntoase din centrul şi sudul Europei;

- bazinele tectonice au fost umplute cu sedimente şi au luat naştere câmpiile actuale( Câmpia
Panonică, Câmpia Română);

- vulcanismul: vulcanii stinşi din Carpații Românești si vulcanii activi din Italia şi Islanda;

- cuaternar – clima suferă în prima parte a cuaternarului(pleistocen) o răcire generală, astfel ca


în nordul Europei se formează calota glaciară, iar în munții de peste 2000m din sistemul alpin
se formează ghețarii montani. In a doua parte a cuaternarului(holocen),ca urmare a încălzirii
climatice, ghețarii se topesc, iar apele curgătoare, alături de ceilalți factori externi, modelează
relieful actual al Europei.

c) TREPTELE MAJORE DE RELIEF sunt dispuse neuniform în cadrul continentului***

d) TIPURI GENETICE DE RELIEF:

- relieful structural, cu horsturi şi grabene(V. Rinului) - relief vulcanic*

- relief glaciar(de calotă/montan) - relief eolian*

- relief fluvial* - relief litoral*

- relief carstic*

UNITĂTI DE RELIEF
4
UNITATEA DE ÎNĂLTIME
RELIEF MAXIMĂ
OROGENEZĂ ROCI TIP DE RELIEF LOCALIZARE

2469-Vf.
M-ții DURE(şisturi Norvegia
Jotunheimen CALEDONICĂ Glaciar
Scandinaviei cristaline) Suedia
M-ții 1343-Vf. Ben Carstic
HERCINICĂ Conglomerate Regatul Unit
Grampian Nevis De podiş
M-ții Penini şi
̴300m HERCINICĂ Sedimentare De podiş Regatul Unit
Cambrian
1895m-Vf.
M-ții Ural HERCINICĂ Conglomerate Carstic Rusia
Narodnaja
Patrulaterul Germania,
̴̴1500m HERCINICĂ Conglomerate Carstic
Boemiei Polonia, Cehia
Pădurea
1400m HERCINICĂ Conglomerate Carstic Germania
Neagră
Franța,
M-ții Jura 1400m HERCINICĂ Conglomerate Carstic
Germania
Mas. Central 1885m-Vf. Conglomerate Carstic
HERCINICĂ Franța
Francez Mont Dore Vulcanice Vulcanic
5642m-Vf. Dure;
M-ții Caucaz ALPINĂ Glaciar Rusia
Elbrus granit;fliș
Italia, Franța,
4807m-Vf. Germania,
M-ții Alpi ALPINĂ Dure Glaciar
Mont Blanc Austria,Elvetia
Austria
2914m-Vf. Carstic
M-ții Apenini HERCINICĂ Conglomerate Italia
Gran Sasso Vulcanic
2655m-Vf. SLA;UN;UC;PO
M-ții Carpați* ALPINĂ Dure Glaciar
Gerlachovska RO;Serbia
2522m-Vf. Dure CR;BS-
M-ții Dinarici* ALPINĂ Glaciar
Durnitori Conglomerate HT;SR;MT;AL
Bulgaria;
M-ții Balcani ˃2000m ALPINĂ Dure Glaciar
Serbia
2925m-Vf.
M-ții Rila ALPINĂ Dure Glaciar Bulgaria
Musala
Bulgaria
M-ții Rodopi ˃2000m ALPINĂ Dure Glaciar
Grecia
2917m-Vf.
M-ții Pindului ALPINĂ Dure Glaciar Grecia
Olimp
3404m-Vf. Franța;Spania;
M-ții Pirinei ALPINĂ dure Glaciar
Pico de Aneto Andorra
Sierra Nevada 3478m-Vf.
ALPINĂ Dure Glaciar Spania
Sierra Morena Mulhacen
Meseta
˂1000m HERCINICĂ Sedimentare De podiş Spania
Spaniolă

CÎMPII,PODIŞURI,SUBDIVIZIUNI

5
CÎMPIE/PODIŞ/SUBDIVIZIUNE CARACTERISTICI
1.Cîmpia Europei de Est - Rusia;Ucraina;Belarus;
- suprafața: ̴4 mil km2;
- altitudinea maxima: 441m in Colinele Timan;
- s-a format prin depunere de sedimente;
- roci: nisip şi pietriş;
- subdiviziuni: Podişul Valdăi, Podişul Rusiei
Centrale, Podişul Volgăi
2.Cîmpia Nord-europeană - din Olanda până în Polonia; Estonia;
Lituania;Letonia;
- câmpie fluviio-glacială;
- este modelată de ghețari cuaternari cu
morene;
- roci: loess
3.Cîmpia Panonică - Ungaria;
- fundament faliat in trepte;
- atitudine ̴150m
- prezintă zone montane numite munți insulari
4.Cîmpia Padului - fost golf al mării Adriatice;
- altitudine ̴ 100m
- la contact cu muntele :300-500m
- roci: nisip si pietriş
5.Cîmpia Andaluziei - Spania;*
- altitudine scăzută;*
- relief dominat de câmpie:terase*
6.Cîmpia Aragonului - Spania***
7.Cîmpia Alsaciei - Franța;
- câmpie litorală joasă cu roci sedimentare
8.Cîmpia Portugaliei - Portugalia;
- câmpie litorală joasă cu roci sedimentare
9. Câmpia Germano-polonă Germania
Polonia
10. Câmpia Flandrei Belgia
11. Câmpia Thessaliei Grecia
12. Câmpia Mariței Bulgaria
13. Câmpia Lacustră Finlandeză Finlanda
14. Câmpia Oka-Don Rusia
15. Câmpia Precaspică Rusia
16. Câmpia Mării Baltice Estonia
Letonia
Lituania
17. Câmpia Skaniei Suedia
18. Câmpia Niprului Ucraina
19. Câmpia litorală - atlantică Portugalia
20. Câmpia Savei Serbia
21. Câmpia Traciei de est Bulgaria
22.Podişul Finlandei /Maanselka - Finlanda; modelat de calota glacială
- altitudini˃1000m; roci sedimentare
23.Podişul Bavariei Germania (este înalt cu aspect colinar)

6
24.Podişul Boemiei Cehia
- orogeneză hercinică
- aspect colinar cu roci sedimentare*
25.Podişul Podolic Ucraina - altitudinea ̴600-700m*
26.Podişul Stavropol Rusia
27.Podişul Donețului Rusia
Ucraina
28.Podişul Moldovei România
Moldova
29.Podişul Malopolska Polonia
30.Podişul Nordland Suedia
31.Podişul Lublin Polonia
32.Podişul Ardeni Belgia
Franța
33.Podişul Renan Germania
34.Podişul Karst Slovenia
35.Podişul Armorican Franța
36.Platoul islandez Islanda(platou vulcanic)
37.Colinele Bielorusiei Belarus
38.Colinele Pomeraniei Polonia
39.Colinele Mazuriei Polonia
40.Colinele Timan Rusia
41.Bazinul Vienei Austria
42.Bazinul Acvitanieni Franța
43. M-ții Sierra da Estrella Portugalia
44. M-ții Cantabrici Spania
45. M-ții Castiliei Spania
46. Canalul Kiel Germania

STATELE EUROPEI ŞI CAPITALELE ACESTORA

7
1.EUROPA NORDICĂ 3.EUROPA SUDICĂ
Islanda = Reijavik Spania= Madrid

Norvegia = Oslo Andorra= Andorra la Vella

Finlanda = Helsinki Monaco = Monaco

Suedia = Stockholm Italia = Roma

Danemarca= Copenhaga Malta = Valletta

2.EUROPA VESTICĂ Bosnia-Herțegovina= Sarajevo

Irlanda= Dublin Serbia = Belgrad

Regatul Unit= Londra Muntenegru= Podgorica

Franța= Paris Bulgaria= Sofia

Portugalia= Lisabona Macedonia= Skopje

Belgia= Bruxelles Albania= Tirana

Olanda= Amsterdam Grecia= Atena

3.EUROPA ESTICĂ Cipru= Nicosia

Rusia= Moscova Turcia= Ankara( Istanbul-oraș european)

Belarus= Minsk 5.EUROPA CENTRALĂ


Ucraina= Kiev Germania= Berlin

Estonia= Tallinn Polonia= Varşovia

Letonia= Riga Luxemburg=Luxembourg

Lituania= Vilnius Elveția= Berna/ Liectentstein= Vaduz

Cehia= Praga
STATE ENCLAVE(state în interiorul
Slovacia= Bratislava
altui stat):
Ungaria= Budapesta
1. San Marino= San Marino(Italia)
Slovenia = Ljubljana
2. Vatican = Vatican(Italia)
reb Croația= Zagreb

TIPURI DE TĂRMURI

8
1.Tărmuri de tip fiord= sunt poziționate în Nord; fiordurile sunt foste golfuri ce pătrund adânc în
interiorul uscatului şi marea inundă o vale glacială. (EUROPA NORDICĂ)

Norvegia= tara fiordurilor

2.Tărmuri de tip poldere = țărm de tip artificial şi se întâlnește numai în OLANDA.

3.Tărmuri de tip riass= este un tărm natural întâlnit în VESTUL EUROPEI.

4.Tărmuri de tip dalmatic= canal artificial întâlnit în CROATIA.

5.Tărmuri de tip deltă= tărm natural; delta s-a format prin depunere de aluviuni şi acțiunea
scăzută a mareelor.

*Ex: Delta Volgăi; Delta Dunării; Delta Padului

6.Tărmuri de tip estuar= nu se permite depunerea aluviunilor datorită acțiunii ridicate a


mareelor.

*Ex: râul Tejo; Sena; Tamisa

PENINSULE INSULE
1.Peninsula KOLA: Rusia 1.ISLANDA= cea mai mare insulă vulcanică

2.Peninsula SCANDINAVĂ:Norvegia,Suedia,Finlanda 2.ARHIPELEAGUL BRITANIC= Regatul Unit

3.Peninsula IUTLANDA: Danemarca 3.IBIZA

4.Peninsula BRETAGNE: Franța 4.BALEARE

5. Peninsula IBERICĂ: Spania,Portugalia 5.PALMA DE MALLORCA Spania


Spania
6.Peninsula ITALICĂ: Italia, San Marino, Vatican 6.TENERIFE

7.Peninsula BALCANICĂ: Bulgaria,Serbia, Bosnia, 7.CANARE

Muntenegru,Albania,Macedonia, Grecia 8.RODOS 11.MADEIRA


Portugalia
8.Peninsula POLOPONES: Grecia 9.CRETA Grecia 12.AZORE

9.Peninsula CRIMEEA: Ucraina 10.KORFU 13.CORSICA=Franța

CLIMA EUROPEI

9
A. FACTORII GENETICI AI CLIMEI:
a) factorii radiativi/radiația solară globală= are rol in distribuirea căldurii; valorile
acesteia scad de la SUD la NORD, fiind influențată de latitudine, longitudine, nebulozitate şi ceată.

b) factorii dinamici= mişcarea generală a maselor de aer deasupra Europei, de la VEST la EST,
dar si masele de aer polar(iarna) şi cele tropicale(vara). Pe teritoriul Europei se dezvoltă şi
evoluează centri de presiune diferită: Anticiclonul Azorelor, Ciclonul Islandez, Anticiclonul
Siberian(iarna), Depresiunea central-asiatică( vara). Mişcarea maselor de aer este afectată de
bariera lanțurilor montane din Europa.

c)factori fizio-geografici:

-contrastul dintre suprafetele acvatice şi cele de uscat. Marea masă continentală asiatică
impune amplitudini termice tot mai mari spre estul continentului;

-relieful influentează prin altitudine, dar şi prin expoziția şi înclinarea versanților . În timp ce
temperatura aerului scade odată cu înălțimea,precipitațiile cresc şi creşte şi ponderea
precipitațiilor solide;

- Curentul cald al Golfului, ce scaldă țărmurile Arhipelagului Britanic, ale Islandei şi ale
Peninsulei Scandinave.

d) factori antropici= prin impactului activităților industriale, de transport ,


urbanizare,despădurire.

B.ELEMENTE CLIMATICE:
 Temperatura Europei --- temperaturi medii anuale

--- amplitudinea termica { AT= Tmax - Tmin}

 Precipitațiile atmosferice: ---- Nordul Europei= 300-500mm/an

---- Vestul Europei= 1000-2000 mm/an

 Vânturile:- Crivătul= vânt de est şi nord-est, care iarna este foarte geros şi violent, cu
viscole

puternice, iar vara devine un vânt cald şi uscat;

- Austrul= un vânt uscat şi cald, ce coboară de pe pantele M-tiilor Dinarici şi Balcani

- Bora=vânt rece format în Alpii Dinarici şi coboară spre Marea Adriatică

- Mistralul=din sudul Mas. Central Francez spre M. Mediteraneeană(furtuni**)

- Siroco= vânt fierbinte ce se manifestă în sudul Europei; (SPANIA)

- Foehnul= vânt cald, uscat şi neperiodic, format la contactul munte-depresiune;

10
- Brizele marine şi cele montane au influente zilnice.

TEMPERATURI PRECIPITATII
CLIMĂ MEDII ANUALE MEDII VÎNTURI LOCALIZARE
ANUALE
Vânturi polare,  Islanda
200-500 puternice,reci şi  Norvegia
Subpolară uscate  Suedia
-4°C-0°C mm/an  Finlanda
 Rusia
Temperat- Vânturi de  Rusia
continentală 400-600 est(crivățul),  Tarile din
uscate, fierbinți centrul
5°C-10°C mm/an vara şi geroase Europei
iarna
Vânturile de  Portugalia
Vest cu veri  Spania
răcoroase şi  Franța

10°C-15°C 1000-3000
Temperat- ierni blânde Belgia
oceanică  Olanda
mm/an  Danemarca
 Regatul Unit
 Irlanda
 Germania
 Portugalia
 Tarile din
15°C-18°C 700-1200 Mistralul sudul Europei
Mediteraneeană
mm/an Austrul
Bora

Foehnul  M-ții Alpi


Brizele montane  Pirinei
 Caucaz
Montană şi  Scandinaviei
alpină ---------------- -------------  Carpați

HIDROGRAFIA

11
A. Râurile Europei se alimentează dominant din precipitații şi secundar din ape
subterane, ghețari, lacuri etc. Ele se clasifică prin mai multe elemente:

a) lungime:

-Volga = cel mai lung fluviu al Europei, cu peste 3 500 km;

-Dunăre, Ural şi Nipru = au între 2000-3000 km ;

-Don, Peciora, Nistru, Rin, Elba = au între 1000-2000 km.

b) bazinele oceanice sau marine în care se varsă; astfel, râurile pot avea caracter:

-exoreic (se varsă în mările şi oceanele învecinate, deci în Oceanul Planetar);

-endoreic ( se varsă în Marea Caspică): Volga şi Ural.

c) debitul este influențat în principal de precipitații şi temperatură.

d) regimul de scurgere:

- nordic (în Oceanul Înghețat): Dvina de Nord, Peciora;

- vestic sau atlantic (în Oceanul Atlantic): Loire, Sena, Tamisa;

- sudic (în Marea Mediterană): Tibru, Pad, Rhone;

- central sau complex: Dunărea(în Marea Neagră), Vistula (în Marea Baltică);

- estic (în Marea Caspică): Volga şi Don

e) gura de vărsare:

- prin delte: Dunărea, Volga, Vistula, Pad, Rhone;

- prin estuare: Elba, Tamisa;

- în limane sau lagune: râurile din nord-vestul Mării Negre.

12
RÎURI TRASEU GURA DE VĂRSARE
1. Dvina de Nord Rusia Marea Albă
2. Peciora Rusia Marea Albă
3. Dvina de Vest Rusia, Belarus, Letonia(Riga) Marea Baltică
4. Vistula Polonia( Varşovia) Marea Baltică
5. Oder(afluent Odra)* Germania Marea Baltică
6. Odra* Polonia Marea Baltică
7. Elba Germania Marea Nordului
8. Main Germania Marea Nordului
9. Rin Franța, Germania, Olanda Marea Nordului
10. Tamisa Regatul Unit( Londra) Marea Nordului
11. Sena Franța (Paris) Oceanul Atlantic
12. Loire Franța Oceanul Atlantic
13. Garonne Franța Oceanul Atlantic
14. Duero Spania, Portugalia Oceanul Atlantic
15. Tajo Spania Oceanul Atlantic
16. Tejo Portugalia Oceanul Atlantic
17. Guadiana Spania şi Portugalia Oceanul Atlantic
18. Guadalquivir Spania Oceanul Atlantic
19. Ebro Spania Marea Mediteraneană
20. Ron Elveția, Franța Marea Mediteraneană
21. Pad Italia Marea Mediteraneană
22. Tibru Italia(Roma) Marea Mediteraneană
23. Marița Bulgaria, Grecia, Turcia Marea Mediteraneană
Germania, Austria(Viena),
24. Dunăre: Slovacia(Bratislava), Ungaria
- 10 țări (Budapesta), Croația, Serbia Marea Neagră
- 4 capitale (Belgrad) , România, Bulgaria,
Republica Moldova, Ucraina
25. Nistru Ucraina, R. Moldova Marea Neagră

26. Nipru Ucraina(Kiev) Marea Neagră


27. Don Ucraina, Rusia Marea Neagră
28. Volga Rusia Marea Caspică
29. Ural Rusia Marea Caspică
30. Inn Elveția Dunăre
MĂRI. STRÎMTORI. GOLFURI
13
MĂRI
1. Marea ALBĂ : Rusia;
2. Marea BARENTS: Rusia;
3. Marea BALTICĂ: Polonia, Rusia, Lituania, Estonia, Letonia, Finlanda;
4. Marea NORDULUI: Regatul Unit, Norvegia, Danemarca, Franța, Belgia, Olanda;
5. Marea MÎNECII : Franța, Regatul Unit;
6. Marea IRLANDEI: Irlanda, Regatul Unit;
7. Marea LIGURICĂ: Franța, Italia;
8. Marea ADRIATICĂ: Italia, Bosnia-Herțegovina, Slovenia, Albania, Serbia;
9. Marea TIRENEANĂ: Italia;
10. Marea IONICĂ: Italia, Grecia, Albania;
11. Marea EGEE: Grecia, Turcia;
12. Marea NEAGRĂ: România, Ucraina, Rusia, R. Moldova, Bulgaria, Turcia;
13. Marea CASPICĂ: Rusia;
14. Marea AZOV: Rusia, Ucraina.

STRÎMTORI
1. Strâmtoarea GIBRALTAR: Sudul Spaniei/ face legătura dintre M. Mediterană şi O. Atlantic

- aparține Regatului Unit

2. Strâmtoarea CALAIS/DOVER: face legătura dintre M. Mânecii şi M. Nordului

3. Strâmtoarea KERCI: face legătura dintre M. Azov şi M. Neagră

4. Strâmtoarea BOSFOR: face legătura dintre M. Neagră şi M. Egee

5. Strâmtoarea DARDANELE: face legătura dintre M. Neagră şi M. Egee

GOLFURI
1) Golful BOTNIC: Suedia şi Finlanda
2) Golful FINIC: Finlanda, Rusia, Estonia
3) Golful RIGA: Estonia şi Letonia
4) Golful BISCAYA: Franța şi Spania
5) Golful VALENCIEI şi ALICANTE: Spania
6) Golful LION: Franța

DUNĂREA
14
 Izvorăște din Munții Pădurea Neagră
 Se varsă în Marea Neagră printr-o deltă
 Are o lungime de 2860 km(locul II in Europa, după
Volga)
 Are direcție de curgere vest-est
 Străbate 10 țări și 4 capitale
 Două canale: Dunăre-Main-Rin și Dunăre-Marea
Neagră
 Cuprinde trei sectoare distincte:
- cursul superior (sectorul alpin)= 1060 km
( de la izvor până la Bratislava)
- cursul mijlociu (sectorul panonic)= 725 km
( de la Bratislava la Baziaș); are doi afluenți pe acest
sector: SAVA și TISA;
- cursul inferior (sectorul românesc)= 1075
km (de la Baziaș la vărsare)
 IMPORTANȚĂ ECONOMICĂ MULTIPLĂ: navigație,
hidroenergie, alimentare cu apă industrială și
pentru irigații, pescuit, turism

DUNĂREA PE TERITORIUL ROMÎNIEI

15
Dunărea are o lungime de 2857 km din care 1075 km in România.

Dunărea se împarte în patru sectoare(pe teritoriul României):

a) SECTORUL DE DEFILEU :

 cuprins între Baziaş şi Drobeta Turnu Severin


 Dunărea are o vale îngustă cu numeroase praguri
 Cursul Dunării a fost regularizat prin construirea barajului de la Porțile de Fier şi
crearea lacului de acumulare Ostrovul Mare

b) SECTORUL DE LUNCĂ LARGĂ

 cuprins între Drobeta Turnu Severin şi Călăraşi


 este sectorul în care Dunărea are o luncă largă şi un nr de până la şapte terase

c) SECTORUL BĂLTILOR

 cuprins între Călăraşi şi Brăila


 în acest sector, Dunărea se desparte în doua brațe : Dunărea şi Barcea care se unesc la
Vadu Oii
 apoi se desparte în două brațe: Dunărea Veche şi Cremenea, care se unesc la Brăila
 între ultimele două brațe se formează, în sud, Balta Ialomiței, iar în Nord, Insula Mare a
Brăilei

d) SECTORUL DUNĂREA MARITIMĂ

 cuprins între Brăila şi vărsarea în Marea Neagră


 are două subsectoare:

- primul este cuprins între Brăila şi Pătlăgeanca – este sectorul în care Dunărea are un singur braț
foarte lung

- al doilea este cuprins între Pătlăgeanca şi vărsare – este sectorul de deltă. Aici fluviul se desparte
în doua brațe: Chilia şi Tulcea. Brațul Tulcea se desparte în: Sulina şi Sf. Gheorghe.

 Se numeşte Dunărea maritimă pentru că navigația se face cu nave de tonaj mare care
circulă şi pe Marea Neagră.

16
B. LACURI EUROPEI se alimentează din precipitații, râuri,ape
subterane, ghețari; au o repartiție neuniformă și o origine
diversificată:

- lacuri tectonice: Marea Caspică, lacul Balaton (Ungaria);

- lacuri vulcanice: Bolsena, Albano(Italia), Sf. Ana în România;

- lacuri glaciare

• de calotă: Ladoga și Onega(Rusia), Vattern și Vanern(Suedia),

numeroase lacuri în Finlanda (,, Țara celor o mie

de lacuri’’)

• montane: Geneva, Contantza, Bodensee, Como, Garda,


Maggiore (în Alpi); Bucura, Zănoaga, Bâlea, Capra ( în Carpați)

- lacuri carstice: în Alpi, Carpați, munții Dinarici( cele mai multe în


Croația)

- lagune și limane maritime și fluviale: sudul Franței, litoralul Mării


Negre și Baltice

- lacuri de baraj natural: Lacul Roșu în România;

- lacuri de baraj antropic: - pe Volga= Samara și Volgograd

- pe Dunăre=Porțile de Fier I și II

- pe râurile din Norvegia, Elveția, Austria,

România;

17
MAREA NEAGRĂ

 Are o suprafață mică, de 413 390 km², plus 38 000 km² ai Mării Azov, ca atare
influenta climatică a Mării Negre asupra regiunilor din jur este destul de
modestă;
 Lungimea țărmului este de 4 340 km, din care 245km aparțin României;
 Are o platformă continentală extinsă în partea de nord-est şi o adâncime
maximă de 2 245m;
 Are o singură peninsulă importantă, Crimeea, în nord, iar între insule,
Şerpilor şi Sacalin;
 Comunică prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele cu M. Mediterană şi de aici cu
întreg Oceanul Planetar, ceea ce îi conferă o mare importantă economică în
sud-estul Europei;
 Dinamica Mării Negre este reprezentată de:

- mareele foarte mici, datorită caracterului continental, închis

- valurile provocate în general de vânturi, cu înălțimi de 6-8m la furtuni

puternice

- curenții: 1. litorali, cu traseu circular;formează cordoane de nisip la

gurile de vărsare

2. compensare/transfer între M. Neagră şi M. Mediterană

 Temperatura apei la suprafață este influențată de cea a aerului, cu diferența


de 1-2°C;
 17-18‰ salinitate în stratul de la suprafață, până la 180m adâncime;
 22-23‰ salinitate în stratul de adâncime(lipsa curenților verticali);
 Este predominant hidrogenul sulfurat, un gaz foarte toxic;
Are 6 țări riverane;
 Porturi însemnate: Constanta, Odessa, Burgas etc.

18
ZONELE BIOPEDOGRAFICE

A. DESFĂŞURARE LATITUDINALĂ = zone biopedogeografice


DESFĂŞURARE ALTITUDINALĂ = etaje biopedogeografice

B. Zonele biopedogeografice:
1. Zona de tundră( insulele arctice şi nordul continentului) :

- vegetația: mușchi şi licheni, arbori pitici (mesteacănul pitic, salcia pitică)

- fauna: renul, lemingul, vulpea polară, găinușa polară

- soluri: de tundră, neevoluate

2. Zona pădurilor de conifere (taiga) :

- vegetația: molid, brad, zadă

- fauna: urs, lup, vulpe, hermelină, elan, păsări etc.

- soluri: podzolice

3. Zona pădurilor de foioase (Centrul-estul Europei):

- vegetația: fag(zone umede, răcoroase), stejar( zone calde, uscate), tei, frasin, arțar, ulm

- fauna: lup, vulpe, mistreț, căprioară, cerb, jder, păsări etc.

- soluri: argilusoluri, cambisoluri

4. Zona stepei (Europa de Est):

- vegetația: ierburi xerofile(colilie, păiuş, pelin), putini arbuşti

- fauna: rozătoare şi păsări

- soluri: cernoziomuri

5. Zona silvostepei: face trecerea de la pădurea de foioase la vegetație de stepă

6. Zona mediteraneeană (Sudul Europei, în peninsule şi insule):

- vegetația: - de pădure: stejar de plută, stejar veşnic verde, pin

19
- de tufişuri şi arbuşti: maquis şi garriga(Franța), frigana( Grecia)

- fauna: şacalul, broasca țestoasă, scorpionul, magotul în Gibraltar

- soluri: terra rosa


7. Zona de semideşert: Nordul Mării Caspice, cu vegetație xerofitică şi soluri de semideşert

!!!!!! C.
Etajele biopedogeografice( se desfăşoară la altitudini diferite
în munții Europei)
MUNTII ALPI ----- 800/1000 m-------- păduri de amestec

----- 1600/1800m-------- păduri de răşinoase

-----până la 2200m------ etaj subalpin

-----până la 3000m------ etaj alpin

20
RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI

 Munții Ural
 Peninsula Scandinavă
MINEREURI DE FIER  Platforma Rusă
 Munții hercinici ai Europei C.

RESURS MANGAN 

Meseta Spaniola
Platforma Rusă(Ucraina)*
Munții Ural
MINEREURI  Munții Ural
ELE DE NEFEROASE:cupru,
plumb, zinc, aur,


Peninsula Scandinavă
Munții hercinici ai Europei C.
argint,bauxită  Orogenul alpino-carpatic
SUBSOL 

Bazinul Ural(Rusia)
Donbass( Ucraina)
 Wales( Marea Britanie)
 Ruhr (Germania)
CĂRBUNI  Silezia( Cehia, Polonia)
 Podişul Getic*
 Marea Nordului
 Marea Caspică
HIDROCARBURI  Câmpia Rusă(b. Peciora)
 Marea Neagră
 Depresiunea Transilvaniei
MERCUR  Meseta Spaniolă
SULF  Italia
SARE  România
 Austria
 Polonia
 Germania
ROCI DE CONSTRUCTIE:  Italia
granit, bazalt, marmură,  Grecia
calcar  România
RÎURI, LACURI, APE  Nordul Europei(rezerve mari)
RESURSE DE SUBTERANE  Europa Centrală(r. moderate)
 Europa Sudică( r. deficitare)
APĂ
RESURSE DE
PĂDURI  Europa Nordică
 Sistemul montan alpin
VEGETATIE PĂŞUNI, FÎNETE  Regiunile montane
NATURALE  Zona tundrei
RESURSELE DE SOL FERTIL sunt concentrate în regiunile de câmpie, podişuri şi dealuri joase
şi sunt folosite pentru cultura plantelor; în dealuri înalte şi în regiunile montane, solurile au
fertilitate scăzută, au distribuție fragmentată şi asigură dezvoltarea păşunilor şi a fânețelor.

21
ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ

A. HARTA POLITICĂ A EUROPEI a cunoscut de-a lungul istoriei nenumărate modificări,


cauzate de evenimente diferite; s-au modificat nu numai granițele statelor, ci şi numărul acestora.
După 1990, harta politică s-a modificat datorită:

 Destrămării unor state federale(Cehoslovacia, Iugoslavia)


 Prăbușirii sistemului sovietic, republicile din Uniune proclamându-şi independenta
 Reunificării unor state, cum este cazul Germania

În prezent în Europa sunt 46 de state independente şi 6 teritorii dependente; statele se


diferențiază după mai multe criterii:

- după suprafață: RUSIA- cea mai mare suprafața de pe glob( 4 km²- partea europeană)

VATICAN- cel mai mic stat de pe glob( 0,44 km²)

- după numărul de locuitori: RUSIA- 110 MIL. locuitori( partea europeană)

RESTUL STATELOR: 10 000- 80 000 000 locuitori

CELE MAI POPULATE STATE: Franța, Germania, Marea Britanie, Italia

- după criterii geografice: Europa de Nord, de Vest, de Est şi de Sud

- după forma de stat: republici parlamentare, prezidențiale, monarhii şi un stat papal independent

- după nivelul de dezvoltare economică:

 TĂRI DEZVOLTATE, CU ECONOMIE PE PIATĂ: Europa de Nord, de Vest şi de Sud


 TĂRI ÎN DEZVOLTARE: Europa Centrală şi de Est

B. POPULATIA ŞI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE


a) EVOLUTIA NUMERICĂ A POPULATIEI.
 1500--- 80 mil de locuitori
 1759--- 140 mil de locuitori
 2004--- 725 mil de locuitori

RITM DE CREŞTERE ÎN ULTIMELE DECENII = 0

b) DENSITATEA POPULATIEI. Aceasta este influențată de climă şi relief


 Valoarea medie= 71 loc/km²
 Cea mai mare densitate pe glob= 16 200 loc/km² în MONACO
 Cea mai scăzută din Europa= 2,7 loc/km² în ISLANDA

22
c) MIŞCAREA NATURALĂ A POPULATIEI:
 natalitatea a coborât în medie la 11-12‰
 mortalitatea a urcat la 11‰

BILANT NATURAL :
 Valori pozitive: Turcia, Islanda, Albania, Irlanda, Andorra
 Valori negative: Europa de Est şi centrală

ATENTIE!!!!
Trebuie menționat că bilanțul natural este influențat de factori ca nivelul de trai, nivelul de
educație, nivelul de asistentă sanitară, religie etc., pentru că astfel se înțeleg mai bine valorile
diferite ale acestuia la nivelul Europei. Pe ansamblu, Europa este caracterizată de un tip
demografic modern, marcat de un bilanț natural negativ.

d) MOBILITATEA TERITORIALĂ este influențată în principal de cauze economice, dar şi


de ordin sanitar, educațional, religios şi chiar de cauze naturale.

Europa se ‚, împarte’’ între:

 Țări receptoare de imigranți: Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Austria etc.
 Țări furnizoare de emigranți: Bulgaria, România, Ucraina, fostele republici iugoslave, pe
ansamblu țări din fostul bloc comunist, dar a continuat şi prin venirea populației din Africa
şi Asia.

e) STRUCTURI GEODEMOGRAFICE
 Structura rasială: - rasa europoidă
- enclave rasiale = laponi, evrei, țigani, africani, asiatici

 Structura lingvistică:
1.FAMILIA INDO-EUROPEANĂ - grupa romanică/ latină: italiană, română, franceză,

spaniolă,portugheză

- grupa germanică: germani,austrieci, englezi,danezi,suedezi,elvețieni

- grupa slavă: polonezi ,ruşi, ucraineni, bulgari, cehi, sârbi, croați etc.

- grupa celtică: welshi, bretoni, scoțieni, irlandezi

2.FAMILIA EUROASIATICĂ: - grupa finică: finlandezi, estoni, laponi

- grupa ugrică: unguri, secui

23
- grupa altaică: tătari, găgăuzi

 Structura confesională
1.CATOLICISM şi PROTESTANTISM: Europa de Vest, de Nord, Centrală şi de Sud
CREŞTINISM
2.ORTODOXISMUL: Europa de Est şi de Sud - Est

3.ISLAISM: Albania

4.MOZAIC ALTE CULTE

5.RELIGII ASIATICE

Structura pe grupe de vârstă: este influențată de mobilitatea, comportamentul demografic şi


nivelul de viață al populației.

!!!!!!! Forma actuală a piramidei vârstelor evidențiază scăderea natalității în majoritatea statelor
europene şi accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populației.

Situația pe grupe este următoarea:

- ponderea populației sub 15 ani este de 17% ( 23%=Islanda, 14%= Italia, Spania)
- ponderea populației adulte este de 65-70% (o forță de muncă însemnată)

- 40% din populația adultă a depăşit 40 de ani (deficit de forță de muncă)

- ponderea populației de peste 65 ani variază între 15%(Franța) şi 19%(Italia,Grecia)

 Structura Profesională şi socială: este influențată de nivelul de dezvoltare


economică, nivelul de educație şi de repartiția veniturilor.

- în Europa de Vest şi de Nord populația este ocupată în sectoare neagricole,mai mult în sectorul
tertiar(servicii)

- în Europa de Est, în fostele state comuniste populația este ocupată în sectorul primar(agricultură)

24
C. SISTEMUL DE ORAŞE AL EUROPEI
CRITERIU DE ORAŞE CARACTERITICI
CLASIFICARE
Atena
Corint Oraşe Grecești

Perioada antică
Tomis
Callatis
Roma
Londra Oraşe Romane

VECHIME Koln
Napoca
Madrid
Bruges
Amsterdam
Hamburg Orașe-cetăți,
Perioada medievală

Moscova cu funcții comerciale


Praga(,,oraşul de aur’’)
Budapesta
Veneția
Florența
Braşov
Sibiu

Manchester
Rezultat al revoluției
Epoca Modernă

Liverpool
Rotterdam industriale şi implicit
Odessa al dezvoltării
Essen comerțului
Reșița

Mărimea Nowa Huta(Polonia) Oraşe mici, fără a


Epoca Comunistă atinge statutul real al
Victoria( România) unui oraş
Moscova
Paris
Între 5-10 mil. Londra
Sankt-Petersburg !!Există peste 60
de locuitori Madrid metropole în Europa
Middlands(M.Britanie)
MEGALOPOLIS Rin-Ruhr( Germania)
Randstad-Holand(Ol.)
Oraşe vechi Paris Radiar-concentric
Budapesta Polinuclear
FIZIONOMIA
Brăila Evantai
URBANĂ Oraşe noi Torino Sistematizare
riguroasă

25
Funcții comerciale Narvik***** Minereuri de fier
(oraşe porturi) Cardiff***** Cărbuni
Odessa Grâu

Funcții culturale Cannes ------------


Versailles ------------
Oxford ------------
FUNCTIILE Vichy ****
Karlovy Vary****
ORAŞELOR Funcții de Chamonix****
Stațiuni balneare
Innsbruck şi turistice
servicii Nisa
Predeal

D. ACTIVITĂTILE ECONOMICE- CARACATERISTICI GENERALE


Europa cuprinde toate activitățile economic cunoscute, cu pondere diferită
în importanta acestora în cadrul țărilor respective, dar şi cu diferențe
semnificative între Europa de Vest şi țările din fostul bloc comunist.

Astfel:

- materiile prime sunt variate dar au rezerve însemnate doar în câteva țări;

- industria este diversificată, dar se constată renunțarea la industriile grele,


poluante în favoarea ,,industriilor de vârf’’;

- agricultura este foarte performantă, cu producție de piață;

- căile de comunicații sunt diversificate şi modernizate, cu mijloace de


transport tot mai rapide şi mai nepoluante;

- se constată o trecere de la ponderea majoră a industriei la cea a serviciilor,


care nu sunt consumatoare de resurse, de forță de muncă numeroasă şi sunt
profitabile.

26
AGRICULTURA

Agricultura are caracter intensiv în țările dezvoltate, iar în Europa central-estică este încă în
tranziție spre o agricultură de piață.

!!!Deşi ponderea populației ocupate în agricultură este mică, Europa are producții importante pe
plan mondial, datorită randamentului ridicat.

 CULTURA PLANTELOR este favorizată de un important fond funciar şi de condițiile


climatice.
 CREŞTEREA ANIMALELOR are tradiții vechi în Europa

 Rusia
Grâu  Franța
 Germania
 Ucraina
Porumb -----------------
Secară -----------------
Orz -----------------
Ovăz -----------------
 Rusia
 Ucraina
Floarea-soarelui  România
 Ungaria
 Franța
 Spania
 Rusia
 Ucraina
Sfecla de zahăr  Germania
 Polonia
Citrice  Europa de Sud
Prune
Pere  Europa Centrală şi de Vest
Mere
 Europa de Sud
Viticultura  Franța
 Spania
 Italia
Măslini ¾ din producția  Europa de Sud
mondială
Bovine  Franța,Germania,M. Britanie,Olanda, Rusia
Ovine  Europa de Sud, de Est, Marea Britanie
Porcine  Germania,Rusia,Polonia,Spania,Franța,Ucraina
Caprine  Europa de Sud şi Sud-est
Cabaline  Europa de Est

27
INDUSTRIA
Industria cunoaşte ample mutații tehnice şi regionale. Epuizarea sau diminuarea multor resurse de
materii prime a impus în multe țări restructurarea industriei şi respecializarea forței de muncă.

A. INDUSTRIA EXTRACTIVĂ este însemnată în puține țări europene.

B. INDUSTRIA PRELUCĂTOARE, dependentă odinioară de zăcămintele de cărbuni şi de minereuri,


este localizată tot mai mult în porturi, din cauza importurilor masive de materii prime; totodată
industria grea este scoasă din marile oraşe, fiind foarte poluantă( smogul din Londra)

Termocentrale  Rusia
 Germania
 Marea Britanie
 Ucraina
Hidrocentrale  Norvegia
 Suedia
 Elveția
 Austria

ENERGIA Centrale mareemotrice
Atomocentrale 
Franța
Franța

ELECTRICĂ 
Lituania
Belgia
 Suedia
Centrale Geotermale  Italia
 Islanda
Centrale Solare  Franța
 Italia
 Spania
Centrale Eoliene  Germania
 Olanda
SIDERURGIA(fontă şi otel)  Rusia
 Germania
ŞI METALURGIA
---------------------------------------  Franța
NEFEROASĂ  Ucraina
(aluminiu,cupru,zinc)  Marea Britanie
 Polonia
Autoturisme  Germania
 Franța
 Italia
 Spania
Aeronautică  Franța
INDUSTRIA  Marea Britanie
CONSTRUCTOARE DE  Germania
MAŞINI Mecanică fină şi automatizare  Danemarca
 Elveția
 Austria
 Olanda
Construcții navale  Danemarca,Islanda

28
 Germania
 Germania
INDUSTRIA  Franța
CHIMICĂ ŞI  Italia
 Rusia
PETROCHIMICĂ  Marea Britanie
 Rusia
INDUSTRIA  Finlanda
LEMNULUI  Norvegia
 Germania
 Italia
 Franța
INDUSTRIA UŞOARĂ ŞI Sunt foarte bine dezvoltate şi
cu o mare diversitate având
ALIMENTARĂ tradiții foarte veci în Europa
Bumbac  Marea Britanie
 Franța
 Germania
INDUSTRIA Lână  Marea Britanie
 Franța
UŞOARĂ  Italia
 Germania
Mătase naturală  Italia
 Franța
 Elveția

Brânzeturi  Franța

INDUSTRIA Lactate  Olanda


ALIMENTARĂ
Vinuri  Franța
 Italia
 Spania

Bere  Germania

Ulei de măsline  Grecia


 Spania
 Italia

29
COMERTUL

Comerțul, care este cea mai clară expresie a complexității unei societăți, este bine
reprezentat în Europa atât de comerțul interior cât şi de cel exterior:

 COMERTUL INTERIOR privește o gamă extraordinar de variată de produse de consum;


 COMERTUL EXTERIOR poate fi sintetizat astfel:

- Europa este o regiune receptoare de materii prime( energetice,minereuri) sau produse agricole
din alte regiuni geografice;
- Europa este unul din principalii emițători mondiali de produse industriale şi agricole.

TURISMUL

Europa este considerată ,, leagănul turismului mondial’’, apărut ca o modă în Anglia la începutul
secolului al XIX-lea. Astfel, Europa atrage cel mai mare număr de turişti şi are cele mai mari venituri
obținute din activitățile turistice, în țări ca Franța, Spania, Italia, dar şi Germania, Marea Britanie
etc.; pe de altă parte, statele ,,pitice’’ ale Europei, lipsite de alte surse, au ca principală sursă de
venituri turismul (San Marino, Vatican, Andorra, Liechtenstein)

Tipurile principale de turism practicate sunt:

 Balneo-maritim: litoralul Mării Mediterane (Franța, Spania, Italia, Grecia, Turcia) şi insulele
aferente, litoralul Mării Negre (Ucraina, Rusia, Bulgaria, România), litoralul atlantic (Marea
Britanie, Franța, Spania, Portugalia);
 Montan şi de sporturi de iarnă :

- Munții Alpi: 1.Chamonix - Franța

2.Davos – Elveția

3.Innsbruck – Austria

- Munții Carpați: 1.Zakopane – Polonia

2.Poiana Braşov – România

 De cură balneară: 1.Vichy – Franța

2.Baden-Baden – Germania

3.Karlovy- Vary – Cehia

 Cultural Istoric: Roma, Paris, Londra, Berlin, Atena, Barcelona, Florența, Veneția etc.

30
SISTEME DE TRANSPORT ÎN EUROPA

Europa dispune de un sistem de transport foarte diversificat, dens şi complementar.

În ultima vreme, se pot defini câteva caracteristici aparte acestui sistem:

 Extinderea şi modernizarea sistemului de comunicații;


 Creșterea fără precedent a traficului şi a vitezei de deplasare;
 Containerizarea mărfurilor în vederea protejării mediului înconjurător;
 Stabilirea unor coridoare principale de transport paneuropean, pentru fluidizarea
traficului;
 Concurenta tot mai pronunțată în privința transportului de mărfuri sau de persoane între
traficul aerian, rutier, feroviar şi naval.

TRANSPORTURILE FEROVIARE
- lungime de peste 36 000 km

- electrificate în proporție de 45 %

- densitatea rețelei feroviare este mare în Europa Centrală şi de Vest şi foarte mică în nordul
Europei

- viteza de deplasare a crescut foarte mult în unele țări (Franța – TGV, GERMANIA)

- noduri feroviare complexe: Moscova, Paris, Munchen, Viena, Milano etc.

- tunele: SIMPLON II între Elveția şi Italia

- tunele submarine: EUROTUNELUL între Franța şi Marea Britanie

TRANSPORTURI RUTIERE
- lungime de peste 6.6 mil km

- distribuție şi grad de modernizare inegale

- densitatea rețelei rutiere scade de la vest la est, dar şi in partea nordică

- gradul de modernizare scade tot de la vest la est, în funcție de situația financiară

- poduri : Oresund între Danemarca şi Suedia ( cel mai lung din lume)

- linii de ferry-car: M. Nordului, M. Baltică, M. Mediterană

31
TRANSPORTURI MARITIME
- activitate portuară intensă, datorită condițiilor naturale favorabile

- estuare adânci, țărm dantelat

- predomină mărfuri debarcate (petrol şi derivate*)

- flote importante : Franța, Germania, Italia, Rusia, Norvegia, Olanda etc.

- porturi: Rotterdam (locul I), Anvers, Hamburg, Londra, Le Havre, Marsilia, Constanta.

TRANSPORTURI FLUVIALE
- lungime 40 000 km

- fluvii pentru navigație: Rinul(cel mai populat), Volga, Dunăre, Sena, Tamisa

- porturi fluviale: Duisburg ( I pe glob), Basel (Rin), Viena, Bratislava, Belgrad, Galați( Dunăre), Paris
(Sena)

TRANSPORTURI AERIENE
- cea mai densă rețea în Europa de Vest şi Centrală (legăturile transoceanice)

- aeroporturi: Heathrow – Londra, Frankfurt – Main, Charles de Gaulle – Paris, Leonardo da Vinci –
Roma

- Moscova are 24 aeroporturi( 4 internaționale)

- Londra are 21 aeroporturi ( 3 internaționale)

- Paris are 3 internaționale

TRANSPORTURI SPECIALE
- bine reprezentate în Europa, prin conducte de petrol şi gaze naturale, linii electrice, noile
comunicații (INTERNETUL)

32
MEDIU ÎNCONJURĂTOR ŞI PEISAJE

Spațiul european se suprapune în mare măsură peste mediul temperat, cu excepția nordului
extrem şi a insulelor arctice, cu regim subpolar şi polar şi a regiunilor de sud-est, cu influente
deşertice. În cadrul acestui mediu, se disting mai multe peisaje, care, în funcție de gradul de
intervenție a omului, pot fi considerate peisaje naturale sau antropice.

A. MEDIUL TUNDREI (o fâșie îngustă în nordul Europei):

- activități economice: vânat, pescuit, creşterea intensivă a animalelor, exploatarea unor minereuri
(fier – Suedia), implementarea industriilor de vârf (software, biotehnologii)

- condiții climatice nefavorabile

- oraşele modernizate modifică peisajele naturale: Reykjavik, Inari,, Naro etc.

B. MEDIUL TEMPERAT – RECE (în păduri de conifere)

- mediu subpopulat

- condiții climatice nefavorabile(permafrost, inundații, suprafețe acvatice)

- activități economice: vânat, pescuit, exploatarea lemnului, a unor minerale, hidroenergie.

C. MEDIUL TEMPERAT-OCEANIC ( Europa de Vest şi Centrală)

- condiții naturale optime pentru locuire

- densitate mare a populației

- peisaje agricole*: open-field( Germania, Danemarca, Olanda), Bocage (Franța), poldere(Olanda).

!!!!!! Utilizarea agricolă intensă a spatiilor a dus la însemnate procese de degradare a terenurilor şi
a solurilor, mai ales în regiunile deluroase.

- peisaje industriale*: exploatări miniere (bazinul Ruhr ), depresiunile formate prin prăbuşirea
plafoanelor minelor părăsite (nord-vestul Angliei), areale ale industriei de prelucrare ce ocupă
suprafețe tot mai mari etc.( tendința de reconversie a acestor areale)

- marile aglomerații modifică peisajele naturale: Londra, Paris, Hamburg etc.

D. MEDIUL TEMPERAT-CONTINENTAL (Europa de Est)

- soluri fertile

- climă prielnică

- vegetația peisaje tipice cerealiere, de plante tehnice sau legumicole

33
- degradarea accentuată a terenurilor, din cauza secetelor, sărăturii, poluării cjimice

- peisaje rurale şi urbane

E. MEDIUL MEDITERANEEAN (Europa de Sud şi insulele aferente)

- condiții climatice blânde: durata mare de strălucire a Soarelui

- pădure inițială de stejar a fost înlocuită cu culturi agricole sau asociații de tip maquis

- peisaje intens antropizate: industriale, portuare, urbane, peisaj litoral

- poluare ridicată a solului, pânzei freatice, apelor curgătoare şi a Marii Mediterane.

F. MEDIUL MONTAN (altitudini de peste 1000m)

- etajarea biopedoclimatică a regiunilor montane

- densitatea populației scade cu altitudinea

- activități economice: vânat, exploatarea lemnului şi a resurselor subsolice, a hidroenergiei şi a


potențialului turistic

- peisaj specific depresiunilor cu soluri mai fertile şi terenuri accesibile locuirii şi a activităților
economice.

34
ROMÂN
POZITIA GEOGRAFICĂ
IA
 Poziția pe glob

România este situată în EMISFERA NORDICĂ, pe paralela 45 grade latitudine nordică şi meridianul
de 25 grade longitudine estică ( jumătatea distantei dintre ecuator şi Polul Nord -----˃ climă
temperată)

 Poziția în Europa

România se află în partea central-sudică a Europei ------˃ caracter de tranziție al climei

SUD -------- Zimnicea la 43°37’ lat. N.

NORD------ Horodiștea la 48°15’ lat. N.

EST---------- Sulina la 29°15’ long. E.

VEST-------- Beba Veche la 20°15’ long. E.

Personalitatea României este dată de mai mulți factori:

CARPATII – 2/3 din lanțul muntos se află pe teritoriul tării

Consecințe:

 etajarea elementelor climatice


 etajarea elementelor de vegetație, faună şi soluri
 rețea hidrografică bogată
 resurse variate
 diversificarea utilizării terenurilor

DUNĂRE – pentru că 38% trece prin tară

Consecințe:

 Potențial hidroenergetic mare


 Posibilitatea de alimentare cu apă pentru irigații
 Alimentarea cu apă potabilă a localităților din lungul Dunării
 Importantă pentru transporturi şi comerț

MAREA NEAGRĂ – România are ieșire la aceasta în jur de 200 km

35
Consecințe:

 Exploatarea resurselor de hidrocarburi din platforma continentală


 Practicarea turismului estival şi rol important în comerț şi transporturi

SUPRAFATA = 238 391 KM² (locul 12 în Europa)

România a participat la ambele conflagrații mondiale:

- câștigătoare : formarea României Mari

- perdantă : pierderea Basarabiei, N Bucovinei şi Ținutul Herta

MEMBRĂ NATO= 2004

MEMBRĂ U. E. = 2007

CARACTERISTICI GENERALE ALE RELIEFULUI

Se găsește în partea continentală a Europei şi la nord de Peninsula Balcanică.

TĂRMURI:

 Cu delte: Delta Dunării


 Cu limanuri: Taşaul, Techirghiol
 Cu lagune: Complexul Lagunar Razim - Sinoe

TREPTE ALTIMETRICE:

 Câmpii 33%, dealuri şi podişuri 33%, munți 33%


 Proporționalitatea reliefului

UNITĂTI MAJORE MORFOSTRUCTURALE


România se compune din două tipuri de relief:

1. Unități de platformă (depunere de sedimente pe un fundament alpin). Acestea s-au format


în două perioade:

 NEOZOIC—podişuri şi dealuri(structură monoclinală datorită râurilor): Dealurile de Vest,


Podişul Moldovei, Podişul Getic, D.C.T, Podişul Dobrogei de Sud
 CUATERNAR – câmpii (structură tabulară datorită mării în retragere):C. Română, C. de Vest

36
2. Unități de orogen: orogeneza caledonică, orogeneza hercinică, orogeneza alpină

GRUPA MONTANĂ PERIOADA/MODUL ÎNĂLTIME RELIEF ROCI SUBDIVIZIUNI


DE FORMARE
Grupa Nordică Orogeneza alpină 2300m- Vf. - Glaciar* Vulcanice Maramureş
Pietrosu - Vulcanic* Dure Rodna
- Carstic* Sedimente D. Dornelor
Grupa Centrală Orogeneza alpină 2100m- Vf. - vulcanic* Vulcanice Bilbor
Călimani - Carstic* Conglomerate Borsec
Ciucului
Grupa Sudică Orogeneza alpină 1954m- Vf. - eolian Conglomerate Braşov
Ciucaş - carstic Fliş Baiului,
Siriu
Vrancei
Buzău
Grupa Bucegi Orogeneza alpină 2505m- Vf. - carstic Conglomerate Leaota
Omu Bucegi
Piatra Craiului
Pasul Bran
Grupa Făgăraș Orogeneza alpină 2544m- Vf. - glaciar Şisturi cristaline Făgăraș
Moldoveanu Iezer
Cozia
Ghitu
Grupa Parâng Orogeneza alpină 2519m- Vf. - glaciar Şisturi cristaline Parâng
Parângul Şureanu
Mare Lotrului
Cândrel
Grupa Retezat- Orogeneza alpină 2509m- Vf. - glaciar Şisturi cristal. Godeanu
Godeanu Peleaga Conglomerate Retezat
Mehedinți
Vâlcanului
Grupa Banatului Orogeneza alpină 1446-m Vf. - carstic Mozaic Locvei
Semenic petrografic(de la Semenic
roci dure până la Anini
conglomerate) Almăjului
Grupa Poiana Ruscă Orogeneza alpină 1274m- Vf. - carstic Mozaic petrografic Poiana Ruscă
Padeş
Grupa Apuseni Orogeneza alpină 1849m- Vf. - carstic Mozaic petrografic Bihor
Bihor Metaliferi
Pădurea Craiului
Subcarpații Moldovei Prin cutare 911- Culmea 1 şir de Sedimente cutate D. Cracău-Bistrița
NEOZOIC Pleşu dealuri(400m) Conglomerate D. Neamț
şi depresiuni D. Tazlău-Caşin
(800m)
Subcarpații Curburii Prin cutare 996- Măgura 2 şiruri de Sedimente cutate D. Vrancei
NEOZOIC Odobeşti dealuri şi D. Pucioasa
depresiuni D. Văleni de
munte

37
Subcarpații Getici Prin cutare 1218- 2 şiruri de Sedimente cutate D. Câmpulung
NEOZOIC Chiciora dealuri şi D. Târgu-Jiu
depresiuni Dealul Negru

Podişul Sucevei Prin sedimentare 500-600m Aspect colinar Sedimente moi


Podişul Bârladului Prin sedimentare 300-500m Se înclină de Sedimente moi Fac parte din
la Nord la Sud Podişul Moldovei
Câmpia Jijiei PRECAMBRIAN 265m Aspect colinar Sedimente
Scutul Baltic!!!!!!
Podişul Getic Prin sedimentare 200-600m Aspect colinar Sedimente Plat. Oltețului
Înclinare de Plat. Cândești
la N la S Plat. Cotmeana
Podișul Dobrogei de Orogeneza 467m- Se înclină de Granit
Nord hercinică Munții la Est la Vest Conglomerate
Măcin
Podişul Dobrogei Orogeneza 400-200m Carstic Şisturi verzi !!!!!! Podişul
Centrale caledonică Roci metamorfice Dobrogei
Podişul Dobrogei de Prin sedimentare 200m Litoral Sedimente moi
Sud !!!!Crovuri Strat de loess
Podişul Mehedinți Orogeneza alpină 500-600m Carstic Şisturi cristaline
(doline, Sedimente
peșteri)
Câmpia Buzău-Siret Prin sedimentare 200m Crovuri Loess Câmpia Română
CUATERNAR Sedimente moi
Câmpia Bărăganului Prin sedimentare ˂200m Se înclină de Strat gros de loess
CUATERNAR la Vest la Est Sedimente moi
Câmpia Bucureştilor CUATERNAR 200m Crovuri Loess
Sedimente moi Câmpia
Câmpia Olt-Argeș Prin sedimentare 300m – Crovuri Loess Română
CUATERNAR Câmpia Sedimente moi
Piteşti
Câmpia Olteniei 200m Specific de Loess
câmpie Sedimente moi
Dealurile de Vest Prin sedimentare Scad de la Aspect de Sedimente moi N= D. Silvaniei
NEOZOIC Est la Vest bordură C= D. Crişanei
200-500m deruloasă S= D. Banatului
(Lipovei)
Câmpia la nord de Prin umplere cu 50-100m Câmpii Sedimente moi Câmpia Someş
Mureş sedimente a M. tabulare Loess Câmpia Crişurilor
Panonice Câmpii
CUATERNAR piemontane
Câmpia Banatului Prin umplere cu 50-100m Structură Sedimente moi Câmpia Timişului
sedimente a M. tabulară Loess
Panonice
CUATERNAR
Podişul Târnavelor 700-800m Domuri Sedimente(gresie,
Prin sedimentare gazifere pietriş, argilă ) DEPRESIUNEA
Câmpia Transilvaniei NEOZOIC 700-800m Domuri Cute diapire(sare)* COLINARĂ A
Podişul Someşan 1080m- Dealuri înalte Gaz metan TRANSILVANIEI
Dealul
Bicheci

38
 RELIEF VULCANIC: Oaş - Gutâi – Țibleș (Grupa Nordică)

Călimani –Gurghiu – Harghita (Grupa Centrală)

 RELIEF CARSTIC = chei, canioane, defilee, lapiezuri, doline, peşteri


 RELIEF GLACIAR= văi, circuri, custuri, morene
 RELIEF MONOCLINAL: Podişul Moldovei, Podişul Getic, Dealurile de Vest, Podişul
Transilvaniei, Dobrogea de Sud
 RELIEF TABULAR: câmpii de subsidență, câmpii tabulare, câmpii piemontane

DELTA DUNĂRII

- este cea mai joasă şi cea mai nouă regiune de câmpie, permanent
în formare;

- s-a format prin depunere de aluviuni aduse de fluviu şi acțiunea


redusă a mareelor din M. Neagră;

- are cea mai scăzută altitudine, maxima fiind de 12,5m în grindul


Letea;

- media este de 0,5m;

- roci sedimentare de tip nisip şi pietriş;

- relieful este format din grinduri, ostroave, brațe, lacuri, bălti şi


mlaştini;

- Dunărea se varsă în M. Neagră prin 3 brațe:

 N= Brațul Chilia
 C= Brațul Sulina
 S= Brațul Sf. Gheorghe

39
CLIMA

A. FACTORI GENERALI

Radiația globală 125 kcal/cm²/an – SUD


115 kcal/cm²/an – NORD
Suprafețe Acvatice Marea Neagră provoacă apariția brizelor marine
şi a amplitudinilor termice mai reduse
Relieful Etajarea elementelor climatice şi prin orientarea
catenelor montane
Circulația maselor de aer  Circulația vestică - 45% din an = ierni
blânde şi ploioase şi veri calde şi
răcoroase
 Circulația polară - 30% din an = scade
temperatura, precipitații sub formă de
adversă
 Circulația tropicală - 15% din an= creşte
temperatura aerului

B. ELEMENTE CLIMATICE

a) Temperatura aerului

 temperatura medie anuală se calculează ca medie aritmetică a temperaturilor medii


lunare;
 amplitudinea termică reprezintă diferența dintre temperatura maximă şi temperatura
minimă;

AT = Tmax – Tmin

 !!!!!! Modificarea temperaturii este influențată de un unghiul de incidentă al razelor solare


cu Pământul, de altitudinea reliefului, de expoziția versanților .

b) Precipitațiile atmosferice

 precipitațiile medii anuale se calculează ca sumă a precipitațiilor medii lunare;


 !!!!!Modificarea cantității de precipitații este influențată de circulația maselor de aer, de
altitudinea reliefului.

c) Vânturi

 Circulația generală a vânturilor este determinată de vânturile de vest, care au caracter


permanent, dar aduc diferite cantități de precipitații
 În afara vânturilor de vest există şi vânturi locale.

40
Vânturi:

 Vânturi de vest = au caracter general


 Crivățul = iarna produce viscol, geruri; se manifestă în partea de est a tării
 Austrul = vara este cald şi secetos şi iarna este umed şi cald; se manifestă în partea de SV
 Vânturile cu caracter de foen: Depresiunea Făgăraș, Depr. Alba Iulia – Turda, Subcarpații
Curburii
 Brizele marine= ziua bat dinspre apă spre uscat şi noaptea invers; se manifestă pe o
distantă de 5-10 km de la țărm
 Brizele de munte= dimineața bat spre culmi şi seara bat spre văi

TEMPERATURA MEDIE PRECIPITATII MEDII ANUALE UNITĂTI DE RELIEF


ANUALĂ
Peste 11°C Sub 400 mm/an Lunca Dunării
Sudul Dobrogei
Delta Dunării
Sudul Banatului
Între 10-11°C 400-500 mm/an Câmpia Română
Sudul Pod. Getic
Moldovei
Între 8-10°C 500-700 mm/an Nord Pod. Getic
D.C.T.
Pod. Sucevei
Câmpia de Vest
Dealurile de vest
Între 6-8°C 700-1000 mm/an Subcarpații
Estul D.C.T.
Munții joşi
Între 0-6°C 1000-1200 mm/an Carpații între 1000 -1800 m
Sub 0°C Peste 1200 mm/an Carpații peste 1800 m

 TEMPERATURA MINIMĂ ABSOLUTĂ: -38,5°C la Bod, jud. Braşov (25.01.1945)


 TEMPERATURA MAXIMĂ ABSOLUTĂ: 44,5°C la Ion Sion, jud. Brăila (10.08.1951)
 NR. ZILE TROPICALE/AN: 50-56
 PRECIPITATII MEDII ANUALE: 640
 TEMPERATURA MEDIE ANUALĂ: 10°C (SUD=11°C, NORD= 8,5°)
 MUNȚII FĂGĂRAŞ = Foehnul
 MUNȚII BANAT = Coşova

41
NUANTE CLIMATICE

ETAJ CLIMATIC ALTITUDINEA


De Deltă şi litoral 0-15 m
De câmpie 0-200 m
De dealuri joase 200-500m
De dealuri înalte 500-800 m
Montan 800-2000 m

Alpin Peste 2000 m

INFLUENTE CLIMATICE

INFLUENTE CLIMATICE MODIFICĂRI ADUSE UNITĂTI DE RELIEF

Oceanice - Precipitații mai bogate  Câmpia de Vest


- Amplitudini mai mici  Dealurile de Vest
 Munții Apuseni
 D.C.T.
Submediteraneene - Veri mai calde şi uscate  Sudul Câmpiei de Vest
- Ierni mai blânde şi  Sudul Dealurilor de Vest
ploioase  Vestul Câmpiei Române
 Vestul Pod. Getic
 Pod. Mehedinți
 Munții Banat
De tranziție - Fac trecerea între  Centrul Pod. Getic
influentele  Centrul C. Române
submediteraneene şi  Estul Subcarpatiilor Getici
cele de ariditate
De ariditate - Ierni geroase  Subcarpații Moldovei
- Veri secetoase  Subcarpații Curburii
- Temperaturi ridicate  Pod. Moldovei
- Amplitudini termice  Pod. Dobrogei
mai mari  Estul Câmpiei Române
Scandinavo-baltice - Temperaturi scăzute  Grupa Nordică
- Precipitații bogate  Podişul Sucevei
Pontice - Precipitații scăzute  Estul Dobrogei
- Amplitudini mai mici  Delta Dunării

42
HIDROGRAFIA
CARACTERE GENERALE

 Rețea hidrografică complexă: ape curgătoare, lacuri, ape subterane, Marea Neagră
 Cea mai mare parte a râurilor izvorăsc din Carpați
 Aproape toate râurile se varsă în Dunăre

RÎURI INTERIOARE
1. Grupa de VEST: 2. Grupa de EST:

• Vişeu • Suceava

• Iza • Moldova

• Tur • Bistrița
SIRET
• Someş • Trotuş

• Crişul Repede • Buzău

• Crişul Negru • Bârlad

• Crişul Alb TISA • Başeu

• Mureş • Jijia PRUT

• Târnavele • Bahlui

• Arieş 4. Grupa de SUD:

• Ampoi Jiu şi Motru

• Sebeş Olt şi Cibin

• Strei Lotru şi Olteț DUNĂRE

3. Grupa de SUD-VEST: Argeș şi Dâmbovița

• Beja Ialomița şi Prahova

• Timiş 5. Grupa de SUD-EST:

• Caraş DUNĂRE (în afara tării) • Taița

• Nera • Telița
Marea Neagră
• Cerna • Slava

• Casimcea

43
LACURI
ZONA TIPURI DE FORMARE LOCUL FORMĂRII LACUL
RESPECTIVĂ LACURI RESPECTIV
Zona de Lacuri s-au format după topirea Munții Rodnei Lala
munte glaciare ghețarilor şi sunt aşezate în Buhăescu
circurile glaciare Bâlea
Munții Făgăraş Podragu
Capra
Munții Parâng Gâlcescu
Munții Retezat Bucura
Zănoaga
Lacuri S-au format în craterele unor Munții Harghitei Sf. ANA
vulcanice vulcani
Lacuri de S-au format prin prăbuşirea unor Grupa Centrală ROŞU (pe
baraj natural versanți în albia unor râuri şi Bicaz)
bararea acestora
Zona de Lacuri în S-au format în vechile exploatări Subcarpați Slănic-Prahova
deal şi masiv de de sare Depresiunea Turda
podiş sare Colinară a Ocna Sibiu
Transilvaniei Ocna Mureş
Sovata
Zona de Lacuri de -------------- Câmpia Română Amara
câmpie crov Movila Miresii
(sărate) Câmpia de vest ---------------
Limanuri S-au format prin bararea cursului Câmpia Română Căldăruşani
fluviatile unui râu cu aluviuni sau prin Snagov
bararea gurii de vărsare a unui Balta Albă
râu în altul
Zona din Limanuri În deltă Roşu
lunca şi fluviatile ----------------------- Puiu
Delta Bogdaproste
Dunării şi Fortuna
23 August
de pe
Limanuri Se formează prin bararea gurii de Taşaul
litoral
maritime vărsare a râurilor în M. Neagră Techirghiol
Mangalia
Babadag
Lagune Se formează prin închiderea unor Razim
vechi golfuri de cordoane litorale Sinoe
aduse de mare Golovița
Zmeica
Siutghiol
Lacuri S-au format Pentru producerea de energie electrică, pentru regularizarea cursurilor
antropice râurilor, piscicultură, irigații. Cele mai importante: Porțile de Fier şi Ostrovu Mare (pe
DUNĂRE), Vidraru (pe ARGEŞ), Vidra (pe LOTRU), Izvorul Muntelui(pe BISTRITA).
În apropierea Bucureștiului, s-au format lacuri de agrement: Băneasa, Tei, Floreasca.
În C. Transilvaniei şi C. Moldovei s-au construit iazuri: Geaca, Dracşani

44
VEGETAȚIA, FAUNA ŞI SOLURILE
ETAJ ALTITUDINEA VEGETAȚIA FAUNĂ SOLURI RĂSPÎNDIRE
CLIMATIC
Etaj de 0-100 m Stepa: Rozătoare:  C. Bărăgan
- păiuş - şoarece de c Molisoluri  Pod.
câmpie - colilie - popândăul Cernoziomuri Dobrogei de
- stipă - iepurele de c Sud
- hârciog
100-200 m Silvostepă: Rozătoare şi Molisoluri  C. de Vest
- stejar pufos mistreț Cernoziomuri  C. Română
- stejar levigate  C. Moldovei
brumăriu  C.
Transilvaniei
 Dobrogea C şi
de N
Etaj de 200-500 m Pădure de: - Mistreț Argilusoluri  Pod. Getic
- cer - Vulpe cenuşii şi  Pod. Bârlad
deal şi de - gârniță - Ciocănitoare brun-roşcate  Pod.
podiş - gorun - Cinteza Mehedinți
- stejar  Dealurile de
pedunculat Vest
 D.C.T.
 Pod. Sucevei
Etaj de 500-1200 m Pădure de fag - Lup
- Vulpe Cambisoluri  Subcarpați
dealuri - Pisica brune acide
înalte sălbatică
Etajul 1200-1800 m Pădure de - Urs
conifere: - Lup
montan - molid - Râs Spodosoluri  Carpați
- brad - Cocoşul de (podzoluri)
- pin munte
- zadă
1800-2000 m Etaj subalpin: Aceleaşi Spodosoluri
- Ienupăr (soluri alpine)  Carpați
- Jneapăn
- Merişor
Peste 2000 m Etaj alpin: - Capra Spodosoluri
- Mușchi neagră (soluri alpine)  Carpați
- Licheni - Vulturul

45
RESURSELE NATURALE

A. RESURSELE DE SUBSOL

 Unitatea hercinică a Munților Măcin:

- minereuri de cupru;

- granit;

- calcare.

 Unitatea de orogen a Munților Carpați:

a) minereuri de fier: Grupa Nordică, Grupa Centrală, Munții Banat, Munții Poiana Ruscă,
Munții Apuseni;

b) minereuri neferoase: Grupa Nordică (cupru, zinc, plumb), Munții Banat (cupru), Munții
Apuseni (bauxită, cupru, plumb, zinc);

c) roci de construcții: Munții Apuseni (granit, bazalt), Carpații Curburii(bazalt), Munții


Apuseni (adeziv), Munții Poiana Ruscă(marmură).

 Depresiunea Colinară a Transilvaniei:

- gaz metan;

- sare;

- roci de construcție.

 Subcarpați:

- petrol;

- cărbuni;

- gaze naturale;

- sare;

- roci de construcție;

 Podişul Moldovei:

- gaze naturale;

46
- roci de construcție.

 Podişul Getic:

- cărbuni ( lignit);

- petrol;

- gaze naturale.

 Câmpia şi dealurile de Vest:

- cărbuni;

- petrol;

- gaze naturale.

 Câmpia Română:

- petrol;

- gaze naturale;

- roci de construcție.

 Platforma continentală a Mării Negre:

- petrol.

B. RESURSE DE APĂ : România deține o cantitate însemnată de resurse de apă, distribuite


neuniform pe suprafața tării. Cele mai mari cantități se găsesc în zona montană, iar cele mai mici în
Dobrogea.

C. RESURSE VEGETALE: pădurile şi păşunile se găsesc cu precădere în Carpați şi Subcarpați.

D. RESURSELE DE SOL: cele mai fertile soluri se găsesc în câmpii şi în Podişul Dobrogei.

47
POPULATIA

A. EVOLUTIA POPULATIEI

Populația a înregistrat o evoluție diferită. Evoluția lentă a ținut până în perioada interbelică. În
perioada comunistă numărul populației a crescut ajungând la 23 milioane. După 1990, numărul
populației a scăzut până la 21,6 milioane locuitori în anul 2005.

B. DISTRIBUTIA SPATIALĂ A POPULATIEI

- Densitatea medie = 90 loc/km²

- Cea mai mare densitate = 184/km² (Bucureşti)

- Cea mai mică densitate = 30 loc/km² (Tulcea)

C. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULATIEI

- Natalitatea: 10,0‰

- Mortalitatea: 11,9‰

- Bilanț natural: -1,9‰

D. MOBILITATEA TERITORIALĂ

Migrația internă s-a realizat înainte de 1990 dinspre mediul rural spre mediul urban, însă după
acest an, din cauza ratei mari a şomajului din mediul urban, s-a înregistrat fenomenul de migrație
de reîntoarcere !!!!!!!

Cel mai important centru de atracție a populației este municipiul Bucureşti.

Migrația externă s-a accentuat în ultimii ani, din cauze economice. Românii emigrează spre țări ale
Europei de Vest şi Sud, spre S.U.A., Canada, Australia.

E. STRUCTURA POPULATIEI:

a) Structura etnică:

Români : 89,5%; Maghiari: 6,6%; Romi(țigani): 2,5%; Germani: 0,3%

b) Structura religioasă:

Ortodocşi: 86,7%; Romano-catolici: 4,7%; Greco-catolici: 0,9%; Reformați: 3,2%

c) Structura pe grupe de vârstă: d) Structura pe medii:

0-14 ani = populație tânără (în scădere) Mediul urban = 55%

15-60 ani = populație activă / Peste 60 de ani= populație bătrână Mediul rural = 45%

48
AŞEZĂRILE OMENEŞTI

1. AŞEZĂRILE RURALE ŞI TIPOLOGIA LOR

Clasificarea satelor

a)după mărime sunt:

 sate mici – sub 500 locuitori – zona montană;


 sate mijlocii – între 500-1500 locuitori – în zona deluroasă;
 sate mari – între 1500-4000 locuitori – în zona de podiş ;
 sate foarte mari – peste 4000 locuitori – la câmpie.

b)după modul de distribuire a gospodăriilor:

 sate adunate – cu gospodării lipite unele de altele – se găsesc la câmpie;


 sate compacte – cu case lipite unele de altele – se găsesc în depresiunile din Transilvania;
 sate răsfirate – cu gospodării printre vii şi livezi – se găsesc în zona de deal şi podiş;
 sate risipite – cu gospodării printre păşuni şi fânețe – se găsesc în zona montană.

c)după funcții: sate cu funcții agricole, agro-industriale, forestiere, piscicole, turistice.

2. AŞEZĂRILE URBANE

România are 263 de oraşe, iar populația urbană este de 12 milioane de locuitori.

Clasificarea oraşelor:

a)după vechimea lor:

 oraşe antice – oraşe colonii : Tomis(Constanta), Callatis(Mangalia), Histria (Istria, sit arheologic)
 oraşe daco-romane: Apulum(Alba Iulia), Napoca(Cluj-Napoca), Potaissa(Turda), Drobeta
(D.T.Severin)
 oraşe feudale: Braşov, Sibiu, Tg. Mureş, Suceava, Iaşi, Craiova ,Târgoviște, Piteşti, Timişoara, Arad,
Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bucureşti;
 oraşe moderne şi contemporane – apărute în perioada modernă : Alexandria, Victoria

b) după mărime

 oraşe foarte mici – sub 25 000 locuitori


 oraşe mici – între 25 000-50 000 locuitori
 oraşe mijlocii – între 50 000 – 100 000 locuitori
 oraşe mari – peste 100 000 locuitori (24 oraşe) împărțite astfel:

- între 200 000 şi 300 000 locuitori: Piteşti, Arad, Sibiu, Tg. Mureş, Baia Mare, Buzău,

Satu Mare, Botoşani, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Focşani, D.T. Severin

- Peste 300 000 locuitori: Iaşi, Constanta, Timişoara, Cluj-Napoca, Galați, Braşov, Craiova

 oraş metropolă – 1,9 milioane locuitori: Bucureşti

49
REGIUNEA JUDEȚ REȘEDINȚA
Botoşani Botoşani
NORD-EST Iaşi Iaşi
Neamț Piatra Neamț
NORD Suceava Suceava
Bistrița-Năsăud Bistrița
Maramureş Baia Mare
NORD-VEST Satu Mare Satu Mare
Sălaj Zalău
Bihor Oradea
VEST Arad Arad
Timiş Timişoara
Caraş-Severin Reșița
SUD-VEST Drobeta Turnu-Severin Mehedinți
Gorj Târgu Jiu
Dolj Craiova
Vâlcea Râmnicu Vâlcea

Olt Slatina
Argeş Piteşti
Teleorman Alexandria

SUD Giurgiu Giurgiu


Dâmbovița Târgoviște

Prahova Ploieşti
Ilfov Bucureşti
Călăraşi Călăraşi
Ialomița Slobozia
Constanta Constanta
Tulcea Tulcea
SUD-EST
Brăila Brăila
Buzău Buzău
Vrancea Focșani

EST Galați Galați


Vaslui Vaslui
Bacău Bacău
Harghita Miercurea Ciuc
Covasna Sf. Gheorghe
Braşov Braşov
CENTRU Sibiu Sibiu
Hunedoara Deva
Alba Alba Iulia
Cluj Cluj Napoca
Mureş Tg. Mureş

50
AGRICULTURA

A. PREMISELE NATURALE ALE DEZVOLTĂRII AGRICULTURII

Relieful favorizează practicarea unor culturi variate :

 În zona de câmpie predomină cerealele, plante tehnice, leguminoase, legume;


 În zona dealurilor predomină pomicultura, viticultura şi creşterea animalelor;
 În munți sunt culturi restrânse şi prezenta fânețelor şi păşunilor favorizează creşterea
animalelor.

!!!Clima permite dezvoltarea unui ciclu vegetativ de 6-7 luni, în regiunile cu precipitații puține sunt
necesare irigațiile.

!!!Apele asigură aprovizionarea populației şi a sistemelor de irigații.

!!!Solurile cele mai fertile sunt în câmpie, necesită îngrăşăminte.

B. LUCRĂRILE DE ÎMBUNĂTĂTIRI FUNCIARE:

 Combaterea eroziunii solurilor prin: terasări, împădurire;


 Fixarea nisipurilor prin plantarea pomilor fructiferi, viței-de-vie, culturi leguminoase;
 Prevenirea inundațiilor prin îndiguiri, desecări;
 Combaterea secetei prin irigații.

C. RAMURILE AGRICULTURII

I. Cultura plantelor

1. cerealele

a) Grâul = C. Română, Dobrogea, C. Moldovei, Pod. Bârlad, C. Transilvaniei, Câmpia de Vest


b) Porumbul = Lunca Dunării până la 800 m altitudine

UTILIZAREA CEREALELOR= industria morăritului şi a panificației (în toate oraşele mari)

2. plante tehnice (industriale)

a) Floarea-soarelui = C. Română, Dobrogea, Câmpia Moldovei, Câmpia de Vest


b) Sfecla de zahăr = Pod. Moldovei, Culoarul Siretului, Pod. Transilvaniei, C. de Vest, C.
Română
c) Inul (pentru ulei) = Câmpia Română
d) Inul (pentru fuior) = Pod. Transilvaniei
e) Cânepa = Câmpia de Vest, Pod. Transilvaniei, Pod. Sucevei

51
UTILIZAREA PLANTELOR TEHNICE:

 Industria uleiului comestibil = Bucureşti, Craiova, Slobozia, Constanta, Iaşi, Oradea


 Industria zahărului = Craiova, Giurgiu, Paşcani, Roman, Timişoara, Luduş, Tg Mureş
 Filaturi şi țesătorii = Fălticeni, Botoşani, Sighişoara, Gheorghieni, Constanta

3. cartoful = Podişul Sucevei, depresiuni intramontane

4. legumele şi leguminoasele : zone periurbane

5. Viticultura se practică în :

a) Subcarpații Curburii = Panciu, Odobeşti, Coteşti, Valea Călu gărească


b) Podişul Moldovei = Cotnari, Huși
c) Podişul Dobrogei = Murfatlar, Niculițel
d) Podişul Transilvaniei = Târnave, Lechința
e) Câmpia de Vest = Arad, Şiria, Valea Lui Mihai
f) Oltenia = Sadova, Dăbuleni, Strehaia

UTILIZAREA STRUGURILOR = se face în centre de vinificație care se găsesc la : Murfatlar, Iaşi,


Cotnari, Panciu, Odobeşti, Valea Călugărească, Alba Iulia

6. Pomicultura :

a) Prun şi măr = Subcarpații dintre Vrancea şi Vâlcea, S şi SV Transilvaniei;


b) Măr = Nordul Transilvaniei
c) Cireş şi vişin = Banat
d) Cais şi piersic = Dobrogea

UTILIZAREA FRUCTELOR = se face în industria conservelor de fructe care se găsește la : Râureni,


Topoloveni, Hațeg, Baia Mare

52
II. Creşterea animalelor

1. Bovinele = se cresc în zonele montane, de deal, podiş, pe baza păşunilor şi fânețelor

2. Ovinele = se cresc în:

 Zonele montane şi submontane : rasele țurcană şi țigaie


 Zonele de câmpie : rasele caracul şi merinos

3. Porcinele = se cresc în:

 Zona de câmpie pe baza porumbului ***


 Zona de deal, podiş, munte pe baza cartofului ***

4. Păsările de curte (avicultura) = în zonele periurbane

5. Albinele (apicultura) = în zonele de câmpie şi deal

6. Viermii de mătase (sericicultura) = în Banat şi Oltenia

UTILIZAREA INDUSTRIALĂ A PRODUSELOR ANIMALIERE:

 Industria produselor lactate = toate oraşele mari ale tării


 Industria conservelor şi preparatelor din carne = Bucureşti, Braşov, Sibiu, Mediaş, Brăila,
Arad, Buzău, Salonta
 Industria lânii = Sibiu, Braşov, Buhuşi, Constanta, Bucureşti, Ploieşti, Timişoara
 Industria mătăsii = Lugoj, Timişoara
 Industria pielăriei şi încălțămintei = Bucureşti, Timişoara, Oradea, Tg. Mureş, Cluj-Napoca
 Industria blănăriei = Oradea
 Cojocărie = Orăştie

53
INDUSTRIA
INDUSTRIA EXTRACTIVĂ ŞI INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE

1. RESURSE ENERGETICE

a) Cărbunii se exploatează:

 huila = Dep. Petroşani (Carpații Meridionali), Munții Banat;


 lignit = Podişul şi Subcarpații Getici (Bazinul Motru-Rovinari) , Subcarpații Curburii, Câmpia
de Vest
 cărbunele brun = Bazinul Comăneşti din Grupa Centrală

b) Petrolul se exploatează din:

 Podişuri şi Subcarpații Getici


 Subcarpații Curburii
 Estul Câmpiei Române
 Subcarpații Moldovei
 Dealurile şi Câmpia de Vest
 Platforma continentală a Mării Negre

!!!!!RAFINĂRII ---- Brazi, Borzeşti, Dărmăneşti, Midia-Năvodari, Ploieşti

c) Gazele naturale sunt de două tipuri:

 Gaze de sondă asociate petrolului


 Gaz metan exploatat din Depresiunea Colinară a Transilvaniei

2. INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE foloseşte ca materii prime : cărbunii, păcura, gazele naturale,
forța apei, uraniul

 Termocentrale = Turceni, Rogojelul, Ișalnița, Bucureşti, Brazi, Mintia-Deva, Luduş-Iernut


 Hidrocentrale = Porțile de Fier I şi II (pe Dunăre), Lotru-Ciunget (Pe Lotru), Vidraru (pe
Argeş), Stejaru (pe Bistrița), Stânca-Costești (pe Prut)
 Atomocentrale : Cernavodă

INDUSTRIA METALURGICĂ

1. MINEREURILE FEROASE ŞI SIDERURGIA

a) Materii prime:

 minereurile de fier = M. Poiana Ruscă, Munții Apuseni


 mangan = Grupa Nordică
 cocs!!! = obținut din huilă

b) Produse: fontă, otel, laminate

54
 Combinate siderurgice = Galați, Reșița, Hunedoara
 Întreprinderi specializate = Târgoviște (oteluri speciale), Roman, Iaşi (tevi), Buzău, Cîmpia
Turzii (sârmă)

2. MINEREURI NEFEROASE ŞI METALURGIA NEFEROASĂ

Materii prime:

• Minereuri complexe = Grupa Nordică, Munții Apuseni,Munții Banatului

PRELUCRARE : Baia Mare (Cu, Pb), Zlatna (Cu), Copşa Mică (Zn)
• Bauxită = Munții Apuseni

PRELUCRARE : Oradea şi Tulcea (alumina) ; Slatina (aluminiu)

• Aur, argint = Munții Apuseni, Grupa Nordică

PRELUCRARE : Baia Mare, Zlatna

3. INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MAŞINI ŞI A PRELUCRĂRII METALELOR

Produse:

 Utilaj petrolier : Ploieşti


 Utilaj minier: Tg. Mureş, Petroşani
 Maşini unelte: Bucureşti, Arad
 Rulmenți: Braşov, Alexandria, Bârlad
 Tractoare şi maşini agricole: Bucureşti, Braşov, Craiova
 Electronice şi electrotehnice: Săcele, Bucureşti, Timişoara.

Mijloace de transport:

 Locomotive: Craiova
 Vagoane: Arad
 Autocamioane: Braşov
 Autobuze: Bucureşti
 Autoturisme de teren: Câmpulung
 Nave: Constanta, Galați
 Aparate de zbor: Bucureşti, Bacău, Craiova, Braşov

INDUSTRIA CHIMICĂ

55
Materii prime: sare, pirite cuprifere, sulf, potasiu, petrol, gaz metan, gaze asociate, lemn

1. INDUSTRIA PETROCHIMICĂ

 Combinate petrochimice : Brazi, Borzeşti, Piteşti, Midia-Năvodari


 Produse: cauciuc sintetic, anvelope, materiale plastice, fire şi fibre sintetice

2. INDUSTRIA PRODUSELOR CLOROSODICE

 Materie primă = sarea, care se exploatează din D.C.T. şi Subcarpați


 Produse = soda caustică, soda calcinată – Ocna Mureş, Govora, Oneşti, Giurgiu

3. INDUSTRIA ÎNGRĂȘĂMINTELOR CHIMICE = Năvodari, Turnu Măgurele, Slobozia, Tg. Mureş

4. INDUSTRIA MEDICAMENTELOR = Bucureşti, Iaşi, Braşov, Timişoara

5. INDUSTRIA CELULOZEI ŞI HÂRTIEI = Brăila, Călăraşi, Piatra Neamț, Buşteni

INDUSTRIA LEMNULUI

1. INDUSTRIA CHERESTELEI = Piatra Neamț, Suceava, Bacău

2. PLACAJE, PLĂCI AGLOMERATE ŞI FIBROLEMNOASE = Brăila, Călăraşi

3. MOBILĂ = oraşe mari

INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

Materii prime:

 Granit = Dobrogea
 Bazalt = Carpații Orientali, Munții Apuseni
 Marmură = Munții Poiana Ruscă
 Calcare = Munții Apuseni
 Gresii, argile, nisipuri, pietrişuri = toată tara

Ramuri:

1. INDUSTRIA LINATILOR: var, ciment, ipsos = Comarnic, Hoghiz, Braşov, Câmpulung, Turda

2. INDUSTRIA CERAMICII:

 Ceramică fină = Curtea de Argeş, Alba Iulia


 Ceramică de construcții = Alba Iulia, Bacău, Sighişoara, Craiova

3. INDUSTRIA STICLEI =Mediaş, Câmpia Turzii, Bucureşti

CONCENTRĂRI INDUSTRIALE

56
1. BUCUREŞTI şi împrejurimile = cel mai mare centru industrial din țară, dispune de resurse umane
şi tehnologice

 Industria chimică la Popeşti-Leordeni, Jilava


 Industria prelucrărilor inului şi cânepii la Baloteşti
 Conserve, bumbac si cinematografie la Buftea

2. GALAȚI şi împrejurimile:

 cel mai mare centru siderurgic din tară;


 cel mai mare şantier naval pentru nave fluviale;
 se practică activități portuare

3. PLOIEŞTI şi împrejurimile:

 Cel mai mare centru de prelucrare a petrolului = Brazi, Teleajen, Câmpina


 Industria chimică = Valea Călugărească, Floreşti
 Vinificație = Valea Călugărească

4. BRAŞOV şi împrejurimile

 Important centru al industriei construcțiilor maşinilor (rulmenți, tractoare, autocamioane)


 Maşini-unelte = Râșnov
 Electrotehnice = Săcele
 Aparate de zbor = Ghimbav
 hârtie şi celuloză = Zărneşti

5. DEPRESIUNEA PETROŞANI

 Se exploatează huila
 Utilaj minier la Petroşani
 Termocentrală la Petroşani

6. BAIA MARE şi împrejurimile

 Se exploatează şi se prelucrează metalele neferoase


 Utilaj minier la Baia Mare
 Funcționează centre ale industriei chimice, materialelor de construcții

7. TÂRGU JIU, MOTRU, ROVINARI

 Se exploatează lignit
 Cele mai mari termocentrale din tară: Turceni, Rogojelul

8. CRAIOVA şi împrejurimile

57
 Industria construcțiilor de maşini : aparate de zbor, autoturisme, locomotive
 Industria energiei electrice
 Industria chimică

9. CONSTANTA, MANGALIA

Cel mai mare şantier naval

Năvodari = industria chimică

Mangalia = construcții de nave

10. ALTE CENTRE = Iaşi, Timişoara, Arad, Oradea, Buzău, etc.

SECTORUL TERȚIAR

1. COMERTUL INTERIOR

 Produse vândute : agroalimentare (o treime) , mărfuri nealimentare (două treimi)

2. TURISMUL

a) Tipuri de turism = turism balneoclimateric, hibernal, sporturi de iarnă, litoral, cultural

b) Zone de atracție turistica

 Bucureşti şi împrejurimile
 Litoralul Mării Negre
 Delta Dunării
 Valea Prahovei
 Bucovina
 Maramureşul
 Munții Apuseni
 Nordul Olteniei

TRANSPORTURI

58
1. TRANSPORTURILE FEROVIARE

Se grupează în 8 magistrale feroviare:

 Bucureşti – Timişoara trece prin = Videle, Roşiori de Vede,Caracal, Drobeta Turnu


Severin, Orşova, Caransebeş, Lugoj

PUNCTE DE FRONTIERĂ = Jimbolia şi Moravița

 Bucureşti – Arad trece prin = Ploieşti, Braşov, Sibiu, Simeria, Deva

PUNCTE DE FRONTIERĂ = Curtici

 Bucureşti – Oradea trece prin = Ploieşti, Braşov, Sighişoara, Cluj Napoca

PUNCT DE FRONTIERĂ = Episcopia Bihor

 Bucureşti – Satu Mare trece prin = Ploieşti, Braşov, Sf. Gheorghe, Toplița, Dej, Baia
Mare
 Bucureşti – Suceava trece prin = Ploieşti, Buzău, Adjud, Bacău, Roman

PUNCT DE FRONTIERĂ = Vicşani

 Bucureşti – Iaşi trece prin = Urziceni, Făurei, Tecuci, Bârlad, Vaslui

PUNC T DE FRONTIERĂ = Unghieni

 Bucureşti – Galați trece prin = Urziceni, Făurei, Brăila


 Bucureşti – Constanta – Mangalia trece prin = Feteşti, Cernavodă, Medgidia

2. TRANSPORTURI RUTIERE

Rețeaua de şosele are o lungime de 72 800 km şi este împărțită în : drumuri europene ( E ),


drumuri naționale (DN), drumuri județene (DJ)

România este tranzitată de:

a) E60:

 vine de la Brest (Franța)


 intră în tară pe la Borş,
 trece prin: Oradea,Cluj,Tg.
Mureş,Sighişoara,Braşov,Ploieşti,Bucureşti,Slobozia,giurgeni-Vadu Oii, Constanta,
Mangalia
 iese pe la Vama Veche spre Bulgaria

b) E70:

 vine dinspre Serbia

59
 intră în tară pe la Moravița
 trece prin: Timişoara, Lugoj, Caransebeş, Craiova, Slatina, Piteşti, Bucureşti
 iese pe la Giurgiu spre Bulgaria şi Turcia

c) E85:

 trece prin: Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Bacău, Suceava,


 iese pe la Siret spre Ucraina şi Lituania

d) E68:

 trece prin Braşov, Alba Iulia, Deva, Arad,


 iese pe la Nădlac spre Ungaria

3. TRANSPORTURILE AERIENE

 Aeroporturile internaționale = Bucureşti Otopeni


 Aeroporturi mixte = Bucureşti Băneasa, Constanta (Mihail Kogălniceanu), Timişoara, Cluj
etc.

4. TRANSPORTURI PE APĂ

 Transporturi fluviale – pe Dunăre; cel mai mare port: Galați


 Transporturi maritime – pe Marea Neagră; cel mai mare port: Constanta

UNIUNEA EUROPEANĂ – FORMAREA UNIUNII EUROPENE


60
Uniunea Europeană este un spațiu economic omogen, format în etape succesive, cu scopul întăririi
legăturilor economice, sociale şi politice dintre statele participante.

1. ETAPELE FORMĂRII UNIUNII EUROPENE

 1950 = înființarea Comunității Europene a Cărbunelui şi Otelului (CECO ), la


propunerea Franței, prin ministrul de externe, Robert Schuman; reunea şase tări :
Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxembourg şi Olanda
 1957 = înființarea prin Tratatele de la Roma a Comunității Economice Europene
(CEE), reunind inițial aceleaşi şase state membre, dar la care se adaugă treptat alte
state
 1992 = transformarea CEE în Uniunea Europeană (UE), prin semnarea Tratatului de
la Maastricht; au fost stabilite şi principalele obiective definitorii:
- crearea unei uniuni vamale;
- crearea unor politici comune( agricolă, comercială, a energiei, concurențială)
- crearea unei Piețe Unice, caracterizată de libera circulație a bunurilor, a forței de
muncă, a serviciilor şi a capitalului.

2. EVOLUTIA INTEGRĂRII EUROPENE:

 1973 = Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie


 1981 = Grecia
 1986 = Portugalia
 1994 = Austria, Finlanda, Suedia
 2004 = Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia,
Ungaria
 2007 = Bulgaria şi România
 2013 = Croația

MUNȚII CARPAȚI

61
 Sunt o continuare a munților Alpi, de care îi desparte Dunărea, în bazinul Vienei şi
se termină la sud de Dunăre, fiind separați prin culoarul Timokului de Munții
Balcani
 Reprezintă un lanț muntos tânăr,puternic arcuit, format în orogeneza alpină din
mezozoic-neozoic
 Se adaugă erupțiile vulcanice din neogen, care au creat cel mai lung lanț vulcanic
din Europa
 Sunt formați din roci variate: metamorfice, sedimentare şi roci vulcanice
 Au o lungime de 1300 km şi se desfăşoară pe teritoriul a şase țări europene:
Slovacia, Serbia, Polonia, Ucraina, Ungaria, România
 Arcul carpatic închide în interior doua mari depresiuni: Dep. Panonică şi Dep.
Transilvaniei
 Carpații sunt mai fragmentați de depresiuni, pasuri, trecători şi culoare de vale
decât alții
 Urmele glaciației cuaternare sunt prezente în relieful glaciar existent : circuri, văi,
creste,dar sunt prezente si alte forme de relief: vulcanic, petrografic, fluvial,
structural

Se disting două mari grupe:

 CARPAȚII NORD-VESTICI din bazinul Vienei până la pasul Dukla:


- au orientare generală vest-est
- Munții Tatra Mare – vf. Gerlachovska = 2655 m
- Munții Tatra Mică – altitudini de 2000 m
- Munții Beskizi – 1700 m
- Carpații Albi şi Carpații Mici, Munții Metaliferi (Slovacia)
- Munții Matra-Bukk – 1000 m
- Depresiunea Bratislavei
 CARPAȚII DE SUD-EST se desfăşoară de la Pasul Dukla până la Valea Timokului
- Carpații Păduroşi
- Carpații Orientali
- Carpații Meridionali – Vf. Moldoveanu = 2544 m
- Carpații Occidentali

UCRAINA

62
 State vecine UE: România, Ungaria, Slovacia, Polonia
 State vecine NON-UE : Belarus, Rusia, Republica Moldova
 Unități de relief: ---------------------------***** (Vezi relieful Europei)
 Clima: temperat continentală
 Clima in peninsula Crimeea: mediteraneană
 Râuri : Dunărea, Tisa, Nistru, Nipru, etc.
 Mări : Marea Neagră şi Marea Azov
 Vegetație : stepă, silvostepă şi păduri de foioase
 Soluri : soluri – cernoziomuri
 Resurse : cărbune ( !!!Bazinul Donbass), fier, petrol, gaze
naturale, mangan (LOCUL I)
 Industrie :
 Industria alimentară,
 Industria energetică,
 Industria petrochimică,
 Industria energiei nucleare
 Culturi :
 viță-de-vie,
 !!!!!floarea-soarelui,
 cereale
 !!!!!tutun
 Oraşe:
 Kiev,
 Sevastopol(port),
 Doneț,
 Harkov
 Turism : cultural (Kiev)
 Forma de guvernământ: republică constituțională

SERBIA
63
 State vecine UE: România, Ungaria, Croația, Bulgaria
 State vecine NON-UE: Macedonia, Albania, Muntenegru, Bosnia-
Herțegovina
 Peninsula Balcanică
 Relief : ----------------------------------****(Vezi relieful Europei)
 Clima: temperat-continentală cu influente mediteraneene în SUD
 Râuri: Dunărea, Tisa, Sava, Timiş, Bega
 Vegetație : păduri de conifere, pajişti alpine, stepă
 Soluri : spodosoluri, molisoluri
 Resurse : cărbune, fier, aur, argint, petrol
 Industrie
 Alimentară
 Energetică
 Petrochimică
 Culturi:
 Prunul ( LOCUL I)
 Viță-de-vie
 Tutun
 Floarea-soarelui
 Oraşe:
 Belgrad
 Novi Sad
 Novi Pazar
 Bor
 Pristina
 Turism: cultural (Belgrad)
 Forma de guvernământ: republică parlamentară

UNGARIA

64
 State vecine UE: România, Croația, Slovenia, Slovacia, Austria
 State vecine NON/EU : Ucraina şi Serbia
 Relief :--------------------------------- ***(Vezi relieful Europei)
 Râuri : Dunărea, Tisa, Mureş, Someş
 Clima: temperat-continentală cu influente oceanice în VEST
 Lacul tectonic: Balaton (zonă turistică)
 Vegetație : stepă şi silvostepă (pustă)
 Soluri : molisoluri, cernoziomuri
 Resurse
 Petrol
 Gaze naturale
 Roci de construcție
 Industrie:
 Alimentară
 Energetică
 Materiale de construcții
 Oraşe:
 Budapesta
 Gyor
 Debrecen
 Szeged
 Turism : Budapesta şi lacul Balaton
 Formă de guvernământ: republică parlamentară

BULGARIA

65
 State vecine UE : România şi Grecia
 State vecine NON-UE: Serbia, Macedonia, Turcia
 Peninsulă : peninsula Balcanică
 Relief : --------------------------- *******(Vezi relieful Europei )
 Râuri : Dunărea, Marița, Struma
 Mări : Marea Neagră
 Clima : temperat continentală cu influente mediteraneene în SUD
 Vegetație: păduri de conifere, pajişti alpine, stepă
 Soluri : molisoluri, spodosoluri
 Resurse:
 Cărbune
 Fier
 Bauxită
 Petrol
 Gaze naturale
 Industrie
 Alimentară
 Energetică
 Petrochimică
 Culturi:
 Trandafir (LOCUL I) – „Tara trandafirilor”
 Tutun
 Viță-de-vie
 Floarea-soarelui
 Cereale
 Oraşe:
 Sofia
 Varna
 Burgas (port)
 Balcic
 Târgoviște
 Turism : cultural cu Sofia, turism montan
 Turism litoral: Nisipurile de Aur
 Forma de guvernământ: republică parlamentară

REPUBLICA MOLDOVA

66
 State vecine UE: România
 State vecine NON-UE: Ucraina
 Relief: Podişul Central Moldovenesc, Podişul Moldovei de Nord,
Câmpia Nistrului, Câmpia Bălti
 Râuri :
 Dunărea,
 Nistru
 Prut
 Lac de acumulare: Stânca Costeşti (pe Prut)
 Clima: temperat-continentală
 Vegetație: stepă, silvostepă, păduri de foioase
 Soluri: molisoluri, cernoziomuri
 Resurse:
 Roci de construcție: nisip, pietriş, argilă, sare
 Industrie:
 Industria alimentară
 Industria materialelor de construcție
 Industria petrochimică
 Culturi:
 Viță-de-vie (loc important în Europa)
 Tutun
 Floarea-soarelui
 Cereale
 Oraşe:
 Chişinău
 Bălti
 Soroca
 Tiraspol
 Tighină
 Turism: cultural (Chișinău)
 Forma de guvernământ: republică parlamentară

SPANIA

67
 State vecine UE: Franța, Portugalia
 State vecine NON-UE: Andorra
 Relief: ---------------------*** (Vezi relieful Europei)
 Râuri: Ebro, Duero, Tajo, Guadiana, Guadalquivir
 Clima: temperat-oceanică in Nord-vest şi mediteraneană
 Vegetație: stepă, arbuşti, tufişuri, maquis
 Soluri: Terra Rosa
 Resurse:
 Mercur
 bauxită
 Industria:
 Industria pielăriei
 Industria alimentară: ulei de măsline, vin
 Industria constructoare de maşini(autoturisme)
 Culturi:
 Floarea-soarelui
 Citrice
 Măslini
 Viță-de-vie
 Oraşe:
 Madrid
 Barcelona
 Valencia
 Zaragoza
 Sevilla
 Turism : Costa Brava, litoralul atlantic
 Forma de guvernământ : monarhie constituțională

PORTUGALIA

68
 State vecine UE: Spania
 Relief:
 Serra de Marao : 1415m
 Serra de Nogueira : 1318m
 Serra de Caramulo
 Serra de Estrela: 1991m
 Câmpia Portugaliei
 Râuri: Duero, Tejo(Madrid), Guadiana
 Clima: temperat-oceanică
 Vegetație : păduri stejar de plută, păşuni, maquis,
garriga
 Soluri : Terra Rosa
 Resurse:
 mercur
 Culturi:
 Citrice
 Măslini
 Stejar de plută
 Oraşe:
 Lisabona
 Porto (port)
 Turism: cultural, litoral
 Forma de guvernământ: republică parlamentară

FRANȚA

69
 State vecine UE: Spania, Germania, Belgia, Luxembourg, Italia
 State vecine NON-UE: Elveția, Andorra
 Relief: --------------------*** (Vezi relieful Europei)
 Râuri:
 Ron
 Sena
 Loire
 Rin
 Clima:
 temperată în centru
 nuanțe oceanice în VEST
 subtropicală în SUD
 Vegetație: păduri de foioase, păduri de conifere şi maquis mediteranean, garriga
 Resurse:
 Cărbuni
 Roci de construcție
 Industrie:
 Industria energetică: Atomocentrale, centrale solare şi mareemotrice
 Industria constructoare de maşini: autoturisme, aeronautică
 Industria chimică şi petrochimica
 Industria lemnului
 Industria textilă: bumbac, lână, mătase naturală
 Alimentară: brânzeturi, vinuri
 Culturi: grâu, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, mere, viță-de-vie
 Oraşe:
 Paris
 Nantes
 Lyon
 Orleans
 Le havre
 Turism:
 Barneo-maritim: litoralul Mării Mediteraneene
 Montan şi de sporturi de iarnă : Chamonix
 De cură balneară: Vichy
 Cultural: Turnul Eiffel, muzeul Luvru,
 Formă de guvernământ: republică prezidențială

GERMANIA

70
 State vecine UE: Danemarca, Belgia, Olanda, Luxembourg, Cehia, Austria, Polonia
 State vecine NON-UE: Elveția , Liechtenstein
 Relief: ------------------------****(vezi relieful Europei)
 Râuri:
 Elba
 Weser
 Rin
 Oder
 Dunărea
 Main
 Clima: de tranziție între clima oceanică şi cea continentală
 Vegetație : păduri de conifere, păduri de foioase şi păşuni naturale
 Soluri: argilusoluri şi cambisoluri
 Resurse:
 Cărbuni: bazinul Ruhr
 Sare
 Minereuri de fier
 Industria:
 Industria energiei electrice: termocentrale,eoliene
 Industria siderurgică şi metalurgia neferoasă
 Industria constructoare de maşini: autoturisme, aeronautică
 Industria chimică şi petrochimică
 Industria lemnului
 Industria uşoară: bumbac, lână
 Industria alimentară: bere
 Culturi : grâu,cartofi, sfecla de zahăr
 Oraşe:
 Berlin
 Hamburg
 Munchen
 Koln

Turism: cultural(Berlin), de cură balneară Baden-Baden

Forma de guvernământ: republică parlamentară, stat federal

REGATUL UNIT AL MĂRII BRITANII ŞI IRLANDEI DE


NORD

71
 State vecine UE: Irlanda
 Relief: ------------------- ****(vezi relieful Europei)
 Râuri:
 Tamisa
 Severn
 Trent
 Nene
 Lacuri: Loch Ness şi Loch Lomond
 Climă: temperat-oceanică
 Vegetație: păşuni, păduri de foioase, lande
 Resurse:
 Cărbuni: bazinul Wales
 Petrol
 Industrie:
 Industria siderurgică şi metalurgia neferoasă
 Industria constructoare de maşini: aeronautică
 Industria chimică şi petrochimică
 Industria uşoară: bumbac, lână
 Oraşe:
 Londra
 Manchester
 Birmingham
 Bristol
 Newcastle
 Turism: cultural, litoral
 Formă de guvernământ: monarhie constituțională

AUSTRIA

72
 State vecine UE: Italia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Germania,
Cehia
 State vecine NON-UE: Elveția, Liechtenstein
 Relief: ----------------------**** /(Vezi relieful Europei)
 Râuri:
 Dunăre
 Inn
 Drava
 Enns
 Salza
 Lacuri glaciare: Constanta, Neusiedler
 Clima : temperat-continentală
 Vegetație: păduri de foioase, păduri de conifere, pajişti alpine,
stepă
 Resurse:
 Sare
 Cărbune
 Minereuri de fier
 Resurse de apă
 Gaze naturale
 Industrie:
 Industria siderurgică
 Industria energiei electrice : hidrocentrale
 Industria constructoare de maşini: mecanică fină şi
automatizare
 Oraşe:
 Salzburg
 Innsbruck
 Graz
 Turism: cultural (Viena) şi montan(Innsbruck)
 Forma de guvernământ : republică federală parlamentara

GRECIA

73
 State vecine UE: Bulgaria
 State vecine NON-UE: Albania, Macedonia(în curs de aderare), Turcia(în curs de
aderare)
 Relief: -------------**** (vezi relieful Europei)
 Peninsula Pelopones
 Râuri:
 Struma
 Aliakmon
 Nestos
 Evros
 Axios
 Clima: mediteraneană
 Vegetație: mediteraneană, frigana
 Soluri: Terra Rosa
 Resurse:
 Roci de construcție: granit, bazalt, marmură, calcar
 Industrie:
 Industria uleiurilor
 Industria vinificației
 Culturi:
 Citrice
 Măslini
 Viță-de-vie
 Oraşe:
 Atena
 Salonic
 Patras
 Turism: litoral cu marea Mediterană şi insulele respective şi cultural cu Atena
 Forma de guvernământ: republică parlamentară

ITALIA

74
 State vecine UE: Franța, Austria, Slovenia
 State vecine NON-UE: Elveția
 Peninsula Italică
 Insule: Sardinia şi Sicilia
 Relief :---------------------***** (vezi relieful Europei)
 Râuri:
o Pad
o Tibru
o Arno
 Lacuri glaciare:
o Como
o Garda
o Maggiore
 Vulcani:
o Etna
o Stromboli
o Vezuviu
 Vegetație: maquis, păduri de conifere, pajişti alpine, garriga
 Resurse:
o Cărbune
o Petrol
o Gaze naturale
o Roci de construcție
 Industrie:
o Industria alimentară
o Industria energetică
o Industria constructoare de maşini
o Industria materialelor de construcție
 Culturi:
o Citrice
o Viță-de-vie
o Măslin
 Oraşe:
o Roma
o Milano
o Napoli
o Veneția
o Torino
 Turism: cultural(Roma), litoral, montan, religios (Vatican)
 Obiective turistice: Panteonul, Colosseum, Columna lui Traian
 Forma de guvernământ: republică parlamentară

75