Sunteți pe pagina 1din 3

Activitate 2.5.a.

Sinteză pentru activități metodice

Slide 1

Evaluarea trebuie privită ca parte intrinsecă a demersului didactic, și nu așa cum fusese privită în
didactica tradițională, independent de procesul de predare-învățare.

Funcțiile principale ale evaluării sunt de: a) diagnosticare – identificarea nivelului de performanță, a ceea
ce și-a însușit sau nu elevul; scopul este acela de alege metodele eficiente pentru remedierea
neajunsurilor; b) prognosticare – stabilirea demersurilor didactice prin care elevul să își formeze și/sau
dezvolte competențele propuse; este complementară celei dintâi; c) reglare a procesului instructiv-
educativ; d) selecție – ierarhizare a elevilor ca urmare a rezultatelor obținute; e) certificare –
recunoașterea dobândirii sau dezvoltării unor competențe, în urma susținerii unui examen f) motivare a
învățării; de activare a autocunoașterii, a metacogniției; g) consiliere – orientare a deciziei elevului sau a
părinților; orientare școlară și/sau profesională.

Evaluarea și învățarea trebuie să fie percepute în tandem, fiecare contribuind la dezvoltarea celeilalte.

Nu există o formă perfectă de evaluare, tocmai de aceea fiecare prezintă atât avantaje, cât și
dezavantaje, iar alternarea lor în cadrul procesului didactic este esențială, astfel încât elevul să fie
familiarizat cu acestea și să poată face față oricărei forme de evaluare.

Slide 2

Metode de evaluare

• Observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor – constă în investigarea sistematică,


pe baza unui plan dinainte stabilit şi cu ajutorul unor instrumente adecvate, a acțiunilor şi
interacțiunilor, a evenimentelor, a relațiilor şi a proceselor dintr-un câmp social dat, iar modalitățile de
realizare sunt: fişa de evaluare, lista de control/verificare și scara de clasificare;

• investigația;
• proiectul – presupune două etape: colectarea datelor și realizarea produsului și urmarea următorilor
pași: stabilirea domeniului de interes, stabilirea premiselor inițiale – cadrul conceptual, metodologic,
datele generale ale anchetei/investigaţiei, identificarea şi selectarea resurselor materiale și precizarea
elementelor de conținut ale proiectului. o Elementele de conţinut ale proiectului sunt: pagina de titlu,
cuprinsul, introducerea, dezvoltarea elementelor de conţinut, concluziile, bibliografia și anexele. Criterii
de evaluare a proiectului (calitatea proiectului):

• validitatea;

• caracterul complet;

• elaborarea şi structurarea proiectului;

• calitatea materialului utilizat;

• creativitatea. Criterii de evaluare a proiectului (calitatea activităţii elevului):

• raportarea elevului la temă;

• performarea sarcinilor;

• documentarea;

• nivelul de elaborare şi comunicare;

• greșelile;

• creativitatea;

• calitatea rezultatelor.

 Portofoliul – elevii percep evaluarea ca un factor extern; portofoliul este rezultatul muncii
elevului, o modalitate de prezentare a evoluției lui de care devine astfel conştient. Include
rezultatele relevante prin celelalte metode și tehnici de evaluare (probe orale, scrise, practice,
proiect, autoevaluare etc.), precum și sarcini specifice fiecărei discipline. Scopul porfololiului
este confirmarea faptului că ceea ce este cuprins în competențele învățării reprezintă şi ceea ce
ştiu elevii sau sunt capabili să facă. Etape premergătoare reprezintă, în general, stabilirea
conţinutului portofoliului, a competenţelor acestora și a atitudinilor pe care le vor dezvolta elevii
în realizarea portofoliului.
 Autoevaluarea reprezintă mai mult decât identificarea răspunsurilor corecte în cazul itemilor
obiectivi sau semiobiectiv.

• prezentarea încă de la începutul activităţii a competenţelor ce urmează a fi formate şi evaluate;

• completarea la sfârşit a unei sarcini de lucru. Utilitatea este dată de compararea autoevaluării cu
informaţiile obţinute de către profesor, de inserarea fişelor în portofoliul elevului și de prezentarea
acestora părinţilor. Valenţe formative ale autoevaluării sunt: fundamentarea unor judecăţi de valoare,
oferirea de posibilități elevului pentru a arăta ce ştie şi ce ştie să facă, actualizarea permanentă a
imaginii asupra performanţelor elevilor, în raport cu abilităţile pe care aceştia le au, asigurarea unui
demers interactiv al actului de predare-învăţare și exersarea abilităţilor practic-aplicative ale elevilor.
Exemple de activități pentru formarea competenței de autoevaluare .

1. SELFIE - acronimul de la  Scoatere în evidență a lucrării  Explicarea propriilor răspunsuri  Limbaj


de specialitate utilizat  (am) Făcut față problemei, am perseverat în aflarea răspunsului 
Identificarea mai multor soluții  Eliminarea erorilor făcute din neglijență

 Utilizarea unor emoticoane prin care elevul să își evalueze activitatea.


 Instagram story – Fiecare lecție/oră este o poveste.
 Interogatoriul: în perechi, fiecare dintre cei doi elevi adresează întrebări care au ca scop
idnetificarea comportamentului de învățare: ce a făcut? Ce putea să facă mai bine? Dacă a
înțeles totul?
 Bilete de ieșire: fiecare elev primește un bilet de ieșire sub forma a două-trei întrebări scurt. 
Ai înțeles lecția de azi?  Cine este în imaginea de mai jos?/Ce este ....?