Cuvînt întroductiv

Obiectivul primar al Proiectului BIZPRO M oldova este de a contribui la dezvoltarea

economică a M oldovei prin susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM ). Proiectul
are drept scop facilitarea accesului întreprinderilor mici la metode moderne de afaceri şi
promovarea tehnicilor noi în implementarea unei politici investiţionale coerente.
Leasingul constituie una din modalităţile eficiente de finanţare a procesului de renovare şi
modernizare a potenţialului de producere a busnessului mic ăi mijlociu.

Experienţa din domeniu, atît a statelor dezvoltate, cît şi a celor în curs de dezvoltate,
demonstrează elocvent că întreprinderile mici şi mijlocii apelează la leasing în finanţarea
proiectelor investiţionale de durată medie şi lungă. Gama utilajului livrat prin tranzacţiile
de leasing este variat, ceea ce asigură fiecărui beneficiar o abordare individuală şi
posibilitatea alegerii concrete a obiectelor de leasing în dependenţă de necesităţile
tehnologice şi posibilităţile financiare.

În ţările Europei Centrale şi de Est leasingul a devenit pentru busnessul mic şi mijlociu o
oportunitate unică de renovare a utilajului şi a unităţilor de transport, deoarece este
rentabil, comod în realizare şi are avantaje evidente în comparaţie cu alte modalităţi de
investiţii, inclusiv cu creditul bancar. În ultimii ani leasingul în aceste ţări a asigurat pînă
la un sfert din investiţiile totale în capitalul fix. La acest capitol M oldova nu este o
excepţie, deşi situaţia actuală a pieţei de leasing nu corespunde potenţialului său.

Prezenta lucrare este o sinteză a studiului efectuat de un grup de cercetători cu suportul

BIZPRO M oldova în cadrul Proiectului «Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în
Republica M oldova», finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională
(USAID). Scopul acestui studiu este de a oferi comunităţii de afaceri informaţie
actualizată pentru a facilita extinderea experienţei internaţionale în domeniul leasingului
şi de a estima oportunităţile de dezvoltare a leasingului în M oldova. Seminarele regionale
pe tematica leasingului, organizate în cadrul Proiectului BIZPRO M oldova pentru
antreprenori şi reprezentanţii micului business, au demonstrat un interes deosebit faţă de
leasing şi un excelent potenţial de dezvoltare.

Ca urmare a interesului manifestat de reprezentanţii busnessului mic şi mijlociu ai

M oldovei şi ca răspuns la multiplele solicitări, BIZPRO Moldova publică acest studiu pe
tema «Leasingul în M oldova: situaţia reală şi oportunităţi de dezvoltare» în limbile
română şi rusă.

Proiect BIZPRO Moldova

3
 CUPRINS

Cuvînt întroductiv................................................................................................................3
Prefaţă ..................................................................................................................................5
1. Esenţa şi bazele economice ale leasingului..................................................................7
1.1. Scurtă schiţă istorică ............................................................................................7
1.2. Tipurile şi clasificarea raporturilor de leasing .....................................................8
1.3. Etapele şi funcţiile părţilor operaţiunii de leasing .............................................16
1.4. Avantajele şi dezavantajele leasingului .............................................................19
1.5. Plăţile de leasing ................................................................................................22
1.6. Algoritmul calculării plăţilor de leasing ............................................................23
2. Particularităţile pieţei mondiale ale serviciilor de leasing .........................................27
2.1. Estimarea pieţei mondiale de leasing.................................................................27
2.2. Istoricul dezvoltării leasingului în SUA............................................................27
2.3. Experienţa din domeniul leasingului în statele Europei de Vest .......................31
2.4. Dezvoltarea leasingului în ţările Europei Centrale şi de Est..............................33
2.5. Apariţia şi dezvoltarea leasingului în statele CSI ..............................................34
3. Cadrul legal al operaţiunilor de leasing în Republica M oldova.................................39
3.1. Caracterizarea generală a cadrului juridic existent ............................................39
3.2. Oportunităţi şi impedimente legale în dezvoltarea leasingului ..........................40
3.3. Structura contractului de leasing........................................................................42
4. Piaţa serviciilor de leasing şi problemele de funcţionare în Republica M oldova......45
4.1. Leasingul şi acumularea capitalului fix .............................................................45
4.2. Leasingul şi sfera bancară ..................................................................................46
4.3. Estimarea generală a pieţei de leasing ...............................................................48
4.4. Dezvoltarea leasingului în diverse sectoare .......................................................52
4.5. Asigurarea tranzacţiilor de leasing.....................................................................54
4.6. Aspecte fiscale ale operaţiunilor de leasing.......................................................55
4.7. Amortizarea obiectelor de leasing......................................................................56
5. Propuneri pentru dezvoltarea pieţei serviciilor de leasing în Republica M oldova ....59
5.1. Dezvoltarea pieţei serviilor de leasing...............................................................59
5.2. Consolidarea cadrului instituţional al leasingului ..............................................61
Încheiere.............................................................................................................................62
Termeni de bază .................................................................................................................63
Anexe .................................................................................................................................64
Bibilografie: .......................................................................................................................77

4
Prefaţă
În perioada tranziţiei la economia de piaţă busnessul mic şi mijlociu mai devreme sau mai
tîrziu, este pus în dilema soluţionării unei probleme complexe – găsirea unei surse sigure
de finanţare.

Atragerea surselor de credit cu o dobîndă acceptabilă este actuală pentru investiţiile

destinate extinderii şi modernizării procesului de producere. În comparaţie cu
întreprinderile mari, cele mici şi mijlocii obţin cu greu credite de lungă durată din cauza
lipsei unei asigurări suficiente. Ca urmare a limitării accesului la creditele bancare,
întreprinderile mici şi mijlocii se pomenesc în situaţii dezavantajoase faţă de firmele mari.
Dobînzile bancare ridicate constituie obstacole suplimentare pentru busnessul mic şi
mijlociu în obţinerea şi rambursarea creditelor. În aceste condiţii cea mai eficientă
modalitate a politicii investiţionale pentru scopurile businessului mic şi mijlociu poate
servi leasingul.

Oportunitatea leasingului în M oldova a devenit evidentă chiar de la începutul perioadei de

tranziţie la economia de piaţă. Uzura fizică şi morală a fondurilor fixe şi lipsa mijloacelor
proprii pentru modernizarea şi reutilarea procesului tehnologic constituie premisele
suficiente a extinderii tranzacţiilor de leasing. Cu toate acestea, în ultimii ani dezvoltarea
leasingului în ţară a fost, în fond, limitată. Una din barierele principale în calea dezvoltării
o constituie juridică şi normativă contradictorie şi controversată, care nu reflectă esenţa
economică a leasingului.

O consecinţă negativă la extinderea pieţei serviciilor de leasing în M oldova a avut şi criza

financiară regională din 1998, care a aruncat leasingul indigen cu cîţiva ani înapoi. Pentru
a-şi reveni de pe urma acestei crize financiare piaţa serviciilor de leasing din M oldova a
avut nevoie de aproape doi ani. O înviorare a numărului şi volumului a tranzacţiilor de
leasing s-a înregistrat doar începînd cu anul 2000. Cu regret se constată faptul că sistemul
bancar din M oldova are o atitudine refractară şi precaută faţă de leasing. Nici o bancă
comercială din M oldova nu a fondat nici o companie de leasing afiliată.

Numărul companiilor de leasing independente în M oldova este relativ mic. Problema lor
principală este deficitul surselor financiare pentru extinderea activităţii: ele funcţionează
în mare parte din sursele împrumutate de la băncile comerciale şi, respectiv, sunt limitate
nu numai în volumul creditelor atrase, dar şi în termenii de rambursare a creditelor, ele nu
pot livra în leasing utilaje pe un termen mai mare de 3-4 ani.

Conform situaţiei din 1 ianuarie 2002 în M oldova erau înregistraţi 112 agenţi economici
cu activitate în domeniul leasingului, dintre care 75 de companii în domeniul leasingului
financiar. Dar, conform datelor Departamentului Statistică şi Sociologie, doar activează
doar 54%.

Rezultatele sondajelor, multiplelor şedinţe cu managerii companiilor de leasing şi

întreprinderilor beneficiare ne demonstrează că leasingul este în aria intereselor doar a
unor agenţi economici separaţi. Actualmente, marea majoritate a întreprinderilor mici din
M oldova estimează leasingul drept un factor puţin accesibil pentru dezvoltarea afacerii
lor. Aceasta denotă faptul, că piaţa serviciilor de leasing se află la stadiul iniţial de
dezvoltare, dar şi de asemenea arată liprsa informaţiei coerente în mediul antreprenorial
despre oportunităţile oferite de leasing în principiu. Aceasta denotă şi insuficienţa atenţiei

5
şi suportului acordat de companiile de leasing în susţinerea micului business. Dar,
anume leasingul poate şi trebuie să devină factorul principal în renovarea şi modernizarea
capitalului fix în business.

Studiul, în baza căruia apare prezenta ediţie referitor la starea actuală, oportunităţile şi
problemele pieţei de leasing în M oldova, a fost efectuat în cadrul Proiectului BIZPRO
M oldova «Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica M oldova». Scopul
este analiza nivelului de dezvoltare a leasingului şi majorarea aportului acestui sector în
dinamizarea busnessului în M oldova. Prezenta ediţie este destinată antreprenorilor, care
sunt interesaţi să folosească avantajele leasingului în politica investiţională, instituţiilor
statale, cercurilor de afaceri şi organizaţiilor non-guvernamentale, avînd menirea să
contribuie la perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional al activităţii de leasing.

De la autori

6
1. Esenţa şi bazele economice ale leasingului
1.1. Scurtă schiţă istorică
Aristotel în lucrarea sa «Retorica» menţiona că bogăţia nu constă în deţinerea proprietăţii
bunurilor, ci în felul în care sunt folosite. Ideea această exprimă foarte concis esenţa
economică a leasingului – pentru a obţine profit nu este necesar să deţii în proprietate
utilaj sau alte bunuri, este suficient să ai dreptul de folosinţă şi să generezi venit.

Leasing – cuvînt de provenienţă engleză, derivat de la verbul lease – a lua şi a da bunuri

în folosinţă temporară. Autorul englez T. Clark susţine că leasingul era cunoscut încă
pînă la Aristotel. Au fost găsite noţiunile menţiuni despre leasing în legile lui
Hammurapi, adoptate în anul 1760 pînă la e.n. Imperiul Roman a contribuit la dezvoltarea
ulterioară a tranzacţiilor de leasing, care au fost reflectate în dreptul roman din timpul lui
Iustian. Savanţii au mărturii despre faptul că între anii 400 ăi 450 înainte e.n. în
împrejurimile Babilonului, în oraşul Nippur, de către familia M uraşu a fost deschisă
prima companie de leasing în istoria omenirii.

Cunoscuţi prin aptitudinile sale din domeniul comerţului şi navlosirii, fenicienii acordau
în leasing navele lor maritime. Esenţa de bază a tranzacţiilor de leasing cu navele
maritime din acele timpuri nu s-a schimbat în comparaţie cu cele de astăzi. Anume
fenicienii şi-au adus aportul la formarea leasingului ca o tranzacţie deosebită de
închiriere. Termenul de dare în folosinţă a navelor maritime era aproape egal cu termenul
lor de exploatare.

Istoricii dispun de documente care atestă că prima tranzacţie înregistrată se referea la

anul 1066, cînd Wilgelm Cuceritorul pentru invazia sa pe insulele Britanice a închiriat în
leasing nave maritime de la armatorii din Normanda. Această experienţă a fost folosită cu
succes de cruciaţi mai bine de două secole, în anul 1248 pentru a nouă cruciadă prin
leasing au fost obţinute armurile de le producători. Cota plăţilor de leasing constituia în
medie un sfert din preţul de vînzare a armurilor.
S chema 1-1. Evoluţia raporturilor de leasing

Leasing Leasing
Încherierea financiar financiar
simplu complex

Leasing operaţional P roduse P iaţa

noi matură

Concomitent cu progresul tehnic în secolul ХХ leasingul a luat o amploare majoră.

Astfel, construcţia căilor ferate a impulsionat dezvoltarea leasingului ca industrie în SUA.
Odată cu lărgirea masivă a reţelei de căi ferate au fost fondate aşa numitele «trusturi de

7
utilaje» (equipment trusts), care se ocupau de atragerea surselor financiare şi de investirea
lor în procurarea materialului rulant şi celui conex.

Un nou impuls a fost dat industriei de leasing de către producătorii de utilaje care au
depistat avantajele leasingul ca modalitate de diversificarea a vînzărilor. M ajoritatea
producătorilor au fost atraşi de leasing prin faptul, că dreptul de proprietate asupra
utilajului le revenea lor pe parcursul perioadei de leasing, şi li se garanta dreptul de
prioritate asupra procesului tehnologic folosit. Ca exemplu poate servi compania
americană «Bell», care din 1877 livra beneficiarilor aparate telefonice numai în bază de
contracte de leasing.

Cu dezvoltarea industriei constructoare de automobile leasingul a devenit o parte

componentă a vieţii economice în SUA şi statele Europei de Vest. Primele tranzacţii de
leasing al automobilelor au fost înregistrate în anul 1918. Dar părinte al tranzacţiilor de
leasing cu autoturisme a fost nominalizat Zoli Frank, agentul comercial din Chicago, care
a conceput şi a promovat leasingul la începutul anilor 40 ai secolului XX pe termen lung
al parcurilor cu autoturisme .

Data apariţiei principiilor de leasing contemporan se consideră anul 1952, cînd

tranzacţiile de închiriere clasică au fost completate cu mecanisme noi, care au asigurat o
creştere spectaculoasă industriei de leasing în ţările dezvoltate. Au fost implementate
posibilităţi de folosire a amortizării accelerate a obiectelor de leasing în scop de
impozitare pentru proprietari.

Toată experienţa industriei de leasing din Occident demonstrează, că amortizarea

accelerată în scop de impozitare este indicele principial, care deosebeşte tranzacţia de
leasing de arendă. Principiile arendei completate cu amortizarea accelerată a obiectului de
leasing permite locatorilor să transmită «convenţional» efectul economic al amortizării
accelerate în favoarea locatarilor, ceea ce diminuează costul derulării tranzacţiei de
leasing financiar.

În majoritatea cazurilor închirierea conţine dreptul sau obligaţiunea utilizatorului de a

procura obiectul închiriat la expirarea contractului de închiriere. Amortizarea accelerată
permite optimizarea impozitării pentru locatar pe toată perioada contractului, iar la
expirarea contractului nu apar obligaţiuni fiscale suplimentare la transmiterea obiectului
de leasing în proprietatea locatarului, dat fiind faptul că el a fost amortizat în totalitate.
Anume amortizarea accelerată a pus baza economică a extinderii leasingului şi a asigurat
competitivitatea necesară faţă de arenda clasică sau creditarea bancară.

1.2. Tipurile şi clasificarea raporturilor de leasing

M ultitudinea de raporturi de leasing poate fi divizată în mai multe grupe. În funcţie de
termenele de utilizare a obiectelor de leasing şi modalităţile de amortizare există
următoarele tipuri de leasing:

8
 • Leasing cu recuperare totală şi, respectiv, cu amortizarea totală a valorii
obiectelor de leasing, cînd termenul de contract este egal cu termenul normativ
de exploatare a obiectului şi se efectuează achitarea completă a costului
• Leasing cu recuperare parţială şi, respectiv, cu amortizate parţială a valorii
obiectelor de leasing, cînd termenul de contract este mai mic decît termenul
normativ de exploatare a obiectului şi pe parcursul funcţionării lui se recuperează
doar o parte din costul obiectului de leasing.

Indicii – termenul contractului şi gradul de recuperare al obiectelor de leasing sunt

principalele criterii de divizare a leasingului în financiar şi operaţional.

După esenţa economică raporturile de leasing se divizează în:

• Leasing financiar, care se caracterizează printr-un termen lung al contractului şi
prin amortizarea totală sau aproape totală a valorii obiectului de leasing.
Leasingul financiar poate fi asociat cu creditarea procurării pe termen lung. La
expirarea termenului leasingului financiar locatarul poate returna obiectul de
leasing, poete reînnoi contractul şi poate procura obiectul de leasing la valoarea
reziduală
• Leasing operaţional, care presupune transmiterea multiplă a obiectului de
leasing pe un termen mai mic decît termenul lui de exploatare. Se caracterizează
printr-un termen redus al contractului de leasing şi prin amortizarea incompletă a
obiectului de leasing.

Leasingul financiar este cel mai răspîndit tip de tranzacţii de leas ing. El prevede livrarea
în leasing a obiectelor pe termen lung cu recuperarea totală a costului lor în perioada de
utilizare. Leasingul financiar este de fapt un credit pe termen lung sub formă de capital
activ. Realizarea tranzacţiei de leasing financiar se efectuează conform unei scheme, care
prevede: alegerea de către potenţialul beneficiar de leasing (locatar) a utilajului necesar;
coordonarea preţurilor şi a termenelor de livrare cu furnizorul (producătorul); achitarea
utilajului de către locatar (companie de leasing).

Figura 1-1. Schema leasingului financiar

Livrarea obiectului de leasing

Поставка объекта лизинга

Locatar Contractul de leasing Locator

(Compania de leasing)

Plăţile de le asing

Planul de afaceri pentru semnarea cont ractului de leasing

9
Principalele criterii ce caracterizează leasingul financiar:
• Locatorul procură utilaje nu pentru uz personal, dar special pentru a le transmite
în leasing
• Dreptul de alegere a utilajelor şi a furnizorului aparţine locatarului
• Furnizorul este conştient că utilajele sunt procurate special pentru a fi transmise
în leasing, utilajele sunt furnizate direct în adresa locatarului şi sunt recepţionate
de el spre utilizare
• Reclamaţiile referitoare la calitatea utilajelor, integritatea livrării, înlăturarea
defectelor în perioada de garanţie se transmit nemijlocit furnizorului
• Riscul pierderii sau al deteriorării accidentale a utilajelor este transmis
locatarului după semnarea actului de primire-predare a utilajelor puse în
exploatare.

Leasingul financiar are cîteva varietăţi care au scheme distinse de derulare. Leasingul
financiar clasic se caracterizează prin caracterul trilateral al raporturilor de leasing şi prin
recuperarea completă a costului bunurilor. La solicitarea locatarului locatorul procură de
la furnizor utilajele necesare şi le transmite în leasing locatarului, recuperîndu-şi costurile
financiare şi obţinînd venit din încasarea plăţilor de leasing.

Leasingul operaţional se utilizează în cazul unor termine de închiriere limitate, cînd

termenul de folosinţă al utilajelor depăşeşte substanţial termenul de leasing stabilit de
contract. În cadrul leasingului operaţional utilajul nu se amortizează complet pe parcursul
leasingului şi poate fi închiriat din nou sau returnat locatorului. Acest tip de leasing
prevede o responsabilitate mai mare a locatarului pentru obiectul de leasing. Locatarul îşi
asumă obligaţia de a încheia contracte direct cu furnizorul pentru reparaţia şi deservirea
tehnică a utilajelor.

Figura 1-2. Schema leasingului operaţional

Livrarea obiectului de leasing

Returnarea obiectului de leasing

Возврат объекта лизинга
Locatar Cpntractul de leasing Locator
(Compania de leasing)

Plăţile de le asing

Planul de afaceri pentru semnarea contractului de leasing

Deci, conform contractului de leasing operaţional (o variantă de alternativă a definiţiei -

leasing cu amortizare parţială) utilajele sunt transmise locatarului pe un termen cu mult
mai mic decît termenul normativ de funcţionare, ceea ce permite locatorului să transmită
aceste bunuri în leasing de mai multe ori. Termenul de derulare a contractului de leasing

10
operaţional poate fi stabilit de către părţi de la cîteva zile pînă la trei ani. Din aceste
considerente drept obiecte de leasing din cadrul tranzacţiilor operaţionale servesc bunurile
(automobile, avioane şi altă tehnică) necesare locatarului pentru efectuarea unor afaceri
de scurtă durată, unice sau sezoniere, sau cu uzură morală rapidă. În cazul leasingului
operaţional dreptul de alegere a bunurilor de asemenea îl deţine locatarul, însă alegerea
este limitată de sortimentul obiectelor de leasing existente la dispoziţia locatorului.

Principalele criterii ce caracterizează leasingul operaţional sunt următoarele:

• Termenul de derulare a contractului de leasing este cu mult mai mic decît termenul
normativ de exploatare a obiectelor de leasing. Ca urmare, locatorul nu recuperează
costul bunurilor din contul plăţilor obţinute dintr-un singur contract; bunurile sunt
transmise în leasing de mai multe ori. În tranzacţiile de leasing operaţional se
transmit bunuri, nu special procurate la solicitarea locatarului, dar cele din posesia
curentă a companiei de leasing. Cu alte cuvinte, compania de leasing, procurînd
bunuri, nu cunoaşte cerinţele locatarului concret. Deci, companiile de leasing,
specializate în derularea contractelor de leasing operaţional, trebuie să cunoască
foarte bine conjunctura pieţei obiectelor de leasing, atît a celor noi, cît şi a celor
uzate
• Obligaţiile privind deservirea tehnică, reparaţia, asigurarea sunt asumate de
compania leasing
• Utilizatorul leasingului poate rezilia contractul dacă bunurile, din cauza unor
circumstanţe neprevăzute, sunt într-o stare ce pune în imposibilitate folosirea lor
• Riscul pierderii întîmplătoare sau al deteriorării bunurilor este asumat de locator
• M ărimea plăţilor leasing în cazul celui operaţional sunt mai mari decît în leasingul
financiar, deoarece locatorul trebuie să ţină cont de riscurile suplimentare, legate,
de exemplu, de lipsa clienţilor pentru închirierea repetată a bunurilor, de
deteriorarea sau distrugerea bunurilor
• La expirarea termenului de valabilitate a contractului de leasing, de regulă, bunurile
sunt returnate locatorului.

La dorinţă, utilizatorul de leasing poate prelungi contractul în condiţii noi sau chiar să
obţină obiectul în proprietate. Dacă leasingul financiar, după esenţa sa economică, poate
fi comparat cu finanţarea de lungă durată a investiţiilor capitale, în cazul leasingului
operaţional plăţile de chirie pot fi comparate cu cheltuielile curente operative.

Dezvoltarea şi formarea acestui tip de leasing devine posibilă cu apariţia pieţei secundare
a utilajelor de leasing, deoarece în faţa locatorului apare problema comercializării
bunurilor la expirarea termenului de leasing. Această problemă generează necesitatea
îmbunătăţirii administrării bunurilor şi comercializarea repetată a bunurilor, returnate
locatorului.

Locatorul este nevoit să transmită în folosinţă temporară obiectul de leasing de mai multe
ori şi acest fapt duce la creşterea riscului recuperării costului rezidual al obiectului în
cazul lipsei de cerere. Riscul legat de administrarea bunurilor, nu se limitează la
incertitudinea soartei bunurilor la expirarea termenului leasingului. În caz de închiriere
operaţională, termenul de valabilitate a contractului de leasing foarte rar poate fi măsurat
cu ciclul de viaţă a bunurilor. Dezvoltarea pieţei de închiriere operaţională se datorează
faptului că locatorii caută noi posibilităţi în extinderea activităţii, protecţiei contra

11
riscurilor legate de costul rezidual şi de diminuarea plăţilor periodice. Sub presiunea
concurenţei locatorii sunt nevoiţi să calculeze volumul de plăţi pe baza profitului rămas
după impozitare şi să transmită facilităţile fiscale privind folosirea bunurilor utilizatorului
prin diminuarea plăţilor leasing.

Bunurile transmise în leasing operaţional, sunt foarte variate: de la automobile (anume

acest tip de bunuri dictează în primul rînd crearea pieţei «secundare») pînă la computere
de care este legat riscul învechirii tehnologice şi uzurii morale.

În funcţie de forma, organizarea şi tehnica desfăşurării operaţiilor există următoarele

tipuri de leasing:
• Direct,
• Indirect,
• Returnabil,
• «Leveraged».
Leasing direct este o tranzacţie în care proprietarul (producătorul de utilaje) de sine
stătător, fără intermediari, oferă bunuri în leasing. În această formă tranzacţiile leasing nu
şi-au găsit o aplicare largă, deoarece la creşterea numărului de operaţii leasing
producătorul, de regulă, constituie o nouă companie de leasing.

Pentru efectuarea operaţiilor leasing, producătorul de bunuri creează în structura sa

subdiviziuni speciale de serviciu marketing. Activitatea fără intermediari nu numai că
simplifică mecanis mul tranzacţiei şi diminuează cheltuielile pentru realizarea ei, dar şi
permite producătorului să beneficieze de profitul din leasingul producţiei sale şi să o
utilizeze pentru extinderea şi renovarea tehnică a procesului de producţie. Diversificarea
activităţii de marketing extinde pieţele de desfacere a producţiei şi contribuie la
stabilitatea financiară a producţiei principale.

Leasing indirect prevede transmiterea bunurilor în leasing cu implicarea mai multor

părţi. La baza majorităţii tranzacţiilor de leasing se află procedura leasingului indirect,
care în multe privinţe se aseamănă cu vînzarea în rate. Intermediarul, fiind în acelaşi timp
şi locator, de la început finanţează bunurile producătorului şi le transmite Utilizatorului de
leasing, iar apoi obţine de la el plăţile leasing. În leasingul indirect participă minimum trei
persoane: furnizorul (producătorul), locatorul şi locatarul, dar poate include şi un număr
mai mare de participanţi.

Leasing returnabil (“Lease-back”) reprezintă o tranzacţie bilaterală. Particularitatea

specifică a cestei tranzacţii este faptul că, locatarul şi furnizorul (producătorul) este una
şi aceiaşi persoană: Locatarul (furnizorul) vinde companiei de leasing utilajele sale sau
întreaga întreprindere şi, concomitent, le ia în leasing, păstrîndu-şi dreptul de proprietate
şi de utilizare. Banii, obţinuţi din bunurile vîndute companiei de leasing, locatarul îi
poate folosi în orice scopuri productive sau pentru investiţii, iar conform contractului de
leasing va achita plăţile leasing în modul stabilit.

Tranzacţia are loc în următoarea consecutivitate:

• Se semnează contractul dintre compania de leasing şi furnizorul de utilaje (locatar)
• Compania de leasing cumpăr. Utilajul de la furnizor (locatar)

12
 • Locatarul achită plăţile de leasing în conformitate cu graficul de plăţi cu dreptul de
răscumpărare la expirarea contractului de leasing

Leasingul returnabil permite utilizatorului să atragă surse financiare suplimentare obţinute

din vănzarea utilajului şi concomitent să-l folosească în procesul de producere cu drept de
locatar în cadrul tranzacţiei de leasing. De regulă, leasingul returnabil prezintă un interes
deosebit pentru întreprinderile producătoare de utilaje şi care nu posedă mijloace
circulante în volumul suficient pentru extinderea afacerii sale. Prin leasing returnabil
locatorul parcă acordă locatarului un împrumut cerînd drept gaj utilajele fabricate. Dar
putem identifica în totalitate leasingul returnabil cu obţinerea mijloacelor circulante prin
depunere de gaj, deoarece contractul de gaj nu se perfectează – coincide doar forma
externă. Întreprinzătorii trebuie să ţină cont de faptul că în cazul leasingului returnabil are
loc pentru locatar (furnizor) pierderea temporară a dreptului proprietăţii asupra utilajelor .

Avantajele unei asemenea tranzacţii pentru proprietarul primar, iar în continuare pentru
locatar sunt următoarele:
• Se poate apela la serviciile unei companii de leasing deja după procurarea
utilajelor, cînd constată că eliminarea mijloacelor financiare din circuit pentru
procurarea acestor utilaje a adus sau poate duce la înrăutăţirea situaţiei lui
financiare
• Se obţine de la compania de leasing costul total al utilajelor, îşi întoarce
mijloacele cheltuite pentru procurarea lor, obţinînd dreptul de posesie şi de
utilizare al acestor utilaje
• Se poate negocia cu compania de leasing (uneori aceste negocieri pot dura destul
de mult), avînd deja utilajul necesar şi utilizîndu-l în procesul de producere
• Plăţile de leasing le deduce venit pînă la impozitare întreprinderii şi le
contabilizează ca cheltuieli curente
• De la locatar ce cere prezentarea unei garanţii suplimentare pentru asigurarea
tranzacţiei (acţiuni, obligaţii, garanţii bancare sau alte forme de garanţii), însă
mai mici decît în cazul solicitării unui credit bancar.

Leveraged leasing (de creditare, de participare, separat) este una din cele mai
complicate forme de leasing, deoarece este legat de finanţarea multiplă şi se utilizează, de
regulă, la realizarea proiectelor costisitoare.

În funcţie de metoda de finanţare există:

• Leasing finanţat din sursele proprii ale locatorului
• Leasing finanţat din sursele atrase de la investitori
• Leasing finanţat mixt, parţial din sursele locatarului.

După volumul serviciilor de deservire şi menţinere a bunurilor transmise în leasing există:

• «Net» leasing
• «Wet» leasing.

«Net» leasingul reprezintă asemenea relaţii, care prevăd că locatorul îşi asumă toate
obligaţiile de deservire a bunurilor. În acest caz toate cheltuielile referitoare la deservirea
utilajelor nu sunt incluse în plăţile leasing. În relaţiile de net leasing participă băncile,

13
companiile de asigurare, fonduri de investiţii şi alte instituţii financiare, care practică
businessul financiar.

«Wet» leasing prevede deservirea tehnică obligatorie a utilajelor, reparaţia, asigurarea şi

alte operaţii, care sunt în responsabilitatea locatorului. În afară de aceste servicii, la
dorinţa utilizatorului de leasing, locatorul îşi poate asuma responsabilitatea pentru
instruirea personalului calificat, marketing, furnizarea materiei prime ş.a. Dacă deservirea
tehnică, reparaţia, asigurarea ş.a. ţin de responsabilitatea locatorului, se poate vorbi de
«leasing cu condiţii suplimentare» (wet leasing). Obiectul unei asemenea tip de leasing
este, de regulă, utilajul complex complicat. «Wet» leasingul se utilizează de obicei de
către producătorii acestor utilaje sau de companiile comerciale angro de utilaje,
instituţiile financiare sau bancare apelează rar la acest tip de leasing, deoarece le lipseşte
baza tehnică adecvată.

În funcţie de perioada derulării tranzacţiile de leasing există:

• Leasing de scurtă durată, pînă la 1 an
• Leasing de durată medie, de 1 an la 3 ani
• Leasing de durată lungă, peste 3 ani.

În funcţie de condiţiile de amortizare a obiectelor de leasing există:

• Leasing cu amortizarea completă
• Leasing cu amortizarea parţială.

În funcţie de caracterul raporturilor părţilor implicate există:

• Leasing clasic – (furnizor – locator – locatar)
• Leasing returnabil
• Subleasing.

În funcţie de numărul de părţi există:

• Leasing direct
• Leasing indirect.

Leasingul direct presupune implicarea numai a două părţi: utilizator (locatar) şi locator,
acre este concomitent şi proprietarul obiectului de leasing.

Dar majoritatea tranzacţiilor se caracterizează prin raporturi multilaterale dintre

participanţi, cînd în derularea tranzacţiei sunt impiicaţi mai mulţi agenţi economici.

Leasingul indirect poate fi divizat:

• Leasing trilateral, cu o formulă clasică a tranzacţiei (furnizor-locator-
utilizator)
• Leasing multilateral, cînd numărul de participanţi la tranzacţie este mai mare de
4 (tranzacţii cu participarea instituţiilor financiare, companiilor de asigurare,
etc.)

14
Figura 1-3. Schema leasingului multilateral

LLivrarea obiectului de
leasing
Marketingul pieţei obiectelor de
leasing
Locatar (Bene ficiar)
Contract Contractu Furnizorul
l de utilaje
ul de de
leasing vînzare-
cumpărar
Plăţile de e оговор Achitar
Planul de leasing купли- ea
afaceri pentru продажи utilajul
încheirea ui
contractului Locator
de leasing (Compania de leasing)
Contractul Contractul
de asigurare de
Prima de Returnare creditare
asigurare creditului
Compania de asigurări Instituţia financiară учре жде ние
компания

În dependenţă de apartenenţă există:

• Leasing naţional
• Leasing internaţional.

În cadrul leasingului naţional toate părţile implicate sunt indigene, rezidenţi ai uni stat.

La tranzacţii de leasing internaţional se referă acelea, în care măcar un participant nu

este rezidentul statului, unde se derulează tranzacţia, sau toţi participanţii reprezintă ţări
diferite. La astfel de tranzacţii se atribuie şi acelea, în care locatorul sau utilizatorul
activează cu participarea capitalului străin.

Lesingul internaţional se divizează în:

• Leasing internaţional de export
• Leasing internaţional de import
• Leasing internaţional de tranzit.

Leasing internaţional de export reprezintă tranzacţia în care toate operaţiile se

efectuează între participanţi din ţări diferite. Specificul leasingului de export constă în
faptul, că compania de leasing are posibilitate să obţină un credit tehnic la exportul
bunurilor în ţara sa de reşedinţă, extinzînd în asemenea mod piaţa de desfacere a
bunurilor şi serviciilor indigene. Locatarul de leasing prin prezentarea garanţiilor bancare
respective asigură achitarea deplină a costului acestor bunuri.

15
Diferenţa între leasingul internaţional de export şi de import este determinat de ţara de
reşedinţă a locatorului şi a utilizatorului obiectului de leasing. În cazul leasingului de
import furnizorul (producătorul) şi locatorul obiectului de leasing se află peste hotare, iar
obiectul de leasing se livrează în ţara utilizatorului în vaza contractului de import.

În practica internaţională se mai remarcă încă o varietate de leasing internaţional –

leasing de tranzit, cînd locatorul, utilizatorul şi furnizorul obiectului de leasing prezintă
ţări diferite. Leasingul de tranzit are loc în cazul, cînd locatorul dintr-o ţară ia credit sau
procură obiectele de leasing în altă ţară şi le livrează utilizatorului de leasing, ce se află în
terţă ţara.

După tipul obiectelor de leasing există:

• Leasingul de utilaje şi alte bunuri
• Leasingul de bunuri imobiliare, care la rîndul său se divizează în imobile în scop
productiv şi imobile în scop neproductiv.

1.3. Etapele şi funcţiile părţilor operaţiunii de leasing

Operaţiunile de leasing conţin următoarele patru etape importante:
Figura 1-4. Etapele tranzacţiei de leasing

Etapa pregătitoare Etapa finală

Etapa de administrare

La fiecare etapă părţile contractuale îndeplinesc diferite funcţii.

Funcţiile locatorului

La etapa de pregătire a tranzacţiei de leasing :

• Conceperea şi pregătirea prealabilă a tranzacţiei de leasing în comun cu ceilalţi

participanţi include efectuarea unei expertize referitor la realizarea tehnologică
a tranzacţiei, unei argumentări economico-financiare, analiza aspectului
organizatorico-administrativ, estimarea eventualelor riscuri de management,
evaluarea consecinţelor tehnico-economice şi financiare ale tranzacţiei de
leasing
• Analiza riscurilor tranzacţiei de leasing şi elaborarea schemei de realizare,
elaborarea schemei de asigurare financiară a tranzacţiei, estimarea eficienţei
economice a tranzacţiei de leasing; aprecierea şi evaluarea avantajelor/
dezavantajelor fiscale; expertizarea normelor juridice referitoare la leasing

16
 • Aprecierea solvabilităţii financiare a locatarului şi a gradului de asigurare a
tranzacţiei cu resurse financiare, organizatorice, legislative, umane şi tehnico-
materiale
• Elaborarea schemelor de asigurare şi prezentarea garanţiilor necesare pentru
tranzacţia de leasing
• Selectarea şi pregătirea tranzacţiei de leasing.

La etapa de organizare a tranzacţiei de leasing:

• Estimarea patrimoniului locatarului
• Estimarea veridicităţii evidenţei contabile prezentate de locatar
• Coordonarea condiţiilor de cumpărare-vînzare a obiectului de leasing cu
furnizorul, coordonarea condiţiilor de exploatare a obiectului de leasing cu
furnizorul şi locatarul
• Participarea la negocieri cu furnizorul şi elaborarea condiţiilor acceptabile de
cumpărare a obiectului de leasing: mărimea avansului, eşalonarea achitărilor,
garanţiile suplimentare din partea furnizorului, posibilitatea de răscumpărare a
obiectului de leasing de către furnizor
• Alegerea intermediarului pentru efectuarea tranzacţiei
• Elaborarea pentru locatar a schemelor fiscale şi contabile ale tranzacţiei
• Elaborarea contractului de leasing între locator şi locatar, a acordurilor
adiţionale la contract şi a contractelor conexe ale tranzacţiei: acordul general,
acordul de creditare, contractul de gajare a patrimoniului locatarului, garanţia
bancară pentru achitarea plăţilor de leasing, contractul de asigurare pe diverse
cazuri de asigurare, contractul de vînzare-cumpărare a obiectului de leasing,
contractul de cesiune a drepturilor şi alte tipuri de contracte în funcţie de
necesitate
• Încheierea contractului de leasing cu locatarul referitor la furnizarea obiectului
de leasing
• Încheierea contractului de creditare cu investitorul/creditorul referitor la
finanţarea tranzacţiei
• Perfectarea comenzii de furnizare a obiectului de leasing
• Încheierea contractului de cumpărare/vînzare cu furnizorul
• Controlul livrării obiectului de leasing de către furnizor în conformitate cu
condiţiile contractului de cumpărare/vînzare şi a contractului de leasing
• Perfectarea şi semnarea actului de primire a obiectului de leasing de la furnizor
• Achitarea plăţilor către furnizor conform contractului de cumpărare/vînzare a
obiectului de leasing.

La etapa de administrare a tranzacţiei de leasing:

• M onitorizarea achitării plăţilor de leasing de către locatar conform contractului
de leasing şi respectarea de către locatar a acordurilor adiţionale
• Analiza la necesitate a rapoartelor financiare (trimestriale şi anuale) ale
locatarilor şi a informaţiei curente şi financiare solicitate suplimentar de la
locatar
• M onitorizarea condiţiilor de exploatare a obiectelor de leasing de către locatar

17
 • M onitorizarea şi analiza indicilor economici ai tranzacţiei de leasing.

La etapa de finalizare a tranzacţiei de leasing:

• M onitorizarea finală a onorării obligaţiunilor contractuale de către locatar
• M onitorizarea corespunderii sumei plăţilor de leasing achitate efectiv şi celor
preconizate, evaluarea sumei plăţilor de leasing cu termen expirat şi a amenzilor
conform condiţiilor contractuale
• Aprecierea obligaţiilor neonorate de către locatar
• M onitorizarea achitării de către locatar a obligaţiilor neonorate conform
contractului şi confirmarea contabilă a respectivelor achitări
• Perfectarea raporturilor juridice referitor la utilizarea ulterioară a obiectului de
leasing la expirarea termenului contractului.

Funcţiile furnizorului

La etapa de organizare a tranzacţiei de leasing:

• Informarea locatorului referitor la acceptarea comenzii de livrare a obiectului de
leasing şi coordonarea termenelor de referinţă a contractului de cumpărare-
vînzare cu locatorul
• Semnarea contractului de cumpărare-vînzare a obiectului de leasing cu
locatorul în baza condiţiilor comerciale şi tehnice, coordonate cu locatorul şi
utilizatorul
• Livrarea obiectului de leasing locatorului sau utilizatorului în conformitate cu
condiţiile contractului de cumpărare-vînzare
• Perfectarea şi semnarea actului de primire-predare a obiectului de leasing în
exploatare de către locator şi utilizator.

La etapa de administrare a tranzacţiei de leasing furnizorul efectuează deservirea de

garanţie şi alte tipuri de deservire a obiectului de leasing în conformitate cu condiţiile
contractului de cumpărare-vînzare.

La etapa de finalizare a tranzacţiei de leasing furnizorul răscumpără obiectul de leasing

dacă este prevăzut de contractul de vînzare-cumpărare.

Funcţiile utilizatorului de leasing

La etapa de pregătire a tranzacţiei de leasing:

• Perfectarea cererii de livrare a utilajelor în leasing
• Prezentarea extraselor contabile referitor la situaţia economico-financiară ş i la
capacitatea juridică de folosinţă în conformitate cu cerinţele locatorului
• Prezentarea planului de afaceri pentru solicitarea obiectului de leasing.

La etapa de organizare a tranzacţiei de leasing:

• Semnarea contractului de leasing cu locatorul

18
 • Semnarea contractului de asigurare a obiectului de leasing cu compania de
asigurare în folosul locatorului, dacă este prevăzut de contractul de leasing
• Semnarea actului de primire-predare a obiectului de leasing în exploatare de
către furnizor şi locator.

La etapa de administrare a tranzacţiei de leasing:

• Exploatarea tehnică şi menţinerea în stare funcţională a obiectului de leasing în
conformitate cu recomandările şi instrucţiunile tehnice ale furnizorului,
menţinerea lui în starea funcţională pe cont propriu, efectuarea reparaţiilor
curente, asumarea tuturor riscurilor apărute în perioada de exploatare şi legate
de deteriorarea, pierderea, uzura înainte de termen
• Efectuarea plăţilor de leasing în conformitate cu graficul stabilit
• Prezentarea rapoartelor contabile şi financiare curente, precum şi a informaţiei
suplimentare solicitate de locator.

La etapa de finalizare a tranzacţiei de leasing după îndeplinirea tuturor obligaţiunilor

contractuale utilizatorul răscumpără obiectul de leasing, dacă aceasta este prevăzută de
contractul de leasing.

1.4. Avantajele şi dezavantajele leasingului

Tranzacţiile de leasing acordă beneficiarilor un şir de avantaje în comparaţie cu alte
modalităţi de finanţare, inclusiv creditarea bancară. Enumerăm principalele premise şi
avantajele, de care beneficiază subiecţii raporturilor de leasing:

Avantajele leasingului pentru locatari:

• Acordarea finanţării în volum de sută la sută cu termen îndelungat de rambursare
• Asigurarea finanţării în dependenţă de necesităţile individuale. Este avantajoasă
pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care nu au acces la finanţarea flexibilă sau
la creditele bancare, de care beneficiază întreprinderile mari
• M ajoritatea întreprinderilor au planuri investiţionale de lungă durată, pe
parcursul realizării cărora posibilităţile financiare sunt restrînse. Leasingul
acordă mobilitate sporită în previziunea investiţională şi financiară
• Finanţarea procurării şi livrarea efectivă a obiectului de leasing are loc
concomitent
• Asigurarea «regulii de aur a finanţării», conform căreia sursele se alocă treptat pe
toată perioada de folosire a utilajului. Procurarea utilajului în baza creditului
bancar impune rambursarea banilor în termen mai restrâns faţă de termenul de
exploatare a utilajului
• Asigurarea locatarului a unei flexibilităţi sporite în procesul de luare de decizii.
Dacă la cumpărarea utilajului există numai alternativa «a nu cumpăra», leasingul
acordă locatarului un spectru mai larg de manevre decizionale. Din varietatea de
scheme de leasing de pe piaţă locatarul o alege pe cea mai adecvată cerinţelor şi
posibilităţilor lui
• Periodicitatea plăţilor de leasing conform graficului stabilit acordă locatarului
posibilităţi de a corela cheltuielile pentru finanţarea investiţiilor cu încasările de

19
 la comercializarea producţiei fabricate, asigurînd o stabilitate a previziunilor
financiare în comparaţie cu cumpărarea utilajului
• Includerea în procesul de producere un număr mai mare de capacităţi în
comparaţie cu cumpărare a utilajului, eliberează surse financiare suplimentare
care pot fi direcţionate pentru alte cheltuieli
• Beneficierea de înlesniri fiscale la plata impozitului pe venit în cazul
profitabilităţii scăzute a procesului de producere şi leasingului returnabil
• Procurarea la o valoare avantajoasă a obiectului de leasing la finele perioadei
contractuale ceea ce este un atu la alegerea în favoarea leasingului.

În afară de cele enumerate utilizatorul (locatarul) obţine avantaje şi în evidenţa contabilă

a obiectelor de leasing:
• Plăţile de leasing efectuate sunt luate la evidenţă în totalitate la cheltuieli şi sunt
deductibile din venit pînă la impozitare
• Leasingul nu majorează datoria de bilanţ al locatarului şi nu modifică raportul
dintre resursele proprii şi cele atrase, nu limitează posibilităţile locatarului de a
atrage împrumuturi suplimentare
• Evidenţa şi amortizarea obiectelor de leasing se efectuează în bilanţul
locatorului. Termenul contractului de leasing, ca regulă, corespunde termenului
de amortizare a obiectului de leasing, iar în unele cazuri poate fi mai mic. Cu cît
este mai mare termenul de leasing şi respectiv valoarea reziduală este mai mică,
cu atît mai lejere sunt condiţiile de exploatare a obiectelor de leasing şi utilizarea
lor ulterioară.

Avantajele leasingului pentru companiile de leasing:

• Întrucît obiectul de leasing rămîne în proprietatea locatorului pe toată durata
tranzacţiei de leasing, locatorul poate folosi aceste bunuri în alte scopuri (de
exemplu, în calitate de gaj pentru creditele bancare atrase)
• Valoarea înaltă de lichidare a obiectului de leasing în cazul amortizării
accelerate. Valorificarea obiectului de leasing returnat aduce locatorului un
beneficiu suplimentar
• Asistenţa acordată de locator furnizorului obiectelor de leasing în majorarea
vînzărilor. În baza acordului de colaborare furnizorul în numele locatorului
propune clienţilor finanţarea livrărilor producţiei sale prin tranzacţii de leasing
• Investiţiile sub formă de bunuri, spre deosebire de creditele bancare,
diminuează riscul nerambursării, deoarece locatorul păstrează dreptul de
proprietate asupra obiectului de leasing
• Rolul principal în pregătirea şi derularea tranzacţiei de leasing îl deţine
locatorul. Serviciile prestate de locator reprezintă o pondere considerabilă din
comisionul său
• Posibilităţi de atragere a mijloacelor financiare suplimentare pentru extinderea
activităţii, gajînd utilajele livrate în leasing ori cesionînd creanţele pentru
plăţile de leasing
• Tranzacţiile de leasing direcţionează sursele financiare direct către furnizor,
evitînd utilizarea iraţională a creditelor atrase
• Investiţiile în utilajul de producere prin intermediul leasingului generează
venituri, din care se achită obligaţiunile utilizatorului la plăţile de leasing.

Avantajele leasingului pentru furnizorul obiectului de leasing:

20
 • Apariţia posibilităţilor suplimentare de comercializare a producţiei
• Diminuarea riscului managerial al tranzacţiei pentru furnizor, deoarece
locatorul îşi asumă riscul rambursării costului obiectului de leasing prin plăţile
de leasing.

Băncile participante în tranzacţiile de leasing pot avea următoarele facilităţi:

• Facilităţile fiscale acordate instituţiilor financiare pentru credite de lungă durată
diminuează costul tranzacţiei de leasing. Acest factor a contribuit la
dezvoltarea leasingului în ţările occidentale. Costul mai redus al tranzacţiei
măreşte probabilitatea finalizării proiectului şi micşorează povara rambursării
creditelor pentru locatori, asigură o calitate mai bună a procesului de creditare
bancară
• Păstrarea pentru bancă a dreptului de proprietate în procedura încasării plăţilor
restante. Posibilitatea accentuării dreptului instituţiei financiare în încasarea
arieratelor contribuie la îmbunătăţirea calitativă a creditelor acordate, măreşte
viabilitatea unui număr mai mare de proiecte investiţionale
• Livrarea în leasing a utilajului produs peste hotare, de regulă permite atragerea
unor credite mai ieftine din sectorul bancar al ţării respective sau obţinerea unor
credite tehnice din partea guvernelor din ţările care subvenţionează exportul
producţiei industriei sale
• Asigurarea lichidităţii portofoliului de creditare la un nivel mai înalt.

Avantajele leasingului pentru ţara utilizatorului (locatarului):

• Leasingul măreşte concurenţa între sursele de finanţare
• Leasingul măreşte volumul total al investiţiilor în economie
• Valoarea tranzacţiilor de leasing internaţional nu se ia în considerare la
contabilizarea datoriei externe şi măreşte limita datoriei externe stabilite de FM I
pentru ţară.

Alături de avantajele menţionate tranzacţia de leasing conţine şi neajunsuri condiţionate

de nesoluţionarea problemelor de evidenţă contabilă şi de complexitatea afacerii în cazul
implicării mai multor participanţi.

Pentru locatar tranzacţia de leasing poate avea următoarele neajunsuri:

• În cadrul tranzacţiei de leasing financiar plăţile de leasing nu se întrerup pînă la
expirarea termenului de referinţă, chiar dacă realizările progresului tehnico-
ştiinţific amortizează moral obiectul de leasing.
• Locatarul nu câştigă de la majorarea costului rezidual al obiectului
• Tranzacţiile de leasing internaţional nu exclud riscurile valutare.

Priorităţile enumerate faţă de neajunsurile leasingului sunt suficiente de a presupune că

leasingul este o formă eficace de investiţii.

21
1.5. Plăţile de leasing
Elementul de importanţă majoră în derularea tranzacţiilor de leasing îl constituie
argumentarea economică a plăţilor de leasing.

Plăţile de leasing – plata pentru utilizarea obiectelor livrate prin contractul de leasing
efectuată de către locatar. Plăţile de leasing sunt achitate de locatar sub formă de rate
separate. În contractul de leasing părţile coordonează: suma totală a plăţilor de leasing,
forma lor, modalitatea de calculare, periodicitatea şi modalităţile de achitare. Formele
plăţilor de leasing sunt prezentate în tabela 1-1.

Tabela 1-1. Clasificarea plăţilor de leasing

Forma Metoda Periodicitatea Modalitatea

De achitare de calculare achitării de achitare
Financiară Investiţională Periodice Cote egale
Compensatorie Cu avans Simultane Cote crescătoare
M ixtă M inimală Cote descrescătoare
Flotantă

Toate plăţile efectuate de locatar după esenţa lor economică pot fi divizate în plăţi de
leasing nemijlocit şi alte plăţi. Plăţile de leasing – plăţile efectuate de locatar în favoarea
locatorului pentru obiectele de leasing.

Plăţile de leasing pot fi clasificate în patru grupe:

După forma de achitare:

• Financiară - achitările au loc cu mijloace financiare în diferite modalităţi
• Compensatorie – achitările au loc prin livrări de mărfuri sau prestări de servicii
în favoarea locatorului
• M ixtă – achitările au loc parţial cu mijloace băneşti şi livrări de produse sau
prestări de servicii.

În dependenţă de metoda de calcul distingem următoarele plăţi de leasing:

• Investiţională
• Cu avans
• M inimală
• Flotantă.

22
Plăţile de leasing după metoda investiţională includ suma cotei de amortizare a obiectelor
de leasing, cheltuielile de atragere a creditelor bancare, suma comisionului locatorului
pentru gestionarea tranzacţiei de leasing şi plăţile pentru alte servicii, legare de asistenţa
şi deservirea tehnică.

În cazul plăţilor cu avans utilizatorul la momentul semnării contractului de leasing achită

locatarului un avans în mărimea stabilită, după semnarea actului de primire-predare a
obiectului de leasing pe parcursul valabilităţii contractului achită periodic plăţile conform
graficului convenit.

Plăţile minimale includ suma tuturor achitărilor pe care le efectuează locatarul pe toată
perioada derulării contractului şi suma achitată pentru valoarea reziduală a obiectului de
leasing în caz de transmitere în proprietate la expirarea termenului de leasing.

Plăţile flotante se calculează după principiile sau indicii de referinţă conveniţi la semnarea
contractului de leasing. În baza calculelor poate fi pus rata de refinanţare a Băncii
Naţionale, profitabilitatea produselor fabricate cu obiectele de leasing, rata dobînzii
pentru creditele atrase la derularea tranzacţiei de leasing sau alţi parametri economici.

După periodicitate plăţile se divizează în plăţi periodice şi simultane.

Plăţile periodice (anuale, semestriale, trimestriale, lunare) se efectuează în conformitate

cu graficul convenit., care este parte componentă a contractului de leasing. Plăţile
simultane formează o combinaţie între plăţile cu avans şi cele periodice.

După modalitatea de achitare plăţile se divizează în:

• Cote egale
• Cote crescătoare
• Cote descrescătoare.

Plăţile de leasing în cote egale presupun achitarea în mărimi identice pe toată perioada de
derulare a contractului de leasing.

Plăţile de leasing în cote crescătoare sunt folosite în special de companiile de leasing cu o

situaţie financiară stabilă care le permite să acorde utilizatorilor facilităţi suplimentare. La
etapa iniţială a tranzacţiei utilizatorului îi este mai convenabil să achite plăţile în cote mai
mici şi pe parcursul dezvoltării afacerii să achite în cote mai mari.

Plăţile de leasing în cote descrescătoare (plăţi accelerate) sunt folosite, în special, de

locatarii cu o situaţie financiară stabilă, care le permite la etapa iniţială a tranzacţiei să
achite ponderea cea mai mare a plăţilor de leasing.

Ţinând cont de starea financiară şi de solvabilitatea locatarului în contractul de leasing

pot fi stabilite diverse metode de efectuare a plăţilor de leasing.

1.6. Algoritmul calculării plăţilor de leasing

23
Algoritmul calculului plăţilor de leasing este dependent de complexitatea tranzacţiei. În
cazurile atragerii de credite bancare pentru procurarea obiectelor de leasing cu livrarea lor
ulterioară în adresa utilizatorului, locatorul stabileşte plăţile de leasing în dependenţă de
aceste costuri suplimentare. Calculul poate fi efectuat în următoarea modalitate:
1. Se calculează mărimea plăţilor de leasing pentru fiecare an al perioade de
valabilitate a contractului.
2. Se calculează mărimea plăţilor de leasing pentru toată perioada contractului ca
suma plăţilor de leasing anuale.
3. Se calculează plăţile de leasing în dependenţă de periodicitatea stabilită de
contract. La tranzacţia de leasing operaţional termenul contractului poate fi mai mic de un
ani şi plăţile se calculează lunar.

Calculul sumei totale a plăţilor de leasing

Se calculează după formula:
PL = Σ S M t + CR +CL + CS + S TVA (1)
unde: PL – suma totală a plăţilor de leasing;
S Mt – suma amortizării obiectului de leasing în anul respectiv;
CR – costurile de atragere a creditelor bancare pentru procurarea obiectului de
leasing;
CL – comisionul locatorului pentru serviciile de leasing acordate;
CS – plata pentru serviciile suplimentare acordate de locator în conformitate cu
prevederile contractului;
S TVA – suma TVA aferentă operaţiunii de leasing.

Amortizarea se calculează după formula:

S M t = (Ft х Na ) / 100 (2)
unde: F t – valoarea de bilanţ a obiectului de leasing;
Na – cota de amortizare, %.
Valoarea de bilanţ a obiectului de leasing se stabileşte în conformitate cu normele
evidenţei contabile.

Calculul deservirii creditelor bancare

Costurile locatarului de atragere şi de deservire a creditelor bancare se calculează după
formula:
CR = (S cr х N cr) / 100 (3)
unde: S cr – valoarea creditelor bancare atrase;
N cr – cota dobînzii bancare, %.

La deservirea creditelor bancare se ia în consideraţie fie valoarea creditului nerambursat,

fie valoarea medie de bilanţ a obiectului de leasing:
S cr = Q х (FO t + FO t+1 ) / 2 (4)
unde: S cr – valoarea creditelor bancare atrase pentru procurarea obiectului de
leasing;

24
 FO t şi FO t+1 – valoarea de bilanţ a obiectului de leasing la începutul şi
sfârşitul anului;
Q – coeficientul care indică raportul între surselor proprii şi atrase la procurarea
obiectului de leasing. În cazul creditelor bancare atrase coeficientul Q=1.

Calculul comisionului locatorului

Comisionul locatorului la înţelegerea părţilor se apreciază ca cotă de la valoarea de bilanţ

al obiectului de leasing sau de la valoarea medie de bilanţ al obiectului de leasing.
Calcul comisionului se efectuează după formula:
CL = (µ х F t ) / 100 (5)
unde: µ – cota comisionului de leasing stabilită la valoarea de bilanţ al obiectului de
leasing, %.
F t – valoarea de bilanţ a obiectului de leasing ;
sau după formula (5-а):
CL = (φ x ((FO t + FO t+1 )/ 2)) / 100 (5-а)
unde: FO t şi FO t+1 – valoarea de bilanţ a obiectului de leasing la începutul şi
sfârşitul anului;
φ – cota comisionului de leasing stabilită la valoarea medie de bilanţ al
obiectului de leasing, %.

Calculul serviciilor suplimentare acordate de locator

Serviciile suplimentare acordate de locator în conformitate cu prevederile contractului de

leasing se calculează după formula:
CS = ( P1 + P2 ……. + Pn ) / T (6)
unde: CS – plata serviciilor suplimentare în anul respectiv;
R1 …. R n – cheltuielile locatorului pentru acordarea fiecărui serviciu;
Т – perioada contractului, ani.

Calculul TVA

TVA de la serviciile de leasing acordate se calculează după formula:

S tva = ( V х N tva ) / 100 (7)
unde : S tva – suma TVA ;
V – încasările din tranzacţia de leasing ;
N tva – cota TVA, %.

Calculul plăţilor de leasing cu periodicitatea stabilită

Plăţile de leasing pentru o perioadă se calculează după formula:

PL a = PL / Т (8)

25
 unde: PL a – plăţile de leasing anuale;
PL – plăţile de leasing totale;
Т – termenul contractului, ani.

Rezumat

Leasingul reprezintă o activitate de investire a unor mijloace temporar disponibile sau

împrumutate, desfăşurată pe bază de contract, conform căruia locatorul procură cu titlu de
proprietate echipamentul indicat de locatar de la un furnizor stabilit de locatar şi îl acordă
în posesiune şi folosinţă temporară locatarului contra plată.

Prima tranzacţie de leasing a fost înregistrată la începutul mileniului doi şi se referă la

închirierea unor nave maritime de la armatorii din Normanda pentru desfăşurarea
activităţilor militare.

Diversitatea raporturilor comerciale clasifică leasingul în maai multe tipuri şi grupe. După
esenţa economică se deosebeşte leasing financiar şi cel operaţional. În funcţie de forma,
organizarea şi tehnica desfăşurării operaţiilor există leasingul direct, indirect, returnabil şi
de creditare. După volumul serviciilor de deservire şi menţinere a bunurilor transmise
există «net» şi «wet» leasing.

Tranzacţiile de leasing acordă atît utilizatorilor cît şi companiilor de leasing un şir de

avantaje în comparaţie cu alte modalităţi de finanţare, inclusiv creditarea bancară.
Principalele avantaje de care beneficiază subiecţii raporturilor de leasing sunt acordarea
finanţării în volum integral pentru un termen îndelungat de rambursare, asigurarea
finanţării în funcţie de necesităţile individuale, finanţarea procurării şi livrarea
concomitentă efectivă a obiectului de leasing, beneficierea de înlesniri fiscale la plata
impozitului pe venit în cazul leasingului returnabil etc.

Prin intermediul tranzacţiilor de leasing businessul mic şi mijlociu obţine posibilitatea cu

costuri mai mici să modernizeze baza tehnică pentru extinderea afacerii. În comparaţie cu
creditul bancar leasingul se prezintă ca o modalitate mai accesibilă de investiţii, fiind că
nu necesită asigurări patrimoniale suplimentare, iar întreprinderea devine proprietarul
obiectului numai la expirarea contractului şi la achitarea deplină a costului bunului de
leasing.

Plăţile de leasing se claasifică în mai multe grupe. După forma de achitare există plăţi de
leasing financiare, compensatorii şi mixte. În dependenţă de metoda de calcul se disting
plăţi de leasing investiţionale, cu avans, minimale şi flotante.

26
2. Particularităţile pieţei mondiale ale serviciilor de leasing

2.1. Estimarea pieţei mondiale de leasing

În ultimele decenii nivelul mondial al leasingul se caracterizează printr-o dinamică
ascendentă de dezvoltare, avînd o structură flexibilă în ceea ce priveşte domeniile de
aplicare.

Figura 2-1. Volumul pieţei internaţionale a serviciilor de leasing în anii 1990-2000

5 00
4 50
4 00
3 50
mlrd. USD

3 00
2 50
2 00
1 50
1 00
50
0
19 80 1 98 5 1 99 0 19 95 20 00

Un factor important care a asigurat dezvoltarea intensivă a pieţei serviciilor de leasing în

anii 90 a fost adoptarea la 28 mai 1988 în Ottava a Convenţiei UNIDRUA cu privire la
leasingul financiar internaţional (la care a aderat pînă în prezent majoritatea ţărilor din
lume).

Paralel cu dezvoltarea leasingului financiar în volumul mondial al tranzacţiilor de leasing

în ultimii ani a crescut importanţa şi ponderea leasingului returnabil (avioane, nave
maritime ş i petroliere, containere pentru calea ferată, computere, etc.) şi a leasingului
operaţional (unităţi de transport auto, utilaj poligrafic).

În deosebi se evidenţiază creşterea în volum a tranzacţiilor de leasing operaţional în

domeniul aviatic fără acordarea unor facilităţi fiscale. Piaţa mondială a tranzacţiilor de
leasing cu avioane a crescut de la cota zero în 1982 pînă la 10% din volumul total al pieţei
de leasing.

2.2. Istoricul dezvoltării leasingului în SUA

Relaţiile de închiriere se dezvoltă în SUA pe parcursul ultimelor trei sute de ani. În
agenda personală a lui G.Washington sunt trimiteri la desfăşurarea în anii 90 a sec. XVIII
a operaţiunilor de leasing cu bunuri pentru compania de navigaţie «Potomac», în
activitatea căreia preşedintele american a avut o participaţie financiară.

27
Prin intermediul leasingului de la sfîrşitul sec. XIX au început să se soluţioneze nu numai
problemele majorării volumului de vînzări, dar şi de apărare «know-how» la
comercializarea de către compania «Bell» a aparatelor de telefonie fixă din anul 1877, şi
de compania «Hughins» a unui burghiu de 11 laturi.

La începutul sec. XX câteva companii americane specializate în livrarea utilajelor pentru

căile ferate au sesizat avantajul afacerilor de leasing cu dreptul de răscumpărare şi au
început să ofere contracte pe termene mai reduse. La expirarea contractelor, utilajele se
returnau locatorului, care îşi păstra dreptul de proprietate asupra acestora. Astfel de
tranzacţie au început să se numească leasing operaţional.

Concomitent a apărut ideea de a livra în aceeaşi procedură autoturisme. La început acest

serviciu se numea «Drive-Your-Self» ca şi prima companie în domeniu al lui Wolter
Gecobson din Chicago în 1918. La puţin timp, în anii 40 ai sec. XX agentul comercial din
Chicago Zoli Frank a propus un nou tip de leasing pentru autoturisme pe termen lung.

În timpul celui de al doilea război mondial leasingul a devenit un mijloc răspândit pentru
finanţarea livrărilor de utilaje şi echipament militare în cadrul contractelor
guvernamentale conform legii cu privire la lend-lease. Volumul livrărilor americane către
aliaţii săi pe principii de lend-lease a constituit peste 49 miliarde U SD.

M ulţi analişti au convenit că leasingul classic este o invenţie americană, transferată de

întreprinzătorii americani peste ocean în Europa la începutul anilor 40 ai sec. XX.

În 1952 Henry Shonfeld în San-Francisco a fondat o companie cu denumirea «United

States Leasing Corporation» – prima companie modernă, avînd drept activitate de bază
tranzacţii în leasing. Extinderea activităţii sale şi crearea filialelor în alte ţări (Canada –
1959, M area Britanie - 1960), a dat viaţă unei noţiuni importante în domeniu cum ar fi
«leasing internaţional». Din acel moment compania a început să se numească «United
States Leasing International».

O revoluţie adevărată în relaţiile de leasing a avut loc în SUA la începutul anilor 50.
Aceasta a început cu livrarea în leasing, în volume tot mai mari, a mijloacelor de
producere: utilaje tehnologice, autoturisme , nave maritime, avioane etc.

De menţionat, că Guvernul SUA chiar de la apariţia primelor tranzacţii de leasing

apreciat la justa valoare acest fenomen. Pe parcurs, destul de rapid a fost elaborat şi
implementat un program de stat privind stimularea leasingului. Pe parcursul ultimilor 50
de ani leasingul a fost recunoscut şi promovat strategic în domeniul politicii economice
de stat a SUA

Istoria dezvoltării leasingului a cunoscut etape de succes şi de criză. De exemplu, în anii

60 un număr mare de companii de leasing independente au început să se ocupe activ de cu
furnizarea în leasing a calculatoarelor firmei IBM . Cincizeci de companii mari de leasing
preferau tranzacţii de leasing cu calculatorul IBM -360, drept activitate principală în
business. O bună parte din utilizatori erau interesaţi în procurarea unui asemenea utilaj
deoarece la producător costul era mai mare decît la companiile de leasing independente.
Dar lansarea de către producător a unui calculator mai performant IBM -370 a cauzat
pierderea majoră a valorii comerciale al predecesorului său IBM -360 livrat în leasing. S-a
început returnarea calculatoarelor moral uzate. Neachitările plăţilor de leasing au luat
proporţii îngrijorătoare. Ca rezultat o mare parte dintre companiile de leasing au

28
falimentat. Companiile de asigurare, care au asigurat valoarea reziduală a calculatoarelor,
de asemenea au înregistrat mari pierderi financiare. Aceasta a fost prima lecţie nefastă
pentru locatori la capitolul «Leasingul tehnicii de calcul».

Un adevărat impuls în dezvoltarea masivă a acestei industrii s-a înregistrat după

adoptarea în 1970 a Legii cu privire la companiile de holding bancare (Banc Holding
Company Act). Pînă la adoptarea acestei legi băncile nu aveau dreptul să se ocupe direct
cu tranzacţii de leasing. Legea adoptată a permis instituţiilor financiare să fondeze
companii de holding, cărora li s-a autorizat concomitent şi efectuarea tranzacţiilor de
leasing. Băncile au avut o atitudine plină de responsabilitate faţă de operaţiunile de
leasing, care au bulversat practic piaţa.

Factorii decisive, care au asigurat o dinamică rapidă pentru piaţa de leasing a fost
acordarea de facilităţi fiscale, au fost - amortizarea accelerată şi facilităţile fiscale pentru
investiţii (pînă la 10% din valoarea investiţiilor era dedusă din suma impozitelor). Ca
exemplu, pentru cheltuieli la procurarea utilajului în sumă de 100 mii USD, facilitatea
fiscală de 10% constituie 10 mii USD şi se deduce din suma impozitului. Dar de dreptul
la aceste facilităţi se putea beneficia numai atunci cînd contractul de leasing corespundea
reglementărilor stabilite pentru operaţiuni de leasing de către M inisterul Finanţelor al
SUA:

• Termenul contractului de leasing să fie mai mic de 30 de ani

• Cumpărarea obiectelor de leasing să se facă la un preţ nu mai mic de cel stabilit
pe piaţă
• Graficul plăţilor de leasing să nu aibă o dinamică descrescătoare
• Leasingul să asigure locatorilor un profit normal
• Prelungirea contractelor de leasing trebuie să se facă la un preţ optim al
utilajului.

Numărul asociaţiilor de breaslă - 15, care reunesc operatorii pieţei de leasing, vorbeşte de
la sine despre nivelul dezvoltării relaţiilor de leasing în SUA

Din ziua fondării primei companii de leasing în SUA, acest domeniu de activitate a
devenit o industrie profitabilă, care a atins în anul 2001 o cifră de afaceri anuală în sumă
de 260 mlrd. USD. Ponderea SUA constituie peste 90 la sută din piaţa serviciilor de
leasing pe continentul nord american şi peste 50 la sută din volumul mondial. Prin
intermediul tranzacţiilor de leasing în SUA se finanţează mai mult de 30 la sută din
investiţiile totale în capitalul fix.

29
Figura 2-2. Profitabilitatea tranzacţiilor de leasing în SUA

25 22

20
15 15 Profitabilitatea capitalului
15 13 propriu
%
10

5 Profitabilitatea activelor
1 2 1 2

0
1998 1999 2000 2001

Conform studiului efectuat de Asociaţia americană de profil (ELA), în condiţiile

economice dificile prin care trece SUA, leasingul rămâne unul din cele mai profitabile
instrumente financiare. Astfel în 2001 raportul dintre profit pînă la impozitare şi cifra de
afaceri a constituit 19,1%, în mediu pe ramură indicele ROE (raportul profitului la
valoarea capitalului) a constituit 21,8%, iar indicele ROA (raportul profitului la valoarea
activelor) a constituit 1,9%.

Indicii principali ai dezvoltării pieţei americane de leasing în anul 2001:

• M ajoritatea tranzacţiilor de leasing s-au înregistrat în segmentul de piaţă cu

valoarea medie mai mare de 5 mln. U SD (cu o pondere de 35% de la volumul
total al pieţei în anul 2001). Tranzacţiile cu volum mediu de la 250 mii U SD
pînă la 5 mln. constituie 26%, cu volum mediu de la 25 mii USD pînă la 250 mii
USD – 12% şi cu volum mai mic de 25 mii U SD respectiv - 27%
• Suma pierderilor financiare în mediu pe ramură a constituit 0,8% de la valoarea
cifrei de afaceri
• M ai mult de 97% din datoriile la plăţile de leasing pe parcursul anului se califică
ca datorii curente (cu termeni depăşit de scadenţă mai mic de 30 zile)
• Cea mai răspândită metodă este remarketingul utilajului la expirarea termenelor
de leasing (54% la sută de tranzacţii se finalizează cu răscumpărarea utilajului de
către utilizator)
• 71% din cererile înaintate pentru procurarea în leasing au fost acceptate, dintre
care 54% au fost finanţate ori cesionate către alte surse de finanţare.

În prezent operatorii pieţei de leasing din SUA pot fi grupaţi în trei segmente de bază:
companiile independente de leasing, companiile de leas ing fondate de instituţiile
financiare şi companiile de leasing fondate de producătorii de utilaje. Ponderea
companiile independente constituie peste 36 % din volumul total al pieţei, ponderea
companiilor afiliate băncilor 38% şi ponderea companiilor afiliate producătorilor de
utilaje respectiv 26%.

30
2.3. Experienţa din domeniul leasingului în statele Europei de Vest

În ţările Europei de Vest cota operaţiunilor de leasing în anul 2001 a constituit 14% din
volumul total al investiţiilor în capital fix. În Irlanda, Franţa, Elveţia, Germania, Olanda,
M area Britanie, Italia această cotă depăşeşte media europeană, iar în Belgia, Danemarca,
Spania, Portugalia, Finlanda cota deviază de la 3 la 10%. Piaţa europeană a serviciilor de
leasing se caracterizează printr-o concentrare teritorială majoră. Astfel 80% din volumul
total al industriei de leasing revin următoarelor ţări: M area Britanie, Germania, Italia şi
Franţa.

Figura2-3. Piaţa serviciilor de leasing în statele Europei de Vest (mln. EURO)

839
Finlan da
1842
Irlan da
2436
Norv egia
Danemarca 2744
3219
Belgia
3794
Po rtugalia
4292
Austria
4421 1999
Olan da
5276
Elveţia
5691 2000
Suedia
9661
Sp ania 2001
26876
Franţa
32261
Italia
33401
M.Britanie
46300
Germania

0 1 00 00 2 00 00 30 00 0 4 00 00 50 00 0

mln . EURO

Conform statisticii Asociaţiei Europene de Leasing, în 2001 ponderea leasingului

autoturismelor în volumul total al operaţiunilor de leasing constituie 27,4%, al utilajului
industrial 20,4%, al obiectelor imobiliare 17,1%, al biroticii şi tehnicii de calcul 11,4%,
al avioanelor şi al altor tipuri de transport - 3,2%.

Prioritatea tranzacţiilor de leasing cu autoturisme în statele vest-europene se datorează

faptului că producătorii europeni conferă o mare importanţă leasingului la elaborarea
conceptelor de marketing.

Extinderea rapidă a leasingului în ţările Europei Occidentale de la începutul anilor 60 se

explică prin condiţiile benefice macroeconomice şi susţinerea considerabilă acordată de
către stat businessului privat, care s-a bazat în politica investiţională pe mecanismul
tranzacţiilor de leasing.

31
Figura2-4. Volumul tranzacţiilor de leasing după tipul obiectelor pe piaţa vest-europeană
în anii 1998-2001.

8,1 9 8 9,4
100%
19,8 25 25,7 29,9

80%
40 46,3 44,9 47,8 Altele
Imo biliare
mlrd. EURO

60%
Auto turis me
6,3 7 6,6 5,5
Avioane, vapoare ş.a.
40% 19,1 19,6 22,8 24,3 Utilaj rutier
Birotica şi tehnica de calcul
14,8 17,1 18,8 19,9
Utilaj ind ustrial
20%
33,8 35,6
30,2 32,7

0%
1998 1999 2000 2001

În unele din ţările Europei de Vest (M area Britanie, Germania, Danemarca) nu au fost
adoptate legi speciale cu privire la leasing. Aceste reglementări au fost încadrate în
limitele legislaţiei comerciale în vigoare. Pe cînd Franţa, Portugalia, Suedia au legi
speciale, care stipulează drepturile principiale ale locatorului şi ale utilizatorului de
leasing, relaţiile lor cu furnizorul bunurilor transmise în leasing.

Unele ţări din Europa de Vest, de exemplu Franţa, Belgia, Italia, sunt adepte ale
concepţiei proprietarului economic (de regulă, opţiunea este condiţia obligatorie a
leasingului). Alte ţări ca M area Britanie, Irlanda, Olanda, stabilesc relaţiile de leasing
plecând de la concepţia proprietarului juridic. În afară de aceasta, unele ţări vest-europene
ocupă o poziţie de mijloc sub aspect juridic. Astfel legislaţia lor cuprinde elemente
caracteristice ambelor concepte.

În Belgia, Italia, Franţa una din condiţiile obligatorii pentru contractul de leasing este
comercializarea bunurilor după expirarea termenului valabilităţii contractului contra unui
cost prealabil acceptat (opţiune). În acelaşi timp, în M area Britania opţiunea nu este
condiţia obligatorie pentru contractul de leasing care prevede închirierea - vînzarea
obiectului. În aceste condiţii leasingul are formă de tranzacţie financiară, folosită în
paralel cu creditarea bancară şi cu alte tipuri de împrumuturi.

Legislaţia Germaniei şi a Elveţiei prevede opţiunea care transformă leasingul în contract

de cumpărare-vînzare în rate de tip special: în cazul leasingului proprietar al bunurilor
rămâne locatorul, iar în cazul vînzării-cumpărării în rate, dreptul de proprietate trece la
utilizator odată cu încheierea contractului. Tranzacţia de leasing diferă de tranzacţia de
închiriere-vînzare, de tranzacţia de cumpărare-vînzare în rate, de tranzacţia prin garanţie

32
în general prin mărimea plăţilor, argumentate economic. Contractul de leasing, în esenţă,
se bazează nu pe criterii economice, ci pe formă care corespunde normelor juridice.

În mai multe ţări vest-europene există o mare varietate de relaţii economice. De exemplu,
legislaţia Germaniei, Franţei interpretează multe din tranzacţii drept leasing, în timp ce în
Germania asemenea tranzacţii pot fi considerate drept tranzacţii în rate. În Franţa
contractele de leasing, care prevăd la expirare opţiunea (dreptul de răscumpărare contra
costului rezidual) sunt considerate tranzacţii de creditare. Ceea ce este principial,
tranzacţiile de acest tip sunt reglementate de către stat prin alte metode. Legislaţia
franceză nu permite producătorului de bunuri să efectueze tranzacţii de leasing.

În fiecare ţară reglementarea activităţii de leasing are particularităţile sale. Acolo unde
leasingul este o funcţie specifică a băncilor (Italia, Franţa), acestea reglementează nu
numai activitatea bancară, dar ele controlează şi tranzacţiile de leasing. În M area Britanie,
în Germania băncile controlează doar tranzacţiile de leasing, care sunt efectuate de
structurile afiliate sau subordonate departamental. În Franţa întreaga activitate de leasing
este strict reglementată de către stat de rând ca şi activitatea bancară. În alte ţări gestiunea
activităţii de leasing, în comparaţie cu operaţiunile bancare, este simplificată considerabil.

Legislaţia Italiei, Franţei prevede condiţii speciale pentru mecanismul de leasing.

Contractele de leasing trebuie înregistrate în instituţiile judiciare în scopul informării unor
persoane, specificate de legislaţia cu privire la proprietatea bunurilor, date în leasing.

În M area Britanie, Germania, Danemarca, Olanda activitatea de leasing, de regulă, nu se

reglementează şi nu se limitează.

Experienţa europeană demonstrează, că existenţa unei legislaţii specifice nu este un factor

determinant pentru dezvoltarea leasingului. Primordiali sunt factorii macroeconomici din
economia ţării, suportul din partea statului pentru activitatea de investiţii şi de leasing.
Cele mai favorabile condiţii pentru piaţa serviciilor de leasing sunt create în M area
Britanie, Germania, Irlanda, Norvegia şi în alte ţări europene. De exemplu, în Irlanda,
pentru stimularea leasingului statul acordă companiilor de leasing subvenţii, dă
posibilitate de a folosi regimul accelerat de amortizare ş.a. Toate aceste au avut un impact
benefic asupra pieţei de leasing. Astfel Irlanda a devenit centrul mondial al leasingului de
avioane. În Irlanda activează de asemenea Centrul Internaţional de Servicii Financiare ş.a.

Există ţări în care dezvoltarea leasingului este supusă unor restricţii. De exemplu, în
Grecia este interzis leasingul imobiliar, al mijloacelor pentru transportul de mărfuri şi al
autobuzelor. Ca o frână acţionează şi normele de amortizare reglementate de stat.

2.4. Dezvoltarea leasingului în ţările Europei Centrale şi de Est

La începutul anilor 90, în perioada trecerii la economia de piaţă, Ungaria, Cehia, Polonia,
România, Slovacia şi alte ţări ale Europei Centrale şi de Est, precum şi statele CSI au
descoperit posibilităţile businessului de leasing.

Dezvoltarea leasingului în aceste ţări în ultimii ani se caracterizează printr-o creştere

stabilă, care depăşeşte acest indice în alte sectoare ale economiei naţionale.

33
Figura2-5. Dezvoltarea pieţei serviciilor de leasing în ţările Europei de Est şi Centrale
în anii 1999-2001

1921
Ungaria
208 1
Polonia
960
Romania
573
Slovenia
828 2001
Slovacia
2000
439
Estonia
1999
2990
Cehia

100 600 1 100 1600 2100 2600 31 00

mln. EURO

În Cehia, România, Slovacia, Estonia, tranzacţiile de leasing sunt reglementate de acte

normative. În Ungaria şi Polonia acestea sunt reglementate de codul civil.

În aceste ţări este diversă şi structura companiilor de leasing. După forma de constituire:
în Ungaria 19 din 33 de companii sunt constituite de bănci, în Estonia, corespunzător 4
din 5, în Polonia corespunzător 24 din 34. În alte ţări predomină companiile de leasing
neafiliate. De exemplu, în Cehia 61 din 93 de companii sunt independente, în Slovacia 19
din 31, în Slovenia 19 din 32.

Piaţa leasingului în aceste ţări se caracterizează prin participarea masivă a capitalului

străin în derularea tranzacţiilor de leasing internaţional prin intermediul filialelor celor
mai mari companii de leasing sau al companiilor mixte în calitate de operatori ai acestor
pieţe. De exemplu în Estonia, ponderea lor constituie 100%, în Ungaria 88% şi în
Polonia mai mult de 76%.

2.5. Apariţia şi dezvoltarea leasingului în statele CSI

În ţările CSI serviciile de leasing au apărut în anii 90 în condiţiile perioadei de tranziţie la
economia de piaţă.

Avînd în vedere noutatea fenomenului pentru statele CSI, IFC (International Finance
Corporation), membră al World Bank, iniţiază în anii 1997-2001 implementarea unor
proiecte de dezvoltare a leasingului în Federaţia Rusă şi Ucraina. În 2001 a fost iniţiat un
proiect de dezvoltare a leasingului în ţările Asiei M ijlocii: Kîrgîztan, Tadjikistan,
Turkmenistan, Uzbekistan. Scopul principal al acestor proiecte este contribuţia pentru
utilizarea leasingului ca mecanism financiar pentru amplificarea businessului privat în
ţările CSI şi crearea unui climat mai atractiv pentru investiţiile externe şi interne în piaţa
leasingului.

34
În Federaţia Rusă, după estimările IFC la finele anului 2002 volumul pieţei de leasing va
atinge cifra de 2,3 mlrd. U SD, cu 35% mai mult decît în anul 2001. Ponderea
tranzacţiilor de leasing în volumul total al investiţiilor în capitalul fix va constitui nu mai
mult de 3%. Deşi acest indice este destul de modest, se poate aprecia în general o
dinamică pozitivă. Dacă în 1999 ponderea leasingului constituia în totalul investiţiilor
1,5%, în prezent ea s-a mărit, practic, de 2 ori.

Pînă în februarie 2002, licenţă de activitate în domeniul leasingului au avut 2224 de

companii dintre care 2083 rezidenţi şi 141 nerezidenţi, cu toate acestea doar ¼ din toţi
deţinătorii de licenţă au desfăşurat activităţi de leasing, având încheiate mai multe
contracte de leasing. După februarie 2002 a fost sistată obligativitatea licenţierii activităţii
de leasing în Rusia.

Dinamica pozitivă a dezvoltării pieţei serviciilor de leasing în Rusia este condiţionată în

primul rând de îmbunătăţirea condiţiilor de creditare a operaţiunilor de leasing de către
sectorul bancar. Ponderea creditelor de durată mijlocie şi lungă în volumul total de
credite, acordate de cele mai importante bănci comerciale ruse a atins cota de 28,3%.
Acesta a fost cel mai înalt indice în ultimii 10 ani. Plus la aceasta, unele bănci au început
să ofere companiilor de leasing credite de lungă durată pentru 4-5 ani nu numai în valuta
forte, dar şi în ruble.

În afară de susţinerea financiară din partea sectorului bancar la dezvoltarea leasingului au

contribuit schimbările pozitive şi modificările legislative adoptate în 2001. Prin
amendamentele la Legea cu privire la leasing şi la Codul fiscal, părţile contractului de
leasing au obţinut următoarele priorităţi fiscale în comparaţie cu procurarea fondurilor
fixe şi folosirea resurselor creditare:

• Posibilitatea luării obiectului de leasing la balanţa locatorului ori a utilizatorului

conform deciziei proprii
• Includerea de către utilizator a plăţilor de leasing în mărime totală (dacă
bunurile sunt la evidenţa locatorului) ori a sumei de amortizare (dacă bunurile
sunt la evidenţa utilizatorului) în cheltuielile de producere sau prestărilor de
servicii
• Posibilitatea utilizării mecanismului de amortizare accelerată cu un coeficient
de accelerare de cel mult de 3 faţă de amortizarea normală
• Posibilitatea atît a locatorului (în componenţa plăţilor de leasing) cît şi a
utilizatorului de a deduce din venit cheltuielile legate de achitarea dobînzilor
bancare (la locator cheltuielile la dobîndă se deduc din venit în mărime nu mai
mare decît dobînda Băncii Centrale a Rusiei mărită cu 3 puncte pentru creditele
în ruble şi dobînda LIBOR mărită cu 3 puncte (dar nu mai mare de 15%) la
creditele valutare atrase de locator pentru procurarea obiectelor de leasing.

Structura pieţei de leasing a Rusiei se caracterizează prin ponderea utilajului de producere

la cota de 32,8% din volumul total, iar ponderea tehnicii destinate agriculturii şi
telecomunicaţiilor constituie respectiv 21,9% şi 18,9%.

35
Figura2-6. Structura pieţei de leasing a Rusiei în anul 2001

Utilaj industrial

1,1 Utilaj pentru construcţii

11,5
5,2 32,8 Utilaj pentru telecomunicaţii

Tehnică de birou
21,9
Tehnică agricolă
5,7
2,9 18,9 Tehnica medicală

Unităţi de transport auto

Alt utilaj

Peste 35% din locatorii din Rusia sunt companii mici, ai căror clienţi sunt întreprinderile
mici şi mijlocii. În acelaşi timp 20 de companii lideri care au încheiat contracte în sumă
de 10 mln. U SD şi mai mare reprezintă cota de 54% din piaţa serviciilor de leasing din
Rusia. Iar primele 3 companii – lideri au încheiat contracte în sumă de 346 mln. U SD.

În Ucraina legea despre leasing a fost adoptată în 1997, iar partea leasingului în volumul
total de investiţii în capitalul fix nu depăşeşte 1.5–2%. Tranzacţiile de leasing financiar în
Ucraina se deosebesc prin următoarele particularităţi:
• Procurarea obligatorie de către locator a obiectului de leasing în proprietate
pentru livrarea lui ulterioară în leasing
• Coinciderea termenului contractului de leasing cu termenul de amortizare al
obiectului
• Transmiterea obiectului de leasing în proprietatea utilizatorului la expirarea
termenului contractului de leasing
• Luarea la evidenţă contabilă la utilizator a obiectului de leasing.

În general volumul operaţiunilor de leasing în Ucraina este modest. Aceasta se explică

printr-un şir de cauze, principala fiind lipsa actelor normative adecvate şi benefice
activităţii de leasing. În conformitate cu Codul fiscal al Ucrainei toate plăţile de leasing,
inclusiv achitarea totală a costului obiectului de leasing se consideră venit total al
locatorului şi este supus impozitului pe venit.

Băncile-rezidente din Ucraina au dreptul de a efectua operaţiuni de leasing numai din

sursele proprii şi pentru realizarea lor este necesară autorizarea din partea Băncii
Naţionale a Ucrainei. În legătură cu aceasta, companiile de leasing independente şi
întreprinderile producătoare de maşini şi utilaj indigene întâmpină mari greutăţi în
atragerea de surse sigure de finanţare.

În prezent este în proces de examinare proiectul legii despre leasing care are menirea să
îmbunătăţească climatul macroeconomic. Pentru operaţiunile de leasing sunt prevăzute un
şir de facilităţi fiscale şi vamale:
• Scutirea locatorilor de plata TVA pentru serviciile de leasing

36
 • Întroducerea unei cote preferenţiale de impozitare a venitului cu 10 puncte mai
mici decît cota de bază a impozitului pe venit pentru locatori şi creditori ce
finanţează operaţiunile de leasing
• Simplificarea procedurii de plată a taxelor vamale şi a TVA la impozitarea
obiectelor de leasing. Taxele şi impozitele corespunzătoare se vor plăti la
momentul transmiterii utilizatorului a dreptului de proprietate asupra obiectului
de leasing, reieşind din valoarea reziduale.

Serviciile de leasing în Ucraina sunt propuse atît rezidenţilor cît şi nerezidenţilor în a

căror calitate participă băncile, companiile de leasing şi întreprinderile producătoare de
maşini şi utilaje. Cele mai răspândite, în Ucraina au devenit tranzacţiile de leasing
internaţional şi, în primul rînd, leasingul autovehiculelor, navelor maritime şi aeriene,
tehnici de calcul.

În Kazahstan legea cu privire la leasing a fost adoptată în anul 2000 care determină
leasingul financiar ca o modalitate de activitate investiţională. În Kazahstan activitatea de
leasing nu se licenţiază, cu excepţia cazului cînd locatorul este o bancă.

Spre deosebire de multe alte ţări din CSI în Kazahstan este prevăzută prin lege
transmiterea în leasing a loturilor de pământ care a contribuit la dezvoltarea leasingului
imobiliar. Pentru majorarea eficienţei economice a leasingului în comparaţie cu alte
forme de procurări de bunuri în Codul fiscal al Kazahstanului sunt prevăzute
următoarele facilităţi.

• Scutirea companiile de leasing de plata impozitului pe venit obţinut din

tranzacţiile de leasing cu termenul contractului mai mare de 3 ani
• Scutirea locatarilor de plata TVA pentru serviciile de leasing
• Suma de bază a creditului şi dobînda primită de locator la procurarea bunurilor în
leasing se referă la cheltuielile activităţii locatorului şi se deduc din venitul
locatorului pînă la impozitare
• Deducerea din venitul companiilor de leasing a cheltuielilor totale legate de
atragerea şi rambursarea creditelor bancare. Se deduc cheltuielile locatorului la
plata dobânzii bancare în limitele ratei de refinanţare a Băncii Naţionale a
Kazahstanului mărită cu 50 % pentru creditele acordate în valuta naţională şi în
limitele dobînzii LIBOR mărită cu 100% pentru creditele acordate în valută liber
convertibilă
• Aplicarea normei de amortizare cu un coeficient de multiplicare de pînă la 3,
indiferent de metoda de amortizare – liniară sau ne liniară.

M ajoritatea companiilor de leasing în Kazahstan sunt create de bănci care dispun de

mijloace pentru finanţarea proiectelor şi clientela de bază a acestor companii sunt clienţii
corporativi ai băncilor Furnizorii utilajului sunt întreprinderile din Kazahstan şi cele
străine, inclusiv din Rusia. Utilizatorii de bază ai serviciilor de leasing în Kazahstan sunt
termoenergetica, metalurgia, transportul, comerţul, agricultura.

În ţările Asiei Mijlocii leasingul ca mecanism de finanţare a businessului se află la etapa

iniţială de dezvoltare. Actualmente numai Uzbekistanul are o legislaţie în domeniu şi
câteva companii de leasing care funcţionează pe piaţă. Însă, piaţa leasingului în
Uzbekistan nu se dezvoltă intens din cauza imperfecţiunii reglementării valutare, care
îngreunează convertirea monedei naţionale în valută liber convertibilă. Din cauza lipsei
stimulentelor efective în legislaţia vamală şi fiscală a ţării, multe companii care activează

37
în domeniul leasingului aproape că au fost nevoite să renunţe la această activitate sau au
pierdut credibilitatea partenerilor străini.

În Turkmenistan, Kîrgizstan şi Tadjikistan legislaţia despre leasing se află în proces de

elaborare ăi adoptare, iar piaţa de leasing este în stare iniţială de dezvoltare. Câteva
afaceri de leasing au fost încheiate în Turkmenistan, însă ca şi în Uzbekistan, deficienţele
reglementării valutare constituie o piedică serioasă în dezvoltarea industriei de leasing.
Cu toate acestea conform aprecierii IFC în Asia M ijlocie are o piaţă a serviciilor de
leasing cu un potenţial mare de dezvoltare pentru businessul mic, în special în sectorul
agrar.

Rezumat

Leasingul ca factor economic modern a început să se dezvolte începînd cu anii 50 ai

secolului trecut. În prezent, volumul mondial al pieţei de leasing depăşeşte 50 mlrd. USD
şi în diferite ţări leasingul asigură aproape o treime din investiţiile în capitalul fix.

Dezvoltarea leasingului în SUA şi în ţările Europei Occidentale demonstrează că piaţa

serviciilor de leasing consolidează sectorul real al economiei, creează condiţii favorabile
pentru dezvoltarea accelerată a ramurilor strategice. În prezent piaţa de leasing din SUA
se constituie din trei segmente de bază: companiile independente de leasing, companiile
de leasing fondate de instituţiile financiare şi companiile de leasing fondate de
producătorii de utilaje.

Facilităţile fiscale orientate spre dezvoltarea leasingului reprezintă un stimul puternic

pentru dezvoltarea industriei leasingului. Reglementarea relaţiilor de leasing în unele ţări
europene se efectuează prin intermediul unei legi speciale. În alte ţări baza legislativă a
leasingului este determinată de Codul civil şi de legi ce reglementează activitatea de
antreprenoriat. În plan instituţional companiile de leasing în fiecare ţară europeană se
reunesc în asociaţii naţionale de leasing, iar la nivel continental în Asociaţia Europeană de
leasing fondată în anul 1973.

Liberalizarea economiei ţărilor Europei Centrale şi de Est şi dorinţa lor de a deveni parte
componentă a circuitului economic mondial au asigurat un ritm înalt de dezvoltare a
pieţei de leasing şi un flux constant de capital străin în acest sector. După mărimea pieţei
naţionale de leasing lideri sunt: Cehia, Polonia, Ungaria. Această activitate se dezvoltă cu
succes şi în România, Slovenia, Slovacia etc.

Din statele CSI piaţa serviciilor de leasing este mai puternică în Rusia, unde statul acordă
o asistenţă şi sprijin bugetar dezvoltării acestui sector. Peste o treime din locatorii din
Rusia sunt companii mici, ai căror clienţi sunt întreprinderile mici şi mijlocii. În acelaşi
timp mai mult de jumătate din piaţa serviciilor de leasing este deţinută de 20 de companii
mari.

38
3. Cadrul legal al operaţiunilor de leasing în Republica
Moldova

3.1. Caracterizarea generală a cadrului juridic existent

Republica M oldova este unul din primele state membre ale CSI care a legiferat leasingul
printr-un act normativ-legislativ distinct. Aşa ţări ca Franţa, Canada, Australia, Rusia au
adoptat legi separate care reglementează operaţiunile de leas ing.

Baza cadrului legal care reglementează operaţiunile de leasing îl constituie Legea cu

privire le leasing Nr. 731-XIII din 15.02.96. Adoptarea legii nominalizate a fost
condiţionată de necesitatea elaborării şi implementării unui mecanism eficient de
reglementare statală a activităţii de leasing în M oldova pe perioada tranziţiei la economia
de piaţă. În comparaţie cu cadrul legislativ din alte ţări, legea este mai restrânsă,
cuprinzând 21 de articole, care reflectă: noţiunile de bază şi domeniile de aplicare ale
leasingului; aspectele juridice şi economice ale operaţiunilor de leasing financiar;
obiectul de leasing; formele şi tipurile de leasing; baza juridică a operaţiunilor de leasing;
drepturile, obligaţiunile şi răspunderea locatorului şi locatarului; clauzele contractului de
leasing; apreciază modalitatea de transmitere a riscului accidental asupra obiectului de
leasing şi dreptul de restituire necondiţionată a obiectelor de leasing, alte aspecte. Legea
nu specifică aspectele ce ţin de impozitarea, reglementarea valutară şi vamală, care se
reglementează de alte acte normative.

Conform articolul 3 din legea nominalizată leasingul în esenţa sa reprezintă o activitate

antreprenorială de investire a unor mijloace temporar disponibile sau împrumutate, ce se
desfăşoară pe baza de contract, conform căruia locatorul (creditorul finanţator) procura
cu titlu de proprietate echipamentul indicat de locatar de la vînzatorul (furnizorul)
stabilit de acesta si îl acordă contra plata locatarului în posesiune şi folosinţă temporară
în scopuri de întreprinzător.

Conform legii, în calitate de subiecţi ai raporturilor de leasing pot fi atît persoanele fizice
sau juridice autohtone, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică,
cît şi persoanele fizice sau juridice străine (rezidente sau nerezidente ale Republicii
M oldova).

Obiecte ale leasingului pot fi mijloacele de transport, maşinile, complexele tehnologice si

echipamentul care, potrivit clasificaţiei in vigoare, se raporta la fondurile fixe, cu excepţia
celor interzise sau limitate pentru libera circulaţie pe piaţă in conformitate cu legislaţia în
vigoare.

Operaţiunile de leasing se pot derula în toate domeniile economiei, cu excepţia celor

interzise de legislaţia în vioare şi cuprind toate tipurile de activitate antreprenorială.

Raporturile juridice aferente leasingului se reglementează şi de alte acte normative, ca:

• Codul civil
• Codul fiscal
• Legea cu privire la arendă nr. 861-XII din 14.10.1992

39
 • Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992

Codul Civil al Republicii Moldova include în sine un şir de prevederi care

reglementează relaţiile de leasing. Avem în vedere Titlul III, capitolul 26 – închirierea de
bunuri, etc. Noul Cod civil (în vigoare de la 1 ianuarie 2003) prevede în Titlul III,
capitolul 21, articolele 902-920, dispoziţii ce au tangenţă la operaţiunile de leasing.

Codul fiscal al Republicii Moldova stabileşte principiile generale ale impozitării şi

reglementează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale. Evident că aceste
dispoziţii au o influenţă directă asupra relaţiilor de leasing, care, ca şi orice altă activitate
de antreprenoriat, sunt supuse controlului din partea mecanismului respectiv al statului.

Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi reglementează activitatea de

producere, de executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi
de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul
propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă
de venituri, această reglementare fiind aplicabilă integral şi relaţiilor de leas ing.

3.2. Oportunităţi şi impedimente legale în dezvoltarea

leasingului
Analiza legislaţiei Republicii M oldova cu privire la leasing relevă existenţa atît a unor
oportunităţi cît şi a unor impedimente care contribuie sau împiedică dezvoltarea
leasingului ca formă de activitate investiţională.

Tabelul 3-1. Oportunităţi şi impedimente legale

Oportunităţi
• Existenţa unei legi organice privind
leasingul
• Acordarea unor facilităţi de natură fiscală
şi a altor stimulente pentru întreprinderile
mici şi mijlocii în cazul achiziţionării
unor utilaje şi tehnologii moderne şi de
import
• Existenţa unor acte normative care
protejează interesele patrimoniale ale
părţilor şi care preîntâmpină posibilele
fraude ale părţilor prin utilizarea
operaţiunilor de leasing
Impedimente
• Neconcordanţa între unele acte
normative în vigoare
• Insuficienta (inexacta) aplicare a legilor
• Instabilitatea legislativă
• Complicaţii în cazul perceperii forţate
(executare silită) scadente de leasing
• Neaderarea la Convenţia de la Ottava,
care generează anumite rezerve din
partea companiilor străine de a încheia
operaţiuni de leasing internaţional

Din punct de vedere juridic relaţiile de leasing sunt reglementate de câteva acte
normative. Dar diferitele regimuri juridice, determinate de aceste acte normative, conduc
la o interpretare neunitară a operaţiunilor de leasing. Astfel, legislaţia nu determină clar
deosebirea între noţiunile de leasing financiar şi cel operaţional, ceea ce conduce la
diverse interpretări ale acestora. Este necesar a concretiza şi denumirea însăşi a legii,
deoarece ea trebuie să reflecte raporturile de natură financiară între părţi şi, în consecinţă,

40
natura raporturilor lor juridice, de aceea ar fi fost corect ca în titlul legii să se specifice
«cu privire la leasingul financiar».

Ar fi oportun a se prezenta noţiunea de leasing ca formă de activitate investiţională

privind achiziţionarea bunurilor şi transmiterea lor în temeiul contractului de leasing
financiar persoanelor fizice şi juridice contra plată, pe un termen limitat şi în anumite
condiţii stipulate în contract, cu drept de răscumpărare a bunului de către utilizator.

Principalele divergenţe între locator şi utilizator apar în cazul neefectuării plăţilor

contractuale. În asemenea situaţii locatorului trebuie să i se asigure prin lege dreptul de a
prelua (ridica) bunul de la partea care se face vinovată.

Legislaţia din M oldova prevede două modalităţi de asemenea preluare:

• Restituirea voluntară de către utilizator a obiectului leasingului în temeiul
prevederilor contractuale
• Executarea silită conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

Practica judiciară privind executarea silită a obligaţiilor debitorilor dovedeşte că se

apelează la sechestrarea şi vânzarea bunurilor debitorului. În asemenea situaţii este
important pentru locator să preia (ridice) obiectul leasingului şi, de asemenea, să solicite
despăgubiri pentru prejudiciul creat, reprezentând profitul nerealizat şi prejudiciul moral
exprimat în bani. Deoarece reglementarea actuală este deficitară, o asemenea preluare
poate dura destul de mult, ceea ce conduce la folosirea abuzivă a obiectului leasingului şi
pierderi financiare importante din partea locatorului.

Este necesară clarificarea în legislaţie şi a situaţiei în care bunurile utilizatorului sunt

sechestrate la cererea organelor de stat ca urmare a executării silite a creanţelor bugetare
sau la cererea altor creditori în contul datoriilor utilizatorului. Adeseori, organele fiscale
alături de bunurile proprii ale utilizatorului sechestrează şi bunurile deţinute în leasing.

Legea cu privire la leasing prevede în art.5 posibilitatea pentru nerezidenţi de a fi subiecţi

ai operaţiunilor de leasing, dar această dispoziţie este una de trimitere, deoarece în
conformitate cu Legea privind înregistrarea de stat a întreprinderilor, companiile străine
pentru a putea activa pe piaţa leasingului din Republica M oldova trebuie să se înregistreze
ca subiecţi de antreprenoriat sub formă de întreprinderi mixte cu capital străin. Pe de altă
parte, potrivit Legii privind licenţierea unor activităţi pentru desfăşurarea operaţiunilor de
leasing nu este necesară obţinerea licenţei.

Regulamentul în vigoare privind reglementarea valutară pe teritoriul M oldovei

delimitează cazurile de transfer peste hotare al mijloacelor valutare de către locatorii
nerezidenţi, determinând dreptul nerezidentului de a transfera mijloacele valutare peste
hotare în următoarele cazuri:
• Nerezidentul este o instituţie bancară
• M ijloacele respective au fost înregistrate în cont la prezentarea declaraţiei
vamale privind introducerea în M oldova a valutei sau au fost transferate în
contul acestuia de către alt nerezident.

41
Aceste dispoziţii limitează posibilităţile companiilor străine de leasing în efectuarea
operaţiilor de leasing. În acest context este necesară delimitarea în lege a raporturilor de
leasing, în cazul în care nerezidenţii sunt companii de leasing sau furnizori de bunuri ce
formează obiectul leasingului.

În perspectiva aderării Republicii M oldova la Convenţia de la Ottawa cu privire la

leasingul financiar internaţional şi creării premiselor pentru dezvoltarea leasingului
internaţional sunt aplicabile trei variante:
• Lex voluntatis se aplică dacă părţile au convenit la încheierea tranzacţiei sau
ulterior încheierii acesteia. În acest sens nu există nici o restricţie. Legea
convenită de părţi poate fi legea ţării locatorului, legea ţării utilizatorului sau
legea oricărui alt stat
• Convenţia de la Ottava cu privire la leasingul financiar internaţional se aplică în
cazul în care locatorul şi utilizatorul nu au stabilit legea aplicabilă iar una din
părţi se află într-un stat membru al convenţiei sau contractul de leasing ori
livrarea obiectului leasingului sunt reglementate de dreptul unui sat membru al
convenţiei
• Dreptul statului locatorului se aplică în cazurile în care tranzacţia nu face
obiectul reglementării Convenţiei de la Ottava şi părţile nu au convenit asupra
legii aplicabile.

Una din sarcinile actuale o constituie armonizarea Legii cu privire la leasing cu

dispoziţiile Codului civil, Codului fiscal şi Codului vamal ale Republicii M oldova. Toate
modificările şi completările legislative privind activitatea de leasing trebuie efectuate în
strictă concordanţă cu prevederile Convenţiei de la Ottava cu privire la leasingul financiar
internaţional.

3.3. Structura contractului de leasing

Contractul de leasing este actul juridic ce reglementează raporturile de leasing, obiectul
şi subiecţii leasingului, şi reprezintă acordul de voinţă al părţilor, prin care locatorul
(proprietarul obiectului de leasing) transmite locatarului (utilizatorului) în posesiune şi
folosinţă temporară obiectul de leasing, comandat la alegerea acestuia din urmă.

De regulă, contractul de leasing conţine un şir de clauze care se întâlnesc în majoritatea

contractelor. În Legea cu privire la leasing sunt indicate clauzele obligatorii:
• Părţile contractante
• Destinaţia şi denumirea echipamentului, caracteristica lui, termenul furnizării
(transmiterii) şi locul de aflare la locatar
• Partea căreia i se acordă dreptul de a alege echipamentul şi vînzătorul
(furnizorul) lui
• Drepturile şi obligaţiile părţilor privind transportarea, recepţia, păstrarea,
montarea şi exploatarea echipamentului
• Partea care va suporta riscul distrugerii, pierderii sau deteriorării
accidentale a echipamentului

42
 • Durata contractului care corespunde cu termenul de amortizare a
echipamentului sau este aproximativă acestui termen
• Cuantumul chiriei pentru întreaga perioada a leasingului, care include costul
integral (sau aproximativ) al echipamentului la preturile valabile la data
încheierii tranzacţiei, ordinea, modul, forma şi termenul plaţii ei, sancţiunile
pentru neefectuarea sau efectuarea tardiva a acestei plăţi
• Posibilitatea de cesiune către terţ a drepturilor de folosinţă a echipamentului
• M odul si condiţiile de asigurare a echipamentului
• M odul de folosire a echipamentului la expirarea contractului
• Răspunderea parţilor pentru neexecutarea sau executarea neadecvată a
contractului, modul de soluţionare a litigiilor
• Condiţiile de modificare sau de reziliere a contractului
• Sediul, datele referitoare la băncile părţilor şi semnaturile parţilor
• Alte clauze convenite de parţi, ce nu contravin legislaţiei.

Răspunderea părţilor în contractul de leasing, se prezintă sub forma unor măsuri de

sancţionare, obligaţiei de a repara prejudiciile cauzate şi modului de aplicare a acestor
sancţiuni faţă de participanţii la tranzacţie în vederea satisfacerii intereselor lor legale şi
patrimoniale.

În conformitate cu legislaţia în vigoare contractul de leasing poate fi reziliat prin acordul

părţilor, iar in caz de litigiu prin hotărârile instanţelor de judecată competente.

La iniţiativa locatorului contractul de leasing poate fi reziliat, iar obiectul de leasing se

returnează din contul locatarului în următoarele cazuri:
• Locatarul nu respecta clauzele contractului
• Locatarul decide să se lichideze ori instanţa de judecată a intentat împotriva lui
o procedura falimentară.

La iniţiativa locatarului contractul de leasing poate fi reziliat, iar obiectul de leasing

returnat din contul locatorului în următoarele cazuri:
• Obiectul de leasing nu a fost furnizat in termenul stipulat în contract
• Obiectul de leasing nu corespunde calităţii, ansamblului de piese şi accesorii
sau altor condiţii de furnizare (transmitere) ori clauzelor din contract.

În afară de cele enumerate locatorul are dreptul de a cere de la locatar returnarea

necondiţionată a obiectul de leasing în următoarele cazuri:

• Folosirea obiectului de leasing de către locatar are loc în condiţii neadecvate

celor stipulate în contractul de leasing
• Locatarul limitează accesul locatorului la obiectul de leasing
• Locatarul nu achite plăţile de leasing în două termene consecutive de plată în
conformitate cu prevederile contractului de leasing.

Locatarul nu este în drept să depună în gaj obiectul de leasing, să cesioneze obligaţiunile

sale din contractul de leasing terţilor părţi fără acordul locatorului.

43
Conform legislaţiei, suma totala a chiriei se constituie din:
• Suma care recuperează integral (sau aproximativ) valoarea echipamentului la
momentul achiziţionării lui
• Suma plătită de locator pentru rambursarea creditelor bancare cu o rată a dobînzii
fixe sau fluctuante folosite la achiziţionarea echipamentului
• Comisionul locatorului
• Suma plătită pentru asigurarea echipamentului, cu condiţia că asigurarea a fost
făcută de către locator
• Alte cheltuieli suportate de locator, prevăzute de contractul de leasing

Rezumat

În comparaţie cu alte state, unde leasingul are o dezvoltare continuă şi permanentă, în

Republica M oldova, cu toate că există «de jure» legea cu privire la leasing şi oportunităţi
reale, piaţa serviciilor de leasing nu are dinamica de dezvoltare preconizată.

Contractul de leasing constituie documentul de bază ce necesită includerea tuturor

clauzelor care reglementează toate aspectele raporturilor dintre părţi. În dependenţă de
modul în care va fi definitivat conţinutul contractului, riscul apariţiei divergenţilor sau
neexecutării lui va fi diminuat. Indiferent de sfera de aplicare, contractul de leasing
conţine clauze standarde, care reflectă interesele părţilor implicate şi protejază drepturile
proprietarului obiectului de leasing.

Principalele impedimente juridice în dezvoltarea leasingului în Republica M oldova sunt

neconcordanţa între actele normative în vigoare, instabilitatea legislativă şi insuficienţa
aplicării legilor, neaderarea la Convenţia de la Ottava, care generează anumite rezerve din partea
companiilor străine de a încheia operaţiuni de leasing internaţional.

44
4. Piaţa serviciilor de leasing şi problemele de
funcţionare în Republica Moldova

4.1. Leasingul şi acumularea capitalului fix

Dinamica extinderii serviciilor de leasing se află într-o corelare directă cu starea
fondurilor fixe. Potrivit datelor Centrului de reforme şi cercetări strategice, în anii 90 în
M oldova în legătură cu scăderea activităţii investiţionale fondurile fixe sau uzat fizic şi
moral, iar la o serie de întreprinderi acestea au fost completamente excluse din ciclu de
producţie. În anul 2002 comparativ cu anul 1990 volumul investiţiilor s-a redus de peste
10 ori.

Structura investiţiilor în fondurile din 2001 denotă micşorarea ponderii sectorului public
cu 66% faţă de în anul 1990 şi cu 18% faţă de anul 2000. Cea mai mare parte a
investiţiilor este generată în prezent de sectorul privat, inclusiv de întreprinderile cu
proprietate mixtă şi cu participarea capitalului străin. Investiţiile străine directe pe
parcursul anilor au constituit anual suma medie de 40-80 ml. U SD. Doar în anii 2000-
2001 acestea s-au majorat pînă la 143 şi 149 mln. U SD.

Reînnoirea fondurilor fixe are loc în precădere la întreprinderile orientate spre export
(industria de vinuri şi băuturilor, industria alimentară, industria uşoară), iar în ultimii ani
şi în infrastructură (energetică, transport, telecomunicaţii).

Diagrama 4-1 Acumularea capitalului fix în Produsul intern brut al Republicii M oldova
în anii 1995-2001

3000 25
22,1
19,7 19,9 20
18,4
2000 Acumularea
16 15,4 totală a
15
% în PIB
mln. lei

13,5 capitalului fix

10
1000 Cota acumulării
capitalului fix
5 în PIB, %

0 0
1995 1996 1997 1998 1999 200 0 2001

În cazul în care pînă în anul 2005 procesul investiţional nu se va activiza (fluxul de

capital străin, atragerea acumulărilor din sectorul particular şi de la populaţie, dezvoltarea
leasingului, reorientarea creditului bancar spre sectorul real) structura industriei va căpăta
tot mai mult o înfăţişare de «economie periferică», iar într-un şir de ramuri (electricitate,
transport) va creşte probabilitatea unor catastrofe tehnogene. Într-un cuvânt M oldova îşi
va confirma statutul de ţară agrară (şi săracă) cu o bază internă pentru inovaţii extrem de
limitată (ştiinţă, tehnică, cadre) şi cu o competitivitate redusă a mărfurilor.

45
Sursele financiare pentru înfăptuirea proiectelor investiţionale în M oldova sunt
mijloacele propriii ale întreprinderilor (profitul nedistribuit şi capitalul investit în acţiuni),
mijloacele de împrumut (de preferinţă sub formă de resurse creditare) şi investiţiile
străine. Or, în prezent realităţile din sectorul bancar sunt de aşa natură încît interesele
băncilor şi necesităţile sectorului real întră în mod firesc într-o anumită contradicţie, ce
rezidă în riscul înalt pe care îl prezintă pentru creditor creditarea pe termen lung şi în
costul prohibitiv al capitalului de împrumut pentru debitori, ceea ce duce la restrângerea
pieţei creditărilor pe termen lung.

Apariţia schemelor de leasing, care prezintă adesea o modalitate de intermediere şi

asigurare a unei tranzacţii creditare este o etapă firească a dezvoltării împrumutului
investiţional pe termen lung. În prezent, în condiţiile caracterului limitat al creditării pe
termen lung în M oldova leasingul poate fi considerat ca fiind o alternativă a asigurării cu
resurse financiare a procesului investiţional.

Nivelul dezvoltării pieţei de leasing se determină pe baza ponderii relative ce îi revine

tranzacţiilor de leasing în volumul total al investiţiilor (a acumulărilor totale) şi în
Produsul intern brut (PIB).

Analiza datelor din ultimii ani arată că în M oldova ponderea a acumulării totale în PIB se
află într-o scădere neîncetată după criza financiară regională din 1998, astfel cota
acumulării a scăzut de la 22,1% în 1998 pînă la 13.5% în anul 2001. Ponderea ce îi revine
leasingului în volumul total al investiţii în capitalul fix din M oldova pentru anii 1996 –
2001 nu a atins nici valoarea de 0,5%. Conform statisticii anului 2001, cota leasingului a
atins doar 0,2% în comparaţie cu acelaşi indice de 18-25% în ţările Europei Centrale şi de
Est sau de 2-4% în Rusia şi Ucraina.

O asemenea discrepanţă considerabilă dovedeşte nu doar o stagnare a pieţei de leasing

din M oldova în comparaţie cu alte ţări, ci şi un potenţial de creştere al acestei pieţe pentru
anii următori.

4.2. Leasingul şi sfera bancară

Potrivit datelor publicate de Banca Naţională a M oldovei, evoluţia volumului de credite
oferite în lei diferitelor sectoare ale economiei înregistrează o dinamică pozitivă pentru
anii 1996-1997, după aceea urmând o scădere bruscă în anii 1998-1999 (generată de criza
regională) şi o anumită ameliorare a situaţiei începând cu anul 2001. Creditele acordate în
valută străină în anii 1997 – 2000 au avut o tendinţă similară.

46
Figura 4-2 Suma creditelor acordate de băncile din M oldova în anii 1997 - 2001

3000

2500

2000 în lei
mln. lei

1500 în valută liber

co nvertibilă
1000

500

0
1997 1998 1999 2000 2001

Trebuie de menţionat faptul că în ultimul timp în structura creditelor acordate în lei şi în

valută străină cea mai mare parte le revine creditelor având termenul maxim de restituire
de 12 luni, respectiv peste 8,1% şi 66,7% din volumul total al creditării.
Diagrama 4-3 Structura creditelor acordate în lei după termenele de restituire.

100%

80%
mai mult de 12 lun i
60% d e la 6 la 12 luni
d e la 3 la 6 lun i
40%
d e la 1 lu nă la 3 luni
20% p înă la 1 lună

0%
1997 1998 1999 2000 2001

Situaţia creată influenţează negativ asupra potenţialului de atragere de credite bancare al

sectorului real destinat reînnoirii fondurilor fixe şi frânează participarea băncilor la
creditarea operaţiunilor de leasing.

Aşa cum arată experienţa, băncile comerciale din Republica M oldova lucrează cu
leasingul financiar doar în interesul marilor lor acţionari corporativi. Dar şi astfel de
tranzacţii de leasing financiar sunt foarte puţine.

Potrivit estimărilor, pe parcursul anilor 2000-2002, tranzacţii de leasing financiar au

efectuat doar «M oldova Agroindbank», «Victoriabank», «Unibank», «Business Bank»,

47
«Petrol Bank». Sumele anuale ale tranzacţiilor de leasing din cadrul băncilor variază în
limitele de 700 – 900 mii de lei pînă la 7 mln.de lei. Banca «M oldova Agroindbank»,
fiind acţionarul companiei «M oldova Airlines», a creditat tranzacţia de leasing a
companiei în cauză la chiria avioanelor de producţie braziliană «Embraer».
«Victoriabank», de regulă oferă în leasing bunurile gajate în cazurile nerambursării de
către debitori a creditelor contractate – sub formă de utilaj (de exemplu, linia de fabricare
a ferestrelor cu termopan) şi de bunuri imobiliare (apartamente). «Unibank» a devenit
creditor al construcţiei a trei benzinării de către acţionarul său – compania «Lukoil–
M oldova». În afară de aceasta au fost încheiate câteva contracte de leasing a tehnicii
agricole. «Business Bank» s-a confruntat cu aceleaşi probleme ca şi «Victoriabank» -
debitorul (compania «Business Leasing») nu a rambursat creditul luat pentru o linie de
producere a cimentului, pe care banca a preluat-o ulterior în contul stingerii creditului.

4.3. Estimarea pieţei de leasing

Conform datelor Departamentului Statistică şi Sociologie, la data de 1 ianuarie 2002 în

M oldova existau 112 agenţi economici având ca obiect de activitate declarat «Închirierea
maşinilor şi a echipamentului», dintre care 75 de companii au efectuat tranzacţii de
leasing financiar, ceea ce constituie 67% din numărul total al companiilor de leasing.
Figura 4-4 Ponderea companiilor de leasing care funcţionează în M oldova

c o mp anii c e nu p rezintă ra po rturi anuale c omp anii c e ac tivea ză

46%

54%

Însă potrivit datelor oficiale prezintă raportul de activitate numai 60 de firme înregistrate,
inclusiv 8 companii din domeniul leasingului financiar.
În M oldova n-au fost fondate nici companii de leasing afiliate grupurilor financiar-
1
industriale . Ca exemplu poate fi nominalizată numai compania «Tehagroleasing»,
fondată în anul 1996 de cele mai importante întreprinderi indigene producătoare de
tehnică agricolă şi utilaje pentru industria alimentară.

1
În Federaţia Rusă, Kazakstan, Ucraina grupurile financiar-industriale dispun de companii de leasing afiliate.
Astfel, în Rusia cîteva companii de leasing deţine Concernul «GazProm» , cîte o companie de leasing deţine
Concernele «Lukoil» şi « Norilskii Nikel», etc.

48
Analiza statisticii activităţii celor 60 de companii de leasing din M oldova pentru anii
1997-2001 şi a datelor selective privind companiile care practică activitatea de leasing
permite de a face unele concluzii.
Dinamica sporului investiţional pentru anii 1997–2001 a arătat clar insuficienţa surselor
financiare, investiţiile pe termen scurt fiind foarte mici (în anii 2000-2001 – 100 mii lei
anual, sau în medie la o companie de leasing - 1670 lei), iar volumul investiţiilor pe
termen lung a constituit pentru toate companiile de leasing în perioada respectivă suma de
2,1–2,3 mln. lei.

Figura 4-5 Investiţiile pe termen lung şi scurt ale companiilor de leasing din M oldova
pentru anii 1997-2001 (mii lei)

Capitalizarea companiilor de leasing din M oldova (Figura 4-6) pentru anii 1997-2001 ca
urmare a crizei financiare din anul 1998 a scăzut aproape cu 1/3. Raportul capitalului
propriu faţă de suma totală a datoriilor a scăzut de la 52% în 1997 pînă la 34% în 2001.
Figura 4-6 Capitalizarea companiilor de leasing din M oldova în anii 1997-2001

34,6 30,1 31,2 30,4

42,3
50
40
mln. lei

30
20
10
0
1997 1998 1999 2000 2001

Evaluarea capitalizării companiilor de leasing luate selectiv a arătat că un spor al

capitalului propriu s-a constatat doar în cadrul companiei de leasing «Tehagroleasing» (de
exemplu, din 1997 pînă în 2001 capitalul propriu a crescut aici de 2,6 ori ), pe cînd alte
companii fie c. nu au reuşit să-şi mărească capitalizarea (Centrul «Frigorifer» în limitele
sumei de 320 mii lei), fie că aceasta s-a redus considerabil.

49
Evaluarea indicilor financiari a demonstrat că, din cauza pierderilor, înregistrate de
companiile de leasing analizate în anii 1999 şi 2001 s-a evidenţiat o fluctuaţie
considerabilă la aceşti indici. (tabelul 4-1). În special la indicele ROA (raportul profitului
net la active) fluctuaţia a constituit de la –2,4 pînă la 5,8, iar la indicele ROE (raportul
profitului net la capital) fluctuaţia a constituit de la –7,6 pînă la 1,5.

Tabelul 4-1 Dinamica indicilor ROA şi ROE pentru companiile de leasing din
M oldova în anii 1998-2001 (%)

1998 1999 2000 2001

ROA 5,8 -2,4 0,3 -0,7
ROE 1,5 -7,6 0,9 -2,1

Analiza managementului financiar la companiile de leasing selectate a demonstrat faptul

că ele fie că nu investesc deloc în dezvoltare, fie că se limitează doar la investiţiile pe
termen scurt.
Politica investiţională a companiilor de leasing private confirmă o dată în plus lipsa de
încredere faţă de politica economică a statului şi nedorinţa acestora de a-şi asuma riscuri
financiare.

După anul 1999 s-a înrăutăţit starea financiară a companiilor de leasing, în afara efectelor
negative ale devalorizării monedei naţionale, au fost anulate înlesnirile, şi aşa puţine,
prevăzute iniţial în legea cu privire la leasing. Experienţa anilor 1999-2001 a arătat că
legislaţia în vigoare în M oldova nu oferă prioritate leasingului ca formei eficiente de
investiţii. Avantajele tranzacţiilor de leasing ca variantei de alternativă de investiţii în
capitalul fix, pe parcursul a 7 ani nu au condiţionat o cererea constantă pentru serviciile
de leas ing. Totodată constatăm faptul că după 1999 cei mai activi participanţi ai
tranzacţiilor de leasing au devenit companiile mici şi mijlocii din M oldova.

Spre deosebire de multe ţări ale Europei Centrale şi de Est, din anul 1996 (anul adoptării ă
Legii cu privire la leasing) nici o companie de leasing străină nu şi-a manifestat prezenţa
sau interesul de piaţa de leasing a M oldovei.

În anii 1997-2001, IFC a procedat la selectarea unui partener strategic pentru activizarea
pieţei de leasing din M oldova, ca şi în celelalte state CSI, şi promovarea investiţiilor
private în sectorul de leasing. Unul din criteriile de selectare a companiei străine doritoare
de a veni pe piaţa de leasing a M oldovei a fost efectuarea unei investiţii de cel puţin 1
mln. USD. Ca potenţial partener al CFI a fost selectată compania turcească «Finance
Denis Leasing». Analizînd mediul macroeconomic din M oldova, legislaţia în vigoare,
climatul investiţional şi experienţa de leasing acumulată, compania ajuns la concluzia că
piaţa de leasing încă nu este formată şi are riscuri majore de funcţionare. În condiţiile
crizei financiare declanşate în Turcia acest proiect al CFI nu a avut şanse de
implementare.

Experienţa desfăşurării tranzacţiilor de leasing în M oldova, pe lângă avantaje, presupune

o serie de neajunsuri şi riscuri:

50
 AVANTAJE
• Avantajele fiscale ale leasingului în comparaţie cu • Caract erul contradictoriu al cadrului normativ
creditarea bancară (amortizarea accelerată,
inclusiv atribuirea plăţilor de leasing la cheltuieli
de producţie etc.)
• Modalitatea accesibilă de finanţare a achiziţiei
de fonduri fixe
• Riscuri moderate pentru vînzătorii de utilaje
fabricate de producătorii autohtoni
OPORTUNITĂŢI
• Promovarea exporturilor de mărfuri indigene
determină necesitatea recondiţionării şi
modernizării fondurilor fixe
• Producătorii de utilaje din ţările Europei şi ale CSI
caută căi de promovare a produselor lor pe piaţa
internă a Moldovei
• Creşterea aporturilor întreprinderilor mici şi
mijlocii în PIB sporeşte cererea de leasing al
utilajelor
• Potenţialul companiilor de leasing nu corespund
cererii (piaţa nu este încă saturată)
DE ZAVANTAJE
şi legislativ ale leasingului
• Costul tranzacţiilor de leasing , în special al
tranzacţiilor de leasing internaţionale poate fi
majorat ca urmare a aplicării TVA şi taxelor
vamale
• Lipsa unei concepţii ample privind leasingul şi
beneficiile acestuia pentru economie
• Subdezvoltarea infrastructurii de asigurări ale
activităţii de leasing
RISCURI
• Criza de lichidităţi în Moldova – lipsa finanţării
accesibile companiilor de leasing
• Fragilitatea situaţiei macroeconomice şi
financiare din Moldova
• Eventualitatea unei devalori zări bruşte a leului.

Leasingul ca afacere ar putea fi considerat drept cel mai pătimit domeniu de activitate din
M oldova. Intervievarea selectivă a managerilor companiilor de leasing din M oldova a
permis, printre altele, determinarea spectrului celor mai grave probleme ale afacerilor de
leasing:
• Necesitatea unor surse de finanţare mai ieftine şi mai durabile
• Incertitudinea regulilor şi normelor impozitării, evidenţei contabile ale
tranzacţiilor de leasing
• Necesitatea unor mecanisme eficiente de selectare a clienţilor solvabili
• Lipsa protecţiei necesare în cazurile încălcării contractelor, durata lungă a
procedurilor judiciare în cazul litigiilor
• Complexitatea şi durata lungă a formalităţilor vamale
• Lipsa totală de înţelegere din partea instituţiilor abilitate a beneficiilor
leasingului ca unui mecanism de finanţare a achiziţiilor de bunuri
• Lipsa pieţei secundare a utilajului.
• M ediul investiţional nefavorabil, instabilitatea financiară şi blocajul financiar din
economia M oldovei.

Perspectivele leasingului în M oldova, ca gen de activitate profitabil, pornind de la

experienţa mondială, pot fi totuşi punctate.

51
4.4. Dezvoltarea leasingului în diverse sectoare
În statele CSI ponderea cea mai mare pe piaţa operaţiunilor de leasing o deţine domeniul
transportului auto. Aceeaşi situaţie este caracteristică şi pentru Moldova, atît referitor la
leasingul autoturismelor şi unităţilor auto de transport de marfă, cît şi la leasingul
maşinilor şi utilajelor agricole.

Piaţa leasingului unităţilor de transport auto în M oldova este apreciată ca având o

capacitate de absorbţie destul de mare în perspectivă. Pe acest segment al pieţei activează
mai multe companii de profil. În marea lor majoritate acestea sunt importatori sau dealeri
oficiali ai producătorilor mondiali de autoturisme şi camioane. Printre ei: «Euro Leasing»,
«DAAC Hermes», «Euro Service», «Continent», «EastAutoLada», «Auto Space–BM W».

Pe piaţa serviciilor de transport auto de mărfuri în M oldova activează mai mult de 100 de
operatori. În condiţiile înăspririi cerinţelor tehnice şi ecologice faţă de mijloacele de
transport, în special în cazul efectuării transportului pe rute internaţionale, leasingul
camioanelor produse de firme cu renume mondial, ce se încadrează în cerinţele
Comunităţii Europene, devine o şansă pentru transportatorii indigeni de a-şi renova parcul
existent al mijloacele de transport.

Compania «Euro Service», afiliată la Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Auto

«AITA», este reprezentantul concernului olandez «DAF» şi activează în M oldova din
1996. Producătorul olandez de camioane «DAF» este locatorul principal şi activează pe
piaţa M oldovei prin intermediul companiei «Euro Service». Condiţiile de livrare a
camioanelor «DAF» prevăd o plată în avans în mărime de 30% din costul total al
vehiculului, restul costului achitându-se pe parcursul a 4 ani. Asigurarea camioanelor este
efectuată de Concernul «DAF» în următorul mod: asigurarea CA SCO în Olanda – 2,5
mii EURO – în primul an şi câte 1,25 mii EURO în următorii 3 ani. Politica concernului
«DAF» în domeniul asigurării obiectului de leasing este următoarea – asigurarea pe 4 ani
acoperă: în primul an – 100% din riscuri, în al doilea an – 75%, în al treilea an – 50% şi
în al patrulea an – 25%. Plăţile de leasing în conformitate cu prevederile contractului
încheiat sunt efectuate direct în contul concernului «DAF» în cuantum de 7% anual din
costul total al camionului (100 mii USD). La expirarea termenului contractului camionul
poate fi răscumpărat la valoarea reziduală.
Amortizarea accelerată a obiectului de leasing se efectuează conform următorului mod:
pentru perioada de patru ani – 25% anual sau pentru perioada de trei ani - 33% anual. Pe
perioada contractului de leasing camioanele «DAF» se înregistrează în vamă sub regimul
de import temporar. În anii 1997-2001 în M oldova locatari ai camioanelor «DAF» au
devenit Baza auto din Străşeni «Termotransavto» (10 camioane) şi Societatea de transport
din Tiraspol «Tiras Transservice» (6 camioane).

Compania «Continent» este dealerul oficial al concernului japonez «Toyota» în

M oldova. În anul 1989 compania se numea «M oldleasing» şi se ocupa cu închirierea
frigiderelor şi a tehnicii agricole. Începând din anul 1995 compania «Continent»
desfăşoară o acţiune de amploare privind oferirea în leasing a autoturismelor japoneze.
Obiectivele companiei la momentul actual sunt - extinderea serviciilor de leasing şi
vînzări în rate a autoturismelor «Toyota» (din 2001 a fost elaborat şi implementat
sistemul de vînzare în rate pe termen de 1-2 ani). Partenerul financiar al operaţiunilor de
leasing este banca «Fincombank». Termenul leasingului este limitat de termenul
creditului – max. 2 ani. În total au fost livrate în leasing 15 automobile «Toyota».
Avansul constituie 25-50% din costul total. Conform condiţiilor contractuale, la

52
expirarea termenului contractului de leasing locatarul răscumpără autoturismul la costul
lui rezidual – 5-10% din costul iniţial. M arja comisioanelor de leasing constituia 5-10%
de la costul total al obiectului de leasing. Asigurarea CASCO constituie de la 7,5% pînă
la 8,5% în funcţie de clasa autoturismului.

Compania «Euro Leasing» propune un sistem de finanţare pentru achiziţionarea în

leasing a autoturismelor produse de cei mai prestigioşi producători mondiali, a utilajelor
sau altor bunuri. La semnarea contactului de leasing utilizatorul achită în avans 40% din
costul total al bunului de leasing, restul sumei se achită pe parcurs de 12-36 luni în
dependenţă de termenul contractului.

Din punctul de vedere al managerilor companiilor din domeniu, leasingul autoturismelor

în M oldova nu este avantajos nici pentru companii şi nici pentru utilizatori. Cauza
principală a acestei situaţii o reprezintă aplicarea TVA la plăţile de leasing, aceasta fiind
şi cauza inactivităţii băncilor în finanţarea tranzacţiilor de leasing.

Leasingul tehnicii agricole

În timpul de faţă leasingul tehnicii agricole este tipul cel mai frecvent de operaţiuni de
leasing efectuat în M oldova. În condiţiile gradului avansat de uzură fizică şi morală a
parcului de maşini şi tractoare şi posibilităţilor financiare limitate a majorităţii
producătorilor agricoli, leasingul a devenit practic unica şansă de completare şi reînnoire
a parcului de maşini.

Compania de leasing «Tehagroleasing» a fost înfiinţată în anul 1996 de cei mai

importanţi producători autohtoni de tehnică agricolă. În baza creditului tehnic de stat,
compania a livrat în leasing pentru un termen de 5 ani 540 de tractoare şi peste 1275
unităţi de semănătoare, pluguri şi altă tehnică agricolă. Conform datelor M inisterului
agriculturii şi industriei alimentare, în anii 1997-1998 partea revenind companiei
constituia 50% din numărul total de tractoare furnizate.

Proiectul moldo-nipon 2KR se implementează în M oldova cu concursul A genţiei

Japoneze «Japan International Cooperation Agency». Potrivit acordului
interguvernamental între Japonia şi Republica M oldova guvernul Japoniei a alocat surse
financiare necesare pentru procurarea şi furnizarea diversei tehnici agricole. Pe parcursul
anilor 2001-2002 au fost livrate 44 de combine «SAM PO 2075» (fabricate în Finlanda),
44 de tractoare cu pluguri reversibile «M assey Ferguson 4270» (fabricate în M area
Britanie), 21 de tractoare «Landini Legend 115» (fabricate în Iralia), 141 de tractoare
«MTZ 82.1» (fabricate în Belarusi). Toată tehnica este livrată către producătorii agricoli
privaţi pentru un termen de 3 ani, urmând a fi ulterior răscumpărată.

Leasingul avi oanelor

Din diferite motive tehnice şi financiare transportatorii aerieni autohtoni preferă să

folosească la cursele internaţionale avioane de producţie occidentală.

53
Companiile aeriene din M oldova au reuşit să constituie un parc modest de tehnică aviatică
de producţie occidentală (în special de producţie suedeză – «SAAB» şi de producţie
braziliană - «Embraer» ). Tehnica aviatică nouă este costisitoare, de aceea, de regulă,
sunt aplicate schemele de leasing. Parcul autohton de avioane are stringentă necesitate de
completare şi modernizare, cel mai mare interes existând faţă de avioane medii cu
posibilităţi de procurare prin leasing. În prezent companiile aeriene autohtone i
examinează ofertele mai multor producători, un deosebit interes îl prezintă avioanele
americane «Cessna» la preţul de 1,5 mln. USD. Companiile speră să procure aceste
avioane prin leasing cu posibilitatea răscumpărării ulterioare. Ca urmare a evenimentelor
tragice din septembrie 2001, cotele mondiale de leasing pentru tehnica aviatică au devenit
mai accesibile, oferta depăşind cererea. De aceea companiilor aeriene autohtone li se
oferă ocazia să se includă în această piaţă.

4.5. Asigurarea tranzacţiilor de leasing

O componentă importantă a tranzacţiei de leasing o constituie asigurarea. Asigurarea
riscului locatorului de leasing în cazul imposibilităţii recuperării bunurilor sale şi
asigurarea riscului insolvabilităţii utilizatorului devin practici obişnuite în cadrul
tranzacţiilor de leasing.

Experienţa mondială a raporturilor de drept privind leasingul arată că la încheierea

contractelor de leasing utilizatorul îşi asumă responsabilitatea de a asigura transportarea,
montarea şi punerea în funcţiune a utilajului primit în leasing, precum şi a diversele
riscuri materiale. Obligativitatea asigurării bunurilor transmise în leasing este stipulată în
convenţia de la Ottawa «Cu privire la leasingul financiar internaţional».

În Legea cu privire la leasing nu există o normă specială privind condiţiile de asigurare a

obiectelor tranzacţiilor de leasing. În articolul 7 se indică doar partea care îşi asumă riscul
în cazul deteriorării sau distrugerii eventuale a obiectului şi condiţia includerii în acord a
prevederilor clauzelor referitoare la asigurarea obiectului.
Prin acordul de asigurare a bunurilor pot fi, între altele, asigurate următoarele interese
patrimoniale:
• Riscul pierderii, lipsei sau deteriorării bunurilor de leasing
• Riscul responsabilităţii pentru obligaţiunile care apar în urma daunelor aduse
terţelor persoane, iar în cazurile prevăzute de lege al responsabilităţii conform
contractelor - riscul răspunderii civile
• Riscul pagubelor survenite pe parcursul derulării contractului ca urmare a
încălcării obligaţiilor de către utilizator sau a clauzelor de forţă majoră, inclusiv
riscul venitului ratat.

Aceste tipuri de asigurare sunt tradiţionale pentru M oldova. Factorul decisiv care ar fi de
natură să complice asigurarea activităţilor de leasing, este costul primei de asigurarea a
bunurilor livrate în leasing sau a tranzacţiei, în multe cazuri fiind necesar mecanismul de
reasigurare. De cele mai dese ori la mecanismul de reasigurare se apelează în cazul
livrărilor de bunuri costisitoare fabricate în străinătate şi în cazul condiţiei impuse de
partenerul străin referitor la participarea la tranzacţia de asigurare a unei importante
companii de asigurări de peste hotare.

54
Experienţa de colaborare a companiilor de leasing din M oldova cu partenerii vest-
europeni denotă că una din condiţiile obligatorii ale dezvoltării pieţei de leasing
internaţional din M oldova este colaborarea companiilor autohtone de asigurare cu
prestigioasele companii occidentale din domeniu în baza acordurilor de reasigurare.

În anul 2002 pe piaţa asigurărilor din M oldova au activat 46 de companii de asigurare.

Luând în consideraţie faptul că asigurarea tranzacţiilor de leasing în M oldova constituie
un domeniu de risc major, puţine companii de asigurare oferă servicii în acest business.

Or, pe măsura dezvoltării pieţei de leasing companiile de asigurări vor fi nevoite să

elaboreze şi să implementeze programe complexe de asigurare a riscurilor ce survin la
efectuarea tranzacţiei de leasing.

Drept exemplu vom aduce datele privind compania de asigurare «Donaris Group» care Îşi
desfăşoară activitatea pe piaţa asigurărilor din M oldova începând cu anul 1998. Compania
a asigurat bunurile de leasing din cadrul proiectului moldo-nipon 2KR, folosind
mecanismul de reasigurare. În anul 2001 primele totale de asigurare ale companiei
«Donaris Group» încasate din asigurarea directă au constituit 10756 mii lei, iar primele
transmise pentru reasigurare au constituit 2403 mii lei.

4.6. Aspecte fiscale ale operaţiunilor de leasing

Unul din principalele impedimente pentru afacerile de leasing indigene îl constituie lipsa
înlesnirilor fiscale şi a stimulentelor pentru instituţiile financiare la creditarea tranzacţiilor
de leasing. De menţionat că legea cu privire la leasing, în redacţia anului 1996, prevedea
scutirea locatorilor de plata impozitului pe venit, scutirea serviciilor de leasing de TVA,
scutirea instituţiilor financiare de plata impozitului pe venitul obţinut de la acordarea
creditelor pe un termen de peste trei ani, etc. Dar aceste mecanisme stimulatorii şi
eficiente au fost abrogate în anul 1999 prin Legea nr. 493-XIV.
Din anul 1999, tranzacţiilor de leasing li se aplică o cotă standard a TVA de 20%.
Respectiv, utilizatorul plăteşte TVA de la suma totală a plăţilor de leasing, inclusiv şi de
cheltuielile locatorului pentru atragerea creditelor bancare la procurarea obiectelor de
leasing. În cazul aplicării dobînzilor pentru credite de pînă la 23% la cele în lei şi pînă la
12% la cele în valută liber convertibilă eficienţa economică a tranzacţiilor de leasing
scade brusc.

În anul 2002 cota impozitului pe venit a fost redusă în M oldova de la 28% pînă la 25%.
Doar reducerea cotei pe impozit nu a prezentat un stimulent economic pentru extinderea
pieţei de leasing, lipseşte facilitatea privind micşorarea impozitului pe venitul folosit la
investiţiile în capitalul fix.

În cazul tranzacţiilor de leasing internaţional aplicarea taxelor şi procedurilor vamale

obiectelor de leasing nu prezintă nici ea un stimulent eficace al dezvoltării operaţiunilor
de leasing. În Codul vamal nu sunt stipulate situaţiile ce pot surveni la importul obiectelor
de leasing. Conform art. 17 al legii cu privire la leasing, utilajul importat în cadrul
contractelor de leasing nu este supus taxelor vamale, dar în practică această dispoziţie este
interpretată în mod diferit de către organele vamale.

55
Este posibilă importul obiectelor de leasing în regim de import temporar (capitolul 11 al
Codului Vamal) cu scutirea totală sau parţială de taxele vamale. În acest caz termenul de
aflare a obiectului de leasing pe teritoriul vamal este limitat la trei ani. După expirarea
acestui termen, utilizatorul poate opta pentru orice regim admisibil. De menţionat că în
perioada aflării obiectului de leasing în regim de import temporar utilizatorul nu poate fi
schimbat.

Ca consecinţă putem face concluzia că legislaţia în vigoare a Republicii M oldova spre

deosebire de experienţa internaţională, nu prevede înlesniri pentru stimularea fiscală a
derulării tranzacţiilor de leasing.

4.7. Amortizarea obiectelor de leasing

Politica de amortizare a fondurilor fixe în M oldova are o importanţă primordială pentru

activitatea de leasing, dat fiind faptul că majoritatea contractelor de leasing se încheie pe
o perioadă egală cu termenul de amortizare a obiectelor de leasing. Referitor la
amortizarea accelerată a obiectului de leasing se face doar o referinţă în articolul 17 al
legii cu privire la leasing.

Baza juridică în cazul dat o constituie contractul, în care se stabileşte cota de amortizare
pe perioada contractuală şi metoda de calcul. Condiţia obligatorie constă în informarea
organelor fiscale cu privire la existenţa raporturilor contractuale. Un dezavantaj al acestei
situaţii este faptul că lipseşte specificarea cotei de amortizare minime şi maxime pentru
evitarea unei tratări arbitrare din partea organelor fiscale.

M etodica de calcul al amortizării fondurilor fixe în scop de impozitare are atît puncte
forte, cît şi puncte slabe. Analiza situaţiei existente a demonstrat că metodica de calcul a
amortizării fondurilor fixe, valabilă şi pentru obiectele de leasing, devine un impediment
în extinderea şi dezvoltarea activităţii de leasing în M oldova.

În conformitate cu Standardul Naţional de Contabilitate (SNC) Nr. 16 în M oldova sunt

recomandate patru metode de calcul al amortizării fondurilor fixe:
1. Metoda liniară – valoarea amortizabilă (costul) fondurilor fixe se repartizează
uniform pe durata de funcţionare. Cota de amortizare de calculează prin împărţirea
numărului 100 la numărul de ani de funcţionare utilă.
2. Metoda producţiei – proporţional volumului producţiei, când valoarea amortizării
acumulate depinde de volumul producţiei fabricate, costul de bilanţ al fondurilor
fixe se micşorează cu mărimea sumei calculate de amortizare pînă cînd va atinge
costul rezidual presupus.
3. Metoda cumulativă – suma unor numere, cînd amortizarea se determină ca
produsul unui coeficient cu costul amortizat al obiectului. Coeficientul se
calculează din raportul numărului de ani rămaşi pînă la sfârşitul duratei de
funcţionare a obiectului (în ordine inversă) la numărul de ani din durata funcţionării
obiectului (număr cumulat).

56
 4. Metoda restului micşorat – suma amortizării fondurilor fixe se calculează în baza
cotei de amortizare, prevăzute în metoda liniară, care poate fi mărită nu mai mult de
2 ori.

Fiecare agent economic din M oldova îşi alege de sine stătător una din metodele
prezentate mai sus, care corespunde mai bine intereselor şi situaţiei financiare a
întreprinderii. Ultimele două metode sunt considerate metode accelerate de amortizare.
Pentru afacerile de leasing posibilitatea utilizării metodei de amortizare accelerate este
unul din avantaje.

Codul Fiscal şi Standardele Naţionale de Contabilitate în M oldova stabileşte amortizarea

accelerată prin metoda restului micşorat, iar toate activele amortizabile se împart în 5
2
grupe (articol 26, Cod Fiscal) :

Categorie de Cotă de
proprietate amortizare, %
I 5
II 8
III 10
IV 20
V 30

De exemplu, în grupul mijloacelor de transport au fost incluse şi automobilele şi

avioanele cu aceeaşi rată a uzuri. Conform estimărilor noastre, la aplicarea unor asemenea
norme de amortizare bunurile de leasing din grupul «maşini şi utilaje» vor fi amortizate
pe parcurs de 10 ani, iar din grupul «mijloace de transport» – pe parcurs de 7 ani.

M etodica existentă de calculare a uzurii mijloacelor fixe are şi neajunsuri, în special

legate sub aspectul impozitării:

• Se reliefează funcţia fiscală a metodologiei existente: în primii 3 ani de

exploatare a fondurilor fixe, de regulă, mărimea uzurii în scop de impozitare
depăşeşte uzura din evidenţa financiară, fapt ce micşorează baza de impozitare
• Fondurile sunt luate în evidenţă sub două aspecte diferite. Aceasta se referă atît
la costul de contabilitate al fondurilor fixe (costul iniţial şi baza valorică), cît şi la
mărimea uzurii calculate
• Nu este argumentată limita în cazul evidenţei uzurii autoturismelor şi costului lor
- 100 mii lei (la cursul de schimb de 13,88 lei/USD costul autoturismului
constituie numai 7205 USD), iar ceea ce depăşeşte această limită se finanţează
din contul profitului net al întreprinderii. Nu se admite trecerea completă a
costului uzurii la cheltuielile de exploatare
• Nu există o formulă unică pentru determinarea bazei valorice şi a normelor de
uzură în caz de schimbare în categoriile de proprietate.

Sistemul existent al amortizării fondurilor fixe nu permite trecerea la cheltuieli a

3
fondurilor fixe în perioada de exploatare, deoarece în M oldova amortizarea se calculează

2
categoriile de proprietate sunt descrise detaliat în Hotărârea Guvernului Nr. 1218 din 31 decembrie 1997 « Cu privire la
clasificarea fondurilor fixe după categoriile de proprietate în scopul impozitării» şi Regulamentului Ministerului de
Finanţe Nr. 5 din 29 ianuarie 2001 « Cu privire la evidenţa şi calcularea uzurii fondurilor fixe în scopul impozitării» .

57
din baza valorică de la începutul anului curent cu aplicarea tarifelor stabilite, ceea ce duce
la existenţa unui sold pe parcursul a mai multor zeci de ani, pînă cînd mărimea lui va fi
mai mică de 1000 lei. Evidenţa fondurilor fixe separat în evidenţa financiară şi în scopul
impozitării duce la necorespunderea datelor din timpul exploatării curente cu cele de la
vînzarea lor. În aceste condiţii costul activelor conform bilanţului contabil este unul, iar
din datele calculate pentru impozite – cu totul altul. Aceasta generează o mulţime de
situaţii nestandarde, de exemplu – în evidenţa mijlocul fix este demult trecut la cheltuieli,
iar în datele pentru impozitare amortizarea încă se mai calculează.

La calcularea plăţilor de leasing evaluarea amortizării de la costul iniţial al utilajelor sau

altor obiecte de leasing în condiţiile persistenţei tendinţelor inflaţioniste în economie nu
permite formarea unui fond de reproducere; evaluarea amortizării de la costul rezidual al
obiectelor de leasing prin metoda restului micşorat cu un coeficient insuficient de
accelerare (în M oldova – coeficientul nu este mai mare de 2) aduce la amortizarea
incompletă a utilajului.

Rezumat

Leasingul constituie o activitate relativ nouă pentru economia M oldovei şi cu toate că

primele afaceri din domeniu au fost înregistrate încă în anii 90, iar legea cu privire la
leasing a fost adoptată în 1996, aportul leasingului în PIB este nesemnificativ.

Un stimulent important pentru tranzacţiile de leasing îl constituie cadrul legal şi fiscal

propice. Anularea facilităţilor fiscale în 1999 a condiţionat micşorarea cifrei de afaceri în
acest sector al economiei. Din aceste considerente stabilirea facilităţilor la impozitare în
sectorul de leasing constituie o direcţie strategică care va condiţiona dinamizarea
dezvoltării leasingului în M oldova.

Factorii stimulatorii a dezvoltării leasingului constituie avantajele fiscalei în comparaţie

cu creditarea bancară (amortizarea accelerată, inclusiv atribuirea plăţilor de leasing la
cheltuieli de producţie etc.), modalitatea accesibilă de finanţare a achiziţiei de fonduri
fixe, precum şi riscurile moderate pentru vînzătorii de utilaje fabricate de producătorii
autohtoni. Totodată barierele principale pentru extinderea acestor afaceri sunt caracterul
contradictoriu al cadrului normativ şi legislativ ale leasingului, costul înalt al tranzacţiilor
de leasing, ca urmare a aplicării TVA şi taxelor vamale, subdezvoltarea infrastructurii de
asigurări ale activităţii de leasing.

Principalele sectoare al aplicării leasingului în M oldova sunt transporul şi leasingul

agricol. Oportunităţile principale pentru dezvoltarea industriei de leasing sunt legate de
promovarea exporturilor de mărfuri indigene determină necesitatea recondiţionării şi
modernizării fondurilor fixe, creşterea sectorului IMM şi sporirea cererii de leasing al
utilajelor.

3
De exemplu, în Rusia şi România în scop de impozitare se folosesc metodele aplicate în evidenţa financiară. Drept
restricţii servesc normele maximale de amortizare şi termenii normativi de exploatare. În Rusia, în special, se utilizează
un clasificator al fondurilor fixe cu 10 grupuri de amortizare, iar termenul normativ de exploatare poate fi corectat în
funcţie de condiţiile de exploatare.

58
M etodele existente de calculare a amortizării în condiţiile costului mare al obiectelor de
leasing şi costul relativ ridicat pentru achitarea dobînzii la credite cu o rata majoră, chiar
şi fără a ţine cont de tendinţele inflaţioniste, limitează sferele de aplicare a leasingului în
M oldova şi capacitatea lui de a deveni un factor investiţional la renovarea tehnicii,
utilajelor şi a tehnologiilor din sectorul real al economiei.

5. Propuneri pentru dezvoltarea pieţei serviciilor de

leasing în Republica Moldova

5.1. Dezvoltarea pieţei serviciilor de leasing

Pornind de la experienţa mondială putem confirma că leasingul este o componentă a
fluxului investiţional. În condiţiile perioadei de tranziţie la economia de piaţa în
M oldova pentru dezvoltarea leasingului este necesar ca leasingul să fie perceput ca o
activitate investiţională.

Leasingul ca o componentă a fluxului investiţional trebuie să fie susţinut din partea

statului. Acţiunile şi măsurile de susţinere a leasingului în M oldova în majoritatea
cazurilor poartă un caracter declarativ, de aceea pentru elaborarea şi implementarea lor
este oportun elaborarea unui program complex în domeniul dat şi adoptarea unor acte
legislative şi normative, ce ar facilita derularea afacerilor de leasing şi ar prevedea
finanţarea bugetară pentru unele domenii prioritare.

Elaborarea şi implementarea unui cadru propice fiscal şi amortizarea accelerată nu trebuie

să fie percepute numai sub aspectul acordării unor facilităţi, dar ca nişte premise
obiective, fără de care extinderea leasingului devine imposibilă. Amortizarea accelerată
care este concepută ca o metodă de diminuare a bazei de impozitare în economia reală
este de fapt profitabilă pentru stat. Permiţând întreprinderilor să micşoreze baza
impozitării şi să învestească sumele economisite în capitalul fix, statul, de fapt, asigură o
dezvoltare economică durabilă.

În afară de amortizarea accelerată o metodă eficientă de susţinere statală a extinderii

pieţei serviciilor de leasing în multe ţări constituie aşa numitul «discount investiţional»,
care micşorează povara impozitară în cazul reinvestirii profitului agenţilor economici în

59
utilaje şi alte active productive. «Discountul investiţional» se acordă ca o cotă din
volumul total al investiţiilor în procurare, renovare sau modernizare a utilajului.

Pentru a contribui la dezvoltarea sectorului de leasing în M oldova tranzacţiile de leasing

trebuie să beneficieze de un regim preferenţial de impozitare. Pentru locator este mai
convenabilă aplicarea amortizării accelerate a obiectelor de leasing, deoarece se
micşorează baza lui de impozitare. Din această cauză sunt necesare explicaţii transparente
cu privire la aplicarea mecanismului de amortizare accelerată, care oferă oportunităţi de
obţinere a facilităţilor fiscale. Concomitent este necesar de a stabili prin lege termenul
minim al contractului de leasing pentru a evita încheierea contractelor pentru a beneficia
abuziv de facilităţi fiscale

Examinînd starea curentă a pieţei serviciilor de leasing din M oldova şi analizînd cadrul
legislativ existent, datele statistice şi sondajele referitor la unele aspecte ale activităţii de
leasing, se pot definitiva măsurile şi acţiunile de importanţă primordială pentru
perfecţionarea mecanismului tranzacţiilor de leasing în M oldova.

În domeniul legislativ:

• Definirea leasingului ca o componentă a activităţii investiţionale

• Acordarea locatorilor a drepturilor, înlesnirilor si a altor avantaje de care
beneficiază locatarii (utilizatorii)la achitarea tuturor impozitelor, taxelor şi altor
plăţi pentru mărfurile primite de la locatar (utilizator) in limitele şi în contul
plăţilor pentru obiectele de leasing
• Înlăturarea disensiunilor dintre Legea cu privire la leasing şi actele normative
din domeniul vamal şi valutar, dat fiind faptul că prevederile legii cu privire la
leasing (articolul 17, punct 2 – importul utilajelor în baza contractului de
leasing şi punct 3 – cu privire la exportul mărfurilor de către locator), nu sunt
aplicabile deoarece contravin altor acte normative
• Prevederi în legislaţie cu privire la suportul bugetar în finanţarea operaţiunilor
de leasing în domeniile prioritare: sectorul agrar, ocrotirea sănătăţii şi
învăţământ.

În domeniul formării unui regim preferenţial de impozitare:

• Scutirea locatorilor de plata impozitului pe venit, obţinut de la realizarea
contractelor de leasing cu o durata de cel puţin 3 ani
• Scutirea instituţiilor financiare de plata impozitului pe venit, obţinut din
acordarea de credite companiilor de leasing pentru derularea tranzacţiilor de
leasing cu o durata de cel puţin 3 ani
• Scutirea de taxe vamale şi de alte impozite pentru importul temporar al
utilajului şi al altor bunuri în cadrul contractelor de leasing internaţional
• Excluderea operaţiunilor de leasing internaţional din nomenclatorul de
operaţiuni valutare ce ţin de fluxul capitalului şi se aprobă de către Banca
Naţională a M oldovei.

60
5.2. Consolidarea cadrului instituţional al leasingului
Experienţa mondială demonstrează că premisa instituţională de formare şi promovare a
afacerilor de leasing ca o componentă a activităţii investiţionale este fondarea unei
asociaţii naţionale de profil. În majoritatea ţărilor membrii unor astfel de asociaţii de
breaslă deţin o pondere mai mare de 95 la sută din piaţa serviciilor de leasing.

Din aceste considerente oportunitatea fondării în M oldova a Asociaţiei naţionale a

companiilor de leasing este evidentă. De o astfel de asociaţie are nevoie şi
antreprenoriatul mic şi mijlociu, dat fiind faptul că leasingul în M oldova nu are suportul
necesar nici din partea statului nici din partea cercurilor de afaceri.

Asociaţia naţională a companiilor de leasing, cu statut de organizaţie non-guvernamentală

şi necomercială, va avea următoarele direcţii principale de activitate:

• Promovarea şi încurajarea dezvoltării afacerilor de leasing în M oldova

• Reprezentarea şi apărarea intereselor şi drepturilor membrilor Asociaţiei în
instituţiile de stat şi organizaţiile obşteşti din M oldova precum şi de peste
hotare
• Contribuirea la elaborarea programului strategic de extindere a leasingului şi la
îmbunătăţirea cadrului legal existent, înclusiv a legii cu privire la leasing
• Contribuirea la elaborarea proiectelor de legi, de acte juridice şi legislative care
reglementează tranzacţiile de leasing intern şi internaţional în conformitate cu
prevederile Convenţiei de la Ottava cu privire la leasingul financiar
internaţional
• Coordonarea activităţii companiilor firmelor, membre ale Asociaţiei,
organizarea tranzacţiilor de leasing comune, relaţiilor de afaceri
• Transmiterea companiilor de leasing a tehnicilor moderne de derulare a
tranzacţiilor de leasing, acordarea managerilor companiilor de leasing a
suportului şi a consultaţiilor profesionale în diferite probleme de interes
reciproc
• Asigurarea membrilor asociaţiei cu actele legislative, normative şi de alt gen
• Organizarea seminarelor, conferinţelor, reuniunilor de afaceri pentru
popularizarea leasingului, schimbului de experienţă, inclusiv instruirea şi
reciclarea angajaţilor în domeniu leasingului
• Stabilirea şi menţinerea relaţiilor de colaborare cu Asociaţia europeană de
leasing, cu asociaţiile naţionale de profil din statele Europei Centrale şi de Est,
din SUA, Federaţia Rusă, Ucraina şi din alte ţări.

61
Încheiere
Experienţa evoluţiei pieţei de leasing în ţările cu economia dezvoltată ne demonstrează că
factorii de bază care asigură o ascensiune continuă a serviciilor de leasing sunt
amortizarea accelerată a bunurilor care formează obiectul leasingului şi susţinerea
complexă a acestor activităţi din partea statului.

Reglementarea raporturilor de leasing în unele state europene se efectuează printr-un

cadru legislativ distinct. În alte ţări cadrul legal este determinat de Codul civil şi de legile
care reglementează activitatea antreprenorială. În plan instituţional companiile de leasing
sunt constituite în asociaţii naţionale de leasing, iar în plan continental în Asociaţia
Europeană de Leasing, fondată în anul 1973.

Liberalizarea economiilor statelor Europei Centrale şi de Est amplificată de dorinţa lor de

a se integra în circuitul economic mondial a asigurat o dinamică ascendentă a pieţei de
leasing atrăgând investiţii străine semnificative în acest sector. În ultimii ani aportul
tranzacţiilor de leasing a constituit până la 20% din investiţiile totale în capitalul fix din
aceste ţări.

La acest capitol M oldova nu este o excepţie, dar nivelul actual de dezvoltare al pieţei de
leasing nu corespunde potenţialului său. Ritmul de creştere comparativ modest de
dezvoltare a pieţei serviciilor de leasing în M oldova este condiţionat, în bună parte, nu
numai de declinul investiţional din economie, dar şi de absenţa unui interes permanent din
partea instituţiilor statale în promovarea acestui sector al economiei. Aceasta se manifestă
în discordanţa cadrului legislativ existent din domeniu şi ineficienţa acţiunilor de
susţinere a leasingului din partea statului. În consecinţă leasingul n-a obţinut o largă

62
extindere în businessul mic şi mijlociu şi nu beneficiază de un lobby din partea cercurilor
de afaceri.

Amendarea prevederilor legii cu privire la leasing trebuie orientată către acordarea unor
stimulente eficiente pentru companiile de leasing cu prioritate prin facilităţi şi avantaje în
domeniul impozitării, reglementării valutare şi vamale.

În scopul creşterii atractivităţii pieţei serviciilor de leasing în M oldova pentru companiile

internaţionale şi majorarea volumului tranzacţiilor de leasing internaţional este necesară
aderarea M oldovei la Convenţia de la Ottawa cu privire la leasingul financiar
internaţional şi armonizarea legislaţiei valutare şi vamale cu prevederile convenţiei
nominalizate.

Analiza problemelor existente şi acţiunile propuse pentru redresarea situaţiei actuale a

pieţei de leasing vor favoriza atragerea unor importante investiţii străine, fapt ce va avea
un impact pozitiv nu numai asupra mediului de afaceri, dar şi asupra nivelului de trai al
populaţiei din M oldova.

Termeni de bază

Leasingul reprezintă o activitate de investire a unor mijloace temporar disponibile sau

împrumutate, desfăşurată pe bază de contract, conform căruia locatorul procură cu titlu de
proprietate echipamentul indicat de locatar de la un furnizor stabilit de locatar şi îl acordă
în posesiune şi folosinţă temporară locatarului contra plată.

Locator – persoana fizică sau juridică (instituţie financiară, alt agent economic) care
practică activitate de întreprinzător şi care procură cu titlu de proprietate echipament de la
un anumit furnizor pentru a-1 transmite în leasing.

Utilizator (Locatar) – persoana fizică sau juridică care practică activitate de

întreprinzător şi care primeşte în posesiune şi folosinţă temporară, în bază contractului de
leasing, echipamentul de la furnizorul stabilit.

Tranzacţiile de leasing – reprezintă o operaţie de procurare specială a unor bunuri în

proprietate cu transmiterea lor ulterioară în posesie şi utilizare temporară pe un termen
apropiat de termenul de exploatare şi de amortizare a costului total sau a celei mai mari
părţi din costul bunurilor. Pe parcursul termenului de valabilitate a contractului locatorul
îşi recuperează costul total al bunurilor din contul plăţilor de leasing şi obţine profit din
tranzacţia financiară.

Leasing financiar – livrarea în leasing a bunurilor pe o perioadă îndelungată cu

amortizarea totală a valorii bunurilor pe perioada de derulare a contractului.

63
 Leasing operaţional – livrarea în leasing a bunurilor pe o perioadă scurtă cu amortizarea
parţială a valorii bunurilor pe perioada de derulare a contractului.

Leasing returnabil – tranzacţia în care utilizatorul şi furnizorul de bunuri este una şi

aceiaşi persoană, utilizatorul vinde locatorului utilajul său şi concomitent încheie
contractul de leasing, păstrându-şi dreptul de proprietate şi de folosinţă.

Wet leasing – tranzacţia care prevede deservirea tehnică obligatorie a utilajelor, reparaţia,
asigurarea şi alte operaţii care sunt în responsabilitatea locatorului.

Net leasing – tranzacţia prin care locatorul îşi asumă toate obligaţiile de deservire a
bunurilor, cheltuielile referitoare la acest capitol nefiind incluse în plăţile de leasing.

Anexe
Anexa 1

Indicii pie ţei se rviciilor de le asing

în ţările europene în anii 1999-2001

Volumul Includerea
Ponderea
investiţiilor companiilor de
Volumul serviciilor de leasing Ritmul de în capitatul lesingului leasing în
Ţara creş tere în investiţiile
(mln. EURO) fix asociaţiile
(%) totale de
(mln. naţionale de
capital fix
EURO) profil

1999 2000 2001 2001/2000 2001 2001 2001

Austria 3867 4530 4292 -5,3 48610 8,8 93.0

Belgia 2834 3081 3219 4,5 32000 10,1 99.0
Elveţia 3657 4405 5276 19,8 29332 18,0 90.0
Cehia 2180 2497 2990 19,7 15271 19,6 95.0
Germania 37659 38200 46300 21,2 288834 16,0 96.0
Danemarca 2172 2914 2744 -5,8 35091 7,8 85.0
Spania 8049 8489 9661 13,8 161402 6,0 95.0
Estonia 209 384 439 14,3 1500 29,3 99.0

64
 Franţa 22602 24856 26876 8,1 160800 16,7 97.0
Finlanda 654 742 839 13,1 26700 3,1 70.0
Ungaria 1217 1334 1921 44,0 11959 16,1 85.0
Italia 21879 26742 32261 20,6 240960 13,4 95.0
Irlanda 1672 1842 1842 0,0 8939 20,6 94.0
Norvegia 1489 1785 2436 36,5 34741 7,0 95.0
Olanda 3772 3583 4421 23,4 30300 14,6 85.0
Portugalia 3457 3797 3794 -0,1 28475 13,3 98.0
Polonia 2162 2050 2081 1,5 40123 5,2 76.0
Suedia 3430 5116 5691 11,2 39826 14,3 80.0
Slovacia 390 553 828 49,7 7097 11,7 97.0
Slovenia 373 480 573 19,4 5368 10,7 90.0
Turcia 975 1834 851 -53,6 21108 4,0 95.0
Marea Britanie 35422 34704 33401 -3,8 269849 12,4 95.0

Sursa: Leas Europe Annual Reports for 1999, 2000 and 2001.

Anexa 2

Livrările de leasing după tipul de utilaje

în ţările europene în anul 2001

Avioane,
Utilaj B irotica şi Unităţi de nave maritime, Alte
industrial calculatoare transport Autoturisme utilaje
material rulant,
etc.
Ţara
ponde- ponde- ponde- ponde- ponde- ponde-
mln. mln. mln. mln. mln. mln.
rea în rea în rea în rea în rea în rea în
EURO EURO EURO EURO EURO EURO
total total total total total total

Austria 342 10,7 222 6,9 547 17,0 1543 48,1 288 9,0 268 8,3
Belgia 684 23,6 822 28,4 473 16,3 685 23,7 35 1,2 195 6,7
Elveţia 616 11,9 251 4,8 618 11,9 3382 65,2 202 3,9 117 2,3
Cehia 499 17,7 68 2,4 835 29,6 1329 47,1 5 0,2 83 2,9
Germania 4000 10,7 5500 14,7 3000 8,0 19000 50,7 1500 4,0 4500 12,0
Danemarca 406 17,1 507 21,3 641 27,0 541 22,8 107 4,5 175 7,4
Spania 3148 39,3 222 2,8 2387 29,8 1257 15,7 642 8,0 350 4,4
Estonia 95 27,0 7 2,0 56 15,9 151 42,9 18 5,1 25 7,1
Franţa 7724 36,0 2864 13,4 6091 28,4 4375 20,4 0 0,0 375 1,7
Finlanda 130 15,8 312 37,8 84 10,2 195 23,6 0 0,0 104 12,6
Ungaria 211 11,4 38 2,1 404 21,9 1153 62,5 0 0,0 38 2,1

65
Italia 10204 53,9 1392 7,4 3337 17,6 3673 19,4 326 1,7 0 0,0
Irlanda 313 17,0 203 11,0 331 18,0 958 52,0 37 2,0 0 0,0
Norvegia 658 27,4 458 19,1 509 21,2 700 29,2 37 1,5 3,6 1,5
Olanda 856 21,3 1172 29,1 943 23,4 262 6,5 235 5,8 557 13,8
Portugalia 1116 38,7 133 4,6 554 19,2 748 25,9 39 1,4 296 10,3
Polonia 553 32,1 99 5,7 867 50,3 53 3,1 77 4,5 73 4,2
Suedia 486 8,6 996 17,5 316 5,6 2848 50,2 536 9,4 496 8,7
Slovacia 133 16,7 19 2,4 241 30,3 379 47,6 0,0 0,0 24 3,0
Slovenia 63 13,9 9 2,0 111 24,4 209 46,0 5,0 1,1 57 12,6
Turcia 477 61,7 148 19,1 34 4,4 56 7,2 3,0 0,4 55 7,1
Marea Britanie 7074 21,2 6745 20,2 4749 14,2 10038 30,1 2061 6,2 2687 8,1

Sursa: Leas Europe Annual Reports for 1999, 2000 and 2001.

Anexa 3

Repartizarea livrărilor de leasing

după sectoarele economice în anul 2001

Agricultura.
Industria şi Servicii Servicii Alte
Silvicultura, Comerţul
construcţiile private publice sectoare
pescuitul
Ţara
ponde- ponde- ponde- ponde- Ponde- Ponde-
mln. mln. mln. mln. mln. mln.
rea în rea în rea în rea în rea în rea în
EURO EURO EURO EURO EURO EURO
total total total total total total

Austria 23 0,7 1510 47,0 778 24,2 81 2,5 818 25,5 0 0

Belgia 23 0,8 876 30,3 1424 49,2 71 2,5 31 1,1 469 16,2
Elveţia 40 0,8 1099 21,2 1365 26,3 151 2,9 1544 29,8 987 19,0
Cehia 89 3,2 714 25,3 1349 47,9 140 5,0 475 16,8 52 1,8
Germania 250 0,7 11500 30,7 20500 54,7 500 1,3 4500 12,0 250 0,7
Danemarca 73 3,1 510 21,5 882 37,1 225 9,5 33 1,4 654 27,5
Spania 801 10,0 2562 32,0 3763 47,0 880 11,0 0 0 0 0
Estonia 28 8,0 56 15,9 183 52,0 21 6,0 46 13,1 18 5,1
Franţa 1086 5,1 6850 32,0 10048 46,9 1677 7,8 1689 7,9 79 0,4
Finlanda 3 0,4 255 30,9 286 34,7 197 23,9 6 0,7 78 9,5
Ungaria 0 0,0 92 5,0 184 10,0 369 20,0 1199 65,0 0 0

66
Italia 1066 5,6 9483 50,1 8155 43,1 76 0,4 152 0,8 0 0
Irlanda 203 11,0 313 17,0 755 41,0 221 12,0 350 19,0 0 0
Norvegia 165 6,9 845 35,2 1054 44,0 109 4,5 37 1,5 188 7,8
Olanda 79 2,0 869 21,6 2288 56,8 204 5,1 0 0 585 14,5
Portugalia 51 1,8 1107 38,4 896 31,0 80 2,8 379 13,1 373 12,9
Polonia 25 1,5 650 37,7 992 57,6 31 1,8 22 1,3 2 0,1
Suedia 279 4,9 1267 22,3 1454 25,6 900 15,9 173 3,0 1605 28,3
Slovacia 46 5,8 180 22,6 398 50,0 10 1,3 154 19,3 8 1,0
Slovenia 2 0,4 149 32,8 106 23,3 43 9,5 108 23,8 46 10,1
Turcia 9 1,2 321 41,5 402 52,0 0 0 0 0 41 5,3
Marea Britanie 328 1,0 7360 22,1 23618 70,8 2048 6,1 0 0 0 0

Sursa: Leas Europe Annual Reports for 1999, 2000 and 2001.

Anexa 4

Repartizarea leasingului de utilaje

după durata contractelor în anul 2001

pînă la 2 ani de la 2 la 5 ani de la 5 la 10 ani mai mult de 10 ani

Ţara

mln. ponderea mln. ponderea mln. ponderea mln. ponderea

EURO în total EURO în total EURO în total EURO în total

Austria 322 10.0 2 452 76.4 356 11.1 80 2.5

Belgia 265 9.2 2 312 79.9 312 10.8 5 0.2
Elveţia 1 202 23.2 3 474 67.0 401 7.7 109 2.1
Cehia 68 2.4 2 696 95.6 55 2.0 0 0.0
Germania 5 500 14.7 26 500 70.7 4 000 10.7 1 500 4.0
Danemarca 150 6.3 1 695 71.3 514 21.6 18 0.8
Spania 175 2.2 7 502 93.7 329 4.1 0 0.0
Estonia 119 33.8 176 50.0 46 13.1 11 3.1
Franţa 64 0.3 18 815 87.8 2 143 10.0 407 1.9
Finlanda 154 18.7 562 68.1 106 12.8 3 0.4
Ungaria 553 30.0 1 291 70.0 0 0.0 0 0.0
Italia 900 4.8 17 700 93.5 332 1.8 0 0.0

67
 Irlanda 0 0.0 1 750 95.0 92 5.0 0 0.0
Norvegia 73 3.0 2 172 90.6 152 6.3 1 0.0
Olanda 0 0.0 4 025 100.0 0 0.0 0 0.0
Portugalia 163 5.6 2 569 89.0 133 4.6 21 0.7
Polonia 292 17.0 1 271 73.8 159 9.2 0 0.0
Suedia 683 12.0 4 070 71.7 480 8.5 445 7.8
Slovacia 15 1.9 768 96.5 13 1.6 0 0.0
Slovenia 81 17.8 332 73.1 34 7.5 7 1.5
Turcia 193 25.0 580 75.0 0 0.0 0 0.0
Marea Britanie 7 041 21.1 19 413 58.2 3 160 9.5 3 740 11.2

Sursa: Leas Europe Annual Reports for 1999, 2000 and 2001.

Anexa 5

Repartizarea leasingului imobiliar

după sectoare economice în anul 2001

Clădiri Clădiri Clădiri de Clădiri Alte

Hoteluri
industriale comerciale oficii publice clădiri
Ţara
ponde-
mln. mln. ponde- mln. ponde- mln. ponde- mln. ponde- mln. ponde-
rea rea rea rea rea rea
EURO în total EURO în total EURO în total EURO în total EURO în total EURO în total

Austria 41 3.8 543 50.2 168 15.5 18 1.7 272 25.1 40 3.7
Belgia 206 63.4 58 17.8 15 4.6 35 10.8 2 0.6 9 2.8
Elveţia 1 1.1 0 0.0 89 98.9 0 0.0 0 0.0 0 0.0
Cehia 49 28.7 99 57.9 11 6.4 3 1.8 0 0.0 9 5.3
Germania 1200 13.6 1800 20.5 2600 29.5 500 5.7 500 5.7 2200 25.0
Danemarca 159 43.3 5 1.4 128 34.9 0 0.0 60 16.3 15 4.1
Spania 137 8.3 83 5.0 778 47.0 364 22.0 116 7.0 177 10.7
Estonia 10 11.5 7 8.0 15 17.2 0 0.0 0 0.0 55 63.2
Franţa 2527 46.4 1032 18.9 1084 19.9 475 8.7 274 5.0 55 1.0
Finlanda 0 0.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0 14 100.0
Ungaria 8 10.4 8 10.4 38 49.4 19 24.7 4 5.2 0 0.0
Italia 4500 33.8 4200 31.5 4000 30.0 0 0.0 53 0.4 576 4.3

68
Irlanda 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Norvegia 0 0.0 0 0.0 37 97.4 0 0.0 0 0.0 1 2.6
Olanda 274 69.2 24 6.1 94 23.7 0 0.0 4 1.0 0 0.0
Portugalia 98 10.8 238 26.2 109 12.0 11 1.2 11 1.2 441 48.6
Polonia 25 7.0 199 55.4 103 28.7 20 5.6 1 0.3 11 3.1
Suedia 11 84.6 0 0.0 2 15.4 0 0.0 0 0.0 0 0.0
Slovacia 0 0.0 28 87.5 0 0.0 0 0.0 0 0.0 4 12.5
Slovenia 10 8.4 17 14.3 62 52.1 15 12.6 0 0.0 15 12.6
Turcia 0 0.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0 78 100.0
Marea Britanie 16 34.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0 31 66.0

Sursa: Leas Europe Annual Reports for 1999, 2000 and 2001.

Anexa 6

Repartizarea leasingului imobiliar

după durata contractelor în anul 2001

de la 8 de la 16 mai mult
pînă la 8 ani
la 16 ani la 20 de ani de 20 ani
Ţara

mln. ponderea mln. ponderea mln. ponderea mln. ponderea

EURO în total EURO în total EURO în total EURO în total

Austria 50 4.6 401 37.1 491 45.4 140 12.9

Belgia 1 0.3 305 93.8 10 3.1 9 2.8
Elveţia 0 0.0 90 100.0 0 0.0 0 0.0
Cehia 14 8.2 21 12.3 135 78.9 1 0.6
Germania 1000 11.4 2600 29.5 2600 29.5 2600 29.5
Danemarca 196 53.4 105 28.6 21 5.7 45 12.3
Spania 0 0.0 1407 85.0 248 15.0 0 0.0
Estonia 84 96.6 3 3.4 0 0.0 0 0.0
Franţa 545 10.0 4902 90.0 0 0.0 0 0.0
Finlanda 14 100.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0
Ungaria 77 100.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0
Italia 13329 100.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0
Irlanda 0 - 0 - 0 - 0 -

69
Norvegia 0 0.0 0 0.0 38 100.0 0 0.0
Olanda 0 0.0 396 100.0 0 0.0 0 0.0
Portugalia 81 8.9 812 89.4 11 1.2 4 0.4
Polonia 71 19.8 101 28.1 18 5.0 169 47.1
Suedia 5 38.5 8 61.5 0 0.0 0 0.0
Slovacia 0 0.0 4 12.5 28 87.5 0 0.0
Slovenia 30 25.2 60 50.4 29 24.4 0 0.0
Turcia 78 100.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0
Marea Britanie 0 0.0 0 0.0 47 100.0 0 0.0

Sursa: Leas Europe Annual Reports for 1999, 2000 and 2001.

70
 Anexa 7

Indicii integraţi ale companiilor de leasing din ţările europene în anul 2001

Numărul de companii Numărul de companii Numărul de companii

după domeniile de aplicare după tipul de fondare după a partenenţă Numărul
Ţara Total de
auto- afiliate cu statut de filialele angajaţi
turisme imobiliar utilaje universal independente asociative băncilor instituţie naţională mixtă companiilor
financiară internaţionale
Austria 9 1 2 25 2 7 21 7 24 0 13 37 2455
Belgia 6 2 2 20 6 11 12 1 13 8 9 30 n.a.
Elveţia 22 0 7 2 9 14 4 4 17 13 1 31 952
Cehia 15 4 8 66 61 9 23 0 54 2 37 93 2100
Germania 25 5 20 165 145 25 45 0 170 0 45 215 12000
Danemarca 9 2 1 23 3 7 21 4 21 0 14 35 500
Spania 4 1 0 38 1 5 20 17 41 0 2 43 7000
Estonia 0 0 0 5 0 1 4 0 0 4 1 5 220
Franţa 0 94 84 1 25 22 18 114 139 0 40 179 0
Finlanda 0 0 0 4 0 0 4 0 4 0 0 4 924
Ungaria 6 2 0 25 5 7 19 2 4 12 17 33 1200
Italia 23 2 7 70 16 52 13 21 78 1 23 102 6724
Irlanda 2 0 0 17 0 0 11 8 18 0 1 19 1485
Norvegia 2 0 3 23 6 4 18 0 21 0 7 28 1750
Olanda 4 3 2 19 0 8 20 0 27 1 0 28 0
Portugalia 4 3 9 9 0 4 15 6 15 1 9 25 870
Polonia 4 1 0 29 4 6 24 0 8 5 21 34 1200
Suedia 8 0 5 9 10 4 7 1 13 3 6 22 2000
Slovacia 5 1 0 25 19 3 9 0 20 4 7 31 822
Slovenia 3 1 0 28 19 3 10 0 21 2 9 32 300
Turcia 1 0 1 39 10 2 28 1 34 3 4 41 886
Marea Britanie 21 0 21 32 29 19 26 0 28 46 0 74 n.a.

Total 173 122 172 683 371 213 380 186 777 107 266 1150 43588

Sursa: Leas Europe Annual Reports for 1999, 2000 and 2001.

71
 Anexa 8

Modelul contractului
de livrare în leasing a bunurilor
mun.Chisinau

Prezentul contract de leasing este încheiat la «_______» 200__ intre «_______________»,

înregistrat în calitate de persoană juridică la …………, denumita in continuare Locator, şi
«_______________» înregistrat în calitate de persoană juridică la …………, în conformitate cu
solicitarea Locatarului Locatorul este de acord să livreze bunuri Locatarului în leasing în
conformitate cu condiţiile şi termenii prezentului contract Părţile au convenit la următoarele:

1. Obiectul contractului

2.1.Locatorul în conformitate cu prevederile prezentului contract se obligă să procure în proprietate

obiectul de leasing de la Furnizorul, indicat de Locatar, şi să transmită contra plată în posesiune
şi folosinţă temporară în scop de antreprenoriat.

2. Drepturile si obligaţiunile părţilor

2.1. Locatarul se obligă să întreţină obiectele de leasing primite în conformitate cu condiţiile

tehnice, recomandate de Furnizor, şi să efectueze reparaţia curentă şi deservirea tehnică în
termenii recomandaţi din contul său.
2.2. Locatorul este în drept s. verifice starea tehnică a obiectului de leasing ăi condiţiile lui de
exploatare pe tot parcursul contractului.
2.3. Locatorul este în drept să efectueze reconstrucţia sau modernizarea obiectului de leasing, ce nu
este prevăzută de documentaţia tehnică a Furnizorului, numai cu acordul în scris a Locatorului.
Dacă Locatarul a efectuat reconstrucţia sau modernizarea sus numită fără acordul în scris al
Locatorului este obligat să aducă obiectul de leasing la starea lui iniţială pe cont propriu.
2.4. Locatarul este în drept să transmită obiectul de leasing terţei persoane în subleasing numai cu
acordul în scris al Locatorului.
2.5. Locatarul este obligat să informeze în scris Locatorul despre toate circumstanţele, care
ameninţă integritatea fizică a obiectului de leasing.

3. Plăţile de leasing

3.1. Locatarul se obliga sa achite plaţile de leasing pentru bunurile transmise – numărul de unităţi,
costul, moneda de achitarea, adresa de păstrare – indicate în anexa __ la prezentul contract.
Plăţile de leasing se achită în strictă conformitate cu graficul de plăţi din anexa _ la prezentul
contract.
3.2. Achitarea plaţilor de leasing se efectuează de Locatar lunar, în termen de 10 zile de la ultima zi
a lunii curente, prin recalcularea sumei în lei la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a
M oldovei din data efectuării plăţii. Plata se confirmă prin dispoziţia de plată bancară.
3.3. În caz de ne achitare la timp a plăţilor de leasing Locatarul achită Locatorului penalităţi în
mărime de __ % de la suma neachitată conform graficului de plăţi pentru fiecare zi întârziere.
72
3.4. Locatarul se obligă se achită din cont propriu toate taxele şi procedurile vamale, legate de
importul obiectului de leasing, dacă părţile nu au convenit la altă înţelegere.
În cazul achitării de către Locatar a taxelor şi procedurilor vamale Locatarul se obligă să le
achite la prezentarea documentelor bancare şi vamale. În caz de neachitare obiectul de leasing
nu se transmite Locatarului.

4. Termenul leasingului şi dreptul de proprietate asupra obiectului

4.1 Termenul de valabilitate a prezentului contract este de _____ ani.

4.2 Locatorul păstrează dreptul de proprietate asupra obiectului de leasing pe tot parcursul
valabilităţii contractului pînă la achitarea a sumei totale a plăţilor de leasing.
4.3 La achitarea în totalitate a plăţilor de leasing de către Locatar obiectul de leasing trece în
proprietatea lui prin întocmirea actului de transmitere de la Locator la Locatar.
4.4 Locatarul are dreptul să achite plăţilor de leasing Locatarului înainte de termenii stabiliţi şi să
procure obiectul de leasing pînă la expirarea contractului de leasing.
4.5 Dacă Locatarul nu achită plăţile de leasing în conformitate cu graficul de plăţi şi în
conformitate cu prevederile prezentului Contract, Locatarul este obligat să returneze în termen
de ___ zile de la data primirii reclamaţiei Locatorului la adresa indicată şi să transmită obiectul
după actul de transmitere. Toate riscurile şi cheltuielile adiacente la returnarea obiectului le
suportă Locatarul.
In cazul refuzului Locatarului de a returna obiectul de leasing Locatorul este în drept să între
în posesia obiectului prin forţă, să-l demonteze şi să-l transporte din contul Locatarului sub
responsabilitatea Locatarului pentru toate riscurile legate de demontare şi transportare.
Reprezentanţii legali ai Locatarului sunt în drept să inspecteze teritoriul (încăperile), unde se
află obiectul de leasing pentru demontarea şi transportarea obiectului.
Toate cheltuielile adiacente indicate în prezentul articol le suportă Locatarul.
4.6 La lichidarea sau reorganizarea Locatarului, rezilierea înainte de termen a prezentului contract
termen Locatorul este în drept să ceară de Locatar returnarea obiectului de leasing în baza
dreptului de proprietate, achitarea tuturor restanţelor şi penalităţilor la plăţile de leasing,
achitarea prejudiciului material adus, inclusiv şi venitul ratat, cu drept de încasare forţată şi
urmărire a bunurilor, proprietăţii imobiliare şi surselor băneşti ale debitorului.

5. Rezilierea contractului înainte de termen

5.1 Locatorul are dreptul la rezilierea prezentului contract in următoarele cazuri:

• contractul de livrare cu Furnizorul sau/şi prezentul contract nu a intrat in vigoare sau a
fost anulat din anumit motiv pînă la livrarea obiectului de leasing către Locatar;
• furnizorul nu este in stare sa livreze obiectul de leasing în termenii stabiliţi. In aceste
circumstanţe Locatorul si Locatarul se scutesc de angajamentele reciproce conform
prezentului contract;
• locatarul în timp de ___________ luni nu achita suma restantă la plăţile de leasing în
conformitate cu prevederile prezentului contract şi/ sau nu achită penalităţile aferente;
• locatarul admite şi nu elimină încălcarea altor obligaţiuni în termen de _______ zile de
la recepţia reclamaţiei locatorului referitor la încălcările depistate;
• in perioada valabilităţii prezentului contract locatarul se lichidează.
5.2 Locatarul are dreptul la rezilierea prezentului contract în cazul depistării unor defecte tehnice
la obiectul de leasing la recepţie, care se confirmă prin documente atestate în modul stabilit, şi
73
 care exclud utilizarea normală a obiectului de leasing şi eliminarea cărora este imposibilă.
Referitor la rezilierea prezentului contract locatarul informează în scris locatorul în termen de
____ de la recepţia obiectului de leasing.

6. Li vrarea si recepţionarea obiectului leasingului

6.1 Furnizorul obiectului de leasing este _________________. Data livrării _________________.

Locul livrării ______________.
6.2 Toate cheltuielile de livrare, ce nu sunt specificate în prezentul contract, sunt suportate de
locatar.
6.3 Locatarul este obligat la livrarea obiectului de leasing la locul amplasării sa-l examineze si sa
semneze Actul de recepţie a obiectului leasingului în termen de ______ zile de la livrare şi
setul de documente adiacent.
6.4 În cazul depistării defectelor de producere la obiectul de leasing ce exclud utilizarea lui
normală, locatarul este obligat să informeze în scris locatorul în termen de__ zile despre
defectele depistate cu anexarea actelor corespunzătoare.
Dacă în termenii stabiliţi locatarul nu informează în scris locatarul referitor la defectele
depistate, se consideră recepţia obiectului de leasing în stare funcţională, iar locatarul este
lipsit de dreptul de a înainta reclamaţii referitoare la calitatea obiectului de leasing.
Locatorul nu poartă răspundere pentru defectele de producere ale obiectului de leasing şi
transmite locatarului dreptul la înaintarea reclamaţiilor către furnizor.
6.5 Locatorul transmite locatarului drepturile referitor la înaintarea reclamaţiilor faţă de Furnizor
legate de defecţiunile tehnice, caracterul complet al obiectului livrat, termenii de livrare şi
obligaţiunile de instalare a obiectului.

7. Returnarea obiectului de leasing

7.1 Dacă la expirarea prezentului contract obiectul de leasing nu se transmite în proprietatea

locatarului şi el refuză să returneze obiectul de leasing în conformitate cu prevederile
prezentului contract, locatarului i se aplică o penalitate in mărimea de __ de la valoarea
reziduală a obiectului de leasing pentru fiecare zi de întârziere pînă la data de returnare.

8. Soluţionarea litigiilor

8.1 Părţile prezentului contract vor depune efort la soluţionarea litigiilor care rees din prezentul
contract pe cale amiabilă, prin consultări bilaterale şi tratative.
8.2 Dacă litigiile nu pot fi soluţionate pe cale amiabilă, ele se înaintează spre soluţionarea
judiciară Judecătoriei Economice a mun. Chişinău.

9. Forţa majoră

9.1 Nici una dintre părţi nu va fi răspunzătoare pentru executarea necorespunzătoare sau
neexecutarea, totală sau parţială, a oricăreia dintre obligaţiile asumate în contract, dacă
executarea necorespunzătoare sau neexecutarea a fost cauzată de un eveniment de forţă majoră
conform legislaţiei în vigoare .
În acest caz termenii prezentului contract se extind pe durata evenimentului de forţă majoră.

74
9.2 Partea interesată este obligată să informeze în scris altă parte referitor la data producerii sau la
data încetării evenimentului de forţă majoră, în termen de cel mult ____zile de la data
producerii evenimentului.
9.3 În cazul producerii evenimentului de forţă majoră Camera de Comerţ şi Industrie a M oldovei
este instituţia abilitată să confirme producerea evenimentului de forţă majoră.
9.4 În caz de forţă majoră pe o durată mai mare de _____ luni, părţile se reunesc pentru a decide
ce măsuri vor fi luate.
Dacă în următoarele ____ luni după reuniune părţile nu convin la o înţelegere comună, fiecare
parte este în drept de a rezilia contractul cu soluţionarea tuturor problemelor materiale şi
financiare

10. Dispoziţii finale

10.1 Toate modificările si completările la prezentul contract sunt valabile numai în cazul
efectuării lor in scris si semnării de ambele părţi.
10.2 Orice înţelegere între părţi se perfectează în scris ca anexă sau acord adiţionale la prezentul
contract.
10.3 După semnarea prezentului contract toate înţelegerile anterioare îşi pierd valabilitatea
juridică.
10.4 Toate anexele la prezentul contract sunt părţi componente ale prezentului contract.
10.5 Nici o parte nu este în drept să transmite drepturile şi obligaţiile sale ce rees din prezentul
contract terţii părţi.
10.6 Achitarea sancţiunilor pecuniare sau restituirea pagubelor directe nu scuteşte părţile de
obligaţiunile privind respectarea prezentului contract.

Adresele juridice ale părţilor:

«Locatorul» «Locatarul»

75
 Anexa 9

Setul de documente necesare

pentru încheierea contractului de leasing:

1. Cerere pentru livrarea în leasing cu indicarea tipului de bunuri solicitat.

2. Copiile documentelor de fondare, cu toate modificările şi completările.
3. Pentru societăţi pe acţiuni şi cu răspundere limitată listele acţionarilor/fondatorilor,
care deţin mai mult de 10 la sută din acţiuni/ capital statutar.
4. Copiile extraselor de numire în funcţie a directorului şi contabilului şef.
5. Lista persoanelor împuternicite să semneze contractul de leasing.
6. Copiile documentelor contabile (bilanţul, raportul financiar, fluxul de numerar pentru
fiecare trimestru al anului curent şi pentru ultimii doi ani).
7. Copia raportului de audit pe anul trecut pentru societăţi pe acţiuni şi întreprinderi
mixte.
8. Raport privind evidenţă datoriilor debitoare şi creditoare cu prezentarea contractelor
respective şi indicarea datelor formării datoriilor.
9. Descrierea fondurilor fixe.
10. Copiile licenţelor privind desfăşurarea activităţii curente.
11. Copiile contractelor de chirie a imobilelor şi unităţilor de transport, şi contractelor de
comercializare a producţiei întreprinderii.
12. Certificatul inspectoratului fiscal cu privire la lipsa restanţelor fiscale.
13. Copiile contractelor de creditare bancară.
14. Copiile buletinelor de identitate persoanelor împuternicite să semneze contractul de
leasing.
15. Alte documente pertinente care ar confirma solvabilitatea întreprinderii.

76
Bibliografie:

1. Amembal, Deane & Associates, Leasing - A Euromoney/DC Gardner Self-Study Workbook.

2. Аристотель Риторика, книга 1, глава V.
3. Белоус А.П. Лизинг: мировой опыт, уроки для России - М ., 2000.
4. Boobyer Christopher (Editor). Leasing Finance, 3rd ed., Euromoney Publications,1997.
5. Carter Laurence, Leasing in Emerging M arkets, Publisher: World Bank, 1996.
6. Carpediem Consulting, An Introduction to Leasing, 1998.
7. Chance Clifford, Cross Border Aircraft Leasing, 1999.
8. Clark Tom. Leasing Finance, 2nd ed., 1990.
9. Clocotici Dorin Operaţiuni de leasing, 1998.
10. Газман В.Д. Рынок лизинговых услуг. - М .: Фонд «Правовая культура», 1999.
11. Головнина Л.А., Эстрада Т.Б. Лизинг как метод инвестирования - М ., 2001.
12. Gureşoae Ion Contractul de leasing, 1998.
13. Еремихин Б.М ., Игнатущенко В. Н., Шабанова Н.Н. Лизинг для предпринимателя.
Практическое пособие. - М ., Агроконсалт,1998.
14. Карп М .В., М ахмутов Р.А., Шабалин Е.М .. Финансовый лизинг на предприятии. - М .,1998.
15. Колесников А.М ., М акарова Н.Ю. Теория и практика лизинга -СПб, 1996.
16. Leasing Source Book, 1990-1991: A Directory of the U. S. Capital Equipment Leasing Industry.
17. Leasing, Publisher: Glenlake Publishing Company Limited, 2000.
18. Leasing Services in Russia: A Strategic Entry Report, 1997.
19. Leader's Equipment Leasing Newsletter. 2001.
20. Leasing Life, 2001-2002.
21. Leasing Sourcebook, 2001.
22. Лещенко М .И. Основы лизинга - М .: Финансы и статистика, 2001.
23. М акеева В.Г. Лизинг - М ., 2000.
24. М артынов А.Ю. Банки и лизинг - М .: М АКС Пресс, 2001.
25. Суюмбаева Р.А. Лизинг как форма инвестиций в переходной экономике -М .: М акс-Пресс,
2000.
26. Nevitt, P. K. and F. J. Fabozzi, Equipment Leasing, Dow-Jones, Irwin, Homewood, IL, 1988.
27. US Department of Commerce, Economics and Statistics Administration. - Bureau of Economic
Analysis and Equipment Leasing Association of America. - N-Y., 2000.

28. World Leasing Yearbook, 2001.

77