Cancer Mamar

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL „SF. IOSIF MĂRTURISITORUL”

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
BAIA MARE, JUDEȚUL MARAMUREȘ
PROIECT DE CERTIFICARE
A CALIFICĂRII PROFESIONALE
Domeniul: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

Calificarea profesională: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
Forma de învățământ: ZI
COORDONATOR:
Prof. Nursing TRIF ELENA
ABSOLVENT
DENEȘ REBEKA
BAIA MARE
2020
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL „SF. IOSIF MĂRTURISITORUL”
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
BAIA MARE, JUDEȚUL MARAMUREȘ
Titlul lucrării:
ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU CANCER MAMAR
COORDONATOR:
Prof. Nursing TRIF ELENA
ABSOLVENT
DENEȘ REBEKA
BAIA MARE
2020
Cuprins
Argument ............................................................................................................................... 1
Istoric ..................................................................................................................................... 2
Capitolul I. Date generale despre boală ................................................................................ 4
1. Prezentarea noțiunilor de anatomie și fiziologie .......................................................... 4
2. Prezentarea teoretică a bolii .......................................................................................... 7
2.1. Definiție .................................................................................................................. 7
2.2. Etiologie.................................................................................................................. 9
2.3. Patogenie .............................................................................................................. 10
2.4. Diagnostic clinic ................................................................................................... 10
2.5 Diagnostic paraclinic ............................................................................................. 11
2.6 Evoluție. Prognostic. Complicații.......................................................................... 13
2.7 Tratament ............................................................................................................... 15
Capitolul 2. Îngrijiri speciale ............................................................................................... 19
2.1 Îngrijiri speciale ........................................................................................................ 19
2.1.1 Alimentația bolnavei........................................................................................... 19
2.1.2 Pregătirea examinărilor paraclinice .................................................................... 19
2.1.3 Administrarea medicamentelor........................................................................... 21
2.2 Pregătire preoperatorie .............................................................................................. 26
2.2.1 Pregătire pentru operație ..................................................................................... 27
2.3 Supravegherea și îngrijirea postoperatorie ................................................................ 28
2.4 Prevenția .................................................................................................................... 30
Capitolul 3. Prezentarea cazurilor de boală ......................................................................... 32
a) Cazul 1.................................................................................................................. 32
b) Cazul 2.................................................................................................................. 48
c) Cazul 3 ..................................................................................................................... 62
Capitolul 4. Concluzii .......................................................................................................... 73

Bibliografie .......................................................................................................................... 74
Argument
La nivel mondial, cel mai întâlnit cancer diagnosticat la femei (25% din cazuri) și
principala cauză a decesului (15% din cazuri) este cancerul mamar. Organizația Mondială a
Sănătății încearcă să găsească metode valabile de detectare precoce și identificarea factorilor
de risc în cancerul mamar. Conform ultimelor date ale Organizației Mondiale a Sănătății,
România este pe locul 60 în lume datorită deceselor în neoplasmul mamar.
În România, cancerele mamare sunt diagnosticate în faza avansată, 80% din cazuri,
tratamentul neputând aduce vindecarea, ci, din păcate, doar supraviețuirea; iar restul de 20%
din cazuri, sunt depistate la timp, iar tratamentul poate aduce vindecarea.
Datorită faptului că, sunt și eu femeie la rândul meu, iar viața sănătății mele, și a
femeilor din jurul meu sunt importante, acest lucru m-a făcut să aleg această temă. Din
păcate, cancerul mamar, a devenit o boală atât de frecventă, încât, uneori ni se pare o
banalitate, chiar dacă este o boală nocivă.
1
Istoric
Cancerul mamar a fost studiat pe scară largă în decursul istoriei. Modul în care am
tratat și vom trata cancerul mamar s-a schimbat în multe feluri, de la prima descoperire a
bolii până acum. Unele descoperiri și tratamente ale bolii, au rămas aceleași.
Oamenii știu despre acest cancer de mulți ani, s-au găsit date medicale datate din
perioada antichității (anii 3000-2500 î.Hr.). Chirurgul Edwin Smith descria în cartea sa „The
Edwin Smith Surgery Papyrus”, cazurile de cancer mamar descoperite de el. La începutul
anilor 400 î.Hr., Hippocrate descria o teorie a bolilor sanguine și a descris stadiile progresive
întâlnite în cancerul mamar.
În primul secol, doctorii experimentau primele incizii chirurgicale în distrugerea
tumorii. Însă ei credeau că, de fapt, cancerul mamar avea o legătură cu menopauza. Această
teorie, a fost determinată, probabil, din cauza faptului că, în acea perioadă, neoplasmul
mamar debuta la femeile în vârstă.
La începutul Evului Mediu, progresul medical a fost legat de noile filozofii
religioase. Creștinii nu erau de acord cu operațiile fiindcă le credeau barbare, însă erau de
acord cu vindecarea prin credință. În schimb ce, medicii islamiști au examinat scrierile
medicale grecești pentru a învăța mai multe despre cancerul mamar.
În perioada Renașteri, medicii chirurgi au început să exploreze din nou corpul uman.
John Hunter este cunoscut ca tatăl scoțian al investigațiilor chirurgicale. El a descoperit limfa
ca fiind cauza cancerului de sân. S-au efectuat lumpectomii dar fără anestezii, și medicii
chirurgi trebuiau să fie rapizi și exacți pentru a avea succes.
Abordarea modernă în tratamentul și cercetarea cancerului mamar a început să se
formeze în secolul al XIX-lea după cum urmează:
- în 1882 William Halsted a efectuat prima mastectomie totală;
- în 1895 a fost făcută prima mamografie;
- în 1898 Marie și Pierre Curie descoperă elemente radioactive, radiu și poloniu, după
puțin timp, radiu fiind folosit în tratarea cancerului;
- în 1932 se găsește o nouă abordare a mastectomiei, metoda chirurgicală neafectând
la fel de mult înfățișarea;
- în 1937 radioterapia este folosită ca tratament pentru a cruța sânul;
- în 1978 medicamentul Tamoxifen este aprobat de Food and Drug Administration
(FDA) fiind utilizat în tratarea cancerului mamar. Este primul dintr-o clasă de
2
medicamente numite modelatoare selective ale receptorilor de estrogen (SERMs)
utilizate împotriva cancerului;
- în 1984 cercetătorii descoperă o nouă genă numită HER2, care s-a dovedit a fi legat
de cancerul mamar mai agresiv atunci când este suprasolicitat;
- în 1985 cercetătorii descoperă că femeile cu cancer mamar în stadiul incipient care
au fost tratate cu o lumpectomie și radiații au aceleași rate de supraviețuire similare
cu femeile tratate cu mastectomie;
- în 1986 oamenii de știință își dau seama cum să cloneze gena HER2;
- în 1995 oamenii de știință pot clona genele tumorale, aceste gene putând să prezică
un risc crescut de cancer mamar;
- în 1996 FDA aproba Anastrozol ca tratament pentru cancerul mamar;
- în 1998 Tamoxifenul se dovedește că scade cu 50% riscul de a dezvolta cancerul
mamar, acum Tamoxifenul este utilizat ca tratament preventiv. Trastuzumab este de
asemenea aprobat de FD;
- în 2006 medicamentul Raloxifen reduce riscul de cancer mamar pentru femeile aflate
în postmenopauză care prezintă un risc mai mare. Medicamentul are mai puține
reacții adverse ca Tamoxifenul.
În secolul XXI, există teste speciale care pot spune medicilor mai multe despre
cancerul mamar. Testul Oncotype DX poate examina o parte a tumorii pentru a afla ce gene
sunt active în ea. Medicii pot folosi informații despre acest grup de gene pentru a prezice
cum va răspunde cancerul unei persoane la diferite tratamente. Prin acest mod, medicii vor
putea da cel mai bun tratament persoanei respective.
3
Capitolul I. Date generale despre boală
1. Prezentarea noțiunilor de anatomie și fiziologie

Sânii sunt așezați simetric în regiunea toracică anterioară. Chiar dacă sunt prezente
atât la bărbați cât și la femei, ele au o creștere și atribuții funcționale total diferite. La bărbați,
sunt nedezvoltate, cu structură simplă, fără activitate secretorie. Însă la femei, mamelele sunt
extrem de importante. În sarcină au o dezvoltare mare, chiar și în alăptare datorită secreției
laptelui, fiind alimentul esențial al nou-născutului și al sugarului.
Mamelele sunt dependente hormonal, datorită acestui fapt, în copilărie ele sunt mici,
fără diferențe între sexe. În pubertate se dezvoltă progresiv la fete, pentru a atinge completa
lor dezvoltare la femei, în perioada activității sexuale. Atrofierea lor începe la menopauză.
Fig. 1. Mamela
Mamela are în general forma unei hemisfere sau a unui con turtit cu baza pe peretele
toracic, iar în centrul feței convexe prezintă o proeminență rotunjită destinată sugerii, numită
papila mamară. Această formă hemisferică este mai accentuată în jos și medial, în sus spre
claviculă și spre axilă mamela este relativ plană, continuându-se fără o delimitare exactă cu
aceste regiuni.
4
Mamelele măsoară în perioada de activitate sexuală, aproximativ 12 cm în sens
transversal, 10 cm în sens vertical și 5 cm în sens antero-posterior. Aceste dimensiuni au
variații individuale, ele cresc mult în sarcină și alăptare, prezintă diferențe în funcție de
vârstă, rasă, constituție, nutriție.
La naștere, sânul cântărește aproximativ 0,5 g, la femeia adultă care nu alăptează are
200 g, iar la femeia care alăptează poate ajunge la 500 g. Greutatea celor două mamele nu
este egală, de obicei una dintre ele este mai grea. Uneori există diferențe evidente de volum
și greutate între cele două mamele.
Consistența mamelei este fermă, rezistentă și elastică la femeile tinere. Consistența
ei se diminuă prin alăptare. După sarcini și alăptări multiple, consistența sânilor devine
moale, elastică și cu timpul flască.
În mod obișnuit, omul are două mamele. În mod excepțional poate exista o reducere
sau o creștere a acestui număr. Amastia este lipsa unuia sau a ambelor mamele; atelia este
absența papilei mamare; iar hipermastia constă în creșterea numărului mamelelor și
hipertelia este mărirea numărului papilelor mamare.
Este situată simetric, de o parte și de alta a regiunii sternale și are următoarele limite:
coasta a III-a în sus, coasta a VI-a sau a VII-a în jos, marginea sternului în medial și linia
axilară anterioară în lateral. În jos mamela este delimitată de un șanț semicircular, șanțul
submamar, datorită faptului că mamela cade sub greutatea ei; iar între cele două mamele se
găsește o depresiune verticală, șanțul intermamar.
În alcătuirea sânului intră patru elemente esențiale: învelișul cutanat, stratul celulo-
adipos premamar, corpul mamelei și stratul celulo-adipos retromamar.
Învelișul cutanat este subțire, fin, neted și mobil. I se disting două zone:
a) zona periferică are structura și caracterele obișnuite ale tegumentului general și
conține glande sudoripare și foliculi piloși.
b) zona centrală sau aria papilară, constituită din areola și papila mamară (mamelonul)
Stratul celulo-adipos premamar sau anterior, este mai gros la periferia mamelei, se
subțiază spre centrul ei, reducându-se la o lamă foarte subțire dedesubtul areolei și dispare
complet la nivelul papilei, unde pielea aderă la corpul mamelei. În acest strat se găsesc vasele
sangvine și limfatice, precum și nervii mamelei.
Corpul mamelei după ce a fost curățat de țesutul conjunctivo-grăsos care îl învelește;
se prezintă ca o formațiune alb-gălbuie, aproximativ discoidală, mai groasă în partea
centrală, subțiată la periferie și cu un contur neregulat. Este format în principal din glanda
mamară, apoi din țesut conjunctiv și țesut adipos.
5
Stratul celulo-adipos retromamar este întotdeauna subțire și conține o cantitate
variabilă de grăsime. El se interpune între fața posterioară a glandei mamare și fascia
mușchilor pectoral mare și dințat anterior.
Glanda mamară este alcătuită din parenchim și stromă. Parenchimul este reprezentat
printr-un sistem foarte ramificat de ducte. Stroma este format din țesut conjunctivo-adipos,
cuprinde în interiorul ei structurile parenchinoase.
Fig. 2 Glanda mamară
Parenchimul glandular se compune dintr-un număr variabil de glande elementare sau

lobi. Lobiille au o formă piramidală, cu vârful la papila mamară și baza la periferia glandei.
Stroma glandei mamare este străbătută de numeroase vase sangvine și limfatice,
nervi, precum și de o bogată rețea capilară. Stroma este de natură conjuctivo-adipoasă și la
femeia negasantă ea e totdeauna mult mai abundentă decât sistemul canicular (parenchimul),
pe care îl înconjoară din toate părțile (lobi, lobuli).
Arterele provin din: toracica internă, toracica laterală, toracica supremă și
intercostalele posterioare. Ramurile plecate din aceste artere asigură un bogat aport sangvin.
6
Venele se adună într-o rețea largă, situată în stratul premamar, care devine foarte
vizibilă în timpul lactației. Venele se varsă fie în vena axilară, fie în vena toracică internă.
Fig. 3 Glanda mamară și limfa
Limfele mamelei se împart după originea lor, în superficiale și profunde. Cele

superficiale colectează limfa de la nivelul pielii, inclusiv a areolei și papilei mamare. Cele
profunde iau naștere dintr-o rețea intralobulară apoi inter sau perilobulară. Drenajul limfatic
urmează două căi:
- calea axilară este cea principală;
- calea intercostală, drenează limfa mai ales din partea medială a sânului.
Nervii provin din ramurile supraclaviculare ale plexului cervical, din ramuri toracice
ale plexului brahial și din nervii intercostali. În afară de acești nervi somatici, mai vin la sân
și fibre simpatice pe traiectul arterelor.
2. Prezentarea teoretică a bolii

2.1. Definiție
Cancerul apare ca urmare a mutațiilor sau a modificărilor anormale la nivelul genelor
responsabile de reglarea creșterii celulelor și menținerea lor sănătoasă. Genele se află în
nucleul fiecărei celule, care acționează ca și „cameră de control”. În mod normal celulele din
corpul nostru se înlocuiesc singure printr-un proces ordonat de creștere a celulelor: celulele
noi, sănătoase preiau totul, în timp ce, cele vechi mor. Dar, în timp, mutațiile pot „activa”
anumite gene și „opri” altele într-o celulă. Celula schimbată capătă capacitatea de a continua
divizarea fără control sau ordine, producând mai multe celule la fel și formând o tumoră.
7
O tumoră poate fi benignă (nu este periculoasă pentru sănătate) sau malignă (are
potențialul de a fi periculoasă). Tumorile benigne nu sunt considerate canceroase, celulele
lor sunt apropiate de aspectul normal, cresc încet, nu invadează țesuturile din apropiere și nu
se răspândesc în alte părți ale corpului. Tumora malignă este canceroasă; celulele maligne
rămase necontrolate, în cele din urmă, se pot răspândi dincolo de tumora inițială, înspre alte
părți ale corpului.
Termenul de „cancer mamar” se referă la o tumoră malignă care s-a dezvoltat din
celulele sânului. De obicei, cancerul de sân începe fie în celulele lobiilor, care sunt celulele
producătoare de lapte, sau canalele (carcinom ductal) care conduc laptele de la lobii la sfârc.
Mai puțin frecvent, poate începe în țesuturile stromale, care includ țesuturile conective grase
și fibroase ale sânului.
Celulele canceroase pot invada țesutul sânului sănătos din apropiere și se pot îndrepta
în nodulii limfatici sub brațe, organe mici care filtrează substanțele străine din organism.
Dacă celulele canceroase intră în ganglionii limfatici, atunci au o cale spre alte părți ale
corpului.
Fig. 4 Formarea tumori maligne
8
2.2. Etiologie
Menarha precoce este asociată cu un risc mai mare pe toată durata vieții, însă cel mai
mare efect constă în incidența crescută a cancerului mamar la femeile în premenopauză.
Studiile care au evaluat administrarea terapiei hormonale au arătat că, deși riscul absolut este
mic, riscul relativ de cancer mamar este crescut la femeile care au luat Dietilstilbestrol pe
perioada sarcinii.
Densitatea mamară crescută este un alt factor de risc independent nemodificabil.
Femeile care au densitatea mamară de cel puțin 75% la mamografie au o incidență mai mare
decât cele care au densitatea de 10%.
Riscul de cancer mamar este mai mic la femeile în pre- și post-menopauză care fac
exerciții fizice în mod regulat. La femeile obeze, incidența cancerului mamar, este redusă
înainte de menopauză și crescută după menopauză; luarea în greutate după menopauză este
el însuși un factor semnificativ de risc.
La femeile cu istoric familial de cancer mamar, ovarectomia bilaterală se asociază cu
scăderea riscului de cancer mamar, în special dacă este afectată înainte de vârsta de 40 de
ani.
Vârsta reprezintă un factor de risc important, astfel că cele mai multe cazuri de cancer
apare după vârsta de 40-50 de ani. Menarha și menopauza, au un rol important în apariția
cancerului mamar; astfel că, dacă menarha s-a instalat precoce, înainte de vârsta de 12 ani și
menopauza s-a instalat tardiv, după 55 de ani, riscul de a dezvolta cancer mamar este mai
mare, datorită expunerii prelungite a organismului feminin la acțiunea estrogenilor.
Alăptarea este un factor protector, astfel, o femeie cu cât alăptează mai mult pe
parcursul vieții va avea un risc scăzut de a face cancer, în comparație cu nuliparele sau cu
cele care au avut un singur copil după vârsta de 35 de ani.
Obezitatea poate reprezenta un factor important de risc, la femei, în apariția
cancerului mamar după menopauză, deoarece țesutul adipos în exces eliberează estrogeni.
Contraceptivele orale pot fi considerate un factor de risc, dacă sunt administrate
înainte de prima sarcină, sau pe o perioadă mai mare de 10 ani; de asemenea asocierea
tratamentului hormonal estrogen progestativ, poate să crească riscul apariției neoplasmului
mamar.
Alți factori de risc sunt: dieta bogată în grăsimi, consumul băuturilor alcoolice și
fumatul, radioterapie efectuată în adolescență sau copilărie la nivelul toracelui sau a sânilor,
afecțiunile benigne ale sânului.
9
2.3. Patogenie
Tumorile maligne ale mamelei sunt, în majoritatea cazurilor neoplazii epiteliale care
au ca punct de plecare celulele tubilor de acini. Foarte rar pot exista tumori în regiunea
mamară plecate de la epiteliul de acoperământ sau de la glandele sudoripare sau sebacee ale
acestor tegumente.
Tumorile maligne ale glandei mamare pot lua din punct de vedere microscopic mai
multe aspecte astfel există:
- forme cu păstrarea glandelor -> adenocarcinoame;
- forme de poliferare masivă;
- forme de epiteliom dendritic papilifer bine vascularizat.
Trebuie accentuat faptul că există o gradare a malignității acestor tumori; cele mai
maligne sunt tumorile care sunt un șir de celule care infiltrează țesutul conjunctiv.
Tot atât de maligne sunt epitelioamele care se dispun sub formă de celule izolate
aranjate în șiruri. Cu o malignitate mai redusă, sunt epitelioamele masive, carcinoamele
masive și cele cu aspect adenocarcinomatos, care prezintă o malignitate mult mai redusă ca
celelalte. Toate, însă sunt cancere, toate pot da metastaze, dar aprecierile asupra malignității
sunt date de viteza de creștere. Sarcoamele mamelei sunt foarte rare și mai rare sunt
asocierile de epitelio-sarcoame.
2.4. Diagnostic clinic

Cancerul mamar, de obicei nu are niciun simptom; însă, când tumora se dezvoltă, se
pot enumera anumite simptome. Primul simptom este depistarea unui nodul sau țesut
îngroșat, nedureros la nivelul sânului sau a axilei, cu toate că, unii noduli pot provoca
înțepături, fiind chiar și dureroși.
Orice schimbare în dimensiune, contur, textură și temperatură a sânului; înroșirea
tegumentului asociată sau nu cu modificarea structurii tegumentului, cum ar fi aspectul de
„coajă de portocală”.
Modificări ale mamelonului, cum ar fi retracția mamelonară, senzația de arsură sau
ulcerație; însă, și prezența secrețiilor și scurgerile neobișnuite la nivelul mamelonului, pot fi
clare, sangvinolente, gălbui sau lăptoase.
10
Fig. 5 Modificările structurii tegumentului
Simptomele cancerului mamar diferă de la noduli ce pot fi sau nu palpabili, până la

modificări la nivelul tegumentului. Simptomele similare cancerului mamar pot fi de multe
ori expresia unor condiții medicale non-canceroase, cum ar fi tumora benignă (chisturi,
fibroadenoame).
2.5 Diagnostic paraclinic

Fiecare femeie trebuie să fie conștientă de importanța autoexaminării sânilor, o
modalitate importantă pentru a depista boala în faza incipientă. Autoexaminarea trebuie să
facă parte din rutina săptămânală a unei femei.
Examenul clinic are ca scop orientarea spre un anumit diagnostic. Va fi efectuată de
medicul specialist, inspectând sânii pentru a depista eventualele modificări.
Durerea în glanda mamară se datorează, de obicei, unor stări benigne și nu este
primul simptom al cancerului. Aproximativ 10% dintre femeile cu neoplasm de glandă
mamară acuză dureri, de obicei asociate cu un nodul palpabil sau cu o anomalie la
mamografie. Toate pacientele cu o durere de sân nelegată de ciclul menstrual trebuie
examinate clinic și mamografic.
Ecografia sau sonografia mamară este un test de imagistică, care, prin undele sonore
de înaltă frecvență creează imagini detaliate ale sânului, numite ecografii sau ultrasonografii.
Mamografia reprezintă o imagine mai detaliată a sânilor obținute cu ajutorul razelor
X; este recomandat ca după împlinirea vârstei de 40 de ani, fiecare femeie să meargă regulat
la aceste radiografii mamare.
11
Imagistică prin rezonanță magnetică nucleară (RMN) este o tehnică non-invazivă de
imagistică medicală utilizată pentru a investiga anatomia și procesele fiziologice ale corpului
uman.
Tomografie computerizată cu emisie de pozitroni (PET-CT) este o modalitate de
diagnoză nouă pentru reprezentarea exactă a anumitor tipuri de cancer și a metastazelor
acestora; se poate determina poziția exactă, dimensiunea activitatea și dezvoltarea
îmblonăvirii cu cancer în întregul corp.
Uneori este nevoie de o galactogramă cu ajutorul razelor roentgen, a canalelor
galactofore, pentru a preciza cauza unei secreții din mamelon.
Biopsia mamară presupune recoltarea unei probe de țesut mamar și testarea în
laborator pentru a vedea dacă certifică existența celulelor canceroase sau nu. Se poate face
biopsie la nivelul ganglionilor limfatici de la nivelul axilei. Există mai multe tipuri de biopsi:
- aspirativă cu acul;
- puncția;
- biopsia chirurgicală.
Lavajul căilor galactofore urmărește colectarea de celule din sistemul căilor
galactofore, locul unde iau naștere aproximativ 80% dintre cancerele mamare. Metoda se
recomandă în special la femeile cu un risc deosebit de mare de neoplasm mamar.
Ductoscopia nu folosește raze roentgen; vizualizarea căilor lactofore se face prin
introducerea unui endoscop foarte subțire urmărindu-se canalul respectiv și ramificațiile lui.
Examenul se face sub narcoză.
Examenul citologic a secreției mamelonară constă în colectarea secreției pe lame.
Acest examen poate să indice dacă sunt prezente celule canceroase.
Examenul histopatologic presupune analizarea microscopică a probelor de țesut.
Acestea sunt obținute în urma biopsiei sau a intervenției chirurgicale. După examenul
histopatologic sunt recomandate o serie de analize suplimentare care ajută la obținerea unui
diagnostic cert.
Determinarea receptorilor hormonali ajută la stabilirea tratamentului celui mai
adecvat. Cei doi hormoni, estrogenul și progesteronul pot stimula înmulțirea celulelor
mamare normale care joacă un rol însemnat în unele forme de cancer mamar. Celulele
canceroase răspund la acești hormoni prin intermediul receptorilor de estrogen și
progesteron. Receptorii sunt ca niște antene moleculare și aproximativ 80% din cancerele
mamare prezintă aceste molecule pe suprafața lor fiind stimulate de hormonii feminini.
12
Ca analize de sânge, se vor face cele de biochimie obișnuite, care includ: glicemie,
uree, creatinină, fosfataza alcalină, TGO-TGP, amilazemie, bilirubină totală și directă;
hemoleucogramă completă și Marker CA 15.3 specific cancerului mamar.
2.6 Evoluție. Prognostic. Complicații

a. Evoluția
Evoluția în care se găsește neoplazia constituie unul dintre factorii cei mai importanți
în alegerea strategiilor terapeutice și stabilirea prognosticului. Cel mai folosit sistem pentru
a descrie stadiul de creștere și răspândirea cancerului mamar este cel mai cunoscut prin
literele T, N și M.
Prin T se redau dimensiunile tumorii, exprimate în centimetrii. N indică răspândirea
cancerului la ganglionii limfatici din regiunea glandei mamare. Iar M arată metastazarea,
adică răspândirea celulelor canceroase la organe îndepărtate.
1. Tumora
Litera T urmată de o cifră de la 0 la 4 descrie mărimea tumorii și extinderea spre
tegumente sau spre peretele toracic retromamar. Cifrele mai mari indică o tumoare mai mare
și sau un grad mai mare de extindere către țesuturile din apropierea glandei mamare.
● T0: nicio evidență privind tumora primară;
● Tis: cancer localizat, neinvaziv, în situ;
● T1: tumora este de 2 cm sau mai mică;
● T2: tumora depășește 2 cm, dar nu 5 cm;
● T3: tumora e mai mare de 5 cm;
● T4: tumora s-a extins la peretele toracic sau la tegumente, indiferent de volum.
2. Noduli limfatici
Litera N urmată de o cifră între 0 și 3 arată dacă tumora s-a extins la ganglionii
limfatici din apropierea glandei mamare și, în acest caz, dacă ganglionii afectați sunt fixați
de alte structuri din axilă.
● N0: cancerul nu s-a extins la ganglionii limfatici;
● Nx: cancerul nu poate fi evaluat;
● N1: cancerul s-a extins la 1 până la 3 ganglioni axilari, în aceeași parte pe care se
găsește și tumora;
● N2: cancerul s-a extins la 4 până la 8 ganglioni limfatici de aceeași parte în care se
găsește și tumora sau ganglionii mamari interni;
13
● N3: cancerul s-a răspândit la 10 sau mai mulți ganglioni limfatici, ganglionii
subclaviculari sau mamari interni.
3. Metastazele
Litera M urmată de 0 sau 1 arată dacă tumora s-a răspândit sau nu la organe
îndepărtate (plămâni sau schelet) sau la ganglionii limfatici care nu sunt în apropierea
glandei mamare, cum ar fi ganglionii supraclaviculari.
● M: metastaze îndepărtate;
● M0: nu există răspândire la distanță;
● Mx: nu se poate evalua;
● M1: cancerul s-a răspândit la organe îndepărtate.
După terminarea categoriilor T, N și M informațiile sunt grupate pentru a stabilii
stadiul real al bolii. Acesta se exprimă de la stadiul 0 (cel mai puțin avansat) până la stadiul
IV (cel mai avansat). Astfel avem:
● Stadiul 0: Tis, N0, M0;
● Stadiul I: T1, N0, M0;
● Stadiul II:
○ T2, N1, M0;
○ T3, N1, M0;
● Stadiul III:
○ T2, N2, M0;
○ T3, N2, M0;
○ T4, N3, M0;
● Stadiul IV: T4, N3, M1.
b. Prognostic
Valoarea cea mai mare a factorilor de prognostic constă în faptul că ei prezic riscul
metastazelor la bolnavele la care procesul canceros nu a afectat ganglionii limfatici.
Tumorile primare cu o componentă invazivă, având dimensiunea de 1 cm sau mai
puțin, prezintă un prognostic foarte bun, cu o rată de supraviețuire de peste 90%. Tumorile
mai puțin diferențiate tind să prezinte o creștere mai agresivă și se asociază cu un prognostic
mai puțin favorabil.
Cei mai importanți factori de prognostic sunt:
- invazia sau infiltrarea în țesuturile din jur - cancerele ductale în situ, ca și celelalte
forme neinvazive, au un prognostic bun;
14
- numărul ganglionilor axilari prinși de procesul canceros prezintă un factor de
prognostic foarte important;
- dimensiunile tumorii;
- prezența receptorilor de estrogen și progesteron care ajută la precizarea răspunsului
față de terapia hormonală, endocrină;
- oncogenul HER2/neu - prognostic mai nefavorabil, dar răspund bine la
chimioterapie;
- vârsta este un factor de prognostic independent, femeile foarte tinere au un prognostic
mai nefavorabil ca cele în vârstă;
- tumorile cu un număr mai mare de capilare se asociază cu o rată mare de recidive
decât cele cu un număr mai mic de vase sangvine.
c. Complicații
Deoarece, tratamentul pentru cancer implică distrugerea și sau extirparea celulelor
anormale din corp, de obicei există efecte secundare care apar odată cu acest tratament. În
unele cazuri, poate apărea căderea părului, durere și stare generală de rău, leziuni la nivelul
gurii, greață, vărsături, afectarea nervilor, diaree, pierderea poftei de mâncare, oboseală, risc
de depresie, tulburări de somn sau limfedemul (umflarea țesuturilor cauzată de acumularea
limfei).
Cancerul mamar în stadiul IV implică foarte multe complicații datorită faptului că
s-a metastazat, ieșind din zona inițială a cancerului. În afară de metastază, putem întâlni
complicații la nivelul scheletului sau a organelor afectate, plămâni, ambii sâni ai pacientei,
pancreas, ficat, creier, inimă, rinichi, putând ajunge la orice alte organe.
Însă, toate aceste complicații enumerate mai sus, pot duce la cea mai “mare”
complicație și anume decesul.
2.7 Tratament
a) Igieno-dietetic
Este demonstrat că nutriția alături de alte obiceiuri de viață sănătoasă poate reduce
riscul de cancer mamar. Prin alimentație se îmbunătățesc imunitatea organismului, greutatea,
calitatea vieții și așa mai departe.
Este general acceptat ca dieta să fie săracă în grăsimi saturate (carne, lactate)
prăjituri, dulciuri, sau alimentele insuficient preparate, este indicată renunțarea la fumat și
alcool. Însă este indicat consumul legumelor și fructelor crude, cereale integrale, tipurile de
15
fasole, proteine, sucuri de fructe proaspete, iaurt slab în grăsimi, ceaiul verde, usturoi, hrean,
fructe și legume verzi, semințe.
b) Medical
Terapia hormonală se administrează în funcție de statusul hormonal al pacientei și în
funcție de prezența receptorilor pentru estrogen și progesteron; cele mai multe tumori ale
sânului se dezvoltă din cauza estrogenului. Este adesea folosit după intervenția chirurgicală
pentru a ajuta la reducerea riscului de reapariție a cancerului.
Tamoxifenul este luat zilnic sub formă de tabletă, este indicat în reducerea riscului
de recurență a cancerului, la femeile care au fost tratate pentru un cancer în stadiu incipient,
însă poate fi folosit și pentru a trata boala la femeile cu un cancer avansat. Ca și
contraindicație în Tamoxifen nu este indicat la femeile care sunt înainte de menopauză, în
acest caz putând produce pierdere osoasă, iar în cele trecute în menopauză poate produce
valuri de căldură în 20% din cazuri. Nu este indicat la persoanele alergice la Tamoxifen, la
femeile gravide, la persoanele care au riscul formării cheagurilor de sânge. Dacă tratamentul
durează aproximativ 5 ani, apare riscul de apariție a cancerului de endometru 1% și riscul
apariției de tromboză venoasă 1%. Azi se tinde ca după 3 ani de tratament cu Tamoxifen să
se treacă la inhibitorii aromatazei.
Inhibitorii aromatazei sunt mai eficienți ca Tamoxifenul în reducerea frecvenței
metastazelor și a unor cancere invazive noi la femeile după menopauză, cu receptori de
estrogen și progesteron.
Toremifenul este luat zilnic sub formă de tabletă, este folosit pentru a trata cancerul
mamar care s-a extins către alte zone ale corpului, metastazic dependent hormonal. Se
recomandă la pacientele în postmenopauză. Hiperplazia de endometru preexistentă,
insuficiența hepatică severă reprezintă contraindicații pentru administrarea de Toremifen pe
termen lung. Hipersensibilitate, modificări ale electrofiziologiei cardiace, bradicardie, istoric
anterior de aritmii, prelungire a intervalului QT. Nu este indicat să se ia simultan cu alte
medicamente care prelungesc intervalul QT.
Fluvestrantul este administrat injectabil în fiecare lună, după ce s-a făcut o doză la
fiecare două săptămâni în prima lună de tratament, este indicat la femeile în postmenopauză
în cancerul mamar avansat. Nu se indică să fie folosit în asociație cu alte medicamente, dacă
sunt afecțiuni ale ficatului severe, dacă femeia este gravidă sau alăptează, sau dacă este
alergică la Fluvestrant.
Trastuzumab are acțiune bună în tumorile în care există gena HER2 pozitiv. Este
indicat în cancer mamar metastazat, incipient, intervenție chirurgicală, chimioterapie,
16
radioterapie. Ca și contraindicații avem în hipersensibilitate la Trastuzumab, proteine
murinice, dispnee severă. Din aceeași clasă mai putem enumera și Anastrozolul,
Exemestanul și Letrozolul.
Radioterapia este o altă metodă de tratament primar al cancerului de sân. Implică
doar extirparea tumorii maligne și a unei părți din ganglionii limfatici axilari, sânul urmând
a fi tratat prin radioterapie. Radioterapia se aplică doar local, exclusiv în zona de iradiere
propriu-zisă. Are și efecte secundare printre care enumerăm: stări de oboseală, piele iritată,
greață, diaree, urinare frecventă, inflamarea gurii și a gâtului. Pe durata tratamentului cu
radioterapie este contraindicat consumul de alcool, expunerea tegumentului iradiat la razele
solare, aplicarea de parfum și deodorant cu alcool în zona tratată.
Chimioterapia presupune folosirea citostaticelor citotoxice cu scopul de a distruge
celulele canceroase. Poate fi folosit ca adjuvant sau ca tratament independent. Citostaticele
intervin în procesul de diviziune celulară fie prin oprirea dezvoltării celulelor, fie prin
stoparea înmulțirii acestora. Citostaticele pot afecta celulele sănătoase ale organismului, deși
într-o măsură mai mică ca celulele canceroase. În acest caz apar efectele secundare, putând
persista întreaga viață, în cazul în care afectează ireversibil inima, plămânii, rinichii sau chiar
organele reproductive. Printre efectele secundare, putem aminti: căderea părului, greață și
vărsături, anemia, fatigabilitatea, unele infecții, probleme în coagularea sângelui, probleme
ale cavității orale, gingiilor și faringelui, diareea, constipație, sistemului nervos și a
musculaturii, piele și unghii, rinichilor și a vezicii urinare.
c) Chirurgical
Tratamentul chirurgical al cancerului mamar include îndepărtarea ganglionilor din
axila de aceeași parte, datorită faptului că boala poate metastaza pe calea ganglionilor
limfatici. Extirparea ganglionului santinela (primul ganglion care drenează cancerul mamar)
axilar este indicat ca tumora să fie de mici dimensiuni, fără semne de invazie a ganglionilor
limfatici axilari, fără semne clinice sau imagistice de metastaze, se poate folosi indiferent de
vârsta pacientei, sau localizarea tumori; însă are contraindicații în cazul sarcinii sau în
lactație, în mastită carcinomatoasă, tumoră mai mare de 5 cm, T3 sau T4, sau după
reconstrucție mamară sau implant. Se poate practica biopsia ganglionului care este mult mai
avantajoasă ca extirparea, diminuând riscul de edem limfatic.
Mastectomia presupune îndepărtarea întregii glande mamare împreună cu
mamelonul. Reprezintă cea mai frecventă procedură în tratamentul cancerului mamar. Este
recomandată când tumora este mai mare în comparație cu dimensiunea sânului. Mastectomia
poate fi unilaterală sau bilaterală, sau în cazul în care chirurgul îndepărtează și mușchii
17
peretelui toracic se numește mastectomie radicală. Este indicat în următoarele cazuri: tumora
este împrăștiată în tot sânul, tumora este de dimensiuni mari, în cazul recidivelor, în cazul în
care pacienta este gravidă și în cazul unei lumpectomii anterioare.
Lumpectomie sau sectorectomia mamară implică îndepărtarea unei tumori și țesutul
din jur, dar sânii sunt lăsați intacți. În urma lumpectomiei este necesară radioterapia. Se poate
însă opta și pentru quadrantectomie fiind o mastectomie parțială, presupune îndepărtarea a
mai mult țesut mamar decât într-o lumpectomie, însă cea mai mare parte a țesutului mamar
rămâne intact.
Atât mastectomia cât și lumpectomia sunt cele mai bune opțiuni în tratarea
cancerului. Când se optează pentru una dintre aceste intervenții, sunt luate în calcul:
chimioterapia, radioterapia, riscurile de recurență și factorul estetic.
18
Capitolul 2. Îngrijiri speciale
Asistenta medicală are un rol important în profilaxia cancerului mamar prin

depistarea unor semne specifice de boală și prin educația sanitară specifică cu privire la
cunoștințe legate de simptomatologia și tratamentul cancerului.
2.1 Îngrijiri speciale

2.1.1 Alimentația bolnavei
Datorită tratamentului cu citostatice și radioterapie, există riscul ca pacienta să aibă
un apetit scăzut; în acest caz asistenta va face tot posibilul ca bolnava să își reia alimentația
care va fi bogată în alimente și fructe crude verzi, carne slabă, proteine, vitamine.
2.1.2 Pregătirea examinărilor paraclinice

Asistenta, pe baza planului complex de îngrijire, alcătuit sub îndrumarea medicului,
va pregăti bolnava pentru examinările paraclinice: ecografie, mamografie, ductoscopie,
galactromă, biopsie, RMN, CT, examen citologic, examen histopatologic, radioterapie și se
vor face o serie de analize de sânge. Va avea grijă de modul de transport al bolnavului la
serviciile de explorări și tratamente.
Pacientei i se va face o testare obligatorie pentru substanțele de contrast utilizate în
aceste examinări astfel încât să nu aibă reacții hipersensibile cu manifestare imediată sau
întârziată.
Puncția biopsică
a) Definiție
Puncția biopsică reprezintă introducerea unui ac special într-un organ parenchimos
sau țesut în vederea recoltării de celule sau a unui fragment tisular pentru efectuarea
examenului histopatologic.
b) Scop
Explorator: pentru examinare histopatologică și bacteriologică a fragmentului de
țesut extras pentru stabilirea diagnosticului.
c) Locul puncției
- puncția ganglionară și a tumorilor solide: locul se alege în funcție de masa
ganglionară sau tumorală selecționată pentru examenul histopatologic.
d) Pregătirea puncției
19
Materiale necesare:
- de protecție a mesei de operație;
- cărucior de tratamente și tava medicală acoperite cu câmp steril;
- pentru dezinfecția pielii de tip III;
- trusa pentru puncția sterile trebuie să conțină:
- 2-3 ace Vim-Silverman;
- ace lungi de 10 cm;
- ace cu diametrul de 1-2 mm și lungimi diferite pentru puncția ganglionară;
- seringi de 5-20 ml;
- ace pentru anestezie;
- câmpuri chirurgicale, mănuși, comprese, tampoane, trusă, perfuzie, pense
hemostatice.
- eprubete și recipiente sterile;
- soluție antiseptică, soluții fixatoare, lame de microscop;
- hârtie de filtru, vas cu 50 ml ser fiziologic;
- mai multe tăvițe renale;
- medicamente prescrise de medic (tonicardiace, hemostatice, sânge izogrup, izoRh).
Pregătirea pacientului
- psihică: se informează asupra necesității puncției, a poziției în care va sta, se asigură
că durerea este înlăturată prin anestezie, se obține consimțământul scris;
- fizică: se controlează timpul de sângerare, timpul de coagulare, timpul de
protrombină și numărul trombocitelor;
- se măsoară și se notează funcțiile vitale și vegetative;
- se administrează medicație coagulantă, tonica capilară sau sedativa prescrisă de
medic înainte cu 1-2 zile;
- se așează pacienta în poziție corespunzătoare în funcție de organul puncționat: pentru
puncția tumorilor și ganglionilor poziția va fi în funcție de localizarea și mărimea lor.
e) Execuția puncției
- este efectuată de către medic ajutat de două asistente;
- se desfășoară în sală de tratament.
Reorganizarea locului de muncă: se strâng materialele folosite, se colectează
deșeurile în recipiente special separate. Se va face notarea puncției în foaia de observație.
f) Ingrijiri ulterioare
- pacientul rămâne la pat pentru 24-48 de ore;
20
- se supraveghează pulsul, tensiunea arterială, pansamentul timp de 24 de ore;
- la locul puncției se aplică comprese reci.
g) Pregătirea materialului obținut prin puncția biopsică
- fragmentele de țesuturi se îndepărtează din ace prin insuflare de aer cu seringa și sunt
pregătite de medic sub formă de amprente pe lama de sticlă sub forma de frotiuri;
- se întocmește buletinul de trimitere la laboratorul de anatomie patologică.
h) Accidente și incidente
- hemoragie care se combate prin administrarea medicației hemostatice;
- șoc neuro-vegetativ;
- septicemie;
- reacții alergice la anestezie;
- retenție urinară.
2.1.3 Administrarea medicamentelor

Asistenta, pe baza planului complex de îngrijire, alcătuit sub îndrumarea medicului,
va pregăti bolnava pentru tratamente cu: terapie hormonală, radioterapie tip tablete și
chimioterapie. În cazul în care va fi nevoie se va pregăti și pentru transfuzie de sânge.
Astfel se va primi consimțământul verbal și scris, și se va explica pacientei toate
etapele de pregătire și efectuare a tratamentului.
A. Îngrijirea în cadrul chimioterapiei.

a) Definiție
Citostaticele sunt medicamente care opresc mitoza celulară, afectând toate celulele
organismului, nu doar pe cele tumorale. Chimioterapia depinde de tipul, localizarea şi stadiul
evolutiv al tumorii. Datorită mecanismelor diferite de acţiune, frecvent, citostaticele se
administrează combinat. Citostacele se administrează în cure, la intervale de timp astfel ca
organismul să se regenereze.
b) Căile de administrare
Citostaticile se pot administra:
- pe cale orală - tablete;
- pe cale parenterală - injecţie intravenoasă, injecţie intraarterială;
- prin perfuzie intravenoasă;
- intracavitar prin instilații intravezicale, în cavitatea pleurală.
c) Rolul asistentei în administrarea citostaticelor
21
Pregătirea pacientului:
a) psihică: este informat despre efectele secundare ale unor citostatice: produc greaţă,
senzaţie de sufocare sau vomă de intensitate gravă sau puternică; pot epuiza
bolnavul; inhibă apărarea organismului producând febră, alopecie temporară,
modificări ale mucoaselor, diaree. Se ia consiţământul bolnavei.
Pacienţii insuficient informaţi devin intoleranţi şi nu au atitudine corespunzătoare
faţă de boala de aceea au nevoie de consiliere psihologică, de sprijin sufletesc din partea
familiei şi prietenilor şi în unele cazuri de administrare de calmante.
b) fizică - înaintea de începerea tratamentului se recoltează sânge pentru examenul
hematologice (hematii, trombocite, leucocite, Hb, constante eritrocitare).
d) Regimul alimentar
Pacienta va avea un regim igieno-dietetic în funcţie de starea generală şi de
preferinţă. Se administrează medicamente antiemetice pentru prevenirea vărsăturilor. Pentru
prevenirea gustului neplăcut se recomadă pacientei să mestece gumă sau să consume
bomboane mentolate.
Pacienta va primi regim alimentar în prima zi de cură cu citostatice puternic
emetizante :
- dejun normal sau la alegere;
- la prânz nu va mânca;
- cina - supă uşoară;
- lichidele se vor consuma dupa preferinţă.
A doua zi: mic dejun normal sau la alegere ; prânz şi seara supă;
A treia zi: la alegere după apetit şi starea generală.
e) Medicamentele administrate bolnavului înainte de începerea tratamentului sunt:
- antiemetice - Metoclopramid sub formă de tablete, supozitoare sau fiole în perfuzie,
Zofran tb., supozitoare sau fiole;
- sedative - Diazepam cp., Flunitrazepam, Lorazepam.
B. Îngrijirea în tratamentul chimeoterapeutic

Prevenirea infecţiilor:
- îngrijiri în condiţii de perfectă asepsie;
- evitarea contactului cu persoane cu viroze sau alte boli contagioase;
- evitarea aglomeraţiilor;
- îngrijirea cavităţii bucale şi prevenirea candidozei, stomatitei, gingivitei se face prin:
22
- spălarea dinţilor cu perii atraumatice;
- clătirea gurei între mese cu ceai de muşeţel sau apă de gură;
- badijonarea cu soluţie de Stamicin.
- îngrijirea organelor genitale şi prevenirea infecţiilor urinare se face prin:
- toaleta intimă temeinică cu săpun sau loţiuni;
- examen bacteriologic din secreţiile genitale;
- urocultura pentru depistarea infecţiilor.
Tulburările gastro-intestinale (greaţa, voma, inapetenţa, diareea, durerea) se previn prin:
- reechilibrarea hidroelectrolitică corespunzătoare prin aport de lichide;
- administrare de antiemetice;
- reglarea tranzitului intestinal cu Motilium;
- alimente bogate în vitamine şi minerale, evitându-se legumele bogate în celuloză;
- se interzice consumarea băuturilor alcoolice.
Infecţiile tractului respirator se previn prin:
- gimnastică respiratorie; administrare de expectorante;
- depistarea germenilor patogeni din spută prin ex. bacteriologic;
- interzicerea fumatului.
● Riscul de hemoragii se previn prin controlul periodic al trombocitelor .
● Riscul de anemie se previne prin controlul periodic al hemogramei, în caz de reacţii
alergice se întrerupe administrarea citostacilor şi se anunţă medicul.
Măsuri de protecţie pentru personalul medical

● Echipamentul este format din :
- halate cu mâneci lungi şi manşete;
- mănuşi de unică folosinţă, impermeabile, care să depăşească manşetele;
- mască facială pentru filtrarea aerosolilor;
- ochelari de protecţie, care protejează şi faţă de o contaminare din lateral.
● Alte măsuri de protecţie :
- pregătirea soluţiilor perfuzabile se face într-o sală specială fară curenţi de aer, în
spaţiu liniştit şi închis care nu trebuie folosit în alt scop pentru bolnav şi personal
sanitar;
- toate materialele necesare trebuie să fie aduse la locul de lucru ;
- deşeurile contaminate se strâng în recipiente speciale ;
23
- seringile şi aparatele de perfuzii pregătite sunt etichetate pentu a nu se produce
confuzii;
- în caz de contaminarea ochilor şi pielii neinteţionat se va spăla bine cu jet de apă ;
- halatele se pun separat;
- ochelarii se spală cu apă şi săpun ;
- suprafeţele contaminate se spală cu apă şi săpun apoi se dau cu alcool;
- la sfârşitul pregătirilor se spală mâinile.
● Femeile gravide, cele care alăptează şi persoanele sub 18 ani nu au voie să manevreze
citostaticele; de asemenea şi persoanele expuse concomitent la radiaţii ionizante.
C. Transfuzia de sânge
a) Definiție
Administrarea sângelui de la donator la primitor, atât direct cât și după o fază
intermediară de conservare într-un flacon de sticlă sau pungă de plastic.
b) Scop
- restabilirea masei sanguine și asigurarea numărului de globule roșii necesare pentru
transportul oxigenului în caz de hemoragii, anemii, stări de șoc;
- stimularea hematopoiezei;
- mărirea capacității de coagulabilitate a sângelui în vederea hemostazei, prin
introducerea în sângele primitorului a unor noi cantități de elemente necesare
procesului de coagulare, în caz de hemofilie, trombocitopenie;
- aport de substanțe nutritive, proteice;
- stimularea reacțiilor metabolice ale organismului;
- stimularea reacțiilor antitoxice și antiinfecțioase prin acțiunea sângelui transfuzat;
- corectarea imunodeficiențelor;
- corectarea unor deficiențe plasmatice congenitale;
- depurația organismului prin înlocuirea, parțială sau totală, cu sânge proaspăt, a
sângelui încărcat cu substanțe toxice.
c) Pregătirea transfuziei
Materiale necesare:
- materiale necesare perfuziei intravenos și puncției venoase;
- trusa pentru perfuzat sânge cu filtru în picurător;
- sânge izo-grup, izo-Rh;
- materiale necesare controlului grupei sanguine;
24
- casoleta cu câmpuri sterile.
Pregătirea pacientei
- psihică: i se explică necesitatea și riscul transfuziei; exprimarea consimțământului
scris a pacientei;
- fizic: pacienta nu va mânca, se așează în decubit dorsal, comod, cu brațul în extensie
și supinație.
Pregătirea sângelui
- se verifică integritatea, valabilitatea și aspectul macroscopic al sângelui.
d) Tehnica
- spălarea mâinilor și îmbrăcarea mănușilor sterile;
- se efectuează proba de compatibilitate pentru fiecare pungă;
- se va efectua puncția venoasă;
- se va efectua proba biologică Oelecker;
- se lasă 20-30 ml de sânge să curgă prin picurător și se reglează ritmul la 10-
15 picături/minut timp de 5 min;
- se supraveghează pacienta.
- dacă nu au apărut semne de incompatibilitate, se continuă transfuzia în ritmul stabilit
de medic;
- se supraveghează pacienta și ritmul de scurgere la nivelul picurătorului;
- la încheierea transfuziei se vor reține din flacon 5-6 ml de sânge pentru verificări
ulterioare în caz de accidente post-transfuzionale tardive;
- se retrage branula și se comprimă vena cu un tampon steril;
- se aplică pansament steril la locul puncției și se fixează.
Reorganizarea locului de muncă: se strâng materialele folosite, se colectează
deșeurile în recipiente special separate. Se va face notarea transfuziei în foaia de observație.
e) Îngrijiri ulterioare
- se așează comod;
- se asigură temperatura camerei cu 1-2 grade mai ridicată;
- dacă este permis, se oferă pacientei lichide calde; iar după 2 ore de la terminarea
transfuziei pacienta se alimentează.
f) Accidente și incidente
- incompatibilitatea de grup manifestată sub forma de șoc hemolitic;
- transfuzia unui sânge alterat;
- transfuzia sângelui neîncălzit;
25
- înfundarea aparatului cu cheag;
- sângele poate conține cheaguri sau pelicule de fibrină ce se depun pe filtru;
- ieșirea acului din venă; perforarea venei; coagularea sângelui venos refulat în ac.
g) Pericole potențiale ale transfuziei masive
- hipotermia;
- intoxicație cu citrat - scade calcemia;
- hiperpotasemie până la 7-8 mEq/l;
- modificări ale coagulării și fibrinolizei;
- accidente serologice;
- accidente de izoimunizare.
2.2 Pregătire preoperatorie

a. Scop
Pregătirea preoperatorie a pacientei este un element major de prevenire a infecțiilor
postoperatorii, depinzând reușita operației și evoluția post-operatorie. Are ca scop
neutralizarea surselor de suprainfecție, având originea la nivelul inciziei sau la distanță.
b. Pregătirea fizică și psihică
Se va face igiena pacientei; dacă starea pacientei o permite aceasta va fi îndrumată și
ajutată să facă duș, urmată de igiena cavității bucale, îngrijirea părului, tăierea unghiilor; însă
dacă pacienta este imobilizată la pat, i se va face toaleta pe regiuni.
Bolnava va fi informată cu privire la necesitatea intervenției chirurgicale, riscurile
operației, eventualele posibile complicații, obținându-se consimțământul scris al pacientei. I
se vor explica pacientei procedurile preoperatorii, se va stabilii data intervenției și se va
comunica bolnavei. La indicația medicului se vor administra sedative, hipnotice în seara
dinaintea intervenției pentru a se asigura odihna potrivită.
c. Urmărirea și măsurarea funcțiilor vitale și vegetative.
- tensiunea arterială;
- temperatura;
- pulsul;
- respirația;
- diureza;
- observarea scaunului.
d. Examene de laborator
- determinarea grupei sanguine și factorul Rh;
26
- timp de sângerare și de coagulare;
- hematocrit, glicemie;
- ureea și creatinina sanguină;
- hemoleucograma completă;
- V.S.H., ionograma;
- echilibru acido-bazic (E.A.B.);
- probe de disproteinemie, proteinemie, transaminaze;
- examen de urină;
- electrocardiograma;
- ECG, radiografie sau radioscopie pulmonară.
e. Examene speciale
Se vor efectua în funcție de aparatul sau organul pe care se intervine. Explorarea
aparatului mamar:
- ecografie mamară;
- mamografie;
- RMN;
- PET-CT sau CT;
- ductoscopie;
- determinarea receptorilor hormonali;
- examenul histopatologic.
2.2.1 Pregătire pentru operație

a. În ziua precedentă:
- repaus total;
- regim alimentar: ușor digerabil, consum de lichide;
- antibioterapie (când se anticipează o posibilă infecție post-operatorie).
b. În seara zilei precedente:
Pregătirea tubului digestiv:
- clisma evacuatoare;
- alimentație lejeră: supa de legume, băuturi dulci, alcaline.
Pregătirea pielii:
- baie generală inclusiv spălatul părului, după clisma evacuatoare;
- se verifică regiunea inghinala, ombilic, axile, unghiile, picioarele;
- igiena cavității bucale;
27
- toaleta nasului;
- se va depila zona de intervenție dacă este nevoie;
- se dezinfectează pielea.
c. În ziua intervenției:
- se întrerupe hidratarea și alimentarea;
- clisma evacuatoare cu patru ore înaintea intervenției;
- se îndepărtează bijuteriile, clemele de păr, proteza dentară, etc.;
- se îmbracă pacienta cu lenjerie curată;
- se face transportul pacientei în sala de operație;
- se verifică regiunea rasă în caz de nevoie, se verifică starea de curățenie a pacientei;
- se verifică dacă s-a îndepărtat proteza dentară, bijuteriile;
- se pregătesc zonele pentru perfuzie, cu badijonare cu antiseptice colorate;
- se va instala sonda urinară, după caz se va goli vezica urinară.
2.3 Supravegherea și îngrijirea post-operatorie

I. Supravegherea post-operatorie
Elemente de supraveghere
a. Date clinice
1. Aspectul general al operației
- colorația pielii, a unghiilor;
- starea extremităților, a mucoaselor;
- starea de calm sau agitație.
2. Parametri fiziologici
Se va măsura ori de câte ori este nevoie tensiunea arterială, în primele două ore din
15 în 15 minute, în următoarele șase ore din 30 în 30 de minute, iar din oră în oră în
următoarele 16 ore. Pulsul se va măsura la 10-15 minute, se va supraveghea respirația,
temperatura se va măsura atât dimineața cât și seara. Cea mai mică modificare a celor
menționate mai sus (T.A., puls, temperatura, respirație) vor fi semnalate medicului
anestezist.
3. Pierderi lichidiene sau sanguine
În prima parte a zilei este un semn bun reluarea emisiei de urină, se va măsura
cantitatea și se va observa aspectul. Dacă emisia de urină lipsește se va pune sondajul vezical.
Scaunul se reia în următoarele 2-3 zile și este precedat de eliminarea de gaze; însă dacă
gazele lipsesc, se va folosi tubul de gaze, iar în cazul în care scaunul nu este spontan, se va
28
preceda de o clismă evacuatorie. Se notează dacă apare transpirația, în cazul în care este
abundentă, poate fi precedată de pierderi de apă importante. În cazul vărsăturilor, se va nota
cantitatea, aspectul și caracterul (bilioasă, sanguinolentă sau alimentară). Se vor nota
aspectul și cantitatea pierderilor de drenaj pentru fiecare dren în parte.
b. Examenele complementare
- radiografii pulmonare;
- teste de coagulare, de protrombină, teste de toleranță la heparină;
- hemograma și hematocritul;
- examen de urină și examenul chimic al lichidului de drenaj.
Foaia de temperatură, de reanimare, foile speciale de reanimare și supraveghere.
1. Foaia de temperatură
Este absolut necesar, în toate cazurile chirurgicale, indiferent de amploarea
intervenției. Pe foaia de temperatură se va nota:
- temperatura (dimineața și seara);
- pulsul, tensiunea arterială;
- diureza, scaunul;
- ziua operației;
- medicamentele administrate înainte și după intervenția chirurgicală, după cum și
dozele;
- îngrijirile pre- și post-operatorii (sondaj vezical, clisma, etc.)
2. Foaia de reanimare
Este completată în terapie intensivă, pentru pacienții care au nevoie de perfuzie mai
multe zile după operație. Se vor nota:
- cantitatea de lichide ieșite sau pierdute;
- cantitatea de lichide intrate prin perfuzii (transfuziile cu sânge, plasmă, masa
eritrocitară nu vor fi încorporate în capitolul intrări în bilanțul lichidian);
- băuturi - bilanțul hidric reprezintă raportul dintre ingestă și excretă.
3. Foile speciale de reanimare și supraveghere
Sunt foi ce aparțin de terapia intensivă în care sunt pacienți cu intervenții chirurgicale
mari, fapt ce impune îngrijiri speciale, controale biologice numeroase. Pe aceste foi sunt
notate date separate de cele trecute pe foile de temperatură și reanimare.
II. Îngrijiri post-operatorii
● În momentul trezirii
29
- asistenta medicală va supraveghea permanent pentru a împiedica eventualele
incidente și urmările lor: vărsăturile, agitația, imprudente posibile.
● Imediat după trezire
Asistenta:
- va menține pacienta în decubit dorsal în primele ore, decubit lateral iar apoi
semișezândă;
- asigurarea confortului;
- toaleta zilnică a pacientei;
- bazinetul sau urinarul vor fi puse cu blândețe, fiind în prealabil încălzite la
temperatura corpului.
● Primele zile postoperatorii
Sunt cele mai dificile pentru pacientă și datorită faptului că, în aceste zile, îngrijirile
sunt foarte numeroase. Aceste îngrijiri sunt de ordin general și local (pansament).
- în lupta împotriva durerilor se vor administra analgezice;
- în lupta împotriva insomniilor se administrează hipnotice și se va asigura un climat
de liniște;
- în lupta contra anxietății pacienta va primi suport moral și psihic;
- în lupta împotriva complicațiilor pulmonare se va face profilaxie prin dezinfecție
nazofaringiană, aerosoli, produse fluidizante ale secrețiilor bronșice;
- în lupta contra distensiei digestive se va apela la tubul de gaze, clisme evacuatoare,
purgative ușoare;
- în lupta împotriva stazei venoase se vor verifica mișcările active ale membrelor
inferioare, repetate de mai multe ori pe zi – flexie, extensie genunchi, mișcări de
pedalare, mișcări articulație șold, ridicarea precoce din pat este metoda cea mai
eficientă pentru prevenirea complicațiilor venoase;
- în lupta contra complicațiilor de decubit se va face prevenirea escarelor;
- se va încerca rehidratarea și realimentația pacientei.
2.4 Prevenția
Scopul prevenției este de a detecta cancerul de sân atunci când este încă vindecător,
pentru a reduce mortalitatea specifică cancerului mamar. Screeningul cancerului de sân în
majoritatea statelor din întreaga lume este efectuat în mod obișnuit cu mamografie
tomosinteză suplimentară digitală a sânului, ecografie și sau imagistică prin rezonanță
magnetică (IMR).
30
Screeningul mamografic este eficient în reducerea mortalității din cauza cancerului
de sân. Problema nu este dacă mamografia este eficientă, ci dacă rata falsă pozitivă și rata
negativă falsă pot fi reduse.
Mamografia rămâne tehnica principală pentru depistarea cancerului de sân. Femeile
cu țesut mamar dens pot beneficia de mamografie digitală și tomosinteză, iar femeile cu risc
ridicat pot beneficia de imagistică prin rezonanță magnetică. Cu toate acestea, rezultatele
fals-pozitive sunt problematice. Legea densității sânilor necesită educație cu privire la
opțiunile de screening pentru femeile cu sâni denși.
Primele rezultate dintr-o investigație pe termen lung pentru a determina dacă
screeningul periodic al cancerului de sân cu mamografie și examen clinic duce la scăderea
mortalității prin cancer mamar; oferă motive pentru un optimism prudent. Rata de deces de
3/2 ani la femeile cu cancer de sân confirmat histologic consolidează impresia că screeningul
duce la scăderea mortalității. Este nevoie de mai mult timp, posibil zece ani de urmărire,
pentru a stabili dacă efectul programului de screening este pe termen scurt sau pe termen
lung.
31
Capitolul 3. Prezentarea cazurilor de boală
a) Cazul 1
● Informații personale:
- Nume și prenume: S. M.;
- Vârsta: 65 ani;
- Ocupație: pensionară;
- Stare civilă: căsătorită;
- Număr copii: 2;
- Naționalitate: român;
- Limba vorbită: maghiară;
- Religie: neoprotestant;
- Domiciliu: Baia Mare;
- Data internării: 24.02.2020.
● Anamneza:
Pacienta în vârstă de 65 de ani, revine pentru tratament citotoxic adjuvant.
- antecedente heredo-colaterale: mama și verișoara diagnosticate cu neoplasm
mamar.
● Istoricul bolii:
Boala a debutat în 2016 luna August, pacienta observând un mic nodul în zona
sânului. După aproximativ, un an (2017), a venit la un control la medicul specialist oncolog,
și a fost pregătită pentru un ciclu de 6 luni cu hormonoterapie neoadjuvantă, tumora crescând
însă în volum, fiind astfel pregătită pentru mastectomie radicală, în primăvara anului 2018.
Operația decurge cu succes în primele luni, fără complicații, urmând apoi un tratament
citotoxic adjuvant pe termen de 5 luni. După 3 luni de tratament citotoxic, pacienta se
părezintă la medic cu anumite scurgeri din zona operată. Aceasta face o complicație destul
de gravă, fiind pregătită pentru a doua operație în toamna anului 2018. Bolnava se reface cu
succes, și trece pe tratament citotoxic adjuvant pentru următoarele 5 luni. În toamna anului
2019, pacienta revine pentru reevaluare, și pregătită din nou pentru o cură de citostatice
pentru 6 luni.
● Diagnostic: Carcinom mamar invaziv NST luminal A, sân stâng T2N1M0 stadiu
IIB, mastectomie radicală.
32
- Temperatura: 36,2;
- Puls: 70 bătăi/minut;
- Respirație: 18 respirații/minut;
- Tensiunea Arterială: 110/80
Tratament medicamentos:
- NaCl 500 ml 1/zi ;
- Glucoza 5% 500 ml 1/zi
- Omeprazol 2x1/zi ;
- Algocalmin 1g/2ml 1/zi ;
- Aromasin 25 mg/zi ;
- Mialgin 1/zi ;
- Vitamina C 1f/zi ;
- Dexametazona 1f/zi .
Investigații paraclinice:
- Mamografie;
- CT;
- RMN.
33
Nivel de dependență: 2.
Nevoia Diagnostic Nursing Obiectiv Intervenții Evaluare

alterată
Autonome Delegate
1. A evita Durere cronică din cauza Pacienta să nu mai - asigur mediu de siguranță - administrez medicația În urma tratamentului și
pericolele procesului inflamator prezinte durere și și protecție; indicată de medic îngrijirilor acordate
manifestată prin exprimare anxietate, și - evaluez caracteristicile antiinflamatoare, durerea și starea de
verbală; prevenirea durerii: localizare, iradiere, vitamine(B1, B6), și anxietate s-a diminuat.
complicațiilor. intensitate; observ efectele acesteia.
Potențial de complicații din în termen de 3 zile - măsor funcțiile vitale;
cauza anxietății manifestată - asigur odihnă;
prin atingerea integrității - supraveghez semnele
fizice și psihice. complicațiilor;
- susțin pacienta din punct
de vedere psihic pentru a
preveni stările depresive si
anxietatea și pentru a se
adapta la reducerea
capacității sale funcționale;
34
- supravevghez mereu
pacienta;
- ofer mediu de securitate.
2. A se Alimentație inadecvată prin Pacienta să aibă o - educ și învăț pacienta să Pacienta are o stare de
alimenta și deficit cauzată de greață și stare de bine fără aibă o alimentație bogată bine fără grețuri și
hidrata vărsături (fiind reacțiile greață și vărsături. în fibre, legume și fructe, vărsături; a învățat cum
adverse la tratamentul cu carne fără grăsimi; să aibă o alimentație
Pacienta să fie
citostatice) manifestată prin - fac bilanțul hidric al sănătoasă.
echilibrată
refuz. alimentelor ingerate și
hidro-electro-litic și
eliminate;
nutrițional
- identific preferințele
alimentare ale pacientei;
- explic importanța
respectării regimului
alimentar;
-alimentez activ și pasiv
pacienta;
alimentare;
35
consumului de alimente și
lichide
3. A Eliminare inadecvată Pacienta să prezinte - explic pacientei - la indicația medicului Pacienta este echilibrată
elimina calitativ și cantitativ cauzată o eliminare adecvată importanța hidratării; îi administrez medicația hidro-electro-litic.
de vărsături manifestată prin cantitativ și calitativ - ofer liniște pacientei din prescrisă.
grețuri. în decurs de 2 zile. punct de vedere psihic;
- alimentez pacientul
parenteral prin perfuzi;
- așez pacienta în poziție
șezândă și semișezândă
pentru a favoriza
circulația;
-hidratez pacienta
corespunzător cu lichide
călduțe;
-explic pacientei
necesitatea renunțării la
obiceiurile dăunătoare.
36
4. A învăța Lipsă de cunoștințe cu Pacineta sa - ofer informații cu privire Obiectiv realizat.
privire la boală din cauza acumuleze noi la boală;
inaccesibilități la informație cunoștințe cu privire - stimulez dorința de
manifestată prin lipsă de la boală, tratemtul cunoaștere;
informație. medical, regim, etc. - motivez importanța
în termen de 2 zile. cunoașterii;
- organizez activități de
educație și informare
despre boală și menținerea
sănătății;
- efectuez demonstrații
practice;
- verific dacă pacienta a
înțeles corect mesajul;
- identific cunoștințele
pacientei despre boala
- identific obiceiurile
greșite a pacientei și le
corectez.
37
5. A Comunicare ineficace la Pacienta să nu mai - ofer pacientei Obiectiv atins.
comunica nivel afectic din cauza boli prezinte anxietate în posibilitatea de a discuta
manifestată prin anxietate. termen de 2 zile liber cu un psiholog;
- ofer posibilitatea
pacientei de a-și exprima
liber nemulțumirile;
- învăț pacienta să-și
accepte boala și să nu se
închidă în sine.
- evaluez capacitățiile de
comunicare;
- antrenez pacientul în
discuții;
- îl încurajez să depășească
această perioadă
temporară.
6. A dormi Incapacitate de a se odihni Pacienta să-și - învăț bolnava să practice - administrez la Pacienta prezintă ore
și a se din cauza durerilor exprime o stare de tehnici de relaxare; indicația medicului suficiente de somn.
odihni manifestată prin exprimare bine și să se poată - identific cauza dureri; sedative Nitrazepam
verbală. odihni eficient în
38
termen de 2 zile. - observ și notez calitatea înainte de culcare cu 30
somnului; minute.
-ofer condiții optime de
microclimat;
- asigur repaus la pat;
somnului asupra
organismului.
7. A avea Dificultate de a-și face Pacienta să-și ofere - explic necesitatea Pacienta reușește să
tegumente îngrijiri de igienă din cauza interesul pentru intervenției; aibă o îngrijire
curate și dezinteresului față de igienă măsurie de igienă - iau măsuri de prevenire a adecvată.
integre manifestată prin perturbarea adecvate în decurs de infecțiilor;
imaginii de sine. 1 zi. - pansez pacienta cu
blândețe;
- evaluez limitele pacientei
legat de igienă;
- în funcție de starea
generală a pacientei
efectuez toaleta pe regiuni;
- asigur microclimat;
39
- respect intimitatea
pacientei;
- învăț pacienta să mențină
igiena tegumentelor și
mucoaselor integre;
- învăț importanța aplicării
măsurilor de igienă.
8. A Dificultate de a respira din Pacienta să respire - asigur un aport suficient - la indicația medicului Pacienta respiră fără
respira și a cauza atacurilor de panică fără dificultate în de lichide pe 24h; administrez medicația probleme.
avea o manifestată prin dispnee. termen de 2 zile. - învăț pacienta să utilizeze prescrisă.
bună tehnici de relaxare;
circulație - pregătesc psihic pacienta
în vederea tehnicilor la
care va fi supusă;
- asigur condiții de
microclimat;
- împrospătez aerul de mai
multe ori pe zi prin
deschiderea ferestrelor
timp de 10-15 minute, timp
40
în care acopăr pacienta cu
o pătură;
-măsor zilnic, de câte ori
este nevoie funcțiile vitale
și le notez în foaia de
observație;
- observ si supraveghez
respirația, și sunetele
respiratorii;
9. A se Sentiment de neputință din Pacienta să fie - ofer sprijin psihic Pacienta reușește să se
realiza cauza dificultății de a se conștientă de propria pacientei; adapteze la realitate și
adapta la realitate sa valoare în termen - susțin pacienta să să se accepte pe sine.
manifestată prin pierderea de 2 zile. stabilească noi obiective;
stimei de sine. - o ajut să primească o
percepere clară a realității;
- încurajez orice interes al
pacientei pentru o activitate
care-i face plăcere;
41
- observ și notez orice
schimbare în
comportamentul ei;
- ofer educație terapeutică
care vizează să ajute
pacienta să înțeleagă mai
bine boala și strategia
terapeutică.
10. A se Dezinteres în a îndeplini Pacienta să participe - identific obiceiurile și Pacienta prezintă interes
recrea activități recreative din la activități deprinderile bolnavei; față de activitățile
cauza bolii manifestată prin recreative în termen - efectuez demonstrații recreative.
refuz. de 3 zile. practice;
- încurajez și ajut la
dobândirea de noi
deprinderi;
- organizez activități
recreative;
- corectez deprinderie
dăunătoare;
- motivez importanța
42
recreației.
11. A se Dificultate în a se mișca din Pacienta să se ridice - ofer sprijin moral; - la indicația medicului Pacienta reușește să se
mișca și a cauza durerilor manifestată singură, fără ajutor în - ajut pacienta să se plimbe administrez Ibuprofen plimbe singură, fără a
avea o prin exprimare verbală. termen de 3 zile. întâi prin cameră; la nevoie. exprima durere.
bună - o ajut să se ridice din pat;
postură - previn escarele;
- educ pacienta să adopte o
postură corectă.
12. A se Dezinteres față de ținuta Să-și exprime - educ pacienta cu privire Pacienta își dă interesul
îmbrăca și vestimentară din cauza stării interesul pentru a se la importanța pentru vestimentație.
dezbrăca de neacceptare manifestată îmbraca în termen de vestimentației;
prin stare depresivă. 1 zi. - supraveghez pacienta cu
ce se îmbracă, la nevoie o
ajut;
- încurajez pacienta cu
privire la importanța
vestimentației;
- identific capacitatea
fizică a bolnavei.
43
Supravegherea funcțiilor vitale pe perioada internării:
Data T. A. Puls Respirația Temperatura Diureza Scaun
24.02.2020 110/80 70 18 36,2 1100 1
25.02.2020 100/80 75 18 36,4 1500 2
26.02.2020 100/70 76 17 36,5 1010 2
27.02.2020 120/60 80 18 36.5 1300 1
28.02.2020 110/70 79 18 36.3 1200 1
Examene de laborator:
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale
Bilirubina directă i.v. 0.39 mg/dl 0 - 0.4 mg/dl
Bilirubina indirectă i.v. 0.29 mg/dl 0.3 - 0.8 mg/dl
Bilirubina totală i.v. 0.87 mg/dl 0 - 1.2 mg/dl
Calciu seric total i.v. 9.5 mg/dl 8.6 - 10.2 mg/dl
44
Creatinina serică i.v. 0.85 mg/dl 0.57 - 1.11 mg/dl
Fosfataza alcalină i.v. 85 U/L 40 - 150 U/L
Glicemie i.v. 100 mg/dl 75 - 105 mg/dl
WBC i.v. 3.80 10³μl 4 - 10 10³μl
PLCC i.v. 85 10⁹/L 30 - 90 10⁹/L
PLCR i.v. 38.4% 11 - 45%
PCT i.v. 0.268% 0.108 - 0.282%
MPV i.v. 11 f/L 7 - 11 f/L
PLT i.v. 385 10³μl 150 - 450 10³μl
HCT i.v. 45.0% 35 - 47%
RDW-SD i.v. 44.2 f/L 35 - 56 f/L
RDW-CV i.v. 14.2% 11.5 - 15.5%
MCHC i.v. 35.8 g/dl 32 - 36 g/dl
45
MCH i.v. 32.9 pg 27 - 34 pg
MCV i.v. 101 fL 81 - 102 fL
HGB i.v. 12.9 g/dl 11.7 - 15.5 g/dl
RBC i.v. 4.65 10⁶μl 3.8 - 5.1 10⁶μl
MON% i.v. 10% 0 - 15%
MON# i.v. 7.15 10³μl 0 - 1 10³μl
LYM% i.v. 39.9% 20 - 55%
LYM# i.v. 3.50 10³μl 1 - 4 10³μl
EOS% i.v. 4.1% 0 - 7%
EOS# i.v. 0.10 10³μl 0.02 - 0.7 10³μl
NEU% i.v. 52.1% 37.0 - 73.0%
NEU# i.v. 2.73 10³μl 1.5 - 8.5 10³μl
BAS% i.v. 1.2% 0-2%
46
BAS# i.v. 0.05 10³μl 0 - 0.22 10³μl
TGO (AST) i.v. 15 U/L 0 - 32 U/L
TGP (ALT) i.v. 23 U/L 0 - 31 U/L
UREE SERICA i.v. 45.52 mg/dl 10 - 150 mg/dl
47
b) Cazul 2
● Informații personale :
- Nume și prenume: F. O. ;
- Vârsta: 68 ani ;
- Ocupație: pensionară ;
- Stare civilă: văduvă ;
- Număr copii: 4 ;
- Naționalitate și limba vorbită: română ;
- Religie: catolică ;
- Domiciliu: Târgu Lăpuș ;
● Anamneza:
Pacienta în vârstă de 69 de ani, se internează pentru tratamentul specific oncologic și
reevaluare.
- antecedente heredocolaterale: sora dânsei este diagnosticată cu neoplasm mamar.
● Istoric
Boala a debutat în primăvara anului 2017 pacienta observând un mic nodul în zona
sânului. După un ciclu de 6 luni cu hormonoterapie neoadjuvantă, tumora crește în volum,
fiind astfel pregătită pentru mastectomie bilaterală în anul 2018. Operația însă decurge cu
câteva complicații. A urmat astfel o a doua operație după aproximativ 1 lună jumătate de la
prima operație efectuată. Nici această operație nefiind cu succes, din cauza micilor
complicații avute și de la celelalte boli prezente. A urmat un ciclu de 4 luni cu tratament
citotoxic adjuvant. Urmând ca după această cură cu citostatice, să fie programată din nou
pentru o operație in anul 2019. Această operație fiind cu succes, pacienta urmează un
tratament citotoxic, având un neoplasm staționar.
● Diagnostic: Neoplasm mamar drept cu determinări secundare osoase și pulmonare.
- Temperatura: 36,5 ;
- Puls: 75 bătăi/minut ;
- Respirație: 17 respirații/minut ;
- Tensiunea Arterială: 110/70.
48
Tratament medicamentos
- NaCl 500 1/zi ;
- Letrozol 2.5 mg/zi ;
- Arnetin 50mg/2ml 1/zi ;
- Clexan 40 mg 2x1/zi ;
- HHC 100 2x1/zi.
Investigații paraclinice:
- Mamografie;
- CT;
- RMN;
- EKG;
- Examen citologic.
49
Nivel de dependență: 2.

alterată
Autonome Delegate
1. A evita Durere cronică din Pacienta să nu mai - asigur mediu de - administrez medicația Pacienta nu mai
pericolele cauza procesului prezinte durere și siguranță și protecție; indicată de medic prezintă durere iar
inflamator manifestată anxietate în termen de 3 - evaluez caracteristicile antiinflamatoare, starea de anxietate
prin exprimare zile. durerii: localizare, vitamine și observ s-au diminuat.
verbală; iradiere, intensitate; efectele acesteia.
- măsor funcțiile vitale;
Perturbarea imaginii - asigur odihnă;
de sine din cauza - supraveghez semnele
mastectomiei complicațiilor;
manifestată prin - susțin pacienta din
anxietate. punct de vedere psihic
pentru a preveni stările
depresive si anxietatea și
pentru a se adapta la
reducerea capacității sale
funcționale;
50
pacienta;
- ofer mediu de
securitate;
- la nevoie, ofer
posibilitatea contactului
cu psiholog secției.
2. A se Alimentație Pacienta să aibă o stare - educ și învăț pacienta Pacienta are o stare
alimenta și inadecvată prin deficit de bine fără greață și să aibă o alimentație de bine fără grețuri
hidrata cauzată de greață și vărsături. bogată în fibre, legume și și vărsături.
vărsături manifestată fructe, carne fără grăsimi;
prin refuz. - fac bilanțul hidric al
alimentelor ingerate și
eliminate;
alimentar;
51
pacienta;
alimentare;
consumului de alimente
și lichide
3. A elimina Deshidratare din cauza Pacienta să fie echilibrată - explic pacientei - la indicația medicului îi Pacienta este
vărsăturior manifestată hidro-electro-litic fără să importanța hidratării; administrez medicația echilibrată hidro-
prin stare fizică și manifeste stare alterată în - ofer liniște pacientei din prescrisă. electro-litic.
psihică alterată. decurs de 2 zile. punct de vedere psihic;
- alimentez pacientul
parenteral prin perfuzii;
pentru a favoriza
circulația;
-hidratez pacienta
călduțe;
52
-explic pacientei
4. A învăța Lipsă de cunoștințe cu Pacineta sa acumuleze - ofer informații cu Obiectiv realizat.

privire la boală din noi cunoștințe cu privire privire la boală;
cauza inaccesibilități la boală, tratemtul - stimulez dorința de
la informație medical, regim, etc. în cunoaștere;
manifestată prin lipsă termen de 2 zile. - motivez importanța
de informație. cunoașterii;
- organizez activități de
despre boală și
menținerea sănătății;
practice;
pacientei despre boala
53
corectez.
5. A Comunicare ineficace Pacienta să nu mai - ofer pacientei Obiectiv atins.

comunica la nivel afectic din prezinte anxietate în posibilitatea de a discuta
cauza boli manifestată termen de 2 zile liber cu un psiholog;
prin anxietate. - ofer posibilitatea
pacientei de a-și exprima
închidă în sine.
comunicare;
discuții;
- îl încurajez să
depășească această
perioadă temporară.
54
6. A dormi Incapacitate de a Pacienta să-și exprime o - învăț bolnava să - administrez la indicația Pacienta prezintă
și a se dormi din cauza stare de bine și să se practice tehnici de medicului sedative. ore suficiente de
odihni durerilor manifestată poată odihni eficient în relaxare; somn.
prin exprimare termen de 2 zile. - identific cauza dureri;
verbală. - observ și notez calitatea
somnului;
microclimat;
somnului asupra
organismului.
7. A avea Alterarea mucoasei Pacienta să fie echilibrată - iau măsuri de prevenire Pacienta reușește să
tegumente bucale din cauza hidro-electro-litic în a infecțiilor; aibă o îngrijire
curate și deshidratări termen de 2 zile. - ofer aportul de lichide adecvată.
integre manifestată prin necesar pe 24h;
exprimare verbală. - evaluez limitele
pacientei legat de igienă;
- asigur microclimat;
55
- respect intimitatea
pacientei;
- învăț pacienta să
mențină igiena
tegumentelor și
mucoaselor integre;
8. A respira Dificultate de a respira Pacienta să respire fără - asigur un aport suficient - la indicația medicului Pacienta respirară
și a avea o din cauza atacurilor de dificultate în termen de 2 de lichide pe 24h; adminisstrez medicația fără probleme.
bună panică manifestată zile. - învăț pacienta să prescrisă.
circulație prin tahipnee. utilizeze tehnici de
relaxare;
- pregătesc psihic
pacienta în vederea
tehnicilor la care va fi
supusă;
- asigur condiții de
microclimat;
-măsor zilnic, de câte ori
este nevoie funcțiile
56
vitale și le notez în foaia
de observație.
9. A se Dificultate de a se Pacienta să fie conștientă - ofer sprijin psihic Obiectiv realizat.

realiza realiza din cauza de propria sa valoare în pacientei;
perturbării stimei de termen de 2 zile. - susțin pacienta să
sine manifestată prin stabilească noi obiective;
refuz. - o ajut să primească o
percepere clară a
realității;
- încurajez orice interes al
pacientei pentru o
activitate care-i face
plăcere;
- observ și notez orice
schimbare în
comportamentul ei;
- ofer educație
terapeutică care vizează
să ajute pacienta să
înțeleagă mai bine boala
57
și strategia terapeutică.
10.03.2020 110/70 75 18 36,5 1100 1
11.03.2020 90/80 76 18 36,5 1300 2
12.03.2020 100/70 75 18 36,9 1600 2
13.03.2020 110/60 80 18 36,6 1500 1
14.03.2020 120/70 70 18 36,4 1200 2
15.03.2020 100/70 73 18 36,7 1400 2
16.03.2020 90/70 69 18 36,6 1200 1
58
Examene de laborator
WBC i.v. 2.60 10³μl 4 - 10 10³μl
PLCC i.v. 46 10⁹/L 30 - 90 10⁹/L
PLCR i.v. 18.3% 11 - 45%
PCT i.v. 0.189% 0.108 - 0.282%
MPV i.v. 7.1 f/L 7 - 11 f/L
59
PLT i.v. 500 10³μl 150 - 450 10³μl
HCT i.v. 44.9% 35 - 47%
RDW-SD i.v. 36.0 f/L 35 - 56 f/L
RDW-CV i.v. 16.0% 11.5 - 15.5%
MCHC i.v. 35.5 g/dl 32 - 36 g/dl
MCH i.v. 30.1 pg 27 - 34 pg
MCV i.v. 99.2 fL 81 - 102 fL
HGB i.v. 14.0 g/dl 11.7 - 15.5 g/dl
RBC i.v. 3.7 10⁶μl 3.8 - 5.1 10⁶μl
MON% i.v. 2% 0 - 15%
MON# i.v. 6.25 10³μl 0 - 1 10³μl
LYM% i.v. 50.0% 20 - 55%
LYM# i.v. 2.51 10³μl 1 - 4 10³μl
60
EOS% i.v. 1.9% 0 - 7%
EOS# i.v. 0.05 10³μl 0.02 - 0.7 10³μl
NEU% i.v. 70.6% 37.0 - 73.0%
NEU# i.v. 7.2 10³μl 1.5 - 8.5 10³μl
BAS% i.v. 0.6% 0-2%
BAS# i.v. 0.20 10³μl 0 - 0.22 10³μl
TGO (AST) i.v. 30 U/L 0 - 32 U/L
TGP (ALT) i.v. 25 U/L 0 - 31 U/L
UREE SERICA i.v. 69 mg/dl 10 - 150 mg/dl
CA 15-3 i.v. 50.7Ul/mL 0.00 - 40.00 Ul/mL
61
c) Cazul 3
● Informații personale :
- Nume și prenume: H. E. ;
- Vârsta: 52 ani ;
- Ocupație: asistentă medicală ;
- Stare civilă: căsătorită ;
- Număr copii: 1 ;
- Naționalitate și limba vorbită: română ;
- Religie: ortodox ;
- Domiciliu: Seini ;
● Anamneza:
Pacienta în vârstă de 52 de ani, se internează pentru reevaluare clinică.
- fără antecedente heredo-colaterale.
● Istoricul bolii
Boala a debutat în mai 2019 pacienta observând un mic nodul în zona sânului, însă
s-a prezentat la medic după 5 luni de la debut, datorită faptului că, nodulul se mărea. Din
octombrie 2019 face tratament chimioterapeutic.
● Diagnostic principal: Tumoră maligna cadranul supero-extern al sânului; Carcinom
G3 ductal invaziv mamar std T4nN1Mx.
- Temperatura: 36,8 ;
- Puls: 80 bătăi/minut ;
- Respirație: 18 respirații/minut ;
- Tensiunea Arterială: 100/80.
Tratament medicamentos:
- Clexan 40 mg 2x1/zi ;
- NaCl 500 1/zi ;
- Tamoxifen 10 mg/zi ;
- Mialgin 1/zi.
62
Investigatii paraclinice:
- Mamografie;
- CT;
- RMN;
- Examen citologic și histopatologic;
- Ductoscopie.
63
Nivel de dependenta: 2.

alterată
Autonome Delegate
1. A evita Durere cronică din Pacienta să nu mai - asigur mediu de - administrez medicația Pacienta exprimă stare de
pericolele cauza procesului prezinte durere în siguranță și protecție; indicată de medic bine, și durerea este
inflamator termen de 3 zile. - evaluez caracteristicile antiinflamatoare, vitamine și ameliorată.
manifestată prin durerii: localizare, observ efectele acesteia.
exprimare verbală; iradiere, intensitate;
- măsor funcțiile vitale;
- asigur odihnă;
- supraveghez semnele
complicațiilor;
- susțin pacienta din punct
de vedere psihic pentru a
preveni stările depresive și
anxietatea și pentru a se
adapta la reducerea
capacității sale
funcționale;
64
pacienta;
- ofer mediu de securitate;
- la nevoie, ofer
posibilitatea contactului
cu psiholog secției.
2. A se Alimentație Pacienta să aibă o - educ și învăț pacienta să Pacienta are o stare de

alimenta și inadecvată prin stare de bine fără aibă o alimentație bogată bine și a învățat cum să
hidrata deficit caloric din greață și vărsături. în fibre, legume și fructe, aibă o alimentație
cauza tratamentului carne fără grăsimi; sănătoasă.
Pacienta să fie
citotoxic manifestată - fac bilanțul hidric al
echilibrată
prin anemie. alimentelor ingerate și
hidro-electro-litic și
eliminate;
nutrițional
alimentar;
pacienta;
65
alimentare;
consumului de alimente și
lichide
3. A elimina Constipație din cauza Pacienta să prezinte - explic pacientei - la indicația medicului îi Pacienta este echilibrată
alimentației o eliminare importanța hidratării; administrez medicația hidro-electro-litic.
inadecvate adecvată cantitativ - ofer liniște pacientei din prescrisă.
manifestată prin și calitativ în punct de vedere psihic;
exprimare verbală. decurs de 2 zile. - alimentez pacientul
parenteral prin perfuzii;
pentru a favoriza
circulația;
-hidratez pacienta
călduțe;
-explic pacientei
66
4. A învăța Lipsă de cunoștințe Pacineta să - ofer informații cu privire Pacienta a acumulat

cu privire la boală acumuleze noi la boală; cunoștințe noi despre
din cauza cunoștințe cu - stimulez dorința de boală.
inaccesibilități la privire la boală, cunoaștere;
informație tratemtul medical, - motivez importanța
manifestată prin lipsă regim, etc. în cunoașterii;
de informație. termen de 2 zile. - organizez activități de
despre boală și menținerea
sănătății;
practice;
pacientei despre boală;
corectez.
67
5. A Comunicare Pacienta să nu mai - ofer pacientei Obiectiv atins.
comunica ineficace la nivel prezinte anxietate posibilitatea de a discuta
afectic din cauza în termen de 2 zile liber cu un psiholog;
bolii manifestată prin - ofer posibilitatea
anxietate. pacientei de a-și exprima
închidă în sine.
comunicare;
discuții;
- îl încurajez să depășească
această perioadă
temporară.
6. A dormi Incapacitate de a se Pacienta să-și - învăț bolnava să practice - administrez la indicația Pacienta prezintă ore
și a se odihni din cauza exprime o stare de tehnici de relaxare; medicului sedative suficiente de somn.
odihni durerilor manifestat bine și să se poată - identific cauza dureri; Nitrazepam înainte de
prin exprimare odihni eficient în culcare cu 30 minute.
68
verbală. termen de 2 zile. - observ și notez calitatea
somnului;
microclimat;
somnului asupra
organismului.
28.01.2020 100/80 80 18 36,8 1100 1
29.01.2020 90/70 76 17 36,5 1200 1
30.01.2020 100/70 77 18 36,7 1400 2
31.01.2020 90/60 80 18 36,6 1300 1
01.02.2020 90/70 79 18 36,5 1600 2
69
02.02.2020 100/70 75 18 36,5 1400 1
03.02.2020 90/70 80 17 36,6 1200 1
Examene de laborator:
WBC i.v. 3.60 10³μl 4 - 10 10³μl
PLCC i.v. 76 10⁹/L 30 - 90 10⁹/L
70
PLCR i.v. 28.4% 11 - 45%
PCT i.v. 0.278% 0.108 - 0.282%
MPV i.v. 10,4 f/L 7 - 11 f/L
PLT i.v. 267 10³μl 150 - 450 10³μl
HCT i.v. 37.0% 35 - 47%
RDW-SD i.v. 44.4 f/L 35 - 56 f/L
RDW-CV i.v. 14.4% 11.5 - 15.5%
MCHC i.v. 32.8 g/dl 32 - 36 g/dl
MCH i.v. 29.2 pg 27 - 34 pg
MCV i.v. 89.0 fL 81 - 102 fL
HGB i.v. 12.1 g/dl 11.7 - 15.5 g/dl
RBC i.v. 4.16 10⁶μl 3.8 - 5.1 10⁶μl
MON% i.v. 9.8% 0 - 15%
71
MON# i.v. 8.35 10³μl 0 - 1 10³μl
LYM% i.v. 39.0% 20 - 55%
LYM# i.v. 1.40 10³μl 1 - 4 10³μl
EOS% i.v. 2.1% 0 - 7%
EOS# i.v. 0.08 10³μl 0.02 - 0.7 10³μl
NEU% i.v. 48.1% 37.0 - 73.0%
NEU# i.v. 1.73 10³μl 1.5 - 8.5 10³μl
BAS% i.v. 1.0% 0-2%
BAS# i.v. 0.04 10³μl 0 - 0.22 10³μl
TGO (AST) i.v. 18 U/L 0 - 32 U/L
TGP (ALT) i.v. 13 U/L 0 - 31 U/L
UREE SERICA i.v. 35.52 mg/dl 10 - 150 mg/dl
CA 15-3 i.v. 55.5 Ul/mL 0.00 - 40.00 Ul/mL
72
Capitolul 4. Concluzii
Cancerul mamar reprezintă o problemă deosebit de importantă a tuturor timpurilor,

dar mai ales a civilizaţiei noastre. Se consideră că pe întreaga planetă se află în îngijire o
masă uriaşă de aproximativ 5 milioane canceroşi constatându-se că incidenţa cazurilor de
cancer mamar se află în raport cu gradul de civilizaţie, de dezvoltare generală a fiecărei ţări.
Am observat că în îngrijirea unei bolnave cu cancer mamar un rol important îl are
administrarea corectă a tratamentului, dar şi a alimentaţiei. Indicaţia terapeutică întotdeauna
trebuie să fie individualizată şi strict adaptată fiecărui caz în parte. Progresele aşteptate în
diagnostic şi tratament vor face ca atitudinea adoptată astăzi în protocoalele prezentate să
necesite modificări şi adaptări la viitoarele tratamente.
În urma celor trei cazuri prezentate mai sus, am constatat faptul că, fiecare pacientă,
a avut aceleași nevoi afectate, cu manifestările asemănătoare. Nevoia de a se alimenta și a
se hidrata și nevoia de a evita pericolele, fiind cele mai afectate. Din cauza tratamentului
citotoxic, pacientele au fost afectate și pe plan fizic, căzându-le părul; iar durerea fiind foarte
pronunțată.
În concluzia celor redactate mai sus, fiecare femeie ar trebui să fie mai atentă la ce
schimbări suferă corpul ei, și probabil cel mai important, să înceapă să frecventeze cât mai
des programe de screening, de prevenție a oricărui tip de cancer. Pentru că, dacă ajungi deja
să ai o anumită simptomatologie, vor fi șanse mult mai mari ca aceasta să fie deja prea târziu.
73
Bibliografie
1. Victor Papilian - Anatomia Omului Splanhnologia 2, ediție revizuită integral de
prof. univ. Dr. Ioan Albu, Ediția XII-a; Editura All
2. Alexandru Ursu - Anatomie Patologică, manual pentru liceele sanitare IV și V;
Editura Didactică și Pedagogică
3. Nicolae Ghilezan - Probleme de Oncologie, pentru literatura științifică; Editura de
stat
4. Dr. Emil Radulescu - Cancerul Mamar și stilul de viață; Editura Viață și Sănătate
5. Rodica Dutu - Diagnosticul morfologic al carcinoamelor; Editura Medicală
6. Lucreția Titirca - Ghid de Nursing cu Tehnici de Evaluare și Îngrijirea
Corespunzătoare Nevoilor Fundamentale Vol. I; Editura Viața Medicală
Românească, București
7. Lucretia Titirca - Tehnici de Evaluare și Îngrijiri Acordate de Asistenții Medicali,
Ghid de Nursing Vol. II; Editura Viața Medicală Românească București
8. Școala Postliceală Sanitară Baia Mare - Manual Nursing An I
9. Asociația de Nursing - Proceduri de Nursing Partea I; Editura Ex Ponto
10. Asociația de Nursing - Proceduri de Nursing Partea II; Editura Ex Ponto
11. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29952495/
12. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31456179/
13. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1470204500002540
14. https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD001877.pub5/abst
ract
15. https://academic.oup.com/jnci/article-abstract/50/1/21/926518
74

Cancer Mamar

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cancer Mamar

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL „SF. IOSIF MĂRTURISITORUL”

Domeniul: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

Capitolul I. Date generale despre boală ................................................................................ 4

1. Prezentarea noțiunilor de anatomie și fiziologie .......................................................... 4

2. Prezentarea teoretică a bolii .......................................................................................... 7

2.1. Definiție .................................................................................................................. 7

2.3. Patogenie .............................................................................................................. 10

2.4. Diagnostic clinic ................................................................................................... 10

2.5 Diagnostic paraclinic ............................................................................................. 11

2.6 Evoluție. Prognostic. Complicații.......................................................................... 13

2.7 Tratament ............................................................................................................... 15

Capitolul 2. Îngrijiri speciale ............................................................................................... 19

2.1 Îngrijiri speciale ........................................................................................................ 19

2.1.1 Alimentația bolnavei........................................................................................... 19

2.1.2 Pregătirea examinărilor paraclinice .................................................................... 19

2.1.3 Administrarea medicamentelor........................................................................... 21

2.2 Pregătire preoperatorie .............................................................................................. 26

2.2.1 Pregătire pentru operație ..................................................................................... 27

2.3 Supravegherea și îngrijirea postoperatorie ................................................................ 28

2.4 Prevenția .................................................................................................................... 30

Capitolul 3. Prezentarea cazurilor de boală ......................................................................... 32

Capitolul 4. Concluzii .......................................................................................................... 73

1. Prezentarea noțiunilor de anatomie și fiziologie

Parenchimul glandular se compune dintr-un număr variabil de glande elementare sau

Limfele mamelei se împart după originea lor, în superficiale și profunde. Cele

2. Prezentarea teoretică a bolii

2.4. Diagnostic clinic

Simptomele cancerului mamar diferă de la noduli ce pot fi sau nu palpabili, până la

2.5 Diagnostic paraclinic

2.6 Evoluție. Prognostic. Complicații

Asistenta medicală are un rol important în profilaxia cancerului mamar prin

2.1 Îngrijiri speciale

2.1.2 Pregătirea examinărilor paraclinice

2.1.3 Administrarea medicamentelor

A. Îngrijirea în cadrul chimioterapiei.

B. Îngrijirea în tratamentul chimeoterapeutic

Măsuri de protecţie pentru personalul medical

2.2 Pregătire preoperatorie

2.2.1 Pregătire pentru operație

2.3 Supravegherea și îngrijirea post-operatorie

Nevoia Diagnostic Nursing Obiectiv Intervenții Evaluare

Data T. A. Puls Respirația Temperatura Diureza Scaun

24.02.2020 110/80 70 18 36,2 1100 1

25.02.2020 100/80 75 18 36,4 1500 2

26.02.2020 100/70 76 17 36,5 1010 2

27.02.2020 120/60 80 18 36.5 1300 1

28.02.2020 110/70 79 18 36.3 1200 1

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

Bilirubina directă i.v. 0.39 mg/dl 0 - 0.4 mg/dl

Bilirubina indirectă i.v. 0.29 mg/dl 0.3 - 0.8 mg/dl

Bilirubina totală i.v. 0.87 mg/dl 0 - 1.2 mg/dl

Calciu seric total i.v. 9.5 mg/dl 8.6 - 10.2 mg/dl

Fosfataza alcalină i.v. 85 U/L 40 - 150 U/L

Glicemie i.v. 100 mg/dl 75 - 105 mg/dl

WBC i.v. 3.80 10³μl 4 - 10 10³μl

PLCC i.v. 85 10⁹/L 30 - 90 10⁹/L

PLCR i.v. 38.4% 11 - 45%

PCT i.v. 0.268% 0.108 - 0.282%

MPV i.v. 11 f/L 7 - 11 f/L

PLT i.v. 385 10³μl 150 - 450 10³μl