Memoria

Lec/ia 11,: 9

I. Definire ~i caracterizare iuvolunlara

generala <
• volu 11/ara
1. Definit ie
2. Ca.racterizare
•< 1necll nica
logica
2. Pastrarea
A. Wsaturi generale tile • Forme
me,noriei de lunglt durata
• este capacitatea gene- <
• de scurtlt durata
rala a intregii materii < exactlt
• diminuata
• este ca,pacitatea psi-
hica absolut necesarlt 3. Reactualizarea
• asigurlt continuitatea • prin recunoa~tere
viet ii psihice • prin reproducere
• se afla in interacfiune
cu toate fenomenele III. Factorii, legile ~i opti-
psihice · mizarea memoriei
• reflecta trecutul ca A. Factorii ~i legile memo-
trecut riei
1. Natura materialului
B. Caracteristici ale re- 2. Organizarea materia-
flectarii prin memorie lului
• activa 3. Omogenizarea mate-
• selectiva rialului
• situa[.ionala 4. Volumul materialului
• relativ fidela 5. Familiaritatea mate-
• mijlocita . rialului
• inteligibila 6. Modul de prezentare
. al materialului
II. Procese e ~l formele 7. Locul ocupat in struc-
tura activitafii su-
Procese biectului
1. Memorarea 8. Pozifia materialului
• Fornie in structura seriei

77
 9. Ambia.1z1a f.11 care se 2. Orga nelor de sim/
memor-eaza 3. ConfinutuJ activitafii
10. Starea generala a psihice
subiectului B. Ca.lit{ifile niemoriei
B. Modalita/i de opti11iizare I. Volu1nul menioriei
a. me111oriei 2. Elasticitatea mem,0 •
1. l~itensificarea inter- riei
ac/iunii cu malerialul 3. Rapiditatea intipa,.
de 111-emorat ririi
2. Utilizarea de 1nnen10- 4. Trairea pastrarii
sche1ne 5. Exactitatea reactua .
. 3. Stabilirea scopului, lizarii
timpului, preciziei, 6. ·promptitudinea reac-
succesiunii 1ne1noriirii tualizarii
4. Sisteniatizarea mate-
rialului
V. @~morie §! u1fare'j
5. Activarea sistemului
nwtiva{ional ~i atitu- · 1. Uitarea
dinal 2. Caracteristici
6. Utilizarea unor actiu-
, 3. Formele uitarii
ni cognitive eficiente 4. Ce uitam
5. De ce uitam
Iv. Diferentele individuale 6. Ritmul uitarii
§i calitatile memoriei 7. Combaterea uitarii
A. Diferenfele individuate la
nivelul Inforniatii ~i explicatii su-
1. Proceselor memoriei plimentare
 Memoria

-- I. Defi,nire ~i caracterizare generala

J. Definifie
Men~oria = r,rocesul }Jsihic de ; ntipii.rire, sloeare fi reactualizare
a i11,f01·1nafulor
• Prin _proces~le s~nzmiale, omul traie~te in prezent
• Dar 1mpres11le, tmaginile (dar ~i gandurile, emotiile) nu se pierd fara
a lasa o urma in creier
Ele se sedimenteaza, ca apoi sa fie scoase la lumina ~i refolosite
.:.-:- Importan\a memo1iei in amplificarea con/inutului vie/ii psihice, Ia
desfil~urarea normala §i eficienta a activitatii umane
Memoiia nu este un simplu mecanism ,psihic de i:ntiparire, stocare §i
reactualizare, ci un mecanism psihic structurant, constructiv, chiar cre-
atii·

2. Caracterizare
A. Triisaturi generale ale memoriei
a. Menwria este o capacitate generalii a intregii materii (vie sau
nevie, organica sau anorganica)
• Putem vorbi de memoria ma§inilor, a animalelor (dar care n-au ajuns
la complexitatea memoriei omului)
• Animalele superioare nu sunt capabile decat de recunoa§tere, dar
ele nu pot reproduce (nu-§i pot aminti)
b. Memoria este o capacitate psihica absolut necesara
• Fara ea, viata psihica umana ar fi doar un ghem de impresii senzo-
riale, adica un prezent fara trecut §i fara viitor; comportamentul ar
fi haotic, spontan, fara finalitate
• toate obiectele care ar actiona din nou asupra omului i s-ar
parea absolut noi, necunoscute
• el n-ar avea posibilitatea de a utiliza rezultatele cunoa§terii,
acestea trebuind a fi luate, de fiecare data, de la capat
• gandurile §i actiunile lui n-ar putea fi legate unele de altele
• n-ar putea i'ntelege §i i'nvata, n-ar putea rezolva problemele
ivite i'n calea lui, n-ar avea ce ,,framanta" i'n minte pentru a fi
creator

79
 ~ cara~teru[ n.e cesar al memoriei decurge din faptul cu t n este irn
1

~a~a in '!1arilr comportamentr ale l'i<!(ir omului: cunoa~ter/ 1~1-

im ~\,are, ln~legere ~• rezoh-orl' de prnhleme, inteligt•n~a ~i creati\.'~
tate. 1•

⇒ fara memo1il', <·1a{a omului or r, practir imposihilfr

c. ldenwria a sigura conti,iuitalea vie/ii psil1ice
• Sudeaza (')cmenh• ante1ioare dr cele ct' ,·or urma (ex. : un gand rostit
~<) altul C(' urmeaza l ·
• Impinge cunoa~terea mai departe
d. Menwria se afU1 in, interacfiu,ie ~; interdepencleri/a cu. foate
celelalte fe,wmene psihice
• Excmplu: senza{iile ~i percep(iilc ofera ,,material" de tipihit
• memoria nu doar acumuleazn ci ~i organizeaza ~ apoitul
uandirii
• re\incm mai ales ce ne place, cc ne intereseaza ⇒ legatura
cu motit·atia ~i afectivitatea
• memoiia implica ~i prezenta unui efort voluniar ⇒ legatu.
ra ei cu l'Oin{a
• temperamentul ~i caracterul vor influenta ceea ce memo.
ram ~i reactualizam
e. Memoria refiecta trecutul ca trecut
• Cand reactualizam un eveniment trecut, con§tientizam ca el
nu se produce in prezent, ci este consumat (daca n-ar fi a§a, ar
aparea halucinatii)
⇒ Memoria readuce trecutul in prezent, dar o face tinand
seama de conditiile schimbate §i actuale ale prezentului
B. Caracteristici ale refiectarii prin memorie (prin care se
1 deosebe§te de celelalte procese psihice)
l .J a. Activa
• aduce modificari fn subiectul ce memoreaza §i in materialul memorat
(In memorie, ,,materialul" se restructureaza mereu)
b. Selectiva ·
• nu retinem §i nu reactualizam totul, ci doar o parte din solicitarile ce
vin spre noi (depinde de sex, varsta, cultura, interese etc.)
c. Situafionala
• depinde de ti.mp, spatiu §i starea interna a subiectului (nu este
acela§i lucru daca memoram seara sau dimineata, afara sau in
camera, obositi sau odihniti etc.)
d. Relativ fidela
• nu este o copie (fidela) fotografica, nu retinem exact in forma in care
ne-au fost prezentate informatiile, nu le reactualizam exact la fel
(pentru ca intervin: caracte1ul activ al memorarii §i piistrarii, trasa-
turile de personalitate, uitarea etc.)
e. Mijlocita .
• pentru a tine minte §i reproduce mai bine, ne folosim de unele instru-
mente ce au rol de mijloace de memorare §i reproducere (stimuli-
mijloc - nodul de batista, sublinieri, cuvinte cheie etc.)

80
l,
ii
1- f. Jnteligi bil~ . .
• pr'('su~unc 1~1v•Jege~a celor memoratc iji reartueliwte. orgomzaren
mnt.enalu!m ,_ncamorat dupa c1ilt>1ii dl' semnifkoiie => lcgt\tura mem-
otici cu ga nd_trea , caracte111I ei logic, re\ional. con~tient (omul n1_1e-
feazi\ l:1 o sene_d_e procedel' logire, srheme rn\ionole; planmi mnl'ztrc
etc. :::> o condmta mteligenti\ 1

• Prin toate carnctcristir.ilc .(ja/e (mar o/r.ci pr,n ultimele dou6 ). mcmurio
dci•ine un proces psihfr· speciffr uman
• Prin t·?loarea_sa adaplil'a, prin rolul e, cnorm pr direc{ia echilibrtrri~
orgomsmulu, cu medwl, mcmoria mcrita caraderizarca rusutu,
8cccnot• de ,,Concli/ie fundamentala a vie{ii psihice" sail
,,Piatra ungliiulara a vie/ii psihice''

II. Procesele f~ formele

-.
.
memoriei ' ,

• Complexitatea memoriei deriva din caracteristici, dar ~i prin aceea ca -

ea presupune o anumita desfa~urare in timp (mai intai este nece-
sara fntiparirea, apoi pastrarea, apoi reactualizarea ⇒ procese ale
memoriei) ·

1. Memoria informafiilor
= intiparirea, fixarea, engramarea
• este primul proces, de el depinzand mult celelalte
• nu este pasiv (ca in fotografiere), ci activ ~i selectiv
• memorarea nu se produce insa.la fel, ci extrem de diferentiat, fapt ce
permite desprinderea mai multor forme ale ei
Formele memorarii
A. Dupa prezen/a sau absenta scopului, inten/iei, efortului volun-
tar
Memorarea involuntara
= neintenfionata, fara scop, fara efort voluntar
• poate ei ii datoram cea mai mare parte din experienta achizitionatii
• este cu atat mai eficientii cu cat este mai mare
• gradul de interactiune cu activitatea, cu materialul de memo-
rat
• implicarea ~i angajarea subiectului

81

[
 • t'Ol"(lsponden\,3 cu in t(>r~sele ~i pJilt<!1ile nm1stro etc.
Memoria t•ol1111fard
=: efort_t 1ol11nla1•
intentio1iafil, cu tJC-O/J, cu
• este of1,(anizato. sistematira. produr111·a
• intt·A in fun ctiun<', mai ales. in activit a\ile grele, monolorw. flC'in te,·
sante l
• depinde fo3rte mul t de:
• stabilirea con~lic!ntn a seopulu i <r fi dc nto mni mare de 5-6 .
0r 1
• depuncrea unui cfo1t vo luntar 1
• utilizal'ca unor procedt.>e speciale pentru farilitarea memor · .
<plan, sublinieri, scheme) ni·,,
B. DuJ)a prezen(a sau absen(a gandirii, a in(elegerii
Alemorare mecanica
= efectuata in lipsa i11telegerii
• duce la inv~iarca forma/6 <formc verbale, nu §i continut logic)
• est.e aparent sau momcntan eficienta ⇒ din acest punct de vedere t l'
buic combatutii, DAR exista situatii cand este necesara.: e.
• cand gandirea este insuficient formata
• la memorarea numcrelor de telefon ~i a numelor prop1ii et ,
(chiar ~i in accste situatii omul introduce ni§te procedee Io~:
ice" pentru a U§ura retinerea ) "
JJ1emorarea logicii
= bazata pe intelegerea sensurilor, semnificafiilor materi.
alului 1nenwrat
• este superioara memorarii mecanice prin:
• autenticitate = reune§te forma verbala cu continutul logic
• economicitate = numar de repetitii redus
• productivitate (exemplu: frazele se retin cu o productivitate de
25 de ori mai mare decat cuvintele izolate)

Concluzii
• Nu exista forme necesare §i nenecesare (aceasta depinde de conditiile
§i solicita.1ile concrete)
• Nu exista forme productive §i neproductive, ci doar inegal productive
• Intre forme nu este ruptura, ci interactiune (exemplu: memorarea
involuntara poate fi doar inceputu1 celei voluntare)

2. Piistrarea informafiilor (conservarea)

= refinerea pentru un limp mai scurt sau mai lung a celor me•
morale
• este un proces activ ( implica reorganizarea informatiilor memo-
rate, stabilirea de noi legatu1i, ducand la obtinerea unor efecte relativ
deosebite)

82
 • 111 atetia1u1 inti1>ihit ,.do~pe$tf!"
cllt·Dcteru1 act iv ~i dinan, 1· . I ..
• ·" 1 . ~ 13c c a r>dstt-a11, e~tc> pu!i in e\·iden\a ~• dll fap-
tul ~ti un_e <' m,ot~ \ii ,Cilt-e pareau a Ii ui~te. sunt rcadufe cu
u~unn\a m memo11~ cand este n~cesnr
• de,
asem~nea
. ·
el aJJa re, i n cv1•d·en• a, rlind r'\-'nrtuehznrea
.
mat~-
1 1
1,n u u1 se real 1· · '
• . ' i eaza mtr-un al t fol ta forma. strutlun,.
Ol'dmc etc. ' ·
A. formele pdstral'ii dupa durata
• pa~trare de scurta durarn Cpaha la 8_ 10 min.)
• pastrare de lunga durat.1 < de la 8-J0 .
.. t .x. •• d
. .
mrn. 1n ,rn11
B. F'ortnele pas ruru upa forma past,~rii
• pastrare e~a~ta (cum 3 fost memorat)
• pastrare dimmuat,~ <destramare sau chiar dispa ii\ie)
• ~astrare amplificata, intihita
• Duratn ~1 forma pastra1i i sunt in strnnsa dependenta de condi\iile in
care a avut loc memora rea, de pa1ticulatitatile mateiialului de mem-
orat
• Cercetarile au aratat ca :
• ma~erialul cu sens este pastrat mai bine ~i mai mult timp
decat eel fara sens
• materialu'l cu sens se pastreaza diferit, in functie de felul in
care a avut loc memorarea: textu~lla sau pe baza ideilor prin-
cipale (dupa 6 luni tezele principale sunt retinute in proport;ie
de 60%,in timp ce forma textuala - doar in propo~ie de 21,5 %)
• De ce depinde pastrarea ? (vezi capitolul ,,Uitarea")

3. Reactualizarea inform,afiilor
= scoaterea la iveala a celor 1nemorate §i pastrate in vederea uti-
lizarii, valorificarii .
Se realizeaza prin:
• Recunoa~tere (A)
• Reproducere (B)

Diferenta intre A ~i B
•Ase face in prezenta materialului (printr-o noua perceptie)
• B se face in absenta materialului == ,,a-ti aminti"
• A est; relativ mai simpla, presupunand mai ales procese de
perceptie .
•Beste mai complexa, implicand in principal interventia unor
procese de gandire
• A presupune suprapunerea modelului actual peste eel aflat in
mintea subiectului
• B presupune ronfruntarea ~i compararea mintala a modelelor
in vederea extragerii celui optim

83
 A11emlilliiri inlrfl A 1i B
. - 1·n,·(lh rn t:1,.._.
• di1-pun d,· fo111w ,·o unt.n'l"' ~• . .

• ct,~pun d1 • l,Ttl d ('

d1f••1ire
' dt· ,,,,,c,.•J:1rr,,
1-u• rlnu:l pn,C('.!-l"('
,
f:
f flCP clfh •I
1 ~ ·njunf!t' ta
I
1
H ,•act uali?.,11,•:, ,•!Z I<' J,1 fi: 1 dl' fH _' :\ en ~• l"l' rPdnrC'a l"{Jt n :
1:i ii ~; t nen RlJ«'("('~ J\l•
l'( '('OO!'il 11JC( Jlf•l)lt''U ' 1 11

.:1<h •cv:1t :l .1 _n •1or mi•n w fHl <> J . . :1r fon o mNll' d e gp nu l:

• n.•. d11 Cl' J'e:J ,wfo n11 l1c1n11

• / n 111npul reac(ua h_z~n , ~•,, fomilia,·. a cct"'a ce (•st t1 f1l'H
3
u1 •1
1_
1 1
<,
:-, cc> <' '-l " c:t rucrurat . .
tu1.1t 1.1 C(>(>~ ·- · , - p,-oprii psihologit>t ce 1u, CP n .•ne
• .:1confa1-ea de· Ac>mru 11,ca, n ·
t u:1 li za'-'n:11_
• reorg ,zA' r·(>"'
1,~ ,,
pc•1·so11 a l.i a. m :Ht•1i:1 I u I u i I p ri n nd :'i u gi 11 .s '·"·
- · __
tc.:m :1tiz.ld sau ~,mplitic:i n J

• ,Vu t rdJ11ic ahsolu/lznta d<'p cndrn/a rcactualiz~ri! d e m e~norarc r,111

rs/r obl,:~ra/ol'lll rn un matcnal mcmoral U$OI: sa /t c u ~o: '~ep~o~u_-,·J
• .'Vu trcbuic absolu t,zatri su, ·rcs1 u :1cn proc_esclor m cm o~~e, f1nt1pa,_·1rc _
pnstrn!Y' _ rractualtZnrc. ,'-,'uni .-.,t_ua.(11 can d 1111 matcnal nu ma, estc•
rcprodus. fiind impins in 111co11$1lenO

IIL Factorii, legile §i optimizarea memorT;{

( A.. Factorii ~i legile 1ne1noriei

• Procesele memoriei se realizeaza mai greu sau mai u~or functie de
0
serie de factori ce tin de:
• particula1itatiile materialului de memorat (1-8)
• cara.cteristicile an1biantei in care se memoreaza (9)
• trasaturile psihofiziologice ale subiectului ( 10)
1. 1Vatura materialului
Legea: retinem mai u~or in1aginile decat cuvintele , cuvintele decat sil-
abele, cu vintele asociate decat cele izolate
varsta modifica legea (ex.: studentii reproduc'mai u~or cuvin-
tele abstracte decat imaginile intuitive)
2. Organizarea materialului
• retine~ mai bine materialele organizate §i structurate logic
3. Omogen1tatea materialului
• retinem mai u~or materialele neomogene
4. Volumul materialului
• retinem mai bine materialul cu volum redus

84
 doc(j ~,atciialul . ci-c~te in prugrl!sie a1itnwtica. tim pul dl• mcmorarc
,-e~H' 111 prog-1'<'~1£1 geoml'lric:'\.
~- Fomilia_ritatea materialului
• 1,•tirH'lll $1 rcactualizam moi u~or malL•1iolul fomiliar
G· Modul I Je }Jrezentare al ,no t erra· fu f Ut• (serial
• sau s1multcrn)
.
~, · VJCll ocupat d. . de material in sI rue 1ura actw1ta(11
• • ·· su h'1ecl11 / 111·
(sco/>, con tf ,e sau mijloc)
• 01 ai u~or mate1ialul-scop
8. Pozi(~a materialului in structura seriei (i11ceput,mijloc,
sfiir~rt)
• n,ai bine inceputul ~i sfarsitul
9. Ambia.nta in care se p:ezi11ta stimuluf
• inai bine daca cste ordin~,cald.Iumina Ptc.
JO. Sta.rea ge11.erala a subiectului
• mai binc cand cste o<iihnit, sanatos, interesnt etc.

'l

Ace~ti factori (aceste legi) ac(ioneaza concomitent ~i de accca .uneori, se

')
pot inversa e(ectele lor (exemplu: un material cu volum mere,dar familiar,
se retine mm u~or decat unul restrans dar nefamiliar)

B. ldodalitafi, procedee de optimizare a me1noriei (de sporire a

eficientei ei)
J. lntensificarea interacfiunii dintre subiect fi materialul de
memorat
• Exemplu: simpla citire a unui text (chiar repetata) nu este suficienta
• Este nevoie (sunt utile) de :
• alcatuirea planului
• fractionarea in parti
• stabilirea asemanarilor §i deosebirilor etc.
2. Stabilirea unor repere, mnemoscheme, mediatori
• Exemplu: nodul la batista, sublinierile, schemele, cuvintele-cheie
u§ureaza functionalitatea memoriei
• Mediatorii declan§eaza aducerea aminte
3. Fixarea con~tienta a scopului
• Dar nu scopuri generale, ci cat mai diferentiate
• in plus,este important sa ~tim (nu numai scopul) ~i pentru cat
timp,cat de precisa trebuie sa fie memorarea §i reactualizarea, care
este succesiunea de memorare
4. Sistematizarea informafiilor
• sa fie segmentate pe unitati de sens, sa fie legate unele de altele,
ordonate, clasificate, ierarhizate §i integrate in sistemul notional
5. Activarea sistemului motivafional fi atitudinal al individului

85
 • 1'rebuin\.dc . motive!<.'. interesele. aspira\i_il~ i_ndi~·idului asigura ntat
cararterul :;,•lcct i,· al nwm01iei . cfit ~i trnm1c1~ e1_
• vmo\iile m..11 int.cnse se mcmor~;1zn m:11 .b1 ~l' •
• :1cti, ,t :Hile intrerupt e ::;unt re\mute m,11 hmc_dnca~ cele duse:
Ja capfn. in pnmcle per~i stand o oarrca re ten:::1Une. Ill celelalt1;:
prod11ca ndu -:-(' ciL•~carc::irca ei. . . .
6. Utili2.area. in me morare,a celor mai efic1e11ie ac:{iu,u cognitil',
• in proc<'~ui menwrici .alaturi de unek ::ic\iun_i m_nczic~' _(i nt~parii·:,
pAst rare. reactudl izarc ). au loc ~i o se1ie de act,rn m cogmt1Ve; in _tin1p
('e memorea za. omul citc~tc. vede. aud c. spun e f'tc.. ceca ce va mfl u.
t' nta in mod diforit capacilatea de memora re
~ Reti nem
• lQ<_,c din c<1ca ce cit im
• 20% din ccea ce auzim
• 30r.i din ceea ce vedcm
• 5o r.;. din ccea cc vedem l?i auzim
• sor;. din ceea ce spunem
• 90% din ceea ce s punem ~i facem
S_e observa ca pe masura ce actiunile cognitive sunt mai complexe,cre~te
~ 1 productivitatea memoriei

Iv. Diferenfele individuale ·

· §i ·calitatile ·111r~moriei-.~·: <. ;

A. Diferen/ele individuale
• in cursul vietii ~i existentei (activitatii) omului,memoria se orga-
nizeaza ~i se specializeaza ⇒ diferente indiuiduale
• Specializarea se face la urmatoarele niveluri:
1. La nivelul proceselor 1nemoriei ⇒ unii intiparesc mai
u~or, altii mai greu, unii pastreaza mai mult, altii mai putin
etc.
2. La nivelul organelor de simt ⇒ se poate vorbi de memorie
vizuala, auditiva, gustativa,olfoctiva etc.
3. La nivelul confinutului activitiifii psihice ⇒ unii au
memorie predominant verbal-logica (retin idei, ganduri), altii
- afectiYa (retin trairi afective), altii - motorie (retin mi~cari)
• Cauzele acestor diferenfieri
• predispozitii innascute ale organelor de simt
• particularitati de personalitate (temperament, caracter etc.)
• experienta de viata

86
 • activitatea, pra(etiiu11ea
~~ bine c~ fi eca re 0 ':'1 sa foloseasc~ tipul dt' memori<> care-I a\'antajeaza,
~nu sfi-~1 fonn eze ~1 dcZ\·ohe L1pul cit• nwmolie Ctlrut de pro(esiuncc:1 so.

B, Calila(ile meuwriei
Jn pro~esul func/ionalit<i(t1 sal<' concrete. memuria i$i formeaza ~, u serie
d.c cahta/1. Acestea nzeaza atat memorio. ill an samblul ei. cal ~1 diL'er:;e-
le ei pro~e:c;e.
Cele ma1 11npo1tante sunt:
l . Volumul memoriei == cantitatea de material cu care putem
opera( pe care ii refinem,pastriim reaclualiziim)
2. Elasticitatea (rnobilitatea , suplef;a) mem.oriei = capaciateta.
de a acumula cuno~tinfe mereLt ,wi, de a le organiza ~i reor-
ganiz°: pe cele vechi, de a le depa.~i sau uita pe cele necore-
SJJUnzatoare
3. Rapiditatea intiparirii == e~\prima faptul ca engramarea
(memorarea) se realizeaza repede ,cu mare economie de timp,
de efort ~i de repetifii
4. Trainicia pastrarii == consta in aceea t·a cele memorate sunt
conservate corect, intr-o formii acceptabila,pentru o perioada
indelungata de timp
5. Exactitatea (fidelitatea) reactualizarii == gradul de precizie,
de corectitudine ~i acuratefe a recunoa~terii §i reproducerii
6. Promtitudinea reactualizarii = realizarea rapida, prompta a
recunoa~terii §i reproducerii, imediat dupa stimulare
Aceste calita{i pot fi educate,ridicate la. noi niveluri funcfionale.

l. Uitarea = fenomen natural, normal §i relativ necesar

• intervine ca o supapii care lasa sa se scurga, sa se elimine ceea
ce nu mai corespunde noilor solicitari
2. in raport cu memoria (care tinde spre fixare §i pastrare a infor-
. matiilor), uitarea este un fenomen negativ.
• in raport cu necesitiifiile practice ale omului, este un fenomen
pozitiv .
⇒ Uitarea = un fenomen natural,pozitiv §i necesar numai En anumite
condifii (cand acestea nu sunt respectate, ea devine o piedica, o povara
pentru memorie, care este nevoita sa-§i reia de al inceput procesele)

87

7
 ::-:>intrc memorit· ._j uitarc C'xistfl. dC'ci . rcln {i1 dinnmiN'. fit•c_a re nqio.
nand ns up rn CC' leil;lt('. focilit~indu·H' sau im piedir{inclu -~e n •ciproc
:3. Care .s unt fornwle uitii.r ii ? . .
:i . Uitare Iota/a = ~t<' rgt•rc:1. cfi:-p:iri\i3. !-t1pn man.:a mtegrnJ;1 ;-1
d:Hl'lor nwm or :-i tt · . .
h. Uitaren par{iala = n.•cunua~ tL·J·i ~i n •prndu cPrt pa i, 1:ile. Ol ;i j
pu\i11 adec:vat c snu chi ar c ronall'
c. Lapsw,·ul = un a n • momen tanJ
., c·.e u1·,am.
'1 .
-. ?
Informatii in,·t•c hit<:\ de,·alori zat t>
:.i .
I>. Detalii: informa\ ii nccsen\ialt'
c. In fo rm 4ii ca1·c nu ne sun t nccesa re
5 . De ce uitiim ? .
• P1i ncip.1t1 cauz::'i = proasta organizarc a invatari1 . V • •

• 0 i'm·atare nerationala , care ia form a submn1t,a111 ~ cu rn ni

pu tinc repcti\ii decat estc nece:;ar) sn u f?1ma Supr::unvata ii i
(cu mai mull(' repetitii dee.it num tirul opt1m) este ]a fel de pe.
1i culoasa pentru memorie ca ~i lipsa ei.
G. Care este rifmul uitarii?
• Psihologul germ an H. Ebbi ngh_aus. pr~n _c~rcet~ri. a d~~on~strat ca
uitar~a este dest ul de mare, ch1a r mas1va , 1mediat dupa 1nvatare
• apoi, din ce in ce mai lenta, aproape stagnanta
• daca lu am in considerare ~i alte particularitati - de material
de memorat, de varsta, psihoindividuale - vom constata ca
uitarea are ritmmi foarte diferentiate,in functie de acestea.
7. Conibaterea uitiirii
• Se face prin eliminarea ca.uzelor ce au generat-o ~i mai ales Prin
manipularea corespunzatoare a factorilor prezenti in cap. III.
• Ce! mai sigur mijloc de combatere a uitarii = repetarea materialului
= ,,Repetitio est mater studiorum".
• Cum trebuie sii fie o repeti/ie eficientii
a. Repetifiile suplim,entare nu trebuie sa depa~easca 50% din
numaru1 initial de repetitii necesare insu~irii matreialului
b. Repetifia e~alonata (bazata pe separarea in timp a repetitiilor) este
mai productiva decat cea comasata (care presupune repetarea inte-
grala a materialului,de atatea ori pana cand acesta este memorat)
deoarece inlatura monotonia, oboseala - specifice repetitiilo;
comasate, asigura ragazul de a-~i organiza, sistematiza ~i chiar
reelabora infonnatiile respective
c. Repetifia. efectuata la anumite intervale de timp, optim fiind fie
de cateva zeci de minute (5-20 min.) - fie de cateva zile 0-2 zile)
dupa memorare
d. Repetifia activa, independenta (bazata pe redarea pe dinafara a
textului, cu-cuvinte proprii) este superioara repetitieie pasive ( baza-
ta doar pe recitirea textului)
e. Rep!tifia incar~ata de sens ~i semnificaJie este mai productiva
dec~t cea mecan1ca (repetand materia1ul. in diferite fo1me ~i combi-
natn vom combate uitarea lui)

BB
 Informafii ,i explicatii ·suplinientare

• MNEZI~ = (gr.mne~nozis, de fa numele u.nei zeite - cu intcles de adu-

cere amrnte, memone) · cea. ce tine de memorie, f'a.ce pa.rte din a.ceasta
• SECENOV Ivan Mi hailovoci (1828-1905): fiziolog rus, Entemeietorul
~coliii ruse de fiziologie experimentala; a. descoperit refZexele creieru-
lui., deschiz~.nd prin a.ceasta. o noua ca.le pentru studiul activita[ii ner-
voase supe rwa.re
• EBBINGHAUS Herman (1850 -1909); psiholog german, a contribuit
foarte mult la desprinderea psihologiei de fzlozofie §i la dezvoltarea
metodelor proprii psihologiei; in 1885 a publicat celebra sa lucrare
a.supra. ,nemoriei;a adus contributii capita.le in problematica metod~-
lor inva,tarii; a introdus conceptul de inuatare mecanic_a, a construit
curba standard a inuatarii §i aceea a uitarii imediate etc.

t:...

89