Cap7 Slides parteaII

Cap.7.
Teoremele fundamentale ale

electromagnetismului (continuare)
Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina
Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

Departamentul de Electrotehnică
Suport didactic pentru disciplina Bazele electrotehnicii, 2019-2020, predată la facultatea de Automatică şi Calculatoare.
1/56
Gabriela Ciuprina (UPB) Cap.6. I CA+CD, A&C 1 / 56
[7.5] Teorema rezistorului liniar
Cuprins
1 [7.5] Teorema rezistorului liniar
2 Aplicaţii
3 Rezistorul liniar multipolar
4 Aplicaţii LIE (finalizate)
5 [7.6] Teorema bobinei liniare
6 Aplicaţii - calculul inductivităţilor
7 Bobina în regim variabil
8 Sistemul de bobine liniare cuplate
9 [7.7] De la Maxwell la Kirchhoff
[7.7.1] Circuite electrice filiforme în regim staţionar
[7.7.2] Circuite electrice cu parametri concentraţi
10 Lectura recomandată
2/56
Teorema rezistorului liniar
Rezistor, definiţie
Rezistor = dispozitiv alcătuit dintr-un conductor în care curentul poate intra şi
din care curentul poate ieşi prin două părţi disjuncte de pe suprafaţa sa,
numite borne. Bornele sunt considerate foarte bune conductoare
(supraconductoare) astfel încât ele sunt echipotenţiale.
Obs:
Nu există restricţii legate
J de forma rezistorului
sau plasarea lui în
σ→∞ spaţiu;
Bornele sunt separate
σ=0
(nu se ating);
Supraconductor: σ → ∞ ⇒ E = 0 ⇒ V = constant Suprafaţa conductorului
Izolant perfect: σ = 0 ⇒ J = 0 ⇒ Jn = 0 care nu reprezintă
bornele se învecinează
cu un izolant perfect.
3/56
Rezistor liniar
Un rezistor este liniar dacă materialul conductorului este liniar
J = σE
S
J E
dA
σ→∞ C12
σ=0
Rezistor liniar - mărimi globale

R
1 Intensitatea curentului ce-l străbate i = S
J · dA
R
2 Tensiunea dintre borne u = C E · dl
12
4/56
Teorema rezistorului liniar - enunţ

Tensiunea electrică la bornele unui rezistor liniar este proporţională cu
intensitatea curentului ce-l străbate.
u∼i
Demonstraţie:
J ∼ E din liniaritate
i ∼ J din definiţia curentului
u ∼ E din definiţia tensiunii
⇒u∼i q.e.d.
5/56

Rezistenţa unui rezistor
u = Ri
R - rezistenţa rezistorului [Ω]
Obs:
def u
1 R ar putea fi definită ca R = i
dar la rezistoarele liniare acest raport nu depinde
nici de u, nici de i;
2 Se defineşte G = 1/R - conductanţa rezistorului liniar; unitatea de măsură G [S].
3 La rezistoarele neliniare R(i) sau G(u);
4 La rezistoarele liniare R depinde de datele geometrice (dimensiunile şi forma
conductorului, poziţia bornelor) şi de materialul conductorului;
5 R > 0 este un parametru al rezistorului care descrie rezistenţa întâmpinată de
curent la trecerea lui prin dispozitiv.
6 Teorema rezistorului liniar poate fi privită ca o formă globală a legii de material
J − E, iar conductanţa G poate fi privită ca un parametru global asociat
conductivităţii σ.
6/56
Aplicaţii
Cuprins
2 Aplicaţii
7/56
Aplicaţii
Aplicaţii - Rezistenţa rezistorului filiform liniar
Rezistor filiform liniar

Rezistorul filiform liniar este un rezistor care are diametrul mult mai mic decât
lungimea lui, iar materialul conductorului este liniar.
Geometria este descrisă de curba sa mediană şi de felul în care variază aria
secţiunii transversale A(r ) de-a lungul curbei mediane.
Materialul: J = σE
Z Z Z
J J dl
u= E · dl = · dl =
C12 C12 σ C12 σ
Z Z
J ↑↑ E ↑↑ dA ↑↑ dl i= J · dA = J dA = J(r ) A(r )
S S
Z Z Z
J dl i dl dl
u= = =i
C12 σ C12 σA C12 σA
Z
dl
R=
C12 σA
8/56
Aplicaţii
Aplicaţii - Rezistenţa rezistorului filiform liniar
Z
dl
R=
C12 σA
J ↑↑ E ↑↑ dA ↑↑ dl
Dacă firul este omogen (acelaşi material şi aceeaşi sec-
ţiune de-a lungul curbei mediane), atunci
l σA
R= ⇒ G=
σA l
Puterea disipată de un rezistor liniar
Z Z Z
P= J · E dv = J · E Adl = i E dl = ui
Ω C12 C12
P = Ri 2 ≥ 0
9/56
Aplicaţii
Aplicaţii - Rezistorul filiform neliniar
J
J = σ(E + E i ) ⇒ E = − E i
σ
Z Z   Z Z
 J  J dl
u= E · dl = E E i · dl

− i · dl = −
C12 σ C12 σ
 
C12 C12
Z Z
i= J · dA = J dA = J(r ) A(r )
S S
Z Z Z Z Z Z
J dl i dl dl
u= − E i · dl = − E i · dl = i − E i · dl
C12 σ C12 C12 σA C12 C12 σA C12
⇒ relaţia lui Joubert1

u = Ri − e
R
unde e = C12
E i · dl - tensiunea electromotoare (t.e.m.) a câmpului electric
imprimat.
1
Circuite: tensiunea la bornele unei SRT 10/56
Rezistorul liniar multipolar
Cuprins
2 Aplicaţii
11/56

Definiţie
Rezistorul multipolar = dispozitiv alcătuit dintr-un conductor în care curentul poate
intra şi din care curentul poate ieşi prin mai multe părţi disjuncte de pe suprafaţa sa,
numite borne. Bornele sunt considerate foarte bune conductoare (supraconductoare)
astfel încât ele sunt echipotenţiale.
Rezistorul este liniar dacă materialul conductor este liniar.
V1 V2
σ Teorema rezistorului multipolar
i1 liniar
i2
Pentru un rezistor liniar multipolar
Vn
i = GV
h iT
i= i1 i2 ··· in
h iT
V = V1 V2 ··· Vn
in G ∈ n×n
12/56

Demonstraţie:
Mediu liniar ⇒ putem aplica superpoziţia câmpurilor/potenţialului.
n
X
V (r ) = g(r )Vj
j=1
Curentul care iese din borna k

Z Z Z Z
dV
ik = J · dA = σE · dA = −σ grad V · n dA = −σ dA
Sk Sk Sk Sk dn
d( nj=1 gVj ) n Z
Z P !
X dg
ik = −σ dA = −σ dA Vj
Sk dn j=1 Sk dn
⇒ Z
dg
Gkj = −σ dA
Sk dn
q.e.d. 13/56
Aplicaţii LIE (finalizate)
Cuprins
2 Aplicaţii
14/56
LIE - Aplicaţii2
1) Principiul transformatorului electric.
Un câmp magnetic uniform (în spaţiu), este variabil

B(t) în timp după relaţia B(t) = B0 sin(ωt) unde B0 şi ω
sunt date.
Am demonstrat că t.e.m. indusă pe o curbă în-
chisă Γ, inclusă într-un plan perpendicular pe di-
recţia câmpului magnetic, este (cu orientările din fi-
gură): uΓ = −AB0 ω cos(ωt) unde A este aria supra-
Γ feţei plane, care are bordura Γ.
2
La cursul 11 am calculat tensiuni induse pe curbe închise. Acum ne interesează
sa calculăm curenţi sau tensiuni indicate de aparate de măsură montate în acele
configuraţii. 15/56
LIE - Aplicaţii
Dacă în câmp magnetic variabil în timp, perpendi-

cular pe el, se află o spiră conductoare (exact pe
poziţia curbei Γ analizată anterior), închisă, atunci:
I I
B(t) J
uΓ = E · dl = · dl = Ri
Γ Γ σ
unde R este rezistenţa conductorului spirei.
În spiră va apărea un curent (ce ar putea fi măsurat
de un Ampermetru de c.a. "inserat" în spiră, care va
Γ măsura valoarea efectivă.)
i(t) = −AB0 ω cos(ωt)/R

AB0 ω
Ampermetrul va indica √
R 2
16/56
LIE - Aplicaţii
Dacă în câmp magnetic variabil în timp, perpendi-

cular pe el, se află o spiră conductoare (exact pe
poziţia curbei Γ analizată anterior), deschisă, atunci
prin spiră nu apare curent, dar un voltmetru conectat
între (a) şi (b), exact pe calea corepunzătoare curbei
B(t)) Γ indică o tensiune.
I Z Z
(c) uΓ = E · dl = E · dl + E · dl =
Γ (ab) (bca)
Z Z
J
(a) = E · dl + · dl = uab + Ri = uab
Γ σ
uab (b) (ab) (bca)
unde R este rezistenţa conductorului spirei.
uab (t) = −AB0 ω cos(ωt)

AB0 ω
Voltmetrul va indica √
2
17/56
LIE - Aplicaţii
2) Principiul generatorului de tensiune alternativă.
B
O spiră de arie A se roteşte cu viteză unghiulară
ω în jurul axei sale, într-un câmp magnetic uniform
Γ în spaţiu şi constant în timp B. Am demonstrat că
t.e.m. indusă pe o curbă închisă Γ care urmăreşte
conturul spirei este
uΓ = BAω sin(ωt)
ω
Reluaţi raţionamentul anterior dacă spira este închisă sau deschisă.
18/56
LIE - Aplicaţii
3) Tensiune indusă prin mişcare liniară.
B O bară se deplasează cu viteza

constantă v pe un etrier, plasat
perpendicular pe un câmp magne-
tic uniform în spaţiu şi constant în
timp, de valoare B. Etrierul are dis-
tanţa dintre laturi l.
v Am demonstrat că t.e.m. indusă în
l conturul închis format este
uΓ = −Blv
Γ
Calculaţi curentul din bara în mişcare în variantele:
1 Etrierul este din material supraconductor iar bara în mişcare are o secţiune
constantă cunoscută şi un material conductor liniar, de conductivitate cunoscută.

2 Etrierul este din material conductor, liniar, de conductivitate cunoscută, iar bara
în mişcare are o secţiune constantă cunoscută şi un material conductor identic

cu al etrierului. 19/56
LIE - Aplicaţii
4) Principiul generatorului de tensiune continuă.

Un disc supraconductor de rază
B a este plasat perpendicular pe un
câmp magnetic uniform în spaţiu
ω şi constant în timp B şi este rotit
cu viteza unghiulară ω, constantă
O (a) în timp. Calculaţi tensiunea între
punctele (a) şi (b) de-a lungul cur-
u =? bei indicate pe figură. Punctele (a)
şi (b) sunt capetele a două con-
(b) ductoare fixe, plasate ca în figură
(perpendiculare pe planul discului,
paralele cu direcţia câmpului).
20/56
LIE - Aplicaţii
5) Tensiunea electrică dintre două puncte din spaţiu, poate depinde de "drum" (modul
în care sunt conectate voltmetrele).
O spiră plană circulară, de
rază a, dintr-un fir subţire con-
ductor de conductivitate σ şi
arie a secţiunii transversale
B(t) A se află într-un câmp mag-
netic ale cărui linii de câmp
sunt perpendiculare pe pla-
nul spirei, câmpul fiind uniform
şi variabil în timp: B(t) =
Bmax sin(ωt) Fie două puncte
O
(b) (a) şi (b) ale spirei care for-
π/2 mează un arc de π/2 radiani.
Ce indică voltmetrele (de c.a.)
conectate între aceste puncte,
(a) conform figurilor următoare?
Se neglijează câmpul magenetic al curenţilor
induşi în spiră în raport cu câmpul magnetic
exterior. Voltmetrele se consideră de rezis- 21/56
Gabriela Ciuprina (UPB) Cap.6. tenţă internă infinită. I CA+CD, A&C 21 / 56
LIE - Aplicaţii
B(t)
Ce valoare indică V1?
V1 (b)
R: 0
(a)
22/56
LIE - Aplicaţii
B(t)
(b)
πa2 ω
Bmax√
R:
(a) 4 2
V2
23/56
LIE - Aplicaţii
V3
B(t) Ce valoare indică V3?
(b) R: πa2 ω
Bmax√
4 2
(a)
24/56
LIE - Aplicaţii
V4 Măsura arcului (cab) este

2π/3 iar proiecţia centrului
voltmetrului V4 coincide cu
B(t) centrul spirei
(b)
(c) Bmax πa2 ω

R: √
(a) 12 2
25/56
[7.6] Teorema bobinei liniare
Cuprins
2 Aplicaţii
26/56
Teorema bobinei liniare
Bobina, definiţie
Bobina = dispozitiv alcătuit dintr-un conductor înfăşurat în aer sau în jurul
unui material magnetic.
Obs:
Nu există restricţii legate
de formă şi plasare în
spaţiu.
http://www.nde-
ed.org/EducationResources/CommunityCollege/MagParticle/Physics/CoilField.htm
27/56
Bobina liniară
O bobină este liniară dacă miezul pe care este înfăsurată este liniar B = µH
Bobina liniară - mărimi globale

1) Fluxul total al bobinei ϕ = S B · dA
R
Γ
Γ este o curbă închisă care urmăreşte firul bobinei
i şi se închide pe la borne. Dacă această suprafaţă
SΓ deschisă se descompune în suprafeţe deschise
elementare, fiecare fiind mărginită de câte o spiră,
atunci
nr
X .sp. Z nr
X .sp.
Γ ϕ= B · dA = ϕk
k =1 Sk k =1
ϕk se numeşte flux fascicular. Dacă spirele sunt

identice şi sunt plasate la fel în câmp atunci
ϕ = Nϕk .
28/56

Γ0
Bobina liniară - mărimi globale
i
2) Curentul prin bobină i.
Conform T. Ampere pe curba Γ0
Z
Ni = H · dl
Γ0
Teorema bobinei liniare - enunţ

Fluxul magnetic total al unei bobine liniare este proporţional cu intensitatea curentului
ce o străbate. ϕ ∼ i
Demonstraţie:
B ∼ H din liniaritate
ϕ ∼ B din definiţia fluxului
i ∼ H din teorema lui Ampére
⇒ϕ∼i q.e.d.
29/56
Inductivitatea unei bobine

ϕ = Li
L - inductivitatea bobinei [H]
Obs:
def ϕ
1 L ar putea fi definită ca L = i
dar la bobinele liniare acest raport nu depinde nici
de ϕ nici de i;
2 La bobinele neliniare L(i);
3 La bobinele liniare L depinde de datele geometrice (dimensiunile şi forma
conductorului) şi de materialul miezului magnetic;
4 L > 0 este un parametru al bobinei care descrie capacitatea sa de a produce flux
(câmp) magnetic.
5 Teorema bobinei liniare poate fi privită ca o formă globală a legii de material
B − H, iar inductivitatea L poate fi privită ca un parametru global asociat
permeabilităţii µ.
30/56
Aplicaţii - calculul inductivităţilor
Cuprins
2 Aplicaţii
31/56
Aplicaţii - Inductivitatea solenoidului liniar

Să considerăm solenoid infinit extins, bobinat strâns, într-un singur strat, cu n spire pe
unitatea de lungime.
i
... ...... H, B
x x x x x xx x x
https://www.miniphysics.com/ss-magnetic-field-due-to-
current-in-a-solenoid.html
Γ
l
T.Ampere
I
umΓ = iSΓ ⇒ H · dl = iSΓ ⇒ Hl = Ni ⇒ H = ni
Γ
Ni µN 2 Ai
ϕ = Nϕk = NBA = NµHA = NµA = = µn2 Ali
l l
µN 2 A
L= = µn2 Al
l
32/56
Aplicaţii - Inductivitatea solenoidului liniar
Energia câmpului magnetic
µH 2 µ N 2i 2 Li 2
Z
B·H
Wm = = Al = Al =
Ω 2 2 2 l2 2
Li 2 ϕi ϕ2
= Wm =
=
2 2 2L
Forţa care acţionează asupra spirelor bobinei
∂Wm ϕ2 ∂(1/L) ϕ2

F =− =− =−
∂l ϕ=constant 2 ∂l

2µN 2 A
Spirele se atrag.
33/56
Aplicaţii - Inductivitatea bobinei toroidale
Să considerăm o bobină toroidală, de rază interioară a şi rază exterioară b,

bobinată strâns, într-un singur strat, cu N spire. Vom presupune că secţiunea
torului este dreptunghiulară, o dimensiune (cea radială) fiind b − a şi cealaltă
(înalţimea) fiind h
Am demonstrat (la tablă) că
0 r <a








a<r <b
 NI

H(r ) = 
 2πr





 0 r >b

http://hyperphysics.phy-
astr.gsu.edu/hbasees/magnetic/indtor.html
34/56
Aplicaţii - Inductivitatea bobinei toroidale
Z Z Z
z ϕf = B·dA = µH·dA = µH dA =
Ssp Ssp Ssp
b h
µNi b
Z Z Z
Ni 1
i =µ dz dr = h dr
h a 0 2πr 2π a r
x dA µNih
!
b
ϕf = ln
xB 2π a
O r µN 2 ih
!
a b b
ϕ = Nϕf = ln
2π a
ϕ µN 2 h
!
b
L= = ln
i 2π a
35/56
Bobina în regim variabil
Cuprins
2 Aplicaţii
36/56

Considerăm o bobină prin care trece un curentSvariabil în timp.
LIE pe Γ = Cf Cb
(Orientarea dată de orientare
Cf
curbei Cf )
i
dϕSΓ
SΓ uΓ = −
dt
ϕSΓ = Li
Cb I
uΓ = E · dl
Γ
Notăm Z Z
uf = E · dl = Ri u= E · dl
Cf Cb
Atunci uΓ = uf − u = Ri − u
d(Li) di
Ri − u = − ⇒ u = Ri + L
dt dt
37/56
Sistemul de bobine liniare cuplate
Cuprins
2 Aplicaţii
38/56
Definiţie
Bobine liniare cuplate = ansamblu format din mai multe bobine care pot
interacţiona.
i2
i1
Teorema lui Maxwell pentru inductivităţi
Pentru un sistem de bobine liniare cuplate
ϕ = Li
h iT
in unde ϕ = ϕ1 ϕ2 ··· ϕn şi i =
h iT
i1 i2 · · · in n×n
L∈
39/56
Demonstraţie:
Mediu liniar ⇒ putem aplica superpoziţia câmpurilor.
n
X
B(r ) = g j (r )ij
j=1
Fluxul magnetic prin bobina k

Z Z n
X
ϕk = B · dA = g j (r )ij · dA
Sk Sk j=1
Z
Lkj = g j (r ) · dA
Sk
q.e.d.
40/56
http://www.electronics-tutorial.net/electronic-
http://electricalacademia.com/basic-electrical/inductance- components/inductors/inductors-in-series-
mutual-inductance-self-inductance/ combination/index.html
41/56
Aplicaţie - Sistemul de bobine liniare cuplate
Calculaţi inductivitatea mutuală dintre un fir infinit extins şi un cadru

dreptunghiular, coplanar cu firul, plasat ca în figura. Sistemul este în aer.
z
i1
i2
h R:
µ0
!
b
L= h ln
2π a
O a b r
µ0
42/56
[7.7] De la Maxwell la Kirchhoff [7.7.1] Circuite electrice filiforme în regim staţionar
Cuprins
2 Aplicaţii
43/56
Circuite filiforme în regim staţionar
Circuite filiforme
Sunt circuite alcătuite din elemente filiforme conectate pe la borne, aflate
într-un mediu perfect izolant.
Relaţiile demonstrate pentru un rezistor

filiform:
rezistorul liniar: u = Ri
rezistorul neliniar (afin): u = Ri − e
puterea transferată: p = ui
Topologie: graf, laturi, noduri, bucle, etc.
Mărimi primitive: curenţi, tensiuni.
44/56
Teorema Kirchhoff I
Suma algebrică a curenţilor care concură la o secţiune (nod) este zero.
Σ Demonstraţie:
Aplicăm TCS pe o suprafaţă în-
S1 i1 chisă care taie graful. Deoarece
n
regimul este staţionar dqDΣ /dt = 0
S2 i2 i6 iΣ = 0.
S3 Σ2 Mediul este perfect izolant

σ = 0 ⇒ J = 0 în punctele supra-
S4 i3 n feţei Σ care nu sunt intersectate de
i5 conductoarele filiforme.
i4
Z XZ XA
iΣ = J·dA = J·dA = ik
Σ k Sk k
PA
⇒ ik = 0 cu + pentru curenţii care ies din Σ. q.e.d.
45/56
Teorema Kirchhoff II
Suma algebrică a tensiunilor dintr-o buclă este zero.
(a)
u7 Demonstraţie:
Aplicăm LIE pe o curbă închisă
Γ care trece prin curbele mediane
u2 ale firelor. Deoarece regimul este
staţionar dϕSΓ /dt = 0
(d) (b)
u5 uSΓ = 0.
I XZ XA
uSΓ = E·dl = E·dl = uk
Γ k Ck k
u4
(c)
PA
⇒ uk = 0 cu + pentru tensiunile calculate pe curbe deschise orientate la
fel cu orientarea curbei Γ. q.e.d.
46/56
[7.7] De la Maxwell la Kirchhoff [7.7.2] Circuite electrice cu parametri concentraţi
Cuprins
2 Aplicaţii
47/56
Circuite electrice cu parametri concentraţi
Reprezintă generalizarea cazului anterior pentru mărimi variabile în timp.
Circuite cu parametri concentraţi

Sunt circuite alcătuite din elemente conectate pe la borne în următoarele ipoteze
simplificatoare:
1 Energia câmpului magnetic este concentrată în interiorul (miezul) bobinelor şi
nulă în rest. În bobine apare fenomen de inducţie electromagnetică şi nu apare
curent de deplasare.
2 Energia câmpului electric este concentrată în interiorul (dielectricul)
condensatoarelor şi nulă în rest. În condensatoare apare curent de deplasare şi
se neglijează fenomenul de inducţie electromagnetică.
3 Rezistoarele sunt doar sediul fenomenului de conducţie, în ele se neglijează atât
inducţia electromagnetică cât şi curentul de deplasare.
4 Spaţiul din afara elementelor de circuit este perfect izolant şi în el nu există câmp
electric sau magnetic.
48/56

Obs.
În ipotezele de mai sus, starea elementelor de circuit nu mai
depinde de forma circuitului şi atunci spaţiul are o structură
topologică.
În cazul regimului variabil am demonstrat că
p = ui
u = ±Ri ± e
di
u = ±L ± Ri
dt
du
i = ±C ± Gu
dt
49/56
Teorema Kirchhoff I
Suma algebrică a curenţilor care concură la o secţiune (nod) este zero.
Demonstraţie:
Σ
Aplicăm TCS pe o suprafaţă închisă
S1 i1 care taie graful şi nu trece prin die-
n lectricii condensatoarelor.
dqDΣ
S2 .
iΣ = −
dt
S3
Z Z
qDΣ = ψΣ = D · dA = 0 · dA = 0
Σ Σ
S4 i3 iΣ = 0.
Z XZ XA
iΣ = J · dA = J · dA = ik
i4 Σ Sk
Sk k
PA
⇒ ik = 0 cu + pentru curenţii care ies din Σ. q.e.d.
50/56

Teorema Kirchhoff II
Suma algebrică a tensiunilor dintr-o buclă este zero.
Demonstraţie:
(a) Aplicăm LIE pe o curbă închisă care
u2 trece prin curbele mediane ale firelor
u3 (c) (sau pe la bornele lor) şi nu trece prin
miezurile bobinelor.
dϕSΓ
uΓ = − .
dt
Γ Z Z
ϕS Γ = B · dA = 0 · dA = 0
SΓ SΓ
uΓ = 0.
u1 Z XZ XA
uΓ = E ·dl = E ·dAl = uk
(b) Γ k Ck k
PA
⇒ uk = 0 cu + pentru tensiunile calculate pe curbe deschise orientate la
fel cu orientarea curbei Γ. q.e.d. 51/56
Pe scurt3 , în teoria circuitelor electrice cu parametri concentraţi:

1 Nu se acumulează sarcini electrice în noduri (secţiuni) ⇒
A
X
ik = 0
k ∈(n)
2 Nu există fluxuri magnetice prin bucle ⇒

A
X
uk = 0
k ∈[b]
3
"Engl: Lumped matter discipline" 52/56
Lectura recomandată
D. Ioan Teoremele fundamentale ale electromagnetismului -

slide-uri 14-31, 33-35, 49, 50, 52, 54, 55
D.Ioan, Bazele teoretice ale ingineriei electrice, 2000, online. -
pagini 74-80, 83-89.
53/56
Terminologie în limba engleză

intensitatea câmpului electric/magnetic = electric/magnetic field strength
inducţie electrică/magnetică = electric/magnetic flux density
tensiune electrică/magnetică = electric/magnetic voltage
flux electric/magnetic = electric/magnetic flux
potenţial electric scalar = electric scalar potenţial (ceea ce la teoria circuitelor
era node voltage!)
tensiune electromotoare (tensiunea electrică pe o curbă închisă) = electromotive
force (e.m.f.)
tensiune magnetomotoare = (tensiunea magnetică pe o curbă închisă)
magnetomotive force (m.m.f.)
regim staţionar = steady-state regime
regim electrostatic = electrostatics
regim magnetostatic = magnetostatics
regim electrocinetic (staţionar) = (steady-state) electric conduction
regim magnetic staţionar = magnetostatics (nu se face diferenţa ca în limba
română, între regimul magnetostatic şi regimul magnetic staţionar)
54/56
Terminologie în limba engleză
regim cvasistaţionar electric = electro-quasi-statics

regim cvasistaţionar magnetic = magneto-quasi-statics
regim general variabil (cel în care apar unde electromagnetice) = full-wave
regime
curenţi turbionari = eddy currents
efect pelicular = skin effect
înfăşurare = winding
bobină = coil
spiră = turn
conexiune în triunghi = delta configuration
55/56
Succes la examen!
56/56

Cap7 Slides parteaII

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap7 Slides parteaII

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap.7.

Teoremele fundamentale ale

Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina

Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

Teorema rezistorului liniar

Teorema rezistorului liniar

Rezistor liniar - mărimi globale

Teorema rezistorului liniar

Teorema rezistorului liniar - enunţ

Teorema rezistorului liniar

Aplicaţii - Rezistenţa rezistorului filiform liniar

Rezistor filiform liniar

Aplicaţii - Rezistenţa rezistorului filiform liniar

Aplicaţii - Rezistorul filiform neliniar

⇒ relaţia lui Joubert1

Rezistorul liniar multipolar

Rezistorul este liniar dacă materialul conductor este liniar.

Rezistorul liniar multipolar

Curentul care iese din borna k

1) Principiul transformatorului electric.

Un câmp magnetic uniform (în spaţiu), este variabil

Dacă în câmp magnetic variabil în timp, perpendi-

i(t) = −AB0 ω cos(ωt)/R

Dacă în câmp magnetic variabil în timp, perpendi-

unde R este rezistenţa conductorului spirei.

uab (t) = −AB0 ω cos(ωt)

2) Principiul generatorului de tensiune alternativă.

B O bară se deplasează cu viteza

constantă cunoscută şi un material conductor liniar, de conductivitate cunoscută.

în mişcare are o secţiune constantă cunoscută şi un material conductor identic

4) Principiul generatorului de tensiune continuă.

Ce valoare indică V1?

Ce valoare indică V2?

B(t) Ce valoare indică V3?

V4 Măsura arcului (cab) este

Ce valoare indică V4?

(c) Bmax πa2 ω

Teorema bobinei liniare

Teorema bobinei liniare

Bobina liniară - mărimi globale

ϕk se numeşte flux fascicular. Dacă spirele sunt

Teorema bobinei liniare

Teorema bobinei liniare - enunţ

Teorema bobinei liniare

Inductivitatea unei bobine

Aplicaţii - Inductivitatea solenoidului liniar

Aplicaţii - Inductivitatea solenoidului liniar

Energia câmpului magnetic

Aplicaţii - Inductivitatea bobinei toroidale

Să considerăm o bobină toroidală, de rază interioară a şi rază exterioară b,

Am demonstrat (la tablă) că

Aplicaţii - Inductivitatea bobinei toroidale

Bobina în regim variabil

Sistemul de bobine liniare cuplate

Sistemul de bobine liniare cuplate

Fluxul magnetic prin bobina k

Sistemul de bobine liniare cuplate

Aplicaţie - Sistemul de bobine liniare cuplate

Calculaţi inductivitatea mutuală dintre un fir infinit extins şi un cadru

Circuite filiforme în regim staţionar

Relaţiile demonstrate pentru un rezistor

Circuite filiforme în regim staţionar

S3 Σ2 Mediul este perfect izolant