Proiect la disciplina: Piețe

Valorile mobiliare. Clasamentele

valorilor mobiliare

Student: Borș Gheorghe

Specializarea: AF, An 2, Gr.1

Profesor coordonator: Cozorici Angela

Cuprins
 1. Introducere
2. Valorile mobiliare
3. Clauze fundamentale
4. Clauze generale
5. Clasamentele valorilor
mobiliare
6. Concluzie
7. Bibliografie

Introducere

Acest proiect este realizat cu scopul de a afla ce sunt valorile mobiliare, ce reprezintă ele,
caracteresticile valorilor mobiliare și alte detalii interesante. De asemenea se v-or menționa
clasamentele valorilor mobiliare. În Republica Moldova, piața valorilor mobiliare de stat a fost
înființată în anul 1995. Din acel moment, Ministerul Finanţelor, emitent al valorilor mobiliare de
stat, în colaborare cu Banca Naţională a Moldovei, în calitate de agent fiscal al statului, au
întreprins o serie de măsuri în vederea creării condiţiilor dezvoltării unei pieţe financiare
moderne: - organizarea pieţei primare a valorilor mobiliare de stat pe principiile transparenţei
majore şi concurenţei loiale a participanţilor; - crearea sistemului de dealeri primari pentru
asigurarea underwriting-ului (plasării) valorilor mobiliare de stat şi dezvoltarea pieţei secundare
a valorilor mobiliare de stat; - asigurarea unui nivel înalt de securitate și siguranţă a înregistrării
identităţii de proprietate asupra valorilor mobiliare de stat în sistemul de înscrieri în conturi a
valorilor mobiliare, deținut la Banca Națională a Moldovei.

Valorile mobiliare

Din punctul de vedere al investitorului, valorile mobiliare reprezinta acele active

nebancare de capital negociabile emise in forma materiala sau evidentiate prin inscrisuri in cont
care confera detinatorilor drepturi egale. Cele mai des uzitate si cunoscute valori mobiliare sunt
actiunile si obligatiunile.
 Actiunile sunt fractiuni din capitalul social al unei societati comerciale si desemneaza
raporturi juridice intre detinatorul acestora si societatea emitenta.
Obligatiunile reprezinta fractiuni dintr-un capital de imprumut, care desemneaza raporturi
de creanta a detinatorului asupra emitentului.

Caracteristicile valorilor mobiliare:

 Negociabile - acestea pot fi transmise de la o persoana la alta la un pret care va fi
stabilit in functie de raportul cerere-oferta
 Materizalizate sau evidentiate in cont - reprezinta forma in care acestea pot fi
emise si tranzactionate
 Drepturile asupra emitentului - patrimoniale, de vot pentru actiuni si de a fi
remunerat in cazul obligatiunilor.1

Aceste instrumente financiare sunt concretizate in documente de valoare precum:

- Actiuni emise de societati comerciale, negociate pe piata de capital;
- Obligatiuni corporatiste emise de societati comerciale, emise inclusiv de stat, cu o scadenta ce
depaseste un an, negociabile pe piata de capital;
- Alte titluri negociate pe piata de capital care pot fi achizitionate prin schimb sau subscriere si
care implica o decontare baneasca ( exceptand instrumentele de plata ).

Conform Organizatiei Internationale a Standardelor in ISO 10962, valorile mobiliare sunt

grupate pe doua nivele:
- nivelul 1, in functie de natura relatiilor juridice de drepturi si obligatiuni numite categorii;
- nivelul 2, categoriile dupa drepturi si obligatii specifice numite grupe.

La nivelul 1, clasificate pe categorii in ISO 10962, valorile mobiliare se prezinta in acest mod:
1. Instrumente de proprietate - Instrumente financiare care reprezinta atat relatia, cat si
interesul de proprietate intr-o unitate economica sau fond comun de active.
2. Instrumente ale datoriei - Instrumente financiare prin care se evidentiaza banii datorati de
emitent detinatorului, in conditii specificate.

3. Drepturi - Instrumente financiare ce ofera detinatorului privilegiul de a subscrie sau de a

primi active specifice in conditii specificate.

4. Optiuni - Contracte care garanteaza detinatorului dreptul de a cumpara sau a vinde active
specifice la un pret determinat la sau pana la un moment fixat in viitor.

1
https://www.tradeville.eu/tradepedia/valori-mobiliare
 5. Futures - Contracte care il obliga pe cumparator sa plateasca si pe vanzator sa livreze
active specifice la un pret prestabilit si o data fixa in viitor.

6. Altele - Instrumente financiare care nu intra in categoriile definite anterior.

Cele 6 categorii de la nivelul 1 sunt detaliate la nivelul 2 pe grupe de valori mobiliare:

- actiuni ordinare;
- actiuni preferentiale;
- actiuni convertibile;
- certificatate de investitii in fonduri;
- altele.

In Romania, gruparea valorilor mobiliare de pe piata de capital este reglementata de Legea

297/2004.

Clauze fundamentale

Clauzele fundamentale ale valorilor mobiliare se bazează pe prevederile codurilor

comerciale civile și ale legilor organizării economice, care, indifferent de țară, stabilesc
conținutul comun al drepturilor și obligațiunilor membrilor asocierilor economice în cadrul
tuturor entităților naționale, sub forma clauzelor și mențiunilor. Caracterul comun al asocierii
economice constă în faptul că aceste prevederi fundamentale sunt identice în orice cod
commercial. Ele arată că:
 Orice persoană are dreptul de a se asocia, de a-și angaja resursele într-o asociere
economică, asumându-și un anumit risc, în scopul obținerii de avantaje din exploatarea
investiției sale.
 Asocierea economică în sine este denumită societate comercială.
 Investitorii au posibilitatea de a constitui asocieri cu sau fără personalitate juridică.
 Persoanele care constituie asemenea asociaţii au calitatea şi denumirea de investitori.
 Asociaţii pot decide să-şi angajeze patrimoniul personal într-o asociere, în mod nelimitat
sau limitat;
 Investitorii au libertatea de a transmite altei persoane obligaţiile, drepturile şi calităţile de
investitor;
 Asocierea de orice tip nu poate apela la capitalul suplimentar, pentru a-şi remunera
asociaţii;
 Funcţionarea asocierii are loc pe baza principiului democratismului asociativ, care
stabileşte că nu există discriminare juridică între investitorii asociaţi de acelaşi rang,
răspunderile angajate, drepturile şi obligaţiile fiind calitativ egale;
 Aderarea la asociere poate să angajeze răspunderi juridice de intensitate diferită,
stabilind ranguri diferite între investitori;
 În cadrul grupării de acelaşi rang, deosebirile vizează numai punctul de vedere economic
şi sunt determinate de mărimea contribuţiei la capital angajată în asociere.

Asocierea economică fiind o acţiune conştientă a investitorului, codurile comerciale şi legile

organizării economice stabilesc, în primul rând, libertatea persoanelor de a se asocia permanent,
definitiv sau pe o perioadă determinată printr-o tranzacţie imediată sau una care se va desfăşura
în viitor. Având, în esenţă, un izvor juridic comun, investiţiile au dat naştere la entităţi
economice similare, în care participanţii au poziţii juridice identice, ale căror operaţiuni sunt
similare, indiferent de cadrul naţional în care se formează şi activează aceste entităţi. Categoria
rezidă în gruparea valorilor mobiliare în funcţie de esenţa drepturilor şi obligaţiilor fundamentale
stipulate în legile şi codurile comerciale, a principiilor generale ce guvernează relaţiile
organizării economice pe baza asocierii investitorilor, precum şi a participării investitorilor2
la procesul distribuirii şi redistribuirii capitalului disponibil în societate, astfel că valorile
mobiliare pot fi grupate în trei categorii:
1. Valori mobiliare ce conferă deţinătorilor drepturi de proprietate
2. Valori mobiliare ce conferă deţinătorilor drepturi de creanţă.
3. Valori mobiliare ce conferă deţinătorului drepturi de tranzacţionare cu alte valori
mobiliare sau titluri de valoare.

2
https://www.scritub.com/economie/finante/Valorile-mobiliare-instrumente124209165.php
 Clauze generale

Existenţa răspunderii juridice în piaţa capitalului, precum şi diversitatea categoriilor de

emitenţi au determinat stabilirea unor caracteristici şi clauze generale de finanţare a investiţiilor
şi de participare ale investitorilor. Ca urmare, valorile mobiliare sunt grupate pe baza tipurilor
posibile de relaţii ce se stabilesc între emitenţi şi investitori. Date fiind caracteristicile constituirii
lor legale, emitenţii au poziţii juridice diferite, ei nu pot emite orice tip de instrumente sau valori
mobiliare, ci numai pe cele compatibile cu statutul lor. Astfel, statul, ca utilizator al capitalului
public, nu poate emite acţiuni, după cum nici o societate comercială pe acţiuni nu poate emite
bonuri de tezaur.
În cadrul categoriei instrumentelor şi valorilor mobiliare ce exprimă relaţii de proprietate,
în funcţie de organizarea juridică a emitentului, concretizarea contractului de investiţii a dat
naştere la instrumente pentru exprimarea tipului de împărţire a proprietăţii, cum ar fi: tipul
acţiunilor specific pentru societăţile în care capitalul este divizat în unităţi de valoare cardinală
(societăţi pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni) şi tipul titlurilor de participare, sau titluri de
proprietate, pentru societăţile în care capitalul este divizat în raporturi relative, sau ordinare.
Emitentul este cel care beneficiază de investiţia publică, în virtutea căreia el se obligă permanent
faţă de investitori de a face, de care se achită fie în mod direct, fie prin instituţii financiare
special create de către piaţa de capital. Pentru ca răspunderea lui să nu se piardă, clauzele
generale stabilesc, în primul rând, condiţiile minime de identificare suficientă a participanţilor,
impunând ca documentele ce stau la baza emisiunii instrumentelor şi valorilor mobiliare să
definească denumirea expresă a tipului (acţiune, obligaţiune, contract futures etc.);

Tipul valorilor mobiliare reprezintă gruparea acestora în funcţie de clauzele generale ale
contractelor şi posibilităţile legale ale emitenţilor de a face, în anumite condiţii, apel la capitalul
public prin agregarea intereselor şi relaţiilor speciale ale investitorilor, angajându-se să respecte
drepturile acestora. O dată cu procesul de dematerializare a instrumentelor şi valorilor mobiliare,
se acceptă, în mod general, că numai denumirea legală a tipului este suficientă să cuprindă
drepturile, obligaţiile şi clauzele din lege, care pot fi menţionate în prospectele sau specificaţiile
de emisiune.
Tipul acţiunilor. Acţiunea este un instrument de capital sau o valoare mobiliară care face
parte din categoria valorilor mobiliare ce reprezintă relaţii de proprietate, specifice numai
emitentului organizat juridic ca societate comercială, în care capitalul social este divizat, etalonat
sub formă unitară de acţiune (societate comercială pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni).
Capitalizarea prin emisiunea de acţiuni nu este accesibilă oricăror forme de organizare
economică, deşi pot fi colective. De exemplu, o societate cu răspundere limitată, în care capitalul
este divizat în părţi sociale sau asocieri, cu sau fără personalitate juridică, asociaţii familiale sau
societăţi al căror proprietar unic este statul. Clauzele şi specificaţiile generale ale tipului de valori
mobiliare, denumite acţiuni, sunt următoarele:
  emisiunea acţiunilor este specifică societăţilor pe acţiuni şi celor în comandită pe
acţiuni;
 valoarea nominală a acţiunii este o mărime convenţională, parte, măsură şi unitate
a mărimii capitalului social. În unele ţări, acţiunile se înregistrează unitar în
contabilitate, împreună cu prima sau rabatul de emisiune, renunţându-se la
categoria de valoare nominală;
 acţiunea asigură dreptul la vot cu privire la deciziile de organizare şi conducere
ale societăţii emitente şi de angajare a finanţărilor pe credit;
 acţiunea conferă dreptul de împărţire şi încasare a profitului din investiţii, rezultat
din activitatea emitentului, denumit dividend, numai după satisfacerea obligaţiilor
faţă de toţi ceilalţi investitori;
 acţiunea conferă drept rezidual asupra activelor nete ale emitentului;
 diferenţa pozitivă sau negativă dintre preţul de emisiune al acţiunii şi valoarea
nominală este evidenţiată ca primă sau rabat la emisiune şi este operată de către
emitent în contul provizioane şi rezerve sau surplus de capital;
 produsul dintre valoarea nominală şi numărul acţiunilor emise şi distribuite
acţionarilor formează indicatorul capitalizarea nominală a societăţii emitente;
 produsul dintre un preţ al pieţei şi numărul acţiunilor emise şi distribuite
acţionarilor defineşte indicatorul capitalizarea pieţei sau bursieră a societăţii
emitente;
 diferenţa dintre acţiune, ca instrument de capital şi acţiune, ca valoare mobiliară,
constă în faptul că cea din urma este liber negociabilă, departajând astfel
societăţile emitente, care pot fi închise sau deschise.

Tipul obligaţiunilor – cuprinde acele valori mobiliare care exprimă o relaţie de creditor publică,
ce acoperă o investiţie efectuată pe baza unui împrumut şi care conferă deţinătorului dreptul de a
încasa de la emitent dobânzile plătibile periodic, aferente sumei date cu împrumut, precum şi
dreptul ca, la maturitatea împrumutului, investitorul să-şi redobândească întreaga sumă investită.
Emisiunea obligaţiunilor este specifică societăţilor pe acţiuni şi celor în comandită pe acţiuni,
precum şi statului sau unităţilor administrative ale statului.
Clauzele lor generale sunt:
 valoarea nominală a unei obligaţiuni reprezintă mărimea unitară a împrumutului obligatar
ce va fi returnat la o anumită dată numită maturitate;
 pentru utilizarea capitalului de împrumut, emitentul plăteşte un preţ de utilizare a
capitalului, numit dobândă nominală, la anumite date prestabilite, numite de scadenţă a
dobânzii;
 investitorii deţinători de obligaţiuni au prioritate în faţa tuturor celorlalţi investitori la
încasarea profitului din investiţii, precum şi la încasarea principalului în caz de faliment
sau dizolvare juridică a emitentului;
 emisiunea de obligaţiuni are loc numai cu aprobarea acţionarilor deţinători de acţiuni
comune, care, în numele emitentului, garantează astfel cu întreaga lor investiţie;
emitentul de obligaţiuni răspunde patrimonial de îndeplinirea contractului de creditare şi
se obligă să plătească atât dobânzile scadente, cât şi valoarea obligaţiunilor la maturitate;
 investitorii deţinători de obligaţiuni se pot opune la emisiunea altor obligaţiuni care ar
putea să le afecteze prioritatea la încasarea dobânzii;
  dobânda obligaţiunilor constituie cheltuială financiară şi se deduce înainte de calcularea
profitului brut al emitentului;
 suma mărimii nominale a obligaţiunilor este parte a capitalului de împrumut al societăţii
emitente.

Tipul garanţiilor cuprinde acele valori mobiliare care conferă deţinătorului dreptul de
achiziţiona în viitor una sau mai multe acţiuni comune, emise de acelaşi emitent, la un preţ
prestabilit. Caracteristica generală a garanţiilor constă în faptul că, plătind preţul de emisiune,
investitorul îşi asigură dreptul de a achiziţiona în viitor acţiuni ordinare. Clauzele şi specificaţiile
generale ale tipului de valori mobiliare denumit garanţie sunt:
 emisiunea garanţiilor este specifică societăţilor pe acţiuni şi celor în comandită pe
acţiuni;
 garanţiile nu au valoare nominală;
 preţul emisiunii de garanţii este o parte a capitalului atras pe baza unei emisiuni
viitoare de acţiuni ordinare;
 preţul de exersare a garanţiei reprezintă mărimea la care investitorul va achiziţiona
acţiunile în viitor;
 garanţia are o valabilitate prestabilită;
 garanţia are stabilit un raport sau rată de exersare sau de schimb;
 suma preţului de emisiune şi de exersare a garanţiei formează pragul de rentabilitate
sau de exersare a garanţiei şi se regăseşte la baza formării preţului de piaţă.

Tipul drepturilor cuprinde acele valori mobiliare prin care sunt exersate dreptul de
preferinţă sau de preempţiune. Dreptul respectiv este o valoare mobiliară emisă de către o
societate comercială pe acţiuni în scopul respectării şi exersării dreptului de preempţiune al
acţionarilor posesori de acţiuni comune sau ordinare. Dreptul de preempţiune este un drept
specific acţionarilor posesori de acţiuni comune sau ordinare şi constă în dreptul acestora de a-şi
menţine neschimbată ponderea de proprietate într-un capital social, la formarea sau majorarea
căruia au participat. Ori de câte ori are loc o majorare a capitalului social printr-o nouă emisiune
de acţiuni comune, dreptul asigură posesorului posibilitatea de a achiziţiona acţiuni nou-emise la
un preţ prestabilit, preferenţial, denumit preţ de subscripţie. Clauzele şi specificaţiile generale, ce
stabilesc tipul valorii mobiliare cunoscute sub denumirea de drept, prevăd o serie de condiţii:
 emisiunea drepturilor este specifică societăţilor pe acţiuni şi celor în comandită pe
acţiuni;
 dreptul nu are valoare nominală şi nici preţ de emisiune, el fiind emis şi distribuit
gratuit acţionarilor;
 dreptul este mijlocul de exersare a dreptului de preempţiune şi este inerent
oricărei emisiuni de acţiuni comune;
 raportul dintre mărimea capitalului social, constituit prin emisiune de acţiuni
ordinare, exprimat prin numărul de acţiuni, deja, existente şi numărul de acţiuni ce
urmează a fi emise, formează indicatorul rată de subscripţie;
 datorită relaţiilor dintre preţul de subscripţie şi rata de subscripţie, comparativ cu
preţul pieţei şi cel de emisiune, dreptul capătă o valoare intrinsecă.
 Tipul contractelor futures. Contractul futures reprezintă acea valoare mobiliară prin care
părţile se obligă să efectueze, la o dată fixată în viitor, o tranzacţie de vânzare-cumpărare a unui
activ numit bază, la un preţ convenit, numit preţ futures şi să-şi preia reciproc riscurile
pierderilor cauzate de evoluţia preţului până la data tranzacţiei, printr-un transfer zilnic al unui
flux de numerar compensator, calculat ca diferenţă între preţul futures stabilit prin contract şi un
preţ numit preţ de referinţă al pieţei. Clauzele generale ale valorii mobiliare, cunoscute sub
denumirea de contract futures, stabilesc că aceasta este o valoare mobiliară cu rol distributiv al
riscului privind mărimea sau preţul valorii de bază:3
 emisiunea contractelor futures este deschisă, simultană, nelimitată şi efectuată de
către o instituţie financiară care organizează şi asigură piaţa acestor valori
mobiliare;
 la deschiderea poziţiei, ambii participanţi depun într-un cont de siguranţă o sumă
minimă, prestabilită, care are rolul de depozit de bună-credinţă, denumită marjă
iniţială, calculată în funcţie de valoarea contractului;
 unitatea de măsură a obiectului de contract şi volumul contractului sunt
prestabilite, aşa cum sunt prestabilite şi fluctuaţia minimă şi maximă a preţului
zilnic al bazei;
 limita poziţiilor deţinute de către oricare participant este stabilită în funcţie de
scopul participării la tranzacţie, scop ce poate fi de protecţie sau de speculaţie;
 durata şi lunile de expirare ale contractului, inclusiv ultima zi de tranzacţie, sunt
specificate;
 piaţa de referinţă şi metoda de stabilire a preţului de referinţă al bazei sunt
transparente;
 procedura de livrare a activului poate fi fizică sau valorică;
 metoda de calcul al fluxului de numerar este adoptată în funcţie de poziţii (long
sau short), pe baza diferenţelor dintre preţurile de referinţă ale zilei precedente şi
ale celei curente;
 condiţiile de încadrare şi modificare legală a clauzelor şi specificaţiilor
contractelor, procedura de compensare zilnică şi de executare forţată a obligaţiilor
sunt şi ele prestabilite.

Clasamentele valorilor mobiliare

Acestea sunt topul clasamentelor valorilor mobiliare din România

10. Raiffeisen Capital&Investment

3
Graham Benjamin, Investitorul Inteligent, 2014, C-H Beck.
Divizia de investitii a bancii Raiffeisen a inregistrat o coborare puternica in septembrie fata de
luna august, cand se afla pe prima pozitie. In cea de-a noua luna a anului RCI a intermediat
tranzactii de 24,93 milioane lei, de opt ori mai putin decat in august. De la inceputul anului,
compania a realizat schimburi de 1,63 miliarde lei si se pozitioneaza pe locul al doilea in topul
din 2010.

9. BCR
Fata de august, BCR a obtinut un salt important, de pe locul 20 pe 9. Banca a raportat tranzactii
de 25,8 milioane lei, de peste 3 ori mai mari decat cele intermediate in luna august. In primele
noua luni ale anului, BCR a realizat schimburi de 374,16 milioane lei, aflandu-se pe locul 13 in
clasamentul anual.

8. Carpatica Invest
Societatea de intermedieri financiare detinuta de Banca Carpatica (BCC) s-a mentinut in
clasamentul lunar al brokerilor de la BVB, realizand in septembrie tranzactii de 28,91 milioane
lei. Valoarea intermediata este cu 17% mai mare decat cea din luna august. In clasamentul
anual, Carpatica Invest se afla pe pozitia a saptea, cu schimburi de 552,56 milioane lei.

7. Broker Cluj
Singura casa de brokeraj listata la BVB, Broker Cluj (BRK), a coborat doua pozitii in topul lunar
al intermediarilor, avand tranzactii de 32,96 milioane lei. Totusi, schimburile intermediate sunt
mai mici cu 35% fata de august. De la inceputul anului, Broker a intermediat 549,7 milioane lei
si se afla pe locul opt in clasamentul din 2010.

6. HTI Valori Mobiliare

HTI Valori Mobiliare a inregistrat cea mai spectaculoasa crestere a lunii, urcand 27 de locuri fata
de august. In septembrie, casa de brokeraj a intermediat schimburi de 33,35 milioane lei, de 11%
mai mult decat luna precedenta. In ciuda acestui fapt, HTI se afla in afara primilor 10 brokeri
dupa rulaje inregistrate in 2010, cu schimburi de 75,5 milioane lei si pe pozitia 31.

5. EFG Eurobank Securities

Unitatea de brokeraj detinuta de EFG Eurobank a urcat cinci pozitii fata de august si se afla la
mijlocul clasamentului din luna septembrie. Valoarea schimburilor intermediate de EFG
Eurobank Securities a urcat cu 67%, pana la 36,83 milioane lei. De la inceputul anului, EFG a
tranzactionat 423,1 milioane lei pe Bursa si se afla pe locul 11.

4. BT Securities
Divizia de brokeraj a Bancii Transilvania (TLV) s-a mentinut pozitia fata de clasamentul din
luna august, insa valoarea schimburilor s-a redus cu 25%. Astfel, in septembrie, BT Securities a
intermediat 46,65 milioane lei la BVB. In 2010, brokerul a realizat schimburi de 991,9 milioane
lei si se pozitioneaza pe locul 5 in topul anual.

3. KBC Securities
KBC Securities Romania a inregistrat o crestere de 4% a valorii schimburilor intermediate in
septembrie fata de august, pana la 69,91 milioane lei. In clasamentul anual, casa de brokeraj se
afla pe locul trei cu tranzactii totale de 1,2 miliarde lei.

2. BRD SocGen
BRD SocGen (BRD) a urcat sapte pozitii fata de august, cand se afla pe locul noua cu schimburi
de 22,17 milioane lei. In septembrie, tranzactiile realizate s-au ridicat la 86,87 milioane lei, de 4
ori mai mari decat in luna precedenta. BRD este liderul anual cu schimburi intermediate de 2,49
miliarde lei.

1. ING Bank Romania

ING Bank Romania a reusit sa urce o pozitie in clasamentul lunar al brokerilor, de pe locul doi
pe prima pozitie, in septembrie. Totusi, valoarea schimburilor a scazut cu 2% fata de luna
precedenta, la 122,5 milioane lei. De la inceputul anului, banca a intermediat tranzactii de 1,05
miliarde lei si se afla pe locul patru in topul din 2010.4

Concluzie

Din acest proiect am învățat ce înseamnă valori mobiliare și care sunt caracteristicile
acestor valori mobiliare. Orice societate în tranziţie îşi propune ca obiectiv crearea şi dezvoltarea
unei pieţe specializate, respectiv piaţa de capital care să permită intermedierea transferului de
fonduri de la investitori către emitenţi. În acest context, formarea şi dezvoltarea pieţei de capital
în România este considerată o componentă esenţială a procesului de restructurare a economiei
româneşti, de creare a mecanismelor şi instituţiilor specifice economiei de piaţă. Deoarece
funcţionarea normală a pieţei de capital asigură reorientarea şi restructurarea activităţii
societăţilor comerciale în funcţie de cerinţele pieţei, oferă modalităţi de finanţare mult mai rapide
atât statului, administraţiei publice centrale şi locale, cât şi societăţilor comerciale, putem

4
https://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/93149/Topul-intermediarilor-de-la-BVB.html?
_aui_consent_management=1#gref
considera că piaţa de capital trebuie să fie nu numai o simplă componentă a economiei de piaţă,
ci un barometru al activităţii fiecărui emitent, în parte, şi al economiei, în ansamblu.

Bibliografie

1. Benjamin Graham – Investitorul intelligent,

C-H Beck, 2014
2. https://www.tradeville.eu/tradepedia/valori-
mobiliare
3. https://www.scritub.com/economie/finante/Val
orile-mobiliare-instrumente124209165.php
4. https://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-
capital/93149/Topul-intermediarilor-de-la-
BVB.html?_aui_consent_management=1#gref
5. https://capital.com/ro/valori-mobiliare-
definitie