Portretul cultural al lui Dimitrie Cantemir

Introducere: ,,Omul dorește să știe tot ce se poate ști; deci să cercetăm,

să căutăm, să aflăm, să știm’’ afirmă marele cărturar, enciclopedist, istoric și
filosof din toate timpurile din spațiul românesc,Dimitrie Cantemir.

Familia: Acest mare geniu istoric, s-a născut la 26 octombrie 1673, în

localitatea Silişteni din comuna Fălciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din judeţul
Vaslui. Mama sa – Ana Bantaş, era descendenta unei familii de boiernaşi. Deşi
analfabet, ştiind numai să se iscălească, Constantin Cantemir a dat o educaţie
aleasă copiilor săi. El a invitat în familie dascăli dintre cei mai instruiţi din ţară şi
din străinătate. Alege să-și petreacă restul zilelor cu fiica lui Șerban
Cantacuzino Voievod, Casandra, Dimitrie aflându-se la Constantinopol a venit în
grabă la Iași, unde "au făcut nuntă domnească la 9/19 mai 1699, în tîrgu la Ieși,
după obiceiul domnilor." declară Ion Neculce. Lăsând urmași pe Matei,
Constantin, Șerban, Maria, Antioh și Smaranda.

Studii: În 1688 Dimitrie Cantemir este trimis la Istanbul pe lângă curtea

sultanului în calitate de ostatic. La alt nivel, superior, Dimitrie îşi continuă
studiile la Constantinopol, atât la Înalta şcoală a Patriarhiei din acest oraş, cât şi
la diverşi profesori particulari de formaţie culturală europeană şi orientală. În
această perioadă a studiat limbile latină, greacă și slavonă, (ajungând să
stăpânească la un moment dat 14 limbi), noțiunile „artelor liberale”, teologia,
strategia militară și istoria.

Viața politică: Dimitrie Cantemir ajunge domn al Moldovei în 1710, iar în

timpul scurtei sale domnii încearcă întemeierea unui stat centralizat domnesc,
încheind „Tratatul de Alianță” cu Petru cel Mare și fiind nevoit astfel, să
intervină de partea țarului în războiul ruso-turc. În urma înfrângerii de la
Stănilești, cărturarul este nevoit să se refugieze la curtea lui Petru cel Mare. În
Rusia, Dimitrie Cantemir devine un colaborator apropiat al țarului, sprijinindu-l în
acțiunile sale politice.

Opera: Dimitrie Cantemir este cel mai de seamă gânditor umanist român din
această perioadă şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale
româneşti. Personalitatea marelui cărturar și umanist este complexă, fapt ce îl
deosebește de alți gânditori ai epocii sale. El a fost un savant, dar și un om
politic cu vederi umaniste, un luptător al independenței Moldovei de sub
suzeranitatea turcă. Prima sa operă - “Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea”
(1698), afirmă o concepţie optimistă despre om, în conformitate cu morala
ortodoxă. “Divanul” constituie o expresie a tendinţelor laice şi raţionaliste,
umaniste, care se afirmă în cultura română în sec. al XVII-lea dar și o expresie a
interpretărilor teologice ale autorului. În acest sens, istoricul şi teologul Virgil
Cândea preciza: „Divanul este o operă de gândire, și sub acest raport
interesează pe cercetătorii filosofiei noastre, una din vechile opere de
exprimare în limba română într-o formă artistică.”

Concluzie: Concluzionez, Dimitrie Cantemir prezintă un fenomen fastuos în

întunericul trecutului românesc, lăsând posterității nu numai opere de valoare
monumentală, ci și urmași demni de a continua istoria cu perioade de elucidare
intelectuală.