Sunteți pe pagina 1din 6

Rolul Consiliului Concurenței privind ajutorul de stat în statele membre ale

Uniunii Europene

Înainte de aderarea României la UE, Consiliul Concurenței îndeplinea un rol de


autoritate de contact în raporturile dintre Comisia Europeană și autoritățile și instituțiile
publice, care erau implicate în procesul de privatizare și alți furnizori de ajutor de stat și
beneficiarii de ajutor de stat, implicați în aceste proceduri.1
Acest Consiliu acorda ajutor de specialitate autorităților, altor furnizori și
beneficiarilor de ajutor de stat datorită rolului consultativ pe care îl deținea. De asemenea,
Consiliul asigura informarea tuturor părților implicate cu privire la reglementările
europene, prin publicații sau întâlniri organizate ce aveau caracter informal.
Consiliul Concurenței primea notificările și informările ajutorului de stat și emitea
un aviz, cu caracter preliminar, ca urmare a cererilor înaintate în acest scop de către
solicitant (autoritatea care acordă adevărul), în termen de 30 de zile de la primirea cererii
de avizare (făcând excepție cazul în care solicitantul cere prelungirea termenelor pentru
completarea notificării sau informării). Urma etapa de colaborare între Consiliul și
solicitant pentru completarea și îmbunătățirea notificărilor sau informărilor, respectându-
se astfel regulile comunitare. Apoi notificarea/informarea era înaintată, în forma avizată,
prin intermediul Reprezentanței permanente a statelor membre pe lângă Uniunea
Europeană, după comunicarea avizului către solicitant.
Ajungea în fața Comisiei Europene. Pentru a susține notificarea în fața Comisiei,
Consiliul Concurenței era asistat de autoritatea care elaborase notificarea. După ce
deciziile cu privire la ajutoarele de stat notificate erau emise, Consiliul Concurenței
informa, de îndată, autoritatea sau alți furnizori, după caz, cu privire la deciziile adoptate
de Comisie, trimițând totodată și o copie a deciziei în cauză.
Acest Consiliu monitoriza ajutoarele de stat în sensul prevederilor din
regulamentele comunitare referitoare la acțiunile de monitorizare, în baza raportărilor,
informațiilor și datelor transmise de furnizori, care pot fi autorități și alți furnizori de
ajutor de stat. În cazul în care Comisia Europeană dispunea prin decizie rambursarea,

1
Reimer von Borries, Controlul ajutorului de stat, în revista „Profil: Concurența”, nr. 4, decembrie 2006, p.
14.

1
recuperarea, suspendarea sau recuperarea provizorie a ajutorului de stat considerat ilegal
și a ajutorului de stat utilizat abuziv, un rol important revenea Consiliului Concurenței.
Potrivit prevederilor articolului 81(I) din Tratatul Uniunii Europene, există o
incompatibilitate a măsurilor de ajutor de stat cu piața comună. Cu toate acestea, Tratatul
prevede o serie de ajutoare ce pot fi considerate compatibile cu piața comună: ajutorul
regional, ajutorul pentru IMM-uri, ajutorul pentru cercetare-dezvoltare, ajutorul pentru
ocuparea forței de muncă, ajutorul pentru protecția mediului, ajutorul pentru salvarea și
restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, ajutorul pentru instruirea angajaților,
ajutorul implicat de prestarea serviciilor de interes economic general, ajutorul sub forma
capitalului de risc, ajutorul de minimis și ajutoarele sectoriale.2
Sunt considerate compatibile cu piața comună și ajutoarele cu caracter social
acordate consumatorilor individuali, acordate fără discriminare și ajutoare destinate
reparării pagubelor provocate de calamități naturale sau de alte evenimente extraordinare.

Transferul acestor competențe către Comisia Europeană

Înainte de 1 ianuarie 2007, în domeniul ajutoarelor de stat acordate statelor


membre, exista o structură tripartită din care făceau parte beneficiarul, autoritatea care
acorda ajutorul de stat și Consiliul Concurenței care autoriza acordarea fiecărui tip de
ajutor. În prezent structura a devenit cvadruplă, Comisia Europeană preluând rolul
esențial pe care îl deținea Consiliul Concurenței în acest domeniu, acestuia din urmă
rămânându-i numai rolul de intermediar între solicitant și Comisie.3
Potrivit regulilor procedurale aplicabile articolului 88 al Tratatului UE, orice
schemă de acordare a unui ajutor de stat trebuie notificată Comisiei într-un timp suficient
pentru a putea lua o decizie, iar dacă se consideră că informația este incompletă, Comisia
poate solicita informații suplimentare. Notificarea va fi făcută sub forma unui formular de
notificare, anexa la Regulamentul Consiliului nr. 659/1999, transmis în formă electronică,
în caz că cele două părți nu stabilesc un alt mod.

2
Emilia Mihai, Dreptul concurenței, Editura All Beck, București, 2004, pp. 204-205.
3
Comisia Europeană, Politica de concurență în Europa și cetățeanul, Biroul pentru publicații oficiale ale
comunităților europene, Luxemburg, 2002, pp. 29-31.

2
Dacă, după o examinare preliminară, Comisia consideră că există unele dubii în
privința schemei notificate cu privire la compatibilitatea cu piața comună, va decide să
înceapă o investigație. Decizia luată în urma investigației va cuprinde probleme de fapt și
de drept, va include o pronunțare preliminară asupra schemei propuse și va trasa dubiile
cu privire la compatibilitatea cu piața comună. La această decizie, statul membru și
solicitantul pot trimite comentarii într-o perioadă mai mică de 30 de zile. Finalizarea
procedurilor cu privire la investigație constă în emiterea unei decizii în unul din
următoarele sensuri: schema notificată nu constituie ajutor de stat; dubiile cu privire la
compatibilitatea cu piața comună au fost înlăturate și decizia va avea un caracter pozitiv
(ajutor financiar pentru dezvoltarea zonelor urbane defavorizate pentru Franța în 1996;
subvenții regionale pentru dezvoltarea întreprinderilor mici pentru Spania în 1998; ajutor
acordat transporturilor aeriene pentru Italia în 1997). Însă acest lucru nu înseamnă că
autorizarea nu va putea conține și condiții de îndeplinit, ceea ce presupune o monitorizare
și se constituie într-o decizie condiționată.
În egală măsură, Comisia Europeană poate revoca o decizie în cazul în care
aceasta a fost acordată în baza unor informații incorecte. Astfel, Comisia poate emite o
decizie cu privire la suspendarea ajutorului ilegal acordat (ajutorarea în sectorul
construcției de automobile din Germania), la recuperarea ajutorului ilegal și, în cazul în
care statul membru nu pune în aplicare prevederile acestor decizii, Comisia are puterea de
a deferi cazul Curții de Justiție și de a începe procedurile pentru a declara că statul
membru încalcă prevederile Tratatului.
Pe lângă ajutoarele acordate după aderare, Comisia mai are și alte atribuții.
Aceasta poate revizui schemele de ajutor existente aplicate deja la momentul aderării,
emițând o recomandare prin care propune anumite măsuri, de la cele corective la abolirea
ajutorului, în cazul în care va ajunge la concluzia că ajutorul respectiv nu mai este
compatibil cu piața comună.4 Pentru ca toate aceste atribuții să fie îndeplinite, oficialii
autorizați au dreptul de a intra în toate spațiile, de a cere explicații verbale într-o
investigație inopinată, de a examina orice fel de document și registru.
Pentru a simplifica procedura și a asigura o supraveghere eficientă, Comisia are
dreptul de a declara prin reglementări că anumite categorii de ajutor de stat sunt
4
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ordin nr. 2106 privind modificarea schemei de ajutor
de stat, publicat în Monitorul Oficial, 15 septembrie 2011.

3
compatibile cu piața comună și sunt exceptate de la procedura notificării 5, însă numai în
domeniile în care are suficientă experiență pentru a stabili criterii generale de
compatibilitate. Adoptând o asemenea reglementare, Comisia va putea impune statului
anumite măsuri de monitorizare pentru a asigura transparența. Este necesar ca statele
membre să trimită un raport al informărilor privind scheme de ajutor sau ajutoare
individuale nesupuse obligației de notificare de îndată ce sunt notificate și să trimită
anual Comisiei un raport privind exceptarea aplicărilor în grup.

Concluzii

Am ales această temă deoarece acordarea ajutoarelor de stat către statele membre
ale Uniunii joacă un rol important în dezvoltarea acestora. Transferul rolului de
monitorizare de la Consiliul Concurenței către Comisia Europeană, inițiat cu abrogarea
vechii reglementări, a condus în mod automat la aplicarea directă în România a legislației
comunitare în domeniul ajutorului de stat. Noua reglementare românească, care în esența
ei, stabilește competențele de pregătire a notificării, de reprezentare a României în fața
Comisiei și de monitorizare și raportare a ajutoarelor anuale acordate este OUG nr.
117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutoarelor de stat.
În considerarea transferului petrecut ca urmare a aderării României la
Comunitatea Europeană, și OUG nr. 117/2006 a fost în așa fel concepută încât să facă
trimitere în mod direct la regulile europene, Consiliul Concurenței îndeplinind un rol de
autoritate de contact în raporturile dintre Comisia Europeană și autoritățile și instituțiile
publice, instituțiile publice implicate în procesul de privatizare și alți furnizori de ajutor
de stat și beneficiarii de ajutor de stat, implicați în aceste proceduri. 
În exercitarea acestui rol, Consiliul Concurenței are și un rol consultativ, acordând
ajutor de specialitate autorităților, altor furnizori și beneficiarilor de ajutor de stat, pentru
asigurarea îndeplinirii obligațiilor asumate de România in acest domeniu, inclusiv in
cadrul procesului de elaborare a actelor normative sau administrative prin care se instituie
măsuri de natura ajutorului de stat.

5
E. Mihai, op.cit., pp. 216-217.

4
De asemenea Consiliul va asigura informarea tuturor părților implicate cu privire
la reglementările europene, prin publicații sau întâlniri organizate care au un caracter
informațional.

BIBLIOGRAFIE

5
I. Documnte publicate:

1. Comisia Europeană, Politica de concurență în Europa și cetățeanul, Biroul pentru


publicații oficiale ale comunităților europene, Luxemburg, 2002;
2. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ordin nr. 2106 privind
modificarea schemei de ajutor de stat, publicat în Monitorul Oficial, 15
septembrie 2011;
3. Tratatul Uniunii Europene.

II. Presă, periodice:

1. „Profil: Concurența” (2006).

III. Lucrări generale:

1. MIHAI, Emilia, Dreptul concurenței, Editura All Beck, București, 2004.

S-ar putea să vă placă și