M. Caraibilor

Condiții Meteorologice, Hidrologice și de Navigație în zona Mării Caraibilor
UNIVERSITATEA MARITIMĂ DIN CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL
SPECIALIZAREA NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT MARITIM ŞI FLUVIAL
Condiții Meteorologice, hidrologice si de navigație în zona
Mării Caraibilor
Coordonator ştiinţific,
Lector Universitar Dr. Absolvent,
Bostină Alina
Constanţa
1
Condiții Meteorologice,Hidrologice si de Navigație in zona
Mării Caraibilor
CUPRINS:
Introducere..................................................................................................................3
1. Capitolul I.
1.1 Caracterizare generala a conditiilor fizico-geografice in zona analizata....................6
2. Capitolul II.
2.1Conditii meteorologice...............................................................................................11
3. Capitolul III.
3.1 Conditii hidrologice........................................................................................21
4. Capitolul IV.
4.1 Particularitati ale conditiilor de navigatie............................................................28
5. Capitolul V.
5.1 Principalele porturi.................................................................................................38
5.2 Fenomene speciale in zona analizata................................................................50
6. Capitolul VI
6.1 Concluzii........................................................................................................53
7. Bibliografie..................................................................................................................54
2
Introducere
Lucrarea de față își propune sa abordeze condițiile meteorologice, hidrologice si de

navigație în zona Mării Caraibilor.
Se știe faptul că Marea Caraibilor este una dintre cele mai tranzitate zone maritime de pe
Glob. Este necesar deci să se cunoască cât mai multe detalii despre modul de manifestare al
condițiilor meteorologice, hidrologice și de navigație din zonă. Sunt unele aspecte cunoscute
doar localnicilor sau doar navigatorilor cu experiență în tranzitarea zonei. De aceea se impune o
cunoaștere mai amănunțită a fenomenelor conexe, a tiparului de manifestare și a frecvenței
condițiilor speciale din zona Mării Caraibilor.
Lucrarea este structurată în șase capitole, prin intermediul cărora pentru început se
dorește familiarizarea cu noțiuni de condiții meteorologice, hidrologice și de navigație din zonă,
dar totodată şi de ceea ce presupune transportul maritim în această regiune.
Prin urmare, prin intermediul primului capitol, denumit "Caracterizare generală a

condițiilor fizico-geografice în zona analizată" se face o scurtă caracterizare a regiunii Mării
Caraibilor atât din punct de vedere geografic cât şi demografic. Tot în acest capitol se pune
accentul pe importanţa legăturii dintre factorii mai sus menţionaţi şi transportul maritim prin
această zonă.
Capitolul al doilea “Condiții meteorologice” are rolul de a prezenta tuturor detalii despre
Temperatura aerului (medii,maxime, minime, extreme- lunare si anuale), Umezeala
atmosferică, Presiunea atmosferică. Regimul presiunii. Cicloni, anticicloni, Vântul, Regimul
vântului, frecvența pe direcții și clase de viteză. Vânturi periodice și locale,
Nebulozitatea, Precipitații atmosferice,Vizibilitatea, Fenomene atmosferice ce țin de zona Mării
Caraibilor.
Capitolul al treilea intitulat “Condiții hidrologice”, este un capitol în care se vor trata:
statica și dinamica apelor marine/oceanice.
3
Capitolul al patrulea se numește " Particularitați ale condițiilor de navigație" în zona

Mării Caraibilor și se ocupă cu prezentarea unor rute specifice în cadrul acestui bazin și o mică
descriere a sistemului de balizaj din zona analizată,pericole de navigație, pilotaj, facilitați radio.
Capitolul al cincilea este un capitol în care se prezintă principalele porturi, principalele

rute de navigație din zonă, fenomene speciale în zona analizată și un studiu de caz.
La realizarea acestei lucrari am utilizat noțiuni dobândite de-a lungul anilor de facultate
în cadrul disciplinelor de specialitate; informații pe care le-am îmbunătățit cu aspecte de noutate
care trezesc interesul pentru cunoaștere tuturor acelora care vor să afle detalii despre condițiile
meteorologice, hidrologice și de navigație în zona Mării Caraibilor.
4
Fig.1 Marea Caraibilor
5
Capitolul I
Caracterizare generală a condițiilor fizico-geografice în zona analizată
Marea Caraibilor este un bazin sub-oceanic al Oceanului Atlantic de Vest aflat între
latitudinile 9 ° si 22° N și longitudinile de 89° si 60° W.
Marea Caraibilor, este o mare tropicală situată la extremitatea vestică a Oceanului

Atlantic, mărginită la vest și sud de America Centrală și de America de Sud. La nord și est este
mărginită de lanțul de insule Antile, și comunică cu Golful Mexic prin strâmtoarea Yucatan.
Regiunea ocupată de mare, împreună cu insulele aflate în aceasta și zonele de coastă învecinate
sunt cunoscute sub denumirea de Caraibe.
Denumirea vine de la vechii locuitori ai insulelor din această regiune numiți caraibi,
Caraibe fiind substantivul de gen feminin obținut prin declinarea cuvantului caraibi și atribuit
insulelor (pentru că în limba română substantivul insulă este de gen feminin) și de la acestea s-a
ajuns la folosirea incorectă a numelui acestei mări.
Are o adâncime medie de 2491 de metri și cea maximă de 7238 m. Reciful de corali
poate fi format din sute de specii diferite de corali. Există trei tipuri de corali: coralii duri (SPS-
small polyp stony), coralii moi (soft corals) și o combinatie între cei duri și cei moi (LPS - large
polyp stony). Coralii se prezintă în multe forme și dimensiuni, fiecare coral fiind compus din
mici polipi individuali. În coralii moi toți polipii stau impreuna si intrega structura arata ca un
evantai, iar la coralii duri fiecare polip se retrage intr-o cupa formata din carbonat de calciu.
Aceste cupe se cimenteaza in timp formand coralul. Reciful se formeaza cand sute de corali
cresc unul langa altul formand o colonie. Ce face polipul asa de unic este modul cu care
captureaza planktonul, facand parte din dieta coralului. Unii corali sunt capabili sa creasca si
pana la 15 cm intr-un an, in timp ce coralii creier pot creste considerabil mai lent, de obicei 0,5-1
cm pe an. In timp ce unii corali mor, cei noi cresc si se inmultesc pe vechile structuri moarte,
rezultand o structura noua, ca si Marea Bariera de Corali din Australia care are o varsta de
milioane de ani. Temperatura media anuala nu scade sub 20 C.
6
Marea Caraibilor este locatia a aproximativ 9% din recifele de corali din lume,
acoperind aproximativ 20.000 de mile pătrate, din care majoritatea sunt situate în largul
Insulelor Caraibe și coasta Americii Centrale.
Petrol, minereu de fier, bauxită, zahar, cafea, și bananele sunt principalele produse
locale tranzacționate pe mare. Din punct de vedere economic, regiunea este dependentă în mare
parte de SUA. Marea Caraibilor, de asemenea, a acționat ca o barieră izolând insulele și
prevenind amestecul popoarelor din America Latină.
Suprafața este de aproximativ 2,753 mil. km².
Adâncime maximă: 7 238 m
Adâncime medie: 2 491 m
Salinitate medie: 36 º/ºº
Principlele insule: Cuba, Hispaniola (Haiti și Republica Dominicană), Jamaica, Puerto

Rico.
Situată în mare parte pe Placa Caraibilor, zona cuprinde mai mult de 7.000 insule, stânci
și recife. Indiile de Vest constau din Insulele Antile, împărțite în Antilele Mari, care așa cum
spune și numele, sunt mai mari și care delimitează marea la nord, și Antilele Mici, la sud și est
(incluzând Antilele Leeward și insulele Bahamas. Bermuda este mult mai la nord în Oceanul
Atlantic și este în Indiile de Vest. Din punct de vedere geopolitic, Indiile de Vest sunt de obicei
văzute ca o subregiune a Americii de Nord, și sunt împărțite în 28 de teritorii suverane,
departamente de peste ocean și teritorii dependente. Pentru o perioadă scurtă de timp a existat o
țară numită "Federația Indiilor de Vest" compusă din teritoriile caribice unde se vorbește
engleza.
7
Principalele porturi:
Maracaibo (Venezuela)
Cartagena (Columbia)
Colon (Panama)
Santiago de Cuba (Cuba)
Principalele țari în zona Mării Caraibilor
1) Cuba
Suprafața : 110,860 km2
Populație: 11,087,330
Capitala: Havana
2) Dominican Republic
Suprafața: 48,670 km2
Capitala: Santo Domingo
3) Haiti
Capitala: Port au Prince
4) The Bahamas
Populație: 313,312
Capitala: Nassau
5) Jamaica
8
Capitala: Kingston
6) Trinidad and Tobago

Capitala: Port of Spain
7) Dominica
Suprafața: 751 km2
Populație: 72,969
Capitala: Roseau
8) Saint Lucia
Suprafața: 616 km2
Populație: 161,557
Capitala: Castries
9) Antigua and Barbuda

Suprafața: 442 km2
Populație: 87,884
Capitala: Saint John's
10) Barbados
Suprafața: 430 km2
Populație: 286,705
Capitala: Bridgetown
11) Saint Vincent and the Grenadines

Suprafața: 389 km2
Populație: 103,869
Capitala: Kingstown
12) Grenada
Suprafața: 344 km2
9
Populație: 108,419
Capitala: Saint George's
13) Saint Kitts and Nevis

Suprafața: 261 km2
Populație: 50,314
Capitala: Basseterre
Fig.1.1 Marea Caraibilor
10
Capitolul II
Condiții meteorologice
2.1.Temperatura aerului
In zona Marii Caraibilor, pe timpul anotimpului de iarna,temperatura aerului este in jur

de 25°-26°C in Sud si in jur de 17°-19°C in Nord.Pe timpul verii temperatura aerului in Sud
ajunge la 26°-28°C iar in Nord la 25°-26°C . In Sudul Marii Caraibelor,temperatura aerului nu
variaza mai mult de 2° C ,insa in Nord variatia este mai mare,cu precadere iarna.
In zona uscatului ce inconjoara Marea Caraibilor, insulele din SW, temperaturile sunt
mult mai ridicate fata de temperatura aerului din bazinul Marii Caraibilor, astfel incat
temperaturile ajung la 29°C in timpul iernii iar vara ajung la 32°C .
°C Puerto la Barranquilla, Colon, Buenos Cinfuegos,

Cruz, Colombia Panama Aires, Cuba
Venezuela Costa Rica
ian 24,7 27 26,3 25,6 22
febr 24,9 27 26,9 26,1 21
mart 25,7 27 27,5 26,7 22
apr 26,5 28 27,7 26,7 24
mai 26,8 28 27,3 26,1 25
iun 26,3 28 26,7 25,8 26
iul 25,8 28 26,5 25,6 27
aug 26,1 28 26,5 25,7 27
sept 26,4 28 26,4 25,5 26
oct 26,6 27 26,3 25,3 26
nov 26,1 27 26,3 25,4 23
dec 25,4 27 26,1 25,5 22
Fig. 2.1.1 Tabel cu valorile temperaturii aerului în zona Mării Caraibilor
11
30
25
20
Puerto la Cruz
15 Barranquilla
Colon
10
Buenos Aires
Cinfuegos
5
Fig. 2.1.2 Temperatura aerului dispusă pe luni în porturile din Marea Caraibilor
Fig. 2.1.3 Temperatura aerului – 20.12.2013
12
2.2.Umiditatea
Umiditatea este in stransa legatura cu temperatura aerului din bazinul Marii Caraibilor si
in general descreste pe massura ce temperatura aerului creste. Pe timpul diminetilor atunci cand
temperatura aerului este mai scazuta, umiditatea este cea mai ridicata.
In Ianuarie valorile sunt pentru umiditatea relativa sunt in jur de 74% - 75% in
Nord,central si Sud-Est si 78% in Sud-Vest . In luna Iulie valorile ajung la 77% in Nord si 80%
in Sud.
Luna Puerto la Barranquilla, Colon, Buenos Cinfuegos,

Cruz, Colombia Panama Aires, Cuba
Venezuela Costa Rica
ian 72,4 % 89 % 74 % 77 % 73 %
febr 72,8 % 88 % 73 % 73 % 72 %
mart 71,4 % 87 % 72 % 72 % 71 %
apr 71,6 % 88 % 71 % 77 % 72 %
mai 73,9 % 90 % 70 % 76 % 74 %
iun 78,7 % 91 % 69 % 75 % 77 %
iul 80,4 % 93 % 70 % 74 % 76 %
aug 80,3 % 94 % 71 % 75 % 76 %
sept 79,4 % 95 % 72 % 76 % 78 %
oct 78,9 % 94 % 73 % 77 % 79 %
nov 79,1 % 93 % 74 % 78 % 76 %
dec 77,6 % 89 % 75 % 75 % 75 %
Fig. 2.2.1 Tabel cu valorile umidității aerului în zona Mării Caraibilor
2.3.Presiunea atmosferica:
Zona acoperită se află la Sud și Sud-Vest de Anticiclonul Atlanticului de Nord.Pe

parcursul anului, presiunea este relativ ridicată în nord şi scăzută în sud.Trăsătura predominantă
a presiunii atmosferice in toate anotimpurile este faptul ca este de inaltă presiune .
Diferente mai mari de la presiunea medie apar atunci când un uragan afecteaza zona,
aducând o mare scădere în presiunea la apropierea uraganului,urmată de o creştere mare de
presiune la plecarea uaganului.
13
Un uragan în August 1980, care păstrează N din acest domeniu a avut o presiune centrală
de 911 hPa atunci când se afla la 200 km sud de Puerto Rico.Acestă presiune a fost cea mai
scăzută presiune înregistrată în Estul Mării Caraibilor.
Zona ecuatoriala de joasa presiune se afla in partea de S a ariei.Zona de ITCZ

(International Convergence Zone) marcheaza limita dintre vanturile din emisfera nordica si cele
din emisfera sudica.
Fig. 2.3.1 Presiunea atmosferică - 20.12.2013
14
2.4.Anticiclonii:
Anticiclonul Azores impreuna cu zona de inalta presiune ce se extinde din W pana in

apropierea Bermudei, domina climatul din aceasta zona.Este o trasatura semi-permanenta ce
determina formarea Vanturilor de Nord- Est pe flancul de Sud, vanturi ce afecteaza cea mai
mare parte a ariei pe parcursul anului.
Axul Est-vest al culmii migreaza de la Nord la Sud si pe parcursul verii este situate la
aproape 35° N,iar in Februarie la aproximativ 25 ° N . Intensitatea Anticiclonului variaza in
functie de anotimp sicea mai inalta presiune este in luna Iulie iar cea mai joasa in lunile
Octombrie si Noiembrie.
Anticiclonul Nord-American se formeaza in Nordul Americii in perioada iernii, pe

perioada in care zona uscatului se raceste,in unele ocazii se intinde spre S in zona Marii
Caraibilor. Invaziile de aer rece aduc aer rece in zona insulelor din N,dar nu ajung sa aiba
insemnatate in zona insulelor din S sau E.Anticiclonul isi micsoreaza puterea in primavara,
cand zona uscatului se incalzeste si presiunea atmosferica scade.
2.5.Depresiunile
Instabilitatile atmosferice care sunt generate în Zona de Convergenta Intertropicala

(ITCZ) diferă foarte mult în intensitate, variind de la o zonă de joasă presiune cu mică
circulaţie, care greu poate fi numită o depresiune la o depresiune vigurosă, care se transformă
într-o furtună tropicală sau un uragan datorită faptului că ea se mută inspre N de ITCZ.
Depresiunile mai putin intense se mută spre W fără a se adanci şi sunt o caracteristică a vremii
indeosebi în mai-iunie şi în octombrie-noiembrie. Aceste variatii tind să se succeada una dupa
alta la intervale de 3-5 zile.
Depresiuni mobile la latitudini medii si fronturile asociate afecteaza partea de Nord a

ariei, cu precadere pe parcursul iernii.Acestea se misca in general din E sau NE in partea de nord
a Anticiclonului Azores si majoriatea trec prin N ariei. Frecvent dau nastere unor furtuni cu
vanturi puternice si cu centuri de nori si cu ploi.
15
2.6. Vântul. Regimul vântului
În partea de Sud a Marii Caraibilor zona este tranzitata de vânturile de SW si NE.
Peste marea deschisa si peste cea mai mare parte a regiunii, vânturile de E si NE sunt
predominante de-a lungul anului.Suprafata extinsa de la Istmul Panama aproximativ 100 de mile
marine are vânturi mai putin persistente.Intre vara si toamna aceasta arie este tranzitata de
vânturi mai calme ce sunt considerate a fi extensia E a vânturilor slabe din Pacific.
Intre latitudinile de 10° N si 15° N sunt persistente vânturile de N si E pentru

aproximativ 70 la 80% in marea majoritate a lunilor. In schimb pe timpul tomnei, aceste vânturi
nu sunt chiar atat de frecvente, astfel incat in Octombrie avem intre 45-70% iar in Septembrie si
Noiembrie 55-75 %.
Vânturi de forta 6 si mai mari de atat apar in aceasta zona in cea mai mare parte iarna
si cam 50-60% din timp vara.
Latitudinile la sud de 10° N, intre Trinidad si Cabo Orange (4°26'.44N si

051°31'.82W), tot vânturile de NE si E sunt predominante,cu 70-80% din vânturi din perioada
Decembrie Iunie.
Fig. 2.6.1 Direcția și forța vanturilor în Marea Caraibilor- 20.12.2013
16
2.7.Nebulozitatea
In medie cerul este acoperit de nori cam de nivelul 4 optimi ( partial acoperit).
Situatiile cu cerul complet acoperit se regasesc foarte rar si pe o perioada de doar cateva
ore, de asemenea si cerul senin nu dureaza mai mult. Cel mai frecvent tip de nori ce se regaseste
in aceasta regiune sunt Cumulus; acestia se regasesc mai mult pe partea uscatului decat pe mare.
In timpul sezonului ploios,nori Cumulonimbus se formeaza pe timpul zilei si se

disperseaza pe timpul noptii.
2.8.Fronturi
Frontul cald si frontal rece:
In perioada iernii,un front rece poate patrunde din partea de S sau de N a Marii
Caraibilor, aducand briza rece si vanturi din Nord. La aceste latitudini,fronturile reci sunt destul
de reduse dar uneori sunt insotite de vijelii.
2.9.Vijelii
Vijeliile sunt comune in special in Indiile de Vest ,in asociatie cu ploi cu tunete si fulgere
pe perioada sezonului umed. Ele sunt mai mult in zona coastei,decat in mare deschisa,si sunt
mai frecvente in zona de coasta de sub vant a insulelor mai inalte,acolo unde turbulenta este mai
crescuta datorita topografiei.
2.10.Furtuni
Vanturi de forta 8 si mai mari apar pe perioada trecerii unor furtuni tropicale si a
uraganelor si pot afecta intraga zona a Mării Caraibilor.
Activitatea furtunilor este destul de limitata pe parcursul iernii ,desi deseori pot aparea in
partea de Nord datorita trecerii unui front rece. Frecventa lor este redusa si pe parcursul verii in
Nord,insa in Sud ajunge la maxim .
17
2.11.Precipitatiile:
In zona de Sud a ariei, ploaia este de fapt sub forma de ploi torentiale si poate varia
destul de mult.
Pe suprafata uscatului,aversele de ploaie se dezvolta de obicei pe timpul dupa-

amiezei,apoi se indeparteaza in afara uscatului spre seara.
In general,cantitatile averselelor de ploaie sunt destul de mari, insa , variaza destul de

mult de la un loc la altul ,cu rate anuale variind de la 900 mm la 3800 mm . De obicei zonele de
la munte primesc cea mai mare cantitate de ploaie spre deosebire de zonele de campie ,acolo
unde cantitatile sunt mult mai joase.
Sezonul umed se intinde din Mai pana in luna Decembrie ,cu o cantitate mult mai mare
in ultima parte a sezonului.
In partea de N a ariei,distributia sezoniera este complet diferita ,astfel incat in timpul

iernii,cantitatea de ploi este mai substantiala,mai ales atunci cand depresiunile frontale
traverseaza zona. Ploaia este raportata pe parcursul iernii la 15-20% ,iar pe timpul verii doar la 5
%.
Fig. 2.11.1 Dispunerea cantităților de precipitații – 20.12.2013
18
2.12.Ceata si vizibilitatea
Ceata este aproape necunoscuta pe mare, cu o frecventa de aparitie de mai putin de 1%

,desi uneori vizibilitatea scade deseori la 1000 m pe parcursul ploilor torentiale si ale furtunilor.
Asemenea reducere a vizibilitatii dureaza putin peste o ora,cu exceptia situatiilor cand ploaia
este asociata unui uragan.
Vizibilitatea este in general buna. In jurul Indiilor de Vest , 2% la 5% din observatiile

inregistrate la vizibilitate sunt la sub 5 mile in majoritatea lunilor.
Vizibilitatea pe mare poate fi redusa datorita aerului cetos si cetii in orice perioada din
an. Reducerea vizibilitatii este mai intalnita pe coasta de E a Istmului Panama din Noiembrie
pana in Mai,si mai ales in lunile Martie si Aprilie.
Fig. 2.12.1 Dispunerea vizibilitații în Marea Caraibilor – 20.12.2013
19
2.13.Furtuni tropicale si Uragane
Depresiunile tropicale care se dezvolta in vecinatatea Ecuatorului afecteaza toata aria

Caraibelor,dar este un pericol mai mare pentru partea din S in special in Insulele din Caraibe.
Aceste furtuni tropicale se pot intensifica rapid ajungand chiar uragane ,cu ploi torentiale
si cu maree inalta si cu valuri . In cazuri extreme au fost inregistrate si valori ale vantului de
peste 100 de noduri .
Este de mare insemnatate faptul ca multe din aceste uragane ce au afectat Marea
Caraibelor, Golful Mexic,si partea de SE a Americii de Nord vin de fapt din aria acoperita de
Marea Caraibelor
Fig. 2.13.1 Uraganul Sandy deasupra Mării Caraibilor
20
Capitolul III
Condiții hidrologice
3.1. Statica apelor marine
3.1.1. Temperatura apei
Temperatura apei de mare la suprafata are aproximativ aceleasi temperaturi pe toata

perioada anului fara schimbari majore.
Temperatura apei atinge valori maxime in luna August si minime in luna

Februarie.Diferenta de temperatura fiind doar de 3°C.
In mai mult de 90% din cazuri temperatura apei nu oscileaza mai mult de 2°C de
temperatura medie.
Apele cele mai calde se gasesc in estul Marii Caraibelor,acolo unde temperatura medie
este de 28°-29°C din Iulie pana in Noiembrie,iar temperaturile maxime se regasesc in lunile
Septembrie-Octombrie.
In sud-estul marii variatia temperaturii apei de mare este asemanatoare doar ca se apropie
de 25°C in Februarie-Martie si in vara ajunge la 27°C.
In partea de nord-est a marii temperatura apei de mare devine din ce in ce mai rece,iarna
ajungand la 17°-18°C in apropierea 35°N 040°W.Insa in primavara-vara ajunge la valori de 25°-
26°C in August in nord-estul extrem al marii.
21
Temperatura medie în Marea Caraibilor

29
28
27
26
25
24 Temperatura medie în Marea

Caraibilor
23
22
21
Fig. 3.1.1.1 Temperatura apei
Fig. 3.1.1.2 Temperatura apei de mare – 20.12.2013
22
3.1.2.Salinitatea apei
Insulele din partea de est a Mării Caraibilor
Salinitatea apei de mare in jurul lantului de insule variaza de la Nord la Sud si conform
cu sezonul. In termeni generali este de la 36 ‰ pe perioada iernii pana la 35 ‰ pe perioada
verii pe partea de nord a ariei,si de la 35.25‰ pe perioada iernii la 32‰ pe timpul verii în partea
de sud.
Estul Mării Caraibilor
Salinitatea apei în partea de est a Mării Caraibilor este de 35,75‰ în toată partea de est
pe timpul iernii,însă variază oarecum pe timpul verii de la 33‰ în est până la 35,75‰ în vest.
Fig. 3.1.2.1 Insulă în Marea Caraibilor
23
3.1.3. Densitatea apei
Insulele din partea de est a Mării Caraibilor
Densitatea medie a apelor din această zonă variază de la nord la sud în funcție de
sezon.Variază de la 1024,25 g/cm3 în Februarie până la 1022,75 g/cm3 în Noiembrie,în partea
de nord, și de la 1023,5 g/cm3 în iarnă la 1022,5 g/cm3 în vară în partea de sud.
Estul Mării Caraibilor
Densitatea apei în partea de est a Mării Caraibilor este oarecum uniformă,descrescând de

la 1024 g/cm3 în Februarie la 1022,25 g/cm3 în August și Noiembrie.
3.1.4.Culoarea apei de mare
Culoarea şi adâncimea de fundul mării
Caraibe este foarte puţin adâncă în comparaţie cu Oceanul Atlantic şi are nisip foarte alb
sau deschis la culoare, care reflectă lumina soarelui mai bine. Combinaţie face culoare apei să
fie verde-albăstrui.
Fig. 3.1.4.1 Insula în apropierea Insulei La Tortuga, Venezuela
24
3.2 Dinamica apelor marine
3.2.1.Valuri
În partea de sud a Mării Caraibilor apa este moderată pe parcursul anului datorită
vânturilor de nord-est. Valurile de vânt de 1m sau mai mai sau înregistrat în 85-90% din ocazii
și valuri de 2,5m sau mai mult între 10-20% din cazuri.Ape calme sunt cam rar întalnite,însă în
apropierea insulelor apa este mai liniștită.
În nord-estul suprafaței deseori se observă ape calme pe timpul lunilor de primăvară și

vară.În Ianuarie valuri de 3,5m sau mai mult se regăsesc în 30-40% din ocazii și valuri de 6m
sau mai mult în aproximativ 5-10% din ocazii.
Este mai puțin probabil să se întâlnească uragane în această parte,însă hulă lungă și
mare agitată poate să se întâlnească.
Fig. 3.2.1.1 Direcția și înalțimea valurilor în Marea Caraibilor – 20.12.2013
25
3.2.2.Maree
Media nivelului mării este, în general, scăzută în perioada primăverii și crescută în

toamnă, însă nu cu schimbări mai mari de 0,2m.
Nivelul mareelor variază de la est la vest după cum urmează:
Cayenne (04°56.08N 052°20.39W) mareea înaltă este de 3,3m și mareea joasă de 1,0m
și la Colon Tidal Station ( 09°21.0N 079°55.0W) înaltă este de 0,3m și mareea joasă de 0,0m.
Fig. 3.2.2.1 Nivelul mareei în Magueyes Island, Puerto Rico
26
3.2.3. Curenții
Curenții din zona Mării Caribilor sunt: Curenul Nord-Ecuatorial, Curentul Sud
Ecuatorial și Curentul Atlanticului de Nord.
Curenul Nord-Ecuatorial
Acest curent curge predominant WSW la E de 55°W și apoi când ajnge la 16°N 062°W
se separă în două părți.Partea de sud continuă spre Marea Caraibilor,acolo unde se întălnește cu
Curentul Sud Ecuatorial. Partea de nord se întoarce WNW pentru a trece prin nordul Insulelor
Virgine și Puerto Rico,unde este cunoscut sub numele de Curentul Antilelor.
Curenul Nord-Ecuatorial se regăsește între Curentul Atlanticului de Nord și Curentul

Sud Ecuatorial. Consistența sa este de la scăzută la moderată și rata medie este de 1/2 la 3/4
noduri,însă au fost observate și valori de 4 noduri.
Curentul Sud Ecuatorial
Acest curent curge predominant WNW între 13°30´N 061°00´W și 16°N 062°W spre
Marea Caraibelor, unde se întalnește cu Curentul Nord Ecuatorial.
Consistența sa este de la moderată la înaltă și rata medie este de 1/2 noduri la granița de
nord la 1.5 noduri unde este mai puternic,însă au fost observate și valori de 4 noduri.
Curentul Atlanticului de Nord
Consistența sa este în general scăzută cu o rată de 1/2 noduri,ocazional mai crescută în

asociere cu depresiunile din iarnă.Alți curenți întâlniți în zona Mării Caraibilor sunt :Guiana
Current și Caribbean Counter Current
27
Fig. 3.2.3.1 Dispunerea curenților marini in Marea Caraibilor – 20.12.2013
28
Capitolul IV
Particularități ale condițiilor de navigație
4.1 Pericole și riscuri de navigație
4.1.1 Condiții la zona de coastă
Pe coasta Guyanei Franceze, Surinam si Venezuela în apropierea Rio Orinoco, reperele

de navigație lipsesc în mare parte.Prin apropierea acestor coaste sunt regăsite bănci extinse noroi
superficial împreună cu bancuri de nisip.Navele trebuie să țină departe de țărm,astfel încat să nu
vadă uscatul, decât dacă trebuie să se apropie de un râu.
În zona coastei se pornește Curentul Guiana WNW, însă în parea de N a coastei din
Panama se regăsește contra-curentul Caribian E.
Ceața este foarte rar întâlnită pe mare și de obicei atunci când apare se regăsește în
estuarele râurilor sau în apropierea coastei la amurg.
4.1.2 Navigația în zona cu corali
Recifele de corali vor fi regăsite în principal în cele trei grupuri de insule : Insula La
Orchila, Arhipelagul Los Roques, Arhipelagul Las Aves și de asemenea și în apropierea
Golfului de San Blas.
29
Fig. 4.1.2.1 Barieră de corali în jurul Insulelor Belize din Marea Caraibilor
4.1.3 Navigația în zona cu alge
Algele cresc de fel în zone cu pericole de navigație și au partea de jos pietrificată.Multe

pericole nu sunt marcate însă de alge, deoarece mareea mai puternică dar și marea agitată le pot
da jos de pe aceste pericole de navigație.
Algele ce cresc pot fi un semn de pericol de navigație.O navă ar trebui să evite trecerea
prin aceste zone pentru a nu avea probleme și ar trebui să permită un spațiu destul de larg pentru
trecere în siguranță.
4.1.4 Piraterie și jafuri armate
În anul 2009 acțiuni de piraterie și jafuri armate au fost raportate că au crescut la nivel
mondial. În anul 2009 atacuri de acest tip au avut loc în Guanta și Puerto La Cruz,Venezuela dar
și în Cartagena,Colombia.
30
4.2 Trafic și operare
4.2.1 Trafic
Principala concentrare de trafic din această zonă se regăsește în apropierea Canalului

Panama. Însă concentare mai mare de trafic se găsește și în apropierea Gulf of Paria,
Nederlandse Antillen dar și în Lago de Maracaribo..
4.2.2 Pescuitul
Pescuitul creveților este de mare amploare în aceste zone, mai ales pentru export, în
apropierea Guyanei și Surinam-ului. Plase pentru țestoase și balize pot fi văzute în apropierea
Canalului Panama.
4.2.3 Exerciții submarine
În aria Mării Caraibilor se țin exerciții submarine dar și exerciții de tragere și

bombardare.
4.2.4 Exploatare maritimă
Destul de multe platforme petroliere se regăsesc în apropierea coastei Trinidad-ului,de

asemenea ocupă o mare parte din zona Lago de Maracaribo.
Alte platforme petroliere întâlnim și în apropierea Columbiei.
Toate aceste platforme și orice alte aranjamente pentru încarcarea/descărcarea tancurilor

petroliere sunt semnalizate corect.
Navele trebuie să tranziteze aceste zone cu platforme cu mare atenție și să mențină o

zona de siguranță de cel puțin 500m.
31
Fig. 4.2.4.1 Platformă petrolieră pe coasta Venezuelei
4.3Ajutoare pentru navigație
4.3.1 Lumini
Marea majoritate a luminilor de navigație au o bătaie de 15 mile marine sau chiar mai
mult.
În Venezuela și Panama, destul de des sunt transmise avize în legatură cu lipsa acestor
lumini sau cu condiții ale acestor lumini ce sunt deteriorate.
În apropierea coastei Guyanei dar și a Surinam-ului cele mai multe lumini din apropierea
porturilor sunt distruse.
32
4.3.2 Repere de la țărm
Navigatorii sunt nevoiți să navige cu mare grijă și trebuie să identifice din timp orice tip
de reper ce se poate vedea de la țărm.Unele repere pot fi diferite de cele ce le putem vedea pe
hartă sau în Cărțile Pilot.
4.3.3 Balize
O baliză este un marcaj artificial fix ce poate fi recunoscut după formă, culoare, model
sau marcajul de deasupra.De asemenea o baliză poate avea lumină, reflector radar sau alte
ajutoare pentru navigație.
4.3.4 Geamanduri
În zona Mării Caraibilor se gasește în regiunea B conform IALA Maritime Buoyage

System (roșu la tribord și verde la babord).
Geamandurile ODAS se găsesc în mare parte în zona de ENE a Insulei Martinique la

aproximativ 150- 280 mile marine depaărtare de țarm.
Navigatorii nu ar trebui să se bazeze pe poziția înscrisă pe hartă a unei geamanduri.

Geamandurile trebuie folosite doar ca și marcaje de avertizare.
33
Fig. 4.3.4.1 Sistemul de balizaj - Regiunea B
4.4 Pilotaj
Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele cu pavilion străin ce intră în port.
Aranjamentele pentru pilotaj se fac cu cel puțin 24 de ore înainte de sosirea navei în port.
4.5 Facilități radio
4.5.1 Avize de rază mare și Reporturi radio ale vremii
Această zonă este acoperită de NAVAREA IV și primește avertizări meteo și buletine

din METAREA IV.
34
4.6 Regulamente
Regulamente internaționale
4.6.1 Cabluri și conducte submarine
Navigatorii sunt avertizați să evite să ancoreze sau să trauleze în apropierea acestor

cabluri și conducte submarine,altfel vor trebui să se conformeze consecințelor în caz de stricare
a lor.
Uneori conductele submarine nu sunt acoperite și prin urmare acestea reduc cu mult
adâncimea apei înscrisă în hartă.
4.6.2 Poluarea
În Marea Caraibilor este interzis să se deverseze deșeuri menajere sau de orice alt tip
fiind protejată de MARPOL. În marea majoritate a porturilor există facilități de descărcare a
deșeurilor.
Regulamente naționale
Guyana Franceză
Poluare: Reguli de poluare sunt în forță.
Mărfuri periculoase: Informare în avans cu 24 de ore trebuie trimisă.O scrisoare de

accept trebuie trimisă de către primitorul mărfii. Operarea se face doar pe timpul zilei.
Surinam
Poluare: Balastul murdar nu trebuie deversat la o distanță mai mică de 50 de mile marine
de coastă.
Mărfuri periculoase: Informare în avans cu 24 de ore trebuie trimisă. Trebuie să aibă

înscris pe manifest metoda de ambalare sau de stivuire.
35
Guyana
Poluare: Reguli de poluare sunt în forță.
Mărfuri periculoase: Informare în avans cu 24 de ore trebuie trimisă. Operarea se face

doar pe timpul zilei
Venezuela
Poluare: Amenzi usturătoare sunt impuse în caz de deversare de petrol sau de

contaminare a a apelor teritoriale.
Mărfuri periculoase: Căpitanul Portului trebuie să fie notificat în avans de navele ce

transportă produse petroliere inflamabile sau explozibile, nave ce urmează să descarce în port
sau este doar în tranzit.
Pavilionul național: Pavilionul Venezuelei trebuie arborat de către toate navele ce navigă
sau operează în porturile acestei țări.
Trinidad Tobago
Poluarea: Amenzi usturătoare sunt impuse în caz de deversare de petrol sau de

contaminare a a apelor teritoriale.
Libera Practică: Medicul Portuar se va îmbarca pe navă la ancoră dacă aceea navă vine
dintr-un port infectat,ori un ofițer de la imigrări va oferi libera practică.
Antilele Olandeze
Poluare: Resturile uleioase nu trebuie deversate la o distanță mai mică de 50 de mile

marine de coastă.

36
Columbia
Poluare: Tancurilor petroliere le sunt interzise spălarea tancurilor de marfă și resturile

uleioiaser nu trebuie deversate la o distanță mai mică de 60 de mile marine de coastă.

4.7 Servicii de salvare
Guyana Franceză
Pentru căutare și salvare în apele teritoriale ale Guyanei Franceze centrul MRCC
Cayenne (04°56.0N 052°20.4W).
Surinam
Pentru căutare și salvare în apele teritoriale ale Surinam-ului centrul MRCC Paramaribo
(05°49.2N 055°09.0W).
Guyana
Pentru căutare și salvare în apele teritoriale ale Guyanei centrul MRCC Georgetown
(06°48.8N 058°10.3W).
Venezuela
Pentru căutare și salvare în apele teritoriale ale Venezuelei centrul MRCC Puerto La
Guaira (10°36.0N 066°56.4W).
37
Trinidad Tobago
Pentru căutare și salvare în apele teritoriale Trinidad Tobago centrul MRCC Port of
Spain (10°39.0N 061°31.0W).
Antilele Olandeze
Pentru căutare și salvare în apele teritoriale ale Antilelor Olandeze centrul JRCC
Curacao (12°10.80N 068°58.1W).
Columbia
Pentru căutare și salvare în apele teritoriale ale Columbiei sunt stații ale Pazei de Coastă
la Ballenas, Barranquilla, Cartagena, Covenas, Puerto Bolivar, Santa Marta, Turbo.
Puerto Rico
Pentru căutare și salvare în apele teritoriale ale Puerto Rico există un sub-centru al
USCG- United States Coast Guard.
British Virgin Islands
Pentru căutare și salvare în apele teritoriale ale British Virgin Islands avem VISAR -
British Virgin Islands Search and Rescue.
Antilele Franceze
Pentru căutare și salvare în apele teritoriale ale Antilelor Franceze centrul CROSSAG.
38
Capitolul V
 Principalele porturi
 Fenomene speciale in zona analizata
5.1 Principalele Porturi în zona Mării Caraibilor
Venezuela
Venezuela este bordata la N de Marea Caraibilor,la S de Brazilia si la W de Columbia.

Este intinsa pe o arie de 916 490 km² si are o linie de coasta de aproximativ 1700 de
mile.
Venezuela include mai mult de 70 de insule,cea mai mare fiind Isla de Margarita
(11-00.00N 64-00.00W)
Limitele Nationale:
Venezuela detine 12 mile marine de ape teritoriale , zona contigua de15 mile marine si o
zona Exclusiv Economica de 200 de mile marine.
Istorie:
In anul 1498 ,teritoriul a fost vizitat de Columbus care ia dat numele de Venezuela
( Little Venice) unui sat din Maracaribo.
Venezuela a facut parte din Republica Federala Columbia pana in anul 1830,iar in anul
1964 tara a fost divizata in state sii a format Republica Federala.
Populatie:
Populatia totala a Venezuelei in anul 2009 era de 29 303 500 .
Limba:
Limba oficiala este Spaniola .
39
Principalele Porturi in Venezuela:
Coasta de Nord-Est a Venezuelei
1. Boca Grande Transhipment Offshore - Iron Ore Terminal

2. Cristobal Colon - Small Port handling Gypsum
3. Puerto de Hiero - Trans shipment port for Bauxite
4. Puerto de Guiria - Fishing harbour and pilot station
5. Caripito Oil Terminal - Exports petroleum products and crude oil
Coasta de Nord a Venezuelei
1. Puerto Carupano - Small Comercial port

2. Puerto El Guamache - Comercial port for Isla de Margarita
3. Bahia Pampatar - Anchorage
4. Bahia La Mar and Porlamar - Anchorage with pier for small passenger vessels
5. Punta de Piedras - Ferry Harbour
6. Puerto La Cruz - Second largest Oil exporting port in Venezuela ;general cargo
also handled
7. Puerto Jose - Industrial Harbour for petroleum products ,chemicals and dry bulk.
8. Purto la Guaira - Principal Port of Venezuela and Port of Caracas.
9. Puerto Cumarebo - Oil terminal and general cargo handling.
10. La Vela de Coro - Port of entry and ferry terminal
Puerto Jose - Facilitati portuare:

Reparari: Nu sunt valabile
Alte facilitati: nu sunt valabile decat in cazuri de urgenta.
Supplies: Bunker este posibil de la barja.
Puerto Jose - Berths:
Petroterminal Jose: Consta in o platforma offshore,cu 2 dane ,una in E si una in W
.Ambele sunt de 335 m lungime .Nave pana la 225 000 DWT cu o lungime maxima de 350 m si
cu un draft maxim de 22.86 m pot fi manevrate.Terminalul exporta Crude Oil.
40
Coasta de Nord- Vest a Venezuelei
1. Bahia de Amuay - Loading port for refined oil ;dry bulk cargoes also handled.
2. Bahia Boca de las Piedras - Oil transhipment port
3. Puerto Guaranao - Minor Commercial port
Principalele rute de navigație:
---De la Punta Penas la Isla de Margarita trecând la nord de Isla Los Testigos:
De la 9 mile NE de Punta Penas ( 10-44.07N 061-50.86W) ruta indica initial WNW
pentru 93 de mile marine spre o pozitie de aproximativ 10 mile N de Isla Testigo Grande ( 11-
23.81 N 063-07.40W) apoi WSW pentru inca 47 de mile pana la o pozitie de 9 mile N de Cabo
Negro ( 11-10.81N 063-52.88 W) extremitatea de NE a Isla de Margarita.
Curentul -In vecinatatea Insulei Los Testigos curentul atinge o rata considerabila in luna
August din W si NW de aproximativ 1.5 noduri.
--- Cabo Mala Pascua to Isla de Margarita:
De la 8 mile N de Cabo Mala Pascua ( 10-43.54N 063-00.31W) ruta costiera continua
W, fara pericole de navigatie la o pozitie de aproximativ 11 mile SE de Punta Ballena
,extremitatea de SE a Isla de Margarita.
--- Passage between Los Testigos and Los Frailes:
De la 8 mile N de Cabo Mala Pascua ,ruta ne indreapta spe NW pentru 50 de mile
trecand intre Los Testigos si Los Frailes la o distanta de 20 de mile NE de Cabo Negro.
--- Isla Boracha la Isla Piritu
De la 5 mile N de Isla Boracha ,la intrarea in Bahia de Pozuelos ,ruta ne indreapta spre
SW pentru aproximativ 16,5 mile marine, traversand Bahia de Barcelona,la o pozitie de
aproximativ 5 mile N de Isla Piritu .
41
Fenomene speciale în zona analizată:
Curentul:
Curentul în zona coastei Venezuelei este generat de obicei din Vest.
În vecinătatea insulei Los Testigos ,curentul obține o rată considerenă ,din Vest si Nord-
Vest,cu o rata de 1,5 noduri.
Mareea :
Mareea variaza intre Est si Vest si se gaseste in aria:
Cayenne (4-56.8N 052-20.6W) 3.3 m (MHWS) 1.0 m (MLWS)
Colon Tidal Station (09-21.0N 079-55.0W) 0.3 m (MHWS) 0.0 m (MLWS)
Marea si hula:
Se intampla rar ca Marea Caraibelor sa fie afectata de uragane,insa hula intensa se poate
observa mai ales in zona coastei in perioada Decembrie-Martie, cu precadere in lunile
Decembrie si Ianuarie cand vantul NE este foarte puternic.
Caracteristicile apei de mare:
Salinitatea:
Ianuarie - Martie : de la 31 la 34
Aprilie - Iunie : de la 34 la 35
Iulie - September : de la 32 la35
Octombrie - December : de la 34 la35
Densitatea:
Februarie: de la 1.024 la 1.023 (g/cm3)

Mai : 1.023 (g/cm3)
August: 1.023 (g/cm3)
Noiembrie: de la 1.022 la 1.023 (g/cm3)
42
Condiții generale:
Zona acoperită de Marea Caraibelor este tranzitata des de vanturile de NE .De obicei
sunt vanturi moderate si foarte rar ajung sa se intensifice.
Temperaturile generale sunt de obicei ridicate si atunci cand sunt combinate cu umiditate
ridicata sa duca la fenemone meteorologice nefavorabile.
Temperaturi:
Inalte Joase
Ianuarie: 23 °C 13° C
Iunie : 25 °C 15° C
Septembrie: 26 °C 15° C
Fig. 5.1.1 Venezuela
43
Columbia
Marea teritorială : 12 N.M.

Platoul Continental : 200 m adancime sau la adancimea exploatarii.
Zona economică exclusivă: 200 N.M.
Întinderea coastei : 3208 km.
Resurse naturale :
Petrol, gaze naturale, carbune, minereu de fier, nichel, aur, cupru, smaralde și
hidroenergie.
Riscuri naturale :
Insule supuse la erupții vulcanice; cutremurele ocazionale; secete periodice
Dezastre naturale:
Cutremurele apar în mod regulat în Columbia. În cazul unui cutremur, ar trebui să
monitorizeze rapoarte mass-media locale și să urmeze sfatul autorităților. Puteți găsi o hartă
cutremur în timp real și informații suplimentare despre cutremure în Columbia pe site-ul de US
Geological .
Fig. 5.1.2 Columbia
44
Panama
Pescajul maxim admis pentru tranzitul canalului a fost stabilit la 39 picioare 6 inch (
12,04 m ).
( TFW ), la Lacul Gatun de 81 ft 6 inch ( 24,84 m ) sau mai mare . Gatun Lake are o
densitate 0.9954 gr . / Cc . la 85 ° F ( 29.4 ° C ) . Acest lucru oferă o marjă de navigație în
condiții de siguranță de cel puțin 5 picioare ( 1.52 m ).
Toate navele care tranzitează Canalul ar trebui să aibă suficient balast pentru a permite
manipularea în condiții de siguranță în timpul tranzitului .
Locație Densitate
Gm . / Cc . 85 ° F Lb . / Cu.ft . 85 ° F
Gatun Lake 0.9954 62.21
Miraflores Lake 0.9971 62.32
Balboa Anchorage 1.0219 63.87
Cristobal 1.0212 63.76
Fig. 5.1.3 Panama
45
Costa Rica
Platforma Continentală: 200 N.M.
Zona economică exclusivă : 200 N.M.
Întinderea coastei : 1290 km .
Clima:
Tropicale și subtropicale ; sezonul uscat ( decembrie-aprilie ) ; Sezonul ploios ( mai-
noiembrie Resurse naturale: Hidroenergie
Riscuri naturale: Cutremure ocazionale , uragane de-a lungul coastei Atlanticului ;
inundațiilor frecvente de la debutul sezonului ploios și de alunecări de teren ; vulcani activi .
Campiile de coasta separate prin munții stâncoși , inclusiv peste 100 de conuri vulcanice
Temperaturile medii
Temperaturile medii
Temperaturi înalte Temperaturi joase
Ianuarie 23 ° C 10 ° C
Iunie 26 ° C 15 ° C
Septembrie 28 ° C 15 ° C
Vreme
Sezonul ploios din Costa Rica se execută în mod normal, din mai până în noiembrie, care
coincide cu sezonul uraganelor în Caraibe . Inundațiile pot apărea și ploile abundente sau
uraganele pot provoca alunecări de teren ( deși drumuri sunt în mod normal eliminate rapid ) .
Fig. 5.1.4 Costa Rica
46
Nicaragua
Marea teritorială :12 N.M.
Plantforma continentală: 24 N.M.
Întinderea coastei :910 km .
Clima:Tropicală
Resurse naturale :Aur, argint , cupru , wolfram , plumb , zinc , lemn și pește .
Riscuri naturale: Cutremure distructive ; vulcani ; alunecări de teren ; extrem de sensibile
la uragane .
Temperaturile medii
Temperaturile medii
Iunie 30 ° C 22 ° C
Septembrie 30 ° C 22° C
Nicaragua este predispusă la activitatea seismică și vulcanică , uragane , furtuni

puternice și inundații .
Sezonul uraganelor din Nicaragua se execută în mod normal, din iunie până în
noiembrie.
Sezonul umed din aprilie - octombrie aduce ploi abundente și de furtuni severe .
Inundații este comună și răspândită .
Fig. 5.1.5 Nicaragua
47
Honduras
Marea teritorială: 12 N.M.
Zonae conomicăexclusivă : 200 N.M.
Întinderea Coastei :820 km .
Resurse naturale: Lemn , aur , argint , cupru , plumb , zinc , minereu de fier , antimoniu ,
carbune , pește și hidroenergie .
Riscuri naturale: Frecvente ,dar în general ușoare , cutremure ; uragane devastatoare și

inundații de-a lungul coastei Caraibelor .
Temperaturile medii
Temperaturile medii
Ianuarie 25 ° C 9°C
Iunie 26 ° C 17 ° C
Septembrie 27° C 16° C
Sezonul uraganelor din Honduras se execută în mod normal, din iunie până în noiembrie.
În prezent, o mare parte a țării rămâne afectată de daunele cauzate de ploi torențiale de la furtuni
tropicale . Pe drumuri din întreaga țară alunecările de teren și inundațiile se regăsesc .
Fig. 5.1.6 Honduras
48
Guatemala
Mareateritorială: 12 N.M.
Platforma Continentală : 200 m adancime.
Zona economică exclusivă : 200 N.M.
Întinderea Coastei :400 km
Resurse naturale: Petrol ,nichel , păduri rare , pește , chicleșihidroenergie .
Riscuri naturale: Numeroșivulcaniînmunți ,cutremureviolente
Temperaturile medii
Iunie 26 ° C 16 ° C
Septembrie 26° C 15 ° C
Sezonul ploios din Guatemala este în mod normal, din iunie până în noiembrie, care
coincide cu sezonul uraganelor în Caraibe. În 2011, țara a suferit pagube importante ploaie,
inundații și alunecări de teren , inclusiv pe principalele trasee rutiere .
Dezastre naturale:
Guatemala este supusă frecvent de cutremure minore și cutremure ocazionale. Trebuie să

vă asigurați că știți ce măsuri să luați în cazul în care apare un cutremur .
Fig. 5.1.7 Guatemala
49
Jamaica
Principalele industrii : Turism, bauxită / aluminiu, prelucrare a produselor agricole,
lumina produce, rom, ciment, metal, hârtie, produse chimice și de telecomunicații.
Platforma continentală: 200 N.M.
Întinderea coastei: 1022 km.
Resurse naturale :Bauxită, gips și calcar.
Riscuri naturale : Uragane (în special din iulie până în noiembrie).
Temperaturile medii
Iunie 32 ° C 22 ° C
Septembrie 32 ° C 22° C
Trinidad și Tobago

Platforma Continentală: 200 N.M.
Întinderea coastei : 362 km.
Resurse naturale :Petrol, gaz natural și asfalt.
Riscuri naturale :uragane și alte furtuni tropicale.
Temperaturile medii
Iunie 32 ° C 23 ° C
Septembrie 33 ° C 23 ° C
50
5.2 Fenomene speciale în zona analizată
Naufragiul navei RMS Rhone, 1867
RMS Rhone a fost o navă britanică deținută de către Royal Mail Steam Packet Company
(RMSP). Ea a naufragiat în largul coastei Salt Island în Insulele Virgine Britanice la 29
octombrie 1867 într-un uragan, luând viața a 123 de oameni.
RMS Rhone a fost o navă Royal Mail care a efectuat de transport de marfă și de pasageri
între Anglia, America Centrală și de Sud, și Caraibe.
Ea era alimentată atât cu ajutorul aburului dar și cu ajutorul velelor.
Construită în 1865, la Millwall Iron Works pe Isle of Dogs, Londra, ea avea lungimea de
94 m, lățimea de 12 m și două catarge. Elice ei a fost a doua elice din bronz construit vreodată.
Nava a întămpinat numeroase intemperii și mai multe furtuni severe.
RMSP a trecut-o să facă voiaje în Indiile de Vest.
Rhone era un favorită printre pasagerii datorită vitezei sale de 14 noduri (26 km / h) și
cabine ei generoase. Ea a avut 253 de cabine la prima clasa, 30 de clasa a doua și 30 de cabine
de clasa a treia.
51
La data de 19 octombrie 1867 Rhone a acostat alături de RMS Conway în Great

Harbour, Peter Island pentru realimentare.
În ziua a scufundării,comandantul navei Rhone, Robert F. Wooley, a fost puțin îngrijorat

de presiunea din barometru ce scădea și de norii întunecați, însă pentru că era octombrie și se
considera că sezonul uraganelor ar fi trecut, Rhone și Conway au rămas în Great Harbour.
Furtuna care a lovit ulterior, a fost mai târziu cunoscută sub numele de San Narciso Hurricane și
a fost clasificat ca un uragan de categoria 3 pe scala Saffir-Simpson . Prima parte a furtunii a
trecut, fără prea multe pagube, dar intensitatea furtunii ia îngrijorat pe comandanții navelor
Conway și Rhone, datorită faptului că ancorele lor au dragat .
Ei au decis să transfere pasagerii de pe nava Conway pe nava "de nescufundat" Rhone;
Conway a plecat apoi spre Harbour Road și Rhone urma să plece spre marea deschisă.
Era o practică normală în acel timp ca pasagerii sa fie legați de paturile lor și asta au și
facut pe Rhone, pentru a preveni rănirea pasagerilor în caz de mare furtunoasă.
Conway a plecat înaintea navei Rhone, dar a fost prinsă de furtună, și scufundată pe
partea de sud a insulei Tortola cu pierderea totală de vieți.
Dar Rhone luptat pentru a elibera ancora ce a fost prinsă în corali. Comandantul a dat
ordin să se abandoneze ancorele ca nava să poate pleca din zonă.
52
Timpul era acum critic, și comandantul Wooley a decis că ar fi cel mai bine pentru a
încerca să scape și să țină drum de capă spre mare deschisă și a ales cea mai ușoară cale, între
Black Rock Point of Salt Island și Dead Chest Island. Între aceste două insule se afla Blonde
Rock, un recif subacvatic, care avea în mod normal o adâncime în condiții de siguranță de 25 de
picioare (7,6 m), dar în timpul uraganului, exista un risc care ar putea pune nava Rhone pe uscat.
Comandantul a încercat să țină o distanță de siguranță mult mai mare decât de obicei.
Cu toate acestea, în momentul în care Rhone trecea pe lângă Black Rock Point a doua
parte a uraganului a venit de la sud. Vânturile s-au mutat în direcția opusă și Rhone a fost
aruncată direct în Black Rock Point.
Se spune că în momentul accidentului comandantul Wooley a căzut peste bord și nu a

mai fost văzut din nou. Nava sa rupt în două, și apa de mare rece a ajuns la cazanele fierbinti,
făcându-le să explodeze.
Nava sa scufundat rapid. Din cei 146 de oameni la bord inițial, plus un număr necunoscut
de pasageri transferate de pe Conway, doar 23 de persoane(toate din echipaj) au supravietuit .
Corpurile neînsuflețite ale marinarilor au fost ingropate intr-un cimitir din apropiere de pe Salt
Island. Datorită catargului ei ieșit din apă și adâncimii mici, a fost considerat un pericol de
navigație de către Royal Navy în anii 1950 și secțiunea pupa a navei a fost aruncată în aer.
53
CONCLUZII
Lucrarea de față cuprinde condițiile meteorologice, hidrologice si de navigație din zona

Mării Caraibilor.
Lucrarea este structurată în șase capitole,prin intermediul cărora pentru început se

dorește familiarizarea cu noțiuni de condiții meteorologice, hidrologice si de navigație din zona,
dar totodată şi de ceea ce presupune transportul maritim în această regiune.
Planificarea corectă a voiajului presupune acoperirea întregului drum parcurs de navă,

de la dana de plecare la dana de sosire.Însă pentru a planifica un voiaj este necesar să cunoaștem
condițiile meteorologice, hidrologice si de navigație din zona ce urmează a fi tranzitată de către
nava noastră.
La realizarea acestei lucrari am utilizat notiuni dobandite de-a lungul anilor de facultate
in cadrul disciplinelor de specialitate; informatii pe care le-am imbunatatit cu aspecte de noutate
care trezesc interesul pentru cunoastere tuturor acelora care vor sa afle detalii despre condițiile
meteorologice, hidrologice si de navigație în zona Mării Caraibilor.
54
BIBLIOGRAFIE
Guide to Port Entry

Admirality Sailing Directions - NP7A South America Pilot Vol.4 Fifth Edition 2010
Admirality Sailing Directions - NP71 West Indies Pilot Vol.2 Fifteenth Edition 2005
Admirality Sailing Directions - NP100 Mariner's Handbook
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Caraibilor
http://en.wikipedia.org/wiki/RMS_Rhone
55

M. Caraibilor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M. Caraibilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Condiții Meteorologice, Hidrologice și de Navigație în zona Mării Caraibilor

UNIVERSITATEA MARITIMĂ DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL

SPECIALIZAREA NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT MARITIM ŞI FLUVIAL

Condiții Meteorologice, hidrologice si de navigație în zona

Lector Universitar Dr. Absolvent,

Condiții Meteorologice,Hidrologice si de Navigație in zona

1.1 Caracterizare generala a conditiilor fizico-geografice in zona analizata....................6

3.1 Conditii hidrologice........................................................................................21

4.1 Particularitati ale conditiilor de navigatie............................................................28

5.1 Principalele porturi.................................................................................................38

5.2 Fenomene speciale in zona analizata................................................................50

Lucrarea de față își propune sa abordeze condițiile meteorologice, hidrologice si de

Prin urmare, prin intermediul primului capitol, denumit "Caracterizare generală a

Capitolul al patrulea se numește " Particularitați ale condițiilor de navigație" în zona

Capitolul al cincilea este un capitol în care se prezintă principalele porturi, principalele

Fig.1 Marea Caraibilor

Caracterizare generală a condițiilor fizico-geografice în zona analizată

Marea Caraibilor, este o mare tropicală situată la extremitatea vestică a Oceanului

Suprafața este de aproximativ 2,753 mil. km².

Adâncime maximă: 7 238 m

Adâncime medie: 2 491 m

Salinitate medie: 36 º/ºº

Principlele insule: Cuba, Hispaniola (Haiti și Republica Dominicană), Jamaica, Puerto

Santiago de Cuba (Cuba)

Principalele țari în zona Mării Caraibilor

6) Trinidad and Tobago

9) Antigua and Barbuda

11) Saint Vincent and the Grenadines

13) Saint Kitts and Nevis

Fig.1.1 Marea Caraibilor

In zona Marii Caraibilor, pe timpul anotimpului de iarna,temperatura aerului este in jur

°C Puerto la Barranquilla, Colon, Buenos Cinfuegos,

Fig. 2.1.3 Temperatura aerului – 20.12.2013

Luna Puerto la Barranquilla, Colon, Buenos Cinfuegos,

Zona acoperită se află la Sud și Sud-Vest de Anticiclonul Atlanticului de Nord.Pe

Zona ecuatoriala de joasa presiune se afla in partea de S a ariei.Zona de ITCZ

Fig. 2.3.1 Presiunea atmosferică - 20.12.2013

Anticiclonul Azores impreuna cu zona de inalta presiune ce se extinde din W pana in

Anticiclonul Nord-American se formeaza in Nordul Americii in perioada iernii, pe

Instabilitatile atmosferice care sunt generate în Zona de Convergenta Intertropicala

Depresiuni mobile la latitudini medii si fronturile asociate afecteaza partea de Nord a

2.6. Vântul. Regimul vântului

În partea de Sud a Marii Caraibilor zona este tranzitata de vânturile de SW si NE.

Intre latitudinile de 10° N si 15° N sunt persistente vânturile de N si E pentru

Latitudinile la sud de 10° N, intre Trinidad si Cabo Orange (4°26'.44N si

Fig. 2.6.1 Direcția și forța vanturilor în Marea Caraibilor- 20.12.2013

In timpul sezonului ploios,nori Cumulonimbus se formeaza pe timpul zilei si se

Frontul cald si frontal rece:

Pe suprafata uscatului,aversele de ploaie se dezvolta de obicei pe timpul dupa-

In general,cantitatile averselelor de ploaie sunt destul de mari, insa , variaza destul de

In partea de N a ariei,distributia sezoniera este complet diferita ,astfel incat in timpul

Fig. 2.11.1 Dispunerea cantităților de precipitații – 20.12.2013

Ceata este aproape necunoscuta pe mare, cu o frecventa de aparitie de mai putin de 1%

Vizibilitatea este in general buna. In jurul Indiilor de Vest , 2% la 5% din observatiile

Fig. 2.12.1 Dispunerea vizibilitații în Marea Caraibilor – 20.12.2013

2.13.Furtuni tropicale si Uragane

Depresiunile tropicale care se dezvolta in vecinatatea Ecuatorului afecteaza toata aria

Fig. 2.13.1 Uraganul Sandy deasupra Mării Caraibilor

3.1. Statica apelor marine

3.1.1. Temperatura apei

Temperatura apei de mare la suprafata are aproximativ aceleasi temperaturi pe toata

Temperatura apei atinge valori maxime in luna August si minime in luna

Temperatura medie în Marea Caraibilor