Autocunoaştere şi dezvoltare personală

MOTTO:

“Ceea ce se află în urma noastră şi ceea ce se află înaintea

noastră sunt lucruri mărunte în comparaţie cu ceea ce se
află înlăuntrul nostru.“

Ralph Waldo Emerson

 Autocunoaştere şi dezvoltare
personală

Autocunoaşterea este una dintre cele mai

complexe şi dificile forme ale cunoaşterii
umane. Aceasta pentru că ea se referă la
realitatea psihică pe care, spre deosebire de
realitatea fizică, materială, este mai greu să o
percepem, să o analizăm.
În al doilea rând, aşa cum o spune şi cuvântul, “autocunoaştere”, ea presupune că
obiectul analizei şi aprecierii este însuşi subiectul care face acest demers
investigativ.
Un alt motiv care îngreunează autocunoaştere este acela că nu există strategii ,
elaborate şi standardizate care să asigure precizia autocunoaşterii.
Autocunoaştere şi dezvoltare personală

OBIECTIV:
Conştientizarea şi descoperirea unor aspecte legate de imaginea de sine

DEFINITIE:
Imaginea de sine este reprezentarea pe care o are un individ în raport cu
propria persoană. Ea se formează în timp pe baza autocunoaşterii în
contextul ineracţiunii cu ceilalţi înglobând cunoştinţe despre abilităţile
proprii despre valori, convingeri, trăsăturile de personalitate.
Exerciţiu: « Harta inimii »

 Este un exerciţiu de
autocunoaştere ai
cărui itemi au rolul
de a-l ajuta pe elev sa
conştientizeze
calităţile personale
reprezentative si
trăsăturile negative
pe care doreşte sa le
schimbe le el.
Exerciţiu: «Cum mă văd eu şi cum mă văd alţii»

Se constituie grupuri de câte 4 persoane. Fiecare primeşte 4 cartonaşe pe

care va reprezenta printr-un simbol pe câte un membru al grupului,
inclusiv pe sine. Pentru a-şi contura propria imagine toţi membrii
grupului vor colecta cartonaşele cu simbolurile care-i reprezintă şi vor
pune întrebări colegilor în legătură cu simbolurile respective. Fiecare
va nota pe o foaie pe o coloană ceea ce a aflat nou despre sine şi ar
dori să menţină sau să dezvolte şi pe altă coloană ceea ce ar dori să
schimbe. Va avea loc în cadrul grupului o discuţie în care fiecare va
menţiona ceea ce a aflat nou despre sine de la colegi, ce i-a făcut
plăcere că a aflat şi ce nu i-a făcut plăcere, ce ar vrea să afle colegii
despre sine.
Joc de autocunoaştere şi recunoaşterea colegilor
«CEAPA»

Fiecare elev primeşte 12 foi colorate pe care va răspunde la următoarele

întrebări:

 Roşu - 1. Ce muzică îţi place să asculţi?  Galben - 1. Un punct forte al tău

2. Ce preferi să manânci?
3. Ce obicei prost ai?
 Verde - 1. Ce apreciezi la alţi oameni?
2. Despre ce vorbeşti cu prietenii?
3. Ce faci în timpul liber?
2. Un punct slab al tău
3. Peste 10 ani vei fi……. Albastru
- 1. În ce crezi ?
2. Care sunt valorile tale?
3. Ce nu ai face niciodată?

Se vor mototoli formând o ceapă foile colorate, începând cu cele albastre şi

terminând cu cele roşii. Toate cepele se vor amesteca, iar elevii vor extrage
pe rând o ceapă şi vor identifica persoana după răspunsurile la
întrebări.
 Chestionar de evaluarea şi autoevaluare a
imaginii de sine

Scala Stimei de Sine

Instructaj: “Citeşte cu atenţie enunţurile de mai jos si răspunde făcând un-
”
X – in rubrica corespunzătoare ţie din foaia de răspuns.
1. Cred ca sunt un om de valoare sau cel puţin la fel ca alţii.
2. Cred ca am câteva calităţi remarcabile.
3. In general înclin sa cred ca nu sunt realizat.
4. Pot sa fac lucruri pe care le fac majoritatea copiilor.
5. Cred ca am prea multe defecte. 6. Am o atitudine pozitivă faţa de mine.
7. In general sunt mulţumit de mine.
8. As vrea sa am mai mult respect fata de mine.
9. Din când în când am impresia ca sunt inutil.
10. Uneori cred ca nu sunt bun de nimic.
Interpretare:

Scala Stimei de Sine

La întrebările 1, 2, 4, 6, 7 pentru răspunsul DA se acordă un

punct, iar la întrebările 3, 5, 8, 9, 10, pentru răspunsul NU se
acordă câte un punct.

După adunarea numărului de puncte, dacă totalul este mai mic

de 7, înseamnă că acea persoană exprimă o atitudinea
negativă faţă de sine, dacă totalul este între 7 şi 10 elevul are
o stimă de sine pozitivă.

“Şi acum că am văzut cine suntem cu adevărat,

ce e de făcut?”
Răspunsul este chiar tema acestui modul
care precizează necesitatea adaptării
conduitei la scopurile şi interesele
formulate de elevi, în condiţiile unei
cunoaşteri de sine obiective.

Acestă adaptare comportamentală nu se

sprijină pe sfaturi standardizate, soluţia
fiind una personalizată care,
în funcţie de fiecare situaţie
în parte, va căpăta un anume
specific.