COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAŢII

“ A. MAIOR” CLUJ-NAPOCA
ing.ARANYI IULIA CĂTĂLINA

SĂ NU NE LĂSĂM ÎNVINŞI DE VIOLENŢĂ

„Vinovaţi sunt toţi cei cărora nu le pasă şi chiar şi cei care,

deşi spun că le pasă, nu fac nimic pentru a schimba ceva!“
(a postat la un articol despre violenţa- 15.01.2009- Andreea)

Un amoc în şcoală, un adolescent bătăuş în staţia

de autobus... Să însemne violenţa doar a te bate? Oare cât timp doare
violenţa fizică şi cât timp poate durea violenţa verbală? Cum de s-a
putut ajunge atât de departe? Cum de fapt s-a ajuns la comportamentul
agresiv? Care sunt motivele? Ce ne conduce de fapt atunci cand
devenim agresivi ? Ce trebuie să facem pentru ca aşa ceva să nu se
întâmple? Să ne limităm doar la nişte simple întrebări doar atunci când
se întâmplă ceva pentru ca apoi totul sa fie dat uitării? In ce măsură sunt
de fapt adolescenţii dispuşi la violenţă ?

Factori de risc care favorizează şi generează circustanţele incidenţelor violente

• Cum arată violenţa ?

• Unde este limita între agresiune şi violenţă ?
Cauze directe şi distincte care să determine actele de violenţă nu par a exista ci mai degrabă
putem vorbi despre o împletire de cauze care sunt multilateral accentuate de factori de natură
personală, şi socială.
Relaţii în familie nefavorabile cum ar fi abuzarea, relaţii
emoţionale instabile, certuri, conflicte, sărăcie, privaţiunea
(pierdere, reţinerea a ceva mult dorit, lipsa afecţiunii materne),
divorţ boală, alcolism, sunt trăiri ale copilului care în esenţă pot
cauza o predispoziţie fie la teamă fie la violenţă. Experienţele
nefericite mai sus menţionate adesea sunt duse cu sine la şcoală
locul unde tot la fel de adesea se ajunge la acte de violenţă.
Pe fondul conjucturii economice şi sociale actuale multe
familii cad în crize existenţiale care nu de rare ori se resfrâng asupra copilului începând de la
neglijare şi până la pedepsirea a acestuia fără să fie vinovat. Influienţa părinţilor asupra
gusturilor copiilor începe inclusiv prin modul în care este abordată problematica timpului liber.
Apare factorul de risc care poate influienţa comportamentul adolescentului ?
Grupul de presiune care este violent şi nu de rare ori pasibil de pedeapsă
Ajunge adolescentul într-un grup delicvent, într-o societate
care se abate de la normele morale? Se vrea afilierea la un grup, la
vreo gaşcă care nu pune preţ pe plicticoasa şcoală, şi totodată nu o
interesează solicitările fireşti ale socieţăţii ? Să fie disponibilitatea
la violenţă venită din grupul de „rockeri“ care l-au bătut la sânge pe
bătrânul care nu a trecut mai repede strada pe care aceştia işi
conduceau motoretele ?
Violenţa demonstrativă, etalarea prestigiului prin forţă în
cadrul, sau în afara şcolii pentru mulţi adolescenţi este ultima cale
de a ajunge la recunoaştere fie măcar la nivelul grupului din care
fac parte.

1
Mediul social
Un mediu violent, un statut social şi economic redus cum ar fi sărăcia, şomajul,
dependenţă de ajutor social este una dintre cauzele care compun cauza violenţei.
Caracteristici specifice vârstei
Dorinţa de a atrage atenţia, de a impresiona, din teribilism, afirmarea masculinităţii.
• Mass media şi media electronică
• Mobbing-ul între elevi (direct sau indirect)
- direct (ameninţare, hărtuială, tachinare, şicanare, subapreciere, înjurat, ridiculizare)
- indirect (izolarea celui vizat, compromitere, distrugerea obiectelor celui vizat, etc.)
• Mobbing-ul prin Internet
• Agresiunea online
Spre îngrijorarea părinţilor, al cadrelor didactice şi al factorilor de prevenire al violenţei şi
al declicvenţei juvenile în general, se înregistreză o audienţă crescândă în cazurile de agresiune
prin intermediul tehnologiei. Prin tehnologie pe de-o parte imaginea de sine poate fi dăunată iar
pe de alta se va slăbi sprijinul reţelei sociale.
Cei mai multi părinţi subestimează durata şi scopurile utilizării Internetului, ignorând
pericole cum ar fi reprezentarea violenţei în Internet.
In prezent, totuşi, problema agresiunii în şcoală a depăşit spaţiul unităţii de învăţământ,
generalizând manifestările violenţei şi în alte contexte care până nu demult păreau sigure.
Formele de agresiune asociate cu noile tehnologii, precum Internet-ul şi telefoanele
mobile, au ajuns să fie ceva normal de aceea din nefericire este subestimat pericolul care poate
costa atât starea de sănătate respectiv viitorul părţilor implicate direct în conflict, sau indirect
implicate cât şi uneori viaţa acestora.
Prin prezentarea unilaterală a agresiunii, nu şi din perspectiva victimei, dar mai ales a
violenţei ca soluţie normală de rezolvare al conflictelor, poate influienţa modul de gândire al
copilului care nu discută scenele cu părinţii săi.
Jocurile pe computer cu grad ridicat de violenţă, nu de rare
ori prin prezentări de scene de un sadism greu de suportat chiar de
către adulţi, ajung să fie aplicate în soluţionarea unor conflicte,
sau pur şi simplu de dragul impunerii în faţa cuiva, sau al unui
grup de „neiniţiaţi“.
Cyberbullying-ul defineşte un comportament agresiv şi
intenţionat care este repetat frecvent, este exprimat de un grup sau
un individ prin intermediul mediei electronice, el concentrându-se
asupra unei victime care nu se poate apăra.
Cyberstalking: trimiterea repetată de mesaje care includ
ameninţări cu scop de intimidare. Hărtuirea victimei poate avea loc chiar în cadrul activităţilor
la care aceasta ia parte tocmai pentru a i se da sentimentul că este persecutată şi vulnerabilă.
Happy slapping : filmarea cu camerele video de la telefoanele mobile al agresării unor
colegi de şcoală care nu se pot apăra. Uneori agresiunea se transformă în nişte scene de o
violenţă care poate fi calificată sadism.
Bullying-ul (formă de mobbing) este un act comportamental repetat, îndreptat spre
rănirea fizică sau mentală al unei persoane caracterizându-se prin comportamentul persoanei care
vrea să obţină supremaţia asupra altora.
Şcoala este unul dintre mediile în care se manifestă
foarte des luptele pentru putere. Cine este cel mai de temut din
clasă şi care este „gasca periculoasă”? Cel care vrea să domine
prin metoda buyllig îi loveşte pe cei din jur, îi jignesc, îi
poreclesc.
In orice atac agresiv vom regăsi apelul la forţa pentru
transformarea unui individ în instrument, în folosirea

2
personala, precum şi apelarea la violenţă pentru înlăturarea/devalorizarea semenului, perceput ca
adversar
Efectele violenţei fizice vizează atât sănătatea şi integritatea corporală a victimei, cât şi
evoluţia sa psihologică: în plan cognitiv, autopercepţia negativă,iar în plan emoţional teama,
depresie.

Dating violence : se exprimă prin violenţă

fizică şi verbală al băieţilor faţă de fete. Fetele în şcoală
vor fi insultate, defăimate şi expuse unor aluzii cu
conţinut sexual.
Violenţele verbale, psihologice afectează în principal
stima de sine: victimele se simt devalorizate, îşi pierd
îincrederea în posibilităţile proprii, devin
onxioase.Violenţa verbală ar putea trece neobservată,
puntând părea în limitele normalului.Fiind o formă de abuz nu trebuie să te laşi prins în caucana.
De multe ori se spune că şi cuvintele dor. Uneori putem spune ca nu dor la fel cum doare
o palmă; dar semnele pe care le lasă cuvintele sunt de multe ori responsabile de cicatrici mult
mai adânci decât cele fizice. Din nefericire, cuvintele grele au devenit acceptabile în contextul
abuzului. Din acest motiv, agresivitatea verbala fiind o forma de abuz, trebuie tratata ca atare, cu
aceeasi seriozitate cu care tratam orice alt abuz.
Tinerii liceeni formează cupluri care mai mult sau mai puţin sunt bazate pe încredere dar
din nefericire în multe cazuri se ajunge la „dating violence“, care în majoritatea cazurilor se
consumă la domiciliul victimei. Agresorul, care şi el la rândul său este tot o victimă al vreunui
abuz (nu neaparat sexual), a fost tras de păr şi pălmuit, acum încearcă să obţină puterea şi
controlul asupra victimei sale, tot prin aceleaşi metode.
Consecinţele asupra victimei : pierderea respectului de sine, sentiment de nesiguranţă,
ruşine, sentimentul vinovăţiei, depresie, riscul transmiterii HIV, sinucidere.
J. Hebert (1941), referindu-se la o tipologie a conduitelor de violenţă în şcoală, care
combină mai multe criterii – planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere,
directă/indirectă şi tipul de implicare a agresorului activă/pasivă a inclus urmatoarele aspecte:
• agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg;
• agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substituit al victimei;
• agresiuni active verbale directe: înjură, ameninţă;
• active verbale indirecte: calomnia;
• agresiuni pasive fizice directe: împiedicarea producerii unui comportament al victimei;
• fizice indirecte: refuzul de a realiza o sarcină, de a da curs unei rugăminţi;
• agresiuni pasive verbale directe: refuzul de a vorbi;
• agresiuni pasive verbale indirecte: negativism.
Circumstanţele producerii incidentelor
violente

Respectarea condiţiilor cadru din şcoli

este deosebit de importantă. In timpul orelor de
curs prin prezenţa profesorului violenţa efectivă
este evitată de aceea bătăile sunt „rezolvate“ fie
în toaletele şcolii, fie undeva într-un colţişor în
afara razei vizuale al cadrelor didactice sau al
colegilor care „toarnă“ totul dirigintelui, fie în
gura de metrou, fie pe stradă. S-a stabilit că în
clasele cu mulţi elevi riscul la manifestările
violente este mai ridicat decât în cazul claselor cu număr redus de elevi fiindcă în primul caz
anonimitatea şi izolarea socială este mai mare. Tot ca factor de risc de izbugnire al conflictelor

3
degenerate în bătăi sunt considerate şi sălile de clasă permanent schimbate şi absenţa unor
persoane cu care elevii să comunice.

Percepţia riscului violenţelor în mediul şcolar

„Violenta este ultimul refugiu al incompetenţei” (Isaac Asimov)

In zilele noastre procesul educaţional în şcoală este mai îndelungat decât în cazul
generaţiilor părinţilor situându-se în centrul vieţii omului până la vârsta de aproape treizeci de
ani de aceea ceea ce se întâmplă în şcoală este deosebit de important în procesul întregii evoluţii
personale.
In mod traditional şcoala este locul de concepere şi transmitere a cunoaşterii, de formare
a competenţelor cognitive, de înţelegere a sensului vieţii şi a lumii care ne înconjoară, de
înţelegere a raporturilor cu ceilalţi şi cu noi înşine.
Şcoala trebuie să formeze caractere, să-i educe tânărului plăcerea de a învăţa, dorinţa de a
reuşi şi de a face faţă schimbărilor pe parcursul evoluţiei sale.
Şcoala are un rol important în procesul de socializare al elevilor, de aceea, profesorii, ca
agenţi educaţionali, sunt direct responsabili de comportamentul elevilor. Violenţa în şcoli a
devenit în ultima perioada o problemă majoră, şi prioritară, iar părerea profesorilor, părinţilor,
poliţiei, psihologilor, şi al societăţii (care din păcate încă trece doar la nişte măsuri de respingere
şi de izolare al „asocialului“, fără a o interesa DE CE acesta a ajuns să fie violent) este că acest
fenomen riscă sa ia amploare în câmpul educaţiei formale.
Efectele stimulative al unui comportament violent , venite din partea şcolii sunt totdeauna
legate de efecte provenite din zona extraşcolară şi structuri cum ar fi coeziunea familiei,
propagarea violenţei prin mass-media, lipsa unor perspective de viitor, etc.
Agresiunea şi violenţa în rândul elevilor pot fi interpretate ca fiind nişte mecanisme de
autoapărare şi de compensaţie împotriva nesiguranţei psihice şi sociale.
Să nu uităm nici o clipă că mobbingul, în toate formele sale, îndreptat împotriva doar al
unui singur coleg de clasă de fapt afectează tot colectivul.
Manifestări ale violenţei pot fi văzute ca încercări de impunere în cadrul unor relaţii
violente instituţionale ale şcolii. Evident nu trebuie să însemne neaparat că ocaziile şi cauzele
comportamentului violent totdeauna sunt de căutat în perimetrul şcolii.
In şcoli violenţa fizică şi psihică (discriminare, mobbing, şantaj, etc.) fie între elevi, fie
între elev-profesor, fie între clase, fie între şcoli, fie îndreptată împotriva unor obiecte din şcoală
a luat nişte proporţii şi manifestări care nu poate fi trecută cu vederea în primul rând de către
părinţi, şi tot în egală masură, de către profesori şi psihologi.
De fapt se poate da o simplă definiţie a VIOLENŢEI, care de fapt este un complex de
definiţii şi sensuri ?
O evaluare a VIOLENŢEI depinde de actele concrete de violenţă
şi de modul în care acestea sunt îndreptate împotriva societăţii respectiv
al instituţiei (în –şi asupra şcoală/ii), dacă actele de violenţă sunt
calificate drept brutalitate sau chiar criminale. Violenţa fizică împotriva
colegilor sau al profesorilor care poate ajunge până la răniri grave, sau
violenţa fizică împotriva bunurilor instituţiei. Furtul în şcoală de
telefoane, bani sau chiar haine de valoare este tot o formă de violenţă
îndreptată împotriva colegilor de clasă sau de şcoală.
Şantajul exprimat prin „ taxa de protecţie“ care uneori pe unii
care au refuzat s-o plătească i-a costat chiar viaţa, iar pe mai mulţi
handicapul fizic pe toată viaţa. Boicotarea predării la clasă a ajuns doar
o simplă „taxare“ a profesorului care a cutezat să propună
exmatricularea elevului care l-a ameninţat ieri noapte, la telefon, spunându-i „te termin“.
. Distanţa de la neascultarea părintelui, chiulirea de la ore până la furtul din magazine şi
consumul de droguri (al căror procurare poate duce chiar la jaf armat, sau la crimă) este cu mult
mai redusă decât se crede de aceea se impune până nu este prea târziu, dialogul profesorilor sau
după caz al psihologilor cu părinţii elevului pentru a se putea stabili care sunt cauzele
4
tulburărilor aparute în comportamentul social al acestuia şi a se vedea care sunt căile de ajutare
cele mai indicate.
Chiulirea de la ore este practic unul dintre semnele apariţieiei unor tulburări în
comportamentul elevului care de teama exmatriculării poate duce la manifestări de violenţă
îndreptate atât împotriva părinţilor cât mai ales împotriva cadrelor didactice. Nu de rare ori
părintele a fost pus în situaţia de a-i spune dirigintelui „vedeţi ce puteţi face cu copilul meu
fiindcă pe mine m-a plesnit peste faţă atunci când i-am atras atenţia ca am primit o adresa de la
şcoală în care ni s-a adus la cunostinţă exmatricularea sa“ .
Numărul mare al factorilor de risc determinanţi al apariţiei violenţei în şcoli este din
motive foarte diferite şi al căror cauze pot fi regasite fie în afara domeniului şcolar fie în
structurile şcolare cum ar fi de exemplu evaluarea activităţii şcolare, organizarea şcolară,
climatul şi relaţiile interpersonale.

Ratarea performanţelor în activitatea şcolară

Eşecul în faţa solicitărilor fireşti unor activităţi

şcolare, nereuşita, repetenţia, schimbările de şcoli vor
constitui motivul reducerii şanselor la viaţa profesională şi la
cea socială. Se poate întâmpla în unele cazuri să nu existe
perspective şi posibilităţi chiar dacă în activitatea şcolară s-a
înregistrat succes deoarece există sentimentul lipsei de sens,
se caută autoizolarea fiindcă oricum nu este nimic de pierdut.
Toate acestea alimentează dispoziţia la acte de violenţă care
este cu atăt mai puternică cu cât părinţii nu sunt în stare să perceapă din punct de vedere psihic
nereuşita copilului lor în randamentul şcolar dimpotrivă trec la exercitări de presiuni şi la măsuri
de sancţionare ceea ce duce la răsucirea şi mai puternică a spiralei violenţei. Nereuşita în
activitatea şcolară aproape totdeauna este legată de conflictele, certurile şi tensiunile din casa
părintească (violenţa domestică). Etichetarea de câtre familie şi de câtre profesori „randament
slab“ precum „sortit eşecului“ în majoritatea cazurilor garantează apariţia sentimentului de „nu
am nicio valoare“.
Deşi dovedite performanţe în activitatea şcolară nu i se poate garanta tineretului bunele
şanse de a practica respectiv de a învăţa o meserie care să corespundă capacităţilor şi intereselor
acestuia. Adolescenţii simt exact că poziţia lor din timpul educaţiei şcolare decide asupra
şanselor de viaţă de mai târziu. Tineretul nu doreşte să evite sistemul social dimpotrivă işi
doreşte obţinerea succesului şi al prestigiului de aceea suferă când constată că nu au atributul
necesar recunoaşterii şi al aprecierii valorii lor. In anii adolescenţei agresiunea şi violenţa apar
fiindcă se doreşte prestigiul şi un status în societate. In cazul elevilor orientaţi după
performanţele şcolare pentru a putea învinge presiunea psihică cauzată de decepţie şi de
frustraţie, pentru impresionarea colegilor aceştia recurg la atitudini zgomotoase sau de-a dreptul
agresive.
Tributul plătit violenţei în şcoli

Să nu uităm nicio clipă că mobbingul, în

toate formele sale, îndreptat împotriva doar al
unui singur coleg de clasă, sau de şcoală, de fapt
afectează tot colectivul.
Din nefericire elevii nu povestesc
profesorilor sau părinţilor despre mobbingul
îndreptat zilnic împotriva lor de aceea cu timpul
se vor observa modificări în personalitatea
victimelor cum ar fi pierderea încrederii în sine
(nu doar în ceea ce priveşte activitatea şcolară)
Prin autoizolare şi singurătate apar inevitabilele tendinţe de cădere în depresie şi pasivitate. Apar
traumatisme psihice, reacţii psihosomatice (inapetenţă, dureri de burtă, coşmaruri, tulburări de
5
somn) şi alte reacţii cum ar fi incapacitate de concentrare, recul în performanţele din cadrul
studiului, lipsirea de la şcoală din cauza unor zile în care elevul se simte bolnav, evitarea
legăturilor sociale, teamă şi tentative de suicid respectiv suicid.
Adolescenţii aflaţi sub presiunea mobbingului pot să refuze să mai meargă la şcoală, le este
teamă să meargă la ore neînsoţiţi de către cei în care ei au încredere fiindcă sunt şantajaţi de
colegi de scoală, încep să se bâlbâie, nu îşi pot justifica, explicit, comportamentul în faţa
părinţilor sau al profesorilor
Deşi există evidenţa creşterii gradului de violenţă în şcoli majoritatea profesorilor
consideră ca aici se pot simţi în siguranţă şi nu cred că ei înşişi ar putea deveni într-o bună zi
victime ale comportamentului violent al elevilor.

Conflictele sunt ceva natural problema este insă cum le vom gestiona

VIOLENTA TREBUIE PREVENITA, NU INTERZISA !

SA NU UITI CA VIOLENTA DOARE, TOTDEAUNA !
VIOLENTA RANESTE SI DISTRUGE !

Experienţele pozitive, o bună relaţie cu profesorii şi cu colegii

precum o concepţie pozitivă în relaţia cu şcoala şi cu domeniul
performanţelor protejează în mod considerabil dispoziţia personală la
acte de violenţă.
Pentru prevenirea violenţei în şcoală se porneşte de la
comportamentul pozitiv al părinţilor în educaţia copilului lor. Se
consideră necesară elaborarea de programe de instruire al părinţilor
pentru adoptarea unor comportamente adaptate unor situaţii care să fie
evaluate de către ei însăşi. De exemplu intervenţia în cazul buylling-lui
este pe trei nivele paralele:
- la nivel şcolar se va recomandada o întrunire la care să se discute asupra elevilor cu un
comportament care caracterizează fenomenul buylling
- la nivelul clasei, împreună cu elevii se vor concepe nişte reguli, se va discuta tema mobbing
într-un mod neutru
- la nivel individual se va discuta cu părţile în conflict iar ca soluţie „ultima ratio“ (ultima
soluţie) se va decide, după gradul şi pericolul pe care îl poate reprezenta comportamentul
făptaşului, mutarea acestuia într-o altă clasă sau chiar mutarea la o altă unitate şcolară.
Ce-i de făcut cu adolescenţii care se bat în şcoală şi chiulesc de la ore ? Unii psihiatri
recomandă nişte „super-nanny“ (mediatori) care pot fi părinţi care au fost instruţi pentru a putea
evalua situaţiile conflictuale, pentru a supraveghea elevii „problemă“ şi să prevină ieşirile de
violenţă al celor cunoscuţi pentru hiperirascibilitatea lor şi cu un comportament deviant.

Să NU uiţi, nici tu, nici cei care sunt cu tine în şcoală:

• Violenţa se poate preveni prin a spune NU mobbing-ului

• Dialogul asigură pacea pe termen lung
• De-escalarea conflictelor se poate doar prin dialog iar dacă
această formă de comunicare UN mai este eficientă trebuie
să se apeleze la medierea unui terţ netru
• Să ştii când să refuzi să vizionezi scenele violente din
Internet
• Discută cu părinţii atunci când te preocupă nişte scene violente din filmul pe care tocmai
l-ai vizionat la televizor
• Lipsa de timp a părinţilor nu înseamnă totdeauna ca nu-i interesezi sau că nu te iubesc
• Atunci când te consideri „părăsit“ de către părinţii tăi stai de vorbă fie cu cineva din
familie, fie cu prieteni, fie cu profesori
• Sportul reduce disponibilitatea la violenţă
6
 • Fii tare şi curajos
• Fă dovada curajului civic
• Fii dispus să cooperezi chiar şi cu cei care cândva te-au jignit
• Să nu-ţi fie teamă să spui adevărul orice s-ar întâmpla
• Să nu-ti fie ruşine să îţi exprimi mila
• Să nu-ţi fie nici teamă şi nici ruşine să-ţi exprimi solidaritatea
cu cel slab
• A cere ajutor atunci când te simţi în pericol, nu înseamnă că
esti slab
• Este foarte important să reuşeşti să-ţi dai seama cu CE FEL DE
MOBBING te confrunţi ca apoi să treci la combaterea lui
• Să nu îţi fie teamă să-ţi asumi răspunderea pentru ceea ce ai făcut greşit
• Când simţi că nu mai poţi dialoga cu cel cu care te cerţi cheamă în ajutor o persoană
neutră
• Nu lăsa agresiunea din tine să devină normalitate fiindcă rişti să se transforme în violenţă
• Să nu uiţi că Internet-ul a contribuit în mare măsura la transformarea comunităţilor şi
relaţiilor sociale dintre oameni şi măreşte reţelele sociale.

BIBLIOGRAFIE
www.benessere.ro/.../1409/Violenta-verbala.html
http://articole.famouswhy.ro/violenta
Studiu privind violenta in scoli | Underclick
http://www.underclick.ro/articol-3019-studiu-privind-violenta-in-scoli.html
STUDIU DE CAZ : Violenta in scoala
http://www.studiidecaz.ro/index.php
Violenta in scoli -
http://www.revista22.ro/violenta-in-scoli-2612.html
Scoala Parintilor - STUDIU PRIVIND VIOLENTA IN MEDIUL SCOLAR...
http://www.scoalaparintilor.ro/scoala/studiu-privind-violenta-in-mediul-scolar-25.html
Violenta in Scoala
http://www.scribd.com/doc/11786259/Violenta-in-Scoala
» Violenti la scoala: povesti de cartier, sabii si Internet
http://frontnews.ro/frontblogs/blogs/calin-cosmaciuc/2009/01/15
[PPT]Studiu ISE violenta in scoala - Violenţa în Şcoa...
http://www.fdsc.ro/documente/247.ppt
Studiu despre violenta in scoli «
http://corinacretu.wordpress.com/2008/03/25/studiu-despre-violenta-in-scoli/
[PDF]Tineri violenţi, categorii violente de şcolari s...
http://ahatos.rdsor.ro/cursuri/politici_educationale/elevi
Violenta la scoala
http://www.ziare.com/articole/violenta+la+scoala
Violenta in Scoala - News
http://www.bullying-in-school.info/ro/content/links-resources/news.html
[PDF]Gewalt in Schulen
http://schulpsychologie.lsr-noe.gv.at/downloads/gewalt_in_schulen.pdf
GEWALT IN DER SCHULE - AUCH VON LEHRERN
http://www.sbg.ac.at/erz/salzburger_beitraege/krumm1.htm
educa.ch - Gewalt in der Schule
http://www.educa.ch/dyn/63902.asp