Sunteți pe pagina 1din 9

Colegiul Tehnic Nr.

2 Tg – Jiu
M2- Lăcătuşărie Generală
Clasa IC,D-Prof. Iovanov

Găurirea şi prelucrarea prin găurire

1.Prelucrarea manuală a alezajelor

Definiţie: Alezajul este piesa cuprinzătoare dintr-un ansamblu format din două
piese cilindrice.
Alezajele se obţin prin găurire după care se execută operaţiile de teşire, adâncire,
lărgire şi alezare.

1.1. Găurirea
Definiţie:
Găurirea este operaţia tehnologică de prelucrare prin aşchiere cu ajutorul unor
scule numite burghie, executate cu scopul de a se obţine o gaură într-un material
compact.

La găurire, piesa este fixate într-un dispozitiv de strângere, iar burghiul execută o
mişcare combinată (fig. 49):
- o mişcare de rotaţie (după direcţia săgeţii 1) - mişcarea principală de aşchiere;
- o mişcare de translaţie (după direcţia săgeţii 2) - mişcarea de avans.

1.1.1. Scule şi utilaje pentru găurire


După forma părţii active, burghiele pot fi: • elicoidale; • late.
a) Burghiele elicoidale (fig. 50) sunt scule aşchietoare cu două canale elicoidale, care
servesc la evacuarea aşchiilor metalice, precum şi la formarea muchiilor
aşchietoare (fig. 51).
Coada burghiului serveşte la fixarea lui în dispozitivul portsculă şi poate fi
cilindrică sau conică.
Antrenorul serveşte la antrenarea burghiului şi la scoaterea lui din dispozitivul
portsculă.
Unghiul la vârf dintre muchiile aşchietoare (tăişurile principale) se alege în
funcţie de felul materialului care se prelucrează; astfel:
- la materiale moi: 80-90°; -la oţel: 116-118°;
1
- la materiale foarte dure: 130-140°.
Pentru micşorarea frecării dintre suprafaţa laterală a burghiului şi peretele
alezajului, precum şi pentru centrarea burghiului, suprafaţa laterală este prevăzută cu
faţete.
b) Burghiele late au o construcţie mai rezistentă şi sunt utilizate la găurirea
tablelor subţiri suprapuse. Unghiul dintre muchiile aşchietoare este de 90-116° (fig. 52 şi
fig. 53).

1.1.2. Dispozitive utilizate la găurire


a) Dispozitive pentru prinderea sculei
• Bucşele de reducţie (fig. 54) sunt utilizate la prinderea burghielor cu coadă conică.
• Mandrinele sunt utilizate pentru prinderea burghielor cu coadă cilindrică.
• Mândrind fără cheie (fig. 55) prezintă particularităţile:
- strângerea sculei se face cu mâna fără cheie;
- în cazul unei presiuni suplimentare din procesul de lucru, mandrina se strânge
suplimentar.
• Mandrină de găurit cu coroană dinţată (fig. 56):
- este universal utilizabilă;
- forţa de strângere rămâne constantă la găurire pe maşini de turaţie mare sau mică.
• Chei pentru mandrina de găurit (fig. 57)
b) Dispozitivele pentru fixarea piesei au rolul de a împiedica antrenarea de către
burghiu a piesei în mişcarea de rotaţie în timpul operaţiei de găurire. Folosirea acestor
dispozitive împiedică ruperea burghiului, ovalizarea găurii sau accidentarea
muncitorului.
Standul de găurit (fig. 58) are particularităţile următoare:
2
- coloana cu secţiune rotundă este destinată lucrărilor speciale;
- suportul poate fi rotit cu 360°;
- placa de bază este stabilă şi este prevăzută cu canale de prindere a menghinei;
- limitatorul de adâncime este reglabil.
c) Dispozitivele pentru ghidarea sculei conduc scula în timpul găuririi,
asigurând precizie mai bună a găuririi şi evitarea bătăii burghielor, în special a celor
subţiri, permiţând avansuri mai mari la găurire.
Aceste dispozitive sunt formate dintr-o placă de ghidare 1 în care sunt presate una
au mai multe bucşe de ghidare (fig. 59).

Maşinile de găurit se clasifică astfel:


După posibilitatea de utilizare:
• Maşinile de găurit portabile pot fi:
- cu acţionare manuală, utilizate la executarea găurilor a diametrul până la 8 mm;
mişcarea de avans se obţine păsându-se cu pieptul pe suportul maşinii (fig. 60);
- cu acţionare electrică, utilizate la executarea găurilor e2-25 mm (fig. 61);
- cu acţionare pneumatică, utilizate în atelierele care au sursă de aer comprimat, putând
realiza găuri cu diametre până 150 mm.

• Maşinile de găurit fixe prezintă următoarele avantaje:


- pot lucra la turaţii mai mari, (creşte productivitatea muncii);
- avansul poate fi realizat mecanic, scutind muncitorul de efort;
- se obţin găuri cu diametre cuprinse într-o gamă mai largă de dimensiuni;
- calitatea găurilor este superioară deoarece burghiul lucrează fără vibraţii.
Maşinile de găurit fixe se clasifică în:

3
• verticale, pot fi de masă ev coloană (se utilizează la executarea găurilor în piese de
dimensiuni şi greutăţi mici) şi cu montant (se utilizează la toate operaţiile de găurire);
• radiale, utilizate la toate operaţiile de găurire, pot fi cu rotirea braţului la 180° sau
360° (fig. 62).

1.1.3 Tehnologia găuririi


a) Recomandări
• Prinderea şi fixarea piesei pe maşină se efectuează după ce în prealabil piesa a fost
trasată şi punctată. Piesa este prinsă şi fixată pe masa maşinii cu ajutorul bridelor*,
plăcilor, prismelor, dispozitivelor sau în menghina de maşină.
• Fixarea sculei se poate face direct în lăcaşul conic al axului principal, cu ajutorul
mandrinei sau prin reducţii conice.
• Alegerea regimului optim de aşchiere este necesară pentru a asigura productivitatea
maximă a operaţiei, cost minim şi respectarea condiţiilor de calitate a prelucrării.
Pentru executarea operaţiei de găurire în condiţii optime se stabileşte adâncimea
de aşchiere, avansul şi viteza de aşchiere.
Adâncimea de aşchiere rezultă din modul de stabilire a fazelor succesive ale prelucrării
găurii şi din adaosul de prelucrare al fiecărei faze succesive de găurire.

Viteza de aşchiere se stabileşte în funcţie de:


- calitatea materialului burghiului (oţelul rapid, comparativ cu oţelul carbon de scule,
favorizează creşterea vitezei de aşchiere);
4
- proprietăţile mecanice ale materialului prelucrat (viteza de aşchiere este mai mică dacă
materialul piesei este mai dur);
- diametrul burghiului;
- adâncimea găurii (viteza de aşchiere este mai mică la găurile adânci deoarece aşchiile
se evacuează mai greu);
- avansul burghiului (dacă avansul este mai mare, viteza de aşchiere va fi mai mică);
- modul de răcire a burghiului (în timpul găuririi, burghiul se încălzeşte, deci
proprietăţile lui mecanice scad, necesitând răcirea acestuia) (fig. 63).
Lichidele de răcire trebuie să asigure o ungere a burghiului dar fără să provoace
oxidarea piesei.
Lichide de răcire folosite sunt: petrol sau apă cu săpun (pentru oţeluri); soluţie de
sodă (pentru metale moi); petrol sau curent de aer (pentru fonte).
Avansul la găurire depinde de aceiaşi factori ca şi viteza de aşchiere.
* bridă - piesă metalică de forma unei coroane circulare, care se aplică pe tuburi, la
îmbinarea lor; pe marginea răsfrântă a capetelor tuburilor, servind la îmbinarea acestora.

Reţineţi
La începerea operaţiei de găurire se recomandă un avans mai mic la găurirea
manuală. în timpul găuririi, trebuie evacuate periodic aşchiile de metal rezultate prin
scoaterea sculei de găurit din gaura executată. La găurile înfundate se limitează
cursa burghiului.
b) Executarea operaţiei de găurire
Găurirea se poate executa: • fără trasare, cu ajutorul dispozitivelor de găurire
(de ghidare); • cu trasare.
La executarea găurilor cu ajutorul dispozitivelor, se procedează astfel: • se fixează
piesa de prelucrat în menghină sau direct pe masa maşinii; • se aplică dispozitivul de
găurire pe suprafaţa piesei şi se fixează lateral cu ajutorul unor şuruburi; • se execută
găurirea.
Executarea găurilor cu trasare cuprinde: • pregătirea locului de muncă; • trasarea
şi punctarea centrului găurii; • prinderea piesei în menghină sau pe masa maşinii; •
potrivirea şi fixarea burghiului în axul principal al maşinii; • stabilirea regimului optim
de aşchiere; • executarea găuririi.

1.2. Adâncirea, lărgirea, alezarea


a)Adâncirea
Definiţie:
Adâncirea este operaţia prin care se prelucrează suprafeţele frontale interioare ale
găurilor la o anumită formă şi adâncime.
Adâncirea poate fi: cilindrică sau conică (teşire).
• Adâncirea cilindrică se execută pentru lărgirea unei găuri cilindrice la o adâncime
oarecare.
• Adâncirea conică se execută pentru obţinerea unor evazări conice într-o gaură
cilindrică.
Operaţia de adâncire se execută cu scule numite adâncitoare sau teşitoare (fig. 64).
Adâncitoarele au tăişuri numai pe partea lor frontală sau şi pe o mică lungime a
părţii laterale.
5
Adâncirea se execută pe maşini de găurit.

b) Lărgirea
Definiţie:
Lărgirea este operaţia prin care se execută lărgirea unei găuri, obţinută în prealabil
prin turnare, forjare, găurire etc.
Reţineţi
Lărgirea precede operaţia de alezare astfel încât adaosul de prelucrare rămas
pentru alezare să fie cât mai mic.

Operaţia de lărgire se execută:


- prin lărgire cu scule speciale (lărgitoare) (fig. 65);
- prin burghiere cu burghiu de diametru corespunzător mai mare;
- prin strunjire*, cu cuţit de strung**, pe strunguri sau pe alte maşini-unelte.
* strunjire - acţiunea de a prelucra un material cu ajutorul strungului.
** strung - maşină-unealtă cu ajutorul căreia se execută operaţia de rotunjire, de filetare,
de găurire, de zimţuire prin aşchiere a unei piese.
c) Alezarea
Definiţie:
Alezarea este operaţia prin care se execută finisarea suprafeţei cilindrice a găurii
(alezajului), obţinându-se o precizie mai mare a diametrului şi formei ei cilindrice şi o
netezire superioară a suprafeţelor (fig. 66).

6
Sculele utilizate se numesc alezoare (fig. 67). După precizia de prelucrare,
alezarea poate fi:
• alezare de degroşare cu adaos de prelucrare de 0,25 - 0,5 mm;
• alezare de finisare cu adaos de prelucrare de 0,05 - 0,15 mm.
Alezarea mecanică a găurilor se poate realiza pe maşini de găurit sau pe maşini de
alezat.

1.3. Controlul operaţiilor de execuţie a alezajelor


Reţineţi
La controlul unei găuri se urmăreşte respectarea cotelor indicate pe desen, pentru
diametrul găurii şi pentru poziţia pe care trebuie să o aibă aceasta faţă de anumite
suprafeţe de referinţă ale piesei, precum şi calitatea suprafeţei realizate.
Rebuturile pot apărea datorită următoarelor cauze: prinderea greşită a sculei sau a
semifabricatului;
- uzura sau ascuţirea incorectă a sculei;
- adoptarea unui regim de aşchiere necorespunzător.
Controlul se face cu calibre la producţia de serie mare şi cu mijloace universale de
măsurare şi control (şublere, micrometre de interior, comparatoare) la producţia de
unicate sau de serie mică.

1.4. Norme de protecţia muncii


La executarea operaţiilor de prelucrare a găurilor trebuie respectate următoarele
norme:
• locul de muncă trebuie menţinut curat;
• piesele trebuie fixate rigid pe masa maşinii;
• sculele trebuie să fie centrate corect şi bine fixate in axul principal al maşinii;
• echipamentele de protecţie (salopete) trebuie încheiate, părul trebuie strâns sau
acoperit;
• mi este permisă formarea aşchiilor lungi; aşchiile se vor îndepărta numai cu cârligul,
nu cu mâna liberă;
• la găurirea materialelor fragile (bronz, fontă) se vor folosi ochelari de protecţie, iar
aşchiile metalice se vor îndepărta cu o pensulă sau cu aer comprimat

7
Colegiul Tehnic Nr.2 Tg – Jiu
M2- Lăcătuşărie Generală
Clasa IC,D-Prof. Iovanov

Fişă de lucru
Tema: şi prelucrarea prin găurire
I. Completaţi spaţiile libere din enunţurile următoare cu termenii corespunzători:
1. Burghiele elicoidale sunt scule aşchietoare cu două.....care servesc la evacuarea
aşchiilor precum şi la formarea muchiilor aşchietoare.
2. Antrenorul serveşte la......burghiului şi la......lui din dispozitivul portsculă.
3. Burghiele late sunt utilizate la găurirea ……….. subţiri şi suprapuse.
II. Enumeraţi dispozitivele pentru prinderea sculei.
III. Identificaţi elementele componente şi caracteristicile (reprezentate prin *) ale
burghiului reprezentat în figura 1.
IV. Identificaţi tipurile de burghie reprezentate în figura 2.

Observaţie:
Rezolvarea fişei de lucru se va face individual şi se va anexa la portofoliul
existent la Prof. Iovanov.

8
Colegiul Tehnic Nr.2 Tg – Jiu
M2- Lăcătuşărie Generală
Clasa IC,D-Prof. Iovanov

BIBLIOGRAFIE
1. N. Atanasiu, Gh. Zgură şi alţii - Tehnologia prelucrării metalelor (clasele a IX-
a şi a X-a), E.D.P., Bucureşti, 1978.
2. V. Brabie şi alţii - Tehnologii metalurgice, E.D.P., Bucureşti, 1979.
3. C. Bratu, I. Chira şi alţii - Utilajul şi tehnologia turnării (clasa a Xl-a), E.D.P.,
Bucureşti, 1979.
4. C. Dumitras, C. Opran - Prelucrarea materialelor compozite, ceramice şi
minerale, Editura Tehnică, 1994.
5. G. S. Georgescu - îndrumător pentru ateliere mecanice, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1978.
6. C. S. Georgescu - îndrumător pentru atelierul mecanic, Ed. Tehnică, Bucureşti,
1978.
7. N. Geru şi alţii -Manualul inginerului metalurg, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1982
8. M. lonescu, D. Burduşel, I. Moraru şi alţii - Cultură de specialitate, An I,
Şcoală profesională, Editura Sigma, Bucureşti, 2000.
9. Gh. Istrate, P. Toboc - Controlul de calitate şi remanierea defectelor pieselor
turnate, E.D.P., Bucureşti, 1981.
10. N. Manolescu şi alţii - Manualul inginerului mecanic, Ed. Tehnică, Bucureşti,
1978.
11. V. Mărginean, I. Moraru, D. Teodorescu - Utilajul şi tehnologia meseriei -
Construcţii de maşini (clasele a IX-a şi a X-a), E.D.P., Bucureşti, 1995.
12. A. Nanu - Tehnologia materialelor, E.D.P., Bucureşti, 1972.
13. T. Negrescu şi alţii - Tehnologia metalelor, E.D.P., Bucureşti, 1978.
14. N. Popescu - Materiale pentru construcţii de maşini, E.D.P., Bucureşti, 1997.
15. V. Popescu şi alţii - Utilajul şi tehnologia meseriei prelucrător în sectoare
calde, E.D.P., Bucureşti, 1993.
16. L. Sofroni şi alţii - Utilajul şi tehnologia meseriei prelucrător în sectoare
calde, E.D.P., Bucureşti, 1991.
17. S. Vacu - Tehnologie generală, E.D.P, Bucureşti, 1968
18. Gh. Zgură - Utilajul şi tehnologia prelucrării metalelor (clasa a X-a), E.D.P,
Bucureşti, 1977.
19. Gh. Zgură, E. Arieşanu, Gh. Peptea - Utilajul şi tehnologia lucrărilor
mecanice (clasele a IX-a şi a X-a), E.D.P, Bucureşti, 1979.