Note de curs

Managemtul lecției moderne în învățământul primar

1. Sugestii metodologice privind managementul lecției

Proiectul didactic de scurtă durată oferă o schemă rațională și personalizată a desfășurării
lecției,pornind dela trei repere intercondiționate:

1.ceea ce ne propunem să realizăm-obiectivele lecției;

2.elementele necesare pentru a realiza ceea ce ne -am propus-conținuturi și strategii didactice

(forme ,metode,procedee și tehnici,mijloace);

3.modul în care măsurăm eficiența învățării-strategii de evaluare.

Proiectul didactic de scurtă durată include:

antetul;

demersul didactic/scenariul didactic/desfășurarea lecției/activității.

Proiectarea demersurilor didactice se recomandă a fi realizată din perspectiva alegerii modelului

de structurare a activităților.

2. Lecția ca microsistem pedagogic

În ciuda criticilor,adesea întemeiate,lecția a rămas principala modalitate de organizare și
desfășurare a activității didactice,ea a cunoscut un proces evolutiv și se află într-o continuă
adaptare la exigențele contextului pedagogic.

Termenul lecție provine din latinescul lectio,derivat din leger, care înseamnă „lectură cu glas tare
a unui manuscris important”.

I.Cerghit (1983) remarcă o anumită ambiguitate în semantica termenului lecția e definită ca formă
a procesului de învățământ (formă de bază,formă principală,formă fundamentală,formă centrală)
dar nu e înțeleasă întotdeauna și ca unitate didactică funcțională,centrată pe obiective și implicând
conținuturi didactice și strategii de desfășurare și evaluare bine determinate.I.Cerghit propune un
model tridimensional al variabilelor lecției identificând:

1)dimensiunea funcțională (orice lecție presupune un scop și obiective bine determinate);

2)dimensiunea structurală (orice lecție angajează resurse umane,materiale și de
conținut,presupune selectarea unor metode și mijloace de învățământ, se realizează într-un timp
bine determinat și într-un mediu pedagogic);

3)dimensiunea operațională (vizează desfășurarea lecției cu strategii și procese specifice și

evaluarea cu funcție de optimizare).

3. Modelul învățării secvențiale a cunoștințelor

Modelul învățării secvențiale a cunoștințelor în lecție (ÎSC),adept fiind R.M.Gagne,1968 este
fundamentat pe o serie de evenimente ale instruirii care se produc în concordanță cu obiectivele
prevăzute,precum și cu finalitățile urmărite.

Astfel se pot obține diferite structuri de activități-tipuri de lecție.

Tipurile de lecție din perspectiva formării competențelor

Lecția de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor

Lecția de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor

Lecția de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor

Lecția de formare a capacităților de analiză-sinteză a cunoștințelor

Lecția de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor

Lecția mixtă.

4. Modelul proiectării constructiviste ERRE

Modelul „Evocare-Realizarea sensului -Reflecție-Extindere”(ERRE) adepți fiind
J.L.Meredith,K.S.Steele,1995 configurat ca un cadru metodologic de proiectare și
învățare,favorabil dezvoltării gândirii critice.Corelarea dintre fazele ERREși procesul de formare
a competențelor poate fi prezentată printr-o suită de 6 pași care facilitează metodologic formarea
competențelor:

Evocare-1.Implică-te!

Realizarea sensului-2.Informează-te!

3.Procesează informația!

Reflecție-4.Comunică și decide!

5.Apreciază!

Extindere-6.Acționează!
 5. Antetul proiectului de scurtă durată
Rubricarea antetului proiectului de scurtă durată poate fi astfel

Clasa:

Disciplina:

Nr.lecției:

Subiectul lecției:

Tipul lecției:

Unități de competențe:

Obiectivele lecției:

Strategii didactice:

-forme de organizare: (frontal,individual,în perechi)

-metode și procedee:(problematizarea,conversația euristică,jocul

didactic,exercițiul,demonstrația,explicația)

-mijloace didactice: (manual,fișe pentru lucru individual,planșă pentru autoverificare)

Strategii de ECD:

Bibliografie:

6. Proiectarea lecției
Proiectarea lecției presupune un demers anticipativ,pe baza unui algoritm procedural ce corelează
următoarele patru întrebări(Jinga,Negreț,1994)

Ce voi urmări să realizez?

Cu ce voi realiza ceea ce mi-am propus?

Cum voi realiza ceea ce mi-am propus?

Cum voi ști dacă am realizat ceea ce mi-am propus?

Aceste patru întrebări sunt expresia celor patru etape fundamentale în proiectarea lecției.

Etapa I: Identificarea obiectivelor lecției

Etapa aII-a: Analiza resurseelor

Etapa a III-a: Elaborarea strategiilor didactice optime

Etapa a IV-a:Elaborarea instrumentelor de evaluare.

7. Obiectivele lecției
În funcție de situația concretă, se formulează 4-6 obiective deduse din unitățile de competențe
selectate pentru lecția dată, reflectând în mod adecvat domeniile:

-cognitiv asimilarea de cunoștințe,formarea de capacități intelectuale;

-afectiv formarea convingerilor,sentimentelor,atitudinilor;

-psihomotor operații manuale,formarea de conduite motrice,practice.

În formularea obiectivelor vor fi valorificate atitudinile și valorile specifice predominante pentru

disciplina respectivă (reliefate în competențele specifice disciplinei).În formularea obiectivelor
lecției se vor evita verbe ce conduc la formulări vagi care nu pot indica ce va ști să facă elevul la
sfârșitul lecției.

„Alegerea verbului în definirea unui obiectiv este o problemă de o importanță decisivă”(R.Gagne)

8. Metode,procedee didactice
Pentru a asigura orientările stabilite de curriculum privind strategiile didactice, se recomandă
îmbinarea armonioasă a metodelor active moderne cu cele consacrate în învățământul primar.

Metodele de comunicare: explicația,descrierea,povestirea,instructajul,discuția

dirijată,conversația,problematizarea,lectura ghidată,lucrul cu manualul,instruirea prin tehnici
audio/video.

Metodele de explorare: observația,experimentul,demonstrația,modelarea.

Metodele de acțiune: exercițiul,lucrarea practică,jocul didactic,simularea.

Jocurile didactice reprezintă o filieră aparte în compartimentul medodelor didactice specifice

învățământului primar.Sinergia psihomotorului și cognitivului constituie unul dintre punctele forte
esențiale ale acestei metode la vârsta școlară mică.

Metodele de raționalizare: algoritmizarea,instruirea asistată de calculator.

9. Strategii de ECD
Conform Codului Educației al Republicii Moldova,Art.16(5),evaluarea rezultatelor școlare în
clasele primare este criterială și se efectuează prin descriptori.Astfel,în proiectarea demersului
didactic al lecției se vor indica:

tipul evaluării în contextul ECD: (EI-evaluarea inițială),(EFP-evaluare formativă

punctuală);(EFI-evaluare formativă interactivă),(EFE-evaluare formativă etapizată),

(ES-evaluare sumativă);
instrumentul de evaluare și produsul(ele)evaluat(e)-în cazul evaluării instrumentale însoțit(e)
de criteriile de succes;

procedeele de autoevaluare/evalure reciprocă.

Astfel,se va ține cont de faptul că strategiile de evauare pot fi:

-instrumentale-realizate în condiții special create ce presupun elaborarea și aplicarea unor

instrumente de evaluare construite pe bază de produse (test însoțit de matrice de specificații și
barem de corectare/verificare/apreciere probă orală,scrisă,practică sau combinată);

-non-instrumentale-realizate în circumstanțe obișnuite pe baza observării activității elevilor și a

feed-backului imediat, fără folosirea instrumentelor de evaluare, fiind destinate sensibilizării
partenerilor angajați în proces (cadrul didactic și elevii) la manifestările comportamentului
performanțial al elevilor, în vederea prevenirii și combaterii dificultăților și eficientizării
procesului didactic.

10. Corelarea tipurilor de evaluări cu tipurile de lecții

Corelarea dintre tipurile de evaluare formativă în contextul ECD și tipurile de lecții se configurează
în felul următor

-activitățile de EFI pot și trebuie să fie realizate la orice tip de lecție,vizând diferite
aspecte,inclusiv cele metacognitive.

-EFP se pretează cel mai bine în lecțiile de aplicare

-EFE la lecțiile de analiză-sinteză.

În funcție de rezervele de timp și de alți factori,cadrul didactic poate alege o altă variantă dintre
cele propuse.

În funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare,se disting trei strategii de
evaluare:

-inițială-predictivă;

-formativă-continuă;

-sumativă-finală.

11. Managementul eficient al lecției

Eficiența activității didactice depinde în mare măsură de calitatea demersului de selectare și
corelare a celor mai potrivite metode ,mijloace și materiale didactice.

Această etapă mai este cunoscută și ca etapa selectării și corelării celor„ trei
M”(metode,materiale,mijloace).

Principalii factori care contribuie la selectarea și îmbinarea celor„ trei M” într-o strategie didactică
sunt:
-specificul activității (comunicare/însușire de cunoștințe,evaluare,formare de priceperi și
deprinderi etc);

-obiectivele operaționale identificate;

-contextul psihopedagogic al instruirii (gradul de motivare a elevilor,nivelul pregătirii lor);

-contextul material al instruirii (materiale și mijloace didactice disponibile);

-stilul și personalitatea profesorului.

Totul sau aproape totul depinde de arta profesorului de a-și pune în valoare cuvântul și gestul, de
a se pune în valoare pe sine prin tot ceea ce face, prin tot ceea ce le oferă elevilor săi, o artă care
nu e în întregime înăscută, ci e în mare parte rodul unei munci pasionate și al voinței de a fi
profesor, adică un model.