DEFINITIE

Arsurile sunt o categorie specifica de traumatisme, cauzate de actiunea unor agenti traumatici
specifici, care produc leziuni distructive asupra pieli si uneori asupra tesuturilor subiacente,
antrenand pe langa tulburari locale si tulburari generale. Efectul patologic al arsurii depaseste cadrul
local de actiune al agentului traumatic si o transforma intr-o boala chirurgicala, deosebit de severa a
intregului organism. Orice arsura poate fi urmata de complicatii si de invaliditati importante,
prognosticul vindecarii bolnavului depinzand de suprafata arsa, de profunzimea arsurii, de tipul
agentului traumatic, de starea biologica a accidentatului si de calitatea asistentei medicale acordate

ETIOLOGIE

In functie de agentul traumatic care le-a produs, arsurile pot fi clasificate in:

- arsuri produse prin caldura (termice): flacara, metale topite, lichide si vapori fierbinti ;

- arsuri produse prin substante chimice: acizi, baze, unele saruri ;

- arsuri produse prin electricitate: flama electrica ;

- arsuri produse prin radiatii: raze X, raze ultraviolete, Róntgen, gama.

ASPECT CLINIC

Gravitatea unei arsuri se apreciaza tinandu-se seama de doi parametri: intinderea in suprafata a

arsurii  si gradul de profunzime al acesteia. Amandoi parametri au o mare importanta: intinderea
arsurii determinand prognosticul vital, iar profunzimea- gradul de invaliditate al
accidentatului. Acesti parametri se calculeaza foarte atent si se inscriu in documentele medicale, iar
tratamentul de urgenta, ca si cel de lunga durata, se face in functie de ei.

Aprecierea suprafetei arse are mare importanta in precizarea: formei clinice, a gravitatii, a
prognosticului si a indicatiei terapeutice.

Suprafata arsa se exprima in procente in raport cu suprafata corpului. O prima estimare a suprafetei
arse se face prin doua metode:

regula lui ,,noua” (Wallace) valabila numai pentru adulti:

v     capul si gatul insumeaza circa 9% ;

v     fiecare membru toracic circa 9% ;

v     fiecare membru pelvin circa 18% ;

v     trunchiul anterior circa 18% ;

v     trunchiul posterior circa 18% ;

v     regiunea ano-perineala circa 1%

Arsura de grad I: este superficiala si afecteaza numai stratul cornos al epidermului. Se produce prin
expunerea intempestiva la soare, dar poate fi gasita si la periferia unor arsuri mai profunde.

Arsura de grad I se vindeca spontan, fara sechele. Poate persista o hiperpigmentatie tegumentara
prin activarea melanocitelor.

Arsura de grad II:  distruge toate straturile epidermice pana la membrana bazala, pastrand
integritatea acesteia. Agentul termic cliveaza epidermul intre stratul cornos si stratul lui Malpighi, se
produce leziunea plexului capilar subepidermic, cu extravazare plasmatica si formare de flictene de
gradul II, ce contin lichid plasmatic serocitrin, clar. Flictenele apar pe un fond intens congestionat si
edematos, in primele ore sau mai tarziu, la cateva zile. Ele se pot rupe dezvelind un derm rosu viu si
pot fi inconjurate de zone de arsura de grad I. Flictena reprezinta un mediu bun de dezvoltare a
infectiei, de aceea se recomanda excizia acesteia si badijonarea plagii cu solutii antiseptice. Flictena
seroasa inseamna plasmexodie. Arsura este foarte dureroasa prin acumularea de substante
algogene (histamina, kinina) si prin dezvoltarea edemului postcombustional, ce actioneaza asupra
terminatiilor nervoase intraepiteliale.

Arsura de grad III: intereseaza intregul epiderm si partial dermul, ajungand in teritoriul plexului
capilar dermic intermediar. Wallace le denumeste ,,arsuri intermediare”. In acest caz vasele
sanguine, foliculii pilosi si glandele pielii sunt lezate si isi varsa continutul in flictene, care vor fi
serosanghinolente sau intens sanghinolente. Arsura se caracterizeaza printr-o zona eritematoasa
situata pe un fond edematos, flictene cu continut serosanghinolent (care deosebesc arsura de grad II
de cea de grad III), sub care exista un derm de culoare brun-rosu, ceea ce denota leziuni de
coagulare

Daca stratul de tesut afectat este gros apare escara intradermica, subtire, moale, de culoare
albicioasa-cenusie, numita ,,escara alba”. Durerea este de intensitate mica datorita distrugerii
terminatiilor senzitive.

Vindecarea este secundara ,,per secundam intentionem” pe seama resturilor epiteliale din anexele
pielii (glande sebacee sau sudoripare) si se produce in 21 de zile, daca nu apare suprainfectia.

In arsurile de grad III pericolul infectiei este mult mai mare, pentru ca nu mai exista bariera
epiteliala. Prin suprainfectie, arsurile devin profunde, fiind necesara grefarea lor. Cand leziunea este
foarte profunda, diferentierea de arsura de grad IV, se face numai dupa eliminarea escarelor, cand
se constata epitelizarea spontana (absenta in arsura de grad IV). Dupa vindecarea arsurilor de grad
III, raman cicatrici vicioase, inestetice, urmate de disconfort functional.

Arsura de grad IV: intereseaza epidermul, intreg dermul si uneori afecteaza hipodermul,

aponevrozele, muschii, tesutul osos. Arsura distruge integral resursele epiteliale, de aceea
cicatrizarea spontana este imposibila
INFORMATII GENERALE

Nume si prenume : T.M.;

Data nasterii

Sex : feminin;

Mediu de provenienta : rural ;

Limba vorbita: romana ;

Religie : ortodoxa ;
Ocupatia : pensionara ;

Stare civila : casatorita ;

Conditii de viata : corespunzatoare ;

Studii : 4 clase ;

Grupa sanguina : B III, Rh-ul pozitiv

Diagnostic la internare : arsura de grad I-II, cu apa fierbinte in zona fetei, membrului superior si
inferior drept, (Suprafata=fata 4%, brat si antebrat drept 6% , membrul inferior drept 8%) ;

Motivele internarii : febra, durere, prezenta plagilor in zona fetei, bratului si antebratului drept si
pe membrul inferior drept;

Antecedente personale fiziologice : menarha 13 ani ;

Antecedente personale patologice : a avut hepatita virala acuta la 17 ani, nu a mai suferit alte
accidente sau interventii chirurgicale si a avut doua sarcini normale ;

Istoricul bolii : accidentul din 20.07.2020 se soldeaza cu arsuri termice ( cu apa fiarta ), la nivelul
fetei, membrului superior si inferior drept, se prezinta la Urgenta si se interneaza in sectia de
chirurgie pentru examinare si tratament de specialitate;

Analize de laborator :

Glicemie = 90 mg.% ( N = 70-115 mg.% );

Uree = 36 mg.% ( N = <50 mg.% );

Hemoglobina = 12,7 g.% ( N = 12.5/16.5 g.%);

Examen sumar de urina = negativ

1. Disconfort datorita durerii

Obiective: -durerea sa scada in intensitate in 30 minute si sa devina suportabila;

Interventii: -durerea va fi sedata la nevoie;

-repaus la pat intr-o pozitie antalgica;

-la indicatia medicului se administreaza analgezice minore (algocalmin), analgezice majore (mialgin)
si sedative (diazepam);

Evaluare: -durerea scade in intensitate si dispare dupa administrarea de analgezice.

2. Alterarea nevoii de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele

Obiective: -pacienta sa prezinte tegumente normal colorate, fara cicatrici

sau cruste si sa nu devina o sursa de infectii nosocomiale;

-sa favorizeze vindecarea tegumentelor lezate.

Interventii: -se iau masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale;

-suprafetele afectate vor fi protejate cu pansament efectuat in conditii de perfecta asepsie;

-se desface cu blandete pansamentul, ( umezindu-l la nevoie cu rivanol sau ser fiziologic ) ;

-pansamentul se face cu blandete, pentru a nu distruge tesuturile nou formate prin procesul de
vindecare;

-se supravegheza ca pansamentul sa nu fie prea strans, pentru a nu impiedica circulatia ;

-la indicatia medicului se face tratamentul zonelor afectate cu spray Oximed, Dermazin si Acid boric
sub pansament;

Evaluare: -pacienta nu prezinta leziuni suprainfectate;

-plagile produse de arsura termica evolueaza spre vindecare, fara complicatii.

3. Alterarea curbei termice manifestata prin cresterea valorilor temperaturii

Obiective: -pacienta sa prezinte temperatura corpului in limitele normale.

Interventii:  -se masoara si se noteaza temperatura corpului de doua ori pe zi;

-se asigura repaus la pat intr-un climat adecvat;

-se administreaza antipiretice (Algocalmin) la indicatia medicului;

Evaluare:      - valorile temperaturii pacientei au ajuns la normal.

4. Alterarea nevoii de a avea o buna circulatie

Obiective: -pacienta sa prezinte TA in limitele normale.

Interventii:  -se masoara si se noteaza TA de doua ori pe zi;

-se asigura repaus la pat intr-un climat adecvat;

- la indicatia medicului se administreaza medicatie hipotensoare si analgezice (Enalapril, Algocalmin);

Evaluare: - dupa doua zile de tratament si repaus total, TA revine la normal.

5. Alterarea nevoii de a se alimenta si hidrata

Obiective: -pacienta sa nu prezinte dureri mai ales la nivelul obrazului    stang, pentru a avea o buna
masticatie si mobilitate a musculaturii faciale;

-sa fie echilibrata nutritional si hidric, sa prezinte o stare de bine.

Interventii: -se aleg alimentele tinand seama de preferintele si nevoile    pacientei;

-nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic si solutii glucozate;

-se informeaza pacienta asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii;

-se calculeaza numarul de calorii in functie de varsta, sex, activitate fizica;

-la indicatia medicului se administreaza vitamina B1, B6, B12 si vitamina C.

Evaluare: -pacienta are o stare nutritionala adecvata, nu mai prezinta durere, astfel incat poate avea
o masticatie normala.

6. Alterarea nevoii de a se misca si a avea o buna postura

Obiective: -pacienta sa stea comod in pat, sa se poata odihni si sa nu prezinte dureri care sa-i
ingreuneze odihna.

-sa aiba o postura buna care sa favorizeze circulatia;

-pacienta sa nu prezinte escare de decubit, contracturi,

Interventii: -se asigura igiena tegumentelor, a lenjeriei de corp si de pat;

-se sugereaza pacientei sa-si schimbe pozitia la interval de doua ore, sa-si verifice pielea in zonele cu
proieminente osoase;

-masarea punctelor de presiune la fiecare schimbare de pozitie;

Evaluare: -odata cu suprimarea durerii, pacienta are o postura buna in pat, si se poate odihni mai
bine. Nu prezinta escare, contracturi si are o circulatie adecvata;

-prezinta o stare de bine din punct de vedere fizic si psihic.

7. Dificultatea de a se imbraca si dezbraca

Obiective: -pacienta sa se imbrace si dezbrace singura, in timp cit mai scurt;

-sa-si recapete increderea in fortele proprii.

Interventii: -se identifica capacitatea si limitele fizice ale pacientei;

-se imbraca pacienta incepand cu membrul superior afectat, apoi cu cel sanatos, iar dezbracarea se
va face in mod invers;

-se sugereaza pacientei sa foloseasca haine largi, cu mod de incheiere simplu si incaltaminte fara
sireturi;

-se acorda pacientei rabdare, calm si timp suficient pentru a efectua tehnica;

-impreuna se fac zilnic exercitii de motricitate fina a membrelor afectate;

-se aplica pansamente pe zonele devitalizate, in vederea imbunatatirii capacitatii de a se imbraca si
dezbraca.

Evaluare: -pacienta poate sa se imbrace si sa se dezbrace fara ajutor, nu mai prezinta durere in

timpul efectuarii acestei tehnici.