Specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar

Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 2 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

1.1 Informaţii generale: date de identificare a cursului

Date de contact ale titularului de curs
Nume: Prof. Univ. Dr. Chiș Vasile
Birou: str. Sindicatelor, nr. 7
Telefon: +40-264405337
E-mail: vasile.chis@ubbcluj.ro
Consultaţii: online

Date de identificare curs

Numele cursului: PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 2
Cod: PRL3209
Anul I, semestrul II
Număr de credite: 3
Tipul cursului: obligatoriu
Pagina de web: https://psiedu.ubbcluj.ro/

1.2 Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite

Studenţii vor utiliza concepte şi cunoştinţe acumulate la cursurile de Fundamentele

pedagogiei,
Teoria şi metodologia curriculumului, Psihologia educaţiei şi elemente de psihologia dezvoltării,
Teoria şi metodologia instruirii, Teoria şi metodologia evaluării.
Pentru buna înţelegere a materialului şi pentru rezolvarea temelor studenţii se vor baza pe abilităţile
dobândite în cadrul practicii pedagogice observative.
Condiţii de învăţare practic-aplicativă, inteligibilă, în spirit activizant, euristic, problematizant.
Unitățile de învățământ în care se realizează activitațile de îndrumare practică, săli de grupă, săli de
clasă:
• Studenţii se vor prezenta la stagiul de practică conform planificării.
• Sunt interzise convorbirile telefonice în timpul activităţilor.
• Termenul predării portofoliului de practică se stabileşte de comun accord cu studenţii.

1.3 Descrierea cursului

Disciplina Practica pedagogică 2 - învăţământ primar oferă informaţii specifice şi facilitează

formarea şi dezvoltarea abilităţilor de proiectare, organizare şi desfăşurare a activităţilor instructive
educative în învăţământul şcolar.
Scopul acestei discipline este de a le oferi studenţilor posibilitatea de a se familiariza cu specificul şi
activităţile instructiv educative desfășurate în școală.

Mod de organizare:
La începutul semestrului II se vor organiza două întâlniri între studenţi şi coordonatorul de
practică pedagogică.
Astfel că la prima întâlnire se va discuta despre:
 importanţa practicii pedagogice pentru formarea viitoarelor cadre didactice;
 modul de organizare a activităţilor viitoare;
 obiectivele prevăzute în fişa disciplinei;
 competenţele vizate în vederea formării acestora pe parcursul semestrului I;
 bibliografia obligatorie (şi prezentarea unor materiale bibliografice);

2
  responsabilităţile agenţilor implicaţi în organizarea şi desfăşurarea activităţilor de
practică pedagogică;
 Legea Educaţiei Naţionale şi Curriculumul pentru învăţământul primar din România.
În cadrul celei de a doua a întâlniri se vor prezenta documentele curriculare de planificare şi
proiectare a activităţilor din școală şi se va discuta despre categoriile de activităţi de învăţare.
De asemenea, se vor prezenta caracteristicile dezvoltării copiilor între 3 şi 6 ani, precum şi
vizionării unor activităţi înregistrate şi analiza acestora.
La ultima întâlnire, studenţii vor primi Caietul de practică pedagogică, acesta fiind prezentat
în detaliu.
Fiecare student îşi va derula practica pedagogică după cum urmează:
 la o școală în funcţie de propria alegere. Înainte de începerea derulării practicii pedagogice
este necesar a cere acordul conducerii instituţiei de învăţământ primar, pentru a primi şi
îndruma studenţii în activitatea practică.
 sub îndrumarea unui cadru didactic mentor care a obţinut cel puţin gradul didactic II.
Pentru atestarea derulării practicii pedagogice este necesară solicitarea unei adeverinţe din
care să reiasă desfăşurarea practicii pedagogice în acea instituţie, în perioada de timp menţionată.

1.4 Organizarea temelor în cadrul cursului

La sfârşitul fiecărei teme sunt propuse sarcini de lucru pe care studenţii urmează să le
efectueze. Ordinea prezentării acestor teme este strâns legată de succesiunea capitolelor tematice, și
urmăresc să dezvolte profesional personalul didactic, astfel încât să adopte o atitudine reflexive și să
creeze un mediu la clasă care să promoveze experiențe de învățare pozitive pentru toți copiii. Pentru
realizarea acestor teme, studenţii se vor folosi de suportul de curs, de textele din autorii
reprezentative cuprinşi în bibliografia fiecărui capitol şi de texte sugerate de către tutori. Totodată,
ei vor face apel la propriile priceperi , de orientare în bibliografie, de procesare a informaţiei
(selectare, organizare, analiză, sinteză, generalizare, corelare etc.), de analiză şi comentariu de text,
de elaborare a unor scurte lucrări (eseuri) pe teme date, de comunicare etc.

Modulul 1 Practica pedagogică în învăţământul primar: organizare, obiective, competenţe,

responsabilităţi, evaluare.
Modulul II Documente care reglementează activitatea instructiv-educativă în învăţământul
primar.
Modulul III Portofoliul de practică pedagogică. Instrumente de observare a mediului
educaţional specific şcolii.

1.5 Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

Recomandăm studenților să efectueze sarcinile prevăzute la temele I – V până la data stabilită în

Fișa disciplinei, iar celelalte până la cea de-a doua întâlnire „face – to – face”.
În cadrul cursului sunt preconizate pentru abordare activităţi de tipul: discuţii pe anumite teme,
proiecte de activitate sesiuni de consultaţii „face – to – face”.
1.6 Materiale bibliografice obligatorii
Bibliografie:
1. Albulescu, I. (2004), Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutină şi
creativitate, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
2. Bocoş, M., Jucan, D., (2017), Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia
evaluării., Editura Paralela 45, Piteşti
3. Catalano, C., Chiș, O., (2017), Caiet de practică pedagogică pentru învăţământul
preşcolar, Editura Eikon, Cluj-Napoca.
4. Catalano, H., Albulescu, I., (2018), Pedagogia jocului si a activitatilor ludice,
Editura: Didactica și Pedagogica
5. Chiş, O., Jucan, D., Catalano, C., Dragoş, V., (2017), Ghid de practică pedagogică
pentru învăţământul primar, Editura Paralela 45, Piteşti
6. Chiş, V., (2001) Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura PUC, Cluj-
Napoca
7. Cucoş, C., (2002), Pedagogie, ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi
8. Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani (2008), MECT
9. Glava, A., Glava, C., (2002), Introducere în pedagogia preşcolară, Editura Dacia
Educaţional, Cluj-Napoca.
10. Ionescu, M. (coord.) (1998), Educaţia şi dinamica ei, Editura Tribuna Învăţământului,
Bucureşti
11. Ionescu, M., Chiş, V. (coord.) (2001), Pedagogie. Suporturi pentru formarea
profesorilor, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
12. Iucu, R.B., (2001), Instruirea şcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Editura
Polirom, Iaşi
13. Jucan, D. Chiş, O., (2013), Ghid de practică pedagogică în învăţământul primar şi
preşcolar, Cluj-Napoca, Editura Eikon
14. Moffett J.(1967), Writing Program Across the Curriculum, Random House.
15. Păun, E., Ezechil, L., Metode și tehnici de coaching folosite pe perioada practicii
pedagogice, suport de curs, modulul 3, Proiect POSDRU Calitate, inovare, comunicare în
sistemul de formare continuă a didacticienilor în învățământul superior
16. Popovici, L., (2011), Proiect de curriculum pentru activităţi integrate la clasele III, Teză
de doctorat (în curs de publicare), Cluj-Napoca.
17. Tataru, L., Bodea, E., Gadalean, M., (2011), Piramida cunoaşterii-hărţi proiecte
tematice-grupa mijlocie, Editura Diamant, Pitești.
18. Tataru, L., Bodea,E., Chira, E., Gadalean, M., (2011), Ştiu, pot, reuşesc !!! grupa
mijlocie, Editura Diamant, Pitești.
19. Tataru, L., Pojar, L., Cosma, M., Filipescu, E., (2011), Ştiu, pot, reuşesc!!! grupa mică,
Editura Diamant, Pitești.
20. Tataru, L., Soriteu,E., Pocol, M., Leva E.,(2011), Ştiu, pot, reuşesc !!! grupa mare,
Editura Diamant, Pitești.

Sursele indicate de maximă relevanţă pentru problematica acestui curs conţin referiri explicite la
capitolele cursului, astfel încât ele au fost incluse în bibliografia recomandată pentru fiecare din
acestea. Aceste lucrări pot fi procurate de la biblioteca facultăţii sau de la Biblioteca Centrală
Universitară „Lucian Blaga”.

1.7 Materiale şi instrumente necesare pentru curs

Calculator/Laptop pentru accesarea cursurilor on-line, lucrări de specialitate.

1.8 Calendarul cursului

Pe parcursul semestrului VI în care se studiază această disciplină, sunt programate întâlniri

faţă în faţă cu toţi studenţii; Pentru fiecare întâlnire se recomandă lectura atentă a suporturilor de
curs, precum și parcurgerea titlurilor din bibliografia obligatorie.

Datele întâlniri sunt precizate în calendarul sintetic al disciplinei. În acelaşi calendar se regăsesc şi
termenele la care trebuie transmise/depuse lucrările de verificare aferente fiecărui capitol.

Întâlnirea Capitolele vizate Aşteptări faţă de Sarcini de

studenţi lucru

Întâlnirea 1 Unitatea de învăţare nr. 1 Participare activă Suport curs

Unitatea de învăţare nr. 2 Responsabilitate în Suport curs

realizarea sarcinilor

Întâlnirea 2 Unitatea de învăţare nr. 3 Responsabilitate în Suport curs

realizarea sarcinilor.

1.9 Politica de evaluare și notare

Examen scris (se cuantifică și notele acordate de mentor) - 50%

Evaluarea portofoliului (se cuantifică și notele acordate de mentor) -40%
Oficiu 10%

1.10 Elemente de deontologie academică

Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:

 Orice material elaborat de catre studenţi pe parcursul activităţilor va face dovada
originalităţii. Studenţii ale căror lucrări se dovedesc a fi plagiate nu vor fi acceptaţi la
examinarea finală.
 Orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancţionată prin acordarea notei minime
sau, în anumite condiţii, prin exmatriculare.
 Rezultatele finale vor fi puse la dispoziţia studentilor prin afişaj electronic.
 Contestaţiile pot fi adresate în maxim 24 de ore de la afişarea rezultatelor iar soluţionarea lor
nu va depăşi 48 de ore de la momentul depunerii.
1.11 Studenții cu dizabilități

Studenţii cu dizabilităţi pot urma cursul şi stagiul de pregătire practică în modalităţi cât mai
apropriate de nevoile lor, identificate împreună cu tutorele şi metodistul de la grupa de preşcolari la
care se efectuează practica. Acestora li se pot trimite mesaje email. Titularul cursului şi echipa de
tutori îşi exprimă disponibilitatea, în limita constrângerilor tehnice şi de timp, de a adapta conţinutul
şi metodelor de transmitere a informaţiilor precum şi modalităţile de evaluare în funcţie de tipul
dizabilităţii cursantului.

1.12 Strategii de studiu recomandate

Date fiind caracteristicile învăţământului la distanţă, se recomandă studenţilor o planificare

riguroasă a secvenţelor de studiu individual, coroborată cu secvenţe de dialog, mediate de reţeaua net,
cu tutorii si respectiv titularul de disciplina. Lectura fiecărui modul şi rezolvarea la timp a temelor
garantează nivele înalte de înţelegere a conţinutului tematic şi totodată sporesc şansele promovării cu
succes a acestei discipline.
 Disciplină: MODULUL: I
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 2
Secvență: Practica pedagogică în învăţământul preșcolar organizare,
obiective, competenţe, responsabilităţi, evaluare

I. Cuprinsul secvenței

Documente curriculare
 Curriculumul pentru învăţământul primar din România.
 Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a
acestuia Documente şcolare
 Planificarea calendaristică anuală
 Planificarea semestrială.
 Planificarea săptămânală
 Proiectele de activitate didactică

II. Obiectivele secvenței

 Formarea abilităților specifice prin realizarea de activități practice în cadrul instituțiilor de

aplicație;
 Formarea abilităților specifice prin realizarea de activități practice în cadrul instituțiilor de
aplicație;
 Operarea cu concepte specifice managementului clasei în diferite situații educaționale
specifice învațamântului primar.
 Susținerea/asistarea dezvoltării individuale a școlarilor mici/elevilor, a competențelor lor
sociale și punerea în practică a regulilor de protejare a sanătății, a siguranței fizice și
mentale a fiecarui școlar mic/ elev, în mod adecvat.
III. Cuvinte cheie
Practică pedagogică, documente curriculare, managementul timpului, clasa de elevi
CUPRINS

CAPITOLUL I. Practica pedagogică în învăţământul primar: organizare, obiective,

competenţe, responsabilităţi, evaluare 8

I.1. Activitate de documentare 8

I.2. Aspecte organizatorice ale practicii pedagogice 11

I.3. Obiectivele practicii pedagogice în învăţământul primar 12

I.4. Competenţe specifice urmărite prin intermediul practicii pedagogice 13

I.5. Responsabilităţile coordonatorului de practică pedagogică 14

I.6. Responsabilităţile mentorului de practică pedagogică 14

I.7. Responsabilităţile studentului practicant 15

CAPITOLUL II. Documente care reglementează activitatea instructiv-educativă în

învăţământul primar 16

II. 1. Produse curriculare principale 16

II.1.2. Programele şcolare pentru învăţământul primar din România 19

II.1.3. Manualele şcolare 22

II.2. Produse curriculare auxiliare 22

II.3. Produse curriculare specifice activităţii de proiectare didactică 22

II.3.1. Planificarea calendaristică anuală 22

II.3.2. Proiectarea unităţilor tematice 24

II.3.3.Proiectarea lecţiei/activităţii didactice

26

CAPITOLUL III. Portofoliul de practică pedagogică 31

III.1. Instrumente de observare a mediului educaţional specific şcolii 31

III.1.1. Fişă de observaţie a unităţii de învăţământ 32

III.1.2. Fişă de observaţie a mediului educaţional din sala de clasă 33

III.1.3. Plan de şcolarizare 34

III.1.4. Fişă de observaţie a mediului educaţional din sala de clasă 34

III.1.5. Centrul de documentare şi informare 35

III.1.6. Fişă de prezentare a colectivului de elevi 36
III.2. Instrumente de planificare şi organizare a activităţilor şcolare 38

III.2.1. Orarul clasei 38

III.2.2. Lista manualelor şi a auxiliarelor utilizate la clasă 38

III.2.3. Comisia metodică 39

III.2.4. Documente privind evidenţa performanţelor şcolare ale elevilor 40

III.3. Instrumente utilizate pentru consemnarea lecţiilor observate (diverse tipuri de fişe) 41

III.3. Analiza SWOT a practicii pedagogice 102

III.4. Instrumente adiţionale 102

III.4.1. Fişă de analiză a activităţii didactice în cazul activităților de grup 102

III.4.2. Planificarea activităţilor din săptămâna Să ştii mai multe, să fii mai bun 104

III.4.3. Fişă de descriere a activităţii unei zile din cadrul Şcolii Altfel

104 III.4.4.Fişă de observare a interacţiunilor din clasă 104

III.4.5. Chestionar privind relaţia cu mentorul 105

III.4.6. Fişă de analiză a comportamentului comunicaţional al cadrului didactic 106

III.4.8. Fişă de caracterizare psihopedagogică 107

III.4.7. Grilă de autoevaluare a practicii pedagogice observative – învăţământ primar 112

III.4.8. Fişa de evaluare a practicantului de către mentor 113

III.4.9. Fişă de evidență a prezenței la practica pedagogică. Fişă de evaluare 115

ANEXE 116

Anexa 1. Tipuri de lecţii 116

Anexa 2. Pagini de carnet de elev pentru clasele I – IV 118

Capitolul I. Practica pedagogică în învăţământul primar: organizare, obiective, competenţe, res

I.1. Activitate de documentare

Instrumente utilizate în observarea activităţilor/lecţiilor din învăţământul primar

ARIILE CURRICULARE:

Instrumente utilizate în observarea activităţilor/lecţiilor din învăţământul primar

Discipline studiate: Limba şi literatura română, Limbă modernă, Matematică, Ştiinţe ale naturii,
Istorie, Geografie, Educaţie civică, Religie, Educaţie fizică, Joc şi mişcare, Muzică şi mişcare,
Arte vizuale şi abilităţi practice, Dezvoltare personală.
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a-II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba
română.
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a-II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi
explorarea mediului.
Instrumente utilizate în observarea activităţilor/lecţiilor din învăţământul
primar Se va studia
Ordinul Nr. 3371/12.03.2013 privind aprobarea Planurilor cadru de învăţământ pentru
învăţământul primar şi a Metodologiei privind aplicarea Planurilor cadru de învăţământ pentru
învăţământul primar
 Activitate practică: Completaţi tabelul de mai jos cu definiţia următorilor termeni:

Termen cheie Definiţia

Plan cadru

Arie curriculară

Competențe
generale

Competențe
specifice

11
 Definiţie pentru fiecare tip de lecţie

Conținuturi

Activități de învățare

Programă școlară
 I.2. Aspecte organizatorice ale practicii pedagogice

Practica pedagogică a studenţilor Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,

specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, se va derula pe parcursul
semestrului II, în şcoli, în vederea familiarizării cu specificul şi activităţile acestora.

În acest sens, informaţiile care urmează a fi prezentate sunt esenţiale pentru buna organizare
şi derulare a activităţilor de practică pedagogică.
1. Locul de desfăşurare: Şcoala;
2. Perioada desfăşurării: semestrul II al anului universitar ,
februarie/martie - iunie .
3. Mod de organizare
La începutul semestrului II, se vor organiza întâlniri între studenţi şi coordonatorul de
practică pedagogică.

Astfel că, la prima întâlnire, se va discuta despre:

 importanţa practicii pedagogice pentru formarea viitoarelor cadre didactice;

 modul de organizare a activităţilor în cadrul stagiului de practică în şcoală;
 obiectivele prevăzute în fişa disciplinei;
 competenţele vizate în vederea formării acestora pe parcursul semestrului II;
 bibliografia obligatorie (şi prezentarea unor materiale bibliografice);
 responsabilităţile tuturor partenerilor implicaţi în organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de practică pedagogică;
 Legea Educaţiei Naţionale şi Ordinul Nr. 3371/12.03.2013 privind aprobarea
Planurilor cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi a Metodologiei privind
aplicarea Planurilor cadru de învăţământ pentru învăţământul primar
În cadrul celei de a doua a întâlniri, se vor prezenta documentele curriculare de planificare şi
de proiectare a activităţilor din şcoală şi se va discuta despre ariile curriculare, discipline, unităţi
tematice, lecţii, tipuri de lecţii.
La ultima întâlnire, studenţii vor primi caietul de practică pedagogică, acesta fiind prezentat
în detaliu.
După derularea întâlnirilor, fiecare student îşi va desfăşura practica pedagogică în unitatea
de învăţământ la care a fost repartizat, pentru studenţii de la studii cu frecvenţă, iar, pentru studenţii
înscrişi la Învăţământ la distanţă, după cum urmează:

 la o şcoală de stat, la alegere. Înainte de începerea derulării practicii pedagogice este necesar să
se ceară acordul conducerii instituţiei de învăţământ, pentru a primi şi a îndruma studenţii în
activitatea practică.
 sub coordonarea unui cadru didactic mentor care a obţinut cel puţin gradul didactic II.
Pentru atestarea derulării practicii pedagogice este necesară solicitarea unei adeverinţe din
care să reiasă desfăşurarea practicii pedagogice în acea instituţie, în perioada de timp menţionată.
 I.3. Obiectivele practicii pedagogice în învăţământul primar

Pe parcursul practicii pedagogice din semestrul II, conform Fişei disciplinei, se va

urmări realizarea următoarelor obiective generale şi specifice:

 Familiarizarea studenţilor cu specificul vieţii şi activităţilor şcolare: tipurile instituţiilor de

învăţământ, regim de activitate, program, resurse materiale, resurse umane, factori
educaţionali implicaţi, sistemul de activităţi extraşcolare;
 Cunoaşterea şi studierea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi
conducerea procesului didactic;
 Cunoaşterea specificului activităţii didactice, în învăţământul primar;
 Familiarizarea cu conţinuturile ştiinţifice ale disciplinelor existente în planul cadru pentru
învăţământul primar, precum şi a competenţelor existente în programele şcolare;
 Identificarea componentelor procesului de învăţământ, precum şi a interdependenţei dintre
acestea la nivelul unei lecţii;
 Cunoaşterea principalelor tipuri de lecţii, a modalităţilor de integrare a conţinuturilor şi a
etapelor specifice fiecărui tip de lecţie;
 Cunoaşterea sistemului de competenţe profesionale specifice profesiei de profesor pentru
învăţământul primar;
 Cunoaşterea particularităţilor dezvoltării psihologice, fizice, socio-emoţionale a şcolarului;
 Dezvoltarea capacităţii de observare (globală şi focalizată) a activităţilor didactice ale
mentorului, a celor extraşcolare, dar şi a comportamentului elevilor;
 Cunoaşterea notelor definitorii ale documentelor specifice proiectării didactice: planificare
calendaristică anuală/ semestrială, proiectarea unităţilor tematice, proiecte didactice;
 Identificarea rolurilor pe care cadrul didactic le îndeplineşte în instituţia de învăţământ şi în
comunitatea şcolară;
 Rezolvarea unor situţii specifice managementului clasei;
 Formarea unei atitudini pozitive faţă de profesia de profesor pentru învăţământul primar;
 Dezvoltarea empatiei, ca element de bază al comunicării eficiente.

I.4. Competenţe specifice urmărite prin intermediul

practicii pedagogice

Prin intermediul activităţilor practicii pedagogice din semestrul II, conform Fişei
disciplinei, se va avea în vedere formarea următoarelor competenţe specifice,
profesionale şi transversale:

 cunoaşterea specificului activităţilor/lecţiilor din învăţământul primar, în funcţie de nivelul

de vârstă al elevilor;
 întocmirea unui orar zilnic şi săptămânal, respectând cerinţele pshihopedagogice de
întocmire a acestuia;
  cunoaşte principalele documente şcolare (documente curriculare sau acte normative),
precum şi modul de utilizare a acestora în activitatea de proiectare;
 analiza documentelor de planificare şi proiectare specifice învăţământului primar;
 cunoaşterea tuturor tipurile de lecţii existente în învăţământul primar, precum şi a etapelor
specifice fiecărui tip de lecţie;
 explicarea şi simularea modului de proiectare, organizare şi realizare a lecţiilor integrate, de
diferite tipuri şi pentru diverse discipline;
 cunoaşterea particularităţilor psiho-fizice şi socio-emoţionale ale şcolarului mic;
 explicarea rolurilor pe care le are cadrul didactic în instituţia de învăţământ, implicit în clasa
de elevi, precum şi în comunitatea şcolară;
 completarea cu conştiinciozitate a fişelor de observare a activităţii didactice a mentorului,
precum şi a celorlalte documente necesare portofoliului de evaluare (fişă de observare a
comportamentului comunicaţional, fişă de observare a relaţiilor existente la nivelul
colectivului etc);
 elaborarea un proiect pentru o disciplină opţională;
 participarea în mod activ la diferite activităţi educative organizate în şcoală şi în afara ei;
 manifestarea interesului faţă de propriile activităţi desfăşurate în şcoală şi faţă de elevi.

I.5. Responsabilităţile coordonatorului de practică pedagogică

Coordonatorul de practică pedagogică, persoana desemnată de facultate pentru a realiza
coordonarea, îndrumarea şi evaluarea activităţilor practice a studenţilor, va avea următoarele
responsabilităţi:
1. Să monitorizeze şi să îndrume desfăşurarea activităţilor de practică
pedagogică.
2. Să se asigure de buna desfăşurare a practicii pedagogice.
3. Să acorde sprijin studenţilor cu privire la completarea documentelor din
portofoliul de practică pedagogică.
4. Să evalueze şi să noteze obiectiv conţinutul caietului de practică pedagogică.

I.6. Responsabilităţile mentorului de practică pedagogică

În vederea desfăşurării în bune condiţii a stagiului de practică pedagogică, cadrul

didactic mentor trebuie:

1. Să îl prezinte pe student elevilor.

2. Să faciliteze studenţilor cunoaşterea tuturor elevilor din clasă, în vederea stabilirii unor
relaţii de comunicare şi cooperare eficiente.
3. Să prezinte studenţilor documentele curriculare specifice învăţământului primar şi să
îndrume studenţii în completarea portofoliului de practică pedagogică (planificare,
proiectare, program zilnic ş.a.).
4. Să stabilească regulile pe care studentul trebuie să le respecte în cadrul activităţii de practică
pedagogică.
5. Să prezinte informaţiile necesare completării caietului de practică pedagogică, iar, după caz,
să ofere explicaţii suplimentare.

I.7. Responsabilităţile studentului practicant

Responsabilităţile studentului practicant derivă din următoarele atribuţii:

1. Să participe la toate activităţile desfăşurate în perioada de practică
pedagogică.
2. Să respecte programul practicii pedagogice şi orarul şi programul
clasei la care îşi desfăşoară stagiul de practică, precum şi normele propuse de către
profesorul mentor.
Capitolul II. Documente care reglementează activitatea instructiv-educativă în învățământul

Organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar este reglementată de

Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar
(ROFUIP). Unitățile de învățamânt se vor organiza și funcționa respectând prevederile legislaţiei în
vigoare, ale prezentului regulament, ale propriului regulament de organizare şi funcţionare şi ale
regulamentului intern (ROFUIP, 2020, Art. 1, 2).
Prima etapă a învățământului obligatoriu debutează cu învățământul primar și vizează
promovarea șanselor egale pentru toți copiii, în vederea realizării unei dezvoltări cognitive,
emoționale și psihomotorie echilibrată, adaptată nevoilor individuale. Învăţământul primar cuprinde
clasa pregătitoare şi clasele I – IV (http://www.edu.ro/invatamant-primar).

II. 1. Produse curriculare principale

Produsele curriculare reprezintă ansamblul documentelor şcolare oficiale şi

neoficiale, al resurselor şi al produselor care structurează în maniere specifice
conţinuturile învăţământului şi care sprijină procesul curricular în calitate de
instrumente de organizare a situaţiilor de învăţare şi de inducere/generare a
experienţelor de învăţare.
Împărțim produsele curriculare în: produsele curriculare principale, având caracter oficial:
planurile-cadru de învăţământ, programa şcolară, manualul şcolar și produse curriculare
auxiliare: auxiliare curriculare, ghiduri metodice pentru cadrele didactice, materialele didactice de
suport/ajutătoare etc. și produse curriculare specifice activităţii de proiectare didactică (Bocoș,
M., 2008). Aceste produse se regăsesc sub forma planificării calendaristice anuale, a proiectării
tematice și a proiectelor de lecţie.

II.1.1. Planul cadru de învățământ

Planurile-cadru de învățământ sunt documente curriculare cu rol reglator, care

precizează disciplinele/domeniile de studiu grupate pe arii curriculare și numărul de
ore alocat acestora, pe ani de studiu (Chiș, V., coord, ).
Planul cadru pentru învățământul primar, cuprinde disciplinele obligatorii și numărul
de ore alocat fiecarei discipline pe săptămână, pentru elevii din clasele pregătitoare, clasa I, a II-
a, a III-a și a IV-a.
Conform Programei școlare pentru învăţământul primar, aprobate prin Ordinul nr.
3371/2013, Anexa Nr.1, planul cadru de învăţământ pentru învăţământul primar corespunzător
acestui stadiu este următorul:
PLANUL-CADRU de învăţământ pentru învăţământul primar
Arii Discipline Clasa
P I II III IV
Limbă şi comunicare Limba şi literatura română1 5 7 6 5 5
Limbă modernă 1 1 1 2 2
Matematică şi ştiinţe ale naturii Matematică2 3 3 4 4 4
Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1 1
Om şi societate Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educaţie fizică, sport şi sănătate Educaţie fizică 2 2 2 2 2
Joc şi mişcare - - - 1 1
Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1
Arte
Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1
Tehnologii
Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -
Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0- 0- 0-1 0-1
1 1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba
română.
2
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi
explorarea mediului.
 La nivelul învăţământului obligatoriu, planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru
toţi elevii - Trunchiul comun, reprezentată de numărul minim de ore prevăzut în
planul cadru pentru fiecare disciplină. În orele de trunchi comun se parcurge
programa şcolară, cu excepţia elementelor notate cu asterisc (*).
Pentru acoperirea numărului minim sau, după caz, a numărului maxim de ore pe săptămână
prevăzut prin planul-cadru, în oferta şcolii sunt incluse, în funcţie de situaţie, ore reprezentând
Curriculum la decizia şcolii, care pot fi distribuite pentru Opţional, pentru Extindere sau pentru
Aprofundare.
Schemele orare ale claselor vor cuprinde în mod obligatoriu cel puţin o oră de Opţional,
stabilită în urma procesului de consultare a elevilor şi părinţilor.
Organizarea programului școlar
Structura anului școlar este reglementată prin Regulamentul de organizare și funcționare a
unităților de învățământ preuniversitar și face referire la perioadele de desfășurare a cursurilor, a
vacanțelor și a sesiunilor de examene naționale, care se stabilesc prin ordin al ministrului educației
naționale.
Exemplu: Anul școlar 2016-2017 a început la 1 septembrie și se va încheia la 31 august din
anul calendaristic următor.
Cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare și din clasele I și a II-a încep la ora 8,00 și se vor
încheia în intervalul 12,00. Ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare
oră și o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs. La clasa pregătitoare și la clasa I,
activitățile de predare-învățare-evaluare acoperă 30—35 de minute, restul de timp fiind destinat
activităților liber-alese, recreative (www.edu.ro – ROFUIP, 2020).
Orarul școlar este un instrument prin care se alocă timpul de formare și prin care,
activitatea școlară este pusă la dispoziția elevilor și a cadrelor didactice pentru
desfășurarea activităților de predare, învățare și evaluare repartizate pe
lecții/activități (Cerghit, 1999, p.68)
În elaborarea orarului se recomandă respectarea cerințelor privind asigurarea ritmicității
predării, învățării, evaluării, autoevaluării corespunzător cu curba de efort zilnic și săptămânal,
curba lui Gauss.
Exemplu: Orar clasa pregătitoare
Ziua/ ora
Luni Marți Miercuri Joi Vineri
Dezvoltare Matematică și
8-9 Comunicare în Comunicare în Dezvoltare
personală explorarea
limba română limba română personală
mediului
 Comunicare în Matematică și Matematică și
9-10 Comunicare în Comunicare în
limba română explorarea explorarea
limba română limba română
mediului mediului
Arte vizuale și Arte vizuale și
Matematică și
10-11 abilități Limba engleză abilități Muzică și
explorarea
practice practice mișcare
mediului
Educație
11-12 Muzică și Educație
fizică Religie
mișcare fizică

*Orarul prezentat este elaborat cu respectarea prevederilor Planului cadru: Număr minim de ore
pe săptămână: 19, Număr maxim de ore pe săptămână: 20.

II.1.2. Programele școlare pentru învățământul primar din România

Programele şcolare sunt documente curriculare oficiale care redau sintetic

conţinuturile învăţământului, pe discipline şi pe ani şcolari, respectiv descriu oferta
educaţională a unei anumite discipline, pentru fiecare an de studiu, pentru un
parcurs şcolar determinat. Programele şcolare se află într-o strânsă relaţie cu
planurile-cadru de învăţământ, relaţie care se constituie în premisa esenţială a
realizării unei proiectări didactice eficiente (Bocoş, M.,2008, p).
Programele școlare pentru învățământul primar au în vedere abordarea integrată a
conţinuturilor, cu scopul asigurării continuităţii cunoaşterii în interiorul aceluiaşi nivel de
învăţământ. În acest sens, elevii sunt antrenați în activităţi care fac parte din mai multe arii
curriculare, fiind posibilă astfel descoperirea şi înţelegerea lumii în care trăiesc, dar şi a propriei
persoane, în relaţie cu lumea înconjurătoare. De asemenea, noile programe școlare permit abordarea
diferenţiată şi individualizată a conţinuturilor pentru elevii de aceeaşi vârstă, asigurând progresul
fiecăruia în ritmul propriu.

În structura programei școlare, regăsim următoarele componente:

- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
 1. Nota de prezentare evidențiază conținuturile asupra cărora se îndreaptă
cunoaşterea, elemente ale disciplinei care permit formarea unei imagini de
ansamblu asupra programei.
2. Competenţele generale vizate la nivelul unei disciplinei de învăţământ
jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru un ciclu de
şcolarizare (M. Bocoş şi colab., 2016, p. 222,).
3. Competenţele specifice și exemple de activități de învățare sunt derivate din competenţele
generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru
realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare
care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor
contexte de învăţare variate. O competenţă specifică poate contribui, fireşte, cu ponderi diferite,
la atingerea mai multor competenţe generale. Mijloacele, instrumentele de vehiculare cognitivă
selectate, prelucrate şi valorificate în vederea atingerii competenţelor specifice şi, implicit, a
competenţelor generale, sunt reprezentate de unităţile de conţinut prezentate în programe,
respectiv de unităţile de conţinut selectate, prelucrate, adaptate şi valorificate de profesor (M.
Bocoş şi colab., 2016, p. 222).
4. Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru
dobândirea competenţelor de bază. Obiect al procesului de învăţare, ansamblu al conţinuturilor
instructiv-educative vehiculate în situaţiile de învăţare, vehicule/ mijloace prin care se urmăreşte
formarea competenţelor specifice şi, implicit, a competenţelor generale (M. Bocoş şi colab.,
2016, p.259).
5. Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi
elemente de evaluare continuă.
Programa şcolară actuală propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să
modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel
realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor
prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.
Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată
a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii
bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de
diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe
comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris
precum şi cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării
sale învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor,
ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe.
Evaluarea este operaţia care vizează determinarea de o manieră sistematică şi
obiectivă a impactului, eficacităţii, eficienţei şi pertinenţei activităţilor în relaţie cu
obiectivele lor, pe de o parte în vederea ameliorării activităţilor în curs şi, pe de altă
parte, în vederea planificării, programării şi luării deciziilor viitoare” (Glossaire de
termes relatifs à l'évaluation et termes connexes, 1987, pag. 3)
Deoarece activitățile de învățare trebuie să aibă în vedere formarea competențelor cu
toate componentele lor (cognitive, aptitudinale, atitudinale), este necesar ca
evaluarea să vizeze, de asemenea, aceleași aspecte, accentuându-și astfel caracterul
formativ.
Valorificarea rezultatelor evaluării trebuie să se concretizeze nu numai în calificative, ci și în
analiza greșelilor realizate de elevi și a cauzelor acestora. De asemenea, este necesar ca demersul de
evaluare să se finalizeze cu momente de reflecție asupra rezultatelor obținute și să producă activități
remediale, dacă este cazul. Procesul de evaluare este recomandat să reflecte, în acest sens, predarea
și învățarea activă, bazată pe descoperire, prin activități practice și prin diverse experiențe de învățare
(http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/4857).

Prezentăm un decupaj din Programa școlară pentru disciplina COMUNICARE ÎN

LIMBA ROMÂNĂ, Clasa pregătitoare și Clasa I, unde pot fi observate Competențele
specifice și exemplele de activități de învățare.
 II.1.3. Manualele școlare

Manualulele şcolare reprezintă instrumente didactice cu rol de ghid, de orientare a activităţii

didactice și instrumente de lucru operaţionale pentru elevi. Manualele organizează conţinuturile
obiectului de studiu şi operaţionalizează în mod sistematic temele recomandate de programa
şcolară, la fiecare obiect de studiu şi pentru fiecare clasă, organizându-le şi sistematizându-le pe
capitole, subcapitole, unităţi de învăţare, teme şi lecţii.
Manualele școlare nu sunt obligatorii, de aceea cadrul didactic poate să aleagă utilizarea unui
manual dintr-o gamă largă de variante aprobate/avizate de Ministerul Educației naționale. De
asemenea, rămâne la latitudinea profesorului măsura și modul în care sunt abordate conținuturile
propuse prin manualul școlar.
 II.2. Produse curriculare auxiliare

Produsele curriculare auxiliare sunt utilizate de cadrele didactice şi elevi, în

desfăşurarea activităţilor instructiv-educative, în completarea manualului şcolar,
cu scopul de a creşte eficienţa implementării adecvate şi eficiente a
curriculumului. Există auxiliare curriculare pentru profesori, auxiliare didactice
pentru elevi şi auxiliare didactice pentru profesori şi elevi. (Exemple de auxiliare
didactice: caiete (de aplicaţii) pentru elevi, caiete de activitate independentă,
caietul profesorului, ghiduri, culegeri de probleme, îndrumătoare pentru aplicaţii practice, soft-uri
educaţionale (M. Bocoş şi colab., 2016, p.).

II.3. Produse curriculare specifice activităţii de proiectare didactică

Activităţile de planificare şi proiectare a conţinuturilor la nivel şcolar fac referire la:

planificarea calendaristică, proiectarea unităților tematice și proiectele de lecție.

II.3.1. Planificarea calendaristică anuală

Sintagma „proiectare didactică” acoperă un demers pedagogic complex, care

presupune anticiparea mentală a operaţiilor de planificare, de organizare şi de
desfăşurare a instruirii în condiţiile cunoaşterii şi stăpânirii variabilelor implicate în
buna desfăşurare a activităţii. Ea reprezintă un demers personalizat, care presupune
elaborarea de instrumente didactice adaptate de către cadrul didactic la specificul activităţii şi la
caracteristicile clasei de elevi, precum şi de concepere flexibilă şi creativă a activităţilor didactice.
Practic, proiectarea didactică la nivel micro presupune gândirea şi prefigurarea procesului didactic,
a strategiilor de instruire (predare, învăţare, evaluare) şi autoinstruire (autoînvăţare, autoevaluare), a
modului orientativ (şi nu strict riguros) în care se va desfăşura activitatea instructiv-educativă.
Proiectarea didactică înseamnă relaţionare şi interrelaţionare între competențele specifice, strategiile
didactice şi de evaluare şi conţinuturi curriculare, presupunând elaborarea unor instrumente de lucru
utile cadrului didactic şi elevului în desfăşurarea activităţii instructiv-educative.
Planificarea calendaristică anuală se întocmește pe baza Programei pentru
învăţământul primar, aceasta fiind o modalitate de structurare a activităților
instructiv educative.
Planificarea conţinuturilor se va face echilibrat respectând nivelul de dezvoltare
psihopedagogic al copiilor, în raport cu temele anuale de studiu.
 Prezentăm spre exemplificare o parte a planificării calendaristice la nivelul clasei a II-a, pe
durata a trei săptămâni.
Unităti Disciplina Comp. Conţinuturi N Perioada Observații
tematic Specific r
de
e e ore
Comunicarea orală
(ascultare, vorbire,
interacțiune)
Formularea unei păreri;
Dialog despre vacanța
de vară;
Reguli de vorbire
eficientă;
Povestirea unor
întâmplări trăite. 18 h Săpt.
1-3
Citire/Lectură
Citirea unui text;
Așezarea textului în
1.3
pagină.
2.1
2.4
Scriere/Redactare
3.1
Copiere. Transcriere.
1. AM 3.3
ÎNVĂȚAT Dictare;
CLR 3.4
ÎN CLASA 4.1 Semnele de punctuație(
I . ? -);
4.2
Scrierea corectă a
cuvintelor;
Scrisoarea;
Scrierea imaginativă a
unui text de 3-5 enunțuri,
pornind de la experiențe
trăite.

Elemente de construcție
a comunicării
Cuvinte cu sens
asemănător;
Cuvinte cu sens opus;
Cuvinte care au aceeași
formă și înțeles diferit.

Texte suport:
Din nou la școală
Amintiri din vacanța de
vară
Plecarea cocorilor
Frunza
 II.3.2. Proiectarea unităților tematice

Proiectarea unităților tematice are ca punct de plecare planificarea anuală şi rezultă din
confruntarea timpului necesar clasei de elevi pentru a parcurge anumite conţinuturi şi pentru a
forma competențele fixate de către programa şcolară şi respectiv planificarea anuală. Cadrul didactic
are libertatea de a-şi alege în funcţie de caracteristicile clasei de elevi, nivelul de vârstă,
particularităţile psihofizice şi individuale ale copiilor, momentul din an, particularităţile vremii,
disponibilitatea copiilor, conţinuturile, ordonarea şi ierarhizarea acestora; eşalonarea conţinutului pe
parcursul semestrului; prefigurarea strategiilor didactice corespunzătoare fiecărei arii de conţinut;
corelarea necesarului de mijloace de învăţământ cu resursele materiale existente în clasă;
identificarea mijloacelor de învăţământ necesare şi stabilirea strategiilor de evaluare pentru fiecare
temă.
 Exemplu Proiectare tematică:
Clasa pregătitoare
Tema: „SĂ NE CUNOAŞTEM!”
Auxiliare: Didactica Publishing House ( CLR, MEM, DP)
Perioada: 3 săptămâni
Săptămâna I
Competenţe Activităţi integrate şi Resurse
Ziua Detalii de conţinut Metode Evaluare
specifice forme de organizare materiale
Activităţi integrate
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă Ascultarea unui mesaj - mascota - învăţarea prin - chestionare orală;
- Noutăţi, impresii. Evaluare iniţială a clasei descoperire
CLR 1.2 Aşteptări cunoştinţelor din grădiniţă, cu - conversaţia euristică
3.2 Iată cât de multe rol predictiv - fişă de lucru - munca independentă
ştim! (activ. frontală, Participarea la dialog - imagini cu
individuală) Exprimarea unor trăiri aspecte din
personale în raport cu grădiniță
Cine sunt eu? grupurile din care face parte.
DP 2.2, 1.3 De la grădiniţă la Descoperă mediul -obiectele din sala de - observarea sistematică a
şcoală! înconjurător clasă elevilor
MM 2.2 Identificarea obiectelor din fișe de lucru -expunerea lucărilor
3.3 clasă, poziționarea lor culori, carioci
Orientare în timp şi spaţiu
Joc de atenție :Găsește
intrusul!
DP 1.3, 3.3 Grădiniţa mea dragă! Discuţii despre grădiniţă şi - caiete, - conversaţia euristică - observarea sistematică a
CLR 2.3, 2.4 (activitate frontală, despre activităţile specifice creioane - demonstraţia elevilor;
AVAP 1.1, 2.1 individuală) Redarea prin desen a unor colorate - explicaţia - evaluare orală şi scrisă.
activităţi practice - munca independentă
MM 1.1, 1.3 Ne amintim, prima zi Interpretarea a două strofe din - caiete, fişe de - conversaţia - observarea sistematică a
de şcoală! (activitate imnul clasei PRIETENI– lucru - explicaţia elevilor
frontală, individuală) audiere şi interpretare. - calculator/ - exerciţiul
AVAP 2.2, 2.3 Realizarea de aplicaţii ce au la DVD player
bază iniţiative spontane
II.3.3. Proiectarea lecției

La baza desfășurării activităților zilnice, stă proiectarea lecției. În învățământul

primar, cadrul didactic își proiectează conținuturile pe discipline, la nivel integrat.
Astfel că pentru o zi se realizează un număr de proiecte egal cu numărul de ore de
curs din orarul zilnic. Fiecare proiect de lecție vizează o disciplină principală,
integrată cu conținuturi din altă disciplină de studiu. Disciplinele regăsite în planul cadru, pentru
care cadrul didactic își întocmește proiecte de lecție/proiecte didactice (în perioada de debut în
învățământ sau pentru obținerea gradelor didactice) sunt: CLR/LLR, MEM/ Matematică/ Științe
ale naturii, MM, AVAP, DP, Educație civică, Istorie, Geografie, Educație civică. Acestea sunt
structurate conform nivelului de clasă, astfel că unele dicipline se regăsesc la clasele
pregătitoare, I și a II-a, iar altele la clasele a III-a și a IV-a conform planului cadru. Disciplinele
Matematică și Științe ale Naturii sunt integrate într-o singură disciplină denumită Matematică și
explorarea mediului (la clasele pregătitoare, I și II).

Proiectul didactic în învățământul primar are următoarea structură:

Proiectarea lecţiilor/ activităţilor didactice, respectiv stabilirea design-ului
educaţional reprezintă un demers care se raportează la următoarele aspecte:

1. Stabilirea formei de organizare a activităţii instructiv-educative şi încadrarea acesteia

în unitatea tematică - este o acţiune ce presupune analizarea locului şi rolului lecţiei în cadrul
unităţii tematice, precum şi stabilirea obiectivului fundamental al lecţiei respective. Acesta
evidenţiază sensul în care va fi valorificat conţinutul: transmitere, dobândire, descoperire,
recapitulare, sistematizare, aplicare, verificare, evaluare etc. şi constituie elementul determinant
în stabilirea categoriei sau a tipului de lecţie.

2. Stabilirea obiectivelor operaţionale, care direcţionează întreaga activitate de pregătire şi

realizare a demersurilor didactice, se realizează în funcţie de conţinut şi de finalitatea pe termen
mai lung a instruirii.

3. Selectarea şi prelucrarea conţinutului ştiinţific) - presupune ca, în conformitate cu

obiectivele operaţionale stabilite, să se aleagă unităţile de conţinut care să se structureze logic, să
se esenţializeze şi să se particularizeze, ţinându-se cont de următoarele elemente:

- nivelul general de pregătire al elevilor;

- rezultatele şi experienţa cognitivă anterioară a elevilor;

28
 - sistemul de cunoştinţe, abilităţi intelectuale şi practice, capacităţi şi competenţe de care
dispun elevii;
- experienţa practică a elevilor;
- interesul şi motivaţia lor pentru studiul disciplinei.

4. Elaborarea strategiei de instruire şi autoinstruire - se realizează în conformitate cu

obiectivele operaţionale prestabilite şi presupune stabilirea următoarelor elemente: tipul de
experienţă de învăţare în care vor fi angajaţi elevii (activă; interactivă; creatoare; euristică;
problematizantă; experimentală); sistemul metodologic, respectiv sistemul metodelor şi al
procedeelor didactice utilizate; sistemul mijloacelor de învăţământ şi forma/ formele de organizare a
activităţii elevilor.

5. Stabilirea structurii procesuale a lecţiei/ activităţii didactice, structură care nu trebuie

considerată rigidă, inflexibilă; dimpotrivă, accentuăm faptul că numărul etapelor unei lecţii/
activităţi didactice poate fi variabil (nu există etape absolut obligatorii, iar succesiunea lor se
poate modifica, de la caz la caz).

Structura procesuală a unei lecţii poate să includă următoarele etape metodice:

a) captarea atenţiei sau trezirea interesului elevilor pentru studiul temei şi sensibilizarea lor
pentru activitatea didactică;
b) comunicarea obiectivelor operaţionale urmărite de cadrul didactic în lecţia respectivă, într-o
manieră accesibilă elevilor şi care să contribuie la stimularea şi implicarea lor intelectuală,
fizică şi afectiv-volitivă în activitate;
c) prezentarea materialului faptic într-un mod cât mai atractiv pentru elevi şi comunicarea
sarcinilor de învăţare corespunzătoare;
d) dirijarea învăţării de către cadrul didactic, respectiv acordarea de puncte de sprijin, oferirea
de sugestii, completări, comentarii etc.;
e) generalizarea, formarea noţiunilor/ operaţiilor, adică obţinerea performanţelor anticipate prin
obiective
f) fixarea şi stabilizarea performanţei (etapă care presupune purtarea de discuţii elevi-elevi şi
elevi-profesor, în scopul însuşirii corecte şi clarificării noilor noţiuni şi operaţii);
g) aplicarea în practică - prin efectuare de exerciţii şi probleme, de analize şi evaluări şi prin
identificarea posibilităţilor aplicative - teoretice sau practice, ale noilor achiziţii;
h) asigurarea feed-back-ului, respectiv utilizarea unor modalităţi de cunoaştere a efectelor
acţiunii didactice, atât din perspectiva profesorului, cât şi din cea a elevilor.

6. Stabilirea strategiei de evaluare - se referă la identificarea modalităţilor, tehnicilor şi

instrumentelor/ probelor de evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor intelectuale şi practice ale
elevilor, precum şi la repartizarea lor în timp, în diferitele momente ale activităţii instructiv-
educative.

7. Stabilirea strategiei de autoevaluare a elevilor - reprezintă un act care ţine cont

de specificul conţinutului ştiinţific vehiculat în activitatea didactică, de obiectivul
fundamental, de obiectivele operaţionale şi de timpul disponibil. Pot fi utilizate
următoarele modalităţi de autocontrol şi autoevaluare a prestaţiei elevilor:
autocorectarea probelor scrise, corectarea probelor scrise ale colegilor, notarea
răspunsurilor colegilor, notarea în colaborare cu alţi colegi, notarea reciprocă a unui grup de
colegi, în toate situaţiile deosebit de importantă fiind argumentarea notelor acordate.

Proiectul de lecţie/ activitate didactică

Proiectul de lecţie sau proiectul de activitate didactică este un instrument de

lucru şi un ghid pentru cadrul didactic, el oferind o perspectivă de ansamblu,
globală şi complexă asupra lecţiei; este un fel de scenariu al activităţii ce urmează
a fi desfăşurată. În viziune curriculară, proiectul de lecţie are caracter orientativ, având o
structură flexibilă asupra căreia îşi pune, în bună măsură, amprenta, cadrul didactic. Este de
preferat chiar ca el să prevadă unele alternative de acţiune şi să solicite capacitatea profesorului
de a reconsidera demersul anticipat atunci când situaţii neprevăzute fac necesară schimbarea,
deci un comportament didactic creator.
În practica educaţională, nu se lucrează cu o structură unică a proiectelor de activitate
didactică. Dimpotrivă, în funcţie de obiectivul fundamental, de natura conţinutului ştiinţific, de
tipul strategiilor didactice pe care le înglobează, de nivelul de pregătire al elevilor, precum şi de
alţi factori, se concep proiecte de activităţi didactice cu diferite structuri ale componentei
descriptive, componentă care cuprinde scenariul didactic sau desfăşurarea propriu-zisă a
lecţiei. De regulă, componenta introductivă a proiectului conţine informaţii din care se deduc
coordonatele lecţiei: obiectul de învăţământ, subiectul lecţiei/ tema, data, ora, clasa, nivelul
clasei, obiectivul fundamental, categoria de lecţie, varianta de lecţie şi strategia didactică.

Facem precizarea că în cadrul acestei componente, opţional, pot fi consemnate finalităţile

educaţionale din programa şcolară, cărora li se subordonează obiectivele
operaţionale urmărite în cadrul lecţiei/ activităţii didactice (sau se pot consemna
doar numerele/ simbolurile acestor finalităţi). De asemenea, rămâne la
latitudinea cadrului didactic să decidă dacă este necesar să ofere alte informaţii
referitoare la organizarea lecţiei, cum ar fi durata lecţiei (dacă este mai mare de
50 de minute) sau locul de desfăşurare a lecţiei.

Obiectivele operaționale vizează comportamentele elevilor, având la bază activitățile de învățare

propuse de cadrul didactic. În cadrul unei lecții, cadrul didactic trebuie să formuleze un număr
maxim de 5 obiective operaționale, evitând situația ca acestea să fie confundate cu sarcinile de
lucru date elevilor. Acestea respectă cerințele generale ale operaționalizării( vezi caiet de
practică pedagogică pentru învățământul preșcolar/semestrul I)
O altă componentă a proiectării face referire la strategiile didactice, în a căror
componență se regăsesc metodele, tehnicile și procedeele de învățământ, mijloacele de
învățământ și formele de organizare a colectivului de elevi.
Metodele didactice reprezintă „o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării, un
mod comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar, eforturile profesorului şi ale elevilor
săi“ (I. Cerghit, 2001, p.63).
Pot fi considerate drept „calea de urmat în activitatea comună a educatorului şi educaţilor,
pentru îndeplinirea scopurilor învăţământului, adică pentru informarea şi formarea educaţilor“
(C. Moise, 1998, p.143).
Exemplificări metode didactice interactive:
Preluare din Programul de formare. Metode interactive de predare, învăţare, evaluare, Pag.38

Metoda predării/învăţării reciproce

Este o strategie instrucţională de învăţare a tehnicilor de studiere a unui text. După

ce sunt familiarizaţi cu metoda elevii interpretează rolul profesorului, instruindu-şi
colegii. Are loc o dezvoltare a dialogului elev – elev.
Se poate desfăşura pe grupe sau cu toată clasa.
Metoda învăţării reciproce este centrată pe patru strategii de învăţare folosite de oricine care face
un studiu de text pe teme sociale, ştiinţifice sau un text narativ (poveşti, nuvele, legende).
Aceste strategii sunt:
- rezumarea
- punerea de întrebări
- clarificarea datelor

Prezicerea (prognosticarea)
 Rezumarea înseamnă expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit; se
face un rezumat.
Punerea de întrebări se referă la listarea unei serii de întrebări despre informaţiile
citite; cel ce pune întrebările trebuie să cunoască bineînţeles şi răspunsul.
Clarificarea presupune discutarea termenilor necunoscuţi, mai greu de înţeles, apelul la diverse
surse lămuritoare, soluţionarea neînţelegerilor.
Prezicerea se referă la exprimarea a ceea ce cred elevii că se va întâmpla în continuare, bazându-
se pe ceea ce au citit.
Etapele metodei:
1. Explicarea scopului şi descrierea metodei şi a celor patru strategii;
2. Împărţirea rolurilor elevilor:
3. Organizarea pe grupe.
4. Lucrul pe text.
5. Realizarea învăţării reciproce.
6. Aprecieri, completări, comentarii.

Metoda piramidei
Metoda “piramidei” sau metoda “bulgărelui de zăpadă” are la bază împletirea
activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor.
Ea constă în încorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului într-un
demers colectiv mai amplu, menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei
probleme date.
Fazele de desfăşurare a metodei piramidei:
1. Faza introductivă: profesorul expune datele problemei în cauză;
2. Faza lucrului individual: elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp
de cinci minute. În această etapă se notează întrebările legate de subiectul tratat.
3. Faza lucrului în perechi: elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele
individuale la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările individuale din
partea colegilor şi, în acelaşi timp, se notează dacă apar altele noi.
4. Faza reuniunii în grupuri mai mari. De obicei se alcătuiesc două mari grupe,
aproximativ egale ca număr de participanţi, compuse din grupele mai mici existente
 anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns. Totodată se răspunde la întrebările
rămase nesoluţionate.
5. Faza raportării soluţiilor în colectiv. Întreaga clasă, reunită, analizează şi
concluzionează asupra ideilor emise. Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi
vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate. Se lămuresc şi răspunsurile
la întrebările nerezolvate până în această fază, cu ajutorul conducătorului (profesorul);
6.Faza decizională. Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor
realizate şi asupra participării elevilor/studenţilor la activitate.

Explozia stelară

Explozia stelară (eng. “star” = stea; eng. ”burst” = a exploda), este o metodă nouă
de dezvoltare a creativităţii, similară brainstormingului.
Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, la fel ca o
explozie stelară.
Cum se procedează:
Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care au
legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?,
Când?.
Lista de întrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care, posibil, solicită o şi mai mare
concentrare pentru a răspunde la ele.
Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe
conexiuni înte concepte. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale
şi de grup.
Organizată în grup, explozia stelară facilitează participarea întregului colectiv,
stimulează crearea de întrebări la întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei
pe idei.

ETAPELE metodei:
1. Propunerea unei probleme;
2. Organizarea colectivul în grupuri preferenţiale;
3. Munca în echipă pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări şi cât mai diverse.
4. Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
5. Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în cooperare.
Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.
Metoda exploziei stelare este uşor de aplicat oricărei vârste şi unei palete largi de domenii. Nu
este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite. Participanţii se prind repede în joc,
acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi, pe de altă parte, o sursă de noi descoperiri.
Mijloacele de învățământ specifice învățământului primar, prcum și cel mai des utilizate
sunt: manualele școlare, caietele de lucru ale elevilor, auxiliare specifice diciplinelor de
învățământ, fișe de lucru și alte materiale confecționate de către cadrul didactic sau achizițioante de
către acesta.
Formele de organizare a colectivului pot fi diversificate, dar de cele mai multe ori, se
apelează la organizarea mixtă a acestuia, datorit faptului că pe parcursul unei lecții, tpurile de
activități sunt diferite.
 III. Portofoliul de practică pedagogică

III.1. Instrumente de observare a mediului educaţional specific școlii

Instrumentele portofoliului de practică pedagogică s-au constituit ca urmare a tipurilor de

activităţi de practică pedagogică în care studenții trebuie să fie implicați:

a. Cunoaşterea generală a şcolii

Activităţi

 Prezentarea şcolii:

Structura şi organigrama unităţii şcolare şi a relaţiilor cu alte instituţii

Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic

Servicii funcţionale ş.a.

 Identificarea şi descrierea resurselor materiale necesare desfăşurării activităţilor didactice;

 Studierea legislaţiei şcolare şi a documentelor curriculare utilizate în unitatea de învăţământ;

 Identificarea şi descrierea modului specific de planificare şi desfăşurare a activităţilor pe

durata unei zile, a unei săptămâni, respectiv a unui semestru semestru;

 Descrierea sistemului de activităţi metodice din unitatea de învăţământ;

 Cunoaşterea modului de organizare şi funcţionare a cabinetului CDI, a bibliotecii şi a

secretariatului;

 Elaborarea unor pliante de informare şi de prezentare atractivă a unităţii de învăţământ.

b. Observarea şi implicarea în realizarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare

Activităţi

 Analiza documentelor curriculare şi identificarea resurselor utilizate la clasa unde se

efectuează practica pedagogică;

 Studierea structurii documentelor întocmite de către cadrul didactic (planificări, evidenţe,

fişe de caracterizare, proiecte de activitate didactică etc.) precum şi a modului de organizare
a acestora;
 Asistenţa la activităţile didactice desfăşurate de către cadrul didactic şi consemnarea
acestora în caietul de practică pedagogică.

 Participarea la analiza lecţiilor şi a altor activităţi asistate;

 Observarea comportamentului elevilor în timpul lecţiilor şi al pauzelor;

 Implicarea în desfăşurarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare desfăşurate de mentor;

 Analiza structurii fişelor de caracterizare psihopedagogică a elevilor, utilizate în instituţia

respectivă;

 Studierea unor programe de activităţi extracurriculare şi participarea la desfăşurarea

acestora.

c. Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor didactice

Activităţi

 Elaborarea unor proiecte secvenţiale sau integrale de optimizare a activităţilor didactice

asistate;

 Desfăşurarea unor secvenţe de activitate didactică asistate de învăţătoare: verificarea temelor

pentru acasă, supravegherea jocurilor copiilor etc.

III.1.1. Fişă de observaţie a unităţii de învăţământ

a. Date de identificare Denumirea unităţii de învăţământ:

Localitatea, județul

Adresa: Numărul de
telefon:
b. Informaţii privind spaţiile şcolare, auxiliare şi administrative

Săli de grupă:

Laboratoare:

Săli de sport:

Spaţii de joacă:

Sală de servire a mesei:

Grupuri sanitare:

Bucătărie:

Spaţii de depozitare a materialelor didactice:

Secretariat:

Contabilitate:

Casierie:

Spaţiu destinat personalului de conducere:

Alte spaţii:

c. Informaţii privind resursele umane:

Numele şi prenumele directorului unităţii:

Numele şi prenumele mentorului/mentorilor de practică pedagogică:

Numărul personalului didactic:

Numărul personalului didactic auxiliar:

Numărul personalului nedidactic:

Observaţii:
 III.1.2. Fișă de observație a mediului educaţional din sala de clasă

Subliniaţi varianta corectă de răspuns, în funcţie de ceea ce observaţi în sala de

clasă la care vă desfășurați practica pedagogică.

1. În sala de clasă este prezent calendarul. Acesta este achiziționat/confecționat de

învățătoare. Da/Nu
2. Produsele activității elevilor sunt expuse în sala de clasă. Da/Nu
3. Există un spațiu special destinat Întâlnirii de dimineață. Da/Nu
4. Există o mascotă a clasei. Da/Nu
5. Există o bibliotecă a clasei. Da/Nu
6. Este un spațiu alocat Ludotecii. Da/Nu
7. Sala de clasă este supraîncărcată cu materiale. Da/Nu
8. Sala de clasă reprezintă un mediu stimulat și plăcut. Da/Nu
9. Spațiul sălii este suficient de mare pentru numărul de elevi. Da/Nu
10. Nu există stimuli senzoriali care să le distragă atenția elevilor. Da/Nu
11. Sala de clasă este menținută curată și aranjată până la finalul zilei. Da/Nu
12. Există spații special destinate depozitării materialelor necesare unor discipline. Da/Nu
13. Vizualizarea directă este asigurată de modul de dispunere a băncilor și scaunelor, astfel că
este favorizată activizarea elevilor. Da/Nu
14. Modul de dispunere a mobilierului este sub formă de a) clasă b) careu c) semicerc d) cerc
e) altul:...................................
15. Alte aspecte observate:
................................................................................................................................................
.........................................................................................

III.1.3. Plan de şcolarizare

An şcolar:..........................................................
 NIVEL GRUPE / CLASE NR. EFECTIVE
Gr. Mică
Gr. Mijlocie
Preşcolar
Gr. Mare
Gr. Combinată
Cls. Pregătitoare
Cls. I
Primar Cls. a II-a
Cls. a III-a
Cls. a IV-a
Cls. a V-a
Cls. a VI-a
Gimnaziu
Cls. a VII-a
Cls. a VIII-a
Data completării: Semnătura directorului unităţii:

Semnătura mentorului/mentorilor:

Elaboraţi organigrama structurală a unităţii şcolare (model în anexă)

 III.1.4. Fişă de observaţie a mediului educaţional din sala de clasă

Apreciaţi pe o scară de la 1 la 5 (1 pentru cel mai puţin şi 5 pentru cel mai mult)
nivelul în care elemente ale mediului educaţional le regăsiţi în sala de clasă

NR. CRITERIU 1 2 3 4 5
1 Spaţiul sălii corespunde efectivului de elevi
2 Funcţionalitatea mobilierului
3 Modularitatea mobilierului
4 Dispunerea mobilierului favorabilă unei foarte bune vizibilităţi
5 Igiena sălii de clasă
6 Existenţa elementelor de individualizare a sălii (mascotă etc.)
7 Promovarea unor valori expresive (sloganuri, simboluri etc)
8 Spaţiu destinat expunerii prodeuselor elevilor
9 Existenţa unor stimuli senzoriali perturbatori
10 Există spaţii de depozitare a materialelor didactice
11 Dotarea cu mijloace de învăţământ audio-video
12 Spaţii amenajate pentru desfăşurarea anumitor tipuri de activităţi

Elaboraţi o fişă descriptivă a sălii de clasă pe baza chestionarului

Centrele de Documentare şi Informare au fost implementate în unităţile de

învăţământ cu scopul de a forma şi dezvolta elevilor deprinderi, abilităţi şi competenţe prin
intermediul activităţilor cu caracter transdiciplinar.
Activităţile derulate prin CDI oferă elevilor posibilitatea să analizeze şi să interpreteze informaţii
într-o manieră critică şi responsabilă, să descopere complexitatea problemelor şi să aprecieze
diversitatea lucrurilor, fenomenelor, de a exersa un comportament tolerant, prin accesul facil la
informaţie şi, prin folosirea metodelor şi tehnicilor de informare, munca în grup.
Centrele de documentare şi informare oferă o gamă largă de activităţi, utilizând o varietate de
resurse documentare pe diferite suporturi, o diversitate a instrumentelor ce stau la indemâna
elevilor şi a profesorilor; oferă, de asemenea, o manieră nouă de învăţare, într-o abordare
modernă a programei şcolare.

Bifaţi cifra care reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră, cu privire
la criteriile mai jos. Aprecierile sunt relevante pentru importanţa, rolul
şi eficienţa activităţilor din cadrul CDI-ului din şcoală.

NR. Crt. CRITERII SCALA DE APRECIERE

1 2 3 4 5
1 Spaţiul destinat CDI-ului este
corespunzător desfăşurării de
activităţi şcolare eficiente
2 Resursele documentare pot satisface
nevoile şi interesele utilizatorilor
(elevi, cadre didactice)
3 Calendarul activităţilor din CDI sunt
corelate cu activităţile didactice din
clasele primare
4 Spaţiul CDI-ului este amenajat
corespunzător pentru:
A pune la dispoziţia utilizatorilor
toate informaţiile necesare
A pregăti elevii în ceea ce priveşte
selectarea, alegerea şi utilizarea
informaţiilor şi documentelor utile
5 Diversificarea suportului informativ
(cărţi, casete audio-video, CD-uri,
DVD-uri, calculatoare conectate la
Internet)
7 Dimensiunea pedagogică a
activităţilor desfăşurate în cadrul
CDI-ului:
8 Formarea culturii generale a elevilor
9 Înţelegerea, de către elevi, a rolului
informaţiei, lecturii şi studiului în
viaţa de zi cu zi
10 Contribuie la însuşirea, de către
elevi, a unor metode şi tehnici de
muncă individuală
11 Dezvoltă la elevi sentimentul
responsabilităţii
 12 Crearea şi întreţinerea unei imagini
favorabile şcolii
Elaboraţi o fişă descriptivă cu privire la eficienţa CDI-ului pe baza chestionarului.

NOTĂ: În situaţia în care şcoala nu dispune de CDI, adaptaţi chestionarul pentru biblioteca
şcolară şi elaboraţi fişa pentru bibliotecă.

III.1.6. Fişă de prezentare a colectivului de elevi

Clasa:
Vârstele elevilor:
Număr de elevi:
Număr de fete:
Număr de băieţi:
Nr.crt. Numele şi prenumele elevului Data naşterii Componenţa familiei
 III.2. Instrumente de planificare și organizare a activităților școlare

III.2.1. Orarul clasei

Ora Luni Marţi Miercuri Joi Vineri

III.2.2. Lista manualelor și a auxiliarelor utilizate la clasă

Nr.crt. Denumirea Autori Editura Anul apariției Numărul de bucăți

manualului
 III.2.3 Comisia metodică

Denumirea comisiei: Comisia metodică a învăţătorilor

VECHIME ÎN
NR. NUME, PRENUME GR. DIDACTIC CLASA
ÎNVĂŢĂMÂNT
Calendarul activităṭilor metodice din Şcoala ……………………………
(model orientativ)

Nr. Crt. Tipul activității Responsabil Data Tema

Fişă de analiză a activităṭilor metodice (model orientativ)

Vizat,

Responsabil comisie,

Nume.........................................

Semnătura.....................................

1. Student practicant ....................................................................

2. Locul de desfăşurare.................................................................

3. Data...........................................................................................

4. Tema activităṭii..........................................................................

5. Obiective....................................................................................

6. Nivel de cuprindere:

local/judeṭean/naṭional...................................................................
7. Cadre didactice implicate..........................................................

8. Responsabil ...............................................................................

9. Descrierea activităṭii..................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
10.Concluzii şi recomandări ..............................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

III.2.4. Documente privind evidenţa performanţelor şcolare ale elevilor

Aceste documente sunt completate de către cadrul didactic.

 Catalogul clasei;

 Carnetul de elev;

 Registrul matricol

 Fişa de progres

1. Completaţi următoarele documente: catalogul clasei, carnetul

de elev şi registrul matricol, câte o poziţie. Modelele pentru
aceste documente le găsiţi în anexă.

2. Elaborați un pliant /poster de informare şi de prezentare

atractivă a unităţii de învăţământ unde s-a efectuat practica
pedagogică.

III.3. Instrumente utilizate pentru consemnarea lecțiilor observate (diverse tipuri de fișe)
Numărul de fişe de observaţie pentru fiecare disciplină de învăţământ trebuie să fie în
concordanță cu numărul de ore alocat disciplinei în planul cadru.

Disciplina pondere în planul cadru Nr. de fișe de observație a lecției

(%)

Limba şi literatura 30 6
română

Matematică 25 5

Cunoaşterea mediului / 10 2
Stiinţe

Muzică şi mişcare 10 2

Arte vizuale şi abilităţi 10 2

practice

Joc şi mişcare 5 1

Istorie - civică 5 1

Geografie 5 1

Total 100 20

Săptămâna 1

Fişă de observație

Lecţia nr. 1

Data:
Unitatea de aplicaţie:
Profesor mentor :
Clasa:
Disciplina:
Subiectul lecţiei:
Tipul lecţiei:
Durata lecției:
Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1
O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.

3.

4.
5.

6.

7.

8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Fişă de observație

Lecţia nr. 2
Data:
Unitatea de aplicaţie:
Profesor mentor :
Clasa:
Disciplina:
Subiectul lecţiei:
Tipul lecţiei:
Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţământ:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.
3.

4.

5.

6.

7.

8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
..................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Săptămâna 2

Fişă de observație
Lecţia nr. 3

Data:
Unitatea de aplicaţie:
Profesor mentor :
Clasa:
Disciplina:
Subiectul lecţiei:
Tipul lecţiei:
Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.
2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Observații. Întrebări:
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Fişă de observație

Lecţia nr. 4

Data:
Unitatea de aplicaţie:
Profesor mentor :
Clasa:
Disciplina:
Subiectul lecţiei:
Tipul lecţiei:
Durata lecției:
Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:
Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.
Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
..................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Săptămâna 3

Fişă de observație

Lecţia nr. 5
Data:
Unitatea de aplicaţie:
Profesor mentor :
Clasa:
Disciplina:
Subiectul lecţiei:
Tipul lecţiei:
Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.

3.

4.

5.

6.
7.

8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Fişă de observație

Lecţia nr. 6
Data:
Unitatea de aplicaţie:
Profesor mentor :
Clasa:
Disciplina:
Subiectul lecţiei:
Tipul lecţiei:
Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-
O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.

3.

4.
5.

6.

7.

8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Săptămâna 4

Fişă de observație

Lecţia nr. 7

Data:
Unitatea de aplicaţie:
Profesor mentor :
Clasa:
Disciplina:
Subiectul lecţiei:
Tipul lecţiei:
Durata lecției:
Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.

3.
4.

5.

6.

7.

8.

Observații. Întrebări:
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Fişă de observație

Lecţia nr. 8

Data:
Unitatea de aplicaţie:
Profesor mentor :
Clasa:
Disciplina:
Subiectul lecţiei:
Tipul lecţiei:
Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.

3.
4.

5.

6.

7.

8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Săptămâna 5
Fişă de observație

Lecţia nr. 9

Data:

Unitatea de aplicaţie:

Profesor mentor :

Clasa:

Disciplina:

Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:

Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.

3.

4.
5.

6.

7.

8.

Observații. Întrebări:
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
.................................................................................
Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Fişă de observație
Lecţia nr. 10

Data:

Unitatea de aplicaţie:

Profesor mentor :

Clasa:

Disciplina:

Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:

Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:
Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.

3.
4.

5.

6.

7.
8.

Observații. Întrebări:
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Săptămâna 6

Fişă de observație

Lecţia nr. 11

Data:

Unitatea de aplicaţie:

Profesor mentor :

Clasa:

Disciplina:

Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:

Durata lecției:

Scop:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.
3.

4.

5.

6.

7.
8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Fişă de observație

Lecţia nr. 12

Data:

Unitatea de aplicaţie:

Profesor mentor :

Clasa:

Disciplina:

Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:

Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1
O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.
3.

4.

5.

6.

7.
8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Săptămâna 7

Fişă de observație

Lecţia nr. 13

Data:

Unitatea de aplicaţie:

Profesor mentor :

Clasa:

Disciplina:

Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:

Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.
3.

4.

5.

6.

7.
8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Fişă de observație

Lecţia nr. 14

Data:

Unitatea de aplicaţie:

Profesor mentor :

Clasa:

Disciplina:

Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:

Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.
3.

4.

5.

6.

7.
8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Săptămâna 8

Fişă de observație

Lecţia nr. 15

Data:

Unitatea de aplicaţie:

Profesor mentor :

Clasa:

Disciplina:

Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:

Durata lecției:

Scop:
 S1

S2

S3

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.
2.

3.

4.

5.
6.

7.

8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Fişă de observație

Lecţia nr. 16

Data:

Unitatea de aplicaţie:

Profesor mentor :

Clasa:

Disciplina:

Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:
Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.
3.

4.

5.

6.
7.

8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Săptămâna 9

Fişă de observație

Lecţia nr. 17

Data:

Unitatea de aplicaţie:

Profesor mentor :

Clasa:

Disciplina:

Subiectul lecţiei:
Tipul lecţiei:

Durata lecției:

Scop:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.
2.

3.

4.

5.

6.
7.

8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Fişă de observație

Lecţia nr. 18

Data:

Unitatea de aplicaţie:

Profesor mentor :

Clasa:
Disciplina:

Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:

Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare: _

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.
2.

3.

4.

5.
6.

7.

8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Săptămâna 10

Fişă de observație

Lecţia nr. 19

Data:

Unitatea de aplicaţie:

Profesor mentor :

Clasa:
Disciplina:

Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:

Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1

O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de
învățământ:

Mijloace de învăţămant:

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.
2.

3.

4.

5.

6.
7.

8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

Fişă de observație

Lecţia nr. 20

Data:

Unitatea de aplicaţie: _

Profesor mentor :

Clasa:

Disciplina:

Subiectul lecţiei:
Tipul lecţiei:

Durata lecției:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 O2

O3-

O4-

O5-

Strategii didactice:

Metode şi procedee de învățământ:

Mijloace de învăţămant:_

Forme de organizare:

Sistem de evaluare:

Forme de evaluare:

Metode de evaluare:

Instrumente de evaluare:

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.
3.

4.

5.

6.

7.
8.

Observații. Întrebări:

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

Notă: În funcție de tipurile lecțiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfășurare a lecției.

III.3. Analiza SWOT a practicii pedagogice

Completaţi analiza SWOT cu cel puţin trei informaţii pentru fiecare

aspect urmărit. Răspunsurile oferite vor fi strict confidenţiale, acestea fiind de
un real folos, în vederea organizării viitoare a activităţilor de practică
pedagogică.

Puncte tari Puncte slabe

Oportunităţi Ameninţări
 III.4. Instrumente adiționale

III.4.1. Fişă de analiză a activităţii didactice în cazul activităților de grup

Student practicant:................................................................................................Locul de
desfăşurare: .......................................................................................... Data:.......................
Ora:....................... Clasa:......................

Tipul activităṭii: ...............................................................................................

Tema: ...................................................................................................................

Organizarea secvenţelor de învăţare şi distribuirea sarcinilor de lucru

SCALA DE APRECIERE
VARIABILE URMĂRITE
1 2 3 4
Elevii acceptă modul de organizare propus
de învǎţǎtor (frontal, pe grupe, etc.)

Elevii acceptă sarcina primită în clasǎ

Unii elevi comentează cu privire la
sarcina primită
Elevii îşi susţin colegii care propun
diferite idei şi modalităţi de eficientizare
a muncii în grup
Învǎţǎtorul negociază cu elevii pentru a se
obţine o organizare mai bună şi sarcini
mai precise
Tonul învǎţǎtorului este prietenos
Tonul învǎţǎtorului este autoritar
(porunceşte elevilor, este imperativ)

Elevii lucrează în echipe pentru a-şi

îndeplini sarcinile prevăzute în proiect

Elevii comunică prietenos cu învǎţǎtorul

Total
Interacţiunea copiilor

VARIABILE URMĂRITE 1 2 3 4
Fiecare elev are posibilitatea de a-şi
exprima liber opinia
Elevii din clasǎ ascultă activ opiniile
colegilor
Unii elevi încearcă să monopolizeze
discuţia

Unii elevi încearcă să-şi impună părerea

fără a ţine cont de opiniile colegilor

Elevii intervin atunci când cineva încearcă

să monopolizeze conversaţia

Unii elevi nu reuşesc să-şi exprime punctul

de vedere fiind întrerupţi de alţi colegi

Elevii cer părerea colegilor mai tăcuţi

Unii elevi nu participă la realizarea sarcinii

echipei, îndeletnicindu-se cu altceva (citesc
alte cărţi, se joacă cu telefonul, dormitează
în bancă etc.)
Elevii realizeazǎ sarcina echipei
colaborând eficient
Elevii par mulţumiţi de realizarea sarcinii
(zâmbesc, par veseli, )
Total

Profesorul ca facilitator al învăţării

VARIABILE URMĂRITE 1 2 3 4
Învǎţǎtorul facilitează activitatea şcolarilor
fără a încerca să se substituie lor în
diferitele etape şi să impună anumite
decizii
 Învǎţǎtorul intervine atunci când unii dintre
elevi încearcă să se impună fără a ţine cont
de opinia colegilor

Învǎţǎtorul sugerează unele răspunsuri

influenţând decizia grupului
Învǎţǎtorul acceptă soluţiile oferite de
echipe
Învǎţǎtorul încurajează munca în echipă a
grupelor de elevi (prin zâmbet, laudă,
cuvinte de încurajare, gesturi afirmative)
Total

III.4.2. Planificarea activităților din săptămâna Să știi mai multe, să fii mai bun

Ora Luni Marți Miercuri Joi Vineri

În cazul derulării activităților din Școala Altfel pe parcursul semestrului I, vă rugăm să

consultați documentele existente pentru a completa datele.

III.4.3. Fișă de descriere a activității unei zile din cadrul Școlii Altfel

Denumirea Obiective Parteneri Resurse Descrierea Impactul

activității implicați activității creat

III.4.4. Fişă de observare a interacţiunilor din clasă

 Această sarcină de lucru vă dă posibilitatea să observaţi câteva tipuri de
interacţiuni, care pot avea loc pe parcursul derulării orei. Notaţi tipul
interacţiunilor care au loc în timpul diferitelor etape ale lecţiei.

MODELUL DE INTERACŢIUNE OBSERVAŢII

Profesor- întreaga clasă

Profesor-elev

Elev-elev (perechi la distanţă)

Elev-elev (perechi apropiate)

Relaţii de grup

Elev-întreaga clasă

A fost lecţia suficient de variată, la nivelul interacțiunilor?

Au existat momente când aţi simţit că interacţiunile sunt inadecvate?

III.4.5. Chestionar privind conduita grupului de elevi

 Completaţi chestionarul următor, oferind informaţii reale referitoare la relaţia
didactică pe care aţi avut-o cu mentorul de practică pedagogică. Răspunsurile
oferite vor fi strict confidenţiale, acestea fiind de un real folos în vederea
organizării viitoare a activităţilor de practică pedagogică.

1. Consideri că mentorul ţi-a oferit suficiente informaţii privitoare la activităţile

pe care le-ai observat sau desfăşurat?

2. Care au fost subiectele de discuţie cele mai importante pe care le-aţi abordat, după
activităţile de observare?

3. Ţi-au fost acordate explicaţii la întrebările adresate? Dă un exemplu.

4. Au existat situaţii în care comunicarea a fost deficitară? De ce?

5. Dacă ar fi să descrii în trei cuvinte relaţia ta cu mentorul de practică pedagogică, care

ar fi acelea?
 III.4.6. Fişă de analiză a comportamentului comunicaţional al cadrului didactic

DETALIERI OBSERVAŢII
INDICATORI

Utilizarea limbajului de specialitate

Claritatea explicaţiilor
Manifestarea comportamentului empatic
Expresivitatea limbajului nonverbal (mimica,
gestica, zâmbetul sau privirea)
Folosirea limbajul paraverbal (tonul, volumul
vocii şi ritmul vorbirii)
Claritatea exprimării
Utilizarea creativă şi expresivă a limbajului
oral
Tehnici întrebări- răspunsuri
Utilizarea unor elemente ale comunicării
emoţionale
Capacitatea de ascultare activă
Fluiditatea, concizia şi acurateţea discursului
didactic
Captarea şi păstrarea interesului copiilor

III.4.8. Fişă de caracterizare psihopedagogică

I. Date personale
• Numele şi prenumele _
• Locul şi data naşterii
• Domiciliul
• Unitatea de învăţământ

II. Date referitoare la familie

1.Structura familiei (componenţa, tipul familiei)

2. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor

• tata
• mama

3. Ambianţa educativă:
climat stimulativ marcat de raporturi pozitive între părinţi, părinţi şi copii neînţelegeri minore
şi trecătoare între părinţi
dezacorduri relevante cu influenţă nefavorabilă asupra copilului familie dezorganizată

4. Atitudinea familiei faţă de copil

îi acordă atenţie, îl îndrumă, supraveghează, ajută, este preocupată de problemele copilului
îi acordă atenţie exagerată, manifestă hiperprotecţie
părinţii sunt indiferenţi, preocupaţi de alte probleme

5. Condiţiile de viaţă şi învăţătură ale

copilului confort şi condiţii foarte bune
condiţii obişnuite, normale, medii
condiţii acceptabile
condiţii deosebit de grele

III. Date privind sănătatea şi dezvoltarea fizică a copilului

•Caracteristici biofizice (creşterea şi dezvoltarea, statura – ponderală)
• Starea sănătăţii: boli cronice sau deficienţe (confirmate de examen de specialitate)

IV. Adaptarea copilului la activitatea de tip şcolar se adaptează relativ uşor

are dificultăţi de adaptare generate de bază psihofiziologică precară
are dificultăţi de adaptare generate de conflicte afective de natură familială
are dificultăţi de adaptare generate de mediul şcolar
Situaţia şcolară – rezultate obţinute la învăţătură, la concursuri şcolare, cercuri

V. Procese şi capacităţi cognitive implicate în activitatea de învăţare

1. Procese senzoriale (senzaţii şi percepţii)
are un câmp vizual central şi periferic extins
are capacitate de a diferenţia cu precizie nuanţele cromatice
are capacitate de apreciere pe cale auditivă a distanţei dintre obiecte
are capacitate de autocontrol asupra propriilor emisiuni vocale
are capacitate de a diferenţia formele geometrice
are dificultăţi în recunoşterea unor construcţii geometrice
are percepţie complexă – spirit de observaţie
are capacitate de orientare spaţio-temporală

2. Reprezentări
utilizează fondul de reprezentări de care dispune
predominant vizuale
predominant auditive
predominant chinestezice
predominant anticipative
are reprezentări despre mediul înconjurător
nu are reprezentări despre mediul înconjurător
 are reprezentări despre fenomene naturale
nu are reprezentări despre fenomene naturale
are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea
oamenilor) are reprezentări despre fenomene sociale
(activitatea oamenilor) are reprezentări legate de activitatea de
învăţare
nu are reprezentări legate de activitatea de învăţare

3.Procese cognitive superioare

Gândirea
• Volumul cunoştinţelor
Foarte bun Bun Acceptabil Sărac
• Capacitate de înţelegere şi surprindere a relaţiilor
esenţiale Foarte bună Bună Acceptabilă
Slabă
• Capacitate de analiză şi sinteză
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
• Capacitatea de comparaţie (stabilirea asemănărilor – deosebirilor)
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
• Capacitatea de generalizare (abstractizare – concretizare)
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
• Capacitatea de rezolvare creatoare a problemelor
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
• Capacitatea de operare cu noţiuni, judecăţi, raţionamente
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
• Inteligenţă:
concretă abstractă creatoare
Limbajul
• Volumul: bogat redus extrem de sărac
• Exprimare: corectă greoaie incorectă
• Expresivitate: Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
• Conduita de ascultare: Foarte bună Bună Acceptabilă Nesatisfăcătoare
• Deficienţe de limbaj:
 oral / de pronunţie - dislalie citit / lexie - dislexie
scris / grafie - disgrafie
altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.)

Memoria
• Memorează: uşor dificil mecanic logic
• Reactualizează: recunoaşte reproduce materialul de învăţat
• Reţine: pentru timp scurt pentru o perioadă îndelungată uită frecvent ce a memorat
Imaginaţia şi creativitatea
are imaginaţie săracă, banală are imaginaţie bogata
are imaginaţie reproductivă are imaginaţie creatoare
Are posibilităţi creative în domeniile: artă (desen, muzică) literatură tehnică

Atenţia
se orientează şi se concentrează asupra unui număr mare de elemente are capacitate de
concentrare sporită
nu se poate concentra
are atenţie distributivă, desfăşoară concomitent mai multe activităţi nu este apt de atenţie
distributivă
are atenţie mobilă, flexibilă nu are atenţie mobilă, flexibilă

Motivaţia
este sensibil la motivaţie pozitivă (laudă, încurajare etc.)
este sensibil la motivaţie negativă (blamare, ameninţare)
este motivat intrinsec, direct
este motivat extrinsec (determinare din afară)
are o motivaţie cognitivă – nevoia de a şti, curiozitate pentru nou
are o motivaţie afectivă – doreşte aprobarea şi dragostea celor din jur

Afectivitatea
• are manifestări afective primare impulsive: frică, mânie, spaimă
• manifestă dispoziţii afective: vesel, optimist deprimat, trist
• manifestă emoţii curente: cu derulare calmă cu derulare tumultuoasă
• trăsături emoţionale:
dispune de echilibru emoţional, manifestă stabilitate manifestă timiditate excesivă
are reacţii emoţionale puternice cu efect inhibitor asupra activităţii are reacţii emoţionale cu
caracter dezadaptativ

Voinţa – capacitate de depăţire a obstacolelor

• depăşeşte constant greutăţile cu care se confruntă
• se află în imposibilitatea de a depune efort voluntar • ia decizii rapid,
•are capacitate de selecţie între variantele posibile • manifestă nehotărâre, are comportament
oscilant • are încredere în forţele proprii,
• se mobilizează uşor
• manifestă încăpăţânare, lipsă de flexibilitate

Deprinderi şi obişnuinţe
• are deprinderi igienico-sanitare Da Nu
• are deprinderi practice Da Nu
• are deprinderi de muncă intelectuală Da Nu
• are deprinderi şi obişnuinţe comportamentale Da Nu

Aspecte ale integrării şcolare şi socio-afective

• Conduita elevului în clasă (la lecţii)
participă cu interes, este activ, atent este atent, dar aşteaptă să fie solicitat
este neatent, cu atenţie perturbată labilă este inactiv, pasiv, plictisit, apatic

• Conduita elevului în afara clasei (în pauze) are conduită normală, fără abateri
are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate redusă prezintă
devianţă comportamentală
• Conduita în grup
este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă necondiţionat la viaţa
grupului, bun organizator
se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de iniţiativă, este un bun executant dacă este
solicitat
este retras, rezervat, interiorizat, nu caută contactele cu membrii grupului, se auto-
marginalizează

• Stilul personal cu influenţe asupra activităţii

şcolare este organizat, perseverent, ritmic,
continuu
este sârguincios, inventiv, creativ, sigur pe sine, independent
este inegal, cu salturi, labil, superficial
nu manifestă iniţiativă, este dependent de ajutorul celor din jur
lucrează după tipar, se conformează modelului, preferă rutina, obişnuitul, se sperie de nou
acumulează goluri în cunoştinţe, nu finalizează activităţile, are dificultăţi în învăţare
III.4.7. Grilă de autoevaluare a practicii pedagogice observative – învăţământ primar

AN UNIVERSITAR:......................................... Semestrul:........................
Student practicant:............................................................... An de studiu.................
Unitatea şcolară unde s-a efectuat practica pedagogică: ...........................................
.....................................................................................................................................
Mentor .......................................................................................................................

PUNCTAJ
NR. CRITERII DE PUNCTAJ PUNCTAJ
AUTO-
CRT. EVALUARE MAXIM ACORDAT
EVALUARE

I Cunoaşterea generală a şcolii – 40%; (40 p)

 1
2
3
Observare şi implicare în realizarea unor activităţi şcolare sau extraşcolare – 50%;
II
(50puncte)
1
2
3
4
5
III Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor didactice – 10%; (10 puncte)
1
2
3
4
5
Total punctaj 100 p

Data ………………………………………….

Semnătura:………………………………………………….. .

III.4.8. Fişa de evaluare a practicantului de către mentor

Mentor .............................................................................................................

Unitatea şcolară: .........................................................................................................

Student practicant:............................................................... An de studiu.................

AN UNIVERSITAR:......................................... Semestrul:........................
 Activități la care a
Număr
Data realizării asistat studentul
Nr. Clasa ore Observații
practicii pedagogice
CRT. asistate

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11
12
Aprecieri generale asupra activității studentului pe parcursul practicii pedagogice:

______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________

Nota finală acordată: ........... Semnătura mentorului de practică

pedagogică,

Data, Semnătura şi ştampilă director de unitate,

 ANEXE

Anexa 1. Tipuri de lecții

Lecția mixtă

1. Moment organizatoric: (1-2 min)

2. Verificarea cunoştinţelor (10 min)
3. Captarea atenției
4. Enunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale ( 2 min)
5. Transmiterea noului conţinut (25 min)
6. Fixarea cunoştinţelor (5 – 8 min)
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului (2 – 3 min)
8. Încheierea lecției

Lecția de însușire de noi cunoștințe

1. Moment organizatoric (1-2 min)

2. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale (2 – 3 min)
3. Captarea atenției
4. Comunicarea noilor cunoştinţe ( 35- 40 min)
5. Fixarea cunoştinţelor (4 – 5 min)
6. Asigurarea retenţiei şi a transferului (1 – 2 min)
7. Încheierea lecției

Lecția de formare sau consolidare de priceperi și deprinderi

1. Moment organizatoric: (2 – 3 min)

2. Enuntarea temei și a obiectivelor

3. Efectuarea de exerciţii/ aplicaţii (cca 40 min)

4. Concluzii şi realizarea feedbackului (5 – 6 min)

Lecția de recapitulare și sistematizare de cunoștințe

1. Moment organizatoric: (2 – 3 min)

2. Enunțarea temei și a obiectivelor operaționale

3. Recapitularea, sistematizarea cunoştinţelor ( cca 40 min)

4. Concluzii (2 – 3 min)

Lecția de evaluare de cunoștințe/ priceperi și deprinderi

1. Moment organizatoric: (2 – 3 min)

2. Enunțarea temei

3. Verificarea cunoştinţelor elevilor (35 – 40 min)

(Efectuarea probei practice )

(Efectuarea lucrării scrise)

3. Aprecieri, concluzii (5 – 6 min)