Sunteți pe pagina 1din 7

NUTRITIE SI DIETETICA

PARASCHIV IOAN VICTOR


AMG II

Boala celiaca (Enteropatia glutenica)

Definitie: Boala celiaca, enteropatia glutenica.


Afectiune cronica intestinala caracterizata prin atrofie
vilozitara si malabsorbtie (clinic si biologic) (prezentare clasica:
diaree, meteorism, flatulenta, scadere ponderala) aparute ca
urmare a expunerii mucoasei intestinale genetic susceptibila la
contactul cu anumite proteine din dieta, generic denumite
gluten, continute in grau, secara, orz.
Ea raspunde prompt (ameliorare clinica rapida, restaurarea
lenta a morfologiei intestinale) la excluderea
glutenului/cerealelor “toxice” (imunogenice) din dieta.
Este o afectiune particulara ce combina o alergie
alimentara cu o afectiune autoimuna / “o intoleranta cronica la
gluten”.
Afectiune frecventa, intalnitaatat la adult cat si la copil, o
conditie cronica, terapie exclusiv dietetica.
Cea mai frecventa afectiune indusa de nutrimente la adult.
Frecventa reala a bolii celiace nu este cunoscuta datorita
numeroaselor forme clinice blande sau asimptomatice care
raman nediagnosticate.
Numai ~10-15% din cazuri sunt diagnosticate.
Patogeneza are la baza interactiunea complexa dintre:
-factori de mediu
-factori genetici
-factori imunologici
Atrofia intestinala este rezultatul injuriei/atacului
imunologic-inflamator inadecvat al Lfc T asupra mucoasei
intestinale aparut la persoane genetic susceptibile consecutiv
contactului cu glutenul din dieta.
1. Factori de mediu
Trasatura comuna a prolaminelor: polipeptide bogate in
glutamina si prolina (continutul de glutamina este >30%, iar
cel de prolina>15% in prolaminele din grau, secara, orz).
Similitudinea imunologica dintre motivul proteic din
prolamine si patogeni enterici, sugereaza ca expunerea la
adenovirusul 12 la persoane susceptibile poate reprezenta un
trigger pentru aparitia bolii celiace.
2. Factori genetici
Concordanta la gemeni: 70%
Prevalenta la rudele de gradul I: 10-15%
Susceptibilitate genetica se asociaza cu prezenta
haplotipului HLA DR3-DQ2 (95%).
Numai ~30-40% din subiectii cu EG prezinta aceste
haplotipuri.
3. Factori imunologici
APC (celulele cu functie de procesare si prezentare
antigenica) caracterizate prin haplotipul HLA DR3-DQ2 sau
DR4-DQ8 prezinta peptidele gliadinice limfocitelor T intestinale
ce initiaza un raspuns imun inadecvat soldat cu injuria
epiteliului intestinal mediata de citokine.
Conditii asociate cu boala celiaca.
S-au descris peste 100 de afectiuni asociate BC,
majoritatea cu patogeneza autoimuna.
Afectiuni dermatologice: dermatita herpetiforma, eritem
nodos.
Afectiuni autoimune endocrine: DZ tip I, afectiuni
autoimune tiroidiene/suprarenaliene (Addison).
Afectiuni autoimune ale tesutului conjunctiv: artrita
reumatoida, sindromul Sjogren, lupus eritematos sistemic.
Afectiuni hepatobiliare: colangitasclerozanta primitiva,
ciroza biliara primitiva, hepatita autoimuna, transaminaze
crescute.
Afectiuni gastrointestinale: bolile inflamatorii intestinal IgA,
nefropatia IgA, sindrom Down, sindrom Turnere, gastrita
limfocitara, colita microscopica.
Diagnostic
Teste biochimice si hematologice de prima linie (de
screening;
Teste de absorbtie intestinala (d-xiloza, steatoree, TT
lactoza);
Biopsia intestinala;
Teste serologice (autoanticorpi: EMA, tTG).

Dieta fara gluten


Teoretic: simplu, clar, riguros
In practica: deziderat greu de atins deoarece glutenul
reprezinta un constituient ubicvitar al dietei de tip vestic,
excluderea lui fiind dificila si, in acelasi timp, frustranta.
Excluderea alimentelor provenind din grau, secara, orz.
Ovazul este permis, cu conditia ca sa nu fie contaminat cu
gluten in cursul macinarii, ambalarii sau depozitarii.
Permise, inlocuind cerealele “toxice”: porumb, orez, cartofi,
soia, tapioca, amidon, hrisca etc.
Se recomanda cautarea atenta a etichetelor/simbolului
“gluten-free” la preparatele industriale.
Se recomanda citirea atenta a tuturor ingredientelor din
preparatele procesate industrial/comercial.
Amidonul pur, necontaminat este permis.
Orice forma de bere este strict interzisa; vinul si bauturile
distilate sunt permise.
Atentie la utilizarea glutenului ca aditiv, conservant si
stabilizator alimentar.
Restrictia initiala de lactoza poate fi necesara.
Medicamentele esentiale se recomanda a fi administrate
parenteral daca malabsorbtia este severa.
Asigurarea permanenta a consilierii, informarii si motivarii
pacientilor.
Cand se trece la abordarea practica a dietei, de obicei
incep sa apara problemele. Sursele evidente, precum produsele
de panificatie, spaghetele, taiteii sunt usor de indepartat,
insadificultatile apar in cazul alimentelor la care in procesul de
fabricatie se adauga faina de grau in cantitati minime, si astfel
nu poate fi detectat vizual sau gustativ. Aici vorbim de
branzeturi, conserve de carne si peste, tocaturi de carne,
carnati si mezeluri, fasole in conserva, legume conservate,
dulciuri, ciocolata, sosuri pentru carne, salate, inghetata, iaurt
cu fructe, mustar si multe altele. In mod normal, pe eticheta
produselor ar trebui sa fie mentionata prezenta glutenului. In
caz contrar, pacientul cu boala celiaca nu trebuie sa riste sa
consume un produs a caruicompozitie nu o cunoaste.
Se recomanda utilizarea de substituenti alimentari pe baza
de porumb, orez, soia, tapioca, mei, rosii, hrisca, care vor fi
integrate in alimentatieduparetete speciale si nu prin simpla
inlocuire a fainei de grau.
In primele saptamani de regim fara gluten se recomanda
suplimentarea cu minerale, vitamine si proteine. De asemenea,
se recomanda o restrictie a grasimilor alimentare, pentru a se
reduce steatoreea.
Pentru multi dintre pacienti, adoptarea unei diete fara
gluten presupune anumite sacrificii greu de suportat la inceput,
pentru ca noi, romanii suntem obisnuiti sa consumam mult
grau, sub diverse forme. De asemenea, trebuie avut in vedere
faptul ca cerealele ce contin gliadina sunt folosite si ca aditivi in
procesele de pregatire si preparare a numeroase alimente.
Dupa o perioada de timp, la reintroducerea alimentelor cu
gliadina este posibil ca simptomele sa nu mai apara, insa acest
lucru nu inseamna ca vilozitatile intestinale sunt intacte - in
multe cazuri simptomele reapar dupa 8 saptamani sau mai
mult.
Pacientii care trec prin mai multe cicluri de renuntare la
dieta fara gluten si apoi reluare ei, pot ajunge sa nu mai
raspunsa la terapia nutritionala si chiar pot sa apara
complicatii.
In formele severe se impune suplimentarea cu minerale si
vitamine, in functie de deficientele constatate. Daca apar
sangerari sau purpura se va administra tratament cu vitamina
K. Anemia va fi tratata cu fier, folat sau vitamina B12, in
functie de etiologia acesteia. In cazul aparitiei osteoporozei si
osteomalaciei, se administreaza tratament cu calciu si vitamina
D. Diareea severa cu deshidratare trebuie tratata urgent - este
extrem de importanta inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice.
Trigliceridele cu lant mediu sunt utile pentru aportul caloric si
ca vehicul pentru transportul nutrientilor liposolubili.
Iata cateva idei de preparate ce ar putea fi integrate in
regimul alimentar al pacentului cu boala celiaca:
Mic dejun:

• Budinca de orez cu nuci, seminte sau fructe uscate


• Boabe de orez expandat cu lapte si fructe proaspete
• Iaurt amestectat cu fructe
• Branza de vaci (sau perle de branza) cu mere si
scortisoara
• Omleta cu branza si legume (eventual cu cartof) si un
fruct (grapefuit)
• Ompleta cu sunculita

Pranz si cina:

• Cartofi copti cu branza si legume


• Salata verde cu rosii, castravete, ceapa, seminte de
floarea soarelui si carne slaba (pui, ton)
• Ton cu porumb sau amestec de legume
• Sos de carne de pui sau vita sau fructe de mare cu
legume si orez brun fiert
• Fajita sau quesadilla din porumb, cu carne si/sau legume
• Tocana de legume (fasole, cartofi, morcov, mazare) cu
carne de vita sau pui
• Spanac cu ou ochi
• Sarmale din varza acra, orez si carne (porc, vita)
• Supa de legume (atentie la fidea)

Gustari:

• Prajituri din orez cu branza, humus si unt de arahide


• Rondele de telina cu crema de branza
• Budinca, inghetata, iaurt natural cu bucati de fructe
proaspete
• Mar copt
• Popcorn
• Fructe proaspete
De mare utilitate pentru pacientii cu boala celiaca sunt
produsele dietetice special concepute, insa trebuie retinut ca
cea mai mare parte a alimentatiei acestor pacienti trebuie sa
provina din alimente naturale. Daca insa ne gandim la gustarile
interprandiale, solutia o putem gasi in aceste produse fara
gluten, care asigura energie si nutrienti, fara a provoca
probleme digestive.