UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUȘI” DIN TÂRGU JIU

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

MANAGEMENT

LUCRARE DE PRACTICĂ

„INFLUENŢELE MEDIULUI AMBIANT ASUPRA ÎNTREPRINDERII.

COMPANIA BANCA TRANSILVANIA”

STUDENT: ******* MIHAIL, ANUL II

2020
 Lucrare de Practică

Cuprins

1. Introducere..................................................................................................................................3

2. Date generale..............................................................................................................................4

2.1 Descriere..........................................................................................................................................4

2.3 Structura organizatorică................................................................................................................5

2.4 Organizarea structurii de conducere...........................................................................................6

2.5 Evaluarea nivelului tehnic al Băncii..............................................................................................7

2.6 Implicări economice.......................................................................................................................9

2.7 Propuneri privind îmbunătăţirea activităţii BT.........................................................................10

3. Studiu de caz: Influenţele mediului ambiant asupra întreprinderii.........................................10

3.1 Mediul ambiant al firmei – prezentare generală a conceptului.............................................10

3.2 Evoluții macroeconomice recente..............................................................................................11

3.3 Economia reală.............................................................................................................................13

3.4 Sectorul Bancar.............................................................................................................................14

3.5 Perspective....................................................................................................................................14

Bibliografie.....................................................................................................................................16

2
 Lucrare de Practică

1. Introducere

Un prim aspect în alegerea temei pentru proiectul de practică servește importanța organizației
pentru mediul de afaceri din România și pentru economie în general. Banca Transilvania se
plasează pe locul de frunte în ierarhia băncilor din România. Cota de piață a Băncii la 31.12.2019
după active totale este de 17,7%. Din punctul de vedere al activelor totale, al plasamentelor în
credite și a resurselor atrase, poziția Băncii în cadrul sistemului bancar, este următoarea:

Fig. 1 Evoluția cotei de piață a BT

Sursa: Raportul Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania 2019

La fel BT se plasează pe podiumul celor mai puternice afaceri antreprenoriale din România,
dar și înafara ei, astfel astăzi BT este cea mai mare bancă din Europa de Sud-Est şi cel mai mare
susţinător al economiei româneşti. Viziunea BT este să aibă impact puternic în România, prin
finanţare şi banking responsabil. Ca bancă a oamenilor întreprinzători, misiunea sa este să ofere
experienţe pozitive oriunde şi oricând. Valorile brandului Banca Transilvania sunt: curaj,
respect, etică şi responsabilitate.
Scopul lucrării constă în elucidarea principalelor aspecte care determină performanța unică pe
piața internă din România, dar și din Italia cât și în Republica Moldova. În obiectivele acestui
proiect intră oferirea unei descrieri succinte a firmei, cifrelor care caracterizează activitatea
financiară, măsurilor anti-pandemice sau cum face față bancă în contextul social-economic
mondial.
Înafara faptului că BT este o organizație de succes, care aduce un aport considerabil la
dezvoltarea economică a țării, vărsând în fiecare an sume considerabile la buget, aceasta este și o
organizație construită în cea mai mare parte din capital românesc, fapt îmbucurător și care
contribuie într-o măsură mai mare la sentimentul mândria pe care îl provoacă.

3
 Lucrare de Practică

2. Date generale

Denumirea societății comerciale: BANCA TRANSILVANIA S.A.

Sediul social: CLUJ-NAPOCA str. George Barițiu nr.8

Numărul de telefon/fax: 0264.407.150; 0264.301.128
Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului: RO5022670
Număr de ordine în Registrul Comerțului: J12/4155/1993
Piața reglementată pe care se tranzacționează valorile mobiliare emise: Bursa de
Valori București
Capitalul social subscris și vărsat: 5.216.090.590 lei
Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de societatea comercială:
- ACŢIUNI NOMINATIVE în număr de 5.216.090.590 la valoarea de 1 leu /acțiune.1

2.1 Descriere

Banca Transilvania S.A. (“Banca” sau “BT”) este o societate pe acțiuni înregistrată în
România. Banca şi-a început activitatea ca societate bancară în 1993, fiind autorizată de către
Banca Națională a României să desfăşoare activități în domeniul bancar. Banca şi-a demarat
activitatea în 1994 şi serviciile desfăşurate de aceasta se referă la activități bancare pentru
persoane juridice şi persoane fizice.
Grupul Banca Transilvania (“Grupul”) cuprinde Societatea-mamă, Banca Transilvania S.A. și
filialele acesteia cu sediul în România și în Republica Moldova. Situațiile financiare individuale
și consolidate la data de 31.12.2019 cuprind Banca Transilvania S.A. (“Societatea mamă” sau
“BT”) şi subsidiarele sale (denumite în continuare “Grupul”). Principalele domenii de activitate
ale Grupul sunt următoarele: bancar, care este desfăşurat de către Banca Transilvania S.A.
(„Banca”) și de către Victoriabank S.A., leasing și credite de consum, care sunt desfăşurate în
special de BT Leasing Transilvania IFN S.A., BT Direct IFN S.A, BT Microfinanțare IFN S.A.
şi BT Leasing MD S.R.L., și managementul activelor, activitate care este desfăşurată de BT
Asset Management S.A.I. S.A. De asemenea, Banca deține controlul în cinci fonduri de investiții
pe care le și consolidează. Banca îşi desfăşoară activitatea prin intermediul sediului său social
localizat în municipiul Cluj- Napoca, 52 de sucursale, 427 agenţii, 20 puncte de lucru, 7 divizii
pentru medici, 2 agenţii private banking în România și Italia și un centru regional situat în
Bucureşti

4
 Lucrare de Practică

În anul 2013 Banca a deschis o sucursală în Italia, care din punct de vedere operațional şi-a
început activitatea în anul 2014. În prezent aceasta este singura sucursala pe care Banca o are în
Italia.
Numărul angajaţilor activi ai Grupului la 31 decembrie 2019 era de 9.690 angajaţi (2018:
9.014 angajaţi).
Numărul angajaţilor activi ai Băncii la 31 decembrie 2019 era de 7.997 angajaţi (2018: 7.355
angajaţi).2
La sfârşitul anilor pentru care prezentăm acum situațiile comparative, capitalul social avea
următoarea structură:

Fig. 2 Structura capitalului social

Sursa: Raportul Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania 2019

Banca Transilvania are 3.259.107 de clienți:

Fig. 3 Evoluţia bazei de clienţi

Sursa: Raportul Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania 2019

Din iunie 2013, directorul general al BT este Ömer Tetik. În vârstă de 40 de ani, este unul
dintre cei mai tineri bancheri din România.

2.3 Structura organizatorică

Nivelele organizatorice de bază ale Băncii Transilvania sunt: structura de conducere şi

structura de execuţie (centrala şi unităţile operative). Structura de conducere include organele
cu funcţie de supraveghere, cât şi organele cu funcţie de conducere precum: Consiliul de

5
 Lucrare de Practică

Administraţie, Comitetul de Audit care asigură asistenţa Consiliului de Administraţie în

realizarea atribuţiilor pe linia auditului intern şi Comitetul Conducătorilor care poate mandata
sarcini/responsabilităţi către comitetele specifice pe activităţi. Structura de execuţie cuprinde
Centrala, organizată la rândul ei pe Direcţii, Divizii, Departamente, cât şi Reţeaua teritoriala a
unităţilor operative

Fig. 4 Structura comitetului

conducătorilor
Sursa: Raportul Consiliului de
Administrație al Băncii
Transilvania 2019

2.4 Organizarea structurii de conducere

Banca Transilvania este o societate de tip SA, care foloseşte sistemul unitar de administrare.
Conducerea strategică a băncii este asigurată de către Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA)
care deleagă această atribuţie către Consiliul de Administraţie (CA). Consiliul de Administraţie
exercită funcţia de supraveghere şi răspunde pentru modul în care sunt transpuse în practică
hotărârile AGA, fiind de asemenea responsabil cu îndrumarea, coordonarea, supravegherea şi
controlarea activităţii băncii.
Funcţia de conducere este exercitată de conducătorii băncii organizaţi în Comitetul
Conducătorilor, din care fac parte Directorul General şi Directorii Generali Adjuncţi care
îndeplinesc calitatea de organe unipersonale de conducere. Prin activitatea lor de conducere şi
îndrumare, asigură conexiunea necesară între conducerea administrativă şi conducerea executivă
în vederea realizării Planurilor strategice aprobate de Consiliul de Administraţie. Gestionarea
şi administrarea fluxurilor aferente activităţilor curente la nivelul rețelei teritoriale este asigurată
de Consiliul de Conducere al sucursalei format din: Directorul Coordonator/Directorul

6
 Lucrare de Practică

Sucursalei/Directorul Regional (pentru problemele sucursalelor arondate), Directorul de

Operaţiuni şi Directorul Adjunct.3

2.5 Evaluarea nivelului tehnic al Băncii

Rețeaua teritorială a Băncii Transilvania S.A. la 31 decembrie 2019: la sfârșitul anului trecut
erau operaționale 508 unități (fără Centrală și Centrul Regional București) față de 518 unități
funcționale deschise la 31 decembrie 2018. În prezent Banca are și o sucursală în Italia. La
sfârșitul anului 2019, Banca deține 1.698 terminale de tip ATM și aproximativ 59.000 de POS-
uri instalate. Numărul total de carduri emise de BT la 31 decembrie 2019 este 4.107.734, în
creștere cu 10% față de 3.748.039 carduri emise la 31 decembrie 2018.
Descrierea principalelor produse realizate și/sau servicii prestate:
Oferta Băncii Transilvania a fost îmbogățită în decursul anului 2019 cu produse, servicii și
campanii dedicate persoanelor fizice și companiilor pentru a susține în mod real și continuu
activitatea clienților.
Operațiuni în Lei
- operațiuni de casă;
- operațiuni de decontare;
- conturi curente;
- constituire depozite;
- credite acordate persoanelor juridice și persoanelor fizice;
- creditul online persoane fizice
- scrisori de garanție;
- efectuarea de plăți în sistem Direct Debit și Standing Order;
- serviciul electronic BT Ultra-Multicash;
- serviciul Internet Banking BT 24 ;
- serviciul de confirmare electronică a plaților către vama (Vama On-Line);
- serviciul Trezo Direct;
- serviciul automat pentru informații Bancare Voice Teller și Fax Teller;
- depozitarea și păstrarea în tezaur de obiecte și alte valori de tezaurizat;
- consultanță, asistență tehnică economică și financiară, servicii la Centrala Incidențelor de Plăți;
- servicii la Centrala Riscurilor Bancare;
- informații privind cursurile valutare practicate în perioada anterioară;
- operațiuni cu titluri de stat;
- operațiuni cu carduri în lei;

7
 Lucrare de Practică

- factoring;
- cofinanțarea de proiecte din fonduri europene;
- facilități noi de plată de Mobile Banking;
- Phone Banking;
- BT Pay-wallet;
- plăți cu ceasul BT sau cu stickerul BT contacless care înlocuiesc la cumpărături cardurile atât
în România cât și în străinatate, etc.
Operațiuni în Valută
- operațiuni de piață valutară;
- constituire depozite;
- credite acordate persoanelor fizice și juridice;
- operațiuni cu cecuri;
- operațiuni cu ordine de plată;
- operațiuni cu acreditive documentare (de export și import);
- operațiuni cu incassouri;
- operațiuni pe bază de garanții;
- transmitere acreditive, scrisori de garanție, amendamente, investigații (comisioane Swift);
- transferul sumelor în valută (Western Union);
- plata taxă viză;
- BT Money Connect;
- operațiuni cu carduri în valută, etc.
Produse noi lansate în 2019:
- Cont de capital social online pentru persoane juridice;
- Pachet de cont curent Nelimitat;
- Contul Primul An Gratuit – produs existent, dar modificat în totalitate;
- Extinderea aplicației Apple Pay și clienților posesori de carduri BT;
- Funcționalități noi în BT Pay: retragere contactless de la ATM-uri, transfer prin IBAN –
instant,
normal și urgent, tastatura și extensia BT Pay;
- BT Visual Help, o nouă metodă digitală pentru gestionarea cardurilor.

8
 Lucrare de Practică

Rezultate financiare

Fig. 5 Sumarul rezultatelor financiare

Sursa: Raportul Consiliului de Administrație al Băncii
2.6 Implicări economice Transilvania 2019

- Activele Grupului Financiar Banca Transilvania au ajuns la finele anului trecut la 91,7 miliarde
lei, iar creditele au crescut până la 40,35 miliarde lei.
- Profitul net consolidat al Grupului BT este de 1.847,89 milioane lei, din care cel al Băncii este
de 1.620,51 milioane lei.
- Profitul operațional al Băncii a crescut la 2.131,86 milioane lei datorită eficientizării şi
consolidării businessului.
- Depozitele clienţilor au ajuns la nivel de Grup la 77,04 miliarde lei, din care 51,67 miliarde lei
sunt depozite ale clienţilor persoane fizice, iar 25,37 miliarde lei, depozite ale persoanelor
juridice.
- 223.000 de împrumuturi pentru companii şi persoane fizice au fost acordate în 2019.
- 25 milioane de lei investiți în comunități, educație şi sport în peste 1.000 de proiecte de
implicare şi responsabilitate socială, în 2019.

9
 Lucrare de Practică

Peste 3,2 milioane de clienți.4

2.7 Propuneri privind îmbunătăţirea activităţii BT

În condițiile realității economice pe timp de pandemie, aflându-ne în eventualitatea unei noi

crize economice se cere o revizuire a relațiilor client-bancă, căilor de stabilire a acestora și
prestare de servicii. În acest sens trebuie de eliminat contactul fizic din experiența bancară,
mutând căile de comunicare în mediul on-line.
Digitalizarea este în plină desfășurare, cu toate acestea este nevoie de o accelerare a tranziției,
lucru care presupune o serie de investiții în sfera tehnologiilor financiare, reîmprospătarea
echipamentului tehnic dar și a softului. Odată cu această va fi nevoie de creștere a standardelor
de securitate.
Luând în considerație contextul social-economic un alt obiectiv important ar fi dezvoltarea
unor noi produse financiare care să devină un sprijin după sfârșitul crizei pandemice. Construirea
unor sisteme de operare inteligente, inovare și simplificarea proceselor, inevitabil va contribui la
restabilirea lanțului de aprovizionare, concomitent sporind indicatorii economici ai organizației.

3. Studiu de caz: Influenţele mediului ambiant asupra întreprinderii

3.1 Mediul ambiant al firmei – prezentare generală a conceptului

Întreprinderea îndeplinește obiectivele proprii în mod independent dar, totodată, realizează un

schimb de activități cu alte întreprinderi și, pe aceasta baza, contribuie la realizarea procesului de
ansamblu a producției sociale.
Condițiile de natura eterogena care exercita influenta asupra modului in care întreprinderea își
realizează obiectivele proprii poarta numele de mediu ambiant. Acesta mai poate fi definit ca o
rețea de variabile exogene, cărora întreprinderea le opune propriile sale variabile endogene
(resurse materiale, umane si financiare).
Mediul ambiant se poate prezenta sub forma unui mediu stabil, schimbător (instabil) și
turbulent.
Mediul stabil apare ca o excepție, este doar un moment de scurta durata și se manifesta la
intervale de timp foarte mari. Nu este un tip de mediu caracteristic, iar în ultimele decenii s-a
întâlnit foarte rar.
Mediul schimbător prezintă permanente modificări și obligă întreprinderea să aibă o viziune
prospectiva. Este un tip de mediu obișnuit cu care se confrunta întreprinderile în etapa actuala.

10
 Lucrare de Practică

Mediul turbulent este definit de schimbări foarte accentuate, frecvente, bruște, în direcții
imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune întreprinderea unor presiuni deosebite,
punându-i probleme dificile de adaptare, în genere greu de anticipat. Acest tip de mediu este
specific, mai ales ramurilor de vârf, ceea ce înseamnă ca nu are un caracter dominant. Pentru a
face față mediului turbulent întreprinderea trebuie sa se caracterizeze prin flexibilitate, suplețe,
elasticitate a structurilor, în vederea adaptării rapide la un mod de acțiune.
În literatura de specialitate existe o multitudine de încercări de clasificare a factorilor de
influenţă, precum şi de cuantificare a mărimii şi sensului lor. În general cea mai acceptată
clasificare a factorilor de influenţă a-i  mediului ambiant este:
 factorii economici, care cuprind variabile de ordin economic care joacă un rol important
în dezvoltarea sau frânarea activităţii firmei, având o acţiune directă asupra acesteia. Ne
referim aici la cheltuieli şi venituri, preţuri şi tarife, piaţa internă şi externă, etc.;
 factorii de management care influenţează firma din exterior şi ne referim la organizarea
economiei naţionale, coordonarea la nivel macroeconomic, etc.;
 factori tehnici şi tehnologici, ce pot produce modificări substanţiale în gestiunea şi
activitatea firmei şi includem aici progresul tehnic, calitatea cercetării ştiinţifico-tehnice,
nivelul brevetelor, etc.;
 factorii demografici, ce se referă la totalitatea elementelor demografice ce pot influenţa
activitatea firmei şi anume: numărul şi structura populaţiei, ponderea structuri ocupate,
etc.;
 factorii socio-culturali, care au de regulă o acţiune indirectă dar extrem de importantă şi
includem aici sănătatea, învăţământul, cultura, etc.;
 factori ecologici care au căpătat noi accente în perioada actuală şi pot influenţa firma
într-o măsură foarte mare şi care se referă la: resursele naturale, clima, vegetaţia, apa,
solul, etc.;
 factorii juridici, care cuprind totalitatea actelor, legilor, decretelor şi hotărârilor
guvernamentale ce pot influenţa firma şi activitatea sa;
 factori politici unde se pot include politica economică, socială, stabilitatea economică
sau instabilitatea politică, etc.5

3.2 Evoluții macroeconomice recente

Economia mondială a scăzut pentru a treia lună la rând în aprilie (conform indicatorului PMI
Compozit), în contextul restricțiilor implementate în Europa și SUA pentru contracararea crizei
sanitare.

11
 Lucrare de Practică

În SUA economia a intrat în recesiune în T2, dat fiind că măsurile implementate pentru
atenuarea pandemiei au avut impact nefavorabil la nivelul cererii interne și pieței forței de
muncă. Cu toate acestea, ne așteptăm la relansarea economiei din T3, pe fondul reluării graduale
a activităților (începând din mai) și măsurilor de relaxare fără precedent implementate de FED și
Administrație.
În Zona Euro PIB-ul a scăzut cu 3.2% an/an în T1, iar economia a intrat în recesiune în T2, ca
urmare a incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc. Pe de altă parte, indicatorii economici
avansați s-au ameliorat recent (aspect evidențiat și în primul grafic din partea dreaptă), în
contextul eliminării graduale a restricțiilor și mix-ului de politici economice (inclusiv planul
anunțat recent de 500 miliarde EUR).
Economia Chinei a inițiat un proces de relansare, determinat de contribuția cererii interne,
susținută de măsurile de relaxare implementate în ultimele luni.
PIB-ul României a crescut cu 0.3% trimestru/trimestru și cu 2.4% an/an în T1, evoluție care
semnalează perspectiva evitării recesiunii tehnice în 2020. Evoluțiile macroeconomice recente
exprimă premisele intrării într-un nou ciclu economic până la finalul acestui trimestru, după ce
economia a atins punctul minim în luna aprilie.
Climatul din piețele financiare internaționale s-a ameliorat în ultimele săptămâni, evoluție
influențată de dinamica indicatorilor care comensurează pandemia, reluarea activităților și
măsurile de relaxare a politicii economice implementate la nivel mondial.6

Fig. 6 Scenariul macroeconomic central

Sursă: BTupdate Sectorul Bancare din România

12
 Lucrare de Practică

3.3 Economia reală

România s-a evidențiat în ciclul economic post-criză prin ritmuri ridicate de creștere și
convergență economică, PIB-ul nominal înregistrând un avans de aproximativ 100 miliarde EUR
între 2009 și 2019.
Atragem însă atenția cu privire la faptul că această creștere cantitativă a fost determinată, în
principal, de reducerea economiei informale și de implementarea unui mix relaxat de politici
economice după 2015.
Pe de altă parte, dinamica investițiilor productive a fost foarte lentă în ultimii 10 ani, iar
distanța față de țările din Grupul Visegrad și cele din Zona Euro se menține ridicată.
Evoluțiile macro-financiare mondiale, europene și interne din perioada recentă au confirmat
în linii mari scenariul macroeconomic central. Prin urmare, menținem prognozele pe termen
scurt și mediu pentru economia României, o actualizare a scenariului fiind programată în martie,
după ce Institutul Național de Statistică (INS) va publica primele estimări cu privire la evoluția
PIB-ului și componentelor în 2019.
Astfel, în scenariului macroeconomic central actual dinamica anuală a PIB ar putea decelera
de la 4.1% în 2019 la 3.6% în 2020, evoluție determinată de normalizarea ritmului investițiilor
productive (la 4.7% an/an) (după ce anul trecut s-a înregistrat cea mai bună evoluție din 2008) și
de decelerarea consumului privat (principala componentă a PIB) (la 4.8% an/an), pe fondul
rebalansării politicii economice interne prin consolidare fiscal-bugetară (consumul public s-ar
putea tempera de la 3.7% în 2019 la 1.8% în 2020).
Pe de altă parte, cererea externă netă se va ameliora în acest scenariu, într-o evoluție susținută
și de deprecierea cursului real efectiv al monedei naționale.
Economia internă ar putea accelera la 4.1% an/an în 2021, pe fondul redinamizării investițiilor
productive (5.5% an/an), cu efect de antrenare pentru consumul privat (avans cu 5% an/an).
În acest scenariu, ritmul anual al consumului public se va consolida la 1.8% în 2021.
La nivelului cererii externe nete ne așteptăm la accelerarea exporturilor și importurilor, spre
ritmuri anuale de 6.6%, respectiv 7.2% în 2021.
Pentru 2022 prognozăm creșterea economiei interne cu un ritm anual de 3.8%.
În ceea ce privește piața forței de muncă previzionăm o creștere graduală a ratei șomajului, de
la 3.9% în 2019 (minimul din 1991) la un nivel mediu de 4.1% în perioada 2020-2022, pe fondul

13
 Lucrare de Practică

perspectivelor de evoluție sub ritmul potențial, accelerării încorporării Revoluției Digitale și

consolidării fiscal-bugetare.
Printre factorii de risc pentru evoluția economiei României în perioada următoare menționăm:
climatul macro-financiar global/European (inclusiv epidemia virusului corona) cu impact pentru
fluxurile de capital adresate economiilor emergente; mix-ul de politici economice în context
electoral în România; climatul geo-politic regional; schimbările climatice.
Considerăm că provocările economiei României în deceniul 2020-2029 constau în:
• tranziția de la cantitativ la calitativ – modernizare prin organizare și accent pe reforme
structurale
• identificarea unui nou model de convergență și dezvoltare
• transformarea potențialului în realitate
• apropierea de țările din CEE și integrarea mai puternică în circuitul economic mondial
• intensificarea gradului de integrare între regiuni – investiții în infrastructură
• continuitatea în implementarea unui mix echilibrat de politici economice
• încorporarea Revoluției Digitale și dezvoltarea pieței de capital.

3.4 Sectorul Bancar

Datele BNR indică și scăderea ratei creditelor neperformante de la 4.13% în ianuarie la 3.98%
în februarie, evoluție influențată de climatul pozitiv din sfera cererii interne și de nivelul redus al
costurilor reale de finanțare înainte de incidența pandemiei.
Nu în ultimul rând, statisticile publicate de banca centrală indică creșterea activelor nete totale
ale sectorului bancar cu 4.7% trimestru/trimestru și cu 9.8% an/an la 495.3 miliarde RON (103.6
miliarde EUR) în T4 2019, evoluție susținută de dinamica puternică a investițiilor în economia
reală, consolidarea climatului pozitiv din sfera consumului privat (principala componentă a PIB)
și nivelul redus al costurilor reale de finanțare.
În 2019 activele nete din sectorul bancar au înregistrat un nivel mediu de 469.7 miliarde
RON, în creștere cu 6.6% an/an.
Pe de altă parte, profitul net al sectorului bancar din România a scăzut cu 7.1% an/an la 6.3
miliarde RON (1.3 miliarde EUR) în 2019, evoluție influențată de introducerea taxei speciale pe
activele bancare (eliminată în 2020).
În 2019 rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) și rentabilitatea activelor (ROA) au
înregistrat niveluri de 12.32%, respectiv 1.35%.
Nu în ultimul rând, indicatorul de solvabilitate a urcat de la 19.73% în T3 la 20% în T4 2019,
situându-se cu mult peste nivelul minim recomandat.7

14
 Lucrare de Practică

3.5 Perspective

Ne așteptăm la creșterea creditului neguvernamental cu un ritm mediu anual de 3.9% în

perioada 2020-2022, într-o evoluție susținută de nivelul redus al costurilor reale de finanțare și
de intrarea economiei într-un nou ciclu în perioada următoare.
Pentru acest nou ciclu economic prognozăm o ameliorare semnificativă a investițiilor
productive, atât din perspectiva cantitativă, cât și calitativă, îndeosebi la nivelul infrastructurii
critice.
Continuăm să ne așteptăm la o relansare economică, evoluție susținută de mix-ul relaxat de
politici economice, la nivel mondial, în sfera europeană și pe plan intern. În ceea ce privește
depozitele neguvernamentale prognozăm o majorare cu un ritm mediu anual de 6.4% în
intervalul 2020-2022, scenariul fiind susținut de perspectiva consolidării ratei de economisire (la
un nivel ridicat) și de premisele de ameliorare a climatului din piața forței de muncă începând cu
a doua jumătate a anului curent.
Prin urmare, raportul credite-depozite ar putea continua tendința descendentă, până la un nivel
de aproximativ 65% la final de 2022.
Printre principalele riscuri și provocări pentru evoluția sectorul bancar în perioada următoare
menționăm: deteriorarea climatului din piața forței de muncă și la nivelul companiilor mici și
mijlocii, ca urmare a scăderii economiei în T2, cu impact nefavorabil pentru costul riscului
(creșterea ratei creditelor neperformante); intensificarea procesului de digitalizare; acumularea
de presiuni din perspectiva rating-ului investițional; accelerarea procesului de consolidare;
riscurile asociate atacurilor cibernetice; perspectiva persistenței ratelor de dobândă la niveluri
minime istorice pe termen mediu (date fiind deciziile și semnale băncilor centrale din perioada
recentă).
Cu toate acestea, subliniem faptul că incidența șocului pandemiei a surprins sectorul bancar
intern într-o poziție solidă (cel puțin comparativ cu perioada Marii Recesiuni), iar banca centrală
a intervenit prompt pentru evitarea unei crize de lichiditate.
În acest context, ne așteptăm ca sectorul bancar să contribuie la procesul de relansare
economică și să nu mai reprezinte o problemă a acestui proces, cum s-a întâmplat după incidența
Marii Recesiuni.

15
 Lucrare de Practică

Bibliografie

16
1
BT., “Raport anual, conform Regulamentului ASF nr.5/2018 Anexa nr. 15“
2
BT., “Raportul Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania 2019“
3
BT., “INFORMATII SUPUSE CERINTELOR DE PUBLICARE“
4
BT., “Raport non¬financiar de mediu,social și de guvernanta 2019“
5
https://administrare.info/economie/9970-mediul-ambiant-al-firmei
6
Rădulescu A., “Btmonthly01, Provocări din sfera politicii economice “, BT, 25 februarie 2020
7
Rădulescu A., “ Sectorul Bancar”, BT, aprilie 2020