Vdocuments - MX Preda Marin Cel Mai Iubit Dintre Paminteni Vol2

8/13/2019 Preda, Marin - Cel Mai Iubit Dintre Paminteni Vol.
Marin Preda
Cel mai iubit dintre pămînteni
vol.2
PARTEA A CINCEA
Mă trezii fără să fi deschis ochii simţind că am adormit cu caul e !iroul meu cu

lumina arinsă. "#a$ %&ndii$ iată$ am adormit lucr&nd$ nu e !ine$ tre!uie să fac ca Matilda$
să mă culc seara la ora nouă 'i să mă scol la cinci$ 'i &nă să lec la facultate ot lucra
mai !ine odihnit. E chinuitor să te rindă astfel somnul. Precis că iar am dormit atru$
cinci ore &n oziţia asta." Mă &ntinsei 'i fui mirat că eram totu'i lun%it 'i nu simţii
atin%erea familiară a cristalului de e !irou 'i a scaunului de su! mine. #eschisei ochii 'i
atunci sării !rusc &n icioare.
Nu la !irou$ ci e o masă ru%inită de fier adormisem. (n !ec arins s&nzura &n
tavan. ) u'ă de metal$ ni'te ereţi ne%ri 'i o ferăstruică &naltă$ ză!relită$ &mi amintiră că
eram rizonier$ că fusesem ridicat de*acasă 'i că fusesem imlicat &n afacerea Sumanelor
negre. Mă uitai la ceas+ erau orele atru. ,nceui să mă lim!. Celula n*avea at$ ci doar
această masă de un ro'u murdar$ e care mă &ntinsesem cu altonul e mine. Mi*l scosei$
mi*era cald$ aruncai 'i căciula. Mă &ntinsei iar$ &mi trosniră oasele. #a$ oasele trosnesc$ ele
nu 'tiu nimic$ fac arte dintr*un &ntre%$ căruia i se suun. Tot astfel 'i noi$ sunea Pascal$
facem arte dintr*un &ntre% mai mare 'i vrem totu'i să ne credem unici... acţiune smintită$
asemănătoare aceleia$ să zicem$ a unui icior$ care n*ar vrea să mai asculte de cor 'i ar
lua*o rasna$ ar &ncee să !&ţ&ie$ să se a%ite$ nu fiindcă ar fi !olnav$ ci fiindcă ar &ncee să
creadă că s&n%ele care &l hrăne'te ar fi numai al lui... A'adar$ să dăr&măm cu %&ndul
această celulă &n care n*am ce să caut 'i din care tre!uie să ies c&t mai cur&nd$ fiindcă s&nt
nevinovat$ 'i să ractic un e-erciţiu reventiv care să mă ferească de surrize 'i să ot
acceta ce e mai rău. #eci să accet. ă*mi feresc de uzură forţele suflete'ti$ care nu
tre!uiesc scoase &n lută+ sensi!ilitatea tre!uie rerimată$ credinţele 'i convin%erile
trimise &n ad&ncul sufletului$ loviturile fizice e care le voi rimi tre!uie să &nt&lnească un
cor inert$ mă vor !ate să sun ceea ce nu 'tiu /auzisem de asta0$ numai să nu mă
deterioreze iremedia!il$ &ncolo n*aveau dec&t1 Eu nu eram ca Ion Micu$ să văd &n ei
e-resia unei lumi entru care am lutat 'i am fost torturat 'i convin%erile mele să nu
reziste. Nu erau ai mei. A'adar$ ce mi s*ar utea &nt&mla
Mă rea'ezai e masa aceea ru%inită 'i &nchisei ochii. Codul e-istent &n "document"$
"ordonanţe" &n loc de "ordine"$ nu oate să tur!ure o fiinţă normală. ,n caz contrariu se
interune un alt cod$ care %hidează e cei care m*au adus aici 'i care mă vor scoate nu
entru a mă trimite acasă$ ci &n direcţii surrinzătoare 'i necunoscute. ,n acest sens
căitanul care m*a arestat 'tie mai multe dec&t colonelul care a &ncercat cu mine un
intero%atoriu zadarnic. #uă el$ duă căitan$ tre!uia să fiu trimis imediat acolo unde
arăta codul$ fiindcă o cifră m*a indicat$ e care eu o voi ne%a oricum. ")rdonanţe" sau
"ordine" e acela'i lucru$ din moment ce teroristul fu%it &mi scrisese. Era suficient. Tot ce
http://slidepdf.com/reader/full/preda-marin-cel-mai-iubit-dintre-paminteni-vol2 1/192
8/13/2019 Preda, Marin - Cel Mai Iubit Dintre Paminteni Vol.2
era mai 3os n*avea nici o &nsemnătate. Punct1 Ar mai răm&ne ca or!ul căitan să fie
desminţit. Pentru asta voi luta din toate uterile. Nu s&nt nici 4uharin$ nici 5inoviev sau
6amenev$ imlicat &n luta entru utere$ s*ar utea să fiu condamnat la un an$ la doi sau
la cinci. Nu va dori nimeni să mă ucidă$ nu s&nt &n mi'care astfel de forţe$ nu e răz!oi
civil$ lumea etrece$ iese la manifestaţii$ localurile s&nt line$ eu &nsumi am etrecut cu
rietenii meidiserare.
simt această &n mod a'nic$ a'i utea
) să sca1... doar
&nt muri eu$
a!solut de diserarea
nevinovat$ rudeleierderii
'i ărinţiili!ertăţii. Nu
mei nu s&nt
nici Po$ nici 4u3oiu$ nici Mala-a$ fo'ti mari industria'i$ ci oameni simli... Ace'ti domni
au fost acuzaţi că au trimis &n Elveţia valori stoarse din !unuri naţionale$ e foarte osi!il
să fi trimis$ e chiar neverosimil să nu fi trimis$ oricum$ nu %&ndul meu utea fi solidar cu
ei care$ chiar dacă nu erau vinovaţi de aceste crime$ erau vinovaţi de altele /de ildă$ de
mizeria materială a muncitorilor care au lucrat &n industriile lor0$ solidari cu un re%im nu
at&t de li!eral ca să &n%ăduie o uternică mi'care sindicală$ e-istentă &n lumea civilizată$
care să*i &miedice să fie stă&ni a!soluţi ai efortului uman. Astfel de lucruri se lătesc$
mai devreme sau mai t&rziu$ sau chiar e nea'tetate$ cum s*a &nt&mlat la noi... Au 'tiut
cu a!ilitate să su%ereze oamenilor că sărăcia 'i chiar mizeria e o stare naturală cu care
tre!uie să ateutea
simli de o!i'nuie'ti$
trăi dinde'i timurile
salarii mici$ deseaschim!aseră... Au seculat
se descurca$ numai ei 'tiau%eniul oamenilor
cum$ de la o lună la
alta$ ve'nic &ndatoraţi 'i travers&nd o viaţă fără seranţa unei u'urări de %reutatea ei care
le aăsa umerii. Mai !ine lătit$ tatăl meu nu se &ntorcea niciodată mai vesel acasă cu
licul &n !uzunar. ,l arunca mamei$ tăcut 'i osomor&t$ 'i ea totu'i 'tiuse chiar din uţin să
facă economii 'i să mă tină la liceu. Asta fiindcă eram unul$ dar dacă am fi fost doi sau
trei Ce*o să zică el acum$ tatăl meu$ 'i mai ales mama$ mă omenii &ntre!&ndu*mă$ c&nd
or să audă că am fost arestat Asta oferea lumea nouă ărinţilor 'i !unicilor no'tri 7i &mi
amintii de e-resiile lor$ la manifestaţia e care o rivisem cu doi ani &n urmă de e
trotuar 'i mă simţisem solidar cu seranţa care li se citea e chiuri$ cu ardoarea credinţei
&ntr*o lume mai !ună.
#eodată
asiraţiei simţii
acelor un sentiment
manifestanţi de lume
&ntr*o rime3die. Alarmă1aăruseră
mai dreată$ Ace'ti securi'ti nu eraustranie$
ca o anomalie e-resiaca
un virus nociv &ntr*o societate fără e-erienţa revoluţiilor$ ci mai mult cu aceea a
revoltelor reede rerimate &n s&n%e. 7i ce era mai curios erau recrutaţi chiar dintre ei$
dintre oamenii simli$ 'i se amestecau cu ei rin tramvaie 'i auto!uze$ e stradă 'i &n
restaurante$ cu aerul cel mai firesc$ cu caelele 'i uniformele lor cu &nsemne al!astre$ ca
'i c&nd numai lucruri inocente ar fi făcut ei rin acele clădiri cu celule 3os &n !eciuri.
#in nou simţii un sentiment de alarmă. ,mi rousesem să*mi retra% sensi!ilitatea$ să
nu raţionez &n faţa anomaliei$ să*mi ăstrez intacte forţele suflete'ti. 8ăcui un efort su*
rem 'i &ncetai să mă %&ndesc. Atunci$ &n tăcerea celulei$ auzii un z%omot ciudat. Mă uitai
&n 3ur. 5%omotul se stinsese. #ar imediat reaăru. ,mi &ncordai atenţia să*l descoăr. #a$ &l
descoerii$ venea de alături$ din umărul meu st&n%$ 'i &mi dădui seama că era !ătaia
roriei mele inimi 'i nu venea din umăr$ ci din ureche. Mă &nsăim&ntai. Inima mă trăda.
"Ce*o să fac mă &ntre!ai. #acă mă condamnă$ n*o să rezist." (na e forţa %&ndului 'i alta
a viscerelor. Acolo$ &n maţe$ zăcea teama 'i inima o relua. Niciodată nu*mi !ătuse cu o
astfel de utere. 4ătaia &nsă nu era nici reciitată$ nici desordonată$ 'i cur&nd ulsaţia ei
&naltă se mai otoli. ,nţelesei că$ fără să fi 'tiut vreodată /o surriză %reu de suortat0$
surimarea li!ertăţii mele nu avea urmări de con'tiinţă$ ci &n instincte$ ca la sticleţi$ care
&'i !a%ă %heara &n %&t dacă &i &nchizi &n colivie. ,ntr*adevăr$ de'i reu'ii să mă lini'tesc &n
%&ndurile mele$ &mi dădui seama că mă simt rău &n fiinţa mea. Mă ridicai$ mă aroiai de
u'ă 'i &nceui să !at &n ea cu umnul. Cur&nd auzii a'i rari aroiindu*se. 4roasca scr&'ni
'i %ardianul intră &n celulă. "#e ce !aţi" zise. "9reau aă1" "(ite*o acolo$ n*o vezi sau
e'ti chior" ,ntr*adevăr$ 3os e ciment$ &ntr*un colţ$ l&n%ă o căldare$ se vedea ceva care
semăna cu o cană. "#ar$ zic$ celulele astea n*au aturi" 7i*i arătai masa de ta!lă ru%inită
e care 'i
satele dormisem. ")r să teat&t
ie'i cu o e-resie mutede de*aici$
a!strasă$n*am
&nc&tavut
ai fi alta &n nu
zis că noatea asta."
vor!ise 7i*mi
cu un om$&ntoarse
ci cu el
&nsu'i.
Răul ieri a'a cum aăruse 'i fără să lase urme. Resirai u'urat. Mă uitai la ceas. Era
ora cinci. Au fost cliele de care m*am seriat cel mai tare e care le*am trăit &n celule.
#acă nu mă ărăseau Ce s*ar fi ales de mine Am &nţeles atunci de ce se sinucid unii &n
&nchisori. Cred că &min'i &nă la aro-ism de acest rău mai uternic dec&t !iata
con'tiinţă a%resionată de revolta %eneralizată a viscerelor. Răul acela insuorta!il nu s*a
mai reetat...
II
#rumul sre o &nchisoare 'i o noate etrecută &n celulă te &ndeărtează de viaţa
anterioară tot at&t de mult ca 'i o călătorie de mii de :ilometri. Toţi ai mei erau acum
dearte 'i mai neverosimilă mi se ărea duă*amiaza de ieri 'i mai ales orele etrecute de
mine cu Matilda 'i rudele duă lecarea musafirilor. 9iitorul meu aroiat nu se
tur!urase$ clar acum$ &n această celulă$ mi se lumina de'i raza lui se &ndeărta
considera!il. #ar anticiez asura stării mele de sirit. Aceste %&nduri 'i sentimente 'i
mai ales această lumină &ndeărtată care era viitorul meu &mi aărură a!ia duă ce$ a'a
cum dorisem 'i nu serasem să se &nt&mle$ un ofiţer suerior$ nu 'tiu dacă era %eneral
Generalul,
sau chiar sale uteau'eful
%aloanele fi deecurităţii
%eneral$ darre%ionale$ măera
&nfăţi'area chemă la el la orele
de lutonier. Poateot. (niforma
chiar că asta 'i
fusese 'i fusese &nălţat &n %rad verti%inos )ricum$ ofiţerii mei sueriori$ ca să nu mai
vor!esc de %eneral$ din 'coala militară$ arătau altfel.
"Ai vrut sa vezi un ofiţer rom;n$ zise el$ nici duă ce ai fost arestat n*ai renunţat la
'ovinismul tău Crezi că noi facem aici discriminări rasiale" Relele resimţiri$ văz&ndu*i
fi%ura 'i auzindu*i cuvintele$ mi se confirmară.
"Aţi us &n ericol Transilvania cu acţiunile voastre smintite$ continuă el ridic&nd
vocea. 7i continuaţi să comlotaţi$ rimiţi 'i daţi ordine de este hotare$ &motriva re*
%imului$ &n tim ce ocuaţi osturi &n universităţi$ crez&nd că n*o să fiţi demascaţi"...
e &nfuriase$ se făcuse ro'u$ dar ochii săi or!i$ hol!aţi asura mea$ &mi făcură &n mod
straniu imresia că$ entru o cliă$ imlorau dintr*ai mei$ care &l măsurau neclintiţi 'i cu
aviditate$ adevărul acestei lumi$ care &l urcase at&t de sus$ su%er&ndu*i &n acela'i tim
temerea$ din ractica lucrurilor e care fusese us să le comită$ că ar utea a3un%e 'i el la
fel de verti%inos$ &n locul meu. "Te văd$ e'ti om ca 'i mine$ sunea acest ful%er de rivire$
dar eu tre!uie să te condamn+ 'tii tu de ce Eu nu 'tiu." #ar asta numai entru o cliă$ &n
tim ce furia reveni sorind &n intensitate. #e'i &mi dădeam seama că n*aveam nimic de
serat
din 3udecata unui om care făcea confuzie &ntre 'ovinism 'i discriminare rasială$ mă
a%ăţai totu'i de acea luminiţă de o cliă care lucise &n rivirea sa &necată &n &ntunericul
furiei 'i rinsei cura3 să*l &nfrunt 'i să mă salvez. "..de*aia ne*a trimis aici artidul 'i
oorul$ să aărăm cuceririle olitice ale clasei muncitoare$ &ncheie el iz!ind cu umnul
&n !irou... intelectuali$ oameni cu carte$ uneltesc să se &ntoarcă vremurile ause..."
Eram concentrat cum să*mi conduc atacul 'i nu mai auzisem clar ce susese mai
&nainte.
vroia să ,n
se furia lui veni
&nvăluie< &ntre!area
"Acuzatul mea$ care
are dretul ori valul
la aărare saudee fraze moartedinainte"
condamnat &n a căror"Ce
ma%ie
aărare$ urlă el scos din sărite$ 'i mă &n3ură de mamă 'i m&na i se crisa e tamon$
simţind rime3dia confruntării cu un om viu 'i nu cu ni'te idei care &i turmentau 3udecata
lui la'ă. Aici scrie clar$ dai ordine 'i rime'ti$ tre!uie să mărturise'ti ce fel de ordine$ dacă
nu$ te a'teată lutonul de e-ecuţie1 Ai auzit Condamnarea la moarte.== "Totu'i$ e un
dret a!solut al acuzatului să se aere c&nd viaţa lui e &n 3oc$ susei deloc seriat$ aroae
z&m!ind$ dar fără sfidare$ ci cu certitudinea că voi fi ascultat. Numai &n caz de dezertare
&n faţa inamicului soldatul e e-ecutat fără 3udecată$ fiindcă nu mai e tim... )r &n ţară e
lini'te$ nu e răz!oi civil$ nu utem &mu'ca oameni fără să*i ascultăm..." "Noi nu s&ntem
3udecători$ suse el$ noi sta!ilim fate 'i trimitem dosarul &n instanţă. Acolo oţi să te
aeri$Asta
ai dretul la ultimul
suna sinistru. cuv&nt..."
Ai dretul la ultimul cuv&nt duă ronunţarea sentinţei$ c&nd nu
mai uteai schim!a nimic. )r$ el minţea1 Am aflat mai t&rziu că rocesul era o simlă
formalitate$ dacă roces e-ista$ sentinţa era dată de ei$ &n aceste !irouri$ rocurorul o
relua$ instanţa$ surdă$ ameninţa că ea &nsă'i dacă nu se conforma$ o ronunţa. #in
instinct am simţit &nsă atunci că aici se decidea totul$ că rada nu era ascultată odată
a3unsă &n %hearele leului$ dacă leu utea fi numit individul din faţa mea.
"Puteţi acceta ideea că un om arestat de dumneavoastră s*ar utea să fie nevinovat
'i că nu e cazul să fie trimis &n instanţă #umneavoastră decideţi$ s&nteţi rimul 3udecător
'i vă ro% să mă ascultaţi..." "Nu arestăm e nimeni de%ea!a1" zise el$ dar se mai otoli.
"Nu sun că n*aţi avut motive$ dar nu aar la dumneavoastră 'i motive de a une un om
&n li!ertate duă

Asta era$ ce 'tiam
'i nu l*aţi intero%at==
atunci că &ndată duă arestare nu se căutau motive de a eli!era
rizonierul$ ci de a*l condamna$ chiar dacă acesta &'i ro!a nevinovăţia. Telefonul sună.
>eneralul ridică recetorul 'i ascultă. Aoi duă c&tva tim suse+ "#a$ arestaţi*l e
orcu*ăsta imediat 'i să se ocue de el tănescu. Ceilalţi$ dacă v*au scăat$ daţi alarma la
Timi'oara că trei indivizi vor să treacă #unărea... #a$ da$ el să lece... 7i &nchise. Cum să
nu$ mi se adresă$ &i unem 'i &n li!ertate$ dar uite ce fac... 7i avui imresia$ rivindu*l$ că
face cu mine o e-ceţie că mă mai ascultă+ vor!e'te$ zise. Ce e cu chestia asta$ cu
ordinele astea care se a'teată de la tine"
#ar cum să vor!e'ti cu un om care$ de'i se află &n faţa ta$ un saţiu dens /viziunea sa
%lo!ală asura delictelor0 s*a interus &ntre tine 'i el Aroierea$ confuzia fonetică &ntre
"ordine" 'i "ordonanţe"= era o su!tilitate derizorie entru un om care urmărea fu%ari
ericulo'i$ !andiţi orci$ cum era cel care tre!uia chiar acum arestat$ 'i cine 'tie ce alte
cazuri de sioni 'i sa!otori care alimentau 'i 3ustificau e-istenţa acestei clădiri 'i a
lucrătorilor din ea. Nu*mi folosi la nimic surema mea &ncordare c&nd &nceui să*i
ovestesc ce era cu acea scrisoare 'i acele cuvinte. ?uminiţa aceea din rivire nu mai
aăru &n ochii lui$ de'i mă ascultă uit&ndu*se ţintă la mine$ fără să mă &ntreruă. >&ndul &i
s!ura esemne la cei trei care s*ar fi utut să*i scae 'i la alţii$ desi%ur$ care erau
urmăriţi... e de!arasă de mine+ "Tre!uie să sui tot ce 'tii &n le%ătură cu acest Iustin
Comănescu$ cu care ai fost rieten$ 'i$ dacă se va dovedi că e'ti nevinovat$ e'ti li!er".
Ridicai %lasul+ "Nu am mai multe de sus dec&t ceea ce aţi auzit 'i alte dovezi nu ot
aduce." "Mai %&nde'te*te"$ &mi răsunse. "N*am la ce să mă %&ndesc. #aţi*mi drumul
acasă$ s&nt nevinovat." ") să ţi se dea drumul$ murmură el a!sent 'i &ntunecat$ dacă se va
dovedi că n*ai nici o le%ătură cu Sumanele negre, 'i o să e-lici detailat ce este cu aceste
ordine...
Ei$ ceAm văzut
erau noi alţii care
&n realitate se declarau
Nu mai 'i mai
zise nimic. nevinovaţi
) tăcere rea sedec&t tineentru
a'ternu 'i &n realitate..."
mine.
,nţelesei deci că alţii fuseseră 'i mai elocvenţi &n aărarea lor dec&t eram eu$ &n'el&ndu*l
&nsă$ 'i că discernăm&ntul lui era atrofiat. Nu mă dădui &nsă !ătut &n faţa acestui om care
nu avea forţa necesară a inteli%enţei 'i a instinctului de a tresări &naintea unui om acuzat
numai entru că &ntr*o scrisoare i s*a sus o rooziţie ridiculă. ,nceui din nou să*i
e-lic$ dar el mă &ntreruse !rutal+ "?asă vor!ele1 E'ti rieten cu un criminal. Asta
urmează să e-lici. #e aceea ai fost arestat." "#ar nu l*am mai văzut din @. Cum adică$
arestaţi un om entru că a fost rieten cu cineva e care nu B*a mai văzut de cinci ani 'i
care a fu%it de*atunci Asta &nseamnă că o să*i arestaţi 'i familia 'i e toţi care au fost
rieteni cu el" "#einde1" "#ar vă declar că eu n*am ărăsit ora'ul atunci c&nd el a
lecat
cultăm&nesatul luimartori
ace'ti dearte'i'iaiam martori
dretul să*irofesori
citezi 'i 'ila e toţi care
roces mă cunosc."
&n aărarea ") să*i as*
ta." A'adar$
%&ndii$ roces totu'i1 Rămăsei tăcut 'i &ncordat."Aărarea mea stri%ai. #ar care e
acuzaţia Care ar fi o!iectul acestui roces ă dovedesc eu că s&nt nevinovat Cine vă dă
dretul$ ce le%e$ să uneţi un om &ntr*o astfel de situaţie Pentru a aresta e cineva$
tre!uie o dovadă de vinovăţie * &n cazul meu$ că am făcut arte din or%anizaţia Sumanele
negre. )r$ dumneavoastră n*aveţi nici o dovadă$ atunci de ce m*aţi arestat Credeţi că e o
%lumă să arestezi un om li!er in%ur aţi sus că acea scrisoare nu e o dovadă. Ce răm&ne
atunci 8atul că am fost rieten cu un terorist. #ar mai &nt&i că e atunci nu era terorist$ a
devenit e urmă$ 'i de ce a'i fi eu vinovat că a devenit Am luat eu arte la acţiunile lui"<
"Asta urmează să ne dovede'ti$ că n*ai luat1" "Eu să vă dovedesc"* stri%ai indi%nat.
Nu mairăul
mic'oreze aveam
care nici o reţinere.
se a!ătuse Aveam
asura mea$intuiţia că nu stătea
era 'i incaa!il &n uterea
'i or!$ acestuile%ile
nu cuno'tea om săcare
%uvernează viaţa oamenilor$ nici cele făcute de ei$ nici cele divine$ dar$ credeam eu$ nici
mai mult rău nu utea să*mi facă dec&t cel e care vroia să mi*l facă$ adică cel mai mare$
să mă arunce &n mecanismul unei anchete care nu tre!uia să dea %re' 'i al unui roces e
care ei nu*'i uteau &n%ădui 'i nu &n%ăduiau să*l iardă... Tre!uie să sun că acest adevăr
aveam să*l aflăm noi toţi mai t&rziu$ ca adevăr clar 'i distinct$ dar arestarea noastră une
su! stare de alarmă toate instinctele$ 'i numai cei neavertizaţi$ cei naivi$ cei care uteau fi
uluiţi c&nd erau arestaţi 'i stri%au "dar n*am făcut nimic. Ce*aveţi cu mine" uteau
a'teta lini'tiţi &n celule să fie eli!eraţi cu z&m!ete 'i scuze. Eu fusesem revenit nu
numai o dată de Ion Micu$ 'i a!ia acum$ &n faţa acestui om$ &i &nţele%eam saima+ nu
auzisem de oameni arestaţi cărora aoi li se dădea drumul$ ci numai de+ a fost arestat 'i
at&t$ adică s*a terminat cu el$ a fost condamnat 'i a disărut. Astfel disăruse Cu!le' la
acea manifestaţie 'i nu mai revenise &n facultate$ dar nu măsurase nimeni %ravitatea 'i
semnificaţia fatului. Cine 'tie ce*o fi făcut$ %&ndeam$ de%ea!a$ nu l*au condamnat ei...
Tot astfel avea să mi se &nt&mle 'i mie... ,n clia aceea &nsă mi s*a trezit cu utere dorinţa
de a*l smul%e e acest om din mecanismul al cărui instrument era 'i a*l face să &nţelea%ă
că oate 'i altfel să*'i folosească uterea$ 'i anume$ să 3udece sin%ur 'i ur 'i simlu
să*mi dea drumul.
"7i dacă nu ot să vă dovedesc am reluat. #acă toţi cei care mă cunosc$ din frică să
nu fie ei &n'i'i arestaţi ar!itrar$ a'a cum ar!itrară e 'i arestarea mea$ vor sune+ da$ l*am
văzut că e &n ora'$ dar n*am stat cu ochii e el$ am avut alte %ri3i$ nu 'tim e-act dacă a
lisit sau nu$ dacă a stat tot timpul &n ora'. )r$ veţi decide dumneavoastră &n faţa acestor
declaraţii evazive$ entru a lua arte la o crimă a3un% atruzeci 'i ot de ore. 7i cum
rietenia
ordonanţeDmeadate
cu acest Iustin/cine
'i rimite e dovedită
mai stădesăodistin%ă
scrisoarecăinordine
care ecuvor!a de ordineD
ordonanţe sau
nu e acela'i
lucru0$ veţi a3un%e la concluzia că s&nt vinovat. #ar fără dovezi1 stri%ai. Nu credeţi totu'i
că tre!uie să*mi dovediţi vinovăţia"= "e va vedea &n cursul anchetei"$ &mi răsunse
imlaca!il. ") să vie o zi$ &i susei atunci cu o &ncredere aroae săl!atică &n viziunea e
care o avusei &n clia aceea$ c&nd o să fiţi &n locul meu$ dar nu nevinovat$ 'i voi deune
mărturie &motriva dumneavoastră. Cunosc istoria revoluţiilor 'i vă asi%ur că totdeauna
/'i nici revoluţia roletară n*a făcut e-ceţie0 cei care s*au aflat &n situaţia dumneavoastră
au avut soarta victimelor lor."
III
...Nu mai ot continua relatarea acestor amintiri$ această arte a lor. ) %reaţă
insuorta!ilă mi se urcă &n %&t$ 'i ca o amintire a anilor c&nd$ duă ce am fost iar li!er$ am
a'tetat să se &ndelinească această rezicere. Nu s*a &ndelinit nimic... Această %reaţă mă
auca &ndată ce vedeam uniformele e stradă 'i chiurile care afectau că s&nt 'i ele ale
unor oameni o!i'nuiţi... cu neveste 'i coii 'i !ucurii simle ca oricare dintre noi... #ar
iar anticiez o e-erienţă e care a!ia ar urma s*o evoc aici... ) voi scurta$ de'i e o veri%ă
%roasă &n destinul meu. Ar tre!ui să scriu desre asta o nouă carte$ cea de faţă născ&ndu*se
numai entru
sin%ură$ a utea
c&nd &ntr*o să a3un% m*am
dimineaţă &n aceste zile care
omenit cu omi*au
floaremai
e rămas$ la o scenă$
!iroul meu... unascenă
Această
mă o!sedează 'i nu erversităţile acelor timuri al căror mit rimitiv ai !ar!ar de'i s*a
ră!u'it semenii mei &ncă nu se desmeticesc$ s&nt &ncă ne&ncrezători$ ca 'i c&nd s*ar teme
să nu*i re&nvie cadavrul< vor să*l lase să utrezească total 'i a!ia duă aceea să*i arunce
cenu'a &n v&nt.
"Mă ameninţi r&n3i el cu o cruzime care a!ia atunci i se desvălui. N*o să mai ai
ocazia1 N*o să te mai &ntorci de*acolo de unde o să te trimit$ contrarevoluţionarule1" "Nu
se 'tie1 &i răsunsei &nd&r3it. 9reau să vă un o &ntre!are+ ce v*au făcut dumneavoastră
oamenii de &i arestaţi Ce suferinţe v*au rovocat Aţi trecut rin vreun răz!oi civil &n
care contrarevoluţionarii v*au ucis familia$ rietenii$ coiii Aţi fost torturat la oliţie ca
vechi ile%alist Aţi avea o 3ustificare. Nu$ nimic din toate astea nu vi s*a &nt&mlat$ vă
cunosc$ cei care au trecut e*acolo arată altfel... Atunci ce*aveţi dumneavoastră cu
oamenii de*i arestaţi N*aţi citit uţină istorie Nu 'tiţi că istoria nu stă e loc$ că duă ce
aare un val$ se sar%e$ 'i un altul vine din urmă" "Nu$ zise el$ nu s&nt a'a de mare
filozof ca tine$ eu &ndelinesc sarcina e care mi*a &ncredinţat*o artidul$ de a st&ri e
toţi du'manii oorului$ indiferent su! ce mască s*ar ascunde$ 'i de%ea!a &mi vii tu cu
teorii$ chestii istorice 'i alte !aliverne$ n*avem noi acuma tim de asemenea arascovenii.
#uă tine ar tre!ui să lăsăm !ur%hezia să*'i facă toate mendrele 'i noi să ne uităm 'i să
filozofăm$ c*o fi$ c*o ăţi$ &nă ne*am trezi toţi omor&ţi de le%ionari 'i criminali de răz!oi
care au format !ande teroriste rin munţi 'i atacă satele &n haite$ ca luii... ?ucrătorii
no'tri &'i dau viaţa urmărindu*i rin coclauri 'i mă mai ameninţi 'i tu ca un incon'tient$
chiar aici &n !iroul meu...== "#a$ zisei 'i eu cu ironie$ am 'i oziţia cea mai otrivită ca să
vă ameninţ1" "#a$ dar ia să ai un istol*mitralieră &n m&nă 'i să mă rinzi &n munţi$ te*a'i
vedea
de eu&nrăit
clasă că n*ai
cemai face
e'ti1" "#ecucemine
a'i fiteorii istoricede
eu du'man 'i clasă
m*ai ciurui
8aceţifără discuţie$
ioteze cu ca un du'man
istoale*mitralieră 'i munţi 'i asura sentimentelor mele de clasă /de'i 'tiţi din dosar că
tata e muncitor0$ numai ca să mă uteţi &nfunda. Ce nevoie aveţi Nu vă a3un% du'manii
din munţi"
trania luminiţă de la &nceut reaăru &n rivirea lui odată cu răcnetele care urmară
'i$ sre fascinaţia mea$ nu se mai stinse tot timul c&t urlă+ "7tiu eu de ce fac astfel de
ioteze c&nd rămă'iţele !andelor Sumanelor negre care n*au fost &ncă st&rite s*au unit cu
le%ionarii 'i criminalii de răz!oi care asasinează activi'ti de artid de la sate$ crez&nd că
n*o să unem noi m&na e ei 'i o să vină an%lo*americanii să*i aducă iar la utere1 Am
sus+ ancheta va lămuri ce e cu scrisoarea asta 'i cu ordinele care se a'leată de la tine 'i$
dacă se la
umărul vaodovedi că e'timăreaţă
construcţie nevinovat$
'i săţinusemai
va da drumul.
aveţi cum să#acă nu$ la
rimiţi saucanal$ să tot
să daţi uneţi
felulacolo
de
ordine sau ordonanţe terori'tilor fu%iţi &n )ccident. Poate vă &nvăţaţi minte1" ) m&nă mă
!ătu e umeri 'i mă ridicai. Aăruse un securist care mă duse &n celulă.
Ar fi tre!uit totu'i ca luminiţa aceea să mă salveze. au oate m*a salvat doar e
3umătate au oate chiar mi*a salvat viaţa 8iindcă duă un roces care n*a durat mai
mult de cincisrezece minute nu m*au trimis la canal$ unde e urmă am auzit că mulţi au
murit$ ci m*au condamnat la trei ani de &nchisoare$ ractic la muncă forţată &n minele de
lum! de la 4aia*rie. Mai !ine a fost acolo dec&t cele trei luni etrecute &n !eciurile
ecurităţii$ unde am fost torturat aroae tot timul$ nu fizic$ ci rin a%resiune 'i violenţă
asura intimităţii simţirii 'i %&ndirii mele fire'ti$ &nă la halucinaţie$ să sun ce era cu
ordinele
smuls dinacelea$
somn &nce miez
fel dede
ordine a'teată
noate$ acel Iustin
dus &ntr*un !irousă*i
undedauuneu de*aici
ofiţer$ din ţară
totdeauna Eram
altul$
&nceea &nt&i rin a*mi oferi o ţi%are chiar din ta!acherea lui$ e urmă+ numele$
renumele$ rofesia$ ărinţii$ rudele$ rietenii 'i ovestirea detailată a tot ce*am făcut
duă 2 Au%ust 'i &nă &n rezent. Aceea'i ovestire$ de zeci de ori$ uneori doar relatată$
alteori scrisă. Aoi &nceea intero%atoriul. C&nd l*am cunoscut e Iustin Ce fel de om
era Ce discutam &mreună Ce rieteni comuni mai aveam (neori ţin&ndu*mă &n
icioare$ alteori e un scaun fără setează$ ore &n 'ir$ 'i silit să ovestesc ne&ncetat. (neori
cu lama de !irou &n ochi$ cu un !ec or!itor$ alteori silindu*mă să*l urmăresc$ ca să*i ot
auzi &ntre!ările$ lim!area odihnită de*a lun%ul 'i de*a latul !iroului. A3unsesem să mă
%&ndesc cu nostal%ie la rimirea 'i intero%atoriul colonelului un%ur &n !iroul căruia
nimerisem arcă din &nt&mlare &n seara c&nd fusesem arestat. C&nd am ie'it duă trei ani
l*am &nt&lnit odată e stradă 'i l*am orit. Nu mai era colonel 'i l*am &ntre!at dacă &'i mai
aduce aminte$ a'a 'i e dincolo$ de un universitar$ &ntr*o seară$ la el &n !irou... "Nu$ dra%ă$
mă confunzi$ eu s&nt o!er chelner la restaurantul 8ă%etulD$ de 'ate ani lucrez acolo"$ 'i
s*a &ndeărtat reede$ st&rnindu*mi &ndoieli. Totu'i$ nu mă &n'elam$ avea aceea'i
mustăcioară !londă 'i acela'i ăr u'or atinat 'i ietănat lins. Acela'i %las$ dar
!ine&nţeles nu aceea'i !ună disoziţie 3ovială de atunci. Mi*a rămas din acele trei luni
etrecute la ecuritate$ e l&n%ă un sentiment insuorta!il de mare nelini'te$ e care
numai munca istovitoare din mină l*a mai atenuat$ 'i o nedumerire. #e unde &nvăţaseră
acei !ăieţi$ care mai toţi erau cam de aceea'i v&rstă cu mine 'i ăreau toţi ori de e la ţară$
ori fii de muncitori$ tortura rafinată cu a3utorul unui intero%atoriu Cine le desvăluise
astfel de secrete$ care nu se coc dec&t rin ractică veche &n această meserie 'i !ine&nţeles
&n servicii la fel de vechi 'i cu tradiţie Nu 'tiu cine &i &nvăţase$ dar n*am surrins la nici
unul făcea
care nici cel
&n mai mic semn
&ntre%ime artecădin
ar chiar
fi vor!a de o tehnică
%&ndirea &nvăţată.
lor intimă. Nu$automate$
Nu erau era una &nsu'ită 'i
cum s*ar
utea crede. imţeau că trăiesc &n mod firesc tortur&ndu*mă e mine 'i aveau sur&suri fine$
c&nd de fiecare dată rotestam+ dar am mai făcut aceste declaraţii de sute de ori. au+ vă
cred$ 'i eu dacă a'i fi &n locul dumneavoastră a'i fi nedumerit de această scrisoare 'i a'i
une acelea'i &ntre!ări. #ar vă declar totu'i că nu se ascunde nimic &n acele cuvinte că a
fost o %lumă a!surdă$ neverosimilă$ stuidă$ de studenţi. Nici o fi!ră nu se mi'ca e
o!razul anchetatorului. 7i continua$ lesnind de sănătate$ de satisfacţie că era t&năr$ ras
roasăt 'i ietănat$ cu %uler !ine călcat de nevastă*sa$ care &l rimea la &ntoarcere cu
&m!răţi'ări 'i sărutări$ misteriosul lan de demolare a voinţei mele$ a rezistenţei mele
suflete'ti$ &nă ce * mi se su%era * voi renunţa la o aărare zadarnică 'i voi face declaraţii
comlete. Nu lecuăsa
tot at&t de mult unul'icare
nu intra
are. &n calculele
C&nd deci sălor că unaceastă
ore'ti om caretortură
n*are ce declara
'i c&nd seamănă
să continui
C&nd Nicic&nd1 P&nă declari sau &nă c&nd &ţi ierzi controlul 'i &ncei să delirezi. Atunci
urma o auză de o zi 'i o noate 'i erai dus din nou sus$ cu forţe roasete$ c&te &ţi mai
rămăseseră. Nici o %ri3ă$ e destul tim să le ierzi aceste forţe 'i să sui e urmă 'i ce
late ai sut de la mă*ta. Aveau$ desi%ur$ e-erienţă 'i ro!a!il că &ntre ei le scăau scurte
cuvinte numai de ei &nţelese. Cum stai Mer%e$ n*o s*o ducă mult. Tu A mărturisit$ mare
ehlivan... 8iindcă mărturisirea$ de'i suficientă &n sine$ antrena aoi roducerea ro!elor$
noi arestări de in'i imlicaţi$ noi declaraţii 'i aoi sentinţa. Cum să scae cineva care
n*avea nimic de declarat de acest asalt continuu al mai multor voinţe asura ta$ care
n*aveai dec&t una coul 3ustifica smul%erea &n acel fel a ro!elor$ duă aceea totul intra
&n le%alitate$
era să nu intri!ăieţii erau ma'ină
&n această satisfăcuţi$ &'i făceau
de rodus datoria$
dovezi$ careuneori eraude
din unct &naintaţi
vedere &n %rad.trăia$
moral Totul
!ine&nţeles$ e realităţi$ adică e cazurile de cula!ilitate adevărată$ sionii$ terori'tii$
fu%arii rin'i la %raniţă$ care desi%ur se aărau 'i rezistau ca 'i un nevinovat. Ce făceau
totu'i cu un nevinovat Nu*l iertau nici e acesta$ nu*l declarau nevinovat 'i să*i dea
drumul$ dar sentinţa era mai !l&ndă$ cum a fost &n cazul meu. C&nd se orea ma'ina C&nd
nu mai uteai cola!ora cu ea. 8iindcă mult tim trăiai cu sentimentul că tre!uie să
răsunzi la &ntre!ări$ că unica ta 'ansă$ să oveste'ti$ să e-lici. Anchetatorul era altul$ el
oate că nu 'tia$ sau oate era mai inteli%ent dec&t ceilalţi 'i s*ar utea ca$ auzindu*te$ să
&nţelea%ă 'i să fie ultimul intero%atoriu care ţi se mai ia.
,ntr*o zi &nsă am &ncetat să mai vor!esc$ nici nu mai auzeam &ntre!ările$ devenisem
aatic$ a!sent$ neăsător. 8aceţi ce credeţi$ suneam$ condamnaţi*mă$ &mu'caţi*mă$ dar
nu mai am nimic de declarat. Nu era o tactică$ ci cu adevărat cel mai ad&nc instinct al meu
intrase &n alarmă+ dacă mai continuam să le răsund uteam muri cu adevărat sau să*mi
ierd minţile. Imediat a urmat rocesul$ e !aza unui articol e care nu*l cuno'team$ 'i
am fost condamnat duă o simlă formulă e care nici n*am auzit*o !ine$ a rocurorului$
care cola!ora cu instanţa. "Recuno'ti că...== a zis 3udecătorul 'i a reetat ininteli%i!ila
formulă. "Nu recunosc1" am răsuns. "Nu recuno'ti$ dar ro!ele s&nt la dosar." Aărarea
(n individ care cerea$ %ră!it$ circumstanţe atenuante. Martori Nu fusesem anunţat că &i
ot cita. #oar acest individ e care nu*l cuno'team 'i care a zis+ ")norată instanţă$ dat
fiind cazul &n seţă$ cer circumstanţe atenuante". ala C&teva caete necunoscute$ nimeni
dintr*ai mei. "Trei ani &nchisoare"$ a rostit 3udecătorul 'i am resirat ad&nc$ căci tot at&t de
!ine a'i &i utut auzi cinci$ 'ate sau$ cine 'tie$ 'i mai rău$ cum am auzit aoi la
4aia*rie că li s*a &nt&mlat altora$ entru aarenţe de vinovăţie mai anodine dec&t a
mea.Aici &nsă tre!uie făcută o recizare+ e vor!a de cinismul care se instalează &n
&nchisori$ cinism menit să*i facă e toţi e%ali$ să oată trăi fără să*'i iardă sarcasmul$
humorul devenit ne%ru 'i toată %ama de sentimente umane$ care &ţi dau certitudinea că$
de'i &nchis$ nu ţi*ai ierdut 3udecata 'i nu te oate duce nimeni de nas. ,l vezi e*ăla )
să*ţi sună că e nevinovat. A fost rins duă sta!ilizarea din @F cu un sac de coco'ei$ a
stat la &rnaie c&teva luni$ a fost iertat$ i*au dat drumul imediat$ l*au rins iar cu un sac de
coco'ei$ lus dolari. #ar e*ăla de colo$ care are de'elat$ care se reface că a!ia oate să
&min%ă va%onetul E %eneralul cutare$ care era c&t e*aci să zădărnicească lanul re%elui
de a &ntoarce armele 'i a*l aresta e Antonescu$ 3andarm mare este Caitală1 #acă &l &n*
tre!i o să*ţi sună că datorită lui s*a făcut 2 Au%ust 'i că acum iată răslata. Mai multe
adevăruri$ mi s*a
sune el$ altul 'otit$
e cel lanează
e care asura
&l 'tie doar el fiecăruia e care
'i nu*l sune$ &l vezi
altul aici.&l(nul
e care e celdesre
'tiu alţii e care
el$&l
altul e care &l 'tie ecuritatea 'i mai e un adevăr e care nu*l 'tie nimeni$ dar care va
aărea rea t&rziu$ c&nd n*o să mai intereseze e nimeni. A fost desvăluirea care m*a
surrins cel mai tare 'i care mi*a rămas. 8iindcă$ %&ndindu*mă la mine$ 'tiam 'i eu un
adevăr e care nu l*a descoerit nimeni$ nici ecuritatea+ caietele mele$ asura cărora
anchetatorii nu m*au intero%at$ de'i erau la ei 'i constituiau o dovadă zdro!itoare a ereziei
%&ndirii mele filozofice. Mai t&rziu am aflat că numai entru că ar fi citit cineva astfel de
lucruri 'i nu scris$ 'i a luat ani %rei de &nchisoare. N*am fost 3udecat duă ele$ ro!a!il că
n*au avut un e-ert să le studieze$ sau oate că e-ertul nu era un idiot 'i n*a făcut un
referat care să mă acuze. 7i mai era adevărul %&ndirii mele intime$ e care o cuno'tea doar
Ion Micu$
care adevăr de
el nu fusese eacord+
care &l că
formulasem
o revoluţie&ntre!uie
acea memora!ilă discuţie
&nt&i re%ătită 'i aoidedeclan'ată$
la !raserie$cacusă
oată cu adevărat să ne dea tuturor sentimentul 3u!ilator al unei rofunde eli!erări...
I9
,nainte de a fi trimis &n 4aia*rie am stat c&teva luni &ntr*o &nchisoare unde toată
lumea de deţinuţi mi s*a ărut născută dintr*un co'mar al comicului. Ce este un individ
care a fost odinioară o fiinţă a cărei simlă semnătură utea determina fericirea sau
nenorocirea altora ) eavă fără dinţi$ cu un%i la ochi$ hămesit duă un castron cu ceva
murdar &n el$ dar care &l făcea hulav$ cum oate nu fusese el niciodată la receţiile cu
icre ne%re 'i cine 'tie ce rarităţi$ ăstru%ă$ ce%ă$ e'ti$ nisetri... Mulţi dintre ei au scăat 'i
redevenind li!eri au utut să se dedice cu strălucire rofesiunilor lor iniţiale$ de in%ineri$
chimi'ti$ medici sau matematicieni. Numai foamea 'i ierderea li!ertăţii ot de%rada o
fiinţă umană. 8o'ti mini'tri$ su!secretari de stat$ atroni de uzine$ !ancheri uternici ai
altor vremuri$ corul lor semăna acum cu un sac de cartofi... 8useseră smul'i din familiile
lor unde ar fi utut duce o viaţă demnă$ oferindu*'i serviciile noii societăţi$ căci Mar- nu
scrie nicăieri că tre!uiesc urmăriţi oamenii$ ci desfiinţat doar sistemul$ re%imul

caitalist... 4a chiar el scrie undeva că fostul rorietar de uzină are dretul la o
desă%u!ire$ fiindcă nu e vinovat el ca individ$ că a acţionat &n unicul cadru al unui
sistem de roducţie considerat at&tea secole dret natural+ era un rodus istoric al
dezvoltării$ 'i nu al unei consiraţii individuale &motriva oorului$ ca să oată fi aoi
3udecat 'i edesit.
&ndoia. Numai la noi?enin a fost
scriitori mai de
viciaţi a!il$
unaentuziasm
folosit aceste cadre$
frenetic aude ale să
utut căror &nsu'iri
adote ideeanucăse
un individ ierz&nd rivile%iile clasei sale$ care fusese odată la utere$ &'i ierde 'i
calităţile sale rorii$ e care de fat nici nu le*a avut$ !a chiar decade !iolo%ic. e
vor!ea &n &nchisoare de unul mai a!il$ ale cărui cărţi erau echivoce+ a'a căzuţi cum s&nt
ace'ti fo'ti 'i fără uterea de odinioară$ scria el$ ei s&nt sueriori roletarilor... Asta duă
ce mai &nt&i &ncercase să le scrie acestor roletari "!io%rafiile"$ saliv&nd de ofta de a
arveni... #ar "!io%rafiile"= n*au lăcut 'i atunci a fu%it &n )ccident "să deună mărturie".
e ovestea acolo &n &nchisoare că fusese trimis de Scînteia să scrie un reorta3 de la un
roces al unor terori'ti care se 3udeca la Timi'oara$ ora'ul său natal. 7i l*a scris$ de'i 'tia
că acela'i tri!unal avea 'i e rol 'i 3os &n !eci e tatăl său$ căruia tre!uia să*i vie r&ndul.
#esi%ur$ nevinovat.
&ntre dra%ostea Coincidenţa
sa entru taică*săunu'ii*a rovocat
datoria acestui
lui de scriitor
reorter vreo dramă corneliană
al Scînteii.
Era acolo %eneralul Macici$ militar cele!ru &n... #ar de ce să mai sun cine mai era
dacă a3unseseră toţi nimic Cine vroia să se oarte ca 'i c&nd ar mai fi &nsemnat ceva era
luat &n der&dere$ 'i de%ea!a ascultam 'oatele unui oet care &i cuno'tea e toţi$ ran%urile$
meritele$ mărimile mi se &nvălmă'eau &n minte 'i nu reu'eam să le reţin numele$ mai ales
că n*am stat mult rintre ei. "Tinere$ se aroia de mine c&te unul umil$ n*ai cumva o
ţi%are" "Păi de unde$ dom= %eneral1" &i suneam cu re%ret$ dar e urmă &l căutam e
oet$ care se &nt&mla să mai facă rost$ &i ceream una 'i mă duceam la %eneral sau
ministru ce fusese$ 'i i*o dădeam. Tresărea$ uitase că &mi ceruse$ o rimea cu m&ini care
nu erau tremur&nde$ dar nici lini'tite$ o arindea 'i &mi sunea+ ",ţi mulţumesc$ %enerosul
meu atru
cele t&năr$ adevăruri
dar ce cauţi tu aici$ ci!ăiat
osi!ile$ unul&ninventat$
floarea v&rstei
cel mai Ce*ai
simlufăcut==
'i maiNu suneam
comod+ unul din
"Coco'ei$
dom= %eneral1" "A1 Coco'ei1 ) să*ţi dea drumul să mai declari alţii$ a'a că fii atent..."
"#a$ dom= %eneral$ cunosc trucul$ dar nu mai am alţii." "#a$ dar o să faci tu rost de alţii$
or să te rindă iar 'i... Aurul e ochiul dracului. Nu rezi'ti c&nd &i vezi culoarea aia
frumoasă$ arcă &ţi sune+ Ascunde*mă$ nu fi rost$ n*o să afle nimeni1" "A'a e$ dom=
%eneral$ auri sacra fames." " Pe unul l*a rins că mai avea$ &n felul următor. C&t aţi sus că
aţi redat #ouăzeci de coco'ei. ,i redase de !unăvoie$ atunci &n @F$ imediat duă
sta!ilizare$ c&nd$ dacă &i redai$ nu*ţi făceau nimic. Nu vă suăraţi$ i s*a sus$ am numărat
de două ori$ lise'te un coco'el$ s&nt numai nouăsrezece$ mer%eţi dumneavoastră acasă$
căutaţi*l$ o fi căzut e 3os$ 'i aduceţi*l. Gla s*a dus 'i s*a &ntors cu coco'elul 'i atunci
funcţionarul$ un oliţist$ a r&n3it. Nu lise'te nici un coco'el$ &nseamnă că mai aveţi. 7i l*a
arestat$ i*a făcut ercheziţie 'i a mai %ăsit... ?a zdu cu el1" "Aţi ascuns 'i dumnea*
voastră" "Nu$ o rudă de*a mea1" "7i a rins*o" "Cum să n*o rindă1" "7i de ce s&nteţi
aici" "Mai s&nt 'i alte delicte$ de ildă omisiunea de denunţ... Evident$ era adevărul e
care &l sunea el... "7i c&t v*au dat$ dom= %eneral" ")t ani1" Nu era de mirare. e
&nceea de la trei &nă sre zece$ 'aisrezece...
Poetul$ un ins &nalt ca o ră3ină$ semăn&nd cu o !arză$ !ucure'tean$ avea arcă tot
timul un sur&s sarcastic e !uze$ dar un sarcasm !onom sau mai !ine zis !oem$ ca 'i c&nd
nu utea uita cafenelele 'i viaţa literară din care fusese smuls fiindcă fusese rieten cu doi
critici ţărăni'ti care &l cultivau. "Aiurea1 &mi suse el$ ei s&nt li!eri 'i e mine m*au &nchis.
8iindcă eu$ ca un rost$ am reluat !ancurile lor< le*am sus 'i altora 'i m*au &nhăţat.
Marele Ion 4ar!u i*a &nfit !ine &n furculiţă 'i eu nu l*am luat &n seamă. Covri%arii de la
>ăe'ti1 #a$ s&nt ni'te covri%ari1 #ar ce imortanţă mai are$ eu tot mă curăţ$ s&nt atacat.
#acă a'i dar
vindecă$ ie'i nu
imediat$ a'ise
ca să mi scăa$
facă aenicilină
aărut enicilina 'i un
'i să mi se deamedicament numit
Pas s&nt eu aici Pas,
1 Ce care. )
căcat
să mor 'i o să mi se vadă$ &ntins &n celulă$ un nas ca o tromă$ o să vă uitaţi toţi la nasul
meu 'i o să r&deţi1" 4ine&nţeles că nu*l credeam$ foarte raid mi se imusese cinismul de
care am omenit$ să nu crezi ce ţi se sune 'i să nu te miri dacă ceea ce ţi se sune se
adevere'te &ntr*o zi că n*a fost minciună sau refăcătorie.
Toată ziua făceam auci /auci care &l treziseră 'i e &măratul Chinei la o nouă
con'tiinţă0$ &nă &ntr*o zi$ c&nd se formă o nouă echiă &n care intrai 'i eu 'i ne omenirăm
cu un civil cu un instrument &n m&nă 'i cu un maldăr de nuiele alături. "#omnilor$ &nceu
el$ cu a3utorul acestui instrument in%enios$ numit cosor$ o să &nvăţăm &mreună să facem
lucruri foarte utile oamenilor$ ţăranilor &n secial$ dar 'i altor cate%orii$ 'i anume+ co'uri1
Ce esteentru
co'uri un co' Este uncuo!iect
orum!$ de&ncarcă
care se nuiele$ ocucăruţă
o caacitate anumită
direct de e o%orde'i&ncărcare$ de ildă$
a cărui caacitate$
&n orum! !rut$ coincide$ duă curăţare$ cu un du!lu*decalitru. ,n in%eniozitatea sa$ fără
să măsoare cu nimic$ ţăranul &'i &mlete'te un co' care &i ermite să*'i evalueze fără alte
măsurători recolta sa de orum! e un o%on$ adică număra c&te co'uri a adus acasă 'i
'tie c&te du!le a făcut$ calcul care &i ermite să*'i dea seama c&t oate să v&ndă e iaţă 'i
c&t să*i răm&nă entru hrana sa zilnică$ entru &nsăm&nţat 'i entru orătăniile e care le are
el &n curtea sa..."
>&tul mini'trilor$ matematicienilor$ in%inerilor se &ntinse la auzul acestui &nceut de
rele%ere$ asemeni 'colarilor cuminţi care &ncă nu &nţele% ceea ce li se sune dar al căror
instinct &i ţine &n !ancă hol!aţi$ să se străduiască 'i să &nveţe totu'i. "Pentru aceasta$
continuă individul$
instrument cinevadec&t
mai in%enios s*a %&ndit să vină
!rice%ele &n a3utorul
lor. Astfel ţăranilor
a aărut 'i azis
cosorul inventat acest
al lui Moceanu$
fiindcă a'a &l chema e inventator. El e comus din două ărţi$ artea lemnoasă /'i ne*o
arătă0 'i artea fieroasă1 #eci$ să recaitulăm e scurt+ Cosorul lui Moceanu a fost
inventat de Moceanu. El se comune..." "...din două ărţi"$ se auziră deodată vocile
ascultătorilor. ,nc&ntat 'i surrins$ individul sur&se &n sine. "Partea lemn..." zise el...
"...oasă"$ &l comletă auditoriul... 'i artea fier..." "...oasă"$ se ridicară vocile noastre.
"#omnilor$ e-clamă individul /'i &'i roti o cliă !ăr!ia &n iet de satisfacţie0$ e o
adevărată lăcere să ai de*a face cu intelectuali."
Aoi trecu la demonstraţia ractică$ folosirea acelui cosor la &mletirea unui co'. E
&ndoielnic că &măratul Chinei a avut de*a face cu un mai in%enios maistru care să*i
desvăluie mai reede secretul roducerii revelaţiei unei noi con'tiinţe$ fiindcă$ duă c&te
am &nţeles eu$ drumul lui a fost lun%... Ai no'tri au avut revelaţia &n chiar cursul rele%erii
teoretice$ dar 'i &n trecerea la ractică. Totu'i$ maistrul a rivit cu ne&ncredere fenomenul
'i a doua zi s*a &nfiinţat din nou. "ă*mi sună cineva$ a &nceut el$ cine a inventat
cosorul lui Moceanu". "Cosorul lui Moceanu a fost inventat de Moceanu$" a răsuns ime*
diat &n cor echia noastră. "El se comune din două ărţi$ a reluat individul. Partea..."
"...lemn*oasă"$ am sila!isit noi... "7i artea..." "fie*roasă"$ am c&ntat mai dearte.
"#omnilor$ constat cu !ucurie că intelectualul de*aia oartă această denumire$ că te
scute'te de e-licaţii inutile..."

4izar ersona31 ,'i !ătea cumva 3oc de noi$ fiind stuid el &nsu'i Cred că era mai
de%ra!ă &n &ntre%ime stuid$ fără să*i lisească o va%ă$ dar tot t&mă maliţie. Nu o dată$
duă ce am redevenit li!er$ citindu*i$ de ildă$ e amuel 4utler sau e Heide%%er$
auzeam foarte distinct o voce interioară care mă făcea să &ntreru lectura+ "Cosorul lui
Moceanu
sonet a fost inventat
de ha:eseare să*lde!ată
Moceanu1"
la ma'ină#a$
ca &mi suneam$ decăce&lsă*i
să demonstrezi dai unei
va !ate maimuţe
la infinit ă*iun
dăm mai de%ra!ă această clară 'i indiscuta!ilă a-iomă+ Cosorul lui Moceanu a fost
inventat de Moceanu. Maimuţa nu va reu'i...
Nu ăstrez astfel de amintiri din minele de la 4aia*rie$ unde am fost trimis cu
oetul$ care a murit acolo... e erelea &n dormitorul comun 'i cerea mereu ţi%ări$ din
care su%ea diserat ca dintr*o ultimă lăcere e care i*o mai utea oferi viata. #ar sur&dea
mereu sarcastic 'i ne sunea$ r&n3ind$ că o să crăăm cu toţii$ fiindcă &n urma lui n*o să
mai răm&nă nimic. ) ţară care nu 'tie să*'i aere oeţii va fi &nvinsă sau va suravieţui
lamenta!il la coada altor naţiuni$ fiindcă oezia e s&n%ele unui oor care cur%e su!teran
rin veacuri 'i &l face neieritor. udoarea$ deocamdată$ era tot ceea ce vedeam cum cur%e
din ietul
ţi%area lui scof&lcit...
&n %ură 'i ne &n3ura.&l 'ter%eam$ &l &ntorceam
Eram toţi do!oriţi e o arte
de munca dură'idin
emine
alta$ &n
ca tim cetresărim
să mai el ţinea
la susele lui. ,ntr*o seară totu'i ne uimi$ ai fi zis că ne ăcălea$ se ridicase &n caul
oaselor 'i arăta odihnit 'i lin de vervă. "Nici măcar nu uteţi să*mi daţi un ahar de vin
Atunci căraţi*vă1 Ce a'tetaţi voi de la viaţă$ de vă &ncăăţ&naţi at&ta să n*o ierdeţi Ei$
ce mare !r&nză aţi face dacă v*ar da drumul 9iermi ai ăm&ntului$ 'i tu$ atrie$ nu vei
avea oasele mele$ fiindcă eu am asta la mine /'i ne arătă o fiolă$ e care o a%ită &n aer0$ o
&n%hit$ mă dizolv &n cosmos 'i de*acolo scui e voi..." Cu lum! &n icioare$ istoviţi$ &l
ărăsirăm 'i ne ră!u'irăm &n aturile noastre reci 'i murdare. "Petrini$ &l auzii$ hei$
Petrini1... Am un mesa3 e care vreau să ţi*l &ncredinţez$ entru iu!ita mea"$ &mi suse
c&nd revenii 'i mă a'ezai alături. 7i &mi dădu o adresă$ e care n*o ascultai... Memorează
răcni el+
"Iubito, mă gîndesc la tine
Ca un borfaş la ceasul unui lord
Şi se ciocnesc în carnea mea dreine
Şi caii au atac de cord!"
&l avu$ acel atac de cord$ recedat de un val de s&n%e care* &i ţ&'ni e %ură 'i care nici
măcar nu mă &nsăim&ntă. Ceilalţi adormiseră. Ie'ii afară 'i anunţai %ardianul că unul din
noi a murit. "4ine$ zise el$ du*te 'i te culcă$ acum e t&rziu$ o să*l luăm m&ine dimineaţă."
7i &'i lecă fruntea 'i se &ndeărtă astfel cu istolul la 'old...
Mă &ntorsei acasă duă o a!senţă de trei ani 'i trei luni$ căci cele trei de revenţie nu
mi se scăzuseră$ 'i sre !ucuria mea o %ăsii e Matilda tot &n casa ei$ nu ăţise &n acest
sens nimic. Avea musafiri c&nd sosii$ iernicitul 'i fatala Tamara.
"9ictor"$ stri%ă ea c&nd mă văzu &n ra%$ lim!&ndu*'i &nt&i rivirea asura chiului
meu$ ca 'i c&nd nu i*ar fi venit să*'i creadă ochilor. ufletul &nsă &mi era inert$ ascuns 'i
tăcut$ &nc&t mă ferii de această rivire$ mă uitai &ntr*o arte$ &nchisei u'a e care o !ăteau
rafalele viscolului 'i uitai că sosisem acasă$ de'i sosisem aievea 'i &ntr*o fracţiune de
secundă văzusem ochii ei &ncărcaţi de iu!irea de altădată. #ar Matilda nu mă luă &n
seamă$
care mămă &m!răţi'a$
str&n%ea să mă&'isufoce+
v&r& chiul &ntre 9ictora'$
"9ictor... o!razul 'i'otea.
%&tul meu 'i rămase
Iu!itul meu...astfel ca o statuie
Ai scăat" "#a$
&i răsunsei$ am scăat." "#e tot" "#a$ de tot1" 9rusei să urc scările$ să intru &n casă$ dar
ea mă &miedică a%ăţ&ndu*se de mine$ &mi aţinu calea$ mă &nlănţui din nou 'i &nceu să mă
sărute. ,i usei m&na e %ură$ &mi sărută alma... Aoi se desrinse$ mi*o luă reede
&nainte 'i stri%ă+ "Artimon$ Tamara$ a venit 9ictor1 9ictor$ a venit 9ictor1" 'i &mi deschise
lar% u'ile &nainte.
Intrai călc&nd rar$ clătin&ndu*mă de o!oseală$ dar 'i de neăsare. #a$ vedeam$ mă
a'tetase$ dar eu nu mă %&ndisem la ea$ &ncercasem de c&teva ori$ dar %&ndul nu utuse
a3un%e rea dearte &n ad&ncul sufletului$ unde tot ceea ce trăisem mai &nainte se
ascunsese. #elasarea %&ndirii 'i amintirilor mele fusese aroae totală$ ca să ot să
trăiesc
să dorm.mai dearte$
Erau 'i in'isăcare
r&d$nu
săutuseră
%&ndesc la ceea
face ce vedeam$
acest să stin%eau
lucru 'i se ot să măn&nc$ să mă culc
ca o lum&nare &n a 'i
cărei flacără$ odată a3un'i acolo$ nu 'tiuseră să sufle$ sau nu mai avuseseră &n ei forţa
vitală de a se adata schim!ării. Eu mă re%ătisem at&t de !ine &nc&t$ dacă la e-irarea
termenului$ &n loc să mi se dea drumul$ mi s*ar fi sus că mi*a sosit o nouă condamnare
/'i acest lucru nu era a!surd$ li se &nt&mlase unora0$ n*a'i fi fost nici rea surrins$ nici
rea diserat... Tot astfel$ ărăsind &nchisoarea$ nu avui dec&t &n rimele clie o !ătaie$ e
dret$ violentă de inimă$ dar aoi o nelini'te stranie mi se insinua &n suflet 'i redevenii
sum!ru. Ce*o să se &nt&mle acum cu mine mă &ntre!ai. ) să fiu rerimit la facultate 7i
dacă nu$ ce*o să fac #ar cu Matilda cum o să trăiesc 7i sosi imediat$ &n amintire$ cu o
roseţime e-traordinară$ scena din duă*amiaza aceea a !otezului$ c&nd trăisem rofund
iremedia!il
'i aoi tim dedesărţirea
un ceas su!deavalan'a
ea$ din clia c&ndsectaculoase
defulării vasul roiectila&mi
unuiz!urase e l&n%ă
sentiment al ei t&mlă$
de
violenţă 'i de &nstrăinare totală... A te mai %&ndi la cea mai mică urmă de iu!ire ar fi fost o
rostie 'i o or!ire+ n*a3un%e că iu!e'ti tu$ iu!e'te$ aici e totul$ căci ea &nţele%ea să răm&nă
activă &n viaţa cu tine$ &nă c&nd... Ei$ &nă c&nd P&nă c&nd n*o s*o mai iu!e'ti nici tu1 7i
e urmă Pe urmă vom mai vedea... Ei !ine$ aveam de %&nd să arcur% &ntrea%ă această
etaă$ la sf&r'itul căreia nu mă a'teta nimic !un Il faut couper net, &i susesem eu
Matildei$ care ezita să ruă cu Petrică. Ei !ine$ ce*aveam să fac 9oi urma ceea ce o
sfătuisem e ea$ acest il faut couper net
)r$ toate acestea nu scoseseră caul &n &nchisoare$ se retrăseseră &n ad&nc din clia
c&nd fusesem arestat$ &nă &n clia c&nd văzusem iar cerul 'i a'ii mei ezitanţi simţiseră
su! tăli ăm&ntul li!er... ?i!er$ referai &nă &n ra%ul casei 'i chiar 'i duă ce intrai &n
ea$ starea de sirit din &nchisoare$ c&nd toate aceste &ntre!ări dilematice nu mi se uneau.
?uam cuno'tinţă &n mod lucid de această amorţire a sufletului 'i nu vroiam s*o alun%...
"9reau să văd fetiţa$ susei$ i%nor&ndu*l 'i e iernicit 'i e Tamara lui$ care se uitau la
mine cu acea um!ră &n rivire e care o a'terne timul 'i care ne face să uităm orice
3i%nire sau resentiment+ se uitau la mine cu o rietenie afectuoasă de rude. 9reau să văd
fetiţa"$ reetai duă ce dădui a!sent m&na cu el. Amintirea fetiţei fusese sin%ura care &mi
&nsoţea$ ca o luminiţă$ cliele de dinainte de a cădea &ntr*un somn de lum!. Totdeauna.
Nimeni altcineva. Nici mama$ căci %&ndul la ea mi*ar fi st&rnit durere. Cu fetiţa trăiam &n
%&nd 'i &n timul istovitoarei munci su!terane$ dar o feream$ nu era un %&nd total$ ci doar
un %&nd că aveam un %&nd$ 'i anume$ că &nainte de a adormi se va arinde su! leoaele
mele o luminiţă$ căreia &i sur&deam+ "...c&te luni ai tu acum". cinci... 'ate... zece...
aisrezece... (n an$ trei... 7i cu cine semeni Cu tata... Cu mama... Cu am&ndoi... Cu
vreun"coate*ţi
!unic...altonul
#in artea cui... zise Matilda$ se oate seria." Cum să scot altonul
'i căciula$
u! el costumul meu era rut$ c&rit 'i murdar. Piernicitul 'i Tamara &nţeleseră 'i se
%ră!iră să lece. Mă des!răcai 'i vrusei să intru &n dormitorul coilului. "E'ti ne!ăr!ierit
'i nu ai o fi%ură rea !l&ndă$ zise Matilda. 4ăr!iere'te*te$ fă o !aie... ai tim s*o vezi...
ustensilele tale au rămas acolo a'a cum le*ai lăsat..." "Nu$ zisei$ las*o să se serie$ vreau
s*o văd..." 7i intrai &n dormitorul ei călc&nd %reu cu !ocancii mei scoro3iţi de ani$ numai a
!ocanci nu mai arătau. Mă &nt&mină o tăcere ferită$ de sanctuar. Matilda arinse totu'i
hotăr&tă lumina. ) văzui e fetiţă &n atul ei$ cu fundul &n sus$ e !r&nci$ &ntr*o oziţie
chinuită$ dar cu chiul senin$ v&r&t &n ernă. #ormea. "#e ce stă a'a" 'otii. "Nu 'tiu1
zise Matilda. #e%ea!a o &ntorc eu 'i o un să doarmă &ntinsă$ o %ăsesc cum o vezi."
Măeialecai
corul 'i o luai
micuţ &ntr*o &n !raţede
sv&rcolire a'aretra%ere$
cum era$dar
ea deschise ochii$
aoi se uită 'i &n rima
la mine fără săcliă simţii&n
cliească$
e-ectativă. "ilvia$ e tata"$ 'oti Matilda$ 'i atunci coilul se &ncredinţa %lasului
cunoscut$ &'i deturna rivirea 'i &n%&nă intero%ativ+ "Tata1 Tata" "Tata$ mamă$ a venit
acasă să se 3oace cu tine... ărută*l e tata..." 8etiţa se rela-ă$ corul ei micuţ se făcu
moale$ se alecă$ dar n*o lăsai să mă sărute$ o sărutai eu$ cu %ri3ă să n*o serii$ o m&n%&iai
e ărul ei !lond$ &i sărutai m&nuţele. Era ameţitor cum mă rivea$ se uita &n lături$ &ntr*o
arte$ aoi &n cealaltă$ aoi iar la mine$ calmă$ uţin uimită$ cu o ezitare a mi'cării de
&ntoarcere a %&tului ca 'i c&nd &ntre tim i*ar fi mers mintea$ s#ar fi gîndit, fără %esturi
necontrolate$ fără %rimase de dorinţe de coil care nu oate sta locului mai mult de c&teva
clie$ cum erau alţii. Căldura dulce a corului ce mi se transmise 'i mă tur!ură 'i o ace
ad&ncă se
această lăsă asura
minune mea$
care nu o &ncordare
serasem ascunsă
să arate astfel$semă
desleti
ărăsi.&n"8etiţa
mine$ asta
nelini'tea$ rivind
nu e roastă"$
murmurai ră%u'it de o emoţie cole'itoare$ nemai'tiind ce sun$ căci nu ăsta era %&ndul
meu din acea cliă$ ci un altul$ e care nu vroiam să*l e-rim$ de recuno'tinţă entru cea
care o făcuse 'i o &nvăţase &n lisa mea să sună tată$ entru Matilda... "E frumoasă$ mur*
murai mai dearte$ e at&t de frumoasă... 7i e !londă..." "N*o să răm&nă a'a$ zise Matilda$
dar s*ar utea să răm&nă..." "#ar cu cine seamănă$ fiindcă nu seamănă nici cu tine$ nici cu
mine.""Nu 'tiu$ zise Matilda$ &ncă nu se 'tie$ cu toate că unii coii se desvăluiesc din
rimele sătăm&ni... (neori seamănă cu tine... *ar utea să fie cine 'tie ce stră!unici...
au oate o fiinţă cu totul nouă$ sau cu rea uţin &n ea din ce*a fost &nainte..." Privirea
fetiţei deveni intensă. "4ar!a1" zise ea uimită$ dar ca entru sine. "#a$ mamă$ !ar!a$ zise
Matilda. Tata are !ar!ă$ dar o să 'i*o radă$ să nu te z%&rie..."
7i mi*o luă din !raţe$ 'i o use 3os$ 'i &ndată micuţa fătură &nceu să mear%ă$ dar cu
o direcţie si%ură. Matilda se luă duă ea$ "Hai$ zise$ aruncă 'i tu zdrenţele alea$ fă o !aie
'i să ne a'ezăm la masă. 9ezi că avem acum un !oler. Am tras %aze$ am scăat de lemne$
avem aă caldă c&nd vrem. Am făcut 'i eu ceva c&t ai lisit$ sur&se ea$ n*am stat de%ea!a.
9in &ndată să*ţi aduc i3amaua 'i halatul..."
9eni să mă &ntre!e dacă o las să mă sele e ca. "Tre!uie să te tunzi$ &mi suse &n
tim ce mă săunea$ ăduchi ai" "Pro!a!il1" "Am aruncat tot$ 'i alton$ 'i !ocanci..."
"Rău ai făcut$ vroiam să le ăstrez ca amintire." "4a tre!uie să uiţi tot... ) să*ţi ovestesc
de ce ai luat trei ani..." "Tre!uia să iau mai mult" "Cel uţin 'ate$ căci a'a am aflat$
entru nimic se dă trei ani$ să ai!ă ei tim să*ţi răscolească viaţa$ 'i dacă %ăsesc ceva$ &ţi
mai dau..." "#e caietele mele ai aflat ceva..." "&nt ascunse !ine. Nu mi*a fost u'or să
un m&na e ele$ 'tiam ce conţin 'i ai avut noroc că fratele unei cole%e de*a mea$ care ţine
foarte multnulaemine$
Matilda$ !ine$ efrate*meu
rofesor mi*a
de mar-ism
sus călai s*au
(niversitatea de artid$
dat la referat 'i ea mi*a
ni'te caiete sus+
ale !ăr!atului
tău. Poate să ia ani %rei de u'cărie$ dacă el face un referat 'i sune ce e &n eleD. Păi să
nu facăD$ i*am sus cu acestei cole%e. #a$ zice$ dar &i e frică 'i lui. #acă securitatea dă
caietele la un contrareferatD A'a s*a 'i &nt&mlat$ dar am avut toţi noroc$ i le*au dat lui
9aintru!... Mi*a telefonat &ntr*o zi că vrea să mă vadă. #oamnă$ zice$ nu e !ine cu
Petrini. Cum a utut să facă imrudenţa să scrie astfel de lucruri 'i să le mai ţină 'i &n
casă Acuma eu ce să fac Nu ot să mint$ fiindcăD..." 7i mi*a reetat e-act ceea ce
%&ndise 'i fratele cole%ei mele+ că ecuritatea nu se va mulţumi cu un referat 'i va cere
altul$ 'i dacă al doilea va face un referat a'a 'i e dincolo... ,n ce situaţie o să se trezească
el$ 9aintru!$ că a acoerit e cineva care se făcea vinovat de idealism 'i fondator al unei
noi reli%ii
e-istă.D 7i#omnule
ce sune &n9aintru!$
elD ,n i*am sus$ se
concluzie maisune
e-istăcăun
s&ntreferat$ nu vă
rele%eri desun al filozofiei$
istoria cui$ dar
rezumate de cărţi filozofice materialiste.D A riscat a'a cevaD #a$ a riscat1D 4ine$
atunci voi risca 'i eu. ,n orice caz$ vom fi doi$ oate că nu va mai fi un al treileaD... Poate
că ar mai fi fost$ cine 'tie$ mai t&rziu$ oate că ar fi fost trimise chiar la 4ucure'ti$ dar am
intervenit 'i eu 'i mi le*au trimis acasă$ mai suse Matilda &n tim ce mă săla e sinare.
,n orice caz$ ori tre!uie să le ite'ti !ine$ ori să le arzi..."
9I
"4ine că n*ai ăţit nimic cu casa"$ &i susei aoi Matildei la masă. "Crezi tu1 zise ea.
A treia zi duă arestarea ta au venit să mă evacueze. Chiar căitanul acela care te*a ridicat
venise %ata re%ătit$ cu două camioane$ unul de3a &ncărcat cu ni'te mo!ile 'i altul %ol$ să
le &ncarce e*ale mele. ,i susesem Anei să nu deschidă la nimeni 'i dacă totu'i cineva
&ncearcă să sar%ă u'a$ să*mi telefoneze imediat. A'a s*a 'i &nt&mlat 'i am telefonat 'i eu
lui Mircea$ rimul*secretar al 3udeţenei. Ce se &nt&mlase &nceu Matilda să ovestească.
Mircea e un fost ile%alist$ !ucure'tean$ e care &l auzisem odată c&nd venise e la noi$ e
la arhitecţi$ salv&ndu*l cu o sin%ură frază e >ociman$ care tocmai fusese dat afară de la
catedră 'i era ameninţat să fie dat afară &n %eneral 'i din Arhitectură. #ar >ociman unde
eD m*a &ntre!at el %ata să iasă din !irou. Cum$ nu 'tia ne*am mirat noi. #e unde am
&nţeles că ministerul &l dăduse afară direct$ trec&nd este or%anele locale$ &n orice caz el$
Mircea$ nu fusese informat. 7i a &nceut să ne asculte... Că a'a 'i e dincolo$ că a ăstrat
un minut de recule%ere cu studenţii c&nd a fost alun%at Mihai I... Atunci el a sus ceva
e-traordinar$ ceva foarte oular$ foarte simlu 'i am iz!ucnit cu toţii &n r&s+ 7i ce dacă
s*a mirat el. )r fi fost rieteni1D Adică >ociman cu Mihai I. Am rămas uluiţi1 A'a era1
>ociman lucrase ceva entru Mihai I$ da$ da$ a'a era$ &n timul răz!oiului... Mircea a
continuat+ ?ui Mar- i*a făcut un rieten o fi%ură$ mi se are că ?assale$ i*a tiărit
$anifestul cu modificări făcute de el$ de ?assale$ 'i Mar- s*a luat cu m&inile de ca. Auzi$
să*i modifice ăla $anifestul 1 7i*i scria lui En%els$ mi se are+ Ar tre!ui să u!lic un
articol 'i să*l &n3ur$ dar nu ot s*o fac$ fiindcă mi*e rieten. 9edeţi$ rietenia &nseamnă 'i
ea ceva$ uneori mai mult dec&t o idee. 7i ?enin a avut un rieten care l*a trădat$ ceva %rav$
dar tot nu s*a suărat e el... A'a 'i >ociman1 ă*i suneţi să vină la mine.D 4ine&nţeles
că la loc la catedră nu l*a mai us$ fiindcă n*a ăstrat minutu*ăla de recule%ere sin%ur la el
acasă$
să ci le*a
lucreze maifăcut semnAsta
dearte. 'i studenţilor
e un om$ amsă se ridice...
%&ndit &n orice
eu desre caz l*anuaărat
Mircea$ undeatre!uie$
'tiu dacă &nvăţat
el mar-ismul &n toată litera lui$ dar uite că i*au rămas &n minte 'i alte lucruri e care le 'i
alică. Numai să nu*l schim!e$ să*l facă mai mic sau mai mare 'i să lece de la noi. Nu$
am aflat că >heor%hiu*#e3 ţine foarte mult la el$ de*aia l*a 'i trimis aici$ fiindcă are tact 'i
'tie să ţină &n echili!ru anumite tendinţe contrarii. Nu le rezolvă rin datul afară... Mă
duceam la el cu diferite ro!leme$ nu totdeauna la nivelul funcţiei lui$ dar... a'a1 7i cu
timul a &nceut 'i el să mă rimească mai a'a$ mai aroiat$ 'i uneori cerea cafele 'i
stătea mai mult de vor!ă cu mine. )dată m*a chemat el su! rete-tul unor chestiuni de
construcţii. C&nd am născut mi*a dat un telefon la maternitate$ mi*a trimis flori. ă nu fii
%elos e el$ e un om &n v&rstă$ are coii c&t noi1... 7i ho1 duă o lună te arestează e tine.
Chiar a doua
să credem zi i*am cerut
&n oameni$ atunciaudienţă.
eu l*a'i I*am ovestit
ru%a să totul$'ii*am
mă creadă sus că
e mine+ dacă mai
!ăr!atul meue eosi!il
nevinovat1 El s*a osomor&t+ Tre!uie văzut de ce l*au arestat1 ) fi făcut vreo rostie1D
Ce uteam să*i mai sun ,nţele%i$ tovară'ă Matilda ) să mă interesez 'i ei o să*mi
sună. 7i dacă e nevinovat$ 'i eu te cred că dumneata crezi$ dar totu'i tre!uiesc văzute
motivele lor$ atunci &ţi romit eu că n*o să ăţească nimic...D N*o să mă uitaţiD Cum o
să uit1 ) să mă interesez chiar azi$ si m&ine dă*mi un telefon1D Atunci i*am sus cu casa$
desre ameninţările acelui căitan. Aici s*a luminat+ la faţă+ Pe ăsta tre!uie să*l
rindemD a zis el$ 'i mi*a sus ce tre!uie să fac. Tovară'e Mircea$ o să vină &narmat cu
un ordin de reartiţie$ adică le%al.D ă vedem entru cine$ că dacă vine entru el$ a
ăţit*o$ &l trimit la canal. Mai de%ra!ă vine entru un 'ef de*al lui$ 'i atunci n*am ce să*i
fac...D Adică
ierzi$ dar n*amnucee să*i
nimicfacdeăluia$
făcut$colonelul
ierd casaD am sus
sau chiar eu desnădă3duită.
%eneralul Nu$ )
care l*o fi trimis. casa
să n*o
sună că el nu 'tie nimic$ că a cerut demult o casă 'i că i s*a dat. #e unde să 'tie el că
acea casă e ocuată Cel mult să*l edesesc e cel care a semnat ordinul de reartiţie$
dar ce să*i fac 'i nenorocitului ăla care a semnat 'i el cu saima &n suflet Au &nceut să*'i
facă de ca$ am mai auzit 'i de alte cazuri$ de*aia vreau să*l rind e ăsta1D ?*a rins 'i a
ăţit*o$ l*au dat afară$ ordinul de reartiţie era e numele lui. Nu 'tiu dacă l*au trimis sau
nu la canal$ mai suse Matilda. ,n orice caz arăta foarte !ăţos 'i indi%nat c&nd omul trimis
imediat de Mircea i*a cerut ordinul de reartiţie. Că nu vrea să*l arate 'i că numai rin
roces oate fi anulat. &nt trimis să văd dacă &l aveţi$ altfel telefonez imediat chiar la
ecuritate să vină să vă aresteze entru ... Telefonaţi1D a răsuns căitanul r&n3ind.
4ine1D a făcut activistul calm 'i i*am deschis 'i a telefonat$ dar nu unde susese$ ci chiar
lui Mircea ersonal. 9ine tovară'ul MirceaD$ mi*a 'otit el$ 'i am ie'it afară$ dar &ntre
tim căitanul se răz%&ndise 'i a scos reartiţia. Activistul a !ă%at*o &n !uzunar 'i a
telefonat din nou+ nu mai era nevoie să vină rimul secretar. 7i &n stradă i*a sus
ofiţerului+ 9ă rezentaţi dumneavoastră la tovară'ul Mircea 'i o să vedeţi ce faceţi cu
reartiţiaD. Gla a dat din umeri+ N*am iscălit*o eu1 Aici mi s*a reartizat$ aici am
venit..." Era cam nedumerit1 Cum$ !ăr!atu*său arestat 'i o mai aără cineva Nu*i venea
să creadă1 #in rudenţă$ el 'i oamenii lui veniseră &n civil. *au urcat &n ma'ini 'i au
&ntins*o."
Matilda arăta foarte &nc&ntată de această isravă$ &n tim ce sărise &n ovestirea ei
este acel "a doua zi" c&nd tre!uia să afle dacă acest minunat Mircea se interesase de
arestarea mea. ,nţelesei din această omisiune 'i din tăcerea ei care urmă că nu$ sau că
intrase 'i el la &ndoieli duă ce se informase. )r$ cu tocmai &n acea "a doua zi" &nceusem
să fiuceintero%at.
mea ţi*a sus Totu'i$
a douao ziD"$
&ntre!ai$ 'tiindcu
adău%ai dinainte ce avea
o amorţită să i se"Tovară'ă
ironie... răsundă. Matilda$
"#e arestarea
mi*a
sus /eram la el &n !irou$ el m*a chemat duă ce i*am dat telefon0$ e ceva$ că ă'tia nu
arestează ei un om de%ea!a$ e vor!a de o scrisoare susectă e care a rimit*o soţul
dumitale de la un fost mem!ru al Sumanelor negre fu%it la Paris.D #ar n*a rimit o
astfel de scrisoare1D am rotestat eu. N*a rimit*o$ dar i*a fost trimisă$ &nţele%i$ nu
tre!uie să*ţi mai recizez$ mi*a sus el ărinte'te. ?*am chemat imediat la mine e 'eful
ecurităţii cu dosarul 'i ăsta s*a cam codit$ că ancheta e &n curs$ că să*i dau ră%az &nă a
doua zi... Nu vreau deocamdată să vor!im de anchetă$ i*am sus$ vreau să văd dosarul$
să*mi dau seama de motivul entru care a fost arestat. er că nu l*aţi arestat fără motiv
Nu$ zise. Ei$ vreau să văd 'i eu motivul1 7tiţi$ noi tre!uie să cola!orăm$ dar ei rimesc
ordine
#ar nicidedacă
la 4ucure'ti
raortăm'inoi
răsund entru
că nu*'i ceea cenuface !ine.
fac datoria numaiMai
faţădeinde
de Ministerul
'i cinede Interne.
raortează.
Adevărul e că ractic au rea multă utere$ ar tre!ui$ duă ărerea mea$ su!ordonaţi total
forurilor de artid. #ar ei sun că 'i &n artid se strecoară du'mani de clasă. Ei$ 'i E
trea!a noastră$ a artidului$ să*i demascam$ ei ar tre!ui doar să sesizeze 'i hotăr&rea &n
ceea ce rive'te vinovăţia unui mem!ru de artid s*o 3udecăm noi &nt&i. oţul dumitale nu
e mem!ru de artid1D Nu.D #e ceD A vrut să fie$ am minţit eu imediat$ dar tocmai
atunci$ 'tiţi$ s*au &nchis orţile 'i au &nceut verificările.D A'a este$ zice$ dar de ce nu l*ai
atras mai dinainteD Nu*l cuno'team$ a!ia de cur&nd ne*am căsătorit.D A dat din ca cu
rero'. Nu mă credea că nu te cuno'team cu mult mai &nainte$ !a chiar e si%ur că 'tia totul
desre mine$ nu se &mrietenesc ei cu cineva fără să se informeze. Am ro'it. #in fericire$
a continuat
curioasă+ el$ sin%ura
%ştept iesă ladumnea'oastră.
ordonan&ele dosar e doar această scrisoare.
Ce e cu Are&ntre!at
asta l*am acolo laesf&r'it
acesto'ef.
frază
7i
mi*a e-licat. Individul$ un oarecare Iustin Comănescu$ e un fel de terorist din fosta
!andă zisă a Sumanelor negre. 7i ce e cu aceste ordonanţe Asta vrem să aflăm 'i noi$
mi*a răsuns %eneralul. Păi tre!uie &nt&i să aflaţi 'i e urmă să*l arestaţi. 4ine$ am zis eu
văz&nd că tace /avea aerul să*mi su%ereze că &n acest sens instrucţiunile rimite de el sună
altfel0. 4ine$ zic$ 'i ce sune !ănuitul$ ce răsuns v*a dat c&nd l*aţi intero%at Tovară'e
rim$ zice$ ei totdeauna nea%ă. 7i ce*aţi vrea dumneavoastră să facă dacă unul e
nevinovat ,nseamnă că am %re'it noi 7i de ce nu &nteţi sfinţi Nu orniţi 'i de la
remiza că ar utea fi nevinovat 4a da$ doar dacă el nea%ă nu dă nici o e-licaţie$ nu*l
utem considera nevinovat. Ascultaţi$ i*am sus$ fraza asta tre!uie să ai!ă o e-licaţie.
Ce sune !ănuitul Că nu 'tie nimic1 Recunoa'te că a fost 'i mai este 'i acum rieten cu
teroristul$ au fost rieteni !uni chiar atunci$ &n @$ dar că... mai multe nu 'tie... a răsuns
%eneralul.D"
,n acest unct tresării. 8ăcui Matildei un semn să se orească. "#a$ susei cu %reaţă$
'i secretarul B*a crezut..." 7i mă ridicai de la masă$ intrai &n dormitor cu a'i nesi%uri 'i
mă &ntinsei e at. Matilda veni duă mine. "Auzi... că mai multe nu 'tiu... Am fost
intero%at imediat$ seara... 7i e urmă dimineaţa... chiar %eneralul... le*am sus ce era... cu
ordonanţele... le*am e-licat... N*a vrut să sună adevărul$ %eneralul... &nseamnă că s*a
temut ca secretarul să nu %&ndească la fel ca mine... *a temut să nu le sca... 7i e

urmă... Ei$ zi*i$ 'i ce... #ar ce imortanţă are..."
7i duă c;teva clie de intensă luciditate$ c&nd credeam că o s*o ot asculta e
Matilda ore &ntre%i$ mă trezii a doua zi e la orele 'ase tot cu ea l&n%ă mine 'i cu o cea'că
de !ulion de asăre &n m&nă$ zic&ndu*mi că tre!uie să*l &n%hit... Ea$ &mi suse$ dimineaţa
mă lăsase
imită să dorm
mi'carea /cicămei$
ochilor dormeam fără resiraţie0$
ceva hol!at0$ se dusesedar că mi se mi'cau
la serviciu$ ochii re%ătise
se &ntorsese$ &n ca /'i
masa. "cularea$ zise$ a3un% douăzeci 'i atru de ore de somn..." Mă uitai la ea fără s*o
văd... >&ndul mi se &ntoarse &naoi$ &n mod o!scur$ sre locul de unde ie'isem$ văzusem
cu ochii minţii siluete &ncovoiate asura va%onetelor$ !ătr&ni de'elaţi ointindu*se să le
&ncarce$ &ntuneric su!teran oac$ e care lumina vie a felinarelor de car!id &l &mră'tia
ici*colo... )ameni li!eri$ zeităţi ale acelor ad&ncuri$ cu că'ti e ca$ &'i &nfi%eau istoalele
&n zidurile de minereu 'i stri%au ceva$ nedeslu'it... răcnete de oameni victorio'i$ stă&ni
unici ... "#a$ da$ murmurai$ li!ertatea e un triumf uman chiar &n ad&ncuri... s&nt ad&ncuri
accetate... entru semenii lor... &n tim ce noi$ tot semeni ai no'tri$ fără să ne &ntre!e
dacă accetăm..."
7i mă
noatea &n sv&rcolii
&ntuneric.&nArinsei
at$ dădui la o arte
veioza. cea'ca Matildei
Ea dormea. 'i adormiieraiar.
('a dormitorului Mă treziiie'ii
deschisă$ t&rziu
&n
hol$ u'a dormitorului fetiţei era 'i ea deschisă$ esemne să audă maică*sa tot ce i s*ar
utea &nt&mla coilului &n timul noţii. Intrai &n !ucătărie$ m&ncai !r&nză 'i unt$ fritură
rece$ !ăui două ahare de vin$ care mă ameţiră imediat$ 'i revenii &n hol$ unde din nou
vrui să dorm$ dar nu mai aveam somn. 8umai o ţi%are &n tăcerea delină a casei. Intrai &n
!i!liotecă. Cărţile &mi defilară rin faţa ochilor de la un raft la altul. Mă a'ezai la !irou.
"Cui mă adresez mă &ntre!ai. Ce fac studenţii mei" 8ăcui un %est de am&nare... Ie'ii din
!i!liotecă 'i intrai &n dormitorul coilului. Nu arinsei lafoniera$ cea din hol lumina de
a3uns atul fetiţei. ) văzui cum stătea 'i$ fascinat$ mă alecai este ătuţul ei. ,ntoarsă &n
mod nefiresc$ fetiţa mea &'i căutase iară'i oziţia chinuită &n care o %ăsisem. ,n %enunchi$
cu miculcum
dormea ei cor
dorm&n toţi
oziţie de ru%ăciune
coiii$ a!solută
dar nu &ntinsă 'i totală$
'i radă &'i usese
somnului că'orul
cu toată eciernă
fiinţa ei$ arcă'i
trudită 'i edesită să nu ai!ă arte de odihnă$ &ncă de e acum... >enunchii &i veneau la
%ură$ fruntea se &nt&lnea cu ei$ sinarea cu fundi'orul &i erau arcă &n stare de ve%he. "Ce e
cu tine am %&ndit$ ce nu*ţi lace ţie$ coilul meu. #e stai a'a de &ncordată Cine te
ameninţă e tine Prostuţo$ nu cumva e'ti seriată Nu cumva asta e oziţia e care o
aveai &n !urta maică*tii Nu cumva n*ai vrut să te na'ti" Am luat*o &n !raţe$ am ridicat*o
'i am us*o iar la loc e minuscula ei saltea 'i am &nvelit*o.
,i aăsam u'or fra%ila ei fătură. "tai cuminte$ &i suneam$ dormi a'a cum te*am
us$ nu sta e !r&nci 'i &n %enunchi. Nu a!andona din fa'ă1 Nu te lăsa de e acum
edesită..."
9II
4ine&nţeles că 'eful ecurităţii l*a dus de nas mai dearte e rimul*secretar Mircea$
totu'i s*a temut de el 'i mi*a dat doar trei ani. Cel mai firesc ar fi fost să ceară$ nu să mă
vadă$ n*a'i fi avut retenţia asta$ dar să ceară ur 'i simlu o declaraţie scrisă din artea
!ănuitului 'i s*o citească$ această declaraţie o fi cerut*o$ dar de unde să i*o dea ,n fiecare
zi am scris c&te una$ uneori 'i c&te două$ care erau rute &n faţa mea. Altfel de declaraţie
tre!uia să dau$ &n care să recunosc că am făcut arte din numita !andă 'i să dau numele
celor e care i*am cunoscut acolo &n nordul Ardealului$ unde am luat arte la acte
teroriste. Totu'i$ caietele el le*a cerut 'i nu le*a mai restituit$ le*a ţinut c&teva luni 'i aoi
le*a &naoiat
dacă mă 3udecauMatildei$ duă
duă ele nucondamnarea
luam numai treimea.ani.
7i*a",ţidatdaiseama ce tovară'ă
seama$ e cu ele$ Matilda$
căci i*a sus
că că
duă ce iese nu mai oate să reintre &n (niversitate Cel uţin nu acum. Mai t&rziu$ dacă
&'i schim!ă 'i el conceţiile$ mai vedem." "#ar &ntr*un liceu se oate$ nu*i a'a" a zis
Matilda. "Nu nicăieri &n &nvăţăm&nt. Nu e un !ăiat cuminte$ nu e rudent$ 'i sre !inele lui
e necesar să stea deocamdată dearte de &nvăţăm&nt..." "#ar a fost rudent$ vă sun"$ a
&ncercat Matilda să salveze ceva. "Cum a fost rudent c&nd le*a sus studenţilor că oate
&ntemeia o nouă reli%ie A sus$ scrie &n caiete$ n*are rost să mai insi'ti." "#ar acum a
&nţeles 'i el..." "Cine oate să 'tie dacă a &nţeles sau nu *ar utea ca nici el să nu 'tie
dacă l*ai &ntre!a."
7i eu eram curios să aflu cum a fost el dus de nas de către %eneral$ &n afara fatului
că vroiam să*l
rocedase ro% să*mi
cu marele oetaro!e să lucrez
'i filozof. de ildă
#ar avea el sălamăvreo !i!liotecă$
rimească a'a cum
Matilda măseasi%ură că
da 'i telefonai la ca!inetul lui 'i cerui o audienţă. "Cine s&nteţi"$ mă &ntre!ă secretara.
Cine mai eram mă &ntre!ai 'i eu. "(nde lucraţi"$ reluă secretara. "Am fost asistent
universitar"$ răsunsei eu atunci. "Telefonul" ,i dădui numărul de telefon 'i &mi suse că
voi fi anunţat c&nd să mă rezint &n audienţă.
Mă anunţă duă vreo oră 'i &mi suse că era entru a doua zi dimineaţa. Nu mă rimi
&nsă cu !unăvoinţa la care mă a'tetam 'i mă ţinu uţin. Era un om care nu*'i arăta v&rsta$
ărea mult mai t&năr$ nici un fir de ăr al!$ voinic$ fi%ură de ins e-erimentat$ cunoscător
de oameni$ cu %esturi uţine$ fizionomie care semăna cu a tatălui meu$ refle-iv &nsă 'i
%reu de resuus că se utea &nfuria vreodată. Am &nceut eu. "Tovară'e rim*secretar$
'tiţi căeam
chiar fost condamnat
nedret." "9*a' ru%ae să*mi
nedret"$ "Nudouă
acordaţi chiar$minute
răsunse el cu
să vă o va%ă
e-lic ostilitate.
ce era cu frazaNu
aceea din scrisoare$ entru care am fost anchetat tim de trei luni 'i aoi trimis la
4aia*rie." "?asă scrisoarea$ caietele$ dacă era numai scrisoarea$ n*a'i fi fost de acord cu
&nvinuirea." "7i totu'i e !aza scrisorii..." "?asă scrisoarea$ mă &ntreruse el sever. Nu
s&nt secialist &n istoria filozofiei$ dar am utut să*mi dau seama că su! masca studierii
altor filozofi ai &ncercat să a!aţi studenţii de la mar-ism 'i să le vor!e'ti de o nouă reli%ie.
7tii ce intenţie aveau ă trimită caietele la 4ucure'ti$ de'i aveau două referate care te
a!solveau. ?e*am cerut să le citesc 'i eu$ 'i i*am lăsat să te 3udece entru scrisoare." "9ă
mulţumesc$ dar 'tiţi care era adevărul cu acea frază" "Nu mă interesează acum$ %ata$
lasă$ e'ti li!er$ %&nde'te*te la viitor. Ce era cu fraza aceea"
,i ovestii$ &ndindu*i reacţia. ") t&menie$ suse el sc&r!it. #ar dacă insistam să ţi se
dea drumul$ se a%ăţau de caiete 'i mi*ar fi utut sune că le*au 'i trimis la 4ucure'ti 'i
chiar le*ar fi 'i trimis 'i e urmă le coro!orau$ aceste două ro!e 'i caietele 'i scrisoarea$
'i te*ar fi e-ediat 'i e tine la 4ucure'ti. N*ai mai fi fost acum aici. ?e*ai ars$ acele
caiete" "4ine&nţeles"$ minţii eu d&nd din umeri că mi se unea o astfel de &ntre!are.
"er că ai renunţat sau vei renunţa c&t mai cur&nd la conceţia dumitale reacţionară1 E o
condiţie ca să oţi fi$ c&ndva$ reinte%rat &n &nvăţăm&nt$ dacă o să mai fiu eu e*aici$
!ine&nţeles"$ suse el fum&nd lini'tit$ dar e %&nduri$ iar eu &nţelesei+ un altul nu va face &n
acest sens nimic entru mine... "#ar la o !i!liotecă ot lucra &nă atunci" "Cum să nu$
numai să %ăsim loc." 7i aăsă e un !uton. Intră secretara+ "une*i lui 9ătămanu să se
intereseze acum imediat dacă e-istă vreun loc li!er de !i!liotecar &n acest ora'. ă vină e
urmă la mine."
Telefonul sună. 9rusei să mă ridic 'i să a'tet dincolo$ dar &mi făcu un semn să
răm&n.să*ţi
"N*o 9or!ea
sun$cuzise$
un director$
că reli%iaro!a!il
e oiul de uzină$ e dar
ooarelor$ caretre!uie
&l chemă la elooarele
lăsate 'i aoi &nchise.
li!ere să
decidă ele sin%ure dacă vor să mai creadă &n #umnezeu sau nu. #e aceea noi am interzis
roa%anda reli%ioasă$ am scos*o din 'coli 'i am desărţit !iserica de stat." "Totu'i$ a
ţinut omenirea &n fr&u două mii de ani$ zisei. Morala cre'tină nu ne &nvaţă nimic rău." "#e
acord$ dar &n mod li!er$ zise el. #e ce să sile'ti coilul s*o &nveţe de mic$ e o chestiune de
con'tiinţă$ să decidă sin%ur la maturitate dacă &i e sau nu de folos." Prudent$ mă orii aici.
Totu'i$ reluai duă c&teva clie+ ",n caietele mele mă refer la o reli%ie e !ază de 'tiinţă".
"#a$ dar orice reli%ie$ chiar de%hizată &n 'tiinţă$ e dăunătoare. #e ce să nu fie omul li!er
de orice sentiment reli%ios #umneata sui &n caiete că totul e sirit. #e aici 'i &nă la
f&ntul #uh nu mai e dec&t un sin%ur as$ iar al doilea ne*ar &ntoarce iar la !iserică. 7i
orice#e
!iserică are tăcui
astă dată nevoie de reoţiCur&nd
definitiv... etc$ totintră
alaiul..."
acel 9ătămanu$ care suse că nu e-istă nici
un loc li!er la nici o !i!liotecă. "Nici &n ersectivă"$ zise secretarul. "#eocamdată nici
&n ersectivă$ dar 'tiţi$ oate să aară..." "Tovară'e secretar$ susei eu atunci$ dar să
redau$ de ildă$ a!ecedarul &n vreo 'coală" "Nu$ zise el hotăr&t. Mai t&rziu."
,i suse acelui 9ătămanu să*mi rezolve e arcurs situaţia mea$ adică să*mi %ăsească
totu'i un loc la o !i!liotecă 'i &nţelesei că tre!uie să mă ridic 'i să lec. ",mi telefonaţi
mie din c&nd &n c&nd$ &mi suse 9ătămanu ăsta$ 'i &ndată ce se ive'te un astfel de ost..." 'i
făcu din m&ini %esturi de lini'tire$ adică totul se va aran3a$ ot să mă !izui e el$ c&nd
ordinul venea de la tovară'ul rim$ ersonal. "4ine$ vă mulţumesc1"
7i ie'ii nu fără să o!serv că nici secretarul 'i nici activistul nu schiţaseră vreun %est
din care să &nţele%

7i totu'i acest că$
omdacă nu*mi &ntindeau
mă salvase de la cevaeimult
m&na$
maia'irău$
fi utut
dar des*oce&ntind eu. suărat e
era arcă
mine Chiar mă considera vinovat &n forul său interior #e ce oare Pentru acele caiete
,mi susese că omul tre!uie să fie li!er de orice reli%ie$ dar era el li!er de altele$ c&nd
e-erienţa &i sunea că nu$ de ildă să se oată aăra c&nd era arestat ar!itrar 'i us să se
&nvinuiască sin%ur ca să oată fi condamnat au nu 'tia ce se etrece Nu era osi!il să
nu 'tie$ sau dacă era totu'i osi!il$ credinţa e care o avea nu era la fel de &nceţo'ată ca 'i
a unui credincios care nu*'i une &ntre!ări #esi%ur$ el era unul dintre cei !uni$ dar nu era
nici el !un &nă la caăt... 7i tre!uie să recunosc$ sre 3ustificarea lui delină$ că nici nu
utea fi...
9III
,ncetul cu &ncetul mă o!i'nuii cu %&ndul că s&nt li!er 'i amintirile 'i sentimentul acela
!izar de comlicitate cu minele &n care lucrasem 'i cu oamenii de*acolo &nceură să se
retra%ă 'i &n acela'i tim 'i aroierea de Matilda$ de astă dată su! semnul unei rofunde
melancolii$ &nceu să*mi re&nvie sentimente retrase$ seranţe &nchise.
,mi ovesti cum$ chiar &ndată duă arestarea mea$ canalii al căror nume n*avea să*l
afle &nceuseră re%ătiri de 3udecarea ei &n 'edinţă u!lică 'i e-cluderea din artid.
7edinţa avu loc duă ce deveni fat cert condamnarea mea 'i cei ce o &ndeau &nceură
să*i ună &ntre!ări. ă ne sună tovară'a Petrini dacă a avut sau nu cuno'tinţă de acţiunile
du'mănoase ale soţului ei$ arestat de or%anele noastre de securitate 'i condamnat. 7i c&nd
se suneaaceste
noastre"$ "or%anele noastre
or%ane$ ca 'ide securitate"$
c&nd ar fi fost vocea avea arcăcoiii
rude aroiate$ accente lirice$
no'tri erau
dra%i$ "aledin
s&n%e
s&n%ele nostru. A te &ndoi de 3usteţea acţiunilor lor era ca 'i c&nd te*ai fi &ndoit de tine
&nsuţi. ă ne sună doamna Petrini$ fiindcă eu ersonal n*o mai ot considera tovară'ă$
dacă văz&nd orientarea reacţionară a soţului ei$ a adus acest fat la cuno'tinţa or%anizaţiei
de artid din care face arte. Asta nu mai era &ntre!are$ avans&nd$ &nainte de a a'teta răs*
unsul$ 3udecata că el n*o mai utea considera tovară'ă$ su%era adunării că el 'tie că ea
n*a făcut acest lucru$ adică să*'i denunţe soţul 'i deci nu va avea ce să răsundă< era
vinovată. Eu$ a sus altul$ un &ntre!area dacă e &nt&mlător fatul că 'i*a ales un astfel de
soţ1 Căsătoria a avut loc &n @J$ c&nd de e atunci era certă orientarea contrarevoluţionară a
acestui domn$ care reu'ise să se strecoare &nă &n &nvăţăm&ntul suerior.
Numaironunţ&nd
&ncredere unul din ace'ti
numeletreiinstituţiei
era arhitect.
careCel dint&ii$
aresta al cărui
oameni$ era %las tremurase'ters
un funcţionar de 'i
servil$ de la conta!ilitate$ a!ia de*o cuno'tea e Matilda$ sau a'a credea ea. ,n realitate$
cum avea să i se sună duă aceea$ era un ins de care toată lumea se ferea$ fiindcă &i
&ndea e toţi 'i fusese dovedit că era &n slu3!a instituţiei de care omenise cu at&ta lirism.
Numai Matilda nu 'tia$ de'i &l vedea adesea colind&nd !irourile$ totdeauna &n m&nă cu o
fiţuică de sarcini$ &ncredinţate de or%anizaţie< se &ncleia la vor!ă$ insista$ revenea$ &nsă cu
o mască de umilinţă e chi$ &n'el&ndu*i doar e naivi sau imrudenţi. Al doilea$ care se 'i
%ră!ise să n*o mai considere tovară'ă$ o vedea adică de3a e-clusă$ era un muncitor care ai
fi zis că e inocent$ dar iată ce ie'ea din el< e*ăsta Matilda &l cuno'tea !ine$ credea ea$
totdeauna vesel$ z&m!ăreţ$ adică "otimist"$ ducea o viaţă de familie infernală$ &l !ătea
nevastă*sa$
mici e-aserată
'i muncea de otimismul
ca o roa!ă lui altora$
săl&nd rufele stuid$sin%ura
c&nd ea sursă
se chinuia cu cinci
de c&'ti% care coii
se mai&ncă
adău%a
la salariul lui de zidar$ nu mai mic dec&t al altora$ clar insuficient să*'i hrănească 'i să*'i
&m!race at&ţia coii. "#e ce*ai făcut 'i dumneata cinci$ doi nu ţi*a3un%eau" &i susese
odată Matilda$ lictisită de văicărelile 'i de %ura lui z&m!ăreaţă$ care nu &nceta să afi'eze
&n mod enervant "sănătoasa" lui orientare olitică chiar c&nd se văita. Al treilea era un
arhitect$ de o ur&ţenie care nu ascundea dec&t tot ur&ţenie< ur&t era$ ur&t %&ndea 'i ur&t
acţiona. Era romoţie roasătă 'i nici măcar meserie nu 'tia$ ca să comenseze cu ceva
ur&tele*i calităţi. usese desre mine că mă "strecurasem" &n &nvăţăm&ntul suerior c&nd
toată lumea$ &mi ovesti Matilda$ se &ntre!a cum se strecurase el &n arhitectură.
Pe urmă$ surriză$ secretarul or%anizaţiei$ un !etonist$ anunţă o auză$ de'i 'edinţa
a!ia &nceuse. Matilda nu era seriată$ &nţelesese că o vor e-clude 'i era hotăr&tă să nu
facă nici o concesie$ să declare că soţul ei e nevinovat 'i că timul va dovedi că s*a %re'it
cu arestarea 'i condamnarea lui$ deci n*avea ce să fi anunţat &n or%anizaţie$ nu era nici
reacţionar$ nici contrarevoluţionar 'i a 'tiut !ine cu cine s*a căsătorit. #acă cineva nu vrea
s*o mai considere tovară'ă$ &l rive'te. e omeni$ &n acea auză &n care toată lumea
afecta că nu se &nt&mlă nimic &n afară de fatul că se refăceau toţi că nu vor s*o evite$
de'i o evitau &n mod discret$ lăs&nd*o sin%ură e scaunul ei$ de unde nu se ridică dec&t să
se uite lini'tită e %eam$ chemată &n camera !iroului or%anizaţiei$ unde se retrăseseră doar
!etonistul 'i activistul de la sector$ care lua de o!icei arte la 'edinţe. "Tovară'ă Petrini$ &i
suse acest activist$ ăstraţi*vă calmul..." "#ar s&nt foarte calmă$ 'tiu ce mă a'teată$ zise
Matilda cu desinvoltură$ a'a că..." "Noi vă sfătuim să luaţi cuv&ntul$ o să vi*l dăm imediat
'i o să curmăm orice alte &ntre!ări 'i$ fără să !ravaţi$ răsundeţi lini'tit 'i onderat.
uneţi că n*aţi 'tiut nici dumneavoastră nimic 'i... n*o să vi se &nt&mle nimic.== "4a nici*
decum$
utut a zissăMatilda$
totu'i am 'tiut$
se ascundă de ceNu
de mine. să*mi acuz !ăr!atul
s*a ascuns$ su%er&nd
e nevinovat$ că$ de'i "7i
&l cunosc." n*am 'tiut$cum
atunci el a
e-licaţi dumneavoastră că totu'i..." "Nu*mi e-lic$ asta e1 Nu*mi e-lic 'i nu cred..."
"4ă%aţi de scamă$ ne uneţi &ntr*o situaţie fără ie'ire$ reluase activistul. #acă &ntre!ările
vor continua$ 'i duă răsunsul dumneavoastră vor &ncee acuzaţiile$ se va cere
e-cluderea. (nul din ă'tia trei e care i*aţi auzit o va face$ 'i dacă adunarea votează
entru e-cludere" Hm1 Asta se &nt&mla c&nd vroiau ei1 7i acum vroiau să nu se &nt&mle$
dar nici Matilda să nu !raveze. "Ce ot să fac1" le*a sus ea totu'i. "9ă sunem noi$ 'i
vă asi%urăm că nu e numai ărerea noastră$ alţi tovară'i au studiat cazul 'i s*a a3uns la
formula asta. Altfel$ să 'tiţi$ s&nt osi!ile 'i surrize 'i anume să fiţi analizată 'i
rofesional 'i să nu mai uteţi fi arhitectă$ cel uţin aici &n ora'ul nostru1" "Ei 'i N*o să
mor
"#ardenufoame$
e ăcat$dretul la muncă
tovară'ă ne ae zis
Matilda asi%urat la toţi.Aveţi
!etonistul. >ăsesc
un eu unde
coil$ să vă
o să c&'ti% o &ine1"
fie foarte %reu
să a3un%eţi din arhitectă cine 'tie e unde$ funcţionară la o'tă sau 'i mai rău$ femeie de
serviciu$ să sălaţi coridoarele1 >&ndiţi*vă !ine$ astea nu s&nt %lume1== "7i ce$ a zis
Matilda$ o femeie de serviciu nu e un om #acă ţara nu mai are nevoie de arhitecţi$
sălăm 'i coridoarele 'i closetele..." "9edeţi$ a reluat activistul$ suneţi că s&nteţi calmă$
dar nu s&nteţi deloc. Eu zic să vă calmaţi 'i să vă %&ndiţi.""
Avea dretate. )ric&t ai crede tu că e'ti calm$ de fat nu e'ti$ mi*a sus Matilda.
"#acă vroiaţi să mă aăraţi$ a ridicat ea %lasul$ atunci de ce aţi mai us chestiunea asta e
ordinea de zi" A urmat o tăcere$ cei doi nu i*au răsuns &ndată la această &ntre!are lo%ică.
"Princialul acum e că vrem să vă a3utăm$ i*a răsuns &n cele din urmă !etonistul. Am
rimit
vă unemrouneri scrise
e ordinea dedin
zi."artea unorde
)r$ astfel mem!ri ai or%anizaţiei$
rouneri a minţit
se fac de o!icei el aoi$
&n len$ cu otre!uia
dată să
&nainte$ 'i unctul resectiv se discută 'i el dacă să fie us sau nu e ordinea de zi. )r$
Matilda 'i or%anizaţia se treziseră e nea'tetate cu acest unct e ordinea de zi... Matilda
s*a %&ndit... Cine intervenise entru ea Era clar$ nu aceia'i care iniţial vruseseră s*o
e-cludă$ ci &n mod si%ur rimul*secretar Mircea. #ar asta &nsemna că tot el decisese ca ea
să nu !raveze 'i să nu se solidarizeze ostentativ cu soţul condamnat. Ce ciudat$ soarta ei
deindea de trei cuvinte+ n#am ştiut nimic, doar at&t să sună 'i totul se aran3a. #a$ dar
asta echivala cu o accetare a insinuărilor 'i acuzaţiilor celor trei că soţul ei e un
reacţionar$ un contrarevoluţionar$ care reu'ise să se "strecoare"= &n &nvăţăm&ntul suerior.
Ce utea să facă ă acorde ticălo'iei celor trei ceea ce li se cuvenea 'i să salveze restul
*a %&ndit că dacă refuza acest comromis$ ierdea totul 'i ierdea entru totdeauna 'i
rotecţia rimului*secretar$ care &i aărase casa 'i avea să*l aere 'i e soţul ei duă ce el
avea să iasă. Altfel cum aveau să mai trăiască ei doi$ am&ndoi loviţi 8iindcă 'tia$ el nu va
mai fi reinte%rat &n &nvăţăm&nt$ iar ea... dacă va fi rimită la o'tă$ cum !ine zisese
!etonistul. ,'i iu!ea meseria 'i mai ales &'i iu!ea coilul$ cum avea să*l crească săl&nd
culoarele Avea să fie &ntre!ată la 'coală+ ce s&nt ărinţii tăi Mama e femeie de serviciu
'i tata$ ei$ ce utea fi 'i tata$ dacă ea$ de'i nu era vinovată de nimic$ a3unsese e treata
cea mai de 3os Tatăl$ ro!a!il$ avea să a3un%ă 'i mai rău. e hotăr&se. Cuvintele nu mai
aveau valoare$ nu mai &nsemnau nimic$ iar ticălo'ii$ dacă omenirea nu e condamnată$ nu
vor fi uitaţi. "4ine$ se adresase ea celor doi$ accet$ doar două cuvinte tot o să*i sun
cole%ului meu$ acest incaa!il care 'i*a ermis să afirme că soţul meu s*a strecuratD &n
(niversitate..." Cei doi s*au uitat unul la altul. "Puteţi să*i suneţi 'i trei cuvinte$ a zis
!etonistul z&m!ind %reu$ ăsta ar merita să fie trimis la ţară să construiască 'i el coteţe$ nu
să facă aici e
7edinţa s*aarhitectul 'i săaceastă
reluat duă stri%e lun%ă
la muncitori
auză 'icaiun
s*aatron de e vremuri."
dat cuv&ntul Matildei$ fără să mai
fie &ntre!ată adunarea dacă mai s&nt &ntre!ări 'i mai ales fără să se mai treacă la discuţii$
ca &ntr*un fel de &ncheiere. "Tovară'i$ a &nceut Matilda$ la &ntre!ările use$ declar aici că
n*am 'tiut nimic de acuzaţiile care i s*au adus soţului meu." Asta a fost toată fraza. Nu era
tocmai ceea ce i se ceruse$ dar e-ista afirmaţia că n#a ştiut nimic. Numai at&t a fost 'i aoi
'i*a &ndretat 'i ea atacul &motriva arhitectului. "oţul meu$ a sus ea$ 'i*a luat
e-amenele cu strălucire$ nu s*a strecurat nicăieri este meritele lui$ cum s*a afirmat aici.
Alţii oate s*au strecurat rintre arhitecţi$ &ncas&nd salariul de%ea!a ca să vină aici 'i să
acuze e alţii$ c&nd mai !ine ar fi să ună m&na 'i să &nveţe meseria$ să nu se facă de r&sul
muncitorilor$ la care &'i ermit să stri%e. 7i eu un &ntre!area dacă e &nt&mlător că tocmai
un astfel
7i s*adea'ezat
arhitect
cu incaa!il
o!ra3ii &n &'i ermite
flăcări. să facă aeluat
4etonistul atronul e 'antier."
&nsă imediat cuv&ntul$ e deoarte
ca să evite continuarea discuţiei la acest unct e ordinea de zi$ dar să 'i comleteze el
ceea ce Matilda se ferise să sună mai răsicat+ "Tovară'i$ e clar$ din cuv&ntul tovară'ei
Petrini reiese că ea n*a 'tiut nimic de conceţiile reacţioncire ale soţului ei. Aceste
conceţii erau de natură filozofică$ 'i soţia lui e arhitectă$ nu secialistă in filozofie.
Pentru %re'elile lui el &'i va isă'i edeasa 'i va tra%e concluziile resective. Cred că e
inutil să mai insistăm asura acestui caz. Proun să trecem la unctul următor de e
ordinea de zi."
Re&nt&lnirea cu ărinţii mă tur!ură &nsă 'i amorţirea mi se accentuă ca o stranie
reacţie de aărare. Mama nu se &ntre!ase dacă s&nt sau nu vinovat /coilul ei răm&nea
nevinovat orice*ar
infirmitatea fi făcut0$
e viaţă. rea vedea
)r$ ea mă era doar nenorocirea$
&ntre% cum la
'i$ uit&ndu*se ar mine
fi !oala 'i moartea
cu m&na sau/%estul
la %ură
ei0 'i uit&nd de lacrimile care &i cur%eau e o!ra3i$ mă &ntre!ă.+ "E'ti sănătos$ mamă" ,i
răsunsei$ afect&nd o veselie$ că s&nt e delin sănătos. #acă a fost rău acolo unde m*au
trimis. "A fost rău$ &i răsunsei hotăr&t$ dar a trecut.=" Tata &nsă nu se utu stă&ni să nu mă
lovească. 7tia că n*o să mai fiu rofesor /ro!a!il de la Matilda0. "Ce*o să faci tu acuma
mă &ntre!ă aroae indi%nat. Am trudit cu tine să &nveţi carte 'i acuma or să te trimită e
vreun 'antier$ să dai cu loata." Părea si%ur de ceea ce sunea$ de unde &nţelesei că alţii
avuseseră %ri3ă să*i smul%ă orice iluzie$ cu !rutalitatea oamenilor simli$ care consideră
că rezentul e dat entru totdeauna 'i că$ odată căzut$ nu te mai ridici$ incon'tienţi$ ca
animalele$ se cred la adăost$ %&ndind+ cine vrea să fie mare a3un%e tot mic /admiţ&nd &n
sinea lor că numai din lumea celor mari ies 'i răm&n oameni mari$ de'i trăiau acum ni'te
vremuri c&nd tocmai ei$ cei mici 'i o!scuri$ erau chemaţi să se considere "conducători"$
clasa conducătoare< nu credeau deci &n această lozincă$ e care o citeau zilnic e ereţii
uzinelor &n care munceau0. "Tată$ &i susei$ mă a'tetam să*mi sui că a munci cu loata
nu e o ru'ine 'i că tot ce e-istă s*a făcut cu loata 'i t&rnăcoul 'i că nu e vina mea că
&nvăţ&nd carte n*o să*i mai ot &nvăţa la r&ndul meu e alţii." Nu*l &nduio'ai. "Mie să*mi
sui ce rostie ai făcut$ fiindcă de%ea!a nu te*au arestat ei"$ zise cu un %las aroae de
furie$ nu &motriva mea$ dar nici &motriva celor care mă arestaseră$ nici el nu 'tia
&motriva cui$ nici măcar &motriva soartei$ fiindcă asta ar fi &nsemnat să ai!ă o idee
desre soartă$ cum avea mama$ 'i să %&ndeaseă simlu$ !ine că a trecut 'i n*a fost mai rău.
Nu$ era rău$ 'i cel mai aroae de &nvinuit era tot cel care fusese lovit. Amorţii$ %ura mi se
&ncle'tă$ nu*i răsunsei$ o sărutai e mama 'i lecai.
tarea lui de sirit se strecură &nsă &n sufletul meu ca o realitate ine-ora!ilă de care
nimeni
&n uzină$n*avea derietenii$
chiar 'i %&nd să mă eli!ereze$
%&ndeau căci
astfel$ &nţelesei
'i el$ că oamenii
tatăl meu$ cu care muncea
nu era deose!it el acolo
de ei$ de'i &n
cauză era roriul său fiu. Ion Micu avu &nsă o reacţie at&t de sontan stranie$ &nc&t o uitai
reede e*a tatălui meu. ,i dădui un telefon$ 'i nu schim!arăm dec&t c&teva cuvinte. "Alo$
Ioane"$ susei. "Cine e"$ zise el. "Petrini1==$ &i răsunsei. "Petrini1 se miră. Care
Petrini" "9ictor Petrini1" (rmă o tăcere. Reetai că s&nt eu$ Petrini$ rietenul lui$ ce$ m*a
uitat$ acest nume nu*i mai sune nimic "4a da"$ zise 'i tăcu iar. "Ei$ zisei$ ce*ţi sune"
7i avui eu &nsumi o reacţie e care &nceusem să mi*o cunosc$ un fel de euforie !ruscă$ de
veselie$ c&nd aveam revelaţia instantanee a unui adevăr. Ion Micu era mirat... Nu
surrins$ nu !ucuros că &mi auzea %lasul$ ci mirat... că eram li!er. #uă această mirare a
lui ar fi tre!uit să fiu &ncă acolo. #a$ &ncă... &n orice caz entru multă vreme. C&t de
multă
zise$ deEhe$
astă cine
dată 'tie
cu unc&t...
%las"Ei$
carereetai$ ce*ţi sune
se refăcea că nu &n auz numele
e rece 'i străin.de"A'a$
Petrini"
va să"Multe1"$
zică$ r&sei
eu din nou$ multe1 4ravo$ mă Ioane$ !ine$ Ioane$ reetai$ ca 'i c&nd a'i fi vrut să*l
consolez eu e el$ &n orice caz să*i confirm$ sau mai de%ra!ă să*i sul!er temerea că a'i
vrea cumva să*l văd 'i să mai mer%em ca odinioară la !raserie. Adio !raserie$ eu s&nt mai
dearte la &nchisoare$ !ine$ !ine"$ 'i &nchisei eu telefonul$ tot a'a$ cu %ri3ă entru el să nu
se simtă rost că nu mai vroia să se vadă cu mine 'i nici telefon să nu*i mai dau...
9aintru! &nsă &'i arătă 'i surriza$ 'i !ucuria. "Petrini1 e-clamă el. Ai scăat" "#a$
zisei$ am scăat." "7i ce faci acum" "Ce să fac$ stau." "9ino e la mine1" "C&nd" "Cum
c&nd$ acum$ imediat1..." Mă !ătu e umăr$ e sinare$ %ata să mă &m!răţi'eze. Eu &nsă nu*l
&ncura3ai$ dar ei &'i &nt&rzie m&na e !raţul meu$ e care mi*l str&n%ea$ conteml&ndu*mă să
vadă arcă dacă s&nt

&nvăţăm;ntului" &ntre%...
susei Avui
ironic$ un sur&s... "Ce
a'ez&ndu*mă faceţi$
&ntr*un dom=carofesor
fotoliu$ Cum
'i c&nd am e cu reforma
fi continuat
simlu acea discuţie de la !otez c&nd fusesem at&t de nelini'tit. Ironia mi*era adresată mie
&nsumi$ care 'tiam că nu voi mai fi rintre ei la facultate să mai am astfel de temeri. >ata$
adio facultate1 "A fost un svon care nu s*a confirmat$ zise el$ s*au făcut totu'i unele
schim!ări &n sensul &n care discutam atunci$ referitor la &nvăţăm&ntul elementar 'i la licee.
,n (niversitate$ aroae nimic$ adică nimic esenţial$ doar schim!area unor denumiri de
titluri... #octorat$ asirant$ cinci ani &n loc de atru$ lucruri de acest %en. 7i s*au mai
desfiinţat c&teva catedre$ de ildă$ la noi$ estetica$ lo%ica 'i siholo%ia." "?o%ica era mai
demult scoasă"$ zisei. "A$ da A'a e1".
#e unde dedusei că &n mintea lui eu lisisem de foarte multă vreme$ arcă de*un
deceniu. Intensitate %rozavă &n trăirea timului$ de unde senzaţia că trei ani făceau c&t
zece. "#eci 4en Ale-andru nu mai e" "4en Ale-andru1 A da$ nu mai e$ a lecat..." "7i
istoria filozofiei" "*a mai mic'orat$ dar catedra a rămas... 7i ce faci tu acuma$ unde
lucrezi" ") să lucrez la o !i!liotecă..." "8oarte !ine$ ser să nu a!andonezi filozofia...
C&ndva$ mai t&rziu$ o să fii reinte%rat$ e ărerea mea$ c&nd se va termina acest roces
numit lută de clasă$ aţ&ţată artificial. E'ti !ăiat t&năr$ ai tim să a'teţi... #ar fii rudent$
a!andonează acum scrisul$ fiindcă ai văzut$ caietele acelea... Ai risca$ oric&nd te oţi
omeni cu o ercheziţie$ 'i atunci va fi foarte rău... Ki*a sus soţia că eu am făcut un
referat ozitiv< totu'i n*au ţinut seama de el." ,i susei că nu din ricina caietelor fusesem
&n fond condamnat... "Aveţi dretate"$ zisei$ 'i &nt&lnirea se &ncheie astfel. "Mai dă*mi un
telefon$ zise 9aintru!$ mai stăm de vor!ă..."
IL
Nu scăăm &nsă ele o stranie melancolie$ de'i Matilda mă iu!ea acum ca altădată.
#in sentimentul că s&nt &n lină &nflorire rămăsese doar o ură idee+ 'tiam că s&nt t&năr$
dar mă simţeam !ătr&n$ asemeni !unicului$ e care &l vizitai 'i &l %ăsii lictisit 'i furios...
Nu mă &ntre!ă nimic$ nu*l interesa ceea ce mi se &nt&mlase$ nu*l interesa dec&t ceea ce i
se &nt&mla lui. "Ce e$ !unicule$ ce ai E'ti cumva !olnav" "Nu$ zise el$ n*am nimic$ da=
mă 9ictore$ ce rost o fi av&nd viaţa asta e ăm&nt" ",ţi sun eu$ !unicule$ rostul vieţii e
să te !ucuri că trăie'ti." "Ei$ uite$ eu trăiesc$ dar nu mai am nici o !ucurie." "#e ce$ zic$ ai
trăit$ ai crescut at&tea fete$ le*ai măritat$ ai neoţi 'i chiar 'i o străneoată$ e ilvia mea.
Ki*nchiui
muma &n cur$cum seelsimt
zise cei care
enervat$ n*auasă
nu*mi e nimeni
mie de'iei$i*a&mi
rins
asă!ătr&neţea sin%uri." "Tu*le
de mine..."
Avea dretate$ 'i eu trăiam 'i eram t&năr$ nu ca el$ dar acea vrană$ acel ce din care
ţ&'neau &nainte din fiinţa mea$ ca dintr*un !utoi cu vin$ !ucuriile$ ori fuseseră astuate$ ori
!utoiul era %ol. Ar fi tre!uit atunci să fiu insensi!il 'i neăsător$ dar nu eram. #imineaţa
mă sculam cu o senzaţie de chin fără nume$ care st&rnea &n mine o furie dureroasă$
aroae insuorta!ilă /mă culcam t&rziu$ să*mi ţin c&t mai mult siritul treaz$ să evit
aceste rele dimineţi0. Cum deschideam ochii$ suferinţa era 'i ea rezentă undeva &n maţe$
nedorită de mine 'i a cărei cauză scăa %&ndirii mele. Era re%retul ad&nc că nu mă voi mai
urca niciodată la catedră 'i să văd aţintiţi asura mea ochii studenţilor &ncărcaţi de o
suer!ă curiozitate 'i simatie entru mine Nu1 &mi ărea stinsă această !ucurie... Că nu
voi mai a3un%e

ad&ncurile &n ţaramele
con'tiinţei mea eram
să %&ndesc li!er
convins căfără să risc
această din nounu&nchisoarea
anomalie Nu$entru
va fi accetată fiindcă &n
multă vreme de către oorul din care făceam arte. 9iaţa mea cu Matilda fusese cumva
at&t de %reu fisurată &nc&t &n ciuda fatului că acum ea mă iu!ea ca la &nceut c&nd ne
cunoscuserăm$ fisura nu se liea 'i &mi dădea această durere ad&ncă e care eu vroiam s*o
i%nor$ dar nu mă i%nora ea e mine Ne&ncrederea ascunsă$ care se insinuase &n sufletul
meu$ că sentimentele ei entru mine se ot retra%e !rusc duă o acumulare a!surdă de
aversiune$ 'i ura să reaară cu violenţă #a$ mă %&ndeam la acest lucru$ dar eram re%ătit$
sau mai !ine zis resemnat că va fi inevita!il$ asta &mi e soarta$ 'i aveam seranţa că
această acumulare să dureze c&t mai mult$ 'i oate$ cu anii$ să ducă la iz!ucniri din ce &n
ce mai rare. Iar dacă nu$ desărţirea. Nu eram nici rimul 'i nici ultimul care e'ua &n
&ntemeierea unei familii. Poate toate acestea la un loc iradiau &n ad&ncul fiinţei mele 'i$
&nlăturate rin %&ndire$ se refu%iau &n maţe 'i sileau %&ndul să trăiască suferinţa #esi%ur...
Parcă eram un leu e care v&nătorul &l &mu'case 'i el 'tia acest lucru entru că simţea &n
fiinţa lui uternică o ine-ora!ilă sf&'iere. e unea cu !otul e la!e$ &'i &ntindea !urta la
ăm&nt 'i &l &ndea cu rivirea crăată e v&nătorul care trăsese &n el /'i care &l credea
mort0$ entru ultimul salt$ c&nd &l va ucide &nainte de a muri el &nsu'i. Astfel stăteam eu
dimineţile &n at$ cu ura la &ndă$ dar v&nătorii mei nu se aroiau 'i nici nu 'tiam cine
s&nt 'i nici nu mă simţeam atins de moarte. ,n minele de lum! de la 4aia*rie
omor&sem e unul$ fiindcă &l văzusem la faţă$ &i suortasem ura$ ne riviserăm ochi &n
ochi 'i %&ndul uciderii se născuse &n mine cu o forţă cole'itoare< c&nd se &mlinise$
nicic&nd nu simţisem un sentiment at&t de uternic de li!ertate$ de'i 'tiam !ine că eram
&nchis &ntr*un la%ăr 'i silit să co!or &n mină 'i să muncesc din %reu c&te 'aisrezece ore e
zi. Munca devenise infinit mai u'oară 'i marii !olovani de minereu e care tre!uia să*i
&min%Chiar
&slă. sre moartea
%ura rin&ncare cădeau
rea3ma &n va%oneţi
căreia munceam mi cliă
se ărea că s&nt
de cliă nu din
/căci lum!$
oric&nd ci din
se uteau
desrinde din !olta minei 'i să te strivească$ cum se 'i desrinseseră 'i striviseră e unii
dintre noi$ !ucăţi mari de ăm&nt dislocate de &r&itul erforatoarelor0 dădea clielor o
tensiune de &nfrăţire cu această !oltă$ cum ro!a!il se &nt&mlă &n răz!oi$ c&nd se na'te un
sentiment straniu de simatie &ntre !ătaia inimii care aude 'uieratul !om!ei 'i !om!a
&nsă'i+ că n*a căzut e tine 'i oate n*o să cadă niciodată. Tremuram de o la'itate
des%ustătoare$ dar duă ce &l omor&i e călăul meu$ &nceui să rivesc &ntunecata !oltă cu
sfidare. ,n fiecare zi$ &naint&nd &n %alerii duă ce artificierii &'i uneau dinamita$
scormoneam !olta cu loeţile &nă dădeam de rocă dură$ dar uneori &naint&nd &n aceste
%alerii ărăsite de e vremea lui 8ranz Iosif dădeam de !olte &nalte$ la care nu uteam
a3un%e. Erau%&ndul
(neori cele ericuloase.
la felul cum#ar
&minu*mi mai ăsa
lichidasem de ele... venea ca un !alsam este
eu torţionarul
suferinţa mea fără nume care &mi chinuia dimineţile. ,mi aminteam scene$ cele mai multe
comice$ de %enul celor cu cosorul lui Moceanu$ care fusese inventat de Moceanu. ?a
intrarea &n %alerie$ treceam rin faţa unei %herete$ &n care stătea la căldură$ &n tim ce noi
tremuram de fri%$ un %ardian$ căruia tre!uia să*i sunem ce număr s&ntem /fiindcă nu mai
aveam nume$ eram numere0. 7i nu 'tiam ce &l auca e %ardian c&nd i se suneau numere
care treceau de o mie$ de ildă B.$ cum era al meu$ &nceea să urle$ ie'ea afară 'i
&nceea să ne care la umni &n fi%ură 'i lovituri cu !ocancul &n fluierele icioarelor$ cu
&n3urături de o mare inventivitate. Am &nţeles reede$ &nsă$ că individul nu 'tia să scrie
astfel de numere$ 'i unul dintre noi ne scăă de furia tur!ată a acestui semianalfa!et$
ronunţ&nd
reacţionari"$nuzise
o mie trei$ ci zece$
%ardianul$ zero trei.
'i de*atunci "Păi a'a$
&ncetară futu*vă lui
'i accesele mama voastră de
de violenţă. #eţinutul$
duă ce &ncee să*ţi cunoască !ine aznicii$ se descurcă e urmă !ine cu ei... Nu mi*ar fi
trecut rin ca să %hicesc din ce ricină &'i ie'ea ăsta din eeni... #ar unul din noi$ mai
vechi$ avusese insiraţia... Intr&nd &n la%ărul din aroierea minelor avui surriza să
constat că &năuntru era cald$ că la masă &inea era la discreţie 'i că &n fiecare zi aveam
carne 'i late$ iar aturile aveau saltele 'i ături /e dret$ ăturile erau scorţoase 'i vechi$
uţeau a sudoare de cal$ dar erau totu'i ături0. ,n cel &n care fusesem !ă%at eu 'i oetul
eram c&teva sute. ,n altele$ mai mulţi. Mi se luase costumul meu civil 'i mi se dăduse unul
văr%at$ 'i &n locul căciulii$ o !onetă. #e'i fusesem revenit /vezi$ mi se susese$ că liftul
ăla nu seamănă cu cel dintr*un !loc$ e uţin mai raid0$ totu'i crezui că le'in c&nd deodată
se smulse din nemi'care 'i mă omenii &n &ntuneric. Ala fusese un %lumeţ c&nd se
e-rimase zic&nd că "e uţin mai raid". Pur 'i simlu se ră!u'i &n ad&ncuri cu o viteză
de cădere ai fi zis li!eră$ dar nu era dearte de a'a ceva$ 'i c&nd se ori$ !uf1 dacă n*am fi
fost &n%hesuiţi ca sardelele$ a'i fi căzut 'i eu lat e 3os 'i mi*a'i fi sart caul. Astfel de
lifturi lăsase mo'tenire 8ranz Iosif 'i nimeni nu le &nlocuise de*atunci. Munca$ 3os$ &n
su!terană$ mi se ăru suorta!ilă$ numai raful ne%ru &nceu să mă suere. ,ţi intra &n
ochi$ &n urechi$ &l tră%eai e nas$ &ţi năclăia caul ras$ &ţi intra &n haine 'i &n iele$ rintre
icioare$ &n %ăoază... Ca &n orice la%ăr$ din zece deţinuţi unul era turnător... Mi se suse
acest lucru tot a'a$ c&t sosii... Iar este ei un 'ef$ care era tot at&t de uternic ca 'i
comandantul la%ărului$ dacă nu chiar mai uternic$ căci &ntr*o zi$ c&nd veni &n insecţie un
colonel de la 4ucure'ti$ cu el stătu de vor!ă$ &n văzul nostru /fu &nsoţit de el este tot0$ 'i
nu cu comandantul oficial. Ca să*l distreze e colonel 'i să ne arate nouă c&t e el de !ine
văzut$ se le%ă de un deţinut care de la Auschitz nimerise la 4aia*rie. "Mă$ >rOnfeld$
ia sune$ ce ă'tia$
reacţionarii cauţi tu$ mă$du'mani
ace'ti aici Cum$ tu$ care
&nrăiţi ai fost la Cum$
ai oorului Auschitz$ să nimere'ti
mă$ rintre rintre
criminali de răz*
!oi$ tocmai tu$ care ai fost victima lor" >rOnfeld tăcea$ dar ăsta continua să*l ia este
icior &n acela'i stil. ")liver >rOnfeld$ mare acoste a căzut este tine$ &n tim ce alţii au
ensii 'i funcţii de conducere$ tu ai aterizat aici$ să*ţi răm&nă ciolanele rin %alerii. Ce*ai
făcut$ >rOnfeld$ sune*ne 'i nouă$ uite$ domnul colonel e chiar curios..." 7i deodată
>rOnfeld iz!ucni iţi%ăiat$ cu un uternic accent+ "Ce*am făcut Mă &ntre!i ce*am făcut
Am făcut$ acolo la Auschitz$ ce faci tu acuma aici1 Asta am făcut1... Tot a'a$ am fost 'ef$
capo, turnător ca 'i tine 'i o să ai soarta mea &ntr*o zi 'i tu care &l iei e >rOnfeld este
icior c&nd or veni americanii să te 3udece..." enzaţie$ mare eveniment rintre deţinuţi$
cineva$ chiar dacă >rOnfeld$ dăduse %las %&ndurilor lor secrete$ că or să vină ei
americanii...
sună ceva luiColonelul
>runfeld.se cără reede$ &nsoţit de um!ra lui$ care nu mai avu chef să*i mai
,ntr*o zi se &nt&mlă &nsă &n la%ăr ceva$ 'i situaţia noastră de*acum deveni$ &n
amintire$ idilică faţă de cea care urmă. Tocmai ace'ti turnători$ datorită oziţiei lor
rivile%iate &n la%ăr$ or%anizară o evadare care le reu'i+ făcură rost de alimente$ de arme 'i
muniţie$ de haine civile 'i$ cu comlicitatea unui %ardian$ fu%iră &ntr*o noate. e dădu
&nsă imediat alarma 'i din dormitoarele noastre &nceu să se audă un uternic duduit de
motoare. Ne uitam e fereastră să %hicim ce*o fi. Cineva$ un fost ministru naiv 'i cu
ima%inaţia !&ntuită de fantasmele seranţei$ lansă resuunerea care aoi deveni la alţii
certitudine$ că s&nt americanii care au venit să ne eli!ereze... &n recluziune luciditatea 'i
simţul realităţii ot slă!i &n a'a măsură$ &nc&t cel mai mic eveniment neo!i'nuit caătă
roorţii nemăsurate...
ma'inile la%ărului. #ar numaidec&t
Evadaţii surveni
fură rin'i chiar desamă%irea+
&n noatea aceea$nunumai
erau americanii$
unul scăă 'icia3unse
&nă la 4ucure'ti$ dar fu rins acolo... A doua zi toţi fură &ncărcaţi &ntr*un camion 'i
disărură din la%ăr. (nde &i trimitea >ardenii lansară svonul că au fost toţi &mu'caţi$ &n
realitate$ cum aflarăm mai t&rziu$ au fost &mră'tiaţi rin alte &nchisori 'i la%ăre$ unde au
devenit cumliţi torţionari$ &naintaţi deci &n %rad su! ameninţarea reală că dacă nu vor
dori să e-ecute ceea ce li se cerea$ vor fi e-ecutaţi entru evadarea de la 4aia*rie.
Iar la noi$ re%imul se &nrăutăţi$ nu ni se mai dădu &ine la discreţie$ ci doar un
:ilo%ram e zi$ latele fu surimat cu totul$ iar carnea$ doar de două ori e lună. >ardienii
deveniră !rutali$ &nceură să ne scoale noatea din somn 'i să ne culce rin curtea
la%ărului ore &ntre%i. Culcat1 culat1 Culcat$ sculat$ 'i tot astfel &nă venea ora co!or&rii &n
mină$ unde urma să munce'ti zece 'i uneori 'aisrezece ore. Pentru cel mai mic murmur$
carcera$ desculţ 'i fără manta. C&ţiva mai !ătr&ni făcură neumonii 'i muriră. Credeam că
e vor!a doar de un val de reresiune$ ca să ne &nveţe minte să nu mai evadăm$ dar
!rutalităţile continuau 'i chinuit de nesomn 'i de aceste culcări care mă trimiteau istovit
&n mină$ &ntr*o noate rămăsei &n icioare$ refuzai să mă mai culc... C&ţiva mă imitară.
>ardianul se aroie de mine$ mi se uită &n ochi 'i r&n3i+ "Culcat1". Rămăsei &n icioare.
"Culcat1"$ urlă$ dar nu mă culcai. Era un individ diform$ str&m!$ ur&t 'i mic de statură.
Numai ochii$ su! lumina %al!enă a !ecurilor din st&li$ e-rimau arcă o !ucurie rin
care ai fi utut crede că te oţi &nt&lni cu un om 'i să*i reaminte'ti că 'i tu e'ti unul$ chiar
dacă$ vinovat sau nu$ te aflai acolo să isă'e'ti o edeasă. El chiar sur&se+ "?a carceră1"
,n carceră fiecare %&ndea &n felul său. (nii &'i suneau /cei mai mulţi0 că tre!uie să se
mi'te$ să nu &n%heţe 'i să moară. Eu$ dimotrivă$ &mi susei că mi'carea de%a3ă ener%ie 'i
că duă un anumit tim o!ose'ti tot mi'c&ndu*te 'i a!ia duă aceea or%anismul nu se mai
oate caul
usei aăra e
&motriva
%enunchifri%ului. Mă făcui
'i adormii deci
liit de covri%$ care
sc&ndura$ &mi str&nsei !raţele
mi se ăru la iet$
caldă$ &mi
a acestei
invenţii menite să elimine e cei care odată &nchi'i mai vroiau să răm&nă oameni 'i să
reacţioneze ca fiinţe umane. Instinctiv &mi lieam e r&nd de sc&ndura carcerei acea arte
a corului care simţea mai tare fri%ul$ c&nd umerii$ c&nd coastele$ c&nd 'alele$ dar mai mult
sinarea$ unde 'tiam că s&nt lăm&nii... restul utea să mai &n%heţe... icioarele$ de ildă$
tălile %oale$ simţeam că ard duă ce mai &nt&i deveniseră reci ca un sioi. Noroc că nu
!ătea v&ntul$ era un sf&r'it de fe!ruarie cu zăadă care se toea$ era umed$ dar fri%ul iernii
se mai domolise.
...Mă trezii av&nd senzaţia că o dihanie deschisese u'a 'i se uita la mine. ,n curte era
lini'te$ culcările &ncetaseră. C&t să fi dormit C&teva minute sau c&teva ore Eram amorţit
de fri%$acea
stă&ni dar nu măde
stare simţeam rău$e
fră%ezime eram
carerece$
ţi*o dar numai duă
dă odihna e dinafară$
o trudă 'i%rea.
c&teva
Măclie mă&n
ridicai
icioare 'i atunci distinsei rin &ntuneric fi%ura %ardianului care mă !ă%ase la carceră.
9ocea cu care mi se adresă mi se ăru duioasă+ "Cum e$ o mie trei Ei$ e !ine la carceră"
"Nu e !ine"$ &i răsunsei$ cu seranţa e care %lasul său mă făcea s*o &ntrevăd$ că de*aia
venise la mine$ să*mi dea drumul 'i să mă duc &n dormitor. El ridică atunci ceva ne%ru e
care &l ţinuse ascuns la sate 'i &l aroie &ncet de t&mla mea. Era un vătrai. "(ite$ mă$ o
mie trei$ aici$ uite aici ar tre!ui să te lovesc /cu aceea'i voce dulce$ cu acea !ucurie curată
cu care vrei să dăruie'ti ceva unei ersoane e care o iu!e'ti$ 'i mă lovi de c&teva ori &n
t&mlă$ dar u'urel$ cu %in%ă'ie$ să nu mă doară0. Ei$ &nţele%i continuă el v&r&ndu*mi de
astă dată vătraiul su! nas$ e care mi*l use aoi e %ură. Cu artea lui &ndoită$ cu ciocul
cu care răscolea
carcerei. 3arulaici$
"Aici$ uite &n so!ă 'i &misă&minse
ar tre!ui caul
te lovesc"$ tot u'urel$
reetă dar ferm$
el$ 'i reetă de sc&ndura
'i fi%ura$
ciocănindu*mi iară'i t&mla. #uă care &nchise u'a$ trase zăvorul 'i &i auzii a'ii
&ndeărt&ndu*se.
Nu mai utui dormi. Mă cole'i &nt&i o mare m&hnire. Ce*avea ăsta cu mine Nu
dormise$ &n loc să se culce stătuse ro!a!il la %ura so!ei 'i cu%etase. ?a ce oare ?a
familia lui ?a muiere 'i la coii$ la fraţi 'i la surori Nu$ st&nd cu vătraiul &n m&nă 'i
răscolind focul$ se %&ndise la mine. 8umase ro!a!il mai multe ţi%ări$ &nă ce %&ndul i se
distilase 'i se făcuse esenţă de %&nd$ rut$ deta'at de vreo ornire tur!ure$ &nă ce
descoerise e-act ceea ce &l deose!ea 'i &n acela'i tim ceea ce &l le%a de mine$ &nă la
simatia umană trezită de limedea lui revelaţie+ Caul1 #a$ iată ceea ce ne deose!ea. Eu
aveam alt ca deci nu al lui 'i atunci luase vătraiul &n m&nă 'i venise să*mi sună. Nu &n
corul meu tre!uia să mă lovească$ avem toţi acelea'i coruri$ m&na e m&nă$ iciorul
icior$ stomacul face aceea'i di%estie$ e cur ies acelea'i e-cremente. Caetele s&nt
diferite1 7i de ce să fie1 ,i trezisem simatia entru această rofundă descoerire e care
e-istenţa mea i*o ricinuise Eu nu eram !ătr&n$ să resuună că am fost fie %eneral$ fie
ministru sau alt fost mare stă&n al acestei lumi. Eram deci o eni%mă contemorană$ nu cu
mult mai t&năr dec&t el. 7i lăca'ul acestei eni%me era caul. Eni%mă1 Ce eni%mă &ntr*al
său nu era nici una 'i nici &ntr*al altora 'i$ slavă #omnului$ cunoscuse 'i el destulă lume.
7i aversiunea lui tur!ure se limezise$ aversiunea lui ancestrală entru astfel de caete
devenise clară 'i distinctă. 7i %lasul lui suav &mi stăruia &n auz+ "(ite$ mă$ o mie trei$ aici$
uite*aici ar tre!ui să te lovesc1". M&hnirea mi se &n%rămădi &n %&t. )mul ăsta utea fi
rieten cu tatăl meu$ utea fi unul dintre cei e care &i văzusem rima oară la o
manifestaţie 'i care &mi trezise cu utere sentimentul de solidaritate cu seranţa de e
ochiurile lor &ntr*o

incredi!ilă 'tiinţălume mai !ună.
de a edesi se Pe urmă &n
născuse unul
el. din acea
Altul mulţime&mi
securist... fusese făcut %ardian$
aminteam acolo &n 'i
carceră cu c&tă a!ilitate &ncercau anchetatorii să mă facă să recunosc ceea ce nu făcusem$
cum &'i alternau rolurile$ unul era !l&nd 'i cinic /"!ine$ &mi sunea$ nu recuno'ti acum$ 'i
se uita la ceas$ o să recuno'ti m&ine dimineaţă la atru$ n*o să recuno'ti la atru$ o să
recuno'ti la zece$ n*o să recuno'ti la zece$ o să recuno'ti este trei zile$ sau este trei luni$
sau este zece ani$ e tim$ nu ne %ră!im..."0$ altul mă &n3ura &n mod ordinar de mamă$ mă
ţinea &n icioare ot ore$ &n tim ce el m&nca sandviciuri$ !ea cafele$ fuma$ duă ce &n
reala!il avusese %ri3ă să nu mi se dea să măn&nc &n ziua aceea$ 'i r&%&ia$ se sco!ea &n
măsele 'i mă asi%ura că sin%ura mea 'ansă e să recunosc$ să fiu condamnat$ să isă'esc
edeasa 'i să sca... să mă orientez &n direcţia asta$ fiindcă nu e-ista alta$ 'i atunci toate
acestea$
moment celulă$ intero%atoriu$
dat cu sinceritate+ noţi
"Mă nedormite$
Petrini$ tu oi fi or să &nceteze.
crez&nd că noi Altul
s&ntemmi*a
ni'tesus la uncă nu
t&miţi$
'tim că tu de fat n*ai făcut nimic$ dar ce nu &nţele%i tu e fatul că ne e'ti mai necesar aici
dec&t afară". #e unde reie'ea că ăsta avea sentimentul net că ei stă&neau lumea 'i că ei
decideau cine era necesar afară 'i cine înăuntru, o &mărţiseră$ această lume 'i domneau
este ea &n toată voia... Gsta &nsă$ cu vătraiul lui 'i tonalităţile lui %in%a'e$ nu 'tiu de ce$
mă rinsese descoerit. El nu trăia &ntr*un 3oc comlicat de smul%ere a unei recunoa'teri$
ca aceia care mă trimiseseră aici$ 'i &n faţa cărora siritul meu se utea mo!iliza$ el era un
om simplu, 'i iată ce vroia să*mi facă el mie... să mă lovească &n ca$ da$ descoerise
locul... Nu$ nu entru că era %ardian avusese el această revelaţie... A'a$ ca om$ trăind e
acest ăm&nt 'i av&nd tim să co!oare &n el &nsu'i$ se descoerise e sine rin alţii... Cum
mă chircisem
fiinţa iar$ vr&nd
mea deveni să a%resivă
deodată adorm cu'ifruntea e&n%enunchi$
iz!ucnii hohote dem&hnirea &mră'tiată
l&ns simţind că mă&n toată&n
&nec$
tim ce %&ndirea &'i torcea mai dearte firul$ străină arcă de suferinţa mea. #a$ avusese
dretate Ion Micu$ aveam 'i eu ce ierde &n &nchisoare$ aveam de ce mă teme. Nu
convin%eri olitice$ ca el$ ci convin%eri mai ad&nci$ că lumea mi*e rietenă 'i că floarea
%&ndirii mele ar utea fi de folos cuiva. Ceea ce susese el &n acea mare discuţie de la
!raserie &mi sunase atunci rea a!stract$ dar el 'tiuse ce sune 'i de aceea accetase o
cliă de umilinţă$ numai să nu mai trăiască &ncă o dată ceea ce trăiam 'i eu acum...
5%uduirea$ 'ocul m&hnirii &ncetă aoi duă asalturi reetate$ &n care suferinţa atin%ea
creasta &naltă a eli!erării$ elimin&nd$ ca e*un micro! ericulos$ duio'ia a!3ectă a
st&riturii umane$ %ardianul care crezusem o cliă că venise să*mi dea drumul să mă duc
&n dormitor 'i să dorm cu ceilalţi. Printre crăăturile sc&ndurii zării lumina răsăritului 'i
cur&nd auzii %oarna care suna de'tetarea. (n %ardian veni 'i &mi dădu drumul$ aler%ai să
mă &m!rac 'i să măn&nc$ aoi co!or&răm &n &ntunericul minei. eara$ mă des!răcai 'i căzui
&ntr*un somn asemănător lum!ului e care &l dislocam din %alerii$ dar o m&nă mă z%&lţii
'i mă smulse din el+ la carceră1 Era acela'i %ardian din seara trecută. ,ncercai să*mi arunc
e umeri mantaua 'i să*mi v&r icioarele &n !ocanci+ nu$ fără manta 'i !ocanci1 ,n căma'ă
'i desculţ.
,n carceră simţii rime3dia+ ăsta susese ieri$ ciocănindu*mi t&mla cu vătraiul$ că
acolo ar trebui să mă lovească. Ar tre!ui$ asta &nsemna că nu putea, dar mă utea lichida
v&r&ndu*mă seară de seară &ntre cele atru sc&nduri ale carcerii$ o!ţin&nd acela'i rezultat.
"Ei !ine$ &mi susei$ cu o hotăr&re mai rece dec&t fri%ul care mă &nvălui$ n*o să mor$ dar &n
schim! o să te omor eu e tine. #acă nu cumva mi*e scris să mor totu'i eu 'i tu să trăie'ti
'i să &nflore'ti mai dearte. ă vedem1"
ceva1"#imineaţa
4oca ăsta&mi
&miv&r&i caul &n
aruncase de%hi'eul !ucătăriei
c&teva ori 'i simatie$
riviri de 'otii+ "4oca$ vreau
scurte$ să*ţi ful%erări.
ca ni'te sun
"4oca$ &i susei$ dă*mi uloverul tău." "#e ce" "(n %ardian vrea să mă omoare$ mă !a%ă
la carceră noatea des!răcat." "4ine"$ zise. 7i &mi aruncă uloverul de e el. ,l trăsei e
iele$ &mi &nchisei la %&t căma'a de u'căria' să nu se vadă 'i seara nu mă mai culcai.
>ardianul veni 'i tim de cinci zile etrecui noţile &n carceră. Ar fi tre!uit să mă curăţ 'i
m*a'i fi curăţat dacă %ardianului i*ar fi trecut rin ca să*mi descheie căma'a. ,n a 'asea
zi &l zării &n %alerii cu lama de car!id &n m&nă. ,nţelesei+ intra cu noi &ntr*o tură de 'ate
zile. ,mi fu u'or să*l urmăresc duă mersul său crăcănat 'i mai ales duă coincidenţa
stranie dintre intenţiile mele 'i mi'cările a'ilor săi+ se lasa unde nu tre!uie$ &n
aroierea f&nt&nilor rin care rosto%oleam 3os minereul+ si%ur$ el tre!uia să surave%heze
eficienţa muncii$
%aură ţinea să ai!ă
contactul satisfacţia
cu cei trudei noastre
de 3os$ oameni crez&nd
li!eri ca &n acela'i
'i el$ care duceautim
maicădearte
rin acea
va%oneţii. ) auză. #isărui dintre sutele de um!re$ e care nimeni nu le mai utea
urmări 'i rătăcii sre ţinta mea$ o lamă de car!id lasată undeva &n st&n%a$ care mă
a'teta. ) lăsasem e*a mea &n urmă$ itită &ntr*un colţ... Trecui rin &ntuneric 'i !rusc
zării oziţia 'oldie de stă&n a omului meu. Kinea un icior ridicat e un !olovan de
minereu 'i m&na cu lama &n sus$ să vadă ce se &nt&mla de survenise această auză$
această tăcere de ad&ncuri &n care el nu mai era nimic. Trecui e l&n%ă această um!ră 'i
tre!ăluii d&nd sc&ndurile la o arte< se uneau totdeauna deasura este %aură duă o
rosto%olire de minereu$ să nu nimerească vreunul din noi &n ea$ cum nimerise unul 'i se
făcuse 3os zo!. Mă retrăsei rin satele lui 'i deodată$ cu o lovitură de icior$ &i stinsei
lama.
care "ă nu*ţi fie
te ameninţă$ frică de &n
&nde'te*l %ardieni$ mi se susese
mină$ stin%e*i lama1"&ncă
"Ei$decelamai
&nceut$
faci &idacă ai vreunul
'otii auc&ndu*l
de %&t 'i astu&ndu*i %ura cu alma. #uiosule$ o să mori1 Ai ceva de sus care oate fi
reţinut" 7i &i eli!erai %ura 'i &l lăsai să resire. #ar nu c&teva clie$ ci &nă &'i veni &n fire.
"7tii cine s&nt$ &i 'otii mai dearte$ ai us tu ochii e unul e care n*ai avut cura3ul să*l
omori cu vătraiul$ ai ales calea legală /ţie &ţi lac le%ile10$ carcera$ ei$ ce vină ai tu Tu nu
i*ai făcut nimic$ c&ţi nu stau la carcere Că e urmă unii mor$ arcă tu ai inventat
edeasa asta Nu mă dezamă%i$ sune*mi ceva care să mă facă să*mi ară rău că te
omor1" 7i el &mi suse %&f&ind$ %ata să mă dezarmeze$ cu un %las de o halucinantă omenie+
"#om= 'ef$ iartă*mă$ n*am vrut să*ţi fac nimic..." "Ei da$ te cred$ &i 'otii 'i eu &nfiorat$ o
să am remu'cări"$ 'i &l aruncai cu o violenţă 'i un instinct si%ur &n dreata mea$ unde
'tiam că se rosto%olesc !olovanii de lum! &min'i de !raţele noastre.
i%ur$ el nu vrusese să*mi facă nimic$ totul fusese un 3oc al siritului$ nici el nu
dormise &n seara aceea 'i venise să comunice cu mine$ să*mi destăinuie un mare secret+ 'i
el %&ndea$ 'i e el &l vizitase ideea, 'i el simţise izolarea celor care se trezesc sin%uri in
univers$ aici$ acum... %&ndesc &n lume$ cine mă oate asculta Cum$ dar e unul acolo$ hai
la el... 'i venise cu vătraiul &n m&nă. Acest vătrai &i era străin$ ce &nsemna un vătrai
Nimic$ un o!iect$ un instrument cu care intensifici focul$ cu care răscole'ti lemnele să
ardă mai !ine...
Nici măcar nu mă %ră!ii să*mi caut felinarul uitat &ntr*un colţ+ 'tiam că o să*l %ăsesc
'i &l 'i %ăsii duă !&3!&ieli care nu mirară e nimeni. #oar &ntru t&rziu cineva drăcui că nu
s*au us la loc sc&ndurile duă ultima rosto%olire de minereu$ un maistru civil$ ai cărui
ochi se hol!ară de c&teva ori sre noi auzind 3os răcnete... #ar aceste 3umătăţi de riviri$
rinse &n ful%erări scurte de roria*i lamă$ erau dinainte resemnate+ Te omene'ti că a
căzut cineva...
dracu mai !ine
să e-loateze ar fi fostorcărie...
o asemenea să se &n%roae
4ă$ ce&neeaacolo
8ranz#ar
Iosif$
a!iadec&t să*laflarăm+
seara trimită căzuse
e el
un %ardian &ntre va%oneţi... A murit Tăcere. Nu ni se suse că n*a murit...
Numai 4oca se a'eză cu coatele e %hi'eul !ucătăriei 'i mototoli &n m&nă uloverul
e care i*l &naoiai. "Nu mai ai nevoie de el" "Nu"$ &i susei. "Cum a fost &n mină" 7i se
hol!ă la mine ca 'i maistrul civil e mar%inea uţului$ dar nemi'cat$ cu mult al! &n
rivire$ %&nditor$ odihnit 'i %ras. ,nsă o cliă nelini'tit... el făcea 'i dădea de m&ncare$ dar
oamenii se omorau aici unii e alţii... C&nd mă &ntorsei să mă uit &n urmă$ &n aceea'i cliă
el &'i retrase caul 'i %hi'eul rămase %ol...
8ăceam lun%i lim!ări cu fetiţa &n !raţe &n tim ce Matilda lisea$ 'i numai micuţul ei
cor fra%il liit de inima mea &mi &mră'tia !izara melancolie cu stările ei a%resive care
&mi sf&'iau maţele. Cărţile e care le iu!isem nu mă mai atră%eau. A!ia aveam uterea să
nu*i &nvinuiesc e cei care le scriseseră de insi%nifianţa siritului 'i a filozofiei &n faţa
istoriei !rutale 'i neăsătoare a oamenilor. ) nostal%ie ascuţită duă ad&ncurile din care
mă &ntorsesem &nceu să revie &n amintirile mele din mină. Acolo siritul meu nu fusese
chinuit dec&t o dată$ de acel %ardian$ acum$ &n li!ertate$ simţeam acest chin zilnic 'i$ ce
era mai rău$ nu vedeam ce ar tre!ui să fac să sca de %heara care &mi sf&'ia fiinţa. ,n
carcerăaăr
să*mi utusem să l&n%$
aoi viaţa eli!er&ndu*mi
cu s&n%e rece. Acum sufletul
inima de tandreţea
mi*era umană$ ca să ot desi%ur$
&n%heţată.
,ntr*o zi Matilda se &ntoarse acasă t&rziu$ e la ora cinci$ 'i cu un chi &ntunecat.
Rămăsei neăsător$ mă a'tetam să se &nt&mle cur&nd 'i acest lucru. ?a masă &mi suse
fără cruţare+ "Tu de ce stai toată ziua 'i nu faci nimic Ce e cu ostul tău de !i!liotecar"
Tăcui. Cu ostul de !i!liotecar nu făcusem nimic. #in cinci &n cinci zile &i telefonam
activistului 9ătămanu 'i de fiecare dată el &mi răsundea e-trem de !inevoitor 'i
rietenos+ ",ncă n*am nimic$ tovară'ul 9ictor /a'a &mi sunea$ e numele meu mic0.
Tre!uie să mai a'tetăm. Mai caută*mă1" Trecuseră astfel trei luni$ venise rimăvara 'i nu
se %ăsise nicăieri un astfel de ost li!er. "Tre!uia să resezi$ zise Matilda$ dacă nu la o
!i!liotecă$ &n altă arte. Acum e rea t&rziu1" "#e ce" "Mircea a lecat$ a fost numit
secretar al CC. Azi am aflat$ l*am căutat la lelefon eu$ să*l ro% să*ţi %ăsească un ost$ nu
neaărat !i!liotecar$ arcă a'i fi avut o resimţire că tre!uie să intervin... Tovară'ul
Mircea nu mai lucrează la noi$ n*aţi citit ziarele mi*a răsuns secretara lui$ care mă
cuno'tea. Nu mai e$ tovară'ă Matilda...D Am &nchis 'i mi*am aruncat ochii e
Scînteia. Acuma cine să ne mai sri3ine Ia dă*i un telefon acestui 9ătămatul1"
Mă ridicai de la masă 'i formai numărul. Activistul era la ostul lui. "Nimic$
tovară'ul 9ictor"$ suse el cu un %las lin de entuziasm$ arcă ar fi zis+ am %ăsit1 ,i susei
că &n acest caz l*a'i ru%a să*mi %ăsească altceva 'i$ c&nd va aărea un ost li!er la vreo
!i!liotecă... (rmă o tăcere... "Cam ce aţi dori dumneavoastră" "(n ost de rofesor sau
de &nvăţător"$ riscai eu$ crez&nd cu naivitate că odată Mircea lecat s*ar utea trece este
interdicţia... "Nu$ tovară'e 9ictor$ nu se oate"$ suse el tără%ănat$ cu re%ret. "Păi de ce
continuai eu. (n fost asistent universitar nu oate reda 'i el fizica 'i matematicile$ sau o
lim!ă străină &n vreun liceu au cel uţin a!ecedarul" "Nu"$ zise el 'i tăcu. Aoi
deodată
lin &mi suseentru
de otimism cu un %las
mine$deoarcă
soluţie&i e-celentă+
ărea rău că nu se %&ndise
"Tovară'e mai
9ictor$ dedevreme$ un %las
ce nu vă duceţi
dumneavoastră la 4raţele de muncă Acolo ei au tot felul de osturi$ entru toate
rofesiunile$ au o schemă e-actă de necesităţi 'i vă ot soluţiona foarte raid. Eu s&nt
secretar cu roa%anda. Am alte sarcini 'i nu ot să 'tiu !ine ce au ei..." ,nţelesei că se
de!arasa de mine 'i mi se ăru firesc. Nemaie-ist&nd 'eful care &i &ncredinţase cazul meu$
nici el nu mai era o!li%at să*l rezolve. ?a 4raţele de muncă$ %ata$ o soluţie lină de
ersective. "8aceţi a'a$ tovară'e 9ictor$ mai suse el$ 'i daţi*mi e urmă un telefon să*mi
suneţi cum aţi rezolvat.= "4ine$ tovară'e 9ătămanu$ vă mulţumesc că aţi avut toată
!unăvoinţa1" "N*aveţi entru ce1 9ă urez succes1"
"Ah$ stri%ă Matilda c&nd auzi$ tre!uia să insi'ti 'i să nu te &ncăăţ&nezi la o !i!liotecă$
tre!uia
altceva.să te fi dus
Acum ce*oiar
să ia Mircea
faci 'i să*i sui
?a 4raţele că dacăGia
de muncă1 nu or
s&ntsălocuri de !i!liotecar$
te trimită să*ţi dea
să dai cu t&rnăcoul
'i cum tu n*o să rime'ti$ ce*o să faci toată viaţa "#e unde 'tii tu că n*o să rimesc 4a
o să rimesc !ucuros$ n*o să fie mai rău ca &n mină1 &i răsunsei cu un %las !rutal. #acă o
să fie entru toată viaţa$ mai vedem. Am alte ăreri desre viaţă1" "Ce ăreri Ce valoare
au ărerile tale"$ zise ea la fel de !rutal. "Am ărerea că viaţa mai oferă 'i surrize$ nu
cur%e numai e %ustul unora$ mai cur%e 'i e*al altora$ se mai schim!ă..." "9ezi să nu se
schim!e1 ,n rău se schim!ă$ nu &n !ine1" "ă zicem$ dar mie tot n*o să*mi ese1 Mai rău
dec&t un t&rnăco ce*o să fie Am făcut mu'chi de oţel &n mină. Chiar mi*e dor să*i un &n
mi'care1"
Astfel de cuvinte erau intolera!ile entru o femeie. Iz!i cu 'ervetul &n masă$ &'i
str&nse umnii
rotestează$ fă &nd&r3iţi
ceva$ nu'iterosti+
lăuda"Carte ai &nvăţat$
cu mu'chii tăi dedin carte
oţel$ să trăie'ti$4ine$
descurcă*te1 indiferent
ai fostcum.
undeCere$
ai
fost$ &nţele%. Ki*au tre!uit c&teva luni să te odihne'ti$ dar acum e timul să ie'i din
letar%ie. Nici măcar nu mai cite'ti$ nu mai scrii nimic$ mi*a lăcut mai mult atunci c&nd
mi*ai tras una că am um!lat &n caietele tale. crie o carte mar-istă1 tudiază$ lucrează... )
să zici că n*o să ţi*o u!lice nimeni$ scri*o tu &nt&i 'i să fie foarte !ună 'i o să vezi atunci
dacă ţi*o u!lică sau nu. #acă ai &ncredere că viaţa e a'a cum zici că e$ tre!uie să fii
re%ătit$ nu cu o carte$ cu mai multe1 Nu a!ia atunci$ duă ce*o să &m!ătr&ne'ti$ să
te*auci să le scrii. Atunci n*o să mai scrii nimic$ or să vină alţii mai tineri care or să fie
luaţi &n seamă. (ite$ marele oet 'i filozof am auzit că lucrează$ traduce$ &'i scrie
memoriile..." "N*am nici un chef$ zisei$ să scriu o carte mar-istă$ &nc&t schelăria construită
de tine cade. Mar-ist a fost$ ca să zic a'a$ tot Mar- 'i el a sus tot$ 'i un adevărat %&nditor
nu oate acceta să culea%ă făr&miturile de la masa altuia..." "Nici măcar nu e adevărat1
zise Matilda furioasă. Nu mă rice la filozofie$ dar at&ta lucru 'tiu 'i eu$ că au fost
%ruuri de filozofi care au tratat cam acelea'i idei. une tu sin%ur un mare filozof 'i
dacă e'ti sincer o să*mi numeri o %rămadă care l*au urmat. Poftim$ ocrate1" "#a$ a'a
este$ zisei$ utem numi socratici o %rămadă de filozofi$ a'a &n %eneral$ dar fiecare a
&ntemeiat 'coli rorii de filozofie$ nu s*au mulţumit să reia aa%alice'te concetele lui.
A'a a fost 'coala me%arică$ 'coala cirenaică$ 'coala cinică$ fără să mai vor!im de %i%anţi
ai %&ndirii filozofice ca Lenofon 'i Aristotel. #ar Euclide #a$ socratici$ dar$ ăhă1
%&ndirea lor nu se t&ra e !urtă &n faţa %&ndirii lui$ cu toate că Euclide$ de ildă$ &n timul
tensiunii dintre Me%ara 'i Atena$ ărăsea Me%ara &n haine femeie'ti 'i se furi'a &n Atena
să*l asculte e ocrate. Ei 'i ?a r&ndul lor au avut 'i ei discioli$ care nici ei nu ot fi
confundaţi cu maestrul." "#eci am dretate$ zise Matilda$ oţi foarte !ine să fii mar-ist1
#a$el."
la &n "Ce
sensul e care
naivă &l roui
e'ti1"$ tu$ n*o
zisei. "?asă săsă
fiuzică nimeni'ică
eu naivă tu e'ti antimar-ist$
să scrii1 dacă
Mai t&rziu orne'ti
o să*mi dai de
dretate. 7tiu$ tu ai altceva &n ca$ ţi*am citit caietele$ dar ideea ta că totul e sirit 'i
materia o aarenţă$ un &nveli' e care siritul 'i*l creează$ &nt&i că nu e nouă 'i al doilea că
/'i aici Matilda r&se0 asta vine &n totala contradicţie cu mar-ismul$ 'i chiar că n*o să*ţi u*
!lice nimeni niciodată vreo carte !azată e ideea asta." "4a da$ e nouă$ fiindcă are &n
vedere ceea ce a descoerit 'tiinţa &n acest veac$ 'i nu 'tiau ideali'tii secolelor trecute. Ce
este asta$ materie Masa asta la care stăm e un vid insonda!il$ &n care z!&rmie cu viteze
halucinante electronii &n 3urul nucleelor. 7i crezi că asta e tot 7i crezi
că asta e materie" "Este$ r&se Matilda$ &nă nu se face utre%ai. Pe urmă nu mai 'tiu
ce este$ dar nu ot să cred că aharul ăsta din care !eau aă e sirit..." ") să scriu totu'i
cartea
o să fiemea 'i odesă*ţi
destul dovedesc
simlu să fii că da$ dar
trimis n*ounde*ai
iar de să fie a'a de simlu
venit$ de &nţeles..."
zise Matilda cu humor.",n(nde*ai
schim!
dus caietele" "?a !unicul$ &ntr*un dula din ivniţă."
LI
Mă dusei totu'i chiar a doua zi dimineaţa la 4raţele de muncă$ de'i chiul osomor&t
al Matildei nu*mi revestea nimic !un. Mă a'tetam să %ăsesc acolo$ &n rea3ma clădirii$
o mulţime de oameni$ cum văzusem &n filmele străine. Nu era nimeni$ eram sin%urul
solicitant.
individ &mi8ui &ndrumat
use &ntr*un !irou$
c&teva &ntre!ări unde mi se
sulimentare$ dăducare
rintre să comletez un formular
'i aceea dacă 'i un
am suferit
condamnări. ?a ru!rica "rofesiunea="$ scrisei fost asistent universitar$ iar la aceea "unde
a' dori să lucrez" susei$ de'i 'tiam că e zadarnic$ că la un liceu$ 'coală normală$ tehnică
etc$ numai 'coală să fie. "Mai adău%aţi ceva$ zise funcţionarul$ reartizările &n &nvăţăm&nt
ţin de alte or%ane$ secţia de &nvăţăm&nt a sfatului oular$ sau cu aro!area ministerului."
Adău%ai+ sau la o !i!liotecă$ la o casă de cultură$ la un muzeu sau chiar funcţionar &n vreo
instituţie... "9eţi rimi răsunsul acasă$ &n scris..."
,l rimii duă trei zile. ,nce&nd de la data... deveneam salariat al fatului oular
oră'enesc$ să mă rezint imediat la serviciul numărul... tovară'ul Istrate$ entru er*
fectarea formelor de an%a3are. Mă rezentai de &ndată. Istrate ăsta era un tinerel cu o
&nfăţi'are lăcută 'i meditativă$ dar se uită la mine cu o rivire arcă uluită c&nd auzi cine
am fost 'i ce studii am. "G'tia s&nt ne!uni$ zise el. Am osturi li!ere la echia de
deratizare a ora'ului. Primiţi un asemenea ost1 mă &ntre!ă el uluit. Pro!a!il că e o
%re'eală$ ia să vedem..."
7i use m&na e telefon. Nu$ nu era nici o %re'eală. 7i &nceu să formuleze acelea'i
&ntre!ări e care a'i fi vrut să le formulez eu. Altceva nu mai %ăsiseră E vor!a de un
rofesor universitar... #a$ a fost$ dar oricum. 7i ce dacă a suferit condamnări... Nu i se
oate %ăsi... &ntr*o uzină$ disecer$ sau funcţionar$ undeva la o'tă$ la telefoane$ la
electricitate... 4ine$ deocamdată nu$ dar &n ersectivă... Nici &n ersectivă1 Mai !ine &l
trimiteaţi e un 'antier$ să se facă zidar$ sau &ntr*o uzină$ să se califice la un strun%1...
Aoi &nchise$ 'i e simatica lui fi%ură meditativă se a'ternu o tăcere străină de mine.
Aoi mă rivi cu răceală 'i &mi suse+ "Primiţi acest ost Mi s*a sus să vă comunic că$
dacă refuzaţi$ de%ea!a vă mai duceţi e la ei. Cine refuză să rimească un ost nu mai are
dretul săderatizare$
concret$ se adreseze
ce 4raţelor
tre!uie sădefac"
muncă$ să se descurce
"Mer%eţi sin%ur..."
'i deratizaţi "4ine$
la diferite zic$ e
adrese 'i ce e asta$
care o să
vi le comunicăm noi..." Era lictisit. #acă tot nu rimeam /'i cum aveam să rimesc0$ ce
rost mai avea &ntre!area "Pot să viu m&ine eu răsunsul" "4ine&nţeles1"
Ie'ii afară rătăcind sre casă$ &nt&rziai ici*colo să rivesc un culu de &ndră%ostiţi$ sau
!ătr&ni cu fălcile tremur&nd ve%et&nd rin scuaruri. A'adar$ %&ndii$ la deratizare1 7i eram
stă&nit de o euforie ciudată$ arcă 3u!ilatoare. ur&deam &n sinea mea. 4ietul Petrică$ de
care r&sesem c&nd &mi vor!ise cu at&ta atimă desre l(%'enir de l(intelligence! 9iziunea
lui 'i a lui Maurras era idilică$ nu la "coadă" aveam să fim u'i$ ci 3os de tot$ la deratizare.
imţeam un fel de !ucurie$ era a or%oliului de a disreţui &nă &n ad&ncul fiinţei mele.
#eratizare1 ) muncă utilă 'i care romitea să fie amuzantă. au dacă nu munca &n sine$
oamenii cu care
curiozitate. aveam
)ricum era să
mailucrez1
uţin Erau totu'i
rău dec&t oameni.
ceea ce i seAveam să*i cunosc$
&nt&mlase simţeam
cele!rului doctoro vie
Athanasie Proca$ de a cărui soartă nu mă &nfiorasem c&nd mi se relatase cu ani &n urmă.
Antonescian$ duă 2 Au%ust fusese arestat 'i &nchis. I se dăduse drumul rin @J.
Pasionat de meserie /fusese 'ef al unui sital construit cu !anii lui0$ ceruse cu umilinţă să
fie rerimit &n el ca simlu sanitar$ dar nu i se admisese. e sunea că &n &nchisoare
salvase de la moarte un %ardian cu un simlu cuţit de !ucătărie 'i cu sfoară ordinară$
oer&ndu*l de ceva infecţios 'i acut$ &nă să vină salvarea$ care ar fi a3uns rea t&rziu.
"#omnilor$ măcar felcer$ lăsaţi*mă$ n*o să fac nici un rău$ o să fac numai !ine1" Nici
vor!ă1 ,l făcuseră lănţar. Adică ,l trimiseseră$ 'i el rimise$ să nu moară de foame$ sau
oate din aceea'i trufie 3u!ilatoare e care o simţeam 'i eu acum$ să tra%ă cu lanţul
căldări să
tre!uit demor.
căcată
dinucid
haznalele ora'ului.
'o!olani1 )ricum$
7o!olanul e un a'a cevaur&t
animal n*a'i
de fi#umnezeu
rimit$ chit că ar fi
fiindcă e
trufa'. Cică ar fi m&ncat anafura din !iserică. 7tiam acest lucru de la mama. #a$ era
trufa'$ mă atacase odată unul$ c&nd eram coil$ 'i nu uitasem &ndrăzneala lui$ chiţcăitul
insolent cu o su%estie de %&ndire umană /căci numai oamenii ot fi insolenţi0$ ochii vii$
inteli%enţi 'i !estiali.
Mama &i omora$ nu cu otravă$ miroseau otrava$ de'i era liită de &ine$ cu untură$ ci
cu făină uscată usă &ntr*o farfurie$ amestecată cu %is. Pe*asta o m&ncau 'i %isul se usca
&n ei 'i crăau$ &i vedeam e la colţurile casei morţi$ cu !urţile &n sus. )dată stăteam &n
verandă 'i citeam$ c&nd zărisem vreo cinci &ndret&ndu*se sre f&nt&nă. ,naintau &n ordine$
&n flanc c&te unul. A3unseseră l&n%ă uţ 'i &nceură să !ea aă dintr*un vas mare e care
totdeauna mama avea %ri3ă să*l umle entru orătănii$ aoi reveniră &n acela'i 'ir indian 'i
disărură fără %ra!ă< n*aveau frică$ se are că moartea nu*i seria.
Ce*ar fi totu'i să scriu o carte 'i să nu cad at&t de 3os #ar ce carte uteam scrie &n
starea de sirit &n care mă aflam #oar o carte care s*o e-rime$ această stare de sirit.
choenhauer se &ntrea!ă &n %forisme) ce rerezintă cineva /un om10 Ce rerezentam eu$
dacă accetam să mă duc la deratizare...
E-istă &n lim!a rusă două cuvinte care au căătat$ duă mine$ semnificaţii noi+ nice'o
/nimic0 'i sil /utere0 .#ostoievs:i a meditat rimul asura lor$ 'i &n *emonii s*a
&nsăim&ntat de ceea ce uteau ele să &nsemne entru oameni$ dacă Piotr 7tefanovici
9erhovens:i ar fi a3uns la utere 'i tavro%hin /rinţul Harr0$ stă&nul Rusiei. Nihilism1
Toţi oamenii$ nu numai ru'ii$ se nasc cu uţin nihilism &n ei+ este artea de revoltă
iraţională a fiinţei umane &motriva uterii condiţiilor care o &nlănţuie &ncă din fa'ă 'i nu
o eli!erează dec&t &n moarte. ?a ce !un atunci totul Priviţi chiul unui runc &nfă'at$ 'i o
să vedeţi cum
trăsăturile aare e se
lui inocente el crisează
suferinţa că
deirevoltă
se aralizează astfel7imi'cările
'i neutinţă. lui'tie
el &ncă nu li!ere+
nimic$ dar
mai t&rziu va fi silit să afle$ &nce&nd din 'coală$ trec&nd rin căsătorie$ rin ro!ia zilnică a
lutei entru e-istenţă$ că totul &l &nlănţuie$ ierarhia socială$ nedretăţile oricărei
or&nduiri$ imerfecte de la natură$ le%ile desvoltării economice$ condiţiile de e-istenţă ale
ţării sale &n relaţie cu alte ţări$ care adesea dau na'tere la răz!oaie$ unde e trimis$ el sau
coiii lui$ să lute 'i să moară. #e aceea ia arte adesea cu frenezie la revolte$ răscoale 'i
revoluţii$ c&nd vrea să nimicească toate acestea. Caracteristica sufletului uman e asiraţia
sre li!ertate$ dar sensul vieţii tot nu*i aare cu limezime+ da$ li!ertate totală$ dar ce să
faci cu ea$ dacă &ntr*o zi tot tre!uie să mori criitorii ru'i au numit asta "!lestemata
chestiune insolu!ilă". 7i e această incertitudine$ e această isită a lui nice'o, aare sil 'i
&l rinde &nlăs&ndu*se
fanatism$ arcane. 7iumilit
atunci'isemartirizat$
suune 'i$umilind
ca să*'i'iascundă &nfr&n%erea$
martiriz&nd la r&ndul&llui
accetă
e alţiie'i$ sil cu
dacă s*ar utea$ &ntrea%a lume. >o%ol reconiza$ sre sf&r*'itul vieţii$ cnutul entru ţărani
'i &ndeărtarea de cultură. #a$ siritul i se tur!urase$ era adevărat$ se seriase de ceea ce
descoerise$ dar de ce saima lui luase chiar această direcţie A'i scrie &ntr*adevăr cu
mare fervoare o carte &n acest sens$ simţeam că o ot face... #ar$ %&ndii$ oate la !ătr&neţe
s*o scriu$ c&nd n*o să*mi mai ese de nimic 'i s*o las mo'tenire ilviei$ s*o u!lice ea sau
coiii ei dacă o să mai intereseze atunci e cineva un astfel de su!iect. #eocamdată
fusesem &mins de sil sre nice'o, fusesem mai necesar înăuntru dec&t afară. Acum eram
afară 'i eram mai "necesar" la deratizare dec&t &n oricare altă arte$ 'i &n nici un caz &n
&nvăţăm&ntul de orice %rad.
necesitatea în&eleasă!
de'i Iată a'adar cum
era mem!ră deveneam
de artid$ aveali!er rin teoretic foarte scăzut$ n*avea
un nivel #esi%ur$
să Matilda$
&nţelea%ăcare
această "necesitate". Nu era$ adică$ at&t de li!eră.. 4ine&nţeles că nu*i voi sune nimic$ iar
dacă avea să afle$ o să vedem atunci ce mai e de făcut.
7i a doua zi dimineaţa mă rezentai să*mi iau serviciul &n rimire.
LII
Investirea fu simlă$ fiindcă tinerelul$ care dealtfel era mai !ătr&n ca mine cu zece
ani$ duă ce mă rezentă celorlalţi mă investi 'ef$ simlă formulă$ nu avea e schemă
ost de 'ef. 9rusese astfel să*'i arate simatia entru mine #esi%ur1 "4ă$ le zise$ atenţie
aicea$ v*am an%a3at un 'ef$ să nu mai lucraţi a'a alandala$ voi faceţi trea!a 'i el vă
surave%hează să nu ardeţi %azul$ cum mi s*a mai raortat..." "Cine v*a mai raortat$
dom='ef"=$ rotestă cu tristeţe 'i cu rero' un z!an%hiu de ţi%an$ al cărui %las era$ ai fi zis$
toit de desamă%ire faţă de aceste &nvinuiri nedrete. "#a= alaltăieri unde*ai fost de*ai li*
sit"$ zise "tinerelul"= rece 'i indiferent. "Păi cum$ dom='ef$ nu v*am raortat că mi s*a
&m!olnăvit nevasta" "*a &m!olnăvit nevasta$ nu te*ai &m!olnăvit tu$ care te*ai dus e
urmă la !ufetul T&maD.== "M*aţi văzut dumneavoastră1"=$ zise ţi%anul cu o simulată

voce 3alnică. "Hai$ !ă$ ia taci$ i*o reteză tinerelul distrat. Ai fi &n stare s*o ţii a'a &nă
m&ine dimineaţă$ dă*te dracului$ arcă ai fi re%ele An%liei$ a'a te ofensezi."
(nul din ei$ care avusese la &nceut un aer fle%matic 'i vesel$ ăstră$ auzind toate
acestea$ doar fle%ma$ dar veselia &i ieri. "Ce*avem noi nevoie de 'ef$ dom='ef (răsc
'efii"$ zise
ain%$ el cuarăta$
a'a cum !urtacu
&nainte
!urta'iroeminentă
cu aerul că el
'i acufost 'i vrea să
icioarele răm&nă
care li!er. emăna
i se %hiceau cu un
su!ţiri rin
acel 3oc rea li!er al antalonilor. "(ră'ti 'efii zise tinerelul$ 'i &'i &nfise rivirea &n
ochii celuilalt. Păi 'i eu s&nt 'ef1 Mă ură'ti 'i e mine" "Ei$ nu e dumneavoastră...==$
!ol!orosi ain%ul deodată &nfuriat. "Păi a'a ai zis+ 'efii. (nde ţi*e lo%ica 9rei 'i tu să
sui ceva$ dar nici tu nu 'tii ce sui$ continuă tinerelul$ 'i*'i flutură de%etele la t&mlă+
tre!uie să fie a'a$ &n caul tău$ o comletă !uli!ă'eală1 Nu de%ea!a te cheamă 4acalo%lu+
e'ti turc$ nu &nţele%i un ordin Echia are acum un 'ef$ %ata$ ce mai e de discutat &n
chestia asta au vrei să dai tu ordine la sfatul oular"
tăteam &n curte$ eram vreo 'ate in'i. "9edeţi$ zise tinerelul$ 'i suse un nume de
stradă 'i un nume de instituţie$ iar au aărut acolo 'o!olani$ de'i nu e multă vreme de
c&nd s*a
oate deratizat.
rin )rivedeţi
aroiere$ n*aţi deratizat !ine$ ori eevreo
ce e 'i lichidaţi*i. colonie
serie ascunsă$ chiar
funcţionarele$ &n clădire sau
ţiă e*a*colo$
&nseamnă că tre!uie să fie de*ăia marii$ care atacă.== ">ata$ dom= 'ef$ mer%em acolo"$ zise
ţi%anul cu un s&r% simulat$ &n satele căruia se %hicea neăsarea lui ancestrală entru orice
activitate care nu era &n folosul lui direct. "#aţi*i drumul1 ,nceeţi cu clădirea asta$ 'i
dacă terminaţi vă &ntoarceţi 'i o să lecaţi cu o ma'ină la uzina de tractoare$ s*a semnalat
acolo o colonie &ntr*o secţie veche". "M&ine dimineaţă$ dom= 'ef$ zise ţi%anul. Nu re*
zistăm." "4ine$ daţi*i drumul1"
Pornirăm. ,nchisoarea mă &nvăţase să cunosc reede soiul de oameni dintr*un %ru.
4acalo%lu călca infatuat$ cu caul e sate$ le%ăn&ndu*'i corul$ arcă &ntr*adevăr ar fi
fost re%ele$ nu al An%liei$ fiindcă en%lezii n*au o mor%ă de acest %en$ 'oldie$ ci al vreunei
ţărivor!ea
nu din acestea noi$
cu nici !ananiere$
unul carede'i
din ceilalţi$ treceavea
&n revistă o %ardă
un rieten$ un de onoare
uria' străină. alături
care mer%ea Nu se uita
de el'i
'i &i sunea necontenit ceva. (ria'ul$ ovestind$ avea o e-resie arcă e-lozivă$ &n orice
caz ai fi zis că fiinţa lui o!scenă$ cu un fund ca de muiere$ care s*a &n%ră'at este măsură$
ărea tot timul su! resiunea unei mari nevoi de a vor!i. Parcă ar fi m&ncat zilnic$
dimineaţa$ &nainte de a leca$ nu alimente$ ci cuvinte$ un !utoi &ntre%$ 'i acum le dădea
drumul r&%&ind$ din c&nd &n c&nd !ehăind... Nu 'tiu ce*i sunea ain%ului$ &n orice caz
acela &'i ermitea să sur&dă cu %ura lui ca o tăietură de !uzunar 'i din tim &n tim să*l ia
este icior cu o voce c&ntată$ afect&nd avertismente neduse &nă la caăt... "...domnuuu
Calistrat... 9ezi$ domne$ cum e cu chestia asta... 8ii atent$ domne$ că e cu !u!ă &n ca..."
"Aiurea1 făcea uria'ul$ !&l !a! &n !&zda mă*sii"$ 'i &n loc de cuvinte ţ&'neau c&teva clie
%&3&ieli de r&s care arcă &ndată ce*i ie'eau afară din %&tle3$ 333$ h&$ 333$ el le asira &naoi 'i
se &neca...
Iar de mine se lii un individ care ărea să fie un famen$ cu un ten de adolescent 'i
ăr al!it la t&mle$ ai fi zis simatic 'i inocent$ dacă %ura 'i ochii nu te*ar fi iz!it rin ceva
indefini!il murdar 'i care$ de &ndată 'i fără introducere$ ca 'i c&nd ne*am fi cunoscut de
mulţi ani$ &nceu să*mi facă$ vor!ind tare$ 'i cu o asiune rece 'i indiferentă$ teoria
'o!olanului. Aflai astfel &n timul drumului /duă ce mai &nt&i ne orirăm 'i intrarăm
&ntr*un fel de %ara3 'i un ins ne deschise 'i ne &ncărcarăm fiecare cu aarate numite
vermorele$ cu material de liit crăăturile 'i &ncheieturile u'ilor 'i ferestrelor 'i c&teva
scări0 că 'o!olănimea nu trăie'te &n desordine$ că se or%anizează acolo unde s&nt condiţii$
adică aă 'i m&ncare$ &n colonii 'i e clanuri$ fiecare cu familia lui$ soţ$ soţie 'i coii$ 'i că
la maturizarea fetelor /a'a le numea famenul$ fete0 'eful de clan &'i omoară nevasta 'i
ale%e dintre tinerele coile e cea mai dră%uţă 'i mai ată &n &nmulţire 'i re&ncee ciclul
reroducere.
de unul mai t&năr.PeAuurmă$ duădevreo
camere zece*doisrezece
dormit$ ani 'eful
chiar 'i anticamere$ al!e'te
'i &n st&n%a'i/nu
este&n'idreata0
el omor&t
fiecărei camere un culoar 'i loc unde &'i fac nevoile$ 'i alt loc$ un fel de cămară$ unde &'i
ţin alimentele. 8etele dorm &ntr*o arte$ !ăieţii &n alta. "Atacă$ dom= 'ef. ar la iet sau la
coaie. Au coadă uternică. Nevasta alătează$ stă a'a &ntinsă$ ca o scroafă. 7i un orum!
'tiţi cum &l cară e une unul e sate$ ţine 'tiuletele e !urtă cu lă!uţele 'i alţii &l tra%
de coadă. Am %ăsit odată$ dom= 'ef$ unul cu dinţii a'a de mari$ că ne*am seriat toţi. Mari
de tot$ uite a'a &'i ţinea %ura /'i famenul &'i r&n3i ni'te dinţi laţi 'i %al!eni$ dintre care unul
era cenu'iu$ 'i &'i deschise astfel %ura$ 'i avui strania senzaţie că 'i el semăna &n clia
aceea cu un 'o!olan$ &n orice caz avea &n el ceva 'o!olănesc0$ n*o mai utea &nchide din
ricina dinţilor$ l*am visat noatea... A'a s&nt ei daţi de la #umnezeu$ să le crească dinţii
'i să nulemn
%ăsesc mai oată
de ros$m&nca
e 3ale1'iNici
să moară
noi nudeutem
foamec&teodată
dacă nu să
rodscăăm
tot timul lemn1de#acă
oamenii nu
ei. Acum
vreo trei sătăm&ni a tre!uit să dăr&măm o măcelărie. e aciuaseră &n ivniţă 'i n*am
reu'it să le di!uim %aleriile. Clădire veche$ ce mai1 Am &nchis măcelăria de trei ori$ am
ulverizat este tot$ am lăsat &năuntru trei căldări cu to-ice$ nimic. 7i atunci s*a chemat
un tanc 'i am ras tot... #racu i*a luat$ că altfel nu uteam scăa de ei. &nt 'i !asme$
continuă famenul$ că &i oţi %oni dintr*un loc dacă rinzi unul$ &i dai foc cu !enzină sau &l
3uoi de viu 'i &i dai drumul 'i ăsta fu%e &n colonie$ 'i &i serie e toţi 'i fu%. #ar ce*ai
făcut ,i %one'ti dintr*un loc 'i se aciuiază &n altul$ or noi$ dom= 'ef$ tre!uie să*i st&rim$
nu să*i %onim..."
"#a$ %&ndii$ iată un om cu con'tiinţa lăr%ită. Nu %onirea$ ci st&rirea1" Am uitat să
sun&ncă3ur$
uita &n timul ovestirii
cu atenţie$ aoi sefamenul avea un de
aleca aroae tic urechea
!izar. 8ăcea
mea din c&nd &n c&nd
'i continua auze$
c&teva cliese
&n
'oată$ ca 'i c&nd mi*ar fi destăinuit mari secrete. #e acord$ erau secrete$ dar duă ce se
convin%ea că nu*l aude nimeni$ atunci de ce se mai aleca 'i &mi vor!ea &n 'oată
Ceilalţi mem!ri ai echiei nu*mi suneau nimic. 9ermorelul e care &l duceau &n
sate sau scările erau arcă semnul etern al destinului$ care &i aăsa să ducă tot timul
ceva &n sate. #oar scările care uteau sim!oliza un urcu' dădeau chiurilor lor o
no!leţe+ s&ntem oameni$ mer%em la muncă$ oricare ar fi ea$ e necesară$ 'i duă ce o
facem$ s&ntem li!eri$ avem muieri$ coii$ &i hrănim$ e urmă mer%em cu rietenii la un
ahar... !em$ ne distrăm... 8ără să mai unem la socoteală că 'i &n tim ce muncim utem
să ne distrăm...
Ceea ce mi se &nt&mlă 'i mie &nsumi &n rima mea zi de v;nătoare duă 'o!olani 'i
aoi 'i duă aceea$ adică duă ce terminarăm 'i intrarăm &ntr*o c&rciumă. )amenii s&nt
inventivi 'i &'i săr!ătoresc adesea cliele de viaţă 3uc&nd o comedie. Pesemne că &n
cinstea mea ţinură toţi să*mi arate că munca noastră avea mai mult haz dec&t a altora$ care
se credeau$ adică nu se credeau$ chiar erau mari 'efi$ dar &n fond se lictiseau$ fiindcă
erau rizonieri &ntr*un aer rarefiat de răsunderi &n care viaţa se %olea de concret.
#uă o lim!are e străzile ora'ului /căci a'a &mi ăru$ lim!are$ nu se %ră!ea
nimeni... Iată secretul lon%evităţii rom;nilor< nimeni nu se %ră!e'te+ "mer% lucrurile 'i
mai &ncet"=$ sune un erou al lui adoveanu< 'i are erfectă dretate$ nu s&ntem noi cel
mai vechi oor din Euroa Noi$ tracii1 #acă ne*am fi %ră!it$ am fi ierit &n ceaţa
veacurilor0$ %ăsirăm strada noastră 'i intrarăm &n clădirea care tre!uia deratizată.
Co!or&răm la su!sol. "9edeţi dom*'ef$ &mi 'oti la ureche famenul$ duă ce se uită %ri*
3uliu &n dreata 'i st&n%a$ &n tim ce 4acalo%lu 'i rietenul său Calistrat loveau &n ţevi 'i
se v&rau einstalatorului
ne%li3enţa duă instalaliasauderoasta
&ncălzire 'i omare
funcţionare a aei$ uitaţi*vă
a omei$ dacă n*aracolo 3os$ e aă$
fi aa*aia$ n*ardin
fi nici
'o!olani1 Muncim de%ea!a$ duă c&teva luni$ ne &ntoarcem... 8ără aă &n aroiere$
'o!olanii$ ca 'i oamenii$ nu ot trăi"... Asta mă lictisea cu e-licaţiile lui teoretice 'i &l
evitai. Mă &miedica să*i cunosc e ceilalţi. (rcarăm 'i &nceu$ de sus &n 3os$ oeraţia de
liire a u'ilor 'i ferestrelor.
Părăsindu*l e famen$ un altul se dădu e l&n%ă mine$ care$ ăsta$ &nceu să*mi sună
cine s&nt ceilalţi. Era un ins de vreo atruzeci de ani$ scurt 'i &ndesat$ cu simţ al humorului
'i$ cum aveam să aflu chiar &n ziua aceea$ cu o 'tiinţă desre oameni care făcea din el un
filozof a%rea!il 'i inteli%ent. Nu &nţele%eam cum de nu &nvăţase &n viaţa lui o meserie 'i
se mulţumea cu acest serviciu care cerea o at&t de uţină calificare. ,mi suse tot el+ ţinuse
otinereţe
tutun%erie 'i &i fusese
se ocuase luatăne%oţ
cu micul de cur&nd$ să se dea
alimentar$ &nărioritate invalizilor
la sta!ilizare$ de răz!oi.
c&nd fusese rins,ncă face
seculă 'i &nchis c&teva luni+ nu*i mai tre!uia$ ăsta$ comerţul de stat$ nu mai era comerţ
alimentar$ ci falimentar. Condamnarea &l &miedica să intre 'i el %estionar e undeva$ cum
făcuseră mulţi. ,l chema 9intilă. ,mi făcu un semn tăcut din ca sre 4acalo%lu$ care$ cu
vermorelul &n sinare$ căuta ceva. ",l vedeţi e*ăla zise el cu disreţ. Pe*ăsta a vrut
tat*său să*l scae de front$ să*l facă ofiţer de 3andarmi$ 'i l*a !ă%at &n liceul militar. Era
%ata să iasă 'i l*au dat afară &n @@ duă 2 Au%ust$ nu &nainte. Ei$ de ce credeţi că l*au
dat1" mă &ntre!ă 9intilă cu suerioritatea celui care$ de'i nu ţi*a oferit nici o cifră a
ecuaţiei$ retinde să vadă de la tine că e'ti la fel de de'tet ca el 'i o să %hice'ti...
tăteam alături$ eu un%eam canaturile cu liici$ el$ foarte di!aci$ cu c&teva mi'cări$
alicaăsta
'eful f&'iile desfat$
de la h&rtie. "#umneavoastră
Istrate$ ne*a sus căs&nteţi
aţi fostmai inteli%ent
rofesor dec&t mine$
la facultate$ &nă
de ce nusă veniţi$
mai s&nteţi$
asta vă rive'te e dumneavoastră$ n*am eu trea!ă$ o fi vreo nedretate$ vreo r&că * 'i se
ori 'i &'i frecă două de%ete unele de altele 'i făcu+ e arcă dumneavoastră o să lăsaţi
situaţia a'a 9ă vine !ine &ntr*o zi 'i o să*l vedem e*ăla aici$ 'i cu un de%et ener%ic arătă
odeaua. 7i acum să*mi suneţi+ de ce credeţi că l*au dat afară Nu era elev !un 4a era$
că a3unsese e ultimul an$ at&t mai avea$ un an 'i ie'ea su!locotenent. 7i ar fi a3uns mare$
fiindcă el e front nu fusese$ le%ionar n*aucase să fie /&l ţinuse tat*său de rău * să vă sun
eu duă aia cum s*a urtat cu tat*său$ care 'i*a 3ertfit viaţa entru el0. Nu %hiciţi" "#e ce
l*au dat afară"" di!uii eu. "Ei$ da$ de ce Ia să vedem a'a$ duă comortările lui * 'i cu
un disreţ sc&r!it cum nu se mai oate+ l*aţi văzut cum s*a le%at de dumneavoastră$ chiar
de la &nceut$ nu vă cuno'tea$ nu nimic$ ei$ a'a1...=" "#e rost1"$ zisei la &nt&mlare. "Asta
e$ dom= rofesor1 e-clamă 9intilă cu o %rasă satisfacţie. A'a este$ de rost1 Ce*i făcuserăţi
dumneavoastră lui1" "Nimic1"$ zisei. "Nimic$ dom= rofesor111$ se seti el de silă 'i de o
sc&r!ă universală. A'a i*a făcut 'i lui tat*său... #ar să vă sun ce*a fost cu datul lui afară
din 'coală. tăteau 'i ei de vor!ă desre evenimente$ cole%i &ntre ei... 2 Au%ust$
Antonescu c&h /'i 9intilă &'i tăie %&tul cu alma0$ dom= rofesor1 ce le ăsa lor de soarta
lui Antonescu1 Ei Ai fost$ ai făcut 'i tu ce*ai utut$ ai ierdut răz!oiul$ ai dus ţara la
dezastru$ tre!uia să 'tii de la &nceut 'i să nu te v&ri ca rostul &nă &n inima Rusiei.
8ranco s*a v&r&t$ dom= rofesor" "Nu s*a v&r&t1" "Re%ele 4oris al 4ul%ariei /sau cum &l
cheamă0 s*a v&r&t" "Nu s*a v&r&t1" "(n%urul s*a v&r&t" "*a cam v&r&t1" "A'a de tare1"
"Nu a'a tare." "&r!u s*a v&r&t" "Nu1" "Nici măcar Mussolini$ dom= rofesor$ nu s*a v&r&t.
Cine 'tie ce*o să iasă Atunci ce te !a%i tu ca un nărod &n steele*alea calmuce să omori
soldaţii de omană Acum or să te &mu'te entru %re'elile e care le*ai făcut 'i entru
aleasmintitu*ăla
Cu e care nu le*ai făcut... ca
cu mustaţă Cumun orahat
să tedeierte rusulsăcămăaiiertaţi$
mu'te$ intrat este
care ael$ 'i &ncă
comis cu cine
crime
&motriva umanităţii Păi te !a%ă 'i e tine la crimele lui$ chit că tu o să zici că nu le*ai
făcut... Nu le*ai făcut C&h$ le*ai făcut1 %ata cu tine1 Cam lucruri de*astea discutau 'i
elevii ăia &ntre ei$ unii sun&nd că totu'i el a intrat &n răz!oi entru 4asara!ia$ alţii că
tre!uia să se orească la Nistru$ cum a făcut Manenheim. Parcă 8inlanda nu ierduse din
teritoriu 7i acum Manenheim are statuie &n mi3locul Caitalei. Erou naţional1 A lutat cu
ei$ a &ncheiat ace$ %ata$ asta e istoria$ rusul avea nevoie de teren să nu stea ?enin%radul
rea aroae de %raniţă... nedretăţi istorice1 8inlanda făcuse arte din imeriul ţarist... 7i
c&nd veni ?enin$ %ata$ le*a zis$ s&nteţi li!eri... 7i cu noi ar fi vrut să re%lementeze
chestiunea 4asara!iei$ dar noi$ &n%&mfaţi 'i ro'ti$ n*am vrut să ne ducem la masa de
tratative$ ne*am
tari$ 'i !oul dus
ăla de la Paris$
Ta:e că noi
Ionescu eramocazia
a scăat rietenisă*'i
cu francezii$
ună ?eninc&rnaţi1 ,i credeam
semnătura mari 'i
că 4asara!ia
e ăm&nt rom;nesc1 Asta e$ dom= rofesor1 Prostiile se lătesc1... 7i să revin la elevii ăia...
Ce credeţi că zice 4acalo%lu &n toiul discuţiei 8utu*l &n cur e mă*sa e Mihai I că l*a dat
3os e Antonescu$ rieten cu marele Hitler1 Asta a %ăsit el de cuviinţă să sună desre
actul de la 2 Au%ust$ care ne*a salvat ţara de la dezastru total. 7i unul din cole%i l*a
raortat1 Afară din 'coală1 7i s*a terminat1 El nici n*a 'tiut de ce$ dar s*a dus tat*său e la
Ministerul de Interne 'i s*a l&ns. 7i acolo l*au lini'tit$ i*au arătat dosarul+ (ite ce
%&nde'te fiul dumitale$ acum c&nd noi am &ntors armele contra lui Hitler 'i lutăm alături
de Naţiunile (nite1 Nu ne tre!uiesc astfel de elemente1..."
LIII
Co!or&răm la eta3ul următor duă ce ulverizarăm to-icul este tot 'i &nchiserăm u'a
rincială 'i o liirăm la toate &ncheieturile cu h&rtie. 9intilă &mi 'oti &n tim ce
re&nceurăm lucrul+ "Credeţi dumneavoastră că era el a'a mare hitlerist cum susese 7i
adău%ă cu milă nesf&r'ită clătin&nd din ca filozofic+ nu era$ dom= rofesor1 Cum aţi sus
dumneavoastră+ din rostie$ de*aia a sus vor!elea*alea$ cum a sus 'i azi*dimineaţă$ că
el ură'te 'efii1 N*aţi auzit ce i*a răsuns Istrate+ 4ă$ 'i eu s&nt 'ef$ 'i e mine mă ură'ti 7i
el ce*a zis+ ă$ că nu e dumneavoastră... C&rnaţi1 Atunci e cine Pe*un om e care nici
nu*l cuno'ti1" 4leandă1 Ce ţi*a făcut ţie omu*ăsta E$ nimic$ a'a1 /7i aici 9intilă mă
&munse cu de%etul &n !urtă$ să contemlu adică !ine secimenul.0 ă vedeţi cum s*a
urtat cu tat*său1 #e la mine la ei s&nt o sută de metri$ tat*său$ om !o%at$ avea cinci
răvălii &n ora' 'i se ocua cu comerţul cu cherestea. A ierdut tot cu naţionalizarea 'i de
inimă rea !ătr&nul a aralizat. Asta$ Costaichie$ că a'a &l cheamă e numele lui mic$ duă
ce trăise ca un fecior de !ani %ata 'i chefuise cu 'ate curve e*un icior fără să facă
nimic$ acuma$ la anan%hie$ &l lasă e tat*său la mila trecătorilor... Primea de omană la
oartă t&r&ndu*se cum utea cu icioarele lui ra!la%ite. ?umea &i da$ muierile$ fiindcă din
averea lui făcuse o !iserică &n cartier... ăracul... toţi o să a3un%em la fel... Costaichie$
adică 4acalo%lul t&năr$ făcuse el ce făcuse 'i a3unsese insector financiar. Ra%lan e el$
căma'ă scro!ită$ antofi cu tală du!lă$ leca de*acasă 'i se &ntorcea cine 'tie c&nd. 7i
&ntr*o zi de săr!ătoarea morţilor$ &l vede e tat*său la oartă... Costaichie$ zice$ Costaichie$
dă*mi 'i mie ceva să măn&nc$ că mor de foame /se sclintise 'i ăsta$ treceau muierile de la
raznic
să moară'ide
avea oalacad
foame$ lină cu colaci$
&n mania darCevor!ea
asta0. 'i elzice
să*ţi dau$ a'a$ăsta$
cum ce*ai
se serie
făcutun&nom !ătr&n
viaţă că o
'i ce*ai
dres N*ai fost &n stare de nimic... Cum$ zice !ătr&nul$ Costaichie$ am făcut o !iserică. Ei
'i zice ăsta$ dacă ai făcut*o$ de ce nu ţi*a a3utat #umnezeu 7i se duce &n casă$ se
&ntoarce cu &ine /că altceva nu utea să*i dea$ &ine avea ăla destulă0 'i i*o aruncă acolo
&n !raţe. Costaichie$ zice tat*său cu %lasul lui răădit$ molfăind din dinţii lui uţini care
&i mai rămăseseră$ !odaroste$ Costaichie. Cum ai sus zice ăsta. 4odaroste$
Costaicuie1 4odaroste$ zice Costaichie sarcastic$ să fie &n c... morţilor... Auziţi 'i
dumneavoastră ce*i zice fiul tatălui său !ătr&n1 Auziţi$ dom= rofesor1 8iul să*i sună
tatălui !ătr&n măscări1 ă rofaneze morţii1 Moartă era 'i mama lui1 (itaţi*vă acuma la el
cum &nde'te 'o!olanii1" "N*a mai fost$ zic$ insector financiar" "Păi nu l*au rins că
n*a
uzinăsus
de &n auto!io%rafie
strun%ărie. Acolo$c&tă avere
dom= a avut tat*său"
rofesor$ "7i"
ca să vedeţi "7iaflă$
că se l*au lumea
dat afară$
află1a Cine
intrate$&ntr*o
mă$
ăsta se răsti 9intilă imit&nd fle%ma unui muncitor intri%at 'i disreţuitor. C&rnaţi1 Cutare1
#a Păi ia să*l aran3ăm1 7i 'i*a rimit edeasa e care o merita entru felul cum s*a
urtat cu tat*său$ i*a !ă%at cineva un stecher &n !uzunarul ful%arinului$ 'i la oarta$ o$ stai$
controlul1 7i l*au dat e m&na miliţiei$ furt din avutul o!'tesc1 (n an1 A făcut un an 'i
acum uite*l aici..." "Ce &nde'te el acolo"$ &l &ntre!ai. "7o!olanii1 zise 9intilă$ ce să
&ndească1 ?e cunoa'te toate %ăurile$ a a3uns secialist. 4ine$ măi Costaichie$ &i zic &ntr*o
zi$ tu$ !ăiat cu carte$ e altceva n*ai mai %ăsit ?asă$ zice$ e mai !ine a'a$ la rimăvară vin
an%lo*americanii 'i o să le sun+ uite ce*au făcut din mine1 7i$ Costaichie$ zic$ crezi că or
să te facă ei 'ef mare /9intilă se ciocăni u'or cu de%etul &n iet 'i susură insinuant0+ ei
e mine
%las$ dar 'ieucamă
unfac
fel 'ef1 zice. Pe toţi
de &ncheiere o săacestei
asura vă !elesc1
hazlii9edeţi1"
istorii. mai ziseziceţi
"Hazlii cu o amară ironie &n
Ehe$ dom=
rofesor1 o să auziţi multe"$ romise el.
Adică &n cazul &n care ar veni an%lo*americanii să le ovestească 4acalo%lu
suferinţele lui1 "#om= 4acalo%lu$ lasă*i dracului că mor 'i sin%uri$ zise ţi%anul$ hai să ter*
minăm reede$ să mer%em 'i noi să !em un 'riţ$ face cinste dom= rofesor de facultate..."
Cuno'team ironia mieroasă a acestei rase$ devenii atent. "E 'eful nostru$ continuă ţi%anul$
!a%ă de seamă$ dom= 4acalo%lu$ %ata cu distracţia$ acuma tre!uie să lie'ti 'i dumneata
cu noi. Nu 'i*a lăsat el facultatea fără vreo misiune1 Nu e a'a$ dom= 'ef Puneţi*l e dom=
4acalo%lu la trea!ă1" (mil 'i acoerit$ ţi%anul &'i strecura !at3ocura &n auzul celorlalţi$
care r&n3eau. 9intilă se răsuci să*i răsundă$ dar &l orii+ "?asă*l &n ace1".
,n aceea'i cliă auzii un z%omot ciudat$ o lescăitură &nfundată$ aoi alte două 'i &l
văzui e 4acalo%lu a%it&ndu*se &n colţul lui$ unde stătea l&n%ă o coloană de scur%ere$
alături de .C. El 'riţui &n 3ur 'i sări &ntr*o arte. Era asaltat de 'o!olani$ care fu%eau de
sus$ unde era mediu to-ic$ 'i săriseră rin vreo %aură din lafon. Trei intrară &n !iroul
saţios unde eram noi 'i &nceură să aler%e care &ncotro. 4acalo%lu &ncolţise unul mare 'i
%ras c&t o isică 'i &l 'riţuia acolo unde se lasase. cosese lim!a &ntr*o arte cu o
e-resie de !eatitudine e chiul său arcă !u!os$ de'i nu avea nici o !u!ă e faţă.
,ndrăsneţ$ 'o!olanul &l &nfruntă$ făcu un salt 'i ţ&'ni &n sus 'i uţin lisi să nu*l auce e
4acalo%lu de nas. Revenind e mozaic$ se aţinti din nou$ cu r&tul lui mic ridicat &n sus$ 'i
avui$ tim de c&teva secunde$ imresia că un dialo%$ o &nţele%ere urma să ai!ă loc &ntre cei
doi$ căci 4acalo%lu &i suse cu o deta'are ironică+ "Ei$ dom= Nae$ ai vrut$ domne$ să mă
mu'ti Păi nu*ţi mer%e cu mine$ domne$ ascultă$ !ăiete$ u'tiule$ ia &n%hite tu"$ 'i*i
trimise$ str&m!&ndu*se !estial$ un sno de su!stanţe din vermorelul e care &l ducea &n
sinare.
&i tremura,nţele%erea
ca o iftie$&nsă
era nu se'irealiză$
%ras 'o!olanul
nu fu%ea ţ&'ni
rea tare$ e l&n%ăsca!roase
'oldurile el 'i ie'i este noi. Corul
i se mi'cau lene'.
Aler%a de la un caăt la altul &n &ncăerea lină de !irouri.
,n acela'i tim$ %rasul Calistrat ţoăia de reulsie ferindu*se de ceilalţi 'o!olani$
care$ căut&nd rin toate ărţile vreo %aură de scăare$ se urcau e ereţi$ reveneau este
mesele %oale$ săreau chiţcăind 'i &ntr*adevăr unul &l atacă 'i el scoase un ţiăt 'i smuci din
fundul lui mare cu o mi'care a!3ectă$ url&nd către 4acalo%lu+ "#u*te$ mă$ &n !ida mă*tii 'i
omoară*i odată1" 9intilă se aroie 'i el 'i &i trase cu sete un 'ut &n fundul lui trivial /'i &n
clia aceea avui un sur&s de destindere$ căci era uimitor cum iciorul scundului 9intilă
a3unse at&t de sus 'i se &nfise ad&nc &n acel fund lă!ărţat 'i o!scen 'i &i desică !ucile0.
"$4elitule$ &i suse$ une m&na 'i omoară*i$ munce'te$ f... e mă*ta de uturos$ c&'ti%ă*ţi
&inea$
se feri 'ila'ule1 %ăinarule1"
use m&na Asta see&nfurie
e*un scaun care &l!rusc
ridică'i&nnăvăli cu cră
aer. ",ţi umnii asura
caul dacălui 9intilă$ care
te*aroii$ &i
suse 9intilă$ !eţiv ordinar1" Era &nsă un 3oc$ căci toţi erau rieteni unii cu alţii$ cum aflai
mai t&rziu.
,n acest tim 4acalo%lu urmărea cu o &nver'unare calmă 'o!olanul cu care &ncercase
el un dialo%+ e ceilalţi &i i%nora. "Coilule$ &i sunea cu o ironie tără%ănată 'i semeaţă$ ai
vrut să mă mu'ti$ te*ai dat la mine$ a Păi nu*ţi mer%e$ !ăiatule1 Cine se dă la mine nu se
iartă$ >ică. ,ţi l&n% de milă$ te las a'a să aler%i$ dar o să o!ose'ti1 Consideraţia$ mă
!ăiatule1 Ai vrut să mă mu'ti... E'ti ierdut1 in%ura seranţă a celor &nvin'i 'tii care e
Nici o scăare1... Naică$ auzi$ Năiţă 8ă maratonul e dinaintea noastră$ să se !ucure 'i
sectatorii... ?asă*i să se !ucure 'i ei$ s&nt oameni$ panem et circenses, ai auzit tu de
lozinca
urmă asta
o să ţi*l ,nvaţă 'i tu$ cultivă*te &nainte să te rind$ dom= Nae$ ridică*mi nivelul$ că e
ridic eu..."
7i i*l ridică &n clia următoare c&nd 'o!olanul$ e-aserat$ se ori o secundă &n
mi3locul &ncăerii 'i vru iar să atace+ 4acalo%lu &l trimise cu un 'ut &n erete$ de unde căzu
aoi 3os cu ochii lui ne%ri 'i &ndrăsneţi 'i cu dinţii r&n3iţi &nfloriţi de stroi de s&n%e.
"4ravo$ 4acalo%lu$ stri%ă 9intilă$ vecine$ ai dat o lovitură formida!ilă1" >rasul Calistrat
urlă$ %&3&ind+ "Patroane$ o să te &ncoronăm &mărat al 'o!olanilor$ adică nu$ 333$ r&se el$ o să
te denumim Costaichie 4acalo%lu 7o!olanicus1 N*am ce să*ţi fac$ e'ti %enial$ te u &n...
azi o să mă &m!ăt$ o să*mi re%ulez nevasta$ o să*mi !at coiii..." 4acalo%lu r&n3i cu caul
e sate 'i !urta &nainte+ ha$ he1 Asculta elo%iile cu un sceticism e 3umătate sc&r!it+ erau
elo%ii$ &i lăceau$ dar 'tia el c&te arale fac...
8amenul arăta o fi%ură tristă$ ărea derimat$ comle-at de ceva. Poate fiindcă toţi
ă'tia erau lini de vitalitate 'i se distrau$ &n tim ce el ărea %olit de s&n%e Arăta alid 'i
nu mai avea o!raz de adolescent$ &m!ătr&nise arcă !rusc$ semăna cu un manechin. "9ă
uitaţi la ăsta %rasu$ Calistrat reveni 9intilă l&n%ă mine duă ce co!or&răm la arter. (n
!esmetic1 ?*a trimis 'i e el instituţia &n dele%aţie la 4ucure'ti. 7i acolo a violat o curvă1"
7i 9intilă tăcu mohor&t$ deodată lisit de chef$ nu*mi mai dădu alte detalii$ să*mi e-lice$
de ildă$ cum oate fi violată o curvă. "Ce era de meseria lui" &l &ntre!ai. "Tehnician."
"7i a ăţit ceva" "Cum1 un an de u'cărie1" "Pentru o curvă" "Asta tre!uie să
dovede'ti1 P&nă atunci e femeie cinstită1 7i l*au dat afară 'i din serviciu1" "7i de*aia e el
a'a de vesel" 9intilă se uită la mine suărat+ "Credeţi că e treaz Gsta um!lă cu !ăutura
&n el de la cinci ani1" ",l cuno'ti" "Păi nu*i dădeam eu alimente e datorie nevesti*sii$
mai ales &n timul inflaţiei Credeţi că a mai lătit*o * făcu un semn cu m&na a lehamite *
at&ta a%u!ă să fi avut eu &n viaţă..."
Pe la unu
tot %ruul terminarăm$
se &ndretă ne &ntoarserăm
aoi sre cu materialul
un anumit local la Era
'tiut de ei. ma%azia de c&rciumă$
o fostă unde &l luaserăm
cea de 'i
care omenise 'eful nostru de la sfat$ numită "T&ma"$ 4ufetierul$ ca să ne unească două
mese$ %oni cu !rutalitate un !ătr&n$ care duă c&t se ărea stătea 'i el acolo de%ea!a 'i nu
consuma nimic. Arăta tare nefericit 'i ărăsit$ venise 'i el să vadă oameni. Palton 3erelit$
o ălărie soioasă 'i &n loc de fular un fel de zdreanţă. >&ndul mă duse la tatăl lui
4acalo%lu$ 'i &i susei lui 9intilă$ &n tim ce !ufetierul usese e masă sticle de vin ne%ru
'i ahare+ "A'a arăta...  #ar el nu &nţelese cine anume$ uitase ce*mi ovestise... "5ic de
!ătr&nul ăsta răădit..." "9reo %ustare ceva"$ ne &ntre!ă !ufetierul. "Ce luăm$ dom= 'ef"
zise ţi%anul. "Ia ce vrei$ &i susei$ nu fac cinste cu m&ncare$ numai cu vin." "#a= z%&rcit
mai e'ti$ dom= 'ef1 se vaită el$ ăi să am eu !anii tăi de la facultate..."
salamMădefăcui căKi%anul
i!iu. n*am auzit că mă
fluieră tutuise'i'i*i
a a%u!ă se susei !ufetierului
hol!ă la că euresect$
mine$ dar fără vreau !r&nză$
arcă aruntfi 'i
vrut să sună că dacă am chiar at&ţia !ani să comand salam de i!iu$ atunci ce dracu mai
căutam acolo rintre ei 7i se mai a'ezase 'i l&n%ă mine 'i mă 3ena cu cotul$ !a chiar &mi
ocua cu la!ele locul din faţa ochilor$ silindu*mă să mă dau mereu e sate e scaun. Mă
%&ndii să schim! locul cu 9intilă$ care stătea &n st&n%ă mea$ dar ţi%anul arcă %hici 'i &'i
retrase cazmalele. Toţi comandară acela'i lucru$ dar arcă nu le era foame. ,nceură cu
vinul. "Hai noroc$ dom= 'ef"$ h&r&i ţi%anul &n%hesuindu*se iar &n mine$ %ata să*mi verse
aharul$ "noroc$ domne"$ zise 'i 4acalo%lu$ "hai noroc"$ ziseră 'i ceilalţi 'i ciocnirăm.
9intilă se trezi că de fat &i era o foame de lu 'i &nceu să măn&nce hulav cu &ine
multă$ &n tim ce chiul &nceea să i se lumineze ca la &nceut 'i deodată &'i aminti că
tre!uia să*mi "#a"$
!ătr&nu*ăla" răsundă la "Ce
zisei. o &ntre!are.
vor!iţi$ "Prăădit$ suneţi
dom= rofesor1 Aladumneavoastră ăla$ eu ră*
răădit Păi v*arăt
ădit1" 7i se ridică mestec&nd z%omotos 'i &nceu să mear%ă mărunt$ ca melcul$ imit&nd e
unul care &nă ar face doi*trei metri ar trece un ceas. "Gsta răădit$ stri%ă el la mine$ 'i
c&nd a3un%i a'a$ dom= rofesor$ c&h$ mai !ine laţul de %&t" /'i &'i &ncercui %rumazul cu un
%est de 'tran%ulare0. "Chiar 'i*a'a$ zisei$ trăie'te$ are coii$ se !ucură că &i vede..." "e
!ucură11 /'i făcu %estul său de lehamite 'i se rea'eză0. 7i ce rezultă de*aici C&nd vă
ovestesc eu ce rezultă$ mi se usucă %&tul". "Adică"$ zisei. "C&nd suneţi /'i vocea &i
co!or& 'i i se rări insinu&nd aceea'i amară ironie de mai &nainte$ c&nd &mi ovestise desre
ceilalţi$ ironie la adresa &ntre%ii umanităţi$ dar 'i la a mea$ care utusem să afirm...0 că se
!ucură că &'i vede coiii1" I se ărea ceva 3alnic să fie cineva at&t de naiv... "Era o mamă
/noroc$ dom= rofesor1 'i ciocni cu mine 'i !ău tot aharul0 cu o mulţime de coii$ s*au
dus toţi care &ncotro$ a rămas cu o fată e care o iu!ea ea cel mai mult$ cea mai !ună fată.
7i c&nd au rămas sin%ure fata asta &nceu s*o ună să v&ndă tot ce*avea rin casă$ să*i fie
ei !ine$ 'i n*a mai rămas maică*sa cu nimic1 Inimă de mamă$ dom= rofesor1 Cum să
rezi'ti c&nd te ia a'a mieros1 C&nd a văzut că maică*sa nu mai avea nimic de v&ndut$ s*a
terminat1 Mamă ai fost$ acum e'ti o %adină$ care mai mult &ncurci drumul... 7i &ntr*o
seară$ fata asta$ care &ntre tim se măritase$ avea musafiri... 7i cu r&sul a'a &n %&tle3$ e*
semne că cineva susese o %lumă$ o vor!ă a'a mai &n doi eri$ hi$ hi$ hi$ se aroie de u'ă$
'i hi$ hi$ hi$ deschise$ sunase cineva. 7i hi$ hi$ c&nd o vede$ era mă*sa$ tu erai$ sărăcie
zice. Ce vrei Păi$ maică$ uite$ am luat 'i eu un medicament 'i am venit să !eau un ahar
cu aă$ a zis mă*sa. #u*te la !ucătărie$ zice. e duce la !ucătărie$ că ea acolo &'i etrecea
viaţa. ,'i amena3ase ea$ a'a$ două scaune fără setează$ două ta!urete$ unea două
sc&nduri este ele 'i &'i &ntindea oasele$ se simţea ea acolo !ine$ fiindcă &'i crescuse coiii
&n două
vrea camere$ atru
să deran3eze coii$ 'i 7i*acolo
e nimeni... acum cudăo sin%ură
este eafată nu*'i mai
%ineri*său$ %ăsea
care loc duă
venise &n casă... nu să
sifoane$
facă 'riţuri$ 'i ăsta c&nd o vede$ ce este$ ce mai vrei 'i tu Păi$ maică$ zice !ătr&na$ nu
mi*a fost !ine de la stomac 'i m*am dus &nă la farmacie 'i am luat un medicament... 7i
arcă tot mai rău mi*a făcut medicamentu*ăsta... &ntre tim intrase 'i fi*sa &n !ucătărie$ 'i
%inerele$ nu că i*ar fi fost lui ceva &n inimă entru ea$ dar s*o fi %&ndit că tot i*o mai fi
rămas nevesti*sii o secvenţă de milă &n suflet entru mă*sa$ zice+ dă*i$ dra%ă$ o cea'că de
suă$ să*i treacă răul care*l simte. Nu$ maică$ zise !ătr&na$ că dacă măn&nc$ iar m*aucă
ameţelile$ 'i fata+ unde nu te*ar auca1... 7i &n altă zi trecea e drum rin faţa ?iceului
Andrei 7a%una un maior &n ma'ină. 7i ce i se are lui că vede el e tretele liceului$ o
!ătr&nă$ 'i*i zice 'oferului$ ia ore'te1 e dă 3os$ se uită$ tu e'ti$ mătu'ă zice. Eu s&nt$
maică1
m*am dus #a=&nă
ce cauţi aici Păi$
la farmacie 'i maică$
am luatzice !ătr&na /care'iera
un medicament soraaucat
m*au mameiameţelile
acestui maior0$
'i m*am
a'ezat niţel aici să mă odihniesc. Păi !ine$ tanti$ zice maiorul$ tocmai din cartierul
8etescului ai venit aici să iei medicamentul 'i să te odihne'ti #e ce nu te*ai dus acasă
9edeţi$ ea avea istoria ei cu medicamentul$ care &i da ameţeli$ da= tot &l lua1 7i maiorul a
&nţeles că !ătr&na rătăcea 'i ea a'a e unde o duceau a'ii$ că acasă ce*o a'teta 7i o urcă
&n ma'ină 'i o ia cu el... Acolo$ !ună ziua$ tanti$ !ună ziua$ maică$ !ucuro'i de oaseţi$
zice nevasta maiorului... ) zi$ două$ trei... Pe urmă$ alo$ zice !ăr!atului /'i aici 9intilă &mi
v&r& iar un de%et &n coastă10$ eu am roriile mele necazuri$ nu ot s*o ţiu e*asta mai mult
aici$ că mie nu*mi miroase !ine locul e unde trece1... 7i au trimis*o &ndărăt la fata cea
!ună$ să doarmă &n !ucătărie... Au %ăsit*o &ntr*o dimineaţă moartă e sc&ndurile*alea...
Asta a'a
uite$ e$ dom= rofesor1...
se scrie Că ziceţi că te !ucuri că &ţi vezi coiii1... A'a ziceaţi$ nu Ei$
istoria1..."
LI9
"Tu e'ti un mare ovestitor$ măi 9intilă$ zise 4acalo%lu cu un %las care afecta
semeţia ironică 'i deta'ată$ &n aceste timuri$ dacă ai fi avut mai multă am!iţie 'i nici o
condamnare$ a3un%eai scriitor$ fiindcă ai un atetism !ine controlat 'i mer%i direct la
esenţă$ nu te &ncurci &n descriţii inutile 'i !io%rafii fastidioase. Te !ă%au la 'coala de
scriitori să &nveţi orto%rafia 'i acum erai mare$ 9intilă$ ne scuiai nouă &n ca1" 9intilă
r&se$ %&dilat de acest elo%iu$ 'i &ntinse aharul sre 4acalo%lu+ "Costaichie$ zise el$ crezi
că nu mai mi*a sus cineva ?a u'cărie$ e un viscol mare$ stăm &n celulă cu ni'te
oameni mari$ unul fusese %eneral$ altul su!secretar de stat$ altul ziarist$ altul mă*sa e
%heaţă$ da= era mai de'tet dec&t toţi ăilalţi... 7i zice ăsta+ domnilor$ ne lictisim$ orizontul
de ceară care ne &nvăluie &mi face imresia că mă %ole'te e dinăuntru de eul meu. 7i cu
toate astea$ urtăm &n noi o lume. Hai să ţinem fiecare c&te*o rele%ere. A'a e$ !ravo 7i
&ncee el să ne ovestească răz!oaiele lui Iulius Cezar 'i mai ales moartea lui$ care mi*a
lăcut mie cel mai mult... Cum l*a anunţat 'i nevastă*sa$ 'i un om care a vrut să*l
orească din drum să*i sună să nu se ducă &n senat 'i el$ nimic1 Ce să mai discutăm$ era
&n ielele din marte 'i astea &ţi iau minţile$ ce mai$ l*au măcelărit cu să!iile$ 'i el$ săracu$
'i*a acoerit caul cu to%a1 Ni'te !ezmetici$ au ăţit*o e urmă 'i ei$ mai ales 4rutus ăla$
că s*a răsculat oulaţia. Au &ncercat e urmă 'i ceilalţi să ovestească$ %eneralul desre
!ătălia de7i*mi
zice mie. la 6urs:$
aducsu!secretarul 'i ziaristul
eu aminte de*un !&m*!&m$
necaz$ cum c&rnaţi1euIaodată$
am ierdut sune$'i!ă
e'iurmă
tu$ ceva$
l*am&mi
%ăsit$ un ortofel. Nu vă sun$ dom= rofesor$ mi se adresă el mie$ cum m*au ascultat1
Tăcuţi$ serio'i nu m*a &ntrerut nici unul1 7i zice ziaristul+ dacă a'i fi &n li!ertate$ mă
9intilă$ a'i face din tine un ovestitor !alcanic * 'i a omenit un nume$ adică ca ăla a'i fi
a3uns..." "Panait Istrati$ 9intilă"$ zise %rasul Calistrat$ dar 9intilă nu confirmă. "Păi
sune*ne 'i nouă$ 9intilă$ zise 4acalo%lu$ cu semeţia sa fle%matică$ 'i r&n3i cu %ura lui de
!a!ă$ &n tim ce este ochi &i co!or&ră$ ca ni'te o!loane$ leoaele$ cum ai ierdut tu 'i ai
%ăsit un ortofel1"
Naiv$ 9intilă r&se iar 'i dădu din umeri cu ceva din or%oliul arti'tilor$ cărora orice li
se &nt&mlă tre!uie să fie interesant+ "Păi nu mai 'tiu1" "Atunci nu e'ti scriitor 9intilă$
susură
să scrieiară'i
at&tea4acalo%lu$ scriitorul
cărţi Tu e'ti are memorie$
un simlu domne$
om din oor$ careţine minte desle%ată$
ai lim!a tot$ altfel de
nuunde*ar
te 'ti
&n%&mfa$ 9intilă$ că 'i tăcerea e de aur1 (ite$ a'a*zisul nostru 'ef tace$ dar 'i c&nd o vor!i1
A'a că ia aminte$ &nvaţă să 'i taci$ fiindcă unii te ot asculta &n !at3ocură$ 9intilă$ nu cum
crezi tu1"
Adică eu eram acela1 9roia să*l &ndeărteze e 9intilă de mine$ a!ia aărusem rintre
ei$ 'i 4acolo%lu$ care era de fat 'eful lor neinvestit$ vroia să mă anuleze din caul
locului. Mă lăsai anulat1 #ar el nu credea acest lucru$ lisa mea de relică$ e care o
dorea$ &l irită 'i suse mai dearte+ "Tu e'ti victima u'oară a unui om ericulos$ 9intilă.
E'ti un &ncrezător 'i mă mir că la v&rsta ta arecia!ilă te*arunci cu caul &nainte 'i nu vezi
ce te a'te1" "Mă Costaichie$ zise 9intilă 'i r&se iar &n rada unei mari veselii$ eu de c&nd
te cunosc$
aceea m&nanumai răăstii
lui 9intilă ţ&'nisui1 E'ti omsre
ca o să%eată cu liceu$ dar uită*te
4acalo%lu la mine< &ndărăt
'i se &ntoarse uită*te1sre
7i &nietul
clia
său+ eu nu mă dau e tine1 Eu o să lec de*aici$ am 'i vor!it cu cine tre!uie 'i intru &n
comerţul de stat. #ar tu n*o să leci$ o să stai ani &n 'ir$ să te %ăsească americanii la
deratizare 'i... 'i 9intilă &'i iz!i fruntea cu alma 'i se văită cu o comătimire cole'ită+ a1
a1 Ce om de valoare1 Ce minte1 C&te calităţi &ntr*un sin%ur om1 Cum au utut !ol'evicii
să*l &n3osească &n felul ăsta1"
Calistrat făcu "333. 3331 4atroane$ se !&l!&i el$ văd a%um o !ăsărică de Qoi*mari$ %u
miros de tăm&ie de la săr!ătoarea morţilor cum se !ăinăţează !e caul tău &nfumurat ca un
!ivol &n ele'teu..." "Păi nu e a'a$ Calistrate1" stri%ă 9intilă triumfător. "Alo$ domnu
Calistrat$ susură 4acalo%lu su!liniindu*'i rintr*o neăsare arcă adormită &nfr&n%erea /nu
reu'ise să*l intimideze e 9intilă$ dimotrivă$ &i st&rnise 'i mai mult verva sarcastică0$
domnul Calistrat$ fii atent$ domne$ nu te lansa$ fiindcă s*ar utea să răm&i foarte u'or$ de'i
e'ti a'a de %ras..."
Adică1 Ce utea să*i facă Rămăsei nedumerit asura acestei eni%me$ dar nu entru
multă vreme. 4acalo%lu continuă+ "...Eu am fi'e$ domnu Calistrat$ 'i deocamdată fi'a
dumitale e al!ă. /7i se le%ănă imerceti!il 'i se uită &n zare visător.0 E al!ă$ domne$ dar
te o!serv1 8ii atent1..." "Q33$ făcu %rasu$ du*te*n !ida mă*tii cu fi'ele tale... Mă*tii nu i*ai
făcut fi'ă" "A murit demult !iata doamnă 4acalo%lu1"$ zise 9intilă$ deodată atins de
amintirea acelei doamne. "#omnu Calistrat$ tu e'ti !ăiat !un$ dar ai un cusur1 Te lansezi1
?ansează*te$ domne$ continuă 4acalo%lu$ arcă &ncura3&ndu*l$ că e urmă te lansez eu 'i o
să re%reţi... #ar o să fie rea t&rziu1 ) să*ţi aduci aminte de dictonul latin 'ae 'ictis. #ar
aducerile*aminte n*or să mai conteze$ nu te !aza$ domnul Calistrat$ e fatul că ai !ăut cu
mine un ahar de vin la aceea'i masă..." "#a$ 'tiu$ se !&l!&i %rasul r&n3ind$ e'ti !aa!il de
oricesăordinărie$
fa% dar eu%as&nt
!aţi din !oită unmai
%al !aa!il
ră!%iu%osdec&t tine 'i
&nainte săofiesă!elit
ţi*o iau
'i să&nainte$ 333$ ielea
i se !ună 333$ 'i o!ăsă!ăţ..
te
Iar eu o să mă !i' e st&rvul tău...== "E'ti incon'tient$ domnul Calistrat$ nu o!servi că
a'a*zisul nostru 'ef r&de de noi$ răsunse 4acalo%lu cu o %rimasă care arăta că nu mai
avea relică 'i vroia să a!ată discuţia sre mine. R&de$ domne /nu r&deam nicidecum10$
faci e clovnul$ vrei să*l distrezi... #istrează*l$ distrează*l1"$ ">ine %rede că &l distrez să
mă !u!e &n %ur"$ răsunse Calistrat turn&ndu*'i furios un ahar 'i d&ndu*l este ca. "El
crede$ continuă 4acalo%lu din ce &n ce mai iritat de tăcerea mea$ nu mai vezi !ine$
domnul Calistrat. Ar tre!ui să vezi$ să o!servi..." "Nu mă inde*resează"$ zise %rasul cu o
e-resie su!ită de ură$ care &i desfi%ură chiul său !uhăit$ ură$ esemne$ la adresa mea$
care a'i fi utut crede /'i dacă n*a'i fi crezut uţin &i ăsa0 că el făcea e clovnul să mă
distreze e mine.
să se a'tearnă )r%oliul
e chiul săueo care 4acalo%lu$
e-resie cu o manevră
de o t&menie %rosolană$
fără mar%ini. i*l st&rnise
7i continuă+ "Eufăcuse
%&nd
vreau să distrez e %ineva$ distrez !e tata$ !e mama %are m*a născut$ nu !e orice ordinar...
&l !a% &n !ida mă*sii1 Că eu s&nt mai ordinar de%&t toţi$ 333$ reveni el la veselia de mai
&nainte$ asta mă !rive'te numai !e mine... Nu !ermit$ 333$ nimănui să se le%e de salariul
meu1..."
4acalo%lu avu iar o %rimasă$ care se vroia sur&s fin. Nu era chiar !ine$ dar era oricum
destul de !ine. Ar fi fost cu totul reu'it dacă aceste in3urii acoerite mi*ar fi fost adresate
direct 'i %rosolan$ cum &i fuseseră adresate lui. #ar cu timul se va a3un%e 'i aici. "Mă$
>ică$ stri%ă 9intilă adres&ndu*i*se lui Calistrat cu un fel de &nc&ntare de sine 3u!ilatoare$
te*am urmărit &nă aici 'i te*am &nţeles. #ar chestia asta cu salariul$ stri%ă el cu o voce
casantă
le%at de &n si%uranţa
salariul tău"de (ra
sinereaăru
a 3udecăţii lui$ n*am
e chiul &nţeles*o1
%rasului. 8ii !uno'irivire
,mi aruncă e-lică*mi1 Cine
tur!ure$ aois*ase
feri cu o 3enă cula!ilă$ e care &nsă o alun%ă imediat+ "A'a$ !ol!orosi$ să nu se le%e
nimeni de salariul meu." "Nu m*ai &nţeles$ stri%ă 9intilă. #e acord$ să nu se le%e nimeni$
dar cine s*a le%at" "9intilă$ stri%ă &n clia aceea famenul$ care se &nviorase !rusc$ s&nt
%lasuri$ 9intilă$ s&nt %lasuri1" "Ce %lasuri$ mă %ăl!e3itule$ r&se 9intilă cu o satisfacţie e%ală
cu aceea e care i*o dăduse %ustarea$ care %lasuri au tu auzi %lasuri deasura caului$
ca aostolul Pavel &n drum sre Emaus1 trelitule1"
Mai t&rziu avea să*mi sună că famenul făcea arte dintr*o sectă numită streliţi 'i că
din ricina asta trecuse 'i el c&teva luni e la u'cărie. Ce era &nsă cu streliţii ă'tia nu 'tia
nici el 'i nici dacă asta le era denumirea$ &n istoria domniei lui Petru cel Mare$ streliţii$ un
fel de soldaţi din %arda imerială$ se răsculaseră 'i fuseseră toţi s&nzuraţi... Pesemne că
altfel se numea secta famenului... Chestia cu salariul rămase nelămurită fiindcă interveni
'i ţi%anul+ "Hare dretate domnul Calistrat$ cine se lea%ă de leafa altuia merită să*l scuii
&n %ură... Nu e a'a$ dom= 'ef Tu de ce ai venit la noi Tot entru o leafă... că acum nu mai
s&nt !oieri să stea cu !urta &n sus 'i haitii să*i ună lui e masă să măn&nce... Noroc$ dom=
'ef$ 'i fără 'efi nu se oate$ &nă 'i ţi%anii*ăia corturari sau slătari au un !uli!a'ă al lor..."
7i ciocni cu aharul meu$ căci nu*l ridicai$ dar ciocni rea tare 'i mi*l vărsă e
antaloni. 9rui să mă retra%$ dar &n aceea'i cliă ţi%anul mă aucă de %&t+ "Pua*ţi*a'i
creierul*ăla cu facultate$ dom= 'ef"$ zise el$ 'i mă uă e t&mlă 'i e urechi &n tim ce
vinul ro'u 3uruia de e masă e antalonii mei. Mă smulsei din &m!răţi'area lui !ăloasă 'i
&l iz!ii ful%erător &n falcă< se răsturnă e sate cu scaun cu tot 'i se ră!u'i c&t era de %ros
e odea. ,l văzui cum se ridică hol!at de furie 'i &mi dădui seama &ntr*o cliă că o să sară
la mine$ 'i atunci nu*i lăsai tim$ &l mai iz!ii o dată &n aceea'i falcă. #e astă dată nu mai
căzu$căscată.
%ura dar deschise %ura
9intilă ca un e'te
&i aruncă 'i răcni
o rivire curins
raidă 'i săridedeo la
%roază
locul !izară$ răm&n&nd
lui. "tai mereu
a'a$ stri%ă cu
el$ nu
te mi'ca$ ţi*a mutat fălcile1 tra%e*ţi lim!a &n %ură... Tra%e*ţi$ !ă$ lim!a &n %ură$
!esmeticule"$ 'i &i use o m&nă &n ca 'i cu cealaltă$ cu odul almei$ fără veste$ &l iz!i
su! !ăr!ie de 3os &n sus de*i clănţăniră dinţii. "Ei1 &i stri%ă triumfător$ e &n re%ulă 7i se
&ntoarse la locul lui r&z&nd &nfundat. Nu ţi*a lăcut$ ai &i zise mai dearte. Tu de la &nceut
ţi*ai căutat*o1 Păi cum vor!e'ti tu$ mă$ cu dom= rofesor ,i sui tu$ arcă ai fi ăzit orcii
cu el (ite că te*a caftit$ să*ţi !a%i minţile &n ca. 7i să*mi zici mersi mie că am văzut
imediat ce*ai ăţit$ altfel te duceai la sital să*ţi ună fălcile la loc. 7i r&se iar 'i se alecă$
sre mine+ #om= rofesor$ ia să văd 'i eu ce m&ini aveţi 7i &mi luă o almă &n m&nă$ o
iăi 'i iar r&se+ t&rnăco" 8ăcui un semn va%$ atent la ţi%an$ fiindcă 'tiam că ei se refac
!l&nzi
ca e'inea'tetate.
suu'i duă"Ce*ai
ce &i love'ti$
havut cu&nă ce deodată
mine$ dom= 'ef$un
zisem&na e*oa'nic$
el &nsă sticlă fără
'i teranchiună$
ocnesc &nce
ţi*am făcut eu dumitale" "Mi*ai vărsat aharul e antaloni$ &i răsunsei$ 'i vinul ro'u
ătează. Eu &ţi fac cinste 'i tu &mi strici un costum1" "N*am vrut$ dom= 'ef1" "N*oi fi vrut$
dar te*ai aucat să mă 'i ui 'i m*ai &miedicat să mă feresc 'i tot vinul s*a scurs e
mine.== "N*am vrut." "4a ai făcut*o e-re1 #ă*te la o arte de*aici$ mută*te e alt scaun1"
Ki%anul se mută 'i &nceu să &n3ure la un mod imersonal$ că el a vrut să arate că ţine la
un om 'i omu*ăla dă &n el să*l omoare... #acă &l loveam este ochi$ nu*i crăau ochii
4acalo%lu mirosea arcă o idee rin aer 'i duă c&teva clie de tăcere &i dădu %las cu
o indi%nare distilată$ simul&nd o &n%ri3orare+ "#omne$ ăsta love'te oamenii..." "#a$
!ol!orosi 'i Calistrat cu rivirea tur!ure$ &n tim ce &'i umlea aharul %&nditor$ a venit
aici să 'i
foame nemesteca
terorizeze..."
&ine "4a a venit
%oală. 7i voisădoi
facă
aţicinste$
&nceutstri%ă 9intilă$ căruia
să*l &n3uraţi. Ei1 Ceiv*a
se făcuse iar
făcut vouă
omu*ăsta1 ,ntre! de curiozitate$ fiindcă eu am fost foarte atent$ nici n*a răsuns la
răăstiile voastre$ 'i acuma..." "E un om$ domne$ susură iar vocea arcă visătoare a lui
4acalo%lu$ cum să dai &n el Acuma nu mai e ermis$ domne$ să*ţi faci de ca1 Caz de
miliţie$ de condamnare1" "Trece*l e fi'ă$ zise %rasul ironic$ 333$ 'i*mi aruncă o rivire de
simatie$ reede rerimată. #u*te$ mă 4acalo%lule$ 'i cheamă un miliţian$ da= să*i lăte'ti
&nainte !antalonii !ătaţi$ altfel n*are valoare... 9ezi că universitarul nostru are !almă %rea
'i dacă mai zici multe să n*o &ncasezi 'i tu1 Eu voi deune mărturie că tu te*ai le%at de el
!rimul 'i m*ai &ndemnat 3i !e mine. ,mi %er scuze$ 333... Asta nu &nseamnă că tre% de artea
lui$ nu*l cunosc$ nu mă interesează... 8ie%are cu masa lui... #ar n*o să mer% !&nă acolo cu
ordinăria să*l mai &n3ur c&nd el face %inste... Mai d&rziu văd eu$ da%ă se mai lea%ă de leafa
mea &i dau %u vermorelul &n %a..." 9intilă r&se 'i &mi 'u'oti+ "...vedeţi$ are el ce*are cu
ideea asta$ că v*aţi le%at de leafa lui1 ,ncolo$ dacă nu l*ar trăzni a'a c&te*o chestie de*asta
comlet aiurită$ cu care rinde ură e tine ani de zile$ ar fi !ăiat !un..." Astfel se &ncheie
rima mea zi de lucru la deratizare$ o zi !o%ată$ care se reetă nu chiar zilnic 'i desi%ur
fără să mă mai stin%herească ţi%anul$ dar totu'i destul de des$ &n care domina 9intilă$
ineuiza!il... #acă n*ar fi fost el$ n*a'i mai fi mers cu ei la acel !ufet... Nu era cum mă
avertizase Ion Micu$ atunci la !raserie$ că voi &nt&lni 3os forţele o!scure de autoritate 'i
dominaţie a maselor$ dar ceva tot era$ de'i ace'ti deratizori nu rerezentau chiar masele+
dădusem de forţele t&r&toare 'i &ntr*adevăr o!scure care viermuiesc &n ad&ncurile lor 'i care
nici la un ahar de vin nu*'i uteau ascunde ura$ ranchiuna 'i a!3ecţia /%&ndul mă ducea 'i
la desvăluirile lui 9intilă$ nu numai la ceea ce auzisem &n acel !ufet...0.
L9
Chemai chelnerul$ lătii toată consumaţia 'i lecai. Acasă Malilda str&m!ă din nas
c&nd mă aroiai de ea. "Miro'i ur&t$ zise$ unde*ai fost #e unde ai luat mirosu*ăsta
Aoi$ cu o rivire !ănuitoare+ 'i antalonii unde i*ai ătat" "?a serviciu"$ &i răsunsei.
"Ce serviciu" "?a deratizare1" "Cum la deratizare"$ 'oti ea nedumerită. "Nu 'tii ce e o
deratizare o &ntre!ai la r&ndul meu cu un %las voit a!rutizat$ intri &ntr*o clădire &n care
s&nt 'o!olani 'i$ cu vermorelul &n sinare$ &i omori1"
Ea se uită la mine cu o rivire aăsătoare 'i neclintită. ,n sf&r'it$ &nţele%ea. A'adar$
acolo a3unsesem.
unui individ numit)Petrini$
aăsai 'i eu lucra
care cu rivirea+ da$ acolo1
la serviciul A'adar$ al
de deratizare arhitecta Matilda
ora'ului era soţia
#a1 Putea
intra 'i &n !locul dumitale să*l vezi cu vermorelul &n sate... #a$ ăsta era soţul tău$ tatăl
fetiţei tale$ uteai să te treze'ti cu el &n aartamentul unei rietene care să*l contemle
&ndelun%$ să ovestească aoi 'i altora cum arată. 7i mai vrei să trăie'ti cu mine$ să te mai
culci &n atul meu 'i să mai stai să măn&nci cu mine la masă Nu$ nu neaărat$ n*o să mă
a%ăţ de nimeni...
Acest dialo% mut fu mai %reu de &ndurat dec&t crezusem. Amorţeala mea mă &nvăluia$
dar /o surriză0$ inima &mi !ătea. A'adar$ nu suortase 'tirea$ cum undeva$ &n ad&ncul
fiinţei mele$ descoerii că serasem s*o suorte. imţii cum urcă &n mine ura 'i &n acea
cliă ceva asemănător aăru 'i &n ochii ei. tăteam &n icioare &n hol unul &n faţa celuilalt$
nemi'caţi
&n 'i tăcuţi.
!aie$ unde Privirile
&mi leădai ruseră'iaoi
costumul făcui!rusc contactul
un du'. 'i eaiată$
"A'adar$ disăru &ncum
%&ndii$ !ucătărie$ iar euo
se roduce
desărţire1 ,n c&teva clie$ &n care nu se roste'te nici un cuv&nt. #a$ nu oţi niciodată să*ţi
ima%inezi un astfel de eveniment< nu e cum cred 'i nu vine c&nd ţi se are inevita!il1
eamănă cu moartea$ c&nd simţi că aroierea ei este ne&ndoielnică 'i de astă dată nu te
va cruţa+ e foarte rău. Nu seamănă cu morţile care &nă atunci &ţi reamintiseră doar că ea
e-istă 'i că trăind nu tre!uie să uiţi sf&r'itul. Numai &n carceră mai simţisem un astfel de
fri% interior 'i o astfel de sin%urătate fără scăare. Tot astfel era c&nd &ţi le%ai viaţa de
cineva. Te desarţi de mai multe ori &nă te desarţi /cum mi se &nt&mlase mie &nă
atunci0$ iar c&nd e să fie de*adevăratelea simţi cum moare entru tine seranţa fericirii$
desre care nu !ănuise'i ce &ntindere are &n fiinţa ta 'i c&t de ad&nc este ea &mletită cu
!ucuria de a trăi$ !ucurie care &nă atunci crezuse'i că e autonomă 'i nu oate fi alun%ată
de nimic. Nu e o suferinţă$ ci o cădere &ntr*un a!is insonda!il .Cuvintele des rostite de
Nimeni+ "viaţa nu mai avea entru mine nici un rost"$ 'i care &nă atunci ţi se ăruseră
incredi!ile /cum să nu mai ai!ă viaţa nici un rost e suficient să rive'ti cerul1 ,ţi sui
fără să !ănuie'ti &n clia aceea că cerul e invadat de seranţele tale secrete$ de visurile
tale fără nume0 devin entru tine o realitate !rutală$ &n care ai vrea$ ca 'i &nainte$ să nu
crezi$ dar &ţi dai seama că nu mai s&nt %&ndite 'i rostite de alţii$ ci de tine$ 'i că tot ceea ce
vezi /chiar 'i corul10 e străin de tine$ cum tot ceea ce credeai tu că rerezinţi &ţi este străin.
Iată !oarea rimăvăratecă 'i altădată dulce care ătrundea este mine rin fereastra
deschisă de la !aie$ nu*mi mai umfla ietul 'i nu*mi mai invada inima 'i nu*mi mai
făcea %&ndul să z!oare fără hotar. Pasăre rănită$ care sera să se vindece$ inima mea
a%oniza cu ariile tăiate 'i %&ndul "ar fi mai !ine să mor" veni ca o lini'tită salvare. #ar
atunci descoerii că mai e-istă o seranţă 'i o !ucurie care mi*au mai rămas+ fetiţa. ) să
trăiesc
dat. E oentru ca$tot
realitate &miat&t
susei$ nimeni nu mi*o
de indestructi!ilă oate
e c&t lua. &nt tatăl
de ine-ora!ilă ei 'i altul nu*i
e desărţirea meaoate
de fi
maică*sa.
Ie'ii &n hol 'i mă a'ezai &ntr*un fotoliu. 5iarele 'i revistele de e măsuţă mi se ărură
o stuidă vanitate a oamenilor$ care credeau că ot comunica &ntre ei rin scris. ?e răsfoii
c&teva minute fără să citesc nimic$ aoi le aruncai. Mă ridicai 'i intrai &n !i!liotecă.
9ederea cărţilor &mi aminti de ceva arcă uitat$ demult ărăsit$ cum ar fi coilăria$ dar
fără nostal%ia ei. Mă &ntinsei e canaea 'i rămăsei cu rivirea &mră'tiată. Atunci
o!servai mirat cum doza electrică din erete se du!lează chiar su! ochii mei$ deta'&ndu*se
&ncet 'i lateral 'i se fi-ează aoi la o distanţă de o almă una de alta 'i am&ndouă răm&n&nd
nemi'cate. Cliii$ dozele se uniră$ dar aoi &nceură iar să se desartă. ,n acela'i tim
tavanul &nceu
Nicidecum$ 'i el
două să se clatine.
ahare$ Mă ridicaia !ea.
asta nu &nsemna nedumerit. Chiarlaat&t
Mă &ntinsei loc.de8enomenul
mult !ăusem
se reetă
eu lafoniera$ care a'a mare cum era &nceu 'i ea să se du!leze. #ar nu at&t de mult ca
doza$ &nsă erceti!il. Cine 'tie$ %&ndii$ 'i &nchisei ochii fără să*mi ese... Cine 'tie ce
orcărie o fi us !ufetierul acela &n vin$ ca să oată turna aă$ meta!isulfit de dracul să*l
ietene$ de'i se zicea că vinul ro'u nu oate fi dres$ fiindcă i se schim!ă culoarea... &ncă
un %&nd mă &ntări rin revelaţia e care mi*o roduse. f&'ierea e care o simţisem at&ta
tim &n maţe era remonitorie$ căci$ iată$ acum n*o mai conceeam$ dimotrivă$ simţeam
un fel de eli!erare+ era desărţirea$ e care fiinţa mea o erceea cum se aroie$ &n tim
ce %&ndirea n*o descoerea$ fiindcă n*o acceta. 4ine că se terminase. 7i ietul mi se
ridică 'i resirai ad&nc$ 'i o !ucurie stranie$ un fel de a!andon &n voia forţelor divine$ mă
curinse.
si%ur. Cine
7i &mi oatevor!ele
amintii să 'tie !unicului$
Poate că nususe
totulde
seelterminase entru mine1
&n ziua !otezului$ duă4amarea
era chiar
scenă de
violenţă a Matildei+ "!ăiatul e t&năr 'i fete s&nt destule$ vă desărţiţi$ 'i %ata1" Cine n*are
!unici să 'i*i cumere1 Pentru ei nimic nu e ireara!il$ &n afară de !olile care aduc
moartea. Istoriile astea dintre in'i care s*au iu!it$ aoi nu se mai iu!esc$ aoi se urăsc 'i
aoi se desart n*au &n ele nimic catastrofic$ cu condiţia$ desi%ur$ să fii t&năr 'i s*o oţi lua
de la caăt$ !ine&nţeles cu mai multă minte$ 'i să %ăse'ti una mai !ună$ să nu cazi$ adică$
din lac &n uţ. 8iindcă uneori oţi să a3un%i să re%reţi răul &n care ai trăit cu recedenta
dec&t !inele cu cea de*a doua. #ec&t a'a$ mai !ine răm&i !urlac1 Ei 'i 4urlăcia are 'i ea
hazul ei$ mai ales dacă ai aucat să faci un coil1 7i astfel$ &n mai uţin de o oră$ trecui de
la o %ravă cădere$ care mi se ărea că nu se va mai ori niciodată$ la o euforie !izară$ e
care mi*o dăduse tocmai a!andonul meu total in suferinţă accet&nd acum fără să mă mai
z!at e'ecul meu cu Matilda. #e aceea c&nd ea intră este mine &n !i!liotecă 'i$
arăt&ndu*mi un chi vesel$ e-resie arcă a aceleia'i euforii$ 'i mă invită la masă$ mă
ufni r&sul. "#e ce r&zi" mă &ntre!ă fără mirare."7tii tu1" răsunsei. Ea &'i co!or& rivirea$
semn că 'tia$ nu zise nimic 'i eu mă ridicai 'i ne a'ezarăm la masă. "A fost o %lumă$ nu e
a'a" mă &ntre!ă &n tim ce se ocua de fetiţă$ care m&nca acuma cu noi. "Ce %lumă"
"Istoria ta cu deratizarea." "4a nicidecum1 E foarte interesant1 Nici nu 'tii ce m*am
distrat1 Cred că oamenii care trăiesc &n aerul rarefiat 'i a!stract al uterii$ !a chiar 'i cei
care trăiesc &n cel ideal$ al siritului$ invidiază nu o dată e cei care trăiesc 'i se distrează
&n concretul fascinant al a!3ecţiei." "A'a o fi$ dar ser că ţi*a3un%e$ ai să leci de*acolo1"
"Nici nu mă %&ndesc"$ susei$ 'i iz!ucnii din nou &n r&s. "#ar 'tii$ zise 'i ca veselă$ că &n
acest caz tre!uie să ne desărţim..." ")$ da$ !ine&nţeles$ &i răsunsei cu mare tandreţe &n
%las$ desi%ur$ desărţirea e inevita!ilă..." "Tu ai vrut*o1== zise. "#acă &ţi face lăcere$
arăsunsei$ oţi
vrut*o$ sau să crezi
dacă 'i acest
am vrut*o lucru. Pentru mine n*are nici o imortanţă care dintre noi
&mreună."
4ăurăm cafeaua &n hol 'i etrecurăm cu fetiţa rintre noi c&teva ceasuri lăcute$ care
se reetară aoi tim de c&teva sătăm&ni. Iu!irea arcă renăscu$ ne m&n%&iam unul e
altul$ ne &m!răţi'am cu atimă$ ca la &nceutul &nceutului$ !a chiar a'i fi zis că &n sf&r'it
descoeream armonia 'i fericirea care ar fi tre!uit să domnească tot timul &ntre noi. #ar
eu 'tiam că uterea acestor sentimente 'i &m!răţi'ări asionate era ultima 'i că numai
astfel uteam acceta să ne desărţim+ nu noi eram vinovaţi$ nu noi o doream$ iată$ ne
iu!eam$ fericirea ar fi fost osi!ilă... #a$ ar fi fost$ dar...
L9I
A doua zi echia noastră se delasă la uzina de tractoare. Aici 'o!olanii &'i făceau de
ca$ circulau nestin%heriţi rin secţii$ m&ncau sendviciurile muncitorilor$ se urcau e
ma'ini$ seriau dactilo%rafele rin !irourile administraţiei. Ni se ovesti că o funcţionară
&'i scosese antofii noi care o cam str&n%eau 'i &'i văzuse de lucrul ei 'i c&nd la un
moment dat &'i căută cu icioarele antofii su! !irou %ăsi numai unul !un$ celălalt fusese
ros chiar acolo l&n%ă ea de un 'o!olan. Alta avea un !orcan cu dulceaţă &n dula$ i se
făcuse oftă 'i vrusese să ia o lin%uriţă$ deschisese u'a mică a dulaului 'i v&r&se m&na. ,n
clia aceea fusese mu'cată de unul care &i sări 'i &n iet< le'ină 'i &n c&teva minute i se
ro'i 'ie colonie

Aici i se umflă !raţul
mare$ &nă sus.
domnule$ "Aici s*o
tre!uie nu descoerim
mer%e cu vermorelul$ zise 4acalo%lu
'i s*o distru%em." #ar nusecialist.
căutarăm
mult$ ne*o arătară muncitorii$ era l&n%ă secţia de sculărie$ secţie veche$ l&n%ă care se afla
'i o omă cu aă. Ni se dădură t&rnăcoae 'i loeţi 'i &nceurăm săăturile$ duă ce
astuarăm &n reala!il %ăurile rin care muncitorii &i vedeau intr&nd 'i ie'ind /le
astuaseră 'i ei$ dar 'o!olanii le erforau 'i duă c&teva zile ie'eau din nou0. Muncirăm
zadarnic c&teva zile. Nu %ăseam nimic. ,n cele din urmă$ dădurăm de un culoar 'i săarăm
cu %ri3ă urm&nd direcţia lui$ care ne duse &ntr*adevăr sre colonie.
4acalo%lu aruncă t&rnăcoul 'i use m&na e*o loată. Primul 'o!olan care scoase
r&tul se retrase ca o vedenie$ sre dezamă%irea lui 4acalo%lu$ care se re%ătea să*l ardă la
mir cu loata. "e duce să dea alarma$ suse famenul care le studiase o!iceiurile 'i
comortamentul. #acă au culoar de salvare$ n*o să mai %ăsim dec&t uii$ !ătr&nii 'i
!olnavii." "Mă strelitule$ zise 9intilă$ care e viaţa$ c&t de lun%ă a unui 'o!olan" "Mer%e 'i
&nă e la zece$ doisrezece ani$ dacă are ce roade"$ răsunse famenul. "7i c&nd te
%&nde'ti %ă o al!ină trăie'te doar trei luni 'i adu%e numai foloase$ ce !ida mă*sii s*o fi
%&ndit #umnezeu să le dea la ă'tia viaţă lun%ă1 zise %rasul Calistrat 'i r&se &n felul său
%&3&it$ arcă ar fi vrut să sună că #umnezeu &'i !ătea 3oc de noi. 5drelitule$ se adresă el
famenului$ %e foloase aduc ă'tia"$ "#ar noi ce foloase aducem" zise famenul$ duă o
%&ndire. "#u*te$ !ă$ &n !ida mă*tii$ nu face e filozoful==$ zise Calistrat vesel. "Mă >ică$
stri%ă 9intilă minun&ndu*se$ el ţi*a dat un răsuns$ adres&ndu*ţi totodată 'i o &ntre!are. 8ii
!un 'i răsunde la ea. A'a e+ ce foloase aducem noi" 7i se roti &n t&rnăco cu o
e-resie de mare &nc&ntare e chiul său mare 'i fălcos 'i a'tetă. "Eu mi*adu% foloase
mie$ zise %rasul deodată furios 'i a%resiv. Restul nu mă interesează." "Păi a'a zice 'i
'o!olanul"$ stri%ă 9intilă cu un fel de entuziasm entru sine$ entru inteli%enţa sa. ",l
rive'te$
doleranţăzise Calistrat$
la toate numai %ă
vieţuitoarele da%ă
'i să eu &lsă*mi
le las rind$ &l omor.din
măn&n%e Eudraistă.
nu s&nt Ni'te
indian%retini1"
să mă uit cu
9intilă clătină din ca$ av&nd aerul că &nţele%e multe$ se minunează 'i &n acela'i tim
arcă re%retă că nu oate da %las la tot ceea ce &i vine &n ca. Puse din nou m&na e
t&rnăco$ lovi ăm&ntul scoţ&nd !olovani mari$ mi'cările i se &ncetiniră 'i aoi se oriră+
"Mă >ică$ da= am auzit că indienii ă'tia s&nt oameni foarte culţi$ de%ea!a &i &n3uri tu.
Conceţia lor e să trăiască tot ce e-istă ca vieţuitoare e ăm&nt &n modul cel mai a'nic
cu utinţă. tai la masă 'i măn&nci !r;nză$ ca să*ţi dau un e-emlu. 9ine o cioară$ se
aroie$ se a'ează e mar%inea străchinii 'i ciu%ule'te 'i ea din !r&nză. Cetăţeanul nu zice
nimic1 Pe urmă vine o ăsărică$ i se a'ează e m&nă 'i ciu%ule'te 'i ea chiar din dumicatul
e care vrei tu să*l duci la %ură. Eu %ăsesc asta foarte minunat1" ">ăse'ti tu$ dar eu nu
%ăsesc"$
stri%ă maizise %rasul.
dearte "Noi s&ntem
9intilă. ni'te
Asta a'a$ dinsăl!atici
unct defaţă de conceţia
vedere lor$ ni'tea'a!esmetici$
ca idee. 8iindcă a %&ndit
#umnezeu c&nd a făcut lumea$ a'a era raiul. 7i 'tii de ce n*a rămas a$a" "Ei$ de ce" "Păi
ia %&nde'te*te1" "?a ora asta nu ot să mă %&ndesc la nimic." "#in ricina femeii$ mă
>ică$ stri%ă 9intilă$ ea strică tot$ ea e caul la toate rolele de e această lume..." "7i vrei
să sui %ă &n India nu mai s&nt femei" zise %rasul$ 'i la această relică 9intilă se oticni$
de'i r&dea+ "Nu vreau să sun$ dar oate n*or fi a'a de rele ca &n alte ărţi..."
Trei 'o!olani care ţ&'niră raid unul duă altul 'i se &ndretară &n %oană &n trei direcţii
diferite$ ca 'i c&nd ar fi meditat &năuntru cum să rocedeze ca să scae$ &ntreruseră
această discuţie care romitea multe. ,ntr*adevăr loata lui 4acalo%lu ezitase o cliă &n
care dintre ei să lovească 'i nu mai rinse nici unul. "?ăsaţi$ domne$ discuţiile$ zise el
suărat 'ielcuarcă
continuă un feltrist$
de re%ret că din ă'tia
că 'o!olanii ricina celor
s*au doi cum
sfătuit ratasesă*'i
lovitura. Nude
!ată 3oc vedeţi$
noi Eudomne$
suort
orice$ numai c&nd mă tra%e cineva e sfoară &mi ies din eeni1" Alţi trei 'o!olani ţ&'niră
'i rocedară la fel$ 'i de astă dată 4acalo%lu &i scăă din ricina roriei lui tristeţi de care
se lăsase dus$ ridică iar rea t&rziu loata. "Cu ă'tia tre!uie să fii atent$ domne$ filozofă el$
&nsă &nd&r3it$ 'i &ntr*adevăr a treia serie de trei care ţ&'niră cur&nd &l %ăsi treaz 'i terciui doi
dintre ei$ care chiţcăiră diseraţi la rima lovitură de loată.
#uă această victorie &nsă trecu mult tim 'i$ nu mai ie'i nici un 'o!olan. "G'tia au
lan fin de evadare$ domne$ zise 4acalo%lu$ tre!uie să ne a'tetăm la cine 'tie ce altă
metodă in%enioasă$ de'i nu văd." "Chiţcăitul ălora loviţi$ zise famenul$ era 'i*un semnal
entru cei dinăuntru. Adică nu mai mer%e cu metoda asta$ alicaţi alta." "Ei$ s*o vedem1"
(rmarea fu că timul trecea$ noi săam mereu$ 'i nimic. "G'tia alică răz!oiul nervilor$
domne$ zise 4acalo%lu deconcertat. 9or să arate că nu mai e nimeni acolo$ ca noi să nu*i
mai &ndim 'i să ne ia iar rin surrindere." 7i &l 'i luă$ ie'i unul$ 'i e-act &n clia c&nd
loata &l strivea$ ie'i altul 'i scăă$ aoi ie'i &ncă unul 'i fu terciuit$ 'i aoi iar altul$ care
scăă$ 'i astfel ie'iră o mulţime tim de aroae un minut. ,n acela'i ritm &n care se
sacrifica unul ca să scae următorul$ &nă
ce use m&na e loată 'i 9intilă$ dar$ atunci$ duă ce &nceură să fie omor&ţi toţi$
scur%erea &ncetă. "Ar tre!ui să &nvăţăm$ domne$ de la ă'tia$ cum se scaă dintr*o &ncer*
cuire"$ zise 4acalo%lu$ 'ter%&ndu*se e frunte de sudoare. "Mă >ică$ r&se 9intilă$ fiecare
vieţuitoare lută să*'i scae viaţa. Ai văzut Mori tu 'i sca eu1 (nde fac oamenii a'a$
unde admit ei teoria asta Eu să mor1 stri%ă el indi%nat. #e ce să nu mori tu1 7i se ceartă
&ntre ei 'i mor toţi1"
Reluarăm săatul 'i cur&nd dădurăm de colonie$ e care o nimicirăm. Rămăseseră &n
ea uţinilor
vederea 'o!olani$ dar era lină
%rasul Calistrat de sute
se dădu mai de ui mici
&ncolo 'i sc&r!o'i$
'i &nceu arcăTeoriile
să vomite. 3uuiţi famenului
de iele< la
desre felul cum trăiau 'o!olanii se verificară din lin< !a chiar aflai ceva e deasura$ că
'o!olanii$ e l&n%ă or%anizarea lor de*acasă$ socialmente se or%anizau e !resle$ zise
famenul. "Cum e !resle$ mă strelitule1" zise 9intilă r&z&nd. "#a$ e !resle$ reetă
famenul. Cum era la noi e vremuri+ !reasla măcelarilor$ !reasla cismarilor...== "Au rămas
&n urmă$ reflectă 9intilă. Ar tre!ui să se or%anizeze e sindicate1" "Asta ar &nsemna să*'i
invendeze 3i luta de %lasă$ zise Calistrat$ 'i să iasă la manifesdaţie..." "7i cine ar fi
du'manul de clasă" r&se 9intilă. "Trea!a lor$ zise Calistrat. E-loadatorii dintre ei..."
#uă ce terminarăm$ ne urcarăm &n auto!uz 'i ne &ntoarserăm &n ora'$ dar nu acasă$
ci direcţia !ufetul "T&ma". Toţi eram &nsă &n%reţo'aţi 'i nimeni nu m&ncă$ se !ău doar
ţuică#uă
'i &n cur&nd
amiazăne ridicarăm
tata &mi dădu'iun
lecarăm.
telefon să trec e la el. "E adevărat$ zise$ că lucrezi la
deratizare" mă &ntre!ă &ndată ce sosii /nici nu mă lăsă să mă a'ez !ine e at0. A$ da$
arcă uitasem$ chiar la uzina lui fusesem să distru%em colonia. "#a$ e adevărat"$ zisei. "7i
&n altă arte nu uteai să te an%a3ezi" "Nu$ acolo am fost reartizat." "7i chiar ai &ntre!at
dacă nu se utea &n altă arte" "Chiar am fost avertizat că dacă nu rimesc$ n*am dec&t să
mă descurc sin%ur. 4raţele de muncă nu se vor mai ocua de soarta mea." "7i a'a$ ni'te
meditaţii$ nu uteai să %ăse'ti &nt at&tea familii cu coii care au nevoie de meditatori1"
e vedea că se %&ndise &ntre tim$ din clia c&nd aflase$ la o soluţie mai !ună entru mine.
"Tu nu*ţi dai seama$ continuă el$ că te faci de ru'ine" "Nu eu mă fac de ru'ine$ zisei$ ci
cei care nu vor ca &nchisoarea mea să se termine. &nt li!er$ dar de fat s&nt tot &nchis."
"C&nd mi*a
Petrini$ zice$sus unul
fi*tău a'acare
'i etedincolo$
cunoa'te$fu%i
un de*aici$
rieten de*al meu
zic$ l*ai care s*a tu$
confundat dusdu*te$
'i el să se uite$
zice$ să*l
vezi$ dacă nu mă crezi..." "7i te*ai dus1" "#a"$ făcu tatăl meu stuefiat. "Cu meditaţiile e
acela'i lucru$ zisei$ află familia că am fost u'căria' 'i n*am chef să risc să mi se sună
cine 'tie ce %rosolănie acoerită..." "#a$ a'a e"$ zise el 'i &nceu să &n3ure$ dar fără adresă$
a'a$ imersonal$ doar le, acest le ut&nd fi toţi sau doar cei de la 4raţele de muncă$ nu*i
scăa vreo recizare. "Ce să faci tu acuma1 Că nici e caul nevesti*tii nu oţi să stai 'i să
nu faci nimic$ ai fi utut sta un oarecare tim dacă ai fi luat 'i tu o fată cu scaun la ca$ să
&nţelea%ă că acuma ţi*e 'i ţie %reu$ &nă trece %reul$ că n*o să ţină a'a cu metodele astea &n
vecii vecilor$ dar muierea ta$ ce să mai vor!im$ e femeie trufa'ă 'i$ nu te suăra că ţi*o
sun$ cam nesă!uită$ te &nţele% 'i e tine că nu oţi să măn&nci lini'tit din cior!a aia e
care o să ţi*o ună e masă fără să*ţi scoată ochii$ dar nici acolo$ să omori 'o!olani$ nu
oţi să răm&i... #u*te 'i tu e la ţară$ la ferma lui 9asile ăla1== "Crezi că o să*i convină să
afle toţi e*acolo cine e cumnatu*său Crezi că nu m*am %&ndit" "A'a e1... 7tii ce Eu
le...1 &nt at&tea osturi la noi de diseceri$ de controlori tehnici$ la administraţie... Am să
vor!esc eu cu in%inerul*'ef să te an%a3eze. Tre!uie să te an%a3eze1 Nu se oate ca un om
&nvăţat care 'i*a tocit at&ţia ani coatele de !ăncile facultăţii să fie trimis la 'o!olani. (ite$
uzina are o !i!liotecă$ să te an%a3eze acolo$ să te ocui de ridicarea nivelului cultural al
maselor /adău%ă el cu ironie0$ or%anizezi ser!ări$ recitaluri$ oezii$ chestii de*astea...
ziarul de erete$ material sortiv$ meciuri$ e-cursii... Tocmai au dat afară e unul care$ la
o ser!are cu dans 'i !ufet$ a ridicat al dracului reţul la mititei$ la sendviciuri$ la 'riţuri...
#iferenţa o !ă%a &n !uzunar. Ce zici" "Ce să zic$ nimic$ &ncearcă1 Numai că n*or să
an%a3eze ei la ridicarea nivelului cultural al maselor un du'man de clasă. 7i chiar dacă din
&nt&mlare mă an%a3ează * vine altul mai vi%ilent 'i o să mă dea reede afară zic&nd că
m*am strecuratD
du'mănoase$ &n de*astea1"
chestii s&nul clasei"9or!im
muncitoare$ să fac 'i să
cu directorul$ dre%."
e un om cu"Ce!un*simţ.==
să dre%i""9or!e'te1
"Acţiuni
mai zisei$ dar nu uita să*i sui că am fost la ocnă. Altfel vin cadrele 'i or să*i dea este
nas. Cuno'ti mai !ine dec&t mine ce sarcini au ă'tia de la cadre1 Pot să te dea si e m&na
ecurităţii$ invent&nd cine 'tie ce orcărie1 Asta mi*ar mai lisi1 Nu$ tată$ mai !ine stai
lini'tit$ să nu ăţe'ti 'i tu ceva. Nu e-istă ost &n care să nu sa!otezi$ să nu unelte'ti...
#oar la 'o!olani1 r&sei eu. Acolo n*ai cum desfă'ura o activitate contrarevoluţionară1 Ce
face mama" "Mă*ta e cam !olnavă$ suse el$ aoi adău%ă$ acum e lecată e la
!unicu*tău... 'i*ăla nu*'= ce are..." Adică toţi aveam c&te ceva$ eu că lucram unde lucram$
novastă*mea că era a'a cum era$ mama că era cam !olnavă$ !unicul 'tiam 'i eu că nu mai
simţea nici o !ucurie de viaţă$ iar el$ tata$ ce să facă el acuma$ să mai &ncerce sau să nu
mai &ncercee
condamnat să nedret.
mă aducăAia
la el
nu&ne muncă
uzină entru
"Eu vor!esc$
tine1" suse deodată$ &nd&r3it. Ai fost
L9II
9or!i &nsă zadarnic$ in%inerul*'ef căruia i se adresă răsunse că asta e o chestiune de

cadre$ să se adreseze deci 'efului acestui imortant serviciu$ fără avizul căruia nimeni nu
utea fi an%a3at. Gsta &nsă era un individ e care toată lumea &l detesta$ cu nesf&r'itele lui
formulare$ &n care tre!uia să treci 'i stră!unicii$ 'i de c&nd te*ai născut$ 'i latele e care

l*ai sutcec&nd
mamă$ eraia avut$
avere coil &nainte
de ţ&ţă+ de
ei$ 2
da$Au%ust$
latele ăla$
duădeinde de ladin
2 Au%ust$ cinecel*ai sut$olitice
artide ce fel dea
făcut arte$ dar ărinţii ei$ dar surorile$ dar fraţii$ dar soţiile sau soţii lor 'i ce condamnări
au suferit 'i ce rude au &n străinătate... 7i cu toate că sarcina lui era doar asta$ să stea ca un
c&ine călare e dosarele a mii de oameni$ se amesteca 'i &n viaţa rezentă a tuturor$ el
aăra 'i morala roletarii$ 'i interesele uzinei$ era un ersona3 activ &n 'edinţele sindicale
'i de artid$ conducea tot felul de anchete$ unele e fală$ altele &n mare secret$ 'i c&nd erai
chemat la el$ să zicem entru a doua zi la ora cutare$ noatea aceea nu dormeai !ine$
fiindcă &ţi suneai$ nu te chema el de%ea!a 'i &n nici un caz ca să*ţi dea o veste !ună. "Nu
m*am dus eu la ăsta$
continuă tata furios$ m*am dus la directorul %eneral. ?a urma urmei$ nu era el 'eful
&ntre%ii uzine Cum adică$ un cuv&nt al lui nu utea trece este caul ătrat al acestui
individ Am făcut !ine. 4ularca$ &nainte să a3un%ă director %eneral$ fusese muncitor ca 'i
noi$ a'i fi vrut să*l aud că nu mă ascultă$ că mă trimite la ăsta$ că refuză să*'i e-ercite
dreturile lui de 'ef 'i se sală e m&ini de răsunderea de a 3udeca 'i sin%ur 'i a an%a3a
un !ăiat t&năr$ care a suferit o condamnare e nedret. (n !ăiat cu carte$ fost rofesor
universitar. M*a rimit &ntr*o 3oi. (n om tăcut$ dar sincer$ se uita la tine dret 'i &ţi sunea
e-act care era situaţia$ fără ălăvră%eli$ cum făcea directorul ad3unct$ care te zăăcea la
ca 'i nu mai 'tiai nici tu de ce ai venit. M*a ascultat cu m&na la t&mlă$ e %&nduri. Nici
eu nu m*am &ntins la vor!ă$ 'tiam că are 'i alte tre!uri$ &l mai a'tetau 'i alţii dincolo$ la o
'edinţă de conducere$ 'i alţii dincoace$ &n !iroul secretarei$ care mă ru%ase să nu*l ţin
mult. Tovară'e Petrini$ mi*a sus $ entru mine un om care a isă'it o edeasă e dret
sau e nedret e un om a!solvit. #uă mine$ ar fi tre!uit ca fiul dumirale să fi fost
rerimit imediat la ostul de la (niversitate$ fiindcă instanţa nu l*a condamnat 'i la
edeasă
măcar să*lrivativă
fi an%a3atde&ntr*un
dretulost
de a*'i e-ercitacurofesiunea
comati!il entru
&nsu'irile lui. caredes*aildă$
?a noi$ re%ătit.
avemau
an%a3ată la !i!lioteca uzinei o fostă curvă$ care se ocuă 'i cu asectele culturale$ dar se
ocuă din ăcate 'i cu turnătoriile la adresa oamenilor e care 'eful cadrelor le studiază
cu %ri3ă$ fiindcă el a an%a3at*o 'i eu mi*am dat acordul fără să 'tiu ce oamă e. 9ezi A'i
fi utut foarte u'or să*l an%a3ez &n locul ei e fiul dumitale$ e %aranţia dumitale$
!ine&nţeles$ care e'ti muncitor vechi 'i e care te oţi !aza. &ntem de aceea'i v&rstă 'i
'tim am&ndoi că n*am luat uterea ca să instaurăm &ntre noi astfel de moravuri. A'teată
s*o dau afară e femeia asta$ 'i chiar 'i e acest 'ef de cadre e care &l ură'te toată lumea
/am 'i eu le%ăturile mele C( tovară'i cu răsundere$ care or să mă asculte0$ 'i atunci să
vină fiul dumitale la mine să stăm de vor!ă cu el 'i &l an%a3ez. ?a cantină$ să servească
muncitorii$
cu tineretul acolo e locul
avid de carte.acestei
Acolo !i!liotecare isterice$ nuo atmosferă
tre!uie să domnească la !i!liotecă$
a'aunde vor!e'te
sirituală ur&t
'i caldă$
nu de intri%i 'i turnătorii. A'a o să facem1D"
Tata era$ ovestind$ imresionat de directorul său %eneral$ eu mai uţin$ !a chiar
deloc. #ar nu zisei nimic$ să nu*l 3i%nesc. ă a'teţi ca un 'ef de cadre să fie dat afară$
asta utea dura mult 'i !ine. Nu era e-clus să fie dat afară el$ acest 4ularca sincer 'i
dret. #acă tata era at&t de naiv 'i nu 'tia cine e un 'ef de cadre$ cine anume &l susţine$ ce
instituţie$ era %reu de crezut că directorul său %eneral nu 'tia. ,n ce mă rive'te$ hm1 'tiam
destul de !ine. Practic$ nu s*ar fi utut face nimic entru mine chiar$ 'i &n cazul &n care
acest 4ularca ar fi reu'it să se de!araseze de acel individ. Nu tre!uia să vină altul Iar cel
nou ar fi semănat cu cel lecat.
#uă e
reaăr&nd vreo lună eieuforia
chiul &n careeitrăiam
&ntre!area+ euocusăMatilda
!ine$ c&t &nceu
mai dureze 7isă&ntr*o
se stin%ă.
zi mă 9edeam
&ntre!ă fără
ocol+ "Tot nu te*ai săturat" "Nu"$ &i răsunsei sum!ru. "Nu te suăra$ domnule$ zise ea
atunci$ nu mai e'ti acela'i om 'i nu cred că din ricină că ai fost la &nchisoare. Au mai
fost 'i alţii 'i n*au a!andonat %ăsind o lăcere secretă &n căderea lor. *au ridicat1 Nu ot
să*ţi &nţele% căderea 'i nici e cine vrei să sfidezi ned&ndu*mi măcar seranţa că asta se va
termina &ntr*o zi. Tre!uie să ne desărţim1 Nu voi divorţa imediat$ ăstrez eu seranţa că
&n sin%urătatea ta o să te %&nde'ti 'i o să te &ntorci l&n%ă mine. Poţi să stai &n casă$ nu te
%one'te nimeni$ dar &ntre noi nu mai oate fi nimic." "N*am la ce să mă %&ndesc$ &i susei$
nu uita că &nainte chiar să fiu arestat te*ai desărţit de !ăr!atul tău &n clia &n care ai
&ndrăznit să ridici m&na asura lui. #in clia aceea$ continuai eu d&nd curs unor meditaţii
care nu erau roasete$ mi*ai oferit ersectiva unei vieţi &n ticălo'ie$ duă ce &ndată ce
ne*am căsătorit mi*ai oferit una a unei vieţi moarte$ adică fără iu!ire. Nu ot să accet să
renunţ la fericire e acest ăm&nt$ chiar dacă o să mă comlac$ cum sui tu$ multă vreme
&n lăcerea secretă a căderii. Nici &nchisoarea %rea nu m*a făcut să uit sau să se mic'oreze
&n sufletul meu roorţiile e'ecului nostru. ,ţi dai deci seama$ ser$ din cele ce*ţi sun$ c&t
de mult te*am iu!it. Poate că dacă te iu!eam mai uţin$ mai susei$ cine 'tie$ trufia ta nu
m*ar fi rănit at&t de tare 'i viaţa mea cu tine ar fi fost$ oate$ tolera!ilă$ dacă !ine&nţeles
n*ar fi survenit trădarea de o arte 'i de alta. #e'i nu e si%ur că n*a 'i survenit. Nu ot
să*ţi uit telefoanele 'i c&t de fericită arătai c&nd te*am surrins. (ra e care mi*ai arătat*o
duă aceea era o dovadă &n lus că nu %elozia mea /un sentiment care mi*e comlet
străin0 a făcut să nască &n tine ura e care ţi*o citeam &n ochi. &nt lucruri care nu ot
&n'ela un om care iu!e'te 'i care$ reet$ nu e %elos$ cum s&nt eu$ cel uţin cu tine. C&nd
iu!e'ti foarte tare$ aare &ncrederea a!solută 'i %elozia n*are loc. #ar nici nu oţi ierta
c&nd Tresării.
&ncrederea e &n'elată".
) lun%ă tăcere"Nu te*a &n'elat
se a'ternu &ntre nimeni"$
noi. Eramzise Matilda
re%ătit cu unaceastă
entru %las ciudat.
scenă$ dar
nu mă %&ndisem niciodată că ea m*ar fi &n'elat. Totu'i$ de ce acum$ e nea'tetate$
e-rimasem &n acest sens o &ndoială Răsunsul ei$ ne%&nd$ &n cuvinte$ era afirmativ &n
modulaţia %lasului+ "Nu te*a &n'elat nimeni" sună "te*am &n'elat$ ei 'i1" Nu eram re%ătit
entru această revelaţie$ &nc&t tăcui mai dearte. Ea se sculă din fotoliu 'i se &ndretă
lini'tită sre dormitor. "4ine&nţeles că nu m*a &n'elat$ %&ndii$ dar ce utea să*mi
răsundă" Totu'i$ eni%ma comortării ei din acele clie răm&nea &ntrea%ă. Iată$
desărţirea de care fusese vor!a atunci 'i &n care eu nu crezusem se dovedise o reetiţie a
desărţirii de acum$ care era chiar reală$ de ne&nlăturat. #e ce m*a'i fi &n'elat$ a'adar$ &n
rest+ &ncercarea ei de a fu%i de*acasă entru a mă sili e mine să lec$ aversiunea făţi'ă$
iz!ucnirile de ură iraţionale...
&n'ele$ 'i o &miedica deridicolă
naivitatea ce iraţionale Poatemele
a &ncrederii chiar&nmă
ea$&n'elase$
ve'nica sau
meavroia să mă
seranţă a
unei re&ntoarceri la anii de dinainte de căsătorie.
Reveni &n hol cu un achet de ţi%ări &n m&nă$ se rea'eză 'i &'i arinse una. "Asta e$
zise foarte lini'tită$ nu coresund visului tău de fericire. Ce să fac ă mă refac că n*am
cinci ani mai mult dec&t tine A'i fi ridicolă1 &nt !ătr&nă$ dra%ă$ am trecut de treizeci de
ani$ 'i adio$ Matilda$ cochetăria cu un !ăr!at mai t&năr... &ncă uţin 'i mi*ai fi sus*o &n
faţă+ s&n%ele meu !ate altfel dec&t al tău$ ce te miri că m*am &ndră%ostit de alta Ce*a'i fi
utut face auzind asta A'i fi &n%hiţit sau ar fi tre!uii să tac$ să nu te &ntre! niciodată unde
te duci de &ţi ui cel mai frumos costum 'i cea mai frumoasă cravată la cea mai frumoasă
căma'ă$ sălată 'i aretată de mine$ 'i unde &nt&rzii sau &ţi etreci noţile$ &n tim ce eu
te*a'iAia'teta
fi zis$ &ncerc&nd
auzind*o$ zadarnic să dorm..."
că &'i desvăluie &n sf&r'it secretul comortării ei$ dar nu mă lăsai
&n'elat+ "Atunci$ &i susei$ de ce te*ai mai măritat cu mine 'i mai ales de ce ai ăstrat
coilul" "#e ce Gsta e alt secret$ e care &nsă nu ţi*l sun 'i n*o să*l afli niciodată. 7i
&ncă un lucru+ nu te &n'ela e tine &nsuţi crez&nd că m*ai iu!it foarte tare. Nu m*ai iu!it
nici măcar at&t c&t oţi tu să iu!e'ti$ adică a'a$ cu toată fiinţa ta$ cum s*a &nt&mlat e
vremea c&nd eu &ţi dădeam telefoane la facultate... ro!a!il că o s*o faci de*aici &nainte$
dar nu eu voi fi aia care se va !ucura de această iu!ire. Atunci$ da$ &n anul acela m*ai
iu!it$ c&nd ţi*era frică să nu mă ierzi$ nu 'tiai si%ur dacă &ntr*o zi n*o să*ţi sun că renunţ
la divorţ 'i mă &ntorc la Petrică$ duă ce te*ai convins că nu /'i Matilda făcu cu de%etele
&n aer o mi'care de &mră'tiere0$ adio$ iu!ire1"
9or!ea ca să nu sună nimic sau să*mi tur!ure sufletul cu false desvăluiri. "7i &ncă
un lucru$ continuă$ nu uita că tu ai fost rimul care ai &ndrăznit să love'ti femeia e care
zici că o iu!eai at&t de tare. Pe loc$ atunci$ am crezut 'i eu$ ca 'i tine$ că eram vinovată$ e
urmă mi*am revenit+ Ia uite$ mi*am sus$ el nu mă iu!e'te$ altfel cum s*ar fi utut să uite
că eram eu$ Matilda$ care sta &n faţa lui 'i care venisem să*i sun că &mi are rău că i*am
sart !iroul... N*am mai avut tim să*i sun$ m*am omenit e 3os$ năucită. Te miri acum
că am &ndrăsnit 'i eu ,n orice caz$ n*ai dretul să*mi sui că ţi*am deschis ersectiva
unei vieţi ticăloase. Persectiva asta ai deschis*o tu1 ,n ce rive'te rima ersectivă e
care ţi*a'i fi oferit*o$ a unei vieţi moarte$ adică fără iu!ire$ ardon$ 'i eu am avut aceea'i
revelaţie< aceea'i ersectivă mi*o ofereai 'i tu." "Mai demult$ zisei$ sau &nce&nd din a
doua zi duă ce m*am mutat la tine" "Ehe$ făcu ca$ chiar din clia c&nd te*am cunoscut1"
"#a$ 'i mai ţii minte clia aceea" "Cum să nu$ asta nu se uită1=" ")are coincid cliele1
zisei eu cu falsă nostal%ie. Ia să vedem$ 'i eu ăstrez &n amintire clia fatală." "Pe stradă$
domnule$care
Petrică$ ziseesemne
ea cu un&ţi%las ca 'i c&nd
ovestea cevaardesre
fi mărturisit
mine$ măo infamie. Nin%ea$
one%rea$ 'i tu erair&n3ind$
si tu ascultai cu
drama lui era entru tine un sectacol vesel$ e care el ţi*i dădea căut&nd$ ca un naiv$
&nţele%erea unui om e care nu*l %hicea c&t e de !rutal 'i insensi!il. #e dearte v*am
văzut... Pe urmă am a3uns &n dretul vostru$ eu cu Petrică nu ne*am orit$ nici nu ne*am
salutat$ era furios e mine 'i eu am z&m!it$ mi*era milă de el$ 'i atunci m*ai văzut$ te*ai
uitat la mine ca la o vamă$ ca să nu zic ca la o curvă$ 'i te*ai &ntors 'i am simţit cum ceva
&mi arde arcă icioarele... Era rivirea ta1 Asta e zodia &n care ne*am cunoscut dacă ai
ţinut să afli. Ti*am dat un termen al ecuaţiei. N*ai dec&t să %hice'ti restul." "#a$ confirmai$
asta a fost clia. I*am zis !ine fatală1" "#a$ i*ai zis !ine. 7i m*ai ţinut &nlănţuită$ cum !ine
ai o!servat tu &nsuţi$ &nă a doua zi duă căsătorie$ c&nd ai intrat &n casa lui 9asia străin 'i
rece 'i nici
alatul nu te*aimuritorii
lui rintre uitat la mine 'i te*ai
de r&nd uitat
'i ţi*ai la toţi
'i ales una$cae
uncare$
&mărat care a ai
eventual$ co!orit
fi doritdin
să ţi*o
ducă slu3itorii$ &ntr*un anume loc secret$ 'i să te desfr&nezi cu ea. Era Tamara. ,ţi luceau
ochii de reacurvie$ cum sune +iblia, că dacă le uiţi la o femeie 'i o dore'ti &n %&ndul tău
ai 'i reacurvit cu ea. #acă Tamara te*ar fi lăcut$ sau mai !ine zis dacă n*ai fi fost
%rosolan cu ea$ aţi fi 'i trecut am&ndoi la fate$ fiindcă Tamara o fi ea... dar nu e
desmăţată..." "Te omene'ti că o fi sentimentală1" murmurai. "#a$ zise Matilda cu un
%las sfidător$ e o femeie demnă. ,mi ima%inez c&t de murdară a fost rima ta iu!ire cu
acea Ninetă de*ai utut s*o 3i%ne'ti astfel chiar e*o rudă de*a mea aroiată. Nu mă mir
că acum te simţi !ine acolo unde lucrezi. ui că s&nt ni'te indivizi a!3ecţi. #ar &ţi
lac1..." "Nu ărăsi$ zisei$ firul rimei clie... E fascinant ceea ce aud." "8ascinant
8atul căe
studenta &ncă deailaomor&t*o0
care &nceut ai%ăse'ti
văzut &n
cămine o a doua Nineta /nu 'tiu cum o fi fost
e fascinant"
,n realitate nu era deloc fascinant$ ci dezastruos. #ra%ostea mea entru ea se
reflectase deci &ntr*o o%lindă str&m!ă$ &n care aăream cu chiul sluţit astfel Ce*o
atrăsese atunci Poate chiar acest chi$ cum susese$ !rutal$ insensi!il$ dornic de
reacurvie 'i &n cele din urmă a!3ect Mă uitai la ea$ de astă dată &ntr*adevăr fascinat.
Cine era Nu mai vor!ea ca la !otez$ cum crezusem su! imeriul unei %elozii
derezona!ile 'i disroorţionate$ era lini'tită$ 'i nu mai uteam$ ca atunci$ să n*o cred.
Aveam c&teva fire %roase &n m&nă$ de fat %rosolane$ ale %&ndirii ei ascunse$ care &mi
scăaseră tim de at&ţia ani$ le simţeam$ uluit$ realitatea. A'adar$ o atrăsese un individ
total străin de firea ei$ dacă ar fi să admit că$ fără să 'tiu eu$ astfel arătam$ asta era
ima%inea e care i*o oferisem Insensi!ilitate$ cinism &n sentimente$ !rutalitate &n mani*
festările zilnice ale vieţii mele cu o femeie$ trădare &n dra%oste$ reacurvie$ lăcere entru
a!3ecţie...
"#eci$ nu te*am iu!it" zisei cu o sf&'ietoare 'i &n acela'i tim simulată ărere de rău.
"Ai iu!it$ ţi*am sus$ ceea ce ai crezut că s&nt eu1" "7i tu la fel &nt e-trem de curios să
'tiu ce*ai iu!it tu$ de*ai mers at&t de dearte1" "Ki*am sus$ n*o să afli niciodată1"
e lăsă o tăcere. 8etiţa deschise u'a 'i fără ezitare o luă &ncet sre maică*sa. Matilda
se ridică 'i disăru &n !ucătărie. Coilul veni atunci la mine 'i se a'eză$ cuminte$ &n
fotoliu. Prezicerile lui 4en Ale-andru nu se adeveri*seră$ cu toate că Matilda se redase

cu totul fetiţei. ilvia &'i vedea cuminte de mica ei viaţă 'i era aroae &n mod e%al ata'ată
de maică*sa 'i de mine$ de'i Matilda nu se !ucura c&tu'i de uţin c&nd o vedea că mi se
urca veselă &n !raţe+ se redase$ dar 'i usese stă&nire e ea 'i nu*'i ascundea iritarea că
ilvia descoerise o a doua fiinţă &n viaţa ei$ căreia &i sunea "tata" 'i care o lua aroae
zilnicn*am
fri% la lim!are
chef să te&nvăd
ora'.că,ncerca s*otu'e'ti".
&ncei să orească$ "acumsătre!uie
) lăsam mear%ăsă e
te culci"$ sauo "afară
3os$ &nă auzeame
că*mi sune foarte cur&nd că o dor icioarele 'i atunci o luam &n !raţe. Era o 'mecherie$
nu vedea nimic de 3os$ n*o dureau icioarele$ vroia &n !raţe$ sus$ 'i atunci %hiceam că era
stă&nită de o curiozitate avidă 'i tăcută. C&nd luminile unui automo!il aăreau &n
deărtare &l lua &n rimire 'i c&nd trecea de noi micuţul tru avea o sv&cnire 'i se răsucea
&naoi cu ochii mari deschi'i 'i cu uilele imens dilatate urmărind dihania &nă nu se
mai vedea. 9itrinele strălucitoare o atră%eau ca un ma%net 'i vi%oarea !ruscă de ooziţie
e care mi*o transmitea truul ei c&nd vroiam să lec mă făcea să &nţele% că de fat o
vră3eau 'i ar fi vrut să stăm acolo 'i să ne uităm un tim nedefinit. ,i suneam că o să
%ăsim alta 'i mai 'i$ 'i a!ia atunci renunţa 'i truul i se &nmuia făc&nd din voinţa mea$ &n
mine &nsumi$ad&nca
&mi %oneau o forţă suusă acestor
sin%urătate dulci rău
de al cărei mi'cări$ care &mi Cur&nd
mă eli!eram. toeau amorţeala sufletului 'i
&nsă toate acestea$
ma'inile cu farurile 'i cla-onatul lor$ care o &nveseleau$ tu$ tu$ uternicele camioane$ al
căror duduit o făceau să se liească foarte tare de mine$ !aia mi'cătoare de lumini
multicolore din marea iaţă$ unde vedea ţ&'nind sre cer să%eţi al!astre$ care !rusc se
răsuceau sre ăm&nt$ devenind verzi sau ro'ii$ &ntr*un viu 'i ne&ncetat 3oc de fi%uri
misterioase$ o aruncau &n vis 'i cur&nd descoeream că adormise. ) luam atunci &naoi
sre casă 'i$ duc&nd &n !raţe minunata ovară$ aveam sentimentul că &n realitate s&nt un
om fericit 'i că suferinţa mea e o iluzie$ o himeră e care ar tre!ui s*o alun%< uteam trăi
astfel o mie de ani 'i muri lini'tit. Altceva$ o !ucurie mai mare nu e-istă e ăm&nt$ restul
e nerozie. Acasă$ &nsă$ ne &nt&mina mama ei$ care mi*o smul%ea literalmente din !raţe 'i
unea stă&nire
i*am sus c&nd ame auzit
ea+ căcăn*am văzut că fetiţa
e &nsărcinată cu eaa Cred
o!osit
euCe$
că aam de sau
uitat %&ndcăs*o omor$
o să uite a'a cum
vreodată
aceste cuvinte ) să i le sună fetiţei c&nd s*o face mare$ să 'tie 'i ea ce fel de tată a avut
'i c&t de mult a dorit el să vie ea e lume. Aveam atunci sentimentul net că ea %hicea că
s&nt fericit 'i vroia să nu fiu 'i avea 'i uterea s*o facă. #e ce mă &ntre!am. Ce rău &i
făcusem Totul se &ntuneca$ nimic nu mai avea &nţeles 'i valul de sin%urătate urca iară'i &n
mine cu o utere arcă mai mare.
#a$ %&ndii$ tră%&nd*o alături de mine &n fotoliu$ acum &nţele% de ce dormi tu e !r&nci<
duă cum am auzit că &nceeţi să visaţi &ncă din !urta mamei /aveţi visuri$ ce frumos1
cum or fi ele$ c&nd voi nu 'tiţi nimic de unde vă vin$ din ce amintiri insonda!ile 'i ale
cui Poate chiar ale mamei$ care visează 'i ea 'i vi le transmite rin sufletul ei au oate
ale tatei$ rin ceea ce ai tu de la mine au de undeva din &ndeărtări imemoriale0$ tot
a'a$ la aroae atru ani aveţi rele resentimente ) m&n%&iai e ărul ei !lond< 'i aceea'i
ace$ ca &n ziua c&nd venisem de la ocnă 'i care aărea dc*atunci totdeauna c&nd o luam &n
!raţe$ co!or& este sufletul meu 'i &l &ncălzi ca o flacără dulce. #a$ %&ndii mai dearte$
fetiţa mea$ ai %hicit$ nu e !ine &ntre tata 'i mama$ n*o să mă mai vezi de*aici &nainte rin
casă 'i n*o să mai mer%em &n fiecare zi la lim!are. Iar tata o să trăiască sin%ur 'i tu n*o
să &nţele%i de ce. "Hai$ vino &ncoace să*ţi dau să măn&nci"$ zise Matilda$ 'i o rivii cum se
&ndeărta &ncet sre !ucătărie 'i avui o stranie senzaţie că revelaţiile ei &i &ncon3urau caul
ca un nim! al minciunii$ cu secretul ei care ar fi vrut să*mi ară indescifra!il. ,mi arinsei
o ţi%ară si &nceui să mă lim! e %&nduri rin vastul aartament...
L9III
Nu e nici un secret$ &mi susei orindu*mă &n dretul vitraliului sart de vaza
roiectil care trecuse rin el. /Matilda chemase un me'ter 'i &l dresese$ nici nu se mai
cuno'tea$ &n centrul lui$ unde fusese %ăurit$ me'terul usese un %eam al! 'i tăiat oval care
ărea firesc cui nu 'tia cum fusese &nainte$ mie &nsă nu*mi ărea$ acest oval al!$
insi%nifiant$ rin care nu se vedea nimic 'i străin de frumoasele culori &n mi3locul cărora
fusese us$ mi se ărea a fi intruziunea nimicului &n creaţie$ sim!ol al urii oar!e 'i al
violenţei.0 Ce secret Ce zodie #acă ea sune că astfel a fost rimită rivirea mea &n
clia c&nd ne*am int&lnit$ ce secret mai oate fi Poate fi luată dret zodie %&ndirea
detracată$ &n orice caz str&m!ă$ a minunatei trecătoare #ar era limede$ dacă ar fi luat*o
dret ceeadece!a%heta
fost atins era$ astăzi n*amamai
ma%ică fi fostce&mreună.
tot ceea oate să ne#acă ar fi &nţeles
uimească că &n lume$
e această acea cliă am
seranţa$
visul$ !ucuria că asiraţiile noastre nu s&nt de'arte 'i că se &mlinesc undeva chiar dacă nu
cu noi$ adică nu &ncă 'i că rivirea mea nu era dotat e-resia unei ad&nci tur!urări$ a unui
cutremurat re%ret$ a unei dureroase melancolii că n*o s*o mai &nt&lnesc niciodată$ ar fi dat
din umeri cu neăsare 'i nu s*ar fi &ndră%ostit de mine$ căci astfel de sentimente i le
dăruise din lin Petrică Nu$ ea a simţit doar că rivirea mea &i arde icioarele$ 'i era
adevărat că mă uitasem o cliă 'i la icioarele ei$ c&t erau vizi!ile &ntre haina de !lană 'i
ne%rul ele%antelor ei cisme$ 'i ca ameţisem rivindu*le. #ar cum utuse ea simţi acea
arsură$ c&nd &n realitate această a doua rivire a mea ea nici măcar n*o văzuse Cu at&t mai
uţin s*o interreteze că fusese a'a cum &mi sunea astăzi Nu$ ea e-rima de fat 'i
e-tindeaale
urmase$ acum asura &ntre%ului
de%radării nostrueitrecut
raide a iu!irii entruidei care'i nu
mine e erau
care dec&t ale de%radării
eu o urmărisem fărăcare
s*o
&nţele% 'i n*o &nţele%eam nici astăzi$ de'i avusesem destul tim să mă oun$ să sufăr
entru ea$ să ser că se va ori &n cădere 'i să meditez &ndelun% asura fatului dacă nu
cumva eu eram cel vinovat. Pentru că nu era cu utinţă să armonizeze &n ea &nsă'i cei doi
ani &n care trăise cu mine &ntr*un e-taz aroae zilnic /'i &n care cuv&ntul "&nlănţuită"
n*avea nici un sens0 cu ideea că văzusem &ncă din rima cliă &n ea o a doua Nineta. #acă
fusese cineva &nlănţuit &n acel tim$ eu eram acela$ 'i nu ea$ 'i continuasem să fiu 'i duă
aceea$ adică duă căsătorie. Av&nd din rima cliă revelaţia că văd &n ea o vamă$ o
curvă$ se utuse &ndră%osti at&t de tare de un astfel de om 'i această dra%oste să dureze doi
ani 'i să se căsătorească cu el Aici era secretul1 Nici un secret$ sin%urul care ersista era
cel al co!or&'ului 'i al de%radării !rutale$ 'i anume$ &nă acolo$ &nc&t să a3un%ă să ne%e
totul...
Ceea ce se 'i &nt&mlă$ fiindcă$ atras cu utere de fiinţa ei 'i &mins de o curiozitate
irezisti!ilă$ &nceui să un su! focul ne%ru &n care ard cel mai adesea cei care se desart
tot ceea ce altădată mă făcuse fericit. Astfel$ &mi suse &ntr*o zi$ c&nd eu &ncercai$ sau mai
!ine zis simulai că am uitat că totul se sf&r'ise &ntre noi /'tiam 'i eu !ine acest lucru0 'i
&ncercai s*o &m!răţi'ez$ că se suunea totdeauna cu silă &m!răţi'ărilor mele... că simţise
de fiecare dată că o violez 'i că &nfăţi'area mea &n acele clie i se ărea !estială$ dar nu &n
sensul cel !un$ care oate &nfiora$ ci &n acel rău$ de animal$ ca 'i c&nd s*ar fi iu!it cu un
mă%ar$ sau cu un... /aici &'i use fr&u$ ezită0. 7i că chiar 'i miroseam ur&t$ a aie 'i sudoare
de cal. "#a$ e-clamă sc&r!ită$ a armăsar$ dar nu armăsarul ăla care &ţi lace ţie să crezi că
e 'i el sirit$ cu trei coordonate &n con'tiinţa lui$ trecut$ rezent 'i viitor$ &n tim ce eu 'i
alţii ca mine care nu trăim dec&t &n rezent$ semănăm cu unul 3u%ănit. Nu$ a urină 'i
sudoare &muţită$
retenţios. 8iindcăreziduurile
nici măcarsiritului de armăsar$sădacă
n*aveai !unul*simţ facivrei să adot
o !aie &nainte'isau
eu lim!a3ul
să aler%i tău
imediat la !aie duă. 9ezi tu$ o femeie acordă imortanţă acestor lucruri$ dar tie cum să*ţi
ese"
R&sei &n hohote$ d&ndu*mi caul e sate 'i &ncălec&nd !raţul fotoliului cu icioarele$
&n stil american. Păstram &n amintire cuvintele ei din rima noastră noate de dra%oste$
c&nd mă &ntre!ase cu uimire cu ce fel de arfum dădusem e mine$ sau cu ce fel de săun
mă sălasem "#e ce"$ o &ntre!asem. "8iindcă truul tău miroase$ iu!itul meu$ a
mic'unele de rimăvară." R&sesem 'i atunci$ flatat de iluzia ei olfactivă$ fiindcă nu*mi
dădusem cu nici un fel de arfum 'i nu folosisem dec&t săun ordinar$ care mirosea a
%răsimea din care fusese el făcut$ "Nu$ nu$ insistase$ miro'i a mic'unele"$ &nceuse să*'i
lim!e
r&sei iar.nasul
Nu*i este
suseicorul
de ce$meu.
lucruAcum aflam
care n*o că mic'unelele
derută se de%radaseră
deloc. C&t rive'te !ăile$ o &n altceva
vreme$ 'i
duă
căsătorie$ &n cliele calme ale vieţii noastre zilnice$ mă săla adesea e sinare 'i se
minuna de netezimea ielii mele$ 'i că i*ar lăcea să fie 'i a ei la fel$ adică săunul să facă
'i e ea de la &nceut un clă!uc at&t de a!undent 'i curat. ,n rest$ era adevărat că aroae
totdeauna &mi crea 'i mie imresia că o violez$ dar duă ce a'a*zisul viol se roducea$
trăia a doua zi ca &n transă$ cu amintirea lui. I*auzi1 Ia să vedem ce mai sune1 "Poate că
ai fost totdeauna o fri%idă1 zisei. 8ri%idele$ c&nd au 'i ele arte de*un !ăr!at$ ăstrează din
&m!răţi'ările cu el senzaţiile cele mai sca!roase."
Tresări su! !rutala lovitură. E-resia chiului ei$ altădată at&t de frumos$ se alteră$
din triumfătoare rivirea ei deveni o cliă umilă$ arcă ar fi dorit să nu*i fi sus un astfel
de lucru$
zone caresau să*l ne%
tre!uie de &ndată.
să răm&nă Nu*l ne%ai$
intan%i!ile. ca să &nţelea%ă
,n acela'i 'i ea ce Ea
tim &mi susei+ &nseamnă să aluneci
nu e fri%idă 'i &n
totu'i e 'i fri%idă sau mai !ine zis o fri%idă &n %&ndire$ &n tim ce viaţa corului ei
mocne'te rerimată. ,n alte condiţii$ de fanatism reli%ios$ ar fi a3uns maică stareţă$ dar
dintre cele care l*ar fi trădat e Cristos ca să se chinuiască aoi &n remu'cări. &n această
lumină utea fi adevărată afirmaţia ei că o rivisem atunci e stradă ca e o curvă. ,'i
reveni 'i se uită la mine cu ură. "Nu e-istă$ zise$ femei fri%ide$ ci !ăr!aţi odio'i$ care ot
sc&r!i o femeie entru toată viaţa. ,ntrea!ă un medic 'i ai să vezi ce*ţi oveste'te1" "#a$
zisei osomor&t$ chiar m&ine mă duc să mă interesez1"
#evenisem visător su! rivirile ei &ncărcate de ură. imţeam această ură ca e*un
dro% care mă făcea melancolic$ melancolie deta'ată$ lini'tită$ asemănătoare celei care ne
curinde c&nd ne %&ndim &ndelun% la moartea noastră. Ei$ da1 9a fi 'i asta$ a'a s&ntem
făcuţi$ să nu trăim la infinit$ să nu devenim stuizi &n e-u!eranţele noastre. ) desărţire e
o astfel de reetiţie a morţii cu avanta3ul enorm că totu'i continuăm să trăim 'i să avem
arte de multe !ucurii simle$ cum ar fi fatul uimitor de a mer%e e 3os$ de a simţi seara
un fel de uitare de sine 'i de a ne ărăsi lumii somnului$ de a !ea un ahar de vin 'i mai
ales de a ne surrinde că mai utem să r&dem$ să m&ncăm cu oftă 'i chiar să ne culcăm
cu o femeie. (nii sun că asta &nseamnă a suravieţui$ că adică de fat ai murit o dată 'i
e'ti !un mort 'i acum faci doar um!ră ăm&ntului. E adevărat$ dar nu &ntru totul. "E
adevărat$ &i stri%ai Matildei$ dar mulţi uită că rom;nul are 'ate vieţi &n ietu*i de
aramă1" Ea se uită la mine cu disreţ+ "Ai !ăut ceva" zise. "Nu$ dar e o idee$ tresării eu.
Ai ceva &n dula" "Am1 #ar se vede duă ochii tăi că ai mai !ăut 'i &nainte." "Nu mai
mult dec&t tine1" zisei. "Te &n'eli1 Eu n*am !ăut nimic. #ar tu ai !ăut cu omor&torii de
'o!olani$ altfel n*ai fi utut să*mi sui at&tea murdării." "#a$ stri%ai$ mi le asum$ de'i nu
le*am
să maisus eu. altul.
%ăse'ti &nt omul carere%reţi1..."
) să mă &'i asumă totul$ oţi să te !izui e mine. (n om ideal$ n*o
7i mă ridicai$ intrai &n oficiu 'i mă &ntorsei cu o sticlă de vin ro'u$ e care o destuai
cu un sentiment săr!ătoresc. Posomor&tă$ Matilda se duse 'i ea &n sufra%erie 'i aduse din
vitrină două cue de cristal violet de 4oemia$ e care le umlui de &ndată. Ciocnirăm 'i
!ăurăm$ eu cu sete$ Matilda arcă &n sc&r!ă$ dar nu entru vin$ ci entru mine. "Tu$ omul
ideal" &mi suse. "#a$ stri%ai$ s&nt !ăr!atul ideal$ !ine &nzestrat$ fără cusur$ cu sin%urul
defect că nu ot fi isteric$ &ntr*o lume atinsă de isteria suunerii 'i a fanatismului corut.
Toţi s&nteţi coruţi &n a%resivitatea voastră masochistă$ care v*a făcut să uitaţi valorile
a!solute$ credinţa &ntr*un ideal$ devotamentul 'i rietenia$ iu!irea 'i cura3ul$ %&ndirea
li!eră$ creaţia." "Aha1 făcu Matilda$ 'i tu le*ai ăstrat1..." "#a$ le*am ăstrat..." "7i de*aia
mi*ai sus tu
să*l arunci mie$răastie1"
&ntr*o c&nd ai auzit că n*am
"Nu$ s&nt &nsărcinată$
sus acest că o să*mi
lucru$ ui cu
dar văd coilul
uluiree*un
că nu!ăţ 'i o
e vor!a
de o %&ndire e-rimată de tine$ atunci la !otez$ &ntr*un moment de furie$ ci chiar crezi că e
adevărat că am sus acest lucru1 Asta &nseamnă că &n caul tău zace mecanismul
im!ecilităţii umane$ care$ ornind de la datele unei idei care are un sin%ur &nţeles$
transformă sensul iniţial &n cu totul altceva$ duă dorinţă. Ai vrut să &nţele%i astfel susele
mele$ 'i ele au 'i devenit entru tine certitudine." "Aha$ deci n*ai sus1" "7tiu foarte !ine
ce*am sus$ dar ar fi zadarnic să*ţi e-lic1== ",ncearcă." "Era o declaraţie inocentă de
iu!ire$ că venirea coilului nu tre!uie să ne scindeze viaţa 'i că n#o să fac ca ?aios$ tatăl
lui )edi$ care &ntr*o interretare modernă ar fi fost %elos e noul*venit 'i l*ar fi aruncat
&ntr*o răastie. Mitolo%ia sune altfel$ dar 8reud a interretat mitul &n sensul atracţiei
coilului
zise entru
Matilda$ mamă$
'i ca care
dovadă căersistă 'i la maturitate$
nu s&nt im!ecilă$ te cred.comle-ul oediian."=
#ar că o să*l "e oate$
dai la lea%ăn$ la coiii
%ăsiţi$ n*o să zici că n*ai sus. Ai zis a'a$ n#o să fac ca tatăl lui )edi$ dar o să fac ca
Rousseau." ">lumeam1" zisei$ simţind că ierd terenul. "Aha$ %lumeai1" "#a$ e-a%eram$
ca să &nţele%i ideea." "E-a%erai ca să &nţele% ideea$ zise deodată Matilda cu un %las
ră%u'it 'i %ros. #uă ce mă lovise'i 'i mă aruncase'i e odea$ acum %lumeai$ e-a%erai...
Ce$ ar fi mai !ine dacă ai muri Ki*a'i une 'i eu e iet o floricică1" ",n orice caz$ zisei$
sănătoasă la ca nu e'ti dacă ai a3uns să*mi dore'ti moartea entru ni'te cuvinte al căror
sens ţi*a scăat." "#e ce zise. >lumesc$ e-a%erez$ ca să &nţele%i mai !ine ideea1" "Ce
idee" "Că e'ti un ticălos 'i că te urăsc..." "4ine &nţele% că mă ură'ti$ asta o 'tiu demult$ &i
răsunsei senin$ turn&nd &n ahare. #ar eu ticălos nu s&nt 'i n*are rost să &ncerci să dai urii
tale o 3ustificare. (ra oate fi 'i curată1 A'a$ &n sine$ ca 'i iu!irea. ?as*o a'a$ fiindcă &ţi
urifică sufletul mai !ine dec&t dacă o terfele'ti &n acuzaţii a!3ecte. >&nde'te*te mai !ine
la osi!ilitatea de a &nţele%e că nu puteam să gîndesc că chiar o să*ţi iau coilul 'i să*l
dau la lea%ăn. ,n ce mă rive'te$ o să &ncerc 'i eu să &nţele%$ !a chiar &nţele% de e acum$
'i &mi dau seama că duă ce un om e lovit$ e o ură sminteală să mai crezi că duă aceea
cuvintele e care i le mai sui or să*i mai ară inocente 'i cu at&t mai uţin o e-resie a
iu!irii /de'i duă marea ta scenă de la !otez$ c&nd am rămas sin%uri$ te*a ufnit r&sul 'i
mi*ai sus că ne!ună mai e'ti 'i tu 'i dacă nu m*ai fi iu!it$ n*ai fi făcut ce*ai făcut$ adică
să arunci cu vasul &n mine 'i să*mi sf&'ii o!razul$ fără să mai vor!esc de cuvintele care
ţi*au ie'it din %ură$ 'i eu te*am crezut$ ţi*am sus doar că am căzut am&ndoi &n ticălo'ie$
ca vecinul ărinţilor mei$ Aco3ocăriţei< 'i &ţi sun acum că dacă n*a'i fi fost arestat chiar
atunci$ ne*am fi iu!it 'i noi &n noatea aceea e-act ca acela10. Tu$ dimotrivă$ de'i aoi
am &n%enuncheat l&n%ă tine$ ai continuat să simţi acele nenorocite de cuvinte dret o
continuare
'i a violenţei
seranţa mea fizice$ ai căzut
&ntr*o &ntoarcere 'i tu
la acel &n %enunchi$
trecut$ care nici'inude'i
era&ţi
a'aevocasem trecutul
dearte de nostru
noi$ doar
c&teva luni$ mi*ai sus$ cu o diserare care m*a uimit$ să lec chiar &n clia aceea 'i$ cum
nu te &nţele%eam$ dar nici nu*mi dădeai ră%az să &ncerc s*o fac$ ai stri%at &mreun&ndu*ţi
m&inile+ Mă ro% de tine să leci1 Ah$ ai să mi*o lăte'ti1 Comară &nţele%erea mea$ duă
ce am lătit cu v&rf 'i &ndesat$ cu a ta$ care nici acum nu uiţi acea scenă de tristă
amintire..." "Nici tu nu uiţi$ zise Matilda deloc clintită de susele mele$ deloc convinsă că
ura oate fi 'i curată. Nimic nu se uită"$ mai zise arunc&ndu*mi o rivire tur!ure ca o
dovadă$ ai fi zis$ ala!ilă$ umană$ că ideea mea desre ura a'a*zis curată e o ură
seculaţie$ că a'a ceva nu e-istă.
Eu însă simţeam entru ea o astfel de ură. Nu eram isitit s*o &nvinuiesc de nimic$
nici s*o &n3osesc
de ildă &n sineaacaararea
cel mai recent mea$ de'ifetiţei$
mi*ar fiferocitatea
fost at&t decuu'or
cares*o fac. Materialul
usese stă&nire eeramica
!o%at$
ei
viaţă 'i surriza ei nea%ră că mă simţeam fericit cu ilvia c&nd ie'eam cu ea la lim!are+
nu tre!uia să fiu fericit$ era un fals$ o iocrizie$ o &n'elătorie cu care vroiam să tur!ur
sufletul coilului$ &n realitate nu uteam fi caa!il de a mă aroia 'i &nţele%e 'i mai ales
iu!i un coil. Parcă mi*ar fi sus că eram un fel de monstru... Asta ar fi fost de a3uns să
nască &n mine o ură săl!atică$ uci%a'ă$ entru sufletul ei$ care &mi ărea diform. #ar &mi
aminteam că &n cei trei ani c&t stătusem &nchis$ totu'i &nvăţase coilul să*mi sună tati 'i
nu totdeauna fericirea mea de a*mi iu!i fetiţa &i tur!ura astfel mintea. Nu$ o uram /fără s*o
&nvinuiesc0 că se suunea or!e'te răului care lovise &ncă de la &nceut casa noastră. Nu
era chiar o fatalitate entru mine$ dar entru ea era$ 'i nu ridica un de%et să lute
&motriva
el1 au+ a'aacestei fatalităţi.
e ea1 au+ dar eParcă &i auzeam
firească1 vocea
Cine ne trufa'ă
dă nouă reet&nd
dretul &nă laAtunci$
să cerem... saţietate+
&n A'a e
meditaţiile mele$ auzind aievea această voce$ o uram foarte tare. (ră curată$ &nsă$ fiindcă
&mi dădeam seama că ea era o 3ucărie a forţei nestă&nite a daimonului ei$ care la vechii
%reci era 'i caracterul cuiva... imţind că iu!irea ei entru mine slă!e'te$ o făcuse să
slă!ească 'i mai tare$ de arcă astfel ar fi triumfat. imţise că eu continuam s*o iu!esc ca
la &nceut$ &mi &ntorsese satele la u'ă$ foarte m&ndră că utea s*o facă. Mă rinsese că &i
arsesem una chiar &n ziua c&nd vroia să*mi sună că a rămas &nsărcinată$ ce 3u!ilaţie1
Căzuse &n %enunchi1 Pleacă1 Nu vroisem să lec Ia să*i arătăm noi că altul o utea face
fericită 'i să vor!im cu acest altul la telefon fără nici o 3enă$ cu soţul &n casă$ care stă cu
nasul &n cărţi 'i ha!ar n*are1 Nu crede că am %ăsit e altcineva Ia să*i dovedim că ot să
lec imediat chiar cu coilul &n !urtă 'i să &nce să*mi fac !a%a3ele1 Credea că e si%ur de
mine fiindcă ne lea%ă un coil Ia să*i sunem că nu va fi tatăl acestui coil$ !a chiar că
nu e coilul lui1 ,'i dăduse seama că aveam un rieten$ he1 Ia să*l invităm noi 'i să*l
3i%nim. Ia să vedem din ce stofă e făcut e simţea !ăr!atul ei !ine cu acest culu$ eee$ ia
să vedem 'i noi la faţă e !lea%a aia$ căruia &i lăceau ciuercile$ dar nu 'tia să le
%ătească1 e credea !ăr!atul ei stă&n e ea$ ia să le arăt eu la toţi că nu eram suusa
nimănui$ maică*sii$ !unicilor$ lui 9asile$ Tamarei$ lui Petea$ lui Artimon$ care fusese
3i%nit$ Tasiei... Aăruse ericolul unei desărţiri Ia să simulăm că totul se &nt&mlase
fiindcă &l iu!eam rea mult1... 7i iat*o deodată v&r&tă &n co'mar+ arestarea !ăr!atului$
ameninţarea că &i va fi luată casa 'i mai t&rziu va fi e-clusă din artid. #ar casa nu i s*a
luat$ s*a z!ătut entru asta$ a avut mai dinainte marea intuiţie de a se &mrieteni cu cel
mai mare 'ta! al 3udeţului$ om areciat &n mod deose!it de >heor%hiu*#e3$ 'i casa nu i
s*a luat$ 'i nici din artid n*a fost e-clusă$ !a chiar a rămas mai dearte 'efă acolo rintre
arhitecţi.
cărui Co'marul
viitor trecuse$
era !arat... !ăr!atul
Nu avusese easetot&ntorsese$ dar se omenise
timul dretate reede soţia
Iată*l accet&nd unuideliciu
cu mare ins al
căderea$ cu toate că s*a urtat !ine cu el duă ce s*a &ntors de*acolo$ ca să descoere că
n*are nici o voinţă 'i vrea el să ne 3udece e toţi$ că nu mai credem &n valorile a!solute...
"#in fericire$ stri%ai$ totul se uită. 7i d&nd e %&t aharul de vin ro'u$ care mi se ăru
că avea un %ust insuorta!il de motorinolarin%olo%ie cum sunea 9intilă$ &nceui să urlu$
c&nt&nd+
$ă 'ei uita, căci şi uitarea

# nscrisă în legile omeneşti...".
lisit7idemă alecaiesre
farmec$ careea&l foarte aroae
iu!isem at&t de'imult
&i văzui &ntr*o
'i care cliă$
nu*mi maicusunea
nedumerire$
nimic...chiul
Ea
sur&se deodată la această aroiere$ 'i deodată farmecul &i reveni 'i &nceu 'i ea să c&nte.
Nu mai era &nsă ridicolă$ ca atunci c&nd &'i fredona acel tibia al ei$ dimotrivă$ &mi ărea
iar minunată$ ca odinioară... o dilemă tără%ănată$ o indecizie veselă 'i &n acela'i tim
nostal%ică$ de o mare uritate 'i hrănită de o credinţă că oricum ea tot va fi fericită$ chiar
dacă$ a'a cum sunea c&ntecul$ nu 'tia e cine să alea%ă< se adresa unei ăsări+
Spune#mi, puiule de cuc, măi,

*uuupă care să mă duc...
$# aşi duce după cel
nu 'tiu cum$ &mi scăau cuvintele$ atins$ !a nu$ chiar do!or&t de vra3a simlă a
melodiei$ care mi se ărea cea mai frumoasă din c&te auzisem. imţeam &nsă &n acela'i
tim cu nelini'te că atracţia urii e la fel de mare$ dacă nu chiar mai uternică 'i mai
răscolitoare dec&t iu!irea. Căci ne uram &n acele clie am&ndoi$ nu mai e-ista nici o se*
ranţă$ dar această le%ătură e care o descoeream cu uimire că e-ista mi se ărea %roasă
ca ot%onul...
LIL
Protectorul meu de la sfat$ Istrate$ mă reţinu &ntr*o dimineaţă 'i mă "deta'ă" la altă
muncă. "Ale%e*ţi$ zise$ un om din echiă$ e cine vrei dumneata$ 'i luaţi*vă &n rimire
sarcina." Ce fel de sarcină ă dăm cu var$ adică să facem un !r&u de var la toţi ar!orii
ora'ului. Chestie de i%ienă sau de estetică 7i una 'i alta$ ceea ce e necesar e 'i estetic.
"Pe 9intilă1" zisei. "Auzi$ 9intilă1 zise Istrate. E'ti de acord" Mare democrat 'i ăsta$ el
nu dădea ordine$ cerea acordul salariatului. "&nt de acord$ dom= 'ef"$ zise 9intilă arcă
i*ar fi ărut rău că tre!uia să ărăsească echia. 7i mie arcă &mi ărea rău fiindcă mă
temeam că$ lisit de oamenii lui$ care &i incitau verva$ adică de 4acalo%lu 'i %rasul
Calistrat$ dar 'i de strelitul Pantelimonescu /famenul avea acest nume !izar0$ 9intilă se va
lictisi$ 'i eu cu el. #ar$ %&ndii$ nimeni nu ne utea &miedica să*i %ăsim$ &n 3urul orelor
r&nzului$ adunaţi la !ufetul "T&ma".
?uarăm cu noi din aceea'i ma%azie un sac cu var$ două %ăleţi 'i !idinele /sacul$
!ine&nţeles$ 9intilă$e'iurmă$
ne susese Istrate$ eu cele două %ăleţi
tretat$ restul 'i !idinelele0
ora'ului. 'i ornirăm.
#a= vedeţi "8aceţi
să nu vă auce&nt&i centrul$
iarna1" Nici
vor!ă$ ora'ul nu era mic$ dar nu toate străzile 'i !ulevardele aveau ar!ori. "#om= rofesor$
zise 9intilă$ aţi auzit$ să nu ne*auce iarna1 #ar toamna oate să ne auce1 Pentru mine
n*are nici o imortanţă$ dar entru dumneavoastră... mai !ună munca asta de fe'teleală a
coacilor dec&t să tra%eţi to-ic e nas... Este$ dom= rofesor E mai curat1" A'a că s*o
luăm mai &ncet. Cine oate să ne controleze E$ vii tu duă mine$ Istrate$ să vezi c&ţi
coaci... 'i să*i numeri ,i numeri$ ei 'i1 C&rnaţi1..."
7i ca să ună 'i &n ractică această teorie$ disăru &ntr*o curte cu %ăleţile 'i se
&ntoarse duă vreo oră cu ele line cu aă. Ce dracu făcu el acolo at&ta tim "Te
omene'ti$ &i susei r&z&nd$ că ai tras 'i un ui de somn1" "Eu somn1 se miră el. Cum să
las
r&sea'a o fată
'i el$ &nt&isimatică
o cafeluţă$sin%ură acasă"
un ahar "...Te
cu vin$ omene'ti$
'i /'i*mi zisei$ că..."
atinse delicat coasta"Nu$
cu dom= rofesor$
de%etul0$ ce
dră%uţă e'ti mata$ ce &nfăţi'are frumoasă ai$ e urmă$ alo1 /'i iar mă &munse cu de%etul
lui %ros0$ da= !ăr!atul unde lucrează N*am !ăr!at$ zice$ 'i eu$ c&nd am auzit a'a /'i se
vaită duc&ndu*'i alma la ca0$ aaau1 N*are !ăr!at... 7i$ zic$ ai camera ta aici Am1 Aaau1
#omni'oară$ 'i ot să viu 'i eu diseară a'a e la orice oră să mă onoraţi cu rezenţa
dumneavoastră1 /Aceste cuvinte mi le adresa mie$ ca 'i c&nd eu a'i fi fost acea
domni'oară.0 Ea că să vedeţi că să nu afle stă&nii$ e Parcă 'tie ei$ tam*!leam$ e cine
rime'ti tu &n vizită #a= rude n*ai (n cumnat$ un frate1..." "7i" zisei văz&nd că se
orise. "Cum 'i #iseară mă !ăr!ieresc$ &mi un discret un costum de vizită 'i$ dra%ă
nevastă$ nu ţi*am ovestit eu de dom= rofesor cu care m*am &mrietenit 4a mi*ai vor!it.
Ei$tuare
'i o săr!ătoare
o cravată &n familie. Kineţi
mai frumoasă... &nt invitat. E'ti invitat minte$
'i dumneavoastră se văitădom=
iar 9intilă$
rofesor$aaau$ une*ţi
ce mi*a sus
'i mie un avocat$ unul 4uzdu%ă$ !uun avocat$ dar e toate clientele le... #om 4uzdu%ă$
zic$ dar cu doamna ce faceţi Cu cine$ cu nevastă*mea Mă 9intilă$ zice$ nevasta nu se
ărăse'te$ nevasta se &n'eală 'i se ăstrează1" "#eci$ zisei$ diseară..." "Păi cum$ se indi%nă
el. Credeţi că o iert Nu tre!uiesc iertate$ dom= rofesor$ s&nteţi !ăiat t&năr$ ia să am eu
anii dumneavoastră$ n*a'i ierta nici una1..."
#esfăcu sacul 'i &nceu să ună var nestins &n căldări. 7i &n tim ce aa &nceu să
!ol!orosească+ "#om= rofesor$ eu$ la v&rsta dumneavoastră$ nici e soacră*mea n*am
iertat*o1 N*aveam eu 'tiinţa de*acuma$ da= nici rost nu eram. ă vedeţi1 P&nă să*mi facă
un coil$ mierea lui #umnezeu. #uă aia$ o!serv eu la ea tot felul de tendinţe+ să*mi
numere !anii din !uzunar$ !a chiar să*mi 'terelească a'a$ două*trei sute$ cinci sute$ o
mie... Mi*ai luat tu... Eu1 Ascultă$ fă$ te smintesc dacă te mai rind. Am convenit ca
leafa ta să faci ce vrei cu ea /era v&nzătoare la #ermataD$ acum e la un chio'c de &ine0$
!anii mei au o socoteală$ comerţul are le%ile lui$ nu te !ă%a. e făcea că n*aude1 #a= unde
să un ortofelul Pe urmă mă*sa1 Toată ziua*!ună ziua se invita la noi la masă1 Alo1 Eu
dacă o mai văd e*asta e*aici$ te trimit la ea. Eu nu m*am an%a3at să*ţi &ntreţin ţie
familia1 Cum$ dar e mama$ &ncee să stri%e la mine... #a 7i &i ard una1 Atunci o văd că
&mi !a%ă %hearele &n %&t$ uite*a'a ni'te dun%i mi*a făcut e %rumaz. Atunci m*am desfăcut
'i eu la curea 'i tra%e*i e !uci... Ce vor!iţi$ dom= rofesor1 Păi loviturile astea de curea
&i lăceau$ scotea ni'te ţiete nu de durere$ ci de veselie$ chiuia$ dom=rofesor$ ca la nuntă$
adău%ă el cu duio'ie 'i re%ret... Arunc eu cureaua 'i &i tra% un svun% de dreata$ nimic1 e
urmă altul de st&n%a$ aiurea1 e urmă un uercut1 E$ aici a căzut 3os le'inată. 8ăcea e
moarta$ nu mai mi'ca1 #a tai că te trezesc eu$ 'i mă duc &n !ucătărie$ mă &ntorc cu o
%ăleată
%ura de aă
mă*tii$ 'i har'ti$
i*am sus 'ioam
arunc este
luat*o iar ea. A sărit N*a
la !ătaie. &n sus
maiţi&nd că 'i
le'inat denici
ce am
nu inundat*o1
mai ţia$ &'iTu*ţi
ferea faţa cu coatele 'i &ncasa$ 'i atunci am lăsat*o 'i am luat*o la ..." /'i 9intilă suse
numele oular al or%anului$ r&z&nd 'i acum de acea amintire0. "4ine$ zisei$ 'i ce*a ie'it
de*aici *a otolit" "Nooo$ s*a l&ns maică*sii$ că am violat*o &n tim ce era le'inată.
Ascultă$ fă$ i*am sus acestei soacre /eram numai noi doi &n casă0$ dacă te mai amesteci
&n chestia asta$ te..." "7i soacra ce*a zis" "Cu at&t mai !ine$ am auzit*o că zice. Atunci am
răsturnat*o &n at1" "Era t&nără" "T&nără$ r&se 9intilă$ atruzeci 'i cinci de ani$ a'a %rasă$
o sută de :ilo%rame$ dar..." 7i &nceu să*mi dea detalii desre 'armurile ei$ mai icante$
duă cum mă asi%ură el$ dec&t ale unei fete de douăzeci. "7i &n felul ăsta$ dom= rofesor$
le*am us cu !otul e la!e e*am&ndouă." "7i$ zic$ nu te*a ameninţat că leacă de*acasă
cu coilul" "Cu #a1
care l*a făcut. coilul
zic.4a da$%ura
Tu*ţ= mi*amă*tii$
sus căfă*ţi
nu e!a%a3ele
coilul 'i
meu 'i că se"7iduce
leacă1" cu el la"Cum
a lecat" ăla
să lece Păi asta e tactica lor$ dom= rofesor... #acă e'ti imresiona!il$ zici+ stai$ dra%ă$
nu leca$ te iu!esc$ nu ot trăi fără tine$ !&m*!&m$ chestii de*astea$ 'i te*a &ncălicat1 7i
&ncălicat răm&i1..."
,n acest tim varul se stinsese 'i 9intilă disăru iar &n curte 'i se &ntoarse cu o coadă
de mătură veche cu care$ me'terind &n %ăleţi$ făcu un fel de cior!ă al!ă. ">ata$ dom=
rofesor$ utem &ncee. ?uaţi dumneavoastră sacul cu var$ că e mai u'or$ 'i eu duc
%ăleţile." Ne orirăm la rimul coac$ userăm m&na e !idinele 'i &l fe'telirăm cam la o
&nălţime de un metru 'i ceva. "Plăcut$ nu zise 9intilă. A%rea!il1" "#a$ răsunsei. 8oarte
a%rea!il1" "Muncă &n aer li!er$ nu ca to-icul ăla. Periculos$ dom= rofesor1" "9or!eai de
toamnă$
&nă zisei$ darmai
la realizare &nă atunci nu
durează. Te intri &n comerţul
iau$ mi*a denu
sus$ dar stat" "Aţi reţinut
imediat$ ideea$
să treacă zise$ dar
un oarecare
tim de la condamnarea ta$ 'ate*ot luni."
Pornirăm sre coacul următor. "#eci$ a'a e cu muierile"$ zisei &nmuind !idineaua 'i
al!ind cu ea scoarţa !ătr&nă$ crăată 'i &nne%rită a castanului. "#a$ dom= rofesor$ a'a este+
!ătaie 'i... altă cale nu e-istă." "7i de ce*or &i av&nd ele tendinţele astea &l &ntre!ai
folosindu*i voca!ularul. #e ce$ de ildă$ n*ar dori ele să fie e%ale cu !ăr!atul N*ar fi mai
!ine" "Păi credeţi dumneavoastră$ dom= rofesor$ că ot ele renunţa la lăcerea asta$ care
li se oferă$ să te &nhaţe &n %heare" 9intilă r&se 'i$ a'a r&z&nd cu %ăleţile &n m&nă$ o luă
&nainte 'i ne orirăm la alt castan. "(nele au alt rocedeu$ o!servă ele că !ăr!atul e a'a$
mai sla!$ n*are rorie iniţiativă dec&t c&nd vor ele. Ei$ ce oţi să*i faci *o iei cu sila 7i
chiar dacă o iei$ stă ca un lemn$ 'i atunci 'i tu$ !&m$ !&m$ te*ai dat 3os 'i &ţi răm&ne a'a &n
suflet o tristeţe. Ei$ dar c&nd &ncee ea să te sărute 'i să te m&n%&ie 'i să*ţi zică uiul meu$
>eor%ică al meu$ iu!itule$ devine >eor%ică armăsar1" "#evine1" "Păi devine$ dom=
rofesor$ dar s*a zis cu el. 9ine o chestiune c&nd ea are interes să fie ca ea$ 'i nu ca el$ cre*
deţi că ţiă la el sau &i sune vreun cuv&nt ur&t Nici vor!ă. e uită doar a'a o dată$ &ntr*un
anumit fel$ &'i schim!ă faţa$ zice chiar !ine$ dar el a văzut$ dom= rofesor$ e-clamă 9intilă
cu imensă milă 'i &nţele%ere$ 'i s*a terminat+ e e*a ei1 N*aţi auzit dumneavoastră c&nd se
oveste'te c&te*o chestie mai %rea... Că el n*a vrut$ nu era &n interesul lui$ e$ i*a us aia
atunci ... e %ură 'i %ata$ a tăcut1" 7i era at&ta 3ale 'i tristeţe &n felul cum suse 9intilă
aceste cuvinte$ &nc&t entru &nt&ia oară uitai cu totul de mine 'i iz!ucnii &ntr*un r&s &nalt 'i
fără reţinere. Căci ima%inaţia mea vedea aievea un !ăr!at vor!ind$ ovestind$ d&nd din
m&ini$ declar&nd indi%nat că asta nu se oate$ ameninţ&nd chiar... 'i deodată &l vedeam cu
chestia*aia e %ură+ %ata$ nu mai utea scoate un cuv&nt1 "R&*deţi$ ai1 zise 9intilă r&z&nd
el &nsu'i$
Gsta darlor$
e darul maie
otolit$
care &leausu!
ele mustaţă. Păi nu*i
de la natură$ cuma'a$
să ledom= rofesor
convină Ce oţi
e%alitatea să le faci
Credeţi că eu
s&nt stă&n e delin la mine acasă" "Nu1" "Nu e osi!il$ dom= rofesor1 Păi numai c&nd
o văd cum &i sticlesc ochii 'i face anumite %esturi$ 'i$ aaau$ %ata$ zic$ acum o să &nceaă...
Te roade cu anii$ dom= rofesor$ 'i &ncee să ţi se facă lehamite1 #ai totul de e tine$ 'i
căma'a$ numai să n*o mai vezi că*ţi face &ntuneric &n casă. )lteanca mea /fiindcă nevasta
mea e de rin trehaia$ 3udeţul #ol3$ sau >or3$ mă*sii$ că le &ncurc mereu 3udeţele astea0 a
fost 'i e 'i acum o ersoană care &ţi face lăcere să te uiţi la ea c&nd e ea !ine disusă. )
să*mi ermit să vă invit odată e la noi$ să !em un ahar 'i s*o cunoa'teţi. 9ăd că vă
lace să ascultaţi$ s&nteţi atent cu mine$ nu vreau să vă flatez$ dar mă !ucur a'a &n inima
mea. &nteţi un om de calitate. Ei$ dom= rofesor$ &ntr*o zi e stradă am văzut un african.
Era un om$ nuEi$unuite$
&ntunecime animal$ !ine$olteanca
a'a face dar de ce
meacaul
c&ndlui$
i sea'a$ e unde
năzare trecea$
ei cine făcea
'tie ce. un fel
Parcă de
se face
&ntuneric &n casă1 7i mie nu*mi lace. Tre!uie să cedez Cedez$ dom= rofesor$ &naintea
muierii$ voinţa mea e anihilată." "4ine$ zic$ dar cum i*ai c&'ti%at &ncrederea de &ţi &nnoadă
ea sin%ură cravata la %&t ca să te duci s*o &n'eli Nu te simte" "4a mă simte$ dar 'i eu 'tiu
s*o desmint. Numai o dată$ reluă el visător$ era s*o ăţesc..." Nici acuma nu uită olteanca
'i mă &ntrea!ă c&teodată$ a'a osomor&tă$ 'tiţi c&nd" "Ei$ c&nd" "C&nd o iu!esc eu$ a'a$
ata'at. /Nici asta nu e !ine$ dom= rofesor$ că o faci să*'i aducă aminte de te miri ce< mai
!ine e s*o ţii la distanţă10 Mă$ zice$ ce*a fost cu chestiaia &n %ara31 7i chestia aia s*a
etrecut acum cincisrezece ani 'i ea te &ntrea!ă taman c&nd o ţii$ ca o !leandă
&ndră%ostită$ &n !raţe1 (iţi ce i*ai sus atunci 'i te ia de roasăt$ &ncei să te !&l!&i1 #a= ea
n*adoar
ea uitatse'ireface
te surrinde c&nd
că uită$ dinte*a'teţi
veselă cecel
e$ mai uţin.
fie că 8emeiafienucăuită
e'ti acasă$ e'tinimic$
cu ea dom= rofesor$
&n vizită la
rude sau la un rieten$ odată o trăsne'te %&ndul care a stat itit &n mintea ei 'i &ţi strică
toată distracţia$ &ţi scoate e nas toate cliele fericite e care ea ţi le*a dăruit..."
Cuvintele din urmă sunară atetic &n %ura lui 9&ntilă 'i &nce&nd să %hicesc &n el mai
limede acest amestec de afecţiune 'i cinism riaic faţă de femei 'i care &mi st&rnea o
mare veselie 'i &n acela'i tim o &măcare nea'tetată cu lumea$ iz!ucnii iar &n hohote 'i
un&ndu*i m&na e umăr &l &minsei mai &ncolo cu o neascunsă simatie. "R&deţi$ ai zise$
tot a'a$ r&z&nd el &nsu'i e su! mustaţă. Ce vă &nvesele'te a'a$ dom= rofesor" mă &ntre!ă
curios. "Cum$ răsunsei$ veselia ta1" "#eci mă %ăsiţi un om vesel" "#a$ foarte vesel$
cuno'ti femeile." "Cum să nu le cunosc$ zice$ dacă am avut de*a face cu ele. 7i de fat tot
nu le cunosc..."
>osodar$ use m&na e %ăleţi 'i o luarăm a%ale sre alt coac. Centrul ora'ului
nostru arcă aţiea su! soarele de iunie. Era at&t de lini'tit 'i somnolent$ &nc&t vră!iile &ţi
ăreau că fac o %ălă%ie asurzitoare. au oate totul era &n mine somnolent 'i numai
rezenţa 'i istorisirile lui 9intilă mă ţineau treaz 'i mă făceau$ &n mod straniu$ să simt că
ora'ul$ de'i era dimineaţă 'i locuitorii lui demult &mră'tiaţi &n uzine 'i fa!rici$ rin 'coli
'i instituţii$ se &nţeleseseră &ntre ei să răm&nă toţi &n aturi #a$ iată universitatea1 Pare
ustie1 olemn$ ceasul din turnul verde al rimăriei &nceu să !ată+ erau orele unsrezece.
"7i cum a fost cu chestia*aia &n %ara3 &l &ntre!ai e 9intilă. C&nd zise'i că era s*o
ăţe'ti" "Aveam un rieten$ un 'ofer$ &nceu 9intilă. Era o &ntrecere mai veche &ntre noi
să*l fac eu e el$ sau el e mine$ să crae c&nd mă vede sau c&nd &l văd cu una mai
%rozavă1 7i &ntr*o zi mă omenesc cu el că &mi zice+ 9intilă$ vino diseară e la
restaurantul HailaifD$ e la ora zece$ fac eu cinste. Nu e rea t;rziu zic. Eu m&ine
dimineaţă
de la ora
vor!a asta$ că cinci
n*o sătre!uie să fiudar
stau mult$ &n fără
iaţă.
săNu$ zice$semnificaţia$
&nţele% că n*o să staistaţi
mult.să M*am
vedeţi.mirat eu
,i sun
nevestei$ mă Tanţo$ mă invită 'i e mine Petrache să !em o !ere la HailaifD /de unde
!ere$ că ăsta era un restaurant de lu-$ nu servea la masă dec&t vinuri0$ du*te$ zice
nevastă*mea$ dar nu sta mult$ că m&ine dimineaţă... Tocmai$ zic$ n*o să stau mult1 Nici
n*am stat$ dom= rofesor. Intru eu acolo 'i dau de Petrache$ &ntr*un seareu. Mă
&m!răcasem eu ele%ant$ dar ăsta 'i mai 'i$ era a'a /că acum nu mai e$ s*a &n%ră'at 'i a
chelit$ nu mai dai e el nici o ceaă de%erată0 sulu$ costum ne%ru cu !atistă &n !uzunarul
din st&n%a$ care ie'ea u'or afară$ a'a discret$ cu v&rful ei triun%hiular$ cravată &n culori$ 'i
!lond cum era$ 'i cu ochii al!a'tri$ ziceai că e actoru*ăla Rudolf 9alentino$ 'i cum sta cu
ţi%area &n colţul %urii1 7i &n faţa lui$ cu o !lană e umeri dar cu coatele %oale 'i cu
3umătate dinochii*ăia
!runetă$ cu s&ni des%oliţi$
mari 'io cu
domni'oară... dar ce'idomni'oară1
%ura aia fra%edă cu dinţii ăia Aaaau1
ca ni'teCu ăru*ăla
erle de lun%$
măr%ăritare$ am crezut că le'in1..." "Era frumoasă" zisei. "8rumoasă$ dom= rofesor1
e-clamă 9intilă cu o admiraţie rămasă$ duă at&ţia ani$ roasătă. Asta$ Petrache$ se uita
la mine cu ţi%area &n colţul %urii 'i nici nu vroia să mă rezinte$ simţea ce e &n mine.
Pardon$ domni'oară$ zic$ n*am venit să stau$ eram &n trecere e*aici 'i l*am văzut e
rietenul meu$ sărut m&na$ etrecere frumoasă... ?a !leanda aia de Petrache nici nu m*am
uitat 'i m*am cărat scos din sărite1 Avusese dretate că n*o să stau mult." "#e ce n*ai stat
mult" "Cum să stau Eram furios$ dom= rofesor$ a'a fată nu mai văzusem &n viaţa mea.
9ă amintiţi &ntrecerea+ &l făcusem 'i eu de vreo două ori să crae$ ei$ acum crăăm eu$ dar
'tiţi cum Nici nu mai vedeam e unde calc..." "Era vreo vamă1" zisei. "Ce vamă$ cu
%ura*aia
cu dră%ăla'ă
un%hiile 'i cum
tăiate scurt sta ea cu
'i nedate cu !lana e umeri$
ro'u$ cunosc eu rinţesă$
vamele dom=
astearofesor$ cu lun%i
cu un%hiile m&ini 'ifine$
ai
zice date cu s&n%e 'i e !uze ru3 de două de%ete..." "Astea s&nt vamele vul%are$ zisei$
e-istă 'i vame de &naltă calitate$ care arată altfel." "e oate$ nu vă contrazic$ dar astea
care ziceţi dumneavoastră caută oameni mari$ dom= rofesor$ care le dau !ani$ le cumără
%arsoniere$ aartamente$ !i3uterii... )r$ ăsta ce să*i dea ei$ Petrache (n 'ofer1 ) masă$
două la "Hailaif" 'i e urmă$ c&n$ uită*te &n ortofel$ că nu mai ai nici un chior. )r$ el a
trăit cu ea c&teva luni... Era rofesoară de ian$ nu cum aţi utea crede$ vreo flu'turatică$
vreo !esmetică... #uă c&teva luni$ Petrache nu rea mai arăta el a'a de m&ndru. R&deam.
*a terminat$ mi*am sus$ i*a dat a'aortul... ,ntr*o duă*masă trece e la mine 'i$
9intilă$ zice$ am o stricăciune la motor$ tre!uie să um!lu la el$ vii să mă a3uţi ,mi făcea
lăcere$ nu era rima oară c&nd &l a3utam$ fiindcă e vremea aia vroiam să mă calific
mecanic auto. Plecăm noi$ a3un%em la %ara3$ ne unem saloetele 'i &nceem să lucrăm.
Era duminică$ a doua zi lui &i tre!uia să fie 8ordul %ata. Mă$ zice$ nu leci &nă nu
terminăm... >ata$ domne$ s&nt om de cuv&nt$ n*o să te las &n ană dacă am romis. C&t să
fi lucrat noi 9reun ceas$ două 7i cine intră e u'a deschisă a %ara3ului 8ata$ ianista$
dom= rofesor1 Că nu vă deran3ez$ zice$ stau 'i eu 'i mă uit... 9ă daţi seama$ ea venise din
rorie iniţiativă$ n*avea &nt&lnire cu Petrache. 7i se a'ează e o !ancă de lemn de l&n%ă
erete 'i &ncee să schim!e icioarele. Credeţi că mai ţineam eu minte 'uru!urile 'i mai
nimeream !ine cu atentul 'i cu cheile Asta$ Petrache$ &ncee să se enerveze. Cum eu
stăm &ntins e sate su! motor$ de*acolo de 3os !eleam ochii e dedesu!t 'i c&nd vedeam
că iar &'i
ridică un icior 'i*l une este celălalt$ aaau... Nu s*a mai utut face nimic$ s*a dus
dracu lucru la motor$ l*am lăsat a'a cum era$ cu iesele !ram!ura 'i$ ru%&nd*o e domni*
'oara &ţi
(ite$ să las
iasăcheile$
uţin &ncui
afară$%ara3ul
ne*am 'i&m!răcat...
ne vedemPetrache &mi 'ote'te+
m&ine duă 9rei să răm&i
masă$ să continuăm cucu ea aici
motorul.
Eu mă uit la el+ vor!e'ti serios 8oarte serios1 zice$ 'i fără alte vor!e ie'im 'i Petrache &i
sune fetei$ dar adres&ndu*se mie+ dra%ă 9intilă$ e'ti at&t de !un să ţii uţină comanie
domni'oarei$ &nă mă &ntorc eu să aduc o iesă Cu lăcere$ zic$ dacă 'i domni'oara
!inevoie'te să stea &n comania mea$ care mă voi strădui să fie c&t mai lăcută. #a$ zice
ea$ de ce nu$ dacă zici că nu &nt&rzi mult... Nuuu$ face Rudolf 9alentino fără să fie ironic$
acuma mă &ntorc 'i te iau 'i mer%em la lim!are. Răm&n eu sin%ur cu fata$ &'i co!or&
9intilă vocea făc&ndu*mă atent cu de%etul &n coastă$ să*l urmăresc !ine. #omni'oară$ zic$
rietenul dumneavoastră v*a trădat. #e ce zice. 8iindcă nu se mai &ntoarce$ a'a că dacă
rezenţa mea vă cauzează o nelăcere$ eu vă conduc &nă unde doriţi$ sau dacă vreţi nu vă
conduc 'i uteţiAm
dom= rofesor1 să lecaţi. Păi undeesădinăuntru.
&ncuiat %ara3ul mă duc$ zice$ a!iacăam
Credeţi lecat
i*am zis de*acasă1 Am &nţeles$
eu ceva in%ură 'i*a
aruncat antofii din icioare 'i rochia de e ea. Aaaau1 Pe unde n*am fu%ărit*o 'i n*am
rins*o1 (nde nu 'i*a us fundul1 Pe caota ma'inii$ &n sate e ort!a%a3$ &năuntru e
!anchetă$ e sc&ndura unde &'i schim!a mereu icioarele 'i eu simţeam că &mi cade
motorul e mine. Ne*am h&r3onit noi a'a &nă sre seară 'i odată o aud că &mi sune1 Mi*e
frică1 să nu dea cineva este noi. >ata1 Eu lec. Nu mă conduce$ e mai !ine1 7i a rămas
să*i dau un telefon 'i să ne vedem iar. #om= rofesor$ ce instinct au femeile$ ea c*a lecat
c&nd a simţit că tre!uie să lece$ nevastă*mea că tre!uie să vie duă mine. ,n rivinţa asta
noi s&ntem or!i 'i surzi$ n*auzim 'i nu vedem nimic. Nici n*a trecut a'a un sfert de oră
&nă m*am &m!răcat eu 'i m*am ietănat$ 'i ho olteanca1 Ce faci tu aici sin%ur1 zice.
Cum sin%ur$
ţuică să !em zic$ amunlucrat
'i noi &nă'iacuma
ăhărel cu Petrache$
ne &ntoarcem acasă.elIas*a dus &nă
cară*te$ colea
ce ţi*a să ia4a
venit o litră
nu măde
car deloc$ hai acasă. 4ine$ zic$ mer% 'i*acasă... 7i mă &ndret sre comutator să stin%
lumina 'i să ie'im. Ia stai a'a$ o aud că zice. Ce e chestia*aia acolo e erete Ce chestie
9ino &ncoace 'i te uită. Mă aroii eu$ mă uit$ 'i ce văd ,n dretul sc&ndurii$ e erete$
două urme foarte !ine imrimate de tăli de icioare de femeie$ a'a$ cam &ndeărtate una
de alta$ 'i &n%heţ... Am &nţeles imediat. C&nd o usesem e sc&ndura aia$ fata se rotise cu
icioarele &n erete 'i cum aler%ase de colo &nă colo rin %ara3$ luase ulei e tăli 'i
tălile ei se desenaseră erfect e zidul+ cu călc&ie$ secul iciorului$ de%etele$ ce mai$
dom= rofesor$ se vedea clar ce se etrecuse acolo1 Noroc că nici femeile nu*'i duc simţul
lor &nă la caăt$ altfel n*am mai avea scăare. 7i ce mă &ntre!i e mine ce năz!&tii face
Petrache+ &n %ara3ul lui$ i*am sus$ 'i am &nceut s*o &n3ur 'i am ie'it reede să lecăm.
Ce$ e %ara3ul meu$ trea!a lui ce desenează e ereţi. A'a s&nt 'oferii 'i marinarii$ &'i fac
muieri %oale e !urtă$ e m&ini$ dracu să*i ietene1 Asta &'i face e ereţii %ara3ului1
4ine că nu*'i face e nas1 #ouă lucruri uteau să mă dea de %ol$ dar olteanca nu le*a e-*
loatat. ă vadă dacă Petrache se &ntoarce$ cum am sus cu o litră de ţuică 'i al doilea să
se uite mai aroae la tălile alea 'i să le studieze mai cu atenţie amlasamentu1 'i
vechimea. Amlasamentul arăta că nu de fantezie erau ele a'a de &ndeărtate una de alta$
'i dacă te uitai mai aroae uteai$ dom= rofesor$ ca la oliţie$ c&nd se studiază
amrentele$ să constaţi că s&nt roasete$ n*aveai dec&t să le &ncerci cu de%etul. Ea a simţit

că am scos*o reede de*acolo$ 'i cum vă susei$ au trecut anii 'i tot n*a uitat... Că ce*a
fost cu chestia aia din %ara31 E1 c&rnaţi1 Prinde acuma or!ul duă cincisrezece ani 'i
scoate*i ochii1 #ar tot nu uită1" "7i ce*ai făcut e urmă cu ianista" "Pianista M*a
secat$ dom= rofesor1 #uă trei*atru luni mă făcusem %al!en ca turta de ceară. 7i eram 'i
eu !ăiat
un ahart&năr$ nicistri%ă
de aă nu &mlinisem treizeci
deodată 9intilă la de ani./&ntre!are
mine Ce simţiţiretorică$
dumneavoastră
&nc&t nu*iduă ce !eţi
răsunsei0.
Că v*a fost sete$ nu 7i că nu vă mai e1 Ei$ fata asta te făcea să simţi că setea era 'i mai
mare. Te duce la cimitir$ dom= rofesor. #a= ţineam la ea$ mi*era foarte dra%ă 'i i*am %ăsit
eu un oltean /'i aici 9intilă r&se unui %&nd e care &l 'tia numai el0$ un in%iner ur&t ca
dracul$ client de*al meu$ care c&nd aflase că 'i nevastă*mea e olteancă$ venea numai la
mine 'i cumăra... &nsurat$ dom= in%iner Nu1 Păi de ce$ !ăr!at &n toată uterea... Nu mă
lac femeile$ mă 9intilă$ adică alea care &mi lac mie nu mă lac ele$ 'i viceversa$ alea
care mă lac nu*mi lac mie. 9ă rezint eu$ zic$ o ersoană doritoare$ serioasă$ !ine
situată$ 'tiţi$ dom= in%iner$ rivirea ei e a'a de sfioasă$ că ţi*o milă să*i sui 'i un cuv&nt$
să n*o 3i%ne'ti fără să vrei. E o clientă de*a mea$ rofesoară de ian. Nu vă sun$ &ncheie
9intilă
"Perfect1foarte vesel$coil$
Au 'i*un că s*au
ur&tluat"
'i el$ "Chiar" "Pe cuv&nt
ca 'i tat*său... de onoare1"
#uă ce "7ivenea
s*a măritat$ s*au &nţeles
la iaţă!ine"
'i$
alo1 &i 'oteam. A'a$ &ntr*o zi$ noi doi... 8iindcă mă ardea iar %&ndul la ea. Aţi văzut vreo*
dată cum răsunde un surd Cum să răsundă dacă el n*aude1 >ata$ mi*am zis$ ce*a fost$
a fost nimic1 ărut m&na doamnă$ salutări domnului in%iner$ mai oftiţi1 Asta e viaţa
noastră$ dom= rofesor. A'a se scrie istoria1"
Ca 'i la &nceut$ la deratizare$ această rimă zi &n noua mea muncă fu !o%ată. Tocmai
mă %&ndeam &n tăcere 'i entru &nt&ia oară$ ce făcuse Matilda &nainte de a se căsători
Evreul ei o luase de fată mare C&nd o voce familiară mă stri%ă+ "Petrini1 Noroc1 Ce e cu
tine$ n*ai mai dat nici un semn de viaţă1"
Recunoscui %lasul$ era al lui Ion Micu$ dar &mi văzui de coac 'i nici nu*i răsunsei$
nici nu*mi
suărat &ntorseicontinuă
e mine rivirea.el."Am vor!it
N*am cu nevastă*ta
&nţeles1 la telefon
Tocmai vroiam să te'iinvit
am &ntre!at*o$
să mer%eme'ti
&ntr*o zi
la !raserie 'i să mai stăm de vor!ă+ s&nt totu'i aroae atru ani de c&nd nu ne*am văzut$
'i ea mi*a sus că e'ti foarte ocuat. )cuaţi s&ntem toţi$ totu'i o rietenie tre!uie 'i ea
alimentată$ nu s&nt alte valori mai mari ca s*o sacrificăm..." 8ără să*l iau &n seamă$ aucai
sacul cu var 'i mă &ndeărtai fără %ra!ă cu 9intilă duă mine. Ion Micu ne &nsoţi. ,n raza
vederii mele &mi dădui seama că fostul meu rieten se &n%ră'ase foarte tare 'i că$ de'i noi
mer%eam &ncet$ el răsufla %reu. Ne orirăm 'i 9intilă use %ăleţile 3os. Eu &nmuiai !idi*
neaua &n latele de var 'i &nceui să al!esc cu mi'cări calme scoarţa coacului. "Eu nu*mi
aduc aminte$ reluă Ion Micu refle-iv 'i simul&nd o candoare senină$ să te fi suărat cu
ceva. er că e'ti informat că 9aintru! a făcut un anumit referat su! resiunea mea. I*am
demonstrat de ce era necesar să ri'te. 7i cred că n*a fost lisit de consecinţe favora!ile..."
?a fiecare idee a sa$ &n mintea mea se formula un răsuns+ hai sictir1 8ără vreo
ranchiună$ fără mare resentiment1 A!sent 'i lini'tit$ &n tim ce m&na mi se mi'ca cu %ri3ă$
să ătrundă !ine varul rin scoarţa castanului. "7tii că am lecat 'i eu din (niversitate...
s&nt redactor*'ef la -uceafărul literar. Nu e o ro!lemă să intri 'i tu &n resa literară$ n*ai
vrea să ne &nt&lnim 'i să discutăm chestia asta /Nu$ hai sictir10 Eu zic să te %&nde'ti$
dă*mi un telefon... #ar nu &nt&rzia$ fiindcă n*are rost... ?ucrez cu tot felul de cretini &n
tim ce valorile se comlac &n aventuri care nu s&nt neaărat o!li%atorii... Mai s&nt oameni
care 'tiu să &nfrunte...== Cuvintele lui aveau &n ele ceva rea trivial$ rin nefirescul 'i lisa
lor de sinceritate$ ca să vină din inimă. Era adevărat$ &nsă$ că nici eu n*aveam chef să
tresar la auzul cuv&ntului rietenie 'i să*l a3ut să fie mai convin%ător. #imotrivă$ m&na
mi se ori deodată si mă auzii &ntreru&ndu*l cu disreţ+ "9initilă$ tu &l cuno'ti e acest
domn" 9intilă %hici intenţia mea 'i răsunse+ "Nu*l cunosc$ dom= rofesor1"= "Păi nici eu
nu*lastă
de cunosc$ e-clamai$
dată cu de'i
un %las &n el are
care retenţia
o va%ă urmă că
de m*ar cunoa'te1"
umilinţă "E osă
ar fi tre!uit coilărie$
mă facăzise Micu$
să tresar.
#ar nu tresării. ",mi menţin rounerea"$ mai suse 'i se &ndeărtă.
) lun%ă tăcere se a'ternu aoi &ntre mine 'i 9intilă$ tim &n care fe'telirăm vreo
zece*cincisrezece coaci. "E o rounere serioasă" zise el &n cele din urmă. ",n inten*
ţie"=$ &i susei. "Adică" "Nici el nu 'tie ce sune 'i ce oate." "A'a e$ dom= rofesor1 7i
mie mi s*a ărut că e un fel de terchea*!erchea1 Ar vrea el să facă ceva$ dar nici el nu e
convins că o să reu'ească. #ar &i lace să credeţi dumneavoastră că nu mai oate de
rietenia e care vi*o oartă. Că vrea să vă invite la !raserie1 C&rnaţi1 9*a invitat1"
"Nu1" "Ei$ ăi vedeţi I*aţi răsuns !ine+ &l cuno'ti e individu*ăsta Nu*l cunosc1 Ei1
Nici eu1 4ravo$ dom= rofesor1" "Mer%em 'i noi acasă" zisei uit&ndu*mă la ceas. 9intilă
se uită 'i
&n care el &n căldările
aruncarăm %oale.adău%ă
!idinelele$ "Mer%em1"
cu unzise. 7i r&z&nd$
re%ret visător auc&nd sacul de
'i melancolic+ vardă*i
"mai 'i căldările
&n==... 7i
ne desărţirăm...
LL
"#eci nevasta se &n'eală 'i se ăstrează"$ %&ndii deodată e drum$ surrins. Era o
chestie aici$ o soluţie a !lestematei chestiuni insolu!ile+ ce faci c&nd nu te mai iu!e'te ne*
vasta$ nici tu n*o mai iu!e'ti 'i e la mi3loc un coil Al dracului 4uzdu%ă1 E mai mult ca
si%ur
da$ darcăcelateelfaci
chestiunea se unea
dacă nevasta astfel chiar
te ură'te1 E un dacă nevasta
sentiment &i iu!ea1
activ$ ce zicCa
eu$'idestructiv$
la 9intilă1nuEi$mai
ai tu mar%ini de manevră rin %ara3e cu nimfomane cu chiuri dră%ăla'e de rinţesă$ sau
cu cliente care &ţi intră &n ca!inet cu un roces. 8iindcă odată sentimentul de ură instalat
&ntre mine 'i Matilda$ &nsoţit de certitudinea desărţirii$ care mă urtea de această ură 'i
să mă simt &măcat$ mă omenisem că uitasem tot timul ele fetiţa mea. #a$ lecăm$ dar
Matilda avea să se remărite /cine o utea &miedica0. 7i mai ales cine utea retinde că
n*avea dretul s*o facă 7i &n casă avea să vină un individ care nu era tata 'i avea să stea
la masă cu ilvia< individul$ ca s*o c&'ti%e$ o să*i sună %hiocelule$ sau &n%era'ule$ sau
ilviuţa$ mama ei avea să*l iu!ească e acest individ$ 'i seara$ duă ce avea s*o culce e
ilvia &n ătuţul ei$ să se retra%ă aoi cu ei &n dormitor 'i să adoarmă unul &n !raţele
celuilalt$ &ncle'taţi. 4ine&nţeles că individul o să dorească 'i el un coil al lui$ Matilda
avea să i*l facă$ iar ilvia va fi cea orosită$ fiindcă mama ei va iu!i 'i e acest...
Mintea mi se &ntuneca 'i o ură năraznică se sv&rcolea &n sufletul meu amorţit
&motriva Matildei$ a cărei ima%inaţie steară nu vedea nimic din toate astea 'i da !usna
cu caul &nainte fără să resimtă$ să*i adie c&tu'i de uţin aerul otrăvit al unei asemenea
vieţi viitoare. Pentru mine &nceea să fie clar+ ilvia avea s*o iu!ească e mama ei /cu
sufletul &mărţit &ntre ea 'i !ăr!at0$ cu o %elozie care avea să*i rănească de timuriu mica
ei inimă. #esi%ur$ eu aveam s*o văd$ dar c&t de des 7i ea nu va &nt&rzia sa mă &ntre!e+ de
ce nu vin acasă #e ce altul tre!uia să stea mereu acolo 'i să se lim!e rin faţa ei &n
i3ama au 'i mai rău$ ilvia să ai!ă un suflet rea fra%il 'i să &nceaă să ţină la acel
individ 'i$ de'i n*avea să uite că are un tată$ cei mai curaţi ani ai ei să 'i*i trăiască totu'i
mai mult cu el$ 'i nu cu mine Ima%inaţia mea o vedea 3uc&ndu*se 'i r&z&nd cu acel intrus$
care o utea isiti cu frumoase cadouri$ cu m&n%&ieri 'i cuvinte sincere de dra%oste 'i de
ocrotire$
Era cu at&t&nmai
carerău
ea cu
să nu
c&t vadă
ilvianimic rău. 7i$total$
&mi semăna &ntr*adevăr$ ce rău
adică leit$ utea
n*avea fi &ndinsre
nimic toate acestea
artea
maică*sii$ 'i asta &n loc să*mi dea certitudinea că orice*ar fi$ coilul va răm&ne al meu$
dimotrivă$ mă nelini'tea ad&nc. Cum adică$ mă &ntre!am$ această arte din mine$ acest
coil care eram eu &nsumi$ să nu trăiască &mreună cu mine$ să*'i &n%hită &n fiecare zi
sua cu ochii la un străin care stătea &n faţă e scaunul tatălui ei$ alături de maică*sa$ cu
e-resia ei de triumf e chi$ care n*ar fi simţit nimic din nedumeririle fetiţei$ nimic din
sciziunea clielor &n %&ndirea ei inocentă$ sciziune &nsă care cu timul avea să devină
traumă$ um!ră este coilărie 'i adolescenţă$ sceticism &n viaţă$ c&nd ea &nsă'i vrea să se
mărite E-istă ceva curat &n iu!ire #e ce se mai iu!esc oamenii dacă tre!uie să se
desartă #e ce mai fac coii dacă e urmă &i ărăsesc
Măde
să sca hotăr&i să răm&n
tristeţea &n ora'$
care c&nd să mă lim!$
rămmeam sin%ur să văd cerul$
&nceea să sesăinfiltreze
văd oatedinoameni fericiţi$
ad&ncuri &n
ritmul totu'i lini'tit al inimii mele...
LLI
#a$ %&ndii mai dearte$ iată deci că desărţindu*mă de Matilda nu răm&neam deloc
li!er. Crezusem că uteam oera rin reducere la o idee+ că n*am cunoscut*o niciodată e
Matilda$ că n*am iu!it*o$ că n*am avut nici un coil$ că n*am fost &nchis$ !a chiar că nici
nu m*am
suferit de desărţit
o amneziede'iea1
amă*mi ima%inez$
dormit &mi'iziceam$
tot timul$ că tim
oate doar &n visdemi
cinci*'ase
s*a ărutani
că am fost
rofesor la 'coala normală 'i am cunoscut e un oarecare Petrică Nicolau 'i e o anume
Matilda$ soţia lui$ cu care am trăit o istorie tur!ure. Ei Ce era rău aici Era chiar totul
Această ură e care tinerii mei ani mi*o făcuseră cadou tre!uia aruncată este !ord1
Tre!uia$ de &ndată ce mi*am dat seama că Matilda nu mai e Matilda$ să &ncetez să mai
ser &n re&ntoarcerea ei$ chiar din rima zi$ din clia c&nd intr&nd la rudele ei$ la acea
faimoasă etrecere$ c&nd se făcuse că nu mă cunoa'te$ să ărăsesc casa ei !lestemată 'i să
lec imediat. Revelaţia mea fusese atunci rofundă$ dar n*o urmasem. &ntem uimiţi c&nd
auzim cum doi in'i se desart &ndată ce au &nceut să trăiască &mreună$ fără să ne dăm
seama că unul din ei a auzit la celălalt o notă ne!ănuită$ o notă rofundă 'i rău revesti*
toare$ care tur!ura deodată marele c&ntec care &nă atunci &l vră3ise. Nu mai ierduse
vremea cu seranţa că această notă discordantă era &nt&mlătoare 'i că utea fi făcută să
tacă$ fu%ise. 4a chiar fu%ise 'i din acel ora'$ ale cărei străzi &i aminteau de ea$ &n ale cărui
arcuri se lim!aseră &mreună$ al cărui soare avusese o anumită lumină care le scăldase
chiurile &ntr*un anumit fel$ rintre coaci$ colţuri de clădiri$ oetice treceri rin lini'te 'i
fermecătoare %rădini$ oteci de dealuri rintre tur!urătoare ăduri1 ,n altă arte1 #earte$
unde totul e nou 'i %one'te amintirea 'i aduce uitarea. Revelaţia mea &nsă nu mă
&ndemnase la fu%ă. #e'i ad&nc tur!urat$ sufletul meu fusese %reoi$ ro!it unei uternice
rerezentări$ cu toate că iu!irea mea entru ea nu era totală$ sau oate tocmai de*aceea...
&ncă de la &nceutul trezirii mele la viaţa afectivă o ornisem %re'it$ %ata să mă căsătoresc
cu Nineta$ 'i aoi rerimind*o e trădătoarea Cărioară$ care cel uţin &'i lătise cu viaţa
deruta... N*aveam &nsă de ce să mă l&n%$ fiindcă avusesem totu'i la tim revelaţia
disarmoniei vieţii &n care eram atras. Putea fi 'i mai rău$ !a chiar răul total$ adică să nu
am nicic&nd
t&rziu$ o revelaţie$
n*a'i maisăfitrăiesc &ntr*o eretuă
avut douăzeci 'i 'atenedumerire 'i suferinţă
de ani$ ci atruzeci sau'i'aizeci.
să mă trezesc
e oaterea
oare muri cu %&ndul că viaţa ta a fost un lun% 'ir de e'ecuri Numai dacă ai comensat*o
rintr*un cinism riaic$ ca 9intilă$ neertind nici o femeie care ţi*ar fi ie'it &n cale$ lus
conceţia desre căsătorie a numitului 4uzdu%ă. Poţi atunci arunca &n urmă un lun% hohot
de r&s$ viaţa e o comedie1 #a$ dar entru asta tre!uie să fii un comedian$ s*o trăie'ti adică
doar &n surafaţa ei$ care$ desi%ur$ e lană$ lăs&nd să rico'eze e deasura ei orice fel de
lovitură+ nu te atin%e 'i la !ătr&neţe oţi r&de 'i să faci cu ochiul... Ce*ar fi să ărăsesc 'i
eu ora'ul mă &ntre!ai. #ar nu descoerii &n mine nici un ecou care să mă facă să tresar 'i
%&ndul să rindă arii. Am fost$ &n el$ fericit cu Matilda$ aoi nefericit. Ce vină au
frumoasele lui case tencuite cu medievalele lui nuanţe de ro'u stins$ de %al!en*vernil$ cu
strea'inile lui deaurului
altele$ culoarea ţi%lă 'i cu turlele
Micile lui cu acoeri'urile
'i &ntortocheatele din lăcuţe
lui străzi$ verzi!ine
totdeauna amestecate
ietruitecu
'i
niciodată murdare$ e l&n%ă trotuarele
cărora$ c&nd loua$ aa susura curată la vale ca ni'te mici &r&ia'e de munte
Minusculele lui răvălii cu vitrine cu cadre de neon de toate culorile &n care %ăseai doar
c&teva lucruri de v&nzare$ dar de a căror calitate nu se &ndoia nimeni Cu liceul &n care
mi*am etrecut... cu (niversitatea... #a$ iat*o$ frumoasă clădire... (n doctorat$ luat aici$
nu era mai re3os$ dacă nu mai resus dec&t... /Ah$ da$ 'i treeerea mea rin (niversitate
fusese un vis0 Ce vină avea ora'ul meu că nimerise &n el o femeie tur!ulentă$ străină de
tradiţiile lui vechi$ &n care familiile se desfăceau %reu 'i cultul coiilor trăia e deasura
oricăror căderi 7i ca tocmai cu această străină vrusesem eu să &ntemeiez una
Ne&ndoielnic.
8ilozofie$ (niversitatea
&n ea cunoscusem 'i măe-istase$ fusesemcu&nun
&mrietenisem ea$cole%
student$ aoi
numit Ionasistent
Micu. la
#ar acea
!raserie e-istase oare Ia să verificăm... #a$ ce !izar$ a e-istat$ iat*o... Ia să intrăm$ oate
chiar o să %ăsesc &n colţul 'tiut e acest fost rieten la care ţinusem at&t de mult 'i e
micuţa lui damă$ sa petile femme, cu trăsături de statuetă veche$ care &nvăţa sanscrita. ) fi
&nvăţat*o ) fi făcut ro%rese
Intrai 'i dintr*o ochire &i zării acolo$ &n st&n%a$ a'ezaţi e !ancheta ro'ie$ care făcea un
colţ cu eretele su! două alice cu atru lum&nări %al!ene 'i văzul de dearte e masa
al!ă sticle de !ere 'i filtrul lui Ion Micu. ,nsemna că &'i m&ncase halca sa s&n%er&ndă de
carne$ le genie du c/ristianisme, 'i a3unsese la filtru. ?a al c&telea 8ără ezitare$ dar fără
vreun interes$ o luai &ntr*acolo rintre mese 'i mă aroiai+ "#eran3ez &l &ntre!ai.
Tresăriră am&ndoi cu utere$ de surriză$ chiul mat al Clarei deveni staco3iu$ Ion Micu se
z!ătu să se ridice &n icioare$ c&t e*aci să răstoarne filtrul$ se ridică$ &mi &ntinse m&na+
"Petrini$ cum să deran3ezi$ ia loc$ de c&nd te a'tetăm... Am venit secial de la r&nz 'i
tocmai discutam 'i cu Clara$ vine sau nu vine Nu mai 'tiam si%ur dacă ţi*am sus să vii
chiar azi$ mi s*a ărut că ţi*am sus$ dar fiindcă m*ai luat tare$ m*am zăăcit 'i"...
Mă a'ezai 'i rămăsei tăcut. 8ără s*o rivesc direct$ Clara mi se ăru insi%nifiantă$ iar
mintea$ %&ndurile ei$ &n care desi%ur se amestecau cuvinte din sanscrită$ fără noimă. #oar
zăăceala fostului meu rieten$ c&nd ridicase rivirea 'i mă văzu$ st&rni &n mine un va%
interes$ o &ndeărtată &ntre!are+ chiar se !ucură că mă vede *a &nt&mlat ceva cu el duă
acea convor!ire telefonică &n care surriza &l făcuse lamenta!il C&nd se arătase mirat că
s&nt li!er Mirat$ adică$ fiindcă &mi auzea %lasul$ ca 'i cum ar fi auzit cum o fantomă a
cuiva demult disărut &i vor!ea &n recetor Curiozitatea e cea din urmă care ne ărăse'te$
!a chiar nu ne ărăse'te deloc$ ne &nsoţe'te &nă &n ultimele clie ale vieţii$ c&nd sîntem
murim1să#a$
curioşi vedem+ ei$ cum
văzusem murim...1
acest Ce ni se &nt&mlă$
lucru$ &nţeeneala$ ei$ iaforma
nemi'carea$ să vedem$ chiar %ura
fără viaţă$ e adevărat$
tăcută a
oetului care &ncetase să ne &n3ure$ av&nd doar viziunea nasului său mare de care noi
aveam să r&dem duă moartea sa 'i iu!ita la care se %&ndea ca un !orfa' la ceasul unui
lord$ 'i cum se ciocneau &n carnea lui drezine 'i caii aveau atac de cord... "Mai ţi*aduci
aminte zise Ion Micu rins de o intensă dorinţă de a re&nvia &nt&lnirile noastre. 4erea
cămă'uie'te1 7i ce face atunci filtrul" "#estuă$ zise Clara$ 'i mi se ăru că distin% &n
%lasul ei ceva nou$ o năde3de roasătă că aariţia mea$ &ncărcată de %rele e-erienţe$ va
schim!a$ oate$ viaţa monotonă a !ăr!atului ei$ rinsă &ntre această cămă'uială 'i
destuare de care nu se săturase$ dar ar fi vrut$ dacă se utea$ s*o schim!e$ cu toate că
le%ea ei$ di!uită &n vechile rostiri sanscrite$ &i sunea că schim!ările nu s&nt &n !ine. Hai$
zise Micuţa
ea$ să*l ascultăm e 9ictor."
statuetă$ care chiar &mi lăcuse odată$ vroia acum să*l asculte e 9ictor1
#estuă1 Eu susesem asta e*atunci$ 'i iată$ &n mod naiv vroia să redevin vesel$ să
otenţez adică iară'i rin rezenţa mea afecţiunea ei !lea%ă entru !ăr!atu*său$ care$
desi%ur$ &i susese că s&nt li!er 'i totu'i nu*i trecuse rin minte că ar fi utut să*mi dea un
telefon... Avusese dretate Matilda1 Era doar o aarenţă a ceva care utea fi idealizat$
nimic mai mult$ fiindcă nu %ăsise &n ea nici măcar o c&t de va%ă utere care s*o &ndemne
să facă un %est 'i să ridice un recetor... #esi%ur$ discutaseră &ntre ei 'i ro!a!il că el &i
dăduse un consemn$ e care ea nu &ndrăznise să*l calce. Ei$ ce consemn ă evite$ adică$
un ins care la un moment dat disăruse. #isărut să răm&nă 1 4iată aarenţă$ vrei acum
să*l asculţi e 9ictor1 *a &nt&mlat ceva &ntre tim Mă uitai la ea direct 'i mă mirai că
avusesem
%&ndul c&ndva visul
că &ntrea%a diafan
ei fiinţă s*o ţinsirit
e numai vreodată
'i că &n !raţe.
dacă Ceiu!it*o
a'i fi să ţii &n !raţe
m*a'i Mă isitise 'i
fi siritualizat
eu... Iz!ucnii &n r&s la acest %&nd 'i ei se uitară la mine alarmaţi$ derutaţi chiar$ chiul
!ucălat 'i al! al lui Ion Micu se făcu liliachiu. #e ce r&deam1
"R&de$ zise Clara$ cu farmecul ei discret de altădată$ cu lini'tită autoironie$ ro!a!il
că am sus ceva ridicol1" "Nu oţi a'a$ stan&e pede, să*i ceri unui om să*ţi vor!ească
desre un lucru a cărui oroare el vrea$ oate$ s*o uite"$ confirmă Ion Micu. ",mi cer scuze$
se !&l!&i Clara /'i ro'i la r&ndul ei0$ s&nt o roastă$ dar eu totdeauna am văzut &n 9ictor un
om uternic$ care 'tie să*'i aere ceea ce e mai de reţ &n el &n faţa torţionarului..."$
"Eoca noastră$ o &ntreruse Ion Micu$ cu un %las lini'tit 'i rotector$ să n*o 3i%nească$ a
dovedit că erfidia torţionarului e diferită de a !rutei de altădată$ care$ hă+ unea a'a m&na
e %&r!aci 'i dă*i1 Acum el %&nde'te 'i asta &i vine dintr*o prise de conscience că
rerezintă 'i el ceva$ nu numai tu$ !a chiar crede că &ţi e suerior$ fiindcă el e cu masele$
care nu l*au us acolo de florile mărului$ ci tocmai ca să te st&rească e tine... /#omnu
Qenică$ ceru el chelnerului care se aroiase$ mai adu un filtru$ o cea'că 'i !ere...0
Naoleon a zis că nu e-istă idei care să reziste &n faţa tunurilor. Iar eu sun că nu e-istă
idei care să reziste &n faţa unui torţionar conştient. Mie nu mi s*a &nt&mlat$ dar s*a
&nt&mlat altora$ ai citit... Ai o mamă e care o iu!e'ti$ sau un coil. Tu rezi'ti. #ar c&nd te
ameninţă că o să*ţi &mu'te mama sau coilul /'i tu 'tii că s&nt &n stare s*o facă10$ ei$ ce
idee mai oate rezista &n faţa unei asemenea viziuni co'mare'ti1 Tunul oate să strivească
o mulţime &n a%itaţie revoluţionară /cum a făcut Naoleon a'ez&ndu*le$ aceste tunuri$ e
acoeri'uri0$ dar nu mor toţi$ 'i ideea rezistă$ e am&nată entru mai t&rziu. #ar c&nd tu$
marele 4uharin$ &ţi recuno'ti sin%ur o vină ima%inară &n faţa tri!unalului$ ce se mai ale%e
de ideile tale Nimic$ neantul$ mori fără idei..." 7i zic&nd acestea se z!ătu să*'i tra%ă
icioarele de su!camasă$
iritare lictisită$ se ridică
totdeauna c&nd%reoi 'i cu o e-resie
nu &nţele%ea crisată$căcliind
sau se refăcea des$ stă&nit
nu &nţele%e ceva$ 'ideoo
luă &ncet sre erdeaua ro'ie din fundul !raseriei. "Are dretate$ zise Clara duă ce
ramaserăm sin%uri$ totu'i... 9reau să sun$ reluă ea fără să mă rivească$ văz&nd că tac$ nu
toţi oamenii s&nt ni'te !uharini... &n sensul că nu s&nt toţi mari ersonalităţi olitice 'i..."
7i mai ce 9roia să sună că oamenii de r&nd erau cruţaţi$ că &n orice caz lor nu li se
alicau astfel de metode radicale #e ildă$ mie< mi se alicaseră1 Tăcui mai dearte.
"7i ce mai faci zise ea$ 'i rivirile ni se &nt&lniră o cliă$ aoi a ei se deturnă. #e ce nu
ne*ai dat 'i nouă un telefon" "9*am dat"$ zisei. "#a$ 'tiu$ zise reciitată$ dar Ion mi*a
sus că i*ai vor!it &ntr*un mod straniu. E e-lica!il$ a zis el$ să*l lăsăm să se re&nveţe cu
ideea că e li!er..."$ "#a$ da"$ &n%&nai eu$ %&ndind+ statueta a &nvăţat să mintă. "Tre!uie să*ţi
fie foarte %reu că
te comensezi nu mai
lucr&nd oţi reda
acasă1" /#ecilaIon
(niversitate1"
nu*i susese"#a$
undefoarte %reu1"$
mă văzuse "#ar ro!a!il
lucr&nd au &i că
susese 'i statueta trecea discret este asta au credea că duă aceea mă &nfundam &n
vechile mele studii #esi%ur$ eram un om uternic$ care 'tia să*'i aere ce avea mai de
reţ...0 "#a$ da$ mă comensez acasă"$ &n%&nai mai dearte. "Ai %lasul schim!at"$ zise$ de
astă dată cu o um!ră de afecţiune. "Nu$ zisei$ ţi se are". "4a nu$ insistă$ &ţi cunosc %lasul$
e ceva schim!at." "Ce este" zise Micu$ revenind 'i z!ăt&ndu*se iară'i să se a'eze. Era
curios de ce &i tre!uiau lui at&tea mi'cări &nă intra e !anchetă. Nu 'tiu ce tot făcea cu
icioarele$ arcă ar fi %ăsit su! masă c&ini$ sau miei$ sau urcei$ care i se sv&rcoleau su!
tăli$ 'i el ridica %enunchii$ &i lovea$ 'i truul 'i m&inile articiau sv&cnind 'i trecea mult
&nă ce totul se lini'tea... "5ic că 9ictor are %lasul schim!at$ &i răsunse Clara. Kie nu ţi se
are"
esenţă e"ăcare
morimartirii
simţindcelor
că odată
două cu tine &ţi
milenii alemor
erei'inoastre
ideile$ n*au
iată ocunoscut*o"$
rutură &ntrezise
e-istenţă 'i
Micu &n
sf&r'it instalat &naintea filtrului 'i a scrumierei sale line de mucuri 'i cenu'ă.
LLII
>&ndirea aceasta &i venise esemne duă ce$ sau oate &n tim ce scăa de resiunea
vezicii urinare$ căci acum era foarte calm$ crisarea &i disăruse$ ca 'i iritarea lictisită.
Arăta a'a cum &mi lăcuse odinioară$ c&nd avusese un ascendent asura mea$ e care &l
ierduse aoi o dată conferenţiind desre "unele asecte ale relucrării folclorului &n
oera oetică a lui Ion Amăicăiiţului" 'i aoi ierduse 'i ce mai rămăsese din el c&nd se
arătase "mirat" că ie'isem din &nchisoare. >ravitatea resonsa!ilă cu care vor!ea ca 'i la
&nceut nu*mi mai sunea &nsă astăzi nimic$ nu mă mai fascina. 8iindcă cel mai u'or
entru un om care are o!i'nuinţa %&ndirii este să ai!ă dretate$ 'i cel mai %reu să te facă
să simţi că are 'i o acoerire sau măcar o nelini'te sau rezervă interioară dictată &n cazul
lui de con'tiinţa fisurării fiinţei sale. 8ără să arcur%ă cu el o at&t de lun%ă e-erienţă cum
arcursesem eu cu el$ Matilda &l intuise de la rima &nt&lnire$ 'i rovocările ei de atunci$
care mi se ăruseră 'i chiar erau %rosolane$ nu fuseseră mai uţin eficace$ de'i &n acele
clie Ion Micu ăruse că el o studiază e Matilda$ 'i Matilda e el. Iar Clara fusese radă
u'oară. Mă %&ndeam acum c&t de fericit a'i &i fost azi să*i ot sune că avusese dretate$
să*i mărturisesc adică un lucru de reţ$ că nu numai că o iu!eam$ dar ea &mi rămăsese 'i
sin%urul rieten adevărat. C&t de dearte mer%ea nostal%ia mea1 Matilda nu*mi fusese
niciodată
la Ion Micu.rietenă 'i nu*mi
"Te &n'eli$ va fi$ de'i
&i susei$ astfelsedearătase
ruturiatunci
&ntre %eloasă
e-istenţăcă'iţineam
esenţă &ncă at&t de&ntare
au e-istat
toate timurile 'i vor mai e-ista. &ntem doar ceva mai mult dec&t alţii victimele credinţei
că e-istă ro%res &n con'tiinţe$ entru ca realitatea !rutală să ne trezească 'i să filozofăm
&n mod naiv că ceea ce ni se &nt&mlă nouă nu s*a mai &nt&mlat niciodată." "#a$ cred
acest lucru$ zise Micu neclintit$ fiindcă nimeni nu murea &nă acum simţind &n con'tiinţa
lui care se stin%ea o ridicare din umeri$ neăsătoare$ a neantului. A'a*zisa vră3itoare e
care Inchiziţia o ardea e ru% &l avea totu'i e #umnezeu &n %&nd &n tim ce o &nvăluiau
flăcările..." "au e #iavol"$ zise Clara. "E acela'i lucru$ zise Ion Micu$ #umnezeu 'i
#iavolul s&nt &n eternitate fraţi." Clara suse că marele oet 'i filozof unea un "'i dacă"
du!itativ &naintea acestei idei+ "7i dacă &n eternitate #umnezeu 'i ?ucifer s&nt fraţi"
Atunci eu susei că
dintre #umnezeu 'i !o%omilismul
?ucifer 'i că &ne lumea
mai aroae defiadevăr
de azi ar &n ceea
mai !ine dacăceoamenii
rive'tedin
relaţiile
această
arte a ăm&ntului unde trăim noi$ !ul%arii 'i alţi vecini$ ar recunoa'te &n mod raţional
adevărul acestei vechi erezii. #umnezeu a avut doi coii$ nu unul$ e atanail 'i Mihail.
atanail$ revolt&ndu*se contra tatălui$ a creat ăm&ntul 'i e om$ adică truul lui$ 'i nu
#umnezeu$ căruia &i datorăm doar sufletul. &ntem un fel de comromis &ntre răsculatul
atanail 'i tatăl său. Cel de*al doilea fiu$ Mihail /Cristos0 n*a reu'it să*l facă e om să se
leede de artea sa satanică. Ar fi mai !ine să ne recunoa'tem satanismul$ oate l*am
ractica mai uţin. "Adică o erezie$ din erezie$ zise Micu. Nu utem. Comromisul e
ine-trica!il$ chiar dacă Cristos a e'uat. Nici #umnezeu n*a murit$ nici atanail n*a fost
aruncat &n tartar. Numai Crist a murit de*a !inelea. Nu !ei o !ere" zise Micu turn&ndu*mi
&n ahar.
mai mult 4ăui 'i avui
de c&teva sentimentul
clie. că totul
"#eci$ zisei$ acumutea fi ca altădată$ladar
e'ti redactor*'ef această iluzie
-uceafărul nu 7i
literar! dură
l*ai
distrus e Amăicăliţului" N*o susei cu ironie$ ci cu o &măcată neăsare 'i &nceui să
mă uit este mesele line ale frumoasei !raserii$ cu %&ndul la discuţia de neuitat e care o
avusesem cu el &n acea zi$ c&nd vrusesem să lec de la facultate 'i el cheltuise o
multitudine de ar%umente să mă &miedice s*o fac. Avusese dretate$ nu din artea aceea
mă &ndea hazardul. Indiferent ce*a'i fi făcut$ scrisoarea din Paris tot n*a'i fi utut s*o
&miedic să vie. E dret că ru&nd contactul cu studenţii mei oate n*ar fi aărut
"caietele"$ dacă ar fi să cred că aceste caiete l*au &miedicat e rimul*secretar Mircea să
mă aere &nă la caăt. Astăzi nu mai credeam acest lucru dacă mă %&ndeam !ine$ dată
fiind uterea e care acest om dovedise că o avea$ iar el 'tia că o are. #a$ dar vroise să
'i*o ăstreze intactă< %&ndul că %eneralul ar fi utut trimite caietele la 4ucure'ti dacă ar fi
continuat resiunea asura lui &l tur!urase.
"?ucrurile s&nt mai comlicate$ zise Ion Micu reflect&nd. Ai văzut$ %ruul deviatorilor
a fost lichidat$ dar I.C. 'i ad3unctul lui au reu'it să scae. Totu'i$ &i are acum &n coastă e
?9. 'i soţia lui$ care a a3uns 'efă de secţie &n CC. la #irecţia roa%andei 'i a%itaţiei$ la
litere 'i arte. e are că scriitorii au rins cura3$ ea li*l insiră$ 'i tensiunea e &n cre'tere.
e vor!e'te de o mare 'edinţă care tre!uie să ai!ă loc la nivelul &nalt cu conducerea
(niunii criitorilor 'i e care I.C. n*o oate evita+ va fi atacat secretarul %eneral al
(niunii$ omul us acolo de I.C$ un dema%o% ordinar$ o nulitate notorie. 9oi articia 'i
eu$ 'i acolo o să*l distru% e Amăicăliţului rin rico'eu$ lovind tare &n acest secretar
%eneral$ care &l susţine." "7i cum de a scăat I.C. &l &ntre!ai. /Eram curios să aflu$ fiindcă
I.C. se ocua &n 4iroul Politic de cultură 'i &nvăţăm&nt 'i$ desi%ur$ de la el veneau toate
ordinele$ inclusiv interdicţia &motriva celor ca mine de a mai utea reda la vreo
catedră.0 "Cred
"#esi%ur$ că Micu.
zise Ion a scăat
,n trăd&ndu*i la avea
acel %ru el tim %ruul
e ceilalţi1" "8ăcea
lui... Au 'i eltoţi$
scăat arte
dardin %ru"
ărerea mea
e că nu entru multă vreme fiindcă interesul ma3orităţii din CC. e să nu se vadă că
deviatorii au fost numero'i." "7i au fost" "Au cam fost$ zise Micu$ 'i r&se sincoat 'i &n
lun%$ cu rivirea sticlind de o !izară satisfacţie$ ca 'i cum ar fi fost !ine că acei deviatori
fuseseră mai mulţi dec&t se credea. ?ichidarea lor$ continuă Micu$ se va face un ic mai
t&rziu 'i su! altă denumire$ de ildă$ de cosmooliţi$ sau 'i mai !ine$ de &măciuitori'ti$
deinde ce !oală va fi atunci la modă." "Atunci$ zisei$ tot fără ironie$ e !ine$ vei reu'i să*l
distru%i e Amăicăliţului". "Nu rea$ zise Ion Micu reflect&nd$ fiindcă acest pic de care
vor!eam &n olitică are o dimensiune &n tim varia!ilă. Poate să fie la anu$ dar oate să
fie 'i este cinci sau 'ate ani." "Imortant e$ reluai$ că va fi1 Contele de Monte Cristo a
a'tetat
")ricum$douăzeci
insistai$de ani."
este "#a$car&se
e-clus el iar$ &n
indivizii darcauză
&n acest tim
să nu 'tie&ţice*i
iesea'teată
ărul rin
'i cacăciulă."
atare nu
mai ţi*e frică de ei." "Asta e adevărat$ conveni el$ ot entru ca să sun că unii din
su!alternii lui I.C. chiar &mi fac curte$ 'i &nsu'i I.C. m*a numit mintena'$ duă deviere$
redactor*'ef$ ceea ce ar fi de natură să mă determine să uit ce mi*a făcut. A'i uita$ dar nu
ot..." "#e ce" "7tii tu de ce$ zise el. &nt lucruri care nu se uită." "Adică" stăruii. "&nt
două lucruri e care mi le*a făcut$ nu at&t mie$ sau nu numai mie$ ţi le*am sus atunci$ dar
nu le*ai reţinut %ravitatea ireara!ilă. Acum o să le &nţele%i mai !ine." "4a am reţinut
%ravitatea lor ireara!ilă"$ răsunsei. "Nu$ ai reţinut doar că eu am căzut$ că s&nt un la' 'i
ai &ncetat să mai ţii la mine ca altădată."
Trecuse la atac$ ca 'i c&nd s*ar fi dovedit &ntre tim cu risosinţă că n*a fost un la' 'i
avea acum
vrea$ resentimente
&nţele%&nd &n acela'i&motriva
tim de cetuturor celoreracare
nu*i mai &l !lamaseră.
acum ,l lăsai
frică să stea să creadă
cu mine ce
de vor!ă
&ntr*o !raserie+ situaţia se schim!ase$ uternicul ersona3 e care &l &nfruntase odată &n
aula (niversităţii 'i care &i făcuse "două lucruri" /eu 'tiam numai unul0 fusese z%&iţ&it$ 'i
destinul său de lider$ ecetluit$ chiar dacă oza lui va mai continua o vreme să aară
urtată de mulţime la manifestaţii 'i numele lui să nu lisească din lista marilor
rotocoale. #ar n*ar fi fost mai !ine$ &mi trecu rin minte$ ca Ion Micu să*l fi &nfruntat &n
continuare$ &n loc să se serie Nu*i usei &ntre!area$ eram curios să aud mai &nt&i acel "al
doilea" lucru e care i*l făcuse I.C.
#ar Ion Micu tăcea$ iritat 'i vindicativ. Nu rusei tăcerea$ &mi dădui seama că &ncă
mai ţineam la el$ dacă$ &n ciuda antiatiei e care mi*o insira starea lui de sirit$
continuam să !eau !ere acolo &n loc să mă ridic 'i să lec. e ridică el$ reet&nd &nsă cu
mai uţine mi'cări z!aterea ie'irii 'i aoi a &ntoarcerii la masă$ tim &n care &ntre mine 'i
Clara nu se rosti nici un cuv&nt+ era limede$ ţinea la el$ entru ea Ion nu fusese un la'$ ai
fi zis chiar$ văz&ndu*i chiul$ că 'i ca urta ranchiună celor care &l 3udecaseră fără cruţare$
rintre care mă numărasem 'i eu$ de'i &i eram rieten 'i ar fi tre!uit să*l &nţele%. Iată$
%&ndeam$ sentimente care ne marchează entru totdeauna$ rietenia mea cu ei se rusese
de fat de*atunci 'i mai suravieţuise datorită o!i'nuinţei... #e aceea$ oate$ arestarea
mea nu*i... A'a se e-lica "mirarea" ,n fond era acela'i lucru$ o la'itate re&nnoită su!
masca unei rietenii de a cărei ierdere tot eu eram vinovat...

"Primul lucru e care mi l*a făcut$ de neiertat$ &nceu Micu$ a fost să lovească &n
idealul meu$ care nu e numai al meu$ că tre!uie să schim!ăm &n ad&nc natura umană 'i să
trecem de la relaţiile e !ază de conflict$ de lută &ntre indivizi$ la relaţii de cola!orare$
visul umanităţii. Asta nu &nseamnă că vom utea să surimăm ine%alitatea dintre indivizi$
unul$ desăildă$
tre!uie e idiot din
ne astuăm na'tereA'ifost
urechile. dacă sune
cazul o rostie
lui I.C.$ carerostie
a cărui are consecinţe sociale$ noi
susă &n aula
(niversităţii nu era o rostie inocentă$ dată fiind funcţia lui &naltă. ,n loc să &n%hită 'i să
se corecteze$ uită că avem idealuri comune 'i a!uzează de uterea e care o deţine &n
numele lor$ 'i mă ameninţă cu &nchisoarea... )r$ eu nu ot să suort să fiu &nchis de către
ai mei dacă n*am călcat le%ile..." "#a$ zisei$ văz&ndu*l că se orise$ mi*aduc aminte de
acest unct de vedere al tău$ ţi*ai ierde credinţa entru care ţi*ai riscat viaţa$ dar nu 'tiu
dacă ţi*am us o &ntre!are+ chiar te*a ameninţat Era adică reală entru tine această
rime3die" ")$ da1 ,n &nchisoare am rimit vestea că am fost e-clus din artid$ &n tim ce
torţionarul mă croia cu %&i!aciul. Am suortat$ zic&ndu*mi că se făcuse o %re'eală 'i nu
eram li!er să mă aăr. Era o dramă a noastră. ,nainte de a fi arestat$ le%ătura mea
suerioară mi*a
refuzat. #uă 2cerut să*iam
Au%ust daufost
ni'te adrese.nu
rerimit$ Asta
fără&ncălca
să mi le%ile consirativităţii
se rero'eze 'i am
că n*am resectat
discilina de artid. 7i a fost rău sau !ine că n*am resectat*o am &ntre!at. Nu mi s*a
răsuns$ dar mi s*a dat totu'i carnetul. C&nd se va scrie istoria$ o să aflăm multe$ nu e-istă
rin definiţie istorie fără &nt&mlări su!lime sau tra%ice. #a$ dar asta e altceva$ eram
&nchi'i$ se uteau comite eroii$ duă luarea uterii erorile tre!uiesc &nsă &ndretate de
ur%enţă$ fiindcă ele au consecinţe entru &ntre%ul oor$ nu numai entru un umn de
oameni$ c&ţi eram noi &n ile%alitate. 7i nu rin ameninţări &motriva celor care le
semnalează. 9or!e'te stricat lim!a acestui oor 'i ne &ndeamnă e noi să &nvăţăm lim!a
rusă. Ne &ndeamnă nu e cuv&ntul otrivit$ dar să zicem că fatul &n sine era rezona!il$ nu
strică să &nveţi lim!a lui #ostoievs:i$ a lui Tolstoi 'i a lui ?enin. #a$ de acord$ dar nu tu
tre!uierăsuns
mi*ai s*o sui.
clarA'a
din Ei$
ce ailasă$ că tecăţin
dedus euameninţat
te*a minte$ 'i*acuzis$ 'i m*a ţinut minte." "Totu'i$ nu
&nchisoarea"
Ion Micu nu*mi răsunse. Pe chiul lui %hicii o %&ndire a ceva de ne&nţeles$ care se
vroia elocventă+ 'tia el din ce a dedus 'i tre!uia crezut fără să i se ună &ntre!ări. &nt 'i
lucruri care nu se sun 'i$ dacă am formula totul numai rin cuvinte$ valoarea cuvintelor
ar scădea. "Putea să mă scoată din (niversitate 'i din cultură$ continuă Ion Micu ca 'i
c&nd &ntre!area mea nici n*ar fi fost usă$ ar fi fost un a!uz de utere$ m*a'i fi descurcat.
El a referat să facă o crimă. A trecut de la ameninţare la fate+ dacă nu e-ecuţi ordinul să
ţii o anumită conferinţă$ vei fi dat afară din artid entru indiscilină /ai mai fost dat
afară entr asta$ %re'eala n*a fost 'tearsă din dosarul tău0 'i se va cerceta aoi de alte
or%ane dacă e &nt&mlător fatul că ataci cu violenţă 'i iei &n deriziune 'i cu cinism oezia
'i oeţii an%a3aţi &n slu3!a construirii socialismului. Kine conferinţa ca să dovede'ti
contrariul."
,i suseseră suse toate acestea sau le %&ndise doar el Era cert că luase &n deriziune
oezia lui Amăicăliţtului$ că acela se l&nsese direct lui I.C. 'i că acesta din urmă &i ceruse
să ţină o astfel de conferinţă$ dar restul Putea fi adevărată 'i e-tensiunea de la un caz
articular$ un anumit oet$ la "oeţii" 'i de la o anumită oezie a cuiva la oezia tuturor
care... #ar i se formulaseră chiar ameninţările Putea fi adevărat că nu chiar$ dar i se
su%eraseră Ei$ 'i Avea să afle el vreodată$ de*aici &nainte$ dacă aceste ameninţări ar fi
fost traduse &n fate$ &n cazul &n care nu s*ar fi suus "Cuno'ti vreun recedent" &l
&ntre!ai. "#a$ răsunse. Mai multe1 ) mulţime1 Adică mul&imea!" Nu &nţelesei această
deturnare de sensuri. 9reun arado- "une*mi 'i mie unul cunoscut." "Nu e nici unul$
zise. #acă ar fi fost unul sin%ur$ eu a'i fi riscat 'i a'i fi accetat să fiu al doilea$ fire'te nu
alături de un reacţionar. Ar fi urmat al treilea$ al atrulea..." "Nu &nţele%1" zisei. "8atul că
nu e-istă
urma nici unul
al doilea$ ţine deeţetera$
al treilea$ intuiţia'icolectivă$
vei răm&necare &ţi 'ote'te
sin%urul. că dacă
in%ur nu sevei fi rimul$
accetă$ fără nu
să va
mai
sun că &n cazul meu ar fi aărut 'i coloratura tra%ică desre care ţi*am vor!it. Poate că
a'i fi accetat 'i acest risc$ e care &nfrunt&ndu*l ori a'i fi ie'it &nvin%ător /uţin ro!a!il$
ţi*am e-licat data trecută de ce0$ ori m*a'i fi sinucis. #ar singur ,n tim ce afarăD a'i
fi fost demascatD Nu1 Iată deci &n ce constă crima lui I.C. Pe un climat de adeziune a
maselor la un ideal social revoluţionar$ el introduce ameninţarea$ care face /lasat &ntre
aceste două realităţi$ adeziune 'i reresiune0 imosi!ilă %&ndirea ta li!eră 'i ooziţia faţă
de a!uzuri."
Rămăsei stuefiat omenindu*mă că &i dădeam dretate$ de'i simţeam &n forul meu
interior că nu avea. "E-ces de resuoziţii$ susei &n cele din urmă 'i amintindu*mi de
discuţia lui ar
totală$ asta cufiMatilda adău%ai+
imosi!il$ ostreţe1
'i nu ot Nu ot săcăresuun
să resuun că adeziunea
e'ti sin%urul maselor
care n*ai fi e să fii
accetat
umilit." "Ascultă$ Petrini$ schim!ă el$ arcă deodată 'i cu ener%ie$ un%hiul de atac. ă*ţi
ovestesc ceva. C&nd ai fost arestat tu$ nu s*au cumulat &n con'tiinţa mea fate care să*mi
dovedească mie &nsumi că ai fi nevinovat$ ci dimotrivă$ că e'ti în mod obiecti' vinovat$
adică fără voia ta$ &n sensul că nu &n mod con'tient ai fi săv&r'it vreo acţiune
contrarevoluţionară$ fiindcă te cuno'team că e'ti un om cinstit. #ar tu ai un temerament
care te domină 'i o %&ndire formată la 'coala li!eralismului !ur%hez$ care ne dădea iluzia
li!ertăţii totale de %&ndire rin fatul că această or&nduire !ur%heză ne su%era$ &ncă de la
aariţia con'tiinţei de sine$ că e o or&nduire naturală 'i mai ales eternă. #acă ai fi aflat$ de
ildă$ &n anii studenţiei că un comunist a fost arestat$ nu te*ai fi mirat$ ţi s*ar fi ărut
natural. natural
Ei !ine$ noului*născut
că un anticomunist de4a
a fost arestat. astăzi
chiaro anticomunismul
să i se ară 'i lui lui i se vac&nd va a!surd$
ărea auzi &n viitor
de
ne&nţeles 'i se va &ntre!a dacă nu cumva e ne!un. ,n această erioadă de tranziţie$
li!eralismul tău$ de'i su!iectiv$ nu a făcut din tine un anticomunist /s&nt eu martor &n acest
sens10$ &n mod obiecti' te*a lasat &n cate%oria reacţionarilor$ fie că ai vrut$ fie că n*ai
vrut$ 'i eu 'tiu că n*ai vrut$ 'i dacă a'i fi fost chemat la rocesul tău a'i fi deus mărturie$
de care$ dealtfel$ nu s*ar fi ţinut seama$ că e'ti nevinovat+ am 'i deus$ am fost chemat să
dau o declaraţie 'i am dat*o e-act &n acest sens$ fiindcă fără să 'tiu ce e &n dosarul tău
eram convins că n*ai făcut nimic. Acest concet$ a fi un mod obiecti' vinovat$ e o
a!eraţie$ n*are nici o le%ătură cu le%ile 3ustiţiei$ dar tu 'tii că &n erioadele de criză toate
vechile concete ori se clatină$ ori s&nt &nlocuite cu altele care e-rimă necesităţile de
moment ale revoluţiei. ,n viitor se va renunţa la ele. Am fost foarte afectat$ am discutat 'i
cu 9aintru!$ care mi*a sus ce se cerea de la el &n le%ătură cu caietele tale. ?*am convins
să ri'te 'i să facă un referat care să nu ţină seama de ce conceţie desre lume reiese din
ele. El zice că a'a a făcut 'i n*am du!ii$ e un om &ndrăzneţ 'i sincer. Totu'i$ condamnarea
ta m*a us e %&nduri /nu văd de ce să*ţi ascund acest lucru10. Trei ani1 Pctrini o fi făcut
totu'i vreo rostie. /7i aici Ion Micu ridică din umeri vr&nd arcă să sună+ cum utem
'ti$ dacă omul a disărut$ care e adevărul0 &nt si%ur că la fel ai fi %&ndit 'i tu$ ca toată
lumea, că o fi făcut el ce'a, de%ea!a nu l*au arestat. Iată deci ce se %&nde'te afară, &n tim
ce tu e'ti înăuntru. 7i de'i tu ai fost acolo 'i afli acum ce se %&ndea afară, continui să faci
suoziţia că dacă l*a'i fi &nfruntat mai dearte e I. C. acţiunea aceasta a mea ar fi avut
vreun ecou. Iar I.C. 'tia 'i el acest lucru 'i 'tia că voi acceta umilirea. Iată &ncă o dată &n
ce constă crima lui..." "Cel uţin tu$ 9ictor$ de'i ai suferit /'i oate ai trăit chiar un
co'mar10$ nu ai fost umilit &n tine &nsuţi"$ zise Clara.
Reie'ea de
la concetul că fusese mai !ine
a fi &n mod de mine
obiecti' dec&tceva
vinovat$ de el. #ar&nnu
nou$ la acest
care lucrude'i
Ion Micu$ mă %&ndeam$
nu credea$ci
%ăsea că e o le%e a erioadei de tranziţie. "Eu cunosc altă le%e$ e !aza căreia am fost
condamnat$ zisei$ 'i anume$ aceea de a fi mai necesar înăuntru dec&t afară. #e ce tocmai
tu$ asta nu e a'a de imortant$ oţi fi tu sau altul$ oricine$ 'i nu neaărat e !aza unei
vinovăţii reale oţi nimeri acolo, sau e !aza unei nevinovăţii să răm&i li!er. #e%ea!a
s&nteţi voi recauţi$ dacă va fi să*ţi iasă un număr c&'ti%ător$ nici măcar nu se va ţine
seama că e'ti vinovat. Caietele mele n*au 3ucat nici un rol in ce rea rive'te$ mi*au fost
&naoiate. Eu am făcut arte din !anda Sumanelor negre, 'i nu entru cine 'tie ce
m&z%ăleli &n ni'te caiete filozofice am fost condamnat$ ci entru terorism săv&r'it &n
numita !andă. 9oi o să icaţi /dacă o să ica'i10 &n cu totul altceva$ ce*o fi atunci nu se
oate revedea$
&nchiuiţi$ surriza va fi$ c&nd te vei trezi acolo, totală. &nteţi ni'te nevinovaţi
adică..."
#ar mă orii citind e chiul lui Ion Micu iritarea lui o!i'nuită c&nd nu sesiza un sens
'i &nţelesei că susele mele &i ăreau a fi ale unuia care crede că dacă a ăţit el ceva or să
ăţească 'i ceilalţi$ deci o simlă o!sesie de om marcat de o anumită e-erienţă rin care
trecuse 'i &i ameninţa 'i e alţii că vor ăţi la fel. ,n mod arado-al nu utea admite &n
sinea lui o astfel de viziune$ de'i &ntre%ul e'afoda3 e care 'i*l construise &n aărarea sa de
&nvinuirea că fusese un la' nu era străin de ceea ce &i suneam eu. Credea sincer că$ dacă
ar fi fost arestat$ ar fi fost condamnat e-act entru ceea ce făcuse$ adică entru luarea &n
deriziune a oeziei 'i oeţilor care... &n tim ce eu eram convins că s*ar fi trezit acuzat de
cu totul altceva... "Ceea ce nu &nţele% unii$ zise el ca 'i c&nd n*ar fi auzit ce*i susesem$ e
&n eoca
că s*a noastră
de%radat tra%icul
'i$ odată nu mai
cu ea$ e cu utinţă
noi &n'ine. 'i că$
Tra%icul astfel$ tra%edia
e su!lim e mai dar
rin definiţie$ mare$ entru
&n zilele
noastre su!limul e eliminat. Tra%edia mai mare care rezultă nu &nseamnă &nsă că aduce un
su!lim mai mare$ ci$ &n mod straniu$ disare$ de'i e-istă."
Tresării. #e unde 'tia Pentru această intuiţie e-traordinară$ care mie &mi amintea de
ceva$ &ncetai să*l mai consider vinovat de la'itate$ intuind 'i eu că suferea entru căderea
lui$ de care$ 3udec&ndu*l duă aceste cuvinte$ era e delin con'tient. "Ai dretate$ &i
susei$ uţini accetă să se &ntoarcă la %radul zero al con'tiinţei noastre 'i accet&nd
!rutalitatea e-istenţei să nu renunţe la idealurile lor$ dar să fie totu'i reveniţi că aceste
idealuri s&nt irealiza!ile... ă vă ovestesc un fat$ continuai eu căut&nd &n amintire. #ar
hai să !em..."
Clara se &nvioră$ Ion Micu$ cu chiul alterat de nea'tetata mea renunţare de a mai
vedea &n faţa ochilor un om cula!il$ turnă !ere 'i se re%ăti să mă asculte. "#isare$ de'i
e-istă$ reflectai. Prin asta eu &nţele% că$ ne&ncet&nd să e-iste$ totu'i disare$ nu mai e de
%ăsit$ adică nu mai e trăit... #ar cu nici o antenă a sufletului nostru nu*l mai utem
readuce$ entru că realmente nu mai e-istă... 8ormida!il1 ,ntr*o zi se &m!olnăve'te rintre
noi un le%ionar. 8oarte %rav$ dizenterie$ dar una rea... Eram &ntr*o &nchisoare de tranzit$
din mine ne trimiteau la canal$ dar lecarea &nt&rzia. Nu se uita nimeni la el că tră%ea să
moară$ un a'a*zis medic dădu din umeri$ nu avea aturi de sital să*l scoată din celulă$ &l
ărăsi acolo$ să moară sau să trăiască$ * un le%ionar mai uţin &ntruc&t utea asta să
intereseze e cineva 4olnavul zăcea cu ochii &nchi'i 'i cu fălcile &ncle'tate de inaniţie$
fiindcă nu mai utea m&nca sin%ur$ nu mai utea să ţină lin%ura &n m&nă$ nu mai utea
vor!i. 7i atunci se a'eză l&n%ă el e at un comunist$ imlicat &n %ruul Pătră'canu$ evreu
asionat de folclorul rom;nesc$ un om de cultură rafinat$ care se străduia aroae zilnic
să ne convin%ă
frumuseţe de&nfiora$
care te marile valori
c&nteceale c&ntecelor
tra%ice noastre oulare.
de desărţire$ de dor$ de7tia !ocete
nuntă$ de su!lime$
unele o
altele !rutale 'i %rote'ti$ cum nu auzise nimeni niciodată. 9isul lui era să fie eli!erat 'i să
fie numit 'ef la un institut e care el l*ar crea 'i l*ar &m!o%ăţi cu aceste comori
imrim&ndu*le e lăci$ căci suferea că o să treacă timul /clătina mereu din ca 'i ofta0$
nimeni$ sunea$ n*avea să le imrime 'i se vor ierde. 7i use m&na e lin%ură 'i e
castron 'i &nceu să*i descle'teze muri!undului fălcile 'i să*i dea să măn&nce. #a$ &i
dădea$ dar ăla e urmă făcea e el 'i &muţea celula. 8olcloristul$ ca să nu*i mai
&miedicăm să se mai ocue de el$ &l des!răca$ &l săla$ &l 'ter%ea la cur... &i dădea ceaiuri$
&i dădea din roria lui raţie$ &i 'ter%ea %ura$ care nu reţinea toată m&ncarea$ &i săla sin%ur
antalonii$ care &n ermanenţă erau murdăriţi de diaree... 7i &ntr*o zi muri!undul deschise
ochii$ revenind
cetul$ &nsă$ la viaţă.
se mai #ar tot
&nsdrăveni 'i nu utea
la un m&ncadat
moment sin%ur 'i nu utea
&nţeleserăm vor!i. ,ncetul
că !olnavul cu &n*să
se străduia
mi'te !uzele$ să sună ceva. Ne aroiarăm de atul lui. 8olcloristul &i &ndea chiul$ să*l
audă vor!ind$ fiindcă asta ar fi &nsemnat că omul lui scăase din %hearele morţii$ că$
adică$ mer%ea hotăr&t sre vindecare 'i că stăruinţele lui nu fuseseră zadarnice. 7i noi$
curio'i ce*o să zică. Ei$ ce*o să zică Chiul salvatorului iradia de !ucurie$ căci !olnavul
&'i hol!ase ochii sre el 'i numai la el se uita. Nu el &l salvase 7i reu'i să !&i%uie 'i avu
un rictus care &i str&m!ă !uzele alide+ du*te &n ... mă*tii de 3idan1 Asta &i suse 'i cu
forţa e care o mai avu scr&'ni 'i din dinţi. Ne retra*serăm imediat &n%reţo'aţi 'i &l luarăm
de*acolo 'i e !ietul folclorist$ care se &ntristă din ziua aceea 'i deveni tăcut. Nu ne mai
c&ntă$ &ncetă să mai sufere de soarta frumoaselor c&ntece e care le 'tia$ ceva lum!uriu i
se a'ternuse
&n%ri3i$ lasă*le
săchi ca o,nsă
moară. mască ur&tă. ,l să*i
el continuă &ncura3arăm+ dă*l &n cu
dea să măn&nce mă*sa de st&ritură$
lin%ura$ &nsă cu o nu*l
silă mai
e
chi$ a'i utea zice cu o desnăde3de sc&r!ită$ o tristeţe &ntunecată$ fără lumină$ arcă ar fi
%&ndit+ omul este iremedia!il. Parcă ar fi raţionat+ omul e ierdut 'i cum 'i eu s&nt om$
nici eu n*am scăare."
"8oarte interesant$ zise Clara &n tăcerea care se lăsă. Aceste 'ocuri$ resuun$ ot fi
mai mari dec&t oricare altele$ vreau să sun$ cu consecinţe foarte ad&nci &n con'tiinţă$ dacă
cel imlicat nu oate$ cum am &nţeles$ trece este ele... Chiar n*a trecut Ce s*a mai
&nt&mlat cu
folcloristul" "Nu mai 'tiu nimic nici de el$ nici de cel e care &l salvase$ fiindcă
ne*am &mră'tiat la canal..." "&nt anumite lucruri este care nu oţi trece$ zise Ion Micu
e %&nduri$ duă cum s&nt altele care văzute dinafară ar mai rele$ dar nu ne atin%..."
Tăcui mai dearte$ aoi &mi ridicai rivirea$ le susei să mă scuze$ dar tre!uia să
lec$ 'i mă ridicai. "9ictor$ zise Ion Micu ridic&ndu*se 'i el /'i de astă dată nu mi se mai
ăru %rotescă z!aterea lui de a ie'i de la masă0$ te conduc uţin..." 7i mă conduse c&teva
sute de metri e !ulevard$ vor!indu*mi simlu 'i cu afecţiunea de odinioară de
necesitatea de a ne revedea de*aici &nainte re%ulat... "E necesar$ zise$ o să*ţi e-lic... &nt
lucruri care se etrec$ nu dintre cele mai !une$ 'i care ot fi revenite... Părerea mea e că
utem acţiona$ dar entru asta tre!uie să le cunoa'tem..." "4ine$ &i susei$ ca să*l &miedic
să fie din ce &n ce mai afectuos$ cum simţeam$ !ine$ Ioane$ am acuma ni'te tre!uri$ duă
ce termin cu ele$ o să*ţi dau un telefon"$ %&ndind că n*o s*o fac cur&nd$ sau oate$ cine
'tie$ chiar am s*o fac...
LLIII
#eci totul a e-istat$ %&ndii continu&ndu*mi lim!area$ a e-istat 'i Matilda$ 'i mai ales
e-istă o fetiţă numită ilvia$ e care va tre!ui s*o ărăsesc$ să n*o mai văd dec&t din c&nd
&n c&nd$ 'i &ncă asta va deinde de Matilda$ care dacă ea va socoti că "am e'uat" n*o voi
mai vedea*o deloc 'i numele meu nu se va mai ronunţa &n faţa ei. A!andonez1 Cum să
a!andonez1 #ar ce ot face #a$ mi se su%erase o soluţie entru mine+ n*ar fi mai !ine
dacă a'i muri zisese Matilda$ adău%&nd că mi*ar une 'i ea e iet o floricică. imţii
cum tristeţea e care o alun%asem &n &nt&lnirea cu Ion Micu revine 'i cum cedează aoi
unui nou sentiment necunoscut mie 'i e care nu*l &nţelesesem niciodată$ dar &nţelesei
acum că asta
/sau mai !inetre!uie să&mins
zis să fii fie+ să nu
cu oţi %ăsi ine-ora!ilă
o utere o soluţie$ săsătenu
simţi
oţi&ncolţit$
acceta0$să să
nua!andonezi
oţi acceta
/urtam &n fiinţa mea căldura$ tandreţea$ !raţele &ncolăcite e %&tul meu ale unei fături
minunate$ ilvia0$ dar nici să trăie'ti văz&nd chiul urii$ silindu*mă să*l &ndur &n ve'nicie
'i fără scăare$ ca 'i c&nd a'i fi fost &mins e oarta e care scrie lasciati ogni sperana,
'oi c/(entrate... tarea mea avea un nume+ diserare1 Mă a'ezai e o !ancă 'i &mi luai
caul &n m&ini. Chiar totul e ierdut mă &ntre!ai. #e unde ornisem #a$ &mi aminteam$
din ziua c&nd accetasem să lucrez la deratizare$ su! imeriul unei ad&nci căderi$ al unui
straniu %&nd de sfidare$ al unei satisfacţii asemănătoare celei e care ţi*o dă răz!unarea$ al
unei certitudini că edese'ti$ condamni e cineva$ fiind vizitat de %&ndul că toţi vor lăti
'i nu se vor utea săla de disreţul meu$ chiar dacă acum trăiesc ca vitele &n ă'une 'i
asc
u'oară'i suferinţa
li se areindividului$
că s&nt li!ericare
'i fericiţi...
va urma.totul
Iată se lăte'te
deci 'i vina amorţirii
semnificaţia colectivă sufletului
nu va facemeu$
mai
&n care zăcuse seranţa că ea, Matilda$ va fi alături de mine. Cum să fie dacă eu &nsumi
descoerisem a!ia acum &nţelesul acestei stranii amorţiri
Mă ridicai 'i ornii sre casă. imţeam entru &nt&ia oară suflul rece al sin%urătăţii
iremedia!ile 'i aveam revelaţia că eram dearte de a semăna$ Matilda 'i cu mine$ cu
Aco3ocăriţei 'i muierea lui$ la aceia sectacolul e care 'i*l dădeau lor &n'ile 'i vecinilor
era o comedie cu care oate se distrau$ &n tim ce este noi$ dincolo de cuvintele care se
suneau$ oric&t de %rele$ se deschidea tot mai mult$ ca &n !asme$ !orta v&nturilor ne%re ale
nenorocirii. #acă n*a'i fi iu!it coilul$ totul ar fi fost chiar firesc$ nu eram nici rimii 'i
nici ultimii care nu se &nţele%eau 'i tre!uiau să se desartă. "9ăd$ &i susei Matildei$ că nu
iu!e'ti acest coil$ nu te %&nde'ti că va suferi$ ilvia e un coil deose!it 'i cel uţin &nă
se face mare ar tre!ui ferit de !lestemul ărinţilor." "4lestemul e'ti tu$ care ai dorit &ncă
dinainte de a se fi născut s*o arunci &ntr*o răastie"$ reetă ea această o!sesie care &n
aceste clie mi se ăru &nsăim&ntătoare. "4lestemul e &n caul tău$ &i răsunsei$ dacă e'ti
&n stare$ duă at&ta tim$ să*mi atri!ui sentimente e care nu le*am avut." "Tocmai de
aceea$ ca să te uite$ tre!uie să*ţi iei %&ndul de la noi. er că n*o să*l imiţi e Petrică 'i să
te a%ăţi de mine doi ani. Te avertizez că nu vei reu'i." "4a da1 stri%ai. Nu a!andonez
nimic " "#ivorţul se va termina &n două sătăm&ni$ te avertizez. &nt re%ătită$ am 'i
vor!it cu cine tre!uie1" "Ei$ 'i Nu e-istă le%e care să mă &miedice să*mi văd coilul1"
"Ai să vezi că e-istă1"
Mă orii$ mirat de seninătatea cu care$ actor 'i imlicarea &n acela'i tim &n rol$
alimentam 'i urmăream ca sectator această ireală dramă. Ce*i făcuse el acestei femei
mă &ntre!ai din sală$ &n tim ce e scenă 'tiam erfect de !ine ce*i făcusem. Cuvintele
#a$mai
se dinvindeca.
ele venise
,mio!sesia
amintiineverosimilă.
de o istorie cuCuvintele$ ele loviseră
un leu !olnav 'i făcuseră
'i un ădurar. o rană
Acesta din care
urmănu&i
susese+ "Ei$ ce*ai a3uns$ răăditule A'a arată re%ele animalelor ?eul &i susese+ "Ai o
secure &n m&nă1 ?ove'te*mă cu ea duă ceafă." Pădurarul &l lovise. #uă un tim se
&nt&lnesc din nou$ leul vindecat. "Pune m&na$ &i zise el ădurarului$ aici la mine duă
ceafă.== Pădurarul use m&na 'i dădu de o coa3ă %roasă. "#ă*o 3os"$ zise leul. Pădurarul o
dădu 3os< "Ai văzut reluă re%ele animalelor. Rana e care mi*ai făcut*o tu cu securea s*a
vindecat. #ar rana e care mi*ai făcut*o cu vor!a nu$ 'i nici n*o să se vindece1" 7i l*a
cruţat e om$ ierz&ndu*se &n ad&ncul ădurii. Matilda se simţise lovită &n trufia ei ca o
leoaică$ 'i cu toate că dorise să uite$ nu utuse. Nu avea 'i suer!ia leului de a cruţa$ 'i
vroia să lovească tocmai acum c&nd &'i dăduse seama că s&nt sla!. Chiar se %ră!ea
/divorţul va ani
tim de trei duramă
două sătăm&ni10$
a'tetase. #a$ darnuuterea
cumva unui
să*mi%&nd
revin 'i săţine
oate devin rime3dios1
&n cle'te 7icuiva
sufletul totu'i
'i o viaţă &ntrea%ă 'i nu*l slă!e'te dec&t &n moarte sau odată cu nimicirea celui care i*a
rins astfel sufletul. Cuvintele$ devenite stranie o!sesie+ vroia să mă identific cu &nţelesul
e care li*l dădea ea$ nu era nici o &ndoială$ &nţelesul lor ar fi iz!ucnit indiferent de ce
soartă a'i fi avut arte< siritul ei destructiv s*ar fi us &n mi'care oricum$ chiar dacă a'i fi
urcat e sirala celei mai strălucite cariere. #a$ totul era ierdut$ tre!uia să lătesc.
A doua zi duă r&nz mă omenii cu Tasia &n casă$ care &mi suse că Matilda a lecat
entru c&teva zile la 4ucure'ti 'i a ru%at*o să ai!ă %ri3ă de ilvia. "?a 4ucure'ti1 mă
mirai. Ce să caute acolo" "Nu 'tiu$ zise Tasia &n tim ce &m!răca fetiţa$ nu mi*a sus. 7i
continuă să v&re &ntr*o lasă lucruri de*ale coilului. "#ar ce faci acolo== zisei. "A'a mi*a
sus Matilda$
crezi s*o iau
că eu 'i Ana e ilvia
nu s&ntem &n lastare
noi să
c&tavem
lise'te ea."
%ri3ă de"Nici vor!ă$crezut
ea" "Am lasă coilul aici$ sau
că a'a v*aţi
&nţeles"$ zise Tasia mirată. "Cum să ne fi &nţeles dacă nici nu mi*a sus că leacă1"= "4ine$
trea!a voastră." "Ta*taaa$ zise atunci ilvia$ ci mer%em la lim!are" "Mer%em$ dar &nt&i
du*te 'i te culcă."
Intrai &n !i!liotecă$ &nchisei u'a 'i mă a'ezai la !irou cu caul e !raţe. >lasul ilviei
mă icnise$ c&nd susese ta#taaa, căci astfel &i ie'ea ei acest cuv&nt din %ură$ nu scurt$
tata$ nici ine-resiv$ nici alintat$ nici r&z%&iat ci ca o mică notă muzicală$ ură ca un izvor
&n care chemarea era c&ntată 'i le%ănată 'i &nvăluită &ntr*o tandreţe celestă. 7i arcă ar fi
fost e delin con'tientă de ma%ia cuv&ntului*melodie$ fiindcă &nt&i &l lăsa să fie auzit$
făcea o auză 'i a!ia aoi sunea ce vroia de la tata. (neori nu vroia nimic1 Nu mai
urmau alte cuvinte. Cu neutinţă de evitat certitudinea că această melodie nu era doar a
%lasului ei$ ci a fra%ilei ei simţiri$ a micului ei suflet$ căci mai auzisem coii sun&nd
mamă 'i tată$ dar nici unul ca ea$ 'i a'i fi utut să i*l distin% chiar &n &naltul cosmos$
dintr*o multitudine de alte %lasuri ale tuturor coiilor care s*ar urca &n vastul univers. Ce
ne ţine &n viaţă$ altceva Nu facem totul ca această melodie să nu iară de e ăm&nt 'i să
răm&nă mereu &n noi ca o armă suremă &motriva soartei
9alul trecu$ intrai &n !aie$ mă uitai &n o%lindă$ &mi sălai cu aă rece trăsăturile
str&m!ate 'i ochii tur!uri 'i revenii l&n%ă Tasia. #ar ea %hici ceva 'i o lun%ă tăcere se
a'ternu. ,ntr*un t&rziu zise+ "#e$ 9ictore1 4ine*ar fi să vă &măcaţi1 5ic 'i eu a'a$ dar cine
oate să 'tie ce se &nt&mlă &ntre doi in'i c&nd răm&n sin%uri"
7i se ridică 'i lecă.
LLI9
Iar eu &nceui să mă lim! &ncet rin frumosul aartament. Ce*o fi făc&nd ea la

4ucure'ti mă &ntre!ai. 7i ce fac eu sin%ur &nă se &ntoarce Aveam nevoie de ea$ să
aucăm am&ndoi mai dearte de ot%onul de ură care ne le%a si să tra%em de el cu toate
uterile &nă &l vom rue. 8iindcă simţeam că altfel n*o ot ărăsi$ de'i ieri mi se ăruse
că eram li!er. Plec&nd$ răm&neam &nlănţuiţi$ iar ea$ cu fetiţa alături$ ar fi 3u!ilat de ura mea
neutincioasă$ mai li!eră dec&t mine. Iar dincolo de toate acestea ar fi stăruit &n mine$
devenind o!sesie$ &ntre!area &ncăăţ&nată+ ce era de fat &n inima acestei femei 8iindcă
nu uteam admite * 'i &ntre!area aceasta mi se unea nealterată$ totdeauna c&nd răm&neam
sin%ur$ chiarsă'ir&d
se &nt&mla ascult&nd istorisirile
&n hohote * nici unavesele ale lui 9intilă$
din cauzele e care chiar 'i c&nd$ crez&nd
le &ntrezăream căvor!ă
st&nd de uit$ micu
ea. Era fascinant+ &ntr*o zi mi*a sus+ "e'ti e 3umătate mort". Asta mă limezea$ atunci
chiar totul devenea simlu 'i firesc$ 'i viaţa mea &mreună cu ea$ imosi!ilă. Reede &nsă$
chiar a doua zi c&nd n*o mai vedeam$ certitudinea aceasta se sul!era. #e ce Nu mai
&nţele%eam cine &i alimenta ura. Eu1 Prin ce 7tiam ce &nseamnă să nu mai iu!e'ti$ asta
mi se ăruse totdeauna simlu 'i firesc$ să*i sui cuiva sau să ţi se sună+ nu te mai
iu!esc. ,n clia aceea &nstrăinarea celuilalt ţi se transmitea$ cum mi se &nt&mlase mie
atunci$ &n faţa (niversităţii$ cu Cărioara. Ce dracu oţi să mai faci cu cineva care nu te
mai iu!e'te1 Ia uite1 e 'i vede$ nu mai e acela'i chi e care &l 'tiai$ care se lumina c&nd
te vedea$ ai cărui ochi străluceau &nt&lnindu*i e*ai tăi$ a cărui %ură avea un contur dulce$
un sur&s... ce
nealterat< Nuoţi
maiface
s&ntc&nd
toatecineva
acestea.
nu*a
maidus1 A murit1 Ceea
e Melancolia carecenăvăle'te
'tiai tu &ţiasura
răm&nea
ta e&n!l&ndă
inimă
'i &nvăluitoare$ uterea ta de a iu!i răm&ne neatinsă$ &ntre!ările care vin ulterior nu au
mare utere$ chiar dacă afli că ai fost trădat. Ce &nseamnă trădarea E o formă ur&tă de a ţi
se sune că nu mai e'ti iu!it. (ra$ desi%ur$ te oate isiti să te răz!uni$ e frumoasă$ s*o
iu!e'ti mai dearte$ chiar dacă 'tii că nu va mai fi nimic. (ite &nsă vine oricum$ 'i acest
lucru &l simţi cu certitudine 'i simţi chiar o !ucurie că e'ti li!er de cineva care$ desi%ur$ nu
te*a iu!it rea tare din moment ce a utut să te ărăsească. Mai !ine1 Adio1... +ala0er
mes amours, a'ec, leur tremolo, bala0er pour tou1ours, 1e repars ă ero! #a$ dar ura Poţi
c&nta la fel de atetic 'i 3u!ilator+ +ala0er le /aine Cum1 ,ncercaţi1 ssa0e donc
repartir ă ero" =...
#eschisei &ncet u'a camerei unde dormea ilvia$ s*o trezesc 'i să ie'im. "Ce e cu tine$
&i susei$ tu n*ai dormit deloc1" "4a am dormit$ dar nu mult"$ mărturisi ea$ ca să &mace 'i
minciuna 'i adevărul+ vrusese să doarmă$ dar nu utuse. Mă a'ezai e mar%inea atului 'i$
refăc&ndu*mă că n*o rivesc direct$ o contemlai &n tăcere$ cu leoaele e 3umătate
&nchise. "Ta*taaa1" zise. Era o chemare$ de astă dată am simţit că vrea să sună ceva."#a
tată1" murmurai. "Ta*taa$ reluă$ eu c&nd te văd că vii la mine 'i te a'ezi e at$ mă uit la
tine... 'i... 'i nu 'tiu ce să*ţi mai sun..." #e c&tva tim nu mai dormea e !r&nci$ se făcuse
mai vioaie 'i a!ia a'teta să mă &ntorc acasă 'i s*o iau la lim!are. Nu era rea voinică$
cur&nd o dureau "iscioalele" /o dureau sau &i lăcea &n !raţe0$ 'i &i lăcea mai ales$ c&nd
se &nt&mla să am 'i trea!ă &n ora'$ să intru &n marea li!rărie din centru$ sau să cumăr
ceva din vreun ma%azin. "7i ce*ai vrea tu să*mi sui 'i nu mai 'tii ce" o &ntre!ai. "Ta*taa$
zise$ mer%em la ci'mar c&nteia %&ndirii ei ţ&'nise c&teva clie$ dar aoi uitase$ oate că
nici nu 'tiuse că e-rimase at&t de limede neutinţa ei de a da %las la ceea ce simţea c&nd
mă vedea l&n%ă
&nt&mlase acumatul ei.zile$
c&teva "Mer%em$
dar nu tată$ zisei. 4ine
o!servasem$ că că
i*armi*ai adusmica
fi lăcut aminte1" Asta se
du%heană a
"ci'marului". (ite că &i lăcuse 'i$ ca odinioară coilului Crean%ă$ &i lăcea 'i ei să*l vadă
iar e acest nou Ciorec" a'ezat e scăunelul lui$ chel ca 'i acela$ mustăcios 'i &ncon3urat
de calaoade 'i de rafturi de &ncălţăminte dată la rearat. "us1 o &ndemnai. Hai să ne
&m!răcăm1" e ridică 'i le%ăn&ndu*se ca o răţu'că mi se lăsă &n !raţe. Avea 'i ea i3ama1
#ulaul ei$ cu rochiţele$ 'osetele$ &ncălţămintea$ toate minuscule$ a'ezate &n ordine e
rafturi. Mă lăsai &n %enunchi s*a a3ut$ să se &m!race$ &i scosei a'a*zi'ii antaloni ai
i3amalei$ din care ea &'i trase icioarele$ sri3inindu*se cu o m&nă de umărul meu$ aoi o
&m!răcai cu o rochiţă al!ă cu !uline al!astre care &mi lăcea mie 'i &n care ărul ei &ncă
!lond se &ncurcă 'i i se &ncurcară 'i !raţele &ncerc&nd să nimerească sin%ură m&necile
/nimerea
aer 'i ni seeamestecau
alături 'i nu*'i corectam&inile
la am&ndoi mi'carea
din &nă nu imulsurilor
ricina vedea că !raţul &i ie'eanerecise$
ei foarte tot %ol rin
dar
sv&cnite$ care o făceau ca nici c&nd &i &ndretam eu m&na sre %olul mlnecii să nimerească
iar anaoda0$ &i &ncheiai cataramele de la sandale 'i crezut că era %ata. Nu$ că s*o ietăn1
"(nde ţi*e ietenele1" "Nu 'tiu"$ zise."Cum nu 'tii$ fată mare 'i nu 'tii unde &ţi s&nt
o!iectele tale de toaletă" "4a da$ zise 'i se duse 'i trase foarte si%ură un sertar 'i luă
de*acolo ietenele. "Păi vezi 5iceai că nu 'tii Ia te ro% să nu te răsfeţi1" ) &ntorsei cu
satele 'i &nceui s*o ietăn. "Adu*mi o fundă să*ţi le% ărul1" "Nu$ că să*i fac codiţe1
"E rea comlicat$ &i susei$ uite ce !ine &ţi stă a'a cu ărul le%at la ceafă$ te face 'i e
tine mai mare."
,i rivii chiul 'i entru &nt&ia oară$ văz&nd*o din rofil$ văzui rofilul meu$ dar un
rofil de vis...
&ntru totul$ 'i &nRămăsei tăcut$ stă&nit
temeramentul de unsre
ei$ va tra%e sentiment de triumf.
mine orice #acă seamănă
s*ar &nt&mla$ cu mine
&mi susei. Am
entru ce trăi 'i alţi coii nu voi mai face1 Nu va fi o fată isterică 'i voi ve%hea să nu*mi
reete e'ecurile. 9a lăcea 'i o voi &nvăţa să a'tete 'i să alea%ă$ chiar dacă va fi să i se
&nt&mle să fie izolată &n adolescenţa ei$ cum mi s*a &nt&mlat mie. ) s*o văd zilnic
dimineaţa$ fie 'i doar c&teva minute$ c&nd o să &nceaă să mear%ă la 'coală. #a$ voi face
arte dintre acei care$ desărţiţi ca 'i mine de... "Ta*taaa1 ?a ce te %&nde'ti" Tresării 'i
mă ridicai. "Mă %&ndeam că nu mai ai mult 'i te duci 'i tu la 'coală"$ &i susei. "C&t mai
am" $"Hm1 9reo trei ani1" "Mi*arăţi 'i mie 'coala" "Cam devreme$ reflectai$ mai e &nă
atunci1" "Păi zise'i că nu mai e mult1" Iz!ucnii &n r&s1 A'a era1 Iat*o sesiz&nd o
contradicţie1 ,i răsunsei că nu mai are mult dacă te %&nde'ti că avusese 'i ea odată două
sătăm&ni$ e urmă o lună$ c&nd o !otezam$ e urmă... 7i tăcui... Pe urmă tatăl ei fusese
trimis &n minele de lum!...
"Ta*ta$ c&nd &mlinesc eu atru ani" mă &ntre!ă aoi duă ce ie'irăm din casă. "Peste
vreo două luni * a'a1" "7i ce*mi cumeri" "Nu*ţi cumăr nimic$ &i răsunsei eu suărat$
%&ndind+ ia te uită$ de e acum 'tie că tre!uie să i se cumere... ,ţi cumăr o min%e1" &i
susei. "Păi min%e am1" ") ău'ă mare1" "Păi am 'i ău'ă1... Ta*taaa$ ci să*mi cumeri
o trotinetă." ur&sei. C&nd unea un ci &naintea cuvintelor era la ea semn de mare tandreţe.
"4ine$ ci să*ţi cumăr$ &i susei. #ar unde ai văzut tu o trotinetă" ",n arc$ la coii1" Ai
fi crezut$ auzindu*i felul cum rostise "la coii"$ că &i vedea e ace'tia cu deta'are$ ca 'i
c&nd ea$ &n orice caz$ nu mai era coil.
,n mod ciudat$ sin%urătatea mea cu ea se accentua$ dar era senină 'i dulce. >&ndul la
maică*sa de asemenea se lumina$ !rutalitatea răului a cărui aăsare &mi amorţea sufletul
se deta'a de Matilda. Acest rău nu mi se mai ărea o emanaţie a voinţei ei deli!erate * de
a trăi
se &n elcă'isedeconfunda
ărea a mi*l transmite$
cu naturacieiceva străin$
intimă cu care
'i 3u!ila ea nu utea
trăindu*l$ să lute.
a'a cum ,mreună$
3u!ilează cei ce mi
iu!esc$ cu ilvia mi se ărea că maică*sa e nefericită 'i că suferea ur&ndu*'i !ăr!atul. Asta
mă făcea să uit$ ca să tresar totdeauna la &ntoarcere$ c&nd descoeream că nici vor!ă de
suferinţă la Matilda$ 'i nici un caz nefericire. Clie %rele$ fiindcă descoeream mereu
cum de fiecare dată mi se furi'a &n inimă$ nedorită$ seranţa unei aroieri. Cu at&t mai
violentă 'i mai ur&tă era ciocnirea care urma. ?uam fetiţa &n !raţe 'i o cole'ea cu duio'ii
insistente 'i ostentative$ o ţinea tot timul e l&n%ă ea$ o chema &n !ucătărie... Eu nu mai
e-istam$ &ncerca$ adică$ s*o facă să uite cu cine a fost la lim!are$ să*i arate deci că numai
ea$ mama ei$ o iu!ea cu adevărat$ ceea ce se 'i &nt&mla /cel uţin &n aarenţă0$ fiindcă
%reu mai rindeam duă aceea rivirea coilului 'i &nă a doua zi nu mai auzeam dec&t rar
mica
e ei melodie$
maică*sa 'i atunci doar
Ne&ndoielnic$ &n 'oată
'i ilvia 'i numai
mă uita c&nd maică*sa
cu adevărat o mai
&n rezenţa ei$slă!ea... ) iu!ea
dar eu 'tiam
/fiindcă &nceusem să o!serv0 că atunci c&nd o luam la lim!are uternica forţă de
atracţie a Matildei &nceta$ nu*i omenea niciodată numele$ nu zicea "vreau la mama"$ sau
să dorească$ fără s*o sună$ să se &ntoarcă mai reede acasă 'i s*o vadă$ 'i mica melodie
e care ilvia o ţinea entru mine ascunsă &n suflet re&nvia. Mă urtam &nsă cu ea fără
efuziune$ entru a nu*i scinda de e acum fra%ila ei simţire. Mi se str&n%ea &nsă inima 'i
mă &ntre!am dacă nu se 'i scindase c&nd vedeam$ la &ntoarcere$ cum rivirea ei atrasă de
rezenţa mamei nu mă mai vedea. Ce se va &nt&mla$ &mi suneam$ c&nd nu voi mai fi
zilnic &n casă 'i c&nd /nu mai aveam nici o &ndoială0 Matilda &i va sune fără urmă de
ezitare+ tatăl tău te*a ărăsit Coilul va afla ce e minciuna fiindcă eu &i voi sune că
n*am ărăsit*o
#esi%ur$ &nt&i e'iea$
n*ofiindcă
voi ărăsi
aveaniciodată...
dovada$ da=usă
'i eu&ntre
eramtată 'i mamă$
una... At&t deemică$
cine silită
va crede
să
&nţelea%ă ceea ce nu utea fi &ncă &nţeles1
) dusei de astă dată direct &n arc$ "la coii"$ sun&ndu*i că e la "ci'mar" o să
trecem la &ntoarcere. Ne a'ezarăm e scaune 'i deschisei o revistă de filozofie e care o
cumărasem &n trecere$ de la un chio'c. ) simţii &nsă de &ndată că se ridică 'i o văzui
&ndret&ndu*se sre un !ăiat care fără s*o cunoască o chema$ dar nu*l auzisem rostind
vreun cuv&nt. Parcul era lin de cărucioare$ !unici$ ărinţi tineri$ &n%ri3itoare lictisite că
la această oră nici un soldat nu*'i făcuse aariţia. e ori la mică distanţă de el 'i se uitară
unul la altul$ ca 'i c&nd s*ar fi omenit fiecare &n faţa unei o%linzi. (n tim tăcură
&ncremeniţi$ cercet&ndu*se fără să &nţelea%ă nimic$ dar el veni aoi mai aroae 'i &i suse
ceva. Ce anume Ea &i răsunse 'i &l ărăsi$ !ăiatul se răsuci &ntr*un icior 'i disăru. Ce
mesa3 &i transmisese ecret mare$ ilvia se a'eză cuminte l&n%ă mine 'i nu zise c&tva
tim nimic. Redeschisei revista. Nu era nici un fel de filozofie &n ea$ articole desre
imerialism$ care a a3uns &n faza sa ultimă$ c&nd a &nceut să utrezească$ desre rimul
nostru cincinal 'i altele de acest %en... "Ta*taaa$ zise ilvia$ &n artea ailaltă a arcului au
dat drumul la călu'ei." Aha1 #eci ăsta era mesa3ul1 "4ine$ tată$ mer%em"$ 'i mă ridicai 'i
lăsai revista e !ancă.
Erau amestecaţi cu trăsuri cu atru locuri$ iar ceva mai &ncolo scaune s!urătoare$
&nv&rtite de un motor vechi care ufăia 'i trosnea arcă ar fi tăiat lemne. Numai călu'eii$
ca e vremuri$ erau u'i &n mi'care de un cal$ care aler%a 'i el e l&n%ă cei din lemn$ d&nd
foarte des din ca 'i sfornăind vesel$ ca 'i c&nd 'i*ar fi dat seama că omuleţii e care &i
lim!a &n cerc nu 'tiau ce e un cal adevărat 'i vroia să le arate. C&nd cursa se ori$ o
ridicai e ilvia &n !raţe 'i o usei &ntr*o trăsură. Avui de &ndată strania senzaţie că o s*o
ierd c&nd o de
o &nchiuire văzui amestecată
săritură$ cu cursa$
&'i reluă &ncă alţi trei$ 'i ilviei
'i chiul calul$ un&ndu*'i caul &n
&nceu să treacă eiet
l&n%ă'imine
făc&nd
ca
o ărere. >ata$ nu mai era a mea$ intrase 'i ea &n această lume care &ţi dădea senzaţia că
z!ori 'i te va duce dearte &ntr*o călătorie miraculoasă 'i fără sf&r'it$ c&nd de fat ea te
&ntorcea &n fiecare cliă &naoi &n cerc$ mereu &naoi &n 3urul a-ei lui$ stătea e loc$ de'i
unea totul &n mi'care 'i &n cur&nd se va ori1 Călătoria s*a terminat$ %ata$ 3os$ e r&ndul
altora1 Credeam că o să stri%e de !ucurie ca alţii$ dar ea stătea tăcută$ at&t de mică$ desi%ur
nu seriată$ dar nici veselă că z!ura. 7i dacă lanţul trăsurii se rue mă omenii
&ntre!&ndu*mă$ 'i dacă nu se ţine !ine 'i o să cadă 7i o stri%ai$ dar nu mă auzi$ fiindcă
văzusem că chiar nu se ţinea+ "ilvia$ aucă*te cu m&na de trăsură1"= Mi se ărea că nu se
mai termină 'i că %oana calului se &nteţe'te$ &i auzeam clooţeii de la %&t clinchetind 'i
sforăitul
lăcea 'i lui
lui.de &nc&ntare$
(neori căci eracă!ine
se refăcea vreahrănit$ %ras$ de'i
să*i mu'te cam 'i!ătr&n$
e coii &nsălun%ul
&'i leca mi'carea &i
lui ca
&ntr*o arte$ rins &n inima lui de cal de o ciudată efuziune entru mo%&ldeţele acelea din
3ur$ care de c&nd trăia el nu mai cre'teau deloc... Altădată$ &n tim ce aler%a$ c&nta o
%oarnă$ acum %oarna &ncetase$ dar lui &i c&nta &nsă esemne &n urechi de era at&t de
e-u!erant... 8ără să i se sună ceva$ &nceu să*'i &nmoaie elanul 'i aoi se ori sin%ur.
Timul cursei se &nscrisese demult &n memoria lui 'i 'tia$ desi%ur$ c&nd se termina. Coiii
se dădură 3os unii &ncă veseli$ alţii fără rea mare chef$ &n tim ce cei ce a'tetau$
&n%hesuindu*se de neră!dare$ umlură trăsurile 'i &ncălecară călu'eii de lemn. "Ki*a
lăcut$ tată" o &ntre!ai e ilvia lu&nd*o &n !raţe. "#a1"$ "Mai vrei o dată" Avu o
ezitare... "Mai t&rziu1" zise$ &nţelesei că nu se omor&se de lăcere 'i că doar curiozitatea
fusese,n mare.
mi3locul arcului era un havuz$ aroae un lac$ lin de le!ede$ iar alături$ ridicat
uţin e o coastă de deal$ un local care servea !ere$ %ustări$ cafele$ &n%heţată$ ră3ituri.
Mă a'ezai cu fiica mea la o masă. ") !ere entru mine$ &i cerui chelnerului 'i... "7i entru
domni'oara o &n%heţată"$ mă comletă el. "Poate vrei o ră3itură" o &ntre!ai. #ădu din
ca+ nu1 "Ta*taaa$ zise ea$ duă ce chelnerul se &ndeărtă$ tu e'ti ră%u'it1" Tresării. 7i mie
mi se ăruse c&nd dădusem comanda$ &mi auzisem %lasul$ ceva străin$ uţin sre !as$ o
cliă. Tu'ii. "7i acum mai s&nt ră%u'it" "#a..." Tu'ii din nou. "#ar acum" "?a fel..."
"Cine 'tie ce*o fi$ zisei$ oi fi răcit 'i eu nu simt... Măn&ncă &ncet &n%heţata$ să nu răce'ti 'i
tu..."
,mi arinsei o ţi%are cu !erea &nainte$ &n tim ce ilvia &'i sor!ea arcă &n%heţata$
făcea elise mari cu !raţele$ scotea lim!a$ răsucea lin%uriţa &n aer... 4ine$ %&ndii$ dacă
&ntr*o zi o să mă &ntre!e unde lucrez$ ce*o să*i sun ,ntr*o zi$ c&nd ) să &nceaă să se
ducă la 'coală... A'a mici$ coiii &nce să se laude cu ărinţii lor. Tata e doctor$ tata e in*
%iner$ maistru$ mama e arhitectă... #ar tatăl Tatăl tău ce e  Ei Ce e1... Ar utea Ion
Micu$ la el &n redacţie... "Ta*taaa$ la ce te %&nde'ti iar" "Ascultă$ mă &nfuriai$ ce faci tu
cu &n%heţata aia" ") măn&nc1" "Nu s*ar zice1 Ia vino &ncoace1" 9roiam s*o str&n% &n
!raţe$ s*o sărut$ să*mi liesc o!razul de al ei$ s*o m&n%&i... ) usei e %enunchi$ &nmuiai
un 'erveţel de h&rtie &n aharul cu aă$ &i 'tersei m&nuţele 'i !ăr!ia$ &i desfăcui ărul care
n*avea nimic 'i &l le%ai la loc 'i a!ia duă aceea &i ţinui micul ei chi aroae de al meu.
"ilvia$ fetiţa$ &i susei$ codiţa$ tata te iu!e'te..."
Avea aerul că 'tie$ fiindcă nici o schim!are de e-resie nu se rodusese e chiul ei.
Pe drum$ la &ntoarcere$ ne &nt&lnirăm cu un c&ine 'i ea vru să se aroie de el. Era un c&ine
va%a!ond 'i o orii$ e-lic&ndu*i că s*ar utea s*o mu'te din rostie... e vedea că e un
dulăucalitate
vreo nerod$ 'i
care nu lumea
toată reu'ise&lsă%onise$
se liească 'i elsede*un
'i atunci stă&n$săesemne
resemnase trăiascănimeni nu*idar%ăsise
e străzi$ av&nd
aerul că dacă nu e al nimănui e al tuturor... Era un mister cine &i dădea să măn&nce$ fiindcă
nu era o%&r3it. Ia să vedem$ mă orii 'i &l chemai. El &'i &ndoi truul sre o formă de
covri%$ chiar a &ndoială$ 'i lăsă caul &n 3os arcă sun&nd+ "Nu e si%ur că dacă vin nu*mi
dai un icior$ a'a că mai !ine a'tet$ dacă vrei vino tu la mine$ de'i nici atunci nu 'tiu
dacă s&nt ferit de cine 'tie ce surriză". ,nc&t$ aroiindu*ne de el$ se &ndeărtă$ ăstră o
distanţă 'i umilit de roria*i la'itate ne a'tetă$ entru ca din nou să se retra%ă. Altfel
avea o cur!ură frumoasă a !urţii 'i icioare &nalte de o%ar$ !otul lun%... ?*a'i fi luat cu
mine dacă ar fi intuit că aăruse entru el o ocazie să se aciuiască e l&n%ă o casă. "Crezi
că are cineva tim să*ţi descifreze soarta ta de c&ine1 &i susei. Ai rasă &n tine$ dar cine 'tie
ce aucături1
călcat E'ti$ oricum$
de o ma'ină$ ori or săsla! suflete'te$
te rindă ţi*ai
cei de ierdut &ncrederea
la ecarisa3 'i or să*ţi ia&nielea$
oameni$iarodin
să mori
carnea
ta să facă cel mai !un clei1"
Intrarăm &n marea li!rărie centrală &n care nu răsfoii nici o carte$ mă uitam doar e
deasura$ &n tim ce ilvia$ care nu a3un%ea nici cu caul &nă la ele$ se a%ăţase cu m&inile
de mar%inea mesei$ curioasă să vadă ce era acolo sus e mesele lun%i. Ce utea să fie
Cărţi$ duă formă1 ,i cumărai una care romitea ceva !un$ 2amilia 3oademult, 'i de la
aetărie ni'te a!ţi!ilduri. Cuv&ntul &i lăcu 'i &l reetă e drum insist&nd să i le arăt. "Ki
le arăt acasă$ c&nd o să le &nvăţ cum să le tai 'i să le lie'ti..." Trecurăm aoi e la
"ci'mar". ilvia era răită$ nu 'tiu ce*i lăcuse ei aici+ ciocanul me'terului$ sula e care o
&nfi%ea &n tală$ fatul că nu se %ră!ea duă ce intrai la el 'i a!ia duă ce termina de !ătut
cuiele
că aveadel&n%ă
lemnele
uncare
micleaarat
ţineade
&n e!onită
%ură &'i care
ridicaserivirea
alimenta'idintr*o
se uita riză
o cliăascunsă
la tinerintre
8atul
rafturi 'i c&nta &n surdină ,mi dădu antofii$ &i lătii 'i ie'irăm$ dar aoi &mi veni un %&nd
'i revenii."#omnu uciu$ &i susei$ ai utea să*mi faci o curea entru fetiţă" "Ce fel de
curea" "(na su!ţire$ entru sărit..." "A'a entru 3oacă" zise cismarul. "#a$ cu o !uclă la
caete$ s*o oată ţine 'i s*o &ntoarcă este ca." "#a= e rea mică ea entru 3ocu*ăsta+=$ zise
cismarul. "Nu s&nt mică"$ zise ilvia. "4ine$ fata tatii$ conveni cismarul$ ia să*ţi iau eu
măsura. ) să*ţi fac una a'a frumoasă &mletită &n trei." "ă nu fie rea %roasă"$ o!servai.
"Nu$ că am eu %ri3ă$ zise cismarul măsur&nd*o e fetiţă cu o sfoară. M&ine e %ata1"
Iar acasă ne aucarăm să tăiem a!ţihilduri. ,i liii eu rimul un ieura' e tă!lia al!ă
a atului. "9ezi1 &i susei. E foarte frumos1" Aoi o lăsai să văd ce face cu foarfecă.
"Acuma să ui alături de el un ursuleţ." #ar &l strică$ &i tăie caul. 8orfecuţa n*o asculta.
Mi%ălirăm &nsă am&ndoi vreme &ndelun%ată &nă ce &n dormitor &nceu să se lase
&ntunericul."Ta*taaa$ zise ea deodată$ văz&ndu*mă a!sor!it cu micile fi%uri. Nu tre!uie să
terminăm toate acci!idlurile &ntr*o sin%ură zi1" Eu sării. ) luai &n !raţe 'i de astă dată
&nceui s*o sărut fără nici o reţinere. "A'a este1 &i 'otii$ nu tre!uie totul consumat &ntr*o
sin%ură zi1 Nici măcar &ntr*o sin%ură viaţă1 %&ndii. 7i ce dacă o viaţă nu se &mline'te e
va &mlini alta$ duă tine."
7i %&ndul &mi z!ură &n clia aceea la uitatele mele caiete. ,n &ntuneric stăteau &n !eciul
!unicului$ dar 'i mai &n &ntuneric stăteau arcă &n amintirea mea. ?e voi mai scoate
vreodată de*acolo mă &ntre!ai. 9or mai re&nvia retezatele mele elanuri #ar %&ndul$
ţintuit arcă$ nu z!ură 'i inima nu mi se &ncălzi.
LL9
A doua zi se rezentă iar cavalerul ei 'i &i suse nu 'tiu ce nou secret. Că$ mi*l
desvălui ilvia de &ndată$ s*o las 'i e ea să se ducă 'i să se 3oace cu coiii. Cum s*o las
#acă se ierdea "Nu mă ierd$ tată1" &mi răsunse cu at&ta si%uranţă de sine$ &nc&t 'ovăii.
"4ine$ &i susei$ mer% 'i eu cu tine. (nde s&nt coiii" 4ăiatul &mi arătă direcţia
havuzului. #e astă dată cumărasem de la un chio'c -uceafărul literar, curios să văd 'i
eu ce u!lica Ion Micu. ,nceui să*l răsfoiesc ridic&nd din c&nd &n c&nd rivirea nelini'tit
sre fetiţă c&nd n*o zăream de &ndată &n droaia de coii care se z!en%uiau rintre coaci.
Revista condusă de Ion Micu$ &n afara unor traduceri din lirica %ermană semnate de
marele oet
la care se 'i filozof
refereau &mi'ierau
de note olemiceera
necunoscuţi$ al căror sens
aroae &mi scăa
ilizi!ilă. fiindcă
Totu'i$ mă autorii
hotăr&i 'isăcărţile
citesc
&nă la caăt o nuvelă$ să văd 'i eu ce se scrie... Autorul descria un conflict interior al
unui ţăran care tocmai se &nscrisese &n %osodăria a%ricolă colectivă. Ce se &nt&mlase e
&nscrisese el$ dar &n reala!il &'i v&nduse !oii 'i acum avea mustrări de con'tiinţă. Nu
utea să doarmă+ auzi$ ei &l rimiseră cu !raţele deschise 'i el &i &n'elase1 #ar ce era de
făcut 4anii rimiţi e !oi &l fri%eau$ cum să &nceaă el o viaţă nouă cu o astfel de
amintire 7i duă mai multe zile de frăm&ntări &i veni un %&nd< autorul &nsă nu*l desvălui$
ca să*i urmărim eroul cu răsuflarea tăiată 'i să*i urmărim 'i %&ndurile /monolo% interior10$
ce*o să zică re'edintele c&nd o să audă$ ce*or să zică ceilalţi$ care ne%re'it se vor adund
!uluc &n curtea %osodăriei c&nd o să*i dea drumul... Cui$ la ce Ei$ suspense, oricum va fi
mare tur!ureală
urmă 'i el că
aflăm &n sf&r'it va vroia
uteasă
aoi să um!le
cumere un cu fruntea
motor susredea$
'i să*l 'i să doarmă
%ratis$ lini'tit. P&nă la
!ine&nţeles$
%osodăriei. Ce fel de motor Nu se sunea$ de tăiat lemne$ de scos aa$ cumărat de la
cine$ de la un ma%azin de stat sau de la un articular. ,ncee aoi o mică odisee a
transortului$ !a &ntr*o căruţă de ocazie$ !a &n sinare$ %&f&ind 'i asud&nd. 7i iată*l cu el &n
curtea %osodăriei. 7i aici autorul deveni deodată foarte realist 'i &n acela'i tim foarte
modern$ eroul nu triumfă /eroii moderni acţionează risc&nd 'i &ncheind rintr*un e'ec0$
numai că rin curtea %osodăriei erau doar c&ţiva oameni$ re'edintele lisea$ iar motorul$
ca să st&rnească tur!ureală$ tre!uia &nt&i de toate să mear%ă. Ei$ nu mer%ea$ ufăia
&n%rozitor$ tu'ea$ e-loda &nvăluindu*l e erou &ntr*un fum ne%ru 'i &necăcios. #a$ viaţa e
un fum$ dar merită să luţi cu ea 'i să &nvin%i 'i mai ales să răm&i &n această lută cu
con'tiinţa curată. Asta era sensul e care &l su%era acest final nea'tetat. Prinsei %ust să
mai citesc o nuvelă$ inventivitatea falsului e 'i ea atră%ătoare$ 'i de astă dată autorul chiar
reu'i să*mi descreţească fruntea. Eroul$ un ardelean dintr*o !ucată$ tot un ţăran$ intră &n
!iroul re'edintelui sfatului oular$ &'i ia căciula din ca$ o iz!e'te de odea 'i stri%ă+
No$ re'edinte1 Aăcă eu fac reclamaţie la Comitetul Central1 No$ ce e11 zice 'i acela
alarmat. No$ zice ţăranul$ eu vreau să dau mai mult$ 'i ăla de la !aza de receţie nu vrea
să rimească. Eu fac reclamaţie$ mer% &nă sus1 No$ ce să dai$ mă Toadere Că nu &nţele%1
Aoi$ no$ cote$ mă1 zice ţăranul. Cotele aferente &ntrea!ă re'edintele. No$ lasă*le
e*alea$ zice ţăranul neao' cu o m&ndrie v&n3oasă$ este alea eu vreau să dau mai mult$
mă1 7i &ncee conflictul &ntre eroul cu &nalta sa con'tiinţă atriotică /fiindcă redarea
cotelor către stat era o datorie atriotică$ iar el vroia să redea mai mult10 'i inerţia eternă
a !irocraţilor$ conflict care se rezolvă &n favoarea celui dint&i. Era$ cumva$ &n u!licarea
acestor nuvele$ ascunsă$ ironia sarcastică a lui Ion Micu #esi%ur$ fiindcă nu uteam
să*mi &nchiui
numai entru căcăeui*ar fi lăcut ace'ti
&l cuno'team$ ilari continuatori
ce tre!uiau să creadăai&nsă
lui cititorii
lavici 'i Re!reanu$
care nu 'tiau dar
că asta
redactorul 'ef al acestei u!licaţii e un om at&t de su!til &nc&t u!lica aceste te-te ca să*i
&nveselească Ce*ar fi tre!uit să fac eu acolo dacă m*ar fi an%a3at &n redacţie$ cum &mi
dăduse de &nţeles #acă astfel se scria$ sau dacă$ oricum$ numai lucruri din astea uteau
aărea$ care ar fi fost rolul meu ă caut$ adică$ să ale% te-te mai !une Nu mă simţeam
calificat 'i nici adata!il$ nu aveam "ironia" de a face e micul diavol$ să acţionez adică
&ntr*un fel 'i &n acela'i tim să fac cu ochiul că tre!uie să se &nţelea%ă altfel. Cum să se &n*
ţelea%ă Cititorul e un om serios$ 'i era$ ractic$ imosi!il să*l iniţiezi &ntr*o arodie care
nu urta acest titlu... Nu era "om de litere"= e care să*l inviţi la !raserie 'i să*i e-lici
că... el era doar cititor$ adică un ins care dacă deschidea o revistă căuta &n ea contactul cu
marile ro!leme
%rea entru ale lumii
e-istenţă &n careadesea
&i &nchidea trăia 'iorizontul0$
al căror &nţeles
fie că$ad&nc fie că &iintuia
dimotrivă$ scăaacest
/luta&nţeles
lui
'i dorea să*i fie confirmat de siritele alese care uteau scrie 'i u!lica. Ion Micu$ cu
sarcasmul 'i umorul său denaturat$ era$ ăhă$ dearte de determinările eterne ale cititorului
de totdeauna$ care căuta &n artă at&t uitarea /căci ficţiunea artistică este$ e un lan desi%ur
suerior$ un dro%0$ c&t 'i iniţierea &ntr*un univers suerior$ care să*i reamintească verticali*
tatea noastră &n sirit$ cum sune 6ier:e%aard$ c&nd viaţa ne une adesea &n %enunchi...
Nu$ nu voi lucra &ntr*o astfel de redacţie... Erau mai interesanţi 9intilă$ 4acalo%lu$
Calistrat... chiar 'i famenul de Pantelimonescu$ rin lictisul ine-lica!il e care ţi*l
insira de &ndată ce deschidea %ura... Nu$ n*aveam chef să &nvăţ formele de simulare 'i
disimulare a %&ndirii ca să*mi creez iluzia că răm&neam li!er c&nd hotăram u!licarea
unor coac
unui te-te de a căror%&ndi
uteam stuiditate
că s&nt eram con'tient.
%rădinar. Cel ce
#ar acolo uţin c&nd al!eam
uteam %&ndi căcu varCel
s&nt trunchiul
mult un
re%izor de circ care dădea sectacole &ntr*o arenă %oală...
"Ta*taaa"$ mă trezi ilvia din aceste reflecţii. Mă uitai la ea cum se a'ează e scaun
alături de mine cu aerul că n*are nimic de sus$ de'i nu numai %lasul$ ci 'i mi'cările ei$
mim&nd o discretă neăsare afectată$ arătau că ărăsise 3oaca cu un anumit %&nd... "Ei$ ia
zi*i1" "Ta*taaa$ hai să căutăm ci ni'te flori..." Acest ci era la ea$ e l&n%ă e-resia e-tremei
tandreţi$ 'i a dominaţiei unei idei e care o dorea ne%re'it să fie &mlinită. "#a zic. 4ine$
hai să vedem e unde le utem %ăsi1" Pornirăm &n căutarea lor$ dar nu se vedeau dec&t
rin ronduri$ 'i de*acolo n*aveam voie să le cule%em. ilvia &nsă nu era de aceea'i ărere
'i nu se arătă deloc convinsă c&nd &i susei că aceste flori nu erau use să fie rute. ,mi
răsunse rintr*o tăcere care avea viziunea unui alt adevăr. "#a= ce vrei tu să faci cu
florile" e uită la mine cu ochii mari 'i &mi 'oti+"Ci s&nt flori entru mireasă1"
"Mireasă1 Care mireasă" o &ntre!ai$ %hicind că esemne o făcuseră e vreo fetiţă mi*
reasă 'i orniseră toţi să caute flori. "Ci vin să*ţi arăt"$ zise$ 'i &mi aucă m&na$ 'i mă duse
undeva alături de c&rdul de coii$ rintre care &nsă nu zării nici o mireasă. "(ite$ ta*taaa"$
&mi suse. ?&n%ă un coac văzui un !uchet mare de %aroafe$ dar care nu mai erau foarte
roasete$ iar rin rea3mă flori de r&nd &mră'tiate$ etunii$ trandafiri$ c&rciumărese$
astea &nsă rute de cur&nd.. "#a$ tată$ zisei$ văd$ dar unde e mireasa" "9ine"$ zise. "#ar
unde e Care dintre voi" "Nu e dintre noi1" "A$ nu e dintre voi #ar unde aţi văzut*o"
"Ci$ n*am văzut*o1" "Atunci de unde 'tiţi că vine" Nu*mi răsunse. "7i cine v*a sus
vouă că s&nt entru mireasă Cine le*a adus aici" #ădu imerceti!il din umerii ei mici.
"Ci le*am %ăsit aici$ zise$ 'i coiii au cules altele$ 'i eu n*am cules$ că mi*a sus un om că
nu e voie..." "Păi si%ur că nu e voie..." "#a= vreau să un 'i eu$ ta*taaa"$ suse cu un re%ret
nea'tetat$
lumea carenu
coiilor &mimai
aminti că ritualurile
s&nt simlă 3oacă$ e care le cerearticiarea
ci rerezintă un eveniment care
totală se roduce
a simţirii &n
lor la
misterele e-istenţei. Ce era o mireasă Hm1 (n fel de z&nă care utea fi văzută... "4ine$ &i
susei$ luăm de la noi din curte trandafiri 'i..."
Credeam că are să uite$ dar a doua zi &mi reaminti 'i tre!ui să*i fac un !uchet. ,i
străluceau ochii 'i se duse direct la coac$ se alecă 'i le a'eză cu mi'cări reculese l&n%ă
%aroafele ve'te3ite. Aoi se ridică 'i se uită vră3ită la %rămada aceea de flori care &ntre
tim mai crescuse... "7i cine a sus$ tată$ că s&nt flori entru mireasă" o &ntre!ai. Nu 'tia1
4ine&nţeles unul dintre ei$ e care dacă l*ai fi &ntre!at s*ar fi arătat 'i el nedumerit 'i n*ar
fi confirmat că el susese. Mitul miresei care tre!uia să vină ţinu c&teva zile 'i se stinse &n
roriile lui flori iniţiale$ care se ve'te3iră at&t de tare$ &nc&t &ntreţinerea lor &'i ierdu
&nţelesul+ mireasa a'tetată nu venea... Răm&nea &nsă o eni%mă nedesle%ată+ cine aruncase
acolo %aroafele...
LL9I
#in mitul inocent al coiilor mă smulse Matilda cu o violenţă ne&nfr&nată. e

&ntorsese arcă de la 4ucure'ti cu o falcă &n cer 'i una &n ăm&nt. Ce era cu ea Nu*i mer*
seseră !ine tre!urile e*acolo Că de ce n*am lăsat fetiţa să se ducă la Tasia Tot nu m*am
&nvăţat cu %&ndul că acest coil nu mai e al meu "Nu$ &i susei cu simlitate$ cu at&t mai
lini'tit
nu mai cu
e alc&ttău.
era7ieaadău%ai+
mai deslănţuită$ nimeni
tot nu te*ai nu cu
&nvăţat se oate &nvăţa cu
acest adevăr %&ndul că un coil al tău
indestructi!il==
e uită la mine 'i avui sentimentul că tot ceea ce e &ntr*o fiinţă umană nedeterminat 'i
insonda!il se urcase la surafaţă 'i fier!ea. Mi se transmise net o senzaţie de nelini'te$ ca
&n faţa unei rime3dii nedefinite$ dar iminente. Nu eram re%ătit să*i fac faţă$ fusesem
fericit &n această sătăm&nă c&t lisise$ &mi aminteam că totu'i %&ndul la caietele mele$
chiar dacă nu resuscitase &n con'tiinţa mea stinsele elanuri de altădată$ o mi'care a inerţiei
tot rodusese$ o va%ă curiozitate de a le răsfoi$ de'i resimţeam că &n clia c&nd a'i face*o
o %reutate ca de lum! &mi va aăsa m&inile. Ceva &mi sunea &nsă că a doua oară s*ar
utea ca această %reutate să fie mai mică. 9roiam să*mi rote3ez această licărire de
seranţă 'i evitai ciocnirea cu Matilda. "Nu leca nicăieri$ ridică &nsă ea %lasul$ cu o
tonalitate arcă de tuci. tai 'i ascultă+ fă*ţi toate socotelile$ &n două sătăm&ni divorţăm 'i
eu am ărăsit acest ora'. Mircea mă a'teată la 4ucure'ti..." "Care Mircea" tresării eu
duă o lun%ă tăcere. "Mircea$ căruia &i duceţi voi ancartele cu ortretul lui la B Mai 'i la
2 Au%ust." "Aha1 Ki*a %ăsit el la 4ucure'ti un ost mai !un..." "Nu$ dra%ă$ mă mărit cu
el1" reciza ea cu un %las sarcastic. "Aha1 #eci la el ai fost sătăm&na asta c&t ai lisit"
"4ine&nţeles1" #ar arcă era o ironie$ ca atunci c&nd su%erezi unui naiv e-act contrariul a
ceea ce afirmi+ o a!surditate$ cum să se mărite cu acel Mircea 'i ce să fi căutat la el
Astfel rimim 'tiri desre noi$ dret incredi!ile$ ca să le diminuăm forţa de 'oc. "Mda$
zisei$ deci e chestie veche1" "Aha$ zise$ destul de veche1" "7i de ce aţi &nt&rziat at&ta==
"Mă rive'te1"$ "Mda1 Cam de c&nd" "9rei să 'tii1"
7i se uită la mine cu aerul că nu mă sfătuia să fiu at&t de curios. Puteam să am o
surriză. Mă uitai &ntr*o arte 'i o lun%ă tăcere se a'ternu &ntre noi. 7tirea nu mă lovi din
ricina revelaţiei care &mi cutreieră amintirea ca un 'are de foc+ a'adar$ acel telefon c&nd
o surrinsesem
!ăr!at vor!ind
vor!ea ea$ cu mine cu &n
o e-resie at&t denufericită
casă$ 'i nimic era e-act
era &nscenat$ niciceea ce intuisem$
&ncercarea cu unc&nd
de a fu%i$
&'i făcuse !a%a3ele$ dacă a'i fi lăsat*o chiar s*ar fi dus. #a$ ar fi lecat să nască &n casa
altuia coilul făcut cu mine. ,l iu!ea deci de e atunci e acest Mircea. 7i at&t de străin &i
devenisem eu 'i at&t de reede$ &n mai uţin de un an de viaţă &n doi #acă ilvia nu mi*ar
fi semănat$ astăzi a'i fi crezut că fetiţa nu e a mea. ,ncercai să*mi amintesc chiul acestui
om 'i descoerii un %&nd care &mi venise atunci c&nd intrasem &n !iroul lui 'i care ierise
&n aceea'i cliă din lisă de interes entru v&rsta sa reală< nu arăta at&t de !ătr&n e c&t &mi
susese Matilda /"nu fi %elos$ are coii c&t noi"0. "Cum o să ai!ă %&ndisem. #oar dacă i*a
făcut la douăzeci de ani." #a$ %&ndii acum$ iată secrete ale celor de aceea'i v&rstă. Mircea
ăsta tre!uie să ai!ă atruzeci$ atruzeci 'i cinci de ani$ mai aroae de Matilda dec&t
mine$
mamă$mai rotector
tre!uie dec&t neăsătoarea
să fi murit 'i nu ot aveamea
maitinereţe. Iar coiii lui$ dacă
mult de cincisrezece e-istă$
ani. e nu mai au
&ndră%ostise
deci de Matilda cu toată uterea v&rstei lui mature$ sentiment care$ amlificat 'i de
uterea reală e care o avea &n această lume /'i cine 'tie dacă nu 'i de con'tiinţa unui
mare destin0$ lăcuse at&t de tare Matildei #eci de atunci "7tiu de c&nd$ &i susei$ deci
arestarea mea v*a rins !ine1" "ă nu &ndrăzne'ti să insinuezi că de aceea nu te*a salvat$
fiindcă ar fi avut interes să scae de tine1 stri%ă ea ameninţătoare. Crezi că ar fi avut
nevoie un om ca el #imotrivă$ a făcut totul să te scae de aceste caiete$ a riscat mari
!ănuieli 'i cred că 'eful ecurităţii n*a &nt&rziat să*i trimită un raort la 4ucure'ti$ care s*a
us la dosarul lui."
A!ia acum resimţii lovitura 'i mă cole'i dorinţa &nsăim&ntătoare de a i*o &naoia.
"7i zece
fac tu cum aniaiu'cărie
&ndrăsnitdec&t
să*lsă
uiăstrez
e amantul tău osăasemenea
&n minte mă salveze &i 'otii.
amintire. Cum A'iaifi&ndrăsnit
referat să
reetai. Cum ai &ndrăsnit să %&nde'ti desre mine că ot fi salvat cu acest reţ Cum ai
&ndrăsnit să mai trăie'ti cu mine &n tim ce mă trădai cu coilul &n !urtă1" Mă ridicai
alene$ cu o nesf&r'ită lentoare$ să n*o serii 'i &n acela'i tim să*mi domin furia care mă
z%uduia. Mă simţeam !ucuros de forţa urii care mă z%&lţ&ia. #a$ iată$ sufletul meu nu era
inert$ 'i odată cu focul urii care se mi'ca &n ad&ncuri &mi simţeam toate uterile revenind$
simţeam &n mine forţa de a*mi reface viaţa$ de a o relua de*acolo de unde fusese
&ntrerută... 7i o voi face$ &mi susei$ 'i viziunea unei sin%urătăţi fertile$ trăind &ntr*o
odaie &n mi3locul cărţilor 'i caietelor mele$ &m!o%ăţit de e-erienţa totală a timului &n
care trăiam$ aroae că mă ameţi 'i &nceui să mă lim! visător 'i a'nic rin hol. ,n
sf&r'it$ muntele de inerţie care mă strivise 'i de su! %reutatea căruia ea credea că n*o să
mă mai eli!erez niciodată mă ărăsise$ se dădea la o arte 'i inima &mi !ătea iară'i cu
uterea de altădată. ,n acela'i tim murmuram ca &ntr*un vis cu o stranie duio'ie+ "Cum ai
&ndrăsnit$ Matilda... Cum ai utut &ndrăsni" A'tetam să*mi răsundă+ Am &ndrăsnit
fiindcă e atunci nu era nimic &ntre mine 'i Mircea. #ar 'tiam că n*o să răsundă$ fiindcă
a'a cum &i cuno'tea ea e oameni 'tia că eu n*o voi crede. Totu'i$ a'i fi crezut*o1 Aici e
aici1 A'i fi crezut*o$ a'i fi crezut cel uţin &n dorinţa ei de a se &măca cu mine$ de a scăa
de ură 'i entru acest lucru a'i fi iertat*o. Pentru ea &nsă$ duă cum credea ea$ asta ar fi
&nsemnat să se umilească$ 'i de ce ar fi făcut*o

Pa'ii mă duseră ca din &nt&mlare l&n%ă fotoliul ei. Reetai+ "Matilda$ &i 'otii$ nu mai
ai %ură Răsunde$ cum ai &ndrăsnit... Ai &ndrăsnit să*mi faci un !ine &n tim ce mă
trădai1 Nu te*ai %&ndit Măcar dacă nu mi*ai fi sus*o c&nd am revenit de*acolo$ dacă nu
mi*ai fi ovestit totul cu at&ta satisfacţie$ cu at&ta lu- de amănunte$ n*a'i fi aflat*o
niciodată$
te n*aveam
oţi &măca. de unde.
7i m*ai us 'iEsu!
%enul de adevăruri
rotecţia care nu
lui la ie'ire$ da$folosesc la nimic
fiindcă eu aveam'inevoie
cu caresănu
fiu
rote3at1 7i &ncă ce rotecţie$ !ine că a simţit el ceva 'i nu mi*a aran3atD nimic. Pentru
asta &l resect1 #ar e tine nu1 P&nă 'i cea mai umilă femeie ar fi sus lasă$ măi omule$ o
să trăim 'i noi cum o să utem$ nu durează el !inele e lumea asta$ dar nici răul1 &n tim
ce tu mă trimiteai la amantul tău să mă a3ute1 8iindcă era amantul tău$ ai trăit cu el &n
lisa mea$ 'tiu totul$ Matilda...".
Ar fi tre!uit să stri%e+ nu e adevărat1 #ar nu stri%ă. Era adevărat 4ine&nţeles1 au nu
era adevărat 'i acceta riscul urii mele$ ca să*'i 3ustifice roria*i ură #a$ a'a era$
totdeauna urmărise să*mi &ntreţină ura$ iu!irea mea o deruta. #ar asta utea să &nsemne că
mă ura fiindcă era cula!ilă Poate de aceea &n cei trei ani c&t lisisem crescuse fetiţa &n
cultul tatăluidivorţată
s*o re%ăsesc Nu &ndrăsnise să*mi facă
'i recăsătorită$ unlirău
cum se at&t de mare
&nt&mla 'i să&nmăacei
adesea deaani
mort$
celordisărut
&nchi'i'i
7ovăise Iar căderea mea la &ntoarcere i se ăruse insuorta!ilă
Tăcea cu o e-resie care &mi amintea o scenă veche$ c&nd tot astfel se aflase su! tirul
acuzaţiilor lui Petrică 'i asculta cu sur&sul celui care nu vrea să sună ce %&nde'te$
su%er&nd unui al treilea$ adică mie$ adevăratul mo!il al comortării ei$ e care dacă l*ar fi
e-rimat ar fi riscat să fie ucisă. Acum acest al treilea nu era rezent$ totu'i &i sur&dea. Eu
&nţelesesem atunci că Petrică n*o domina e această femelă ca !ăr!at$ nu suflete'te$ ci
c&nd se culcau &mreună. Tirul lui era dearte de ţintă. Mă &n'elam. Cum era al meu ?a
fel de dearte$ secretul &l deţinea acum acel Mircea 'i ea &i sur&dea comlice$ de'i el nu
era de faţă1 Aha1 Care o fi Poate o virilitate mai otolită$ cu care să*'i oată amesteca ea
elucu!raţiile
serviciu 'i &n cu tentă teozofică
societate Avea 'i 'i să fie admirată
această e-resie$ 'i &n casă$
uţin 'i &n at$
&nd&r3ită+ 'i nue numai
cel care a!sent la
mă
ascultă 'i mă resectă entru ceea ce s&nt eu$ a'a cum s&nt$ arcă &mi sunea. Acela e un
!ăr!at$ 'i nu...
"#acă 'tii totul$ atunci tre!uie să 'tii 'i cum am &ndrăsnit"$ ruse ea tăcerea. "Nu$
Matilda$ zisei$ văz&nd că s*a orit /'i &n clia aceea simţii o intensă dorinţă să*i un m&na
e ca s*o m&n%&i 'i aoi s*o str&n% de %&t0$ &ţi cunosc fatele$ dar &nţelesul lor &mi scaă.
N*o să sui$ Matilda$ că nu mă cuno'ti$ sau mai !ine zis m*ai cunoscut$ dar ai refuzat aoi
&n sinea ta să crezi că ot fi a'a cum eram. ,n cei doi ani de dinainte de căsătorie ai avut
tim să mă cuno'ti... Ce*ai făcut duă aceea e un secret al tău$ care &mi scaă. #ă*ţi e
faţă secretul tău$ Matilda$ e ora marilor destăinuiri1..."
7i mă lăsai 3os e vine la oalele ei 'i o rivii fascinat. "A fost o mare dra%oste$
Matilda$ e care duă căsătorie$ a'i utea sune că chiar din rimele zile c&nd am venit la
tine &n casă$ ai &nceut s*o sai cu &nd&r3ire la rădăcină 'i s*o distru%i. Ce s*a &nt&mlat$
Matilda" Mă ridicai foarte vesel$ at&t de vesel$ &nc&t iz!ii ca din &nt&mlare cu iciorul 'i
dădui este ca măsuţa rotundă dintre fotolii$ martoră a at&tor &ncercări ale mele de a
smul%e secretul care o făcuse e această femeie să se căsătorească cu mine$ de'i
dra%ostea ei tocmai se stinsese. Acum &nsă nu mă mai interesa$ 'i neăsarea &mi dădea o
astfel de 3u!ilaţie$ &nc&t răsturnai cu o altă lovitură de icior 'i fotoliul &n care mă
a'ezasem at&ţia ani$ martor 'i el al at&tor scene din care ie'isem totdeauna mic'orat &n
roriii mei ochi$ 'i accet&nd mereu 'i mereu această mic'orare$ tot ser&nd că visul meu
de fericire oate fi aărat. ,i surrinsei rivirea urmă*rindu*mă cutreierată de o
multitudine de su%estii ale disreţului 'i ale unei 3u!ilaţii rorii$ e care sur&sul comlice
cu cel a!sent &l accentua. Privire vie$ ascuţită$ victorioasă$ lină de viaţă 'i de sfidare$ care
răscolea &n mine
ne&mlinite... vechi
"4ine$ tandreţicontinuai$
Matilda$ rerimate$văd
vechi elanuri
că nu resinse$
vrei să zile
vor!e'ti$ de fericire
călătorie sr&ncenată
/'i mă aroiai din nou de ea$ &i luai m&na 'i i*o sărutai$ ea 'i*o retrase ca 'i c&nd i*ar fi
atins*o o vieră$ căci o !ruscă reulsie &i aăruse e chi0$ ai %ri3ă de fetiţă 'i vezi să nu
a3un%ă acolo &n noua ta familie o !iată fătură vitre%ită$ fiindcă n*o să fie !ine$ te
avertizez$ oric&t de mare e 'ta!ul cu care ne*ai trădat$ e mine 'i e ea$ &ncă &nainte ca ea
să se fi născut..."
7i o luai &ncet sre !iroul meu$ deschisei u'a$ o &nchisei la loc 'i rămăsei sin%ur.
9roiam să verific dacă si%uranţa mea de sine$ re&nvierea mea nea'tetată nu erau o simlă
e-citaţie$ o simlă reacţie de aărare &motriva loviturii e care o rimisem$ căci 'tiam că
foarte adesea sin%urătatea sul!eră certitudini ad&nci$ născute de rezenţa altora$ &n faţa
cărora s&ntem
'tim !ine siliţi
că asta nusămai
!ravăm$ stă&niţi
folose'te de o dorinţă
la nimic... o!scură
Mă a'ezai de a'i*mi
la !irou st&rniusei
&n ei icioarele
&ndoiala$ de'i
e
cristalul lui$ altădată lin de cărţi 'i caiete$ 'i el martor al visului meu de a răsturna
filozofia modernă atac&nd a'a*zisa con'tiinţă tra%ică e care ar avea*o omul desre viaţă$
născută din !oala mortală a dualităţii ei. #a$ voi face acest lucru$ da$ &l voi face$ 'i
reet&nd această %&ndire. ,l voi face$ da$ acest lucru tre!uie să*l &mlinesc$ &mi dădui
seama că nu mă &ncura3am e mine &nsumi$ ci eram &ncura3at de mine &nsumi$ &motriva
suferinţei care tre!uia cu ad&nc disreţ alun%ată. uferisem destul1
#istanţa incomensura!ilă care se crease$ cu anii$ &ntre noi era at&t de mare$ &nc&t
reroducea arcă &n mic fu%a sre ro'u a %ala-iilor$ dovadă a e-ansiunii uria'e a uni*
versului$ &ndeărtarea lor cu o viteză fantastică de !i%*!an%*ul iniţial. Nu cumva$ mă
&ntre!ai$ asta
sentiment$ e 'i le%ea
a fu%ii universului
lui ţicnite nostru
sre ro'u sufletesc$
de locul a aariţiei
'i de omul 'i aoi
care i*au datana'tere
&ndeărtării
Mai unui
de%ra!ă sminteala e &n ad&ncuri$ &n micul 'i nu &n marele cosmos$ acolo unde nu mai
e-istă cauză 'i efect$ unde se crede că nu mai e-istă nimic 'i totu'i e-istă$ unde %&ndul
&ncetează ca %&nd &ndată ce s*a manifestat 'i se transformă &n stare... 8iindcă Matilda nu
era un animal inferior care să nu*'i dea seama că nu are &motriva mea nici o ro!ă de
vinovăţie /istoria cu Cărioara nu utea fi o astfel de dovadă0$ totu'i că avea o stare din
care ţ&'nise %&ndul că$ oho1 'i &ncă cum eram vinovat... tr&ns cu u'a$ acest %&nd oate că
s*ar &ndeărta &n sinea ei de ersoana mea$ dar ar reveni asura omului &n %eneral. 7i aici
cum ai utea să nu*i dai dretate Răm&nea doar că eu a3unsesem entru ea un om în
general, 'i nu eu$ 9ictor$ !ăr!atul cu care făcuse un coil$ 'i Petrini$ care fusesem asistent
universitar$ nume care devenise 'i al ei... 4ine$ s&nt un om &n %eneral$ caa!il de toate
crimele e care el le*ar utea săv&r'i 'i e care le 'i săv&r'ise &n acest sinistru secol. Nu
omor&sem eu un om &n mină E adevărat că mă aărasem$ ei 'i Că mă aărasem o su*
neam eu$ dar care era adevărul Nu cumva folosisem doar rete-tul care se liea erfect
e... Cine &mi susese mie că %ardianul chiar vrusese să mă omoare 8atul că alţii mu*
riseră Erau !ătr&ni$ sla!i$ &n tim ce eu eram t&năr 'i rezistent 'i %ăsisem 'i trucul cu
uloverul e su! căma'ă. Era chiar at&t de si%ur că duă &ncă trei*atru zile %ardianul n*ar
fi renunţat Ar fi tre!uit să risc să*i acord o 'ansă$ or eu$ din dorinţa mea o!scură de a
ucide$ riscasem cu adevărat să fiu rins 'i să fiu la r&ndul meu omor&t. Nu*i auzisem eu
%lasul limede de nevinovăţie &n clia c&nd &i astuasem %ura 'i &i 'otisem+ duiosule$ o să
mori1 Ai ceva de sus care oate fi reţinut... une*mi ceva care să mă facă să*mi ară
rău că te omor1 #om= 'ef$ 'otise 'i el /deci nu stri%ase ca un animal rins &n cacană10$
&mi 'otise cu simlitate 'i omenie /adică s&ntem oameni$ nu mă omor&0+ dom= 'ef$ n*am
vrut să*ţi fac7inimic1
remu'cări1 Care fusese
&l aruncasem răsunsul
&n tunelul meu
răsturnat 'i Ei$ da$ altemorţii.
ne%ru cred1 Mă &nduio'ezi$
/Cele mai rele osuoziţii
să am
asura comortamentului nostru se fac totdeauna c&nd s&ntem smul'i din universul in care
alte determinări dec&t cele fire'ti ne*au &mins să acţionăm &ntr*un anumit fel 'i s&ntem
3udecaţi duă cele normale$ oun&nduni*se un cod moral 'i chiar 3uridic care acolo unde
am săv&r'it o anumită fată nu mai e-istă< fiindcă &n nici un re%ulament al detenţiilor nu
scrie că un %ardian are dretul să !a%e e un condamnat la carceră$ iarna$ desculţ 'i &n
căma'ă< c&t desre codul moral$ să nu mai vor!im$ &nc&t mă trezii r&z&nd săl!atic la %&ndul
că destinul vrusese ca fata mea să nu fie descoerită< iată codul moral care mă aărase+
călăii &'i merită edeasa< c&t desre o a'a*zisă dorinţă a mea o!scură de a ucide$ tre!uie
să sun că &n fiecare seară trăiam clie de %roază c&nd eram smuls din a'ternut 'i trimis
&ntre cele
v&ntul+ atru
dacă mă sc&nduri$
rinde că&nam
acel
unsicriu &n icioare
ulover rintre
e dedesu!t crăăturile
'i mi*l ia dacăcăruia
cineva'uiera adesea
m*a turnat
s*a zis cu mine1 C&t desre ultimele lui cuvinte$ at&t de umane$ !ine&nţeles că 'tiam că &n
acele clie erau sincere$ da$ în acele clipe, desi%ur$ &'i adusese aminte că e om$ dar e
urmă$ dacă l*a'i fi cruţat$ ar fi uitat de această ful%erătoare iluminare a con'tiinţei lui nici
măcar a!rutizate$ ci rele din na'tere$ din firea lui infamă$ 'i nu m*ar fi cruţat el e mine$
cu at&t mai mult cu c&t n*o făcuse &nainte$ c&nd eu$ ca om, nu*i făcusem nici un rău$ dar el
avusese revelaţia lui acolo$ la %ura so!ei$ cu vătraiul &n m&nă$ că tocmai ca om nu tre!uie
să fiu curăţat...0
#e c&te ori nu &ncercasem s*o determin e Matilda să nu mai vadă &n mine un om în
general, ci omul ei$ care o iu!ise at&t de tare 'i de soarta căruia nu tre!uia să se desartă.
#ar 'i*odesre
7tiinţa le%asesoartă$
vreodată Nu$care
desre era %&nditori
răsunsulrom;ni
ei$ nimeni nu*'i oate
au afirmat le%a soarta
că o avem de*adec&t
mai mult altuia.
alţii$ nu se confirma &n comortarea Matildci. #a... Ar fi 'i lictisitor să trăie'ti cu o astfel
de 'tiinţă$ c&nd numai dezordinea te une &n armonie cu murmurul surd$ &nfundat a ceea
ce ne scaă. 8usese mai uternică dec&t mine$ acţionase ca o forţă a naturii$ nici un %&nd
n*o seriase. Mă văzuse rău$ n*avusese &ndoieli că se utea &n'ela. Mă iu!ise doi ani$ nu
se dăduse &ndărăt. entimentul &nceuse să*i fu%ă+ nu numai că nu*l orise$ &l !iciuise să
fu%ă mai reede. 8usesem &nchis$ mă a'tetase$ de'i trăd&ndu*mă$ de'i oate că nu1 dar
căzusem$ mă ărăsea... 7i totu'i$ desărţirea aceasta era &motriva mea$ o lută e care
Matilda vroia s*o c&'ti%e. ă c&'ti%e ce Nu &nţele%eam$ c&nd eu a!andonam totul...
Ce e o desărţire ) simlă searare de coruri. Interese suerioare &nsă ar tre!ui să
ne &miedice să transformăm un lucru at&t de simlu /'i ce e mai simlu 'i mai firesc dec&t
să te desarţi de cineva dacă &nţele%erea nu mai e osi!ilă0 &ntr*o rutură totală 'i
definitivă lu&nd &n stă&nire o a treia fiinţă$ un coil$ care s*a născut &ntr*o lume &n care
acest coil tre!uia să ai!ă &n rea3ma lui e cei care l*au făcut. E'ecurile noastre &n ideea
e care ne*am făcut*o desre fericire tre!uie să cadă e lanul doi... Ce zicea &nsă
Matilda 7i ca 'i c&nd ar fi auzit de dincolo această &ntre!are$ u'a !iroului meu se
deschise 'i ea intră...
LL9II
"Ei$ zise$ ai reu'it să desle%i eni%maD comortării mele" Pusese cu sarcasm

cuv&ntul
duă cumeni%ma &n %hilimele$
nu dăduse nici &nă vr&nd
atunci$arcă să sună
nici un !an ecă%&ndirea
nu e-istă niciincaa!ilă
mea$ o eni%mă să
'i nu dădea$
&nţelea%ă
&n mod firesc ceea ce e at&t de firesc... 8irescul ăsta era ea$ vocea ei sfidătoare$ ochii ei
care străluceau ca un diamant verde$ sur&sul ei adresat altuia... e a'eză e canaea 'i &'i
acoeri !ine %enunchii cu rochia ca entru a*i feri$ ca o udică fată$ de ni'te riviri
concuiscente. Acei %enunchi nu mai erau ai mei$ altcineva va avea de*aici &nainte
dsetul să se uite la ei 'i să*i m&n%&ie. ,'i use !ăr!ia &n almă 'i cotul e icior. "Te*ai
%&ndit vreodată$ continuă fără să mă slă!ească din ochi 'i fără să cliească$ să te uiţi la
tine$ a'a$ ca dinafară$ 'i să te vezi a'a cum e'ti"
,nţelesei că tirul !l&nd 'i totodată rime3dios al &ntre!ărilor mele dinainte se orise$
sau că nu le mai uteam relua$ 'i acum &nceea al ei. Nu tre!uia s*o &ntreru$ &nc&t tăcui$
&ntins cumI*auzi1
răsunde. eram &n)satele !iroului
să sună ea cum'is&nt$
cu icioarele e cristal$
văzut dinafară$ hotăr&t
ochiul să rezist
ei fiind isitei de a*i
al adevărului$
eram ferm convinsă. Auzisem Că &n rima cliă a &nt&lnirii noastre$ atunci e stradă$ e
ninsoare$ ochii mei i se liiseră de ceea ce i se mai utea zări din icior su! haina de
!lana 'i deasura cismei. Că mă uitasem la ea ca la o curvă... Purtarea mea faţă de
Petrică$ e care &l făcusem să urle rin coaci$ Cărioara e care o omor&sem$ Tamara... 'i
a'a mai dearte...
"Ai 'tiut că mi*a fost sc&r!ă de tine de la &nceut Te*ai văzut vreodată cu ochii ă'tia
,ţi amintesc eu ni'te fate$ continuă Matilda$ nimerise'i odată la noi este o ceartă de*a
mea cu Petrică. Eram insultată 'i &n3urată. Ce*ai făcut tu ,n loc să leci$ cum ar fi făcut
orice om normal 'i civilizat$ te*ai a'ezat &n fotoliu 'i ai &nceut să asculţi cu o lăcere
sadică. 7i duă
dia!olice$ ce Petrică
el sin%ur m*a umlut
mi*a ovestit !ine
mai e cu noroi
urmă0 v*aţi /'i asta am&ndoi
ridicat a făcut*o'ilam*aţi
&ndemnurile tale
lăsat sin%ură
ca e*o c&ră murdară de care ţi*ai 'ters icioarele. 7i mai retindeai ulterior 'i retinzi 'i
acuma că mă iu!eai &n cliele acelea. Ei1 Ce zici de asta Chiar 'i un om care nu iu!ea
n*ar fi tolerat să fiu terfelită$ ar fi &ncercat &ntr*un fel sau altul să*l otolească e Petrică$
să*i &mace e soţi$ nu să se !ucure de sectacolul de%radant e care &l dădea un om de3a
atins de o !oală %ravă. 5adarnic ţi*am aruncat riviri să intervii$ ţi*am z&m!it$ crez&nd că
e'ti un om &ntre%$ un !ăr!at no!il$ un intelectual cultivat care tre!uie să reziste isitei
%rosolane de a se delecta de &n3osirea altora. Nici !ună*ziua nu mi*ai dat la lecare 1 Ce
ticălos1 Mă &ntre! cum am utut trece vreodată este asta1"
"7i eu mă &ntre!$ %&ndii$ cu at&t mai mult cu c&t nu numai că ai trecut$ dar te*ai 'i
&ndră%ostit de mine...
"Ki*am sus atunci că Petrică a dat de scrisorile tale$ ca să te determin să nu*mi mai
scrii$ continuă ea$ mai ţi*aduci aminte Că a venit acasă &n lisa mea$ a scotocit este tot
'i le*a %ăsit. Ei$ află că nu le*a %ăsit el$ eu i le*am dat$ dacă vrei să 'tii$ să le citească 'i să
vadă ce fel de om e'ti$ ce fel de rieten avea$ că murea duă tine de admiraţie. Atunci a
deschis 'i el ochii. Ce canalie$ a sus. Ce ti i%no!il$ %rosolan 'i rimitiv1 I s*a făcut
sc&r!ă 'i află că ai ierdut &n el e sin%urul om din lume care &ţi utea urta o afecţiune
sinceră 'i să te reţuiască cum nu meriţi toată viaţa. #e silă i s*a făcut rău$ s*a dus la !aie
'i a vomitat$ iar scrisorile$ afară de una$ le*a rut 'i le*a aruncat la co'..."
"#is%raziata$ %&ndii$ &nveselit$ ai vrut să comlici intri%a tu &nsăţi 'i să asi'ti cu
volutate la sectacolul &nfruntării dintre mine 'i Petrică$ sectacol care n*ar fi avut loc
dacă nu*i dădeai scrisorile. ?*ai %ăsit e Petrică &ntr*una din fazele lui hierumaniste 'i ai
ameţit de dorinţa de a*l chinui cu revelaţiile din scrisorile mele. #a$ mi*aduc aminte$ el a
venit de*acasă
ascult&nd &n ei
lectura e-cursia
cu mineaceea cu scrisoarea
de faţă. &n !uzunarul
Ar!itrai1 Adică vindiacului
ai &ncercat s*o faci 'i'i aite*ai delectat
fi vrut să ne
vezi e am&ndoi ridic&ndu*te &n slăvi 'i noi doi &m!răţi'&ndu*ne 'i umilindu*ne &n faţa
măreţiei sufletului tău$ e care nu*l meritam nici unul."
"M*a &ntre!at+ &l iu!e'ti continuă Matilda. Cum o să*l iu!esc$ i*am sus$ dacă l*a'i fi
iu!it nu*ţi arătam scrisorile. #acă ne desărţim$ Petrică$ nu ne desărţim din ricina lui.
7i totu'i &l iu!e'ti$ mi*a răsuns el cu o mare tristeţe$ te atra%e$ nu*ţi dai seama$ omul ăsta
are &n el atracţia a!3ecţiei$ chiar 'i acum duă ce am văzut la ce se reduce un om$ tot nu
ot să*l detest... #a$ da$ a'a este$ dacă ar deinde numai de mine$ a'i trece este istoria
asta 'i i*a'i răm&ne mai dearte rieten... 7i asta mi se &nt&mlă mie$ că s&nt !ăr!at$ dar ce
i se oate &nt&mlă unei femei cu un suflet at&t de ur ca al tău..."
ură."I*auzi1 %&ndii$
N*am fost at&t tedeomene'ti
ridicol ca că asta ear%re'eala
Petrică$ mea$
fi tre!uit că nu i*am
să &ncerc. sus niciodată
Pesemne de aceea oc&t e de
e-asera rimul ei !ăr!at$ care c&nd o auzea vor!ind astfel &i sunea du*te*n..."
"7i acum mă &ntre! cum am utut suorta at&tea 3osnicii$ continuă ea cu o e-resie
iluminată /se vedea că nu*'i &ncăea &n iele de m&ndrie că &n sf&r'it redevenise ea &nsă'i0$
ar fi tre!uit să*ţi dau a'aortul chiar de*atunci$ c&nd &n faţa lui Petrică sf&'iat de durere ai
&ncercat să te urci e mine1 Ce m&r'ăvie1 Te*ai %&ndit vreodată c&t e'ti de a!3ect"
"#a$ &i răsunsei &n sinea mea$ chiar de*atunci 'i ţi*am 'i sus că nu vreau să te mai
văd 'i o să te dau uitării. Te 'i dădusem$ dar &n aceea'i seară c&nd m*am &ntors acasă te*am
%ăsit lim!&ndu*te rătăcită rin faţa orţii mele1 Nu*ţi era ţie %&ndul la a'aoarte1"
Contemlam$ &n tim ce ea vor!ea$ zilele 'i anii de sin%urătate cate mă a'tetau &n
mi3locul
intra nicicărţilor 'i caietelor
o muiere$ ură sau mele$ &ntr*o
imură1 ) săsimlă
%ăsescodaie &n care$
eu &nă &mi să
la urmă suneam$ nu va mai
intru undeva$ oate
chiar &n uzina unde lucrează tatăl meu$ cu acel director inteli%ent care %&ndea că o isă'ire
&ncetează de &ndată ce omul a redevenit li!er... Cartea e care o voi scrie va fi scurtă$ c&t
$anualul lui Eictet$ dar viaţa ei va fi lun%ă 'i va deveni de actualitate &n chiar timul
vieţii mele. ilvia o va descoeri 'i va utea să vadă$ ea cea dint&i$ cine este tatăl ei...
Elanul e care &l simţeam cum cre'te &n mine mă smulse arcă din casa asta &n care nu
mai aveam ce căuta 'i &nchisei ochii..."Nu ot sune$ %&ndii$ că n*am trăit destul entru
a*mi dedica tot restul vieţii numai muncii mele. Cunosc 'i faţa 'i reversul lucrurilor 'i nici
o surriză nu mă mai oate clinti... #oar melancolia oate$ !oarea tristeţii$ m&hnirea
/du'manul meu10$ dar voi rezista 'i voi %ăsi eu un dro% &motriva lor..."
"...Aha1 e-clamă Matilda$ nu răsunzi$ nu*ţi mai convine$ nu e'ti caa!il să*ţi vezi
a!3ecţia &n faţă. Păi cum s*o vezi c&nd te contoe'ti cu ea i%ur$ &n mintea ta are altă
denumire$ ceva no!il$ frumos$ filozofic$ sirit$ ehe$ ceva cosmic$ cum o să crezi tu desre
tine că e'ti un zero Nici nu e u'or$ tre!uie să recunosc că 'i mie mi*au tre!uit ani de zile
&nă să descoăr &nă unde am căzut trăind cu tine..."
"#e ce m*o fi insult&nd femeia asta e-clamai 'i eu$ de astă dată tare 'i uit&ndu*mă
a!sent e deasura caului ei e fereastră$ care se al!ăstrea su! &nserare. Ce dracu ţi*am
făcut$ ce*ai cu mine$ cotoroanţă isterică Nu te mai osteni$ 'tiu totul$ nu m*ai iu!it$ m*ai
&ndit$ vrei să sui că 'i cei doi ani c&nd m*ai făcut s*o cred au fost o minciună$ că te*am
sedus$ t&nără fecioară1" "#a$ stri%ă ea$ au fost doi ani de co'mar$ toată lumea era uimită$
Matilda$ ce e cu tine$ treze'te*te$ nu te recunosc$ Matilda$ nu mai e'ti tu1 A!ia c&nd am
rămas &nsărcinată m*am &n%rozit+ ce mi se &nt&mlă #e cine m*am le%at eu entru toată
viaţa 7tii ce s*a &nt&mlat atunci$ noatea t&rziu c&nd te*am a'tetat să*ţi sun ce mi*ai
făcut
că 'i ce mi*ai
o să*mi zis1 Amevrut
ună coilul !ăţsăchiar
mă duc să &ntreru
&n clia sarcina.
c&nd soţia Gsta e !ăr!at$
lui &l anunţă că va ficare
tată &mi
'i o sune
să*l
arunce &ntr*o răastie Trei zile 'i trei noţi am auzit &n urechi vor!ele astea. #ar m*au
orit toţi$ 'i Tasia 'i Petea 'i 9asia 'i chiar Tamara$ de care ţi*ai !ătut 3oc... #a$ da$
Tamara$ căreia i te crezi suerior$ s*a dovedit că e cu un ca mai resus dec&t tine. Ce vină
are coilul$ a zis ea$ că tatăl lui nu e zdravăn la ca #e ce să*l scoţi Ai destul tim e
urmă să te desarţi de el1"
9a să zică ovestise totul alor ei1 7i eu care crezusem că viaţa noastră &n doi e un
secret1 Te omene'ti că 'tie tot ora'ul$ oate chiar 'i Ion Micu... "in%ură sui că n*o să
mă auc eu acuma să cred desre mine ceea ce &mi sui tu. ,nc&t$ continuai eu a'nic$ e
zadarnic să mai insi'ti1 Nici eu n*o să mă auc să*ţi sun că &ntre mintea ta 'i a unei
mă%ăriţe nu e nici
de fat convins$ o deose!ire.
de'i (na vreme
am avut multă că nu te*a' uteaasta
senzaţia convin%e$ al doilea
netă$ care seară că
unnu
oms&nt nici eu
de un
animal$ c&nd ne aflăm &n rea3ma lui+ vezi că are ochi$ are %ură$ cu care măn&ncă ca 'i un
om cu care te &nţele%i$ se dă la o arte c&nd &i sui să se dea$ munce'te c&nd &l ui la ham
'i totu'i simţi tot timul că &ntre tine 'i el e un zid$ un %ol de netrecut$ &n ciuda
comuniunii cu el a unui sentiment care nu se desminte$ că s&ntem am&ndoi fiinţe vii$ care
ne a3utăm unul e altul &n această viaţă 'i &ntr*o zi vom avea aceea'i soartă$ adică vom
muri. #a$ am avut de multe ori această stranie senzaţie că acest %ol$ acest zid invizi!il
e-istă 'i &ntre noi doi$ dar n*am &ncercat niciodată să te insult 'i să*ti sun$ !a chiar ot să
afirm că acest %ol 'i acest zid m*au fascinat totdeauna$ mi*au mo!ilizat toate forţele
suflete'ti să trec rin acest neant 'i uneori mi*a reu'it$ sau cel uţin a'a mi s*a ărut. Ai
avut
de tu %ri3ă să*mi
mă%ăriţă. E'ti osu%erezi
mă%ăriţăcă!i!lică$
totul evor!e'ti...
zadarnic...9ezi
7i totu'i
c&t denu s&ntsi%ur
uţin convins
s&ntcă ai o&n%&ndire
chiar
3udecăţile mele rele desre tine$ &n schim! tu lesne'ti de convin%ere &n ale tale. ,ţi faci
!ăr!atul nemernic$ a!3ect$ ticălos$ canalie... Pe ce te vei fi !izuind ,ţi sun dret$ te
invidiez1 Qoci tare1" "Pe ce mă !izui ridică ea vocea. Pe ce mă !izui A3un%e să mă uit la
tine 'i să*mi aară convin%erea că nu mă &n'el. Numai felul cum r&n3e'ti$ dacă te*ai
vedea... /Nu r&n3eam niciodată10 Nu 'tiu cum o să sca de %reaţa e care o simt la %&ndul
că m*am culcat at&ţia ani cu tine$ că te*am lăsat să te aroii de mine1"
Iz!ucnii &n hohote. "Totu'i ai o minte de mă%ăriţă$ de'i vor!e'ti$ &i susei
schim!&ndu*mi cu o mare satisfacţie icioarele e !irou$ altfel n*ai roiecta acest
sentiment asura trecutului. C&nd nu mai iu!e'ti$ oate să aară 'i această reulsie$
această %reaţă entru un om care nu*ţi mai lace$ dar asta nu &nseamnă că a e-istat
totdeauna. E-istă acum$ asta da$ 'i un om curat$ un ins care face !ravadă de uritate
sufletească$ nu aruncă ceea ce simte acum este ceea ce a simţit altă dată. 8iindcă se na'te
o &ndoială+ cum ai utut suorta această reulsie at&ţia ani Cine se &n'ală at&t de %rosolan
at&ta vreme n*are 'anse să*i aară convin%erea că nu va cădea &ntr*o murdărie 'i mai
mare. 9rei să*ţi e-emlific cu ceva$ dacă e vor!a să ne luăm duă ceea ce ne aare că ar
arăta celălalt Mai &nainte$ &n hol$ &n tim ce eu &ţi uneam o &ntre!are$ cum ai &ndrăsnit să
te duci la amantul tău să mă salveze el e mine /&ntre!are la care n*ai răsuns$ ţi*o un 'i
acuma0$ ai avut tot timul e chi un sur&s murdar. Nu*ţi sun ce*a'i fi utut %&ndi eu &n
cliele acelea$ ce*mi su%era acel sur&s$ e care &l mai văzusem odată$ e vremuri$ fiindcă
eu nu mai mă iau duă semne de*astea$ care ne ot &n'ela$ cum s*a &nt&mlat atunci$ &n
acea noate nefericită$ c&nd te*am lovit... Nu vreau să*mi aduc aminte$ dar de*atunci
m*am hotăr&t să nu mai interretez r&n3ete$ sur&suri$ cliiri din ochi$ care ot avea cu totul
alteărut
s*a mo!iluri dec&t ceea
că e-rimai ce &mi
oinia areamie.
t&mă uneiTu vroiai
soţii caresă*mi suicăcăee'ti
nu crede ceva&nsărcinată 'i mie mi
de caul !ăr!atului
ei1 R&n3eai sun&ndu*mi că nu mi*ai distrus "oera" aroos de sartul !iroului 'i
răsfoirea caietelor mele. ,nţeleciunea$ Matilda$ e un drum e care tu nu l*ai stră!ătut 'i
nici n*o să*l stră!aţi vreodată 'i &n asta constă tăria ta... Te*ai măritat de trei ori$ te mai
măriţi a atra oară1 Ei 'i Poţi să te măriţi 'i a cincea oară 'i de ce nu 'i a 'asea 4ine că
ai făcut un coil care te salvează de la derută1" "Aha$ e-clamă ea sarcastică$ va să zică
e*asta te*ai !azat tu c&nd te urtai cu mine mai rău dec&t cu o vită /ai 'i sus adineauri că
simţeai că s&nt o vită0 că n*o să mai mă desart de tine fiindcă mă mai desărţisem &nainte
de doi !ăr!aţi1 Te*ai &n'elat amarnic1" "4ine$ zic$ m*am &n'elat$ se mai &nt&mlă$ &mi are
rău$ s&nt chiar m&hnit$ 'i ce mă*ta ai vrea să fac Ai aerul că ar tre!ui să fac ceva1" "ă te
s&nzuri$ 'uierăsus$
'uierat0$ ţi*am ea cuzise$
o intensă
să nu ură
mă /'i
maiun&n3uri.
alt sentiment &i ţ&'ni$'ior!ind*o$
,ţi cra caul"$ e su!
&ntr*o cliă fu &nacest
icioare$
se aroie de !irou$ use m&na e sin%urul o!iect de e el$ un presse#papiers mare de
cristal 'i &l ridică &n aer+ avu doar o cliă de ezitare$ aoi mi*l aruncă de*aroae dret &n
ca. Mă avertizase &ntr*o zi 'i se ţinu de cuv&nt. Avusei 'i eu o secundă de ezitare+ să mă
feresc sau s*o sfidez Nu mă ferii dec&t c&nd !olidul ţ&'ni< iz!i &n !raţele mele care se
ridicaseră ful%erător 'i &mi acoeriseră fruntea. Totu'i un colţ al presse#papiers# ului
ătrunsese rintre de%ete fiindcă de &ndată simţii ceva cald cum mi se relin%e e o!raz 'i
&mi văzui 'i dosul almelor 'i aoi archetul stroit de icături %roase de s&n%e. 8oarte
%roase$ ro'ii 'i late$ 'i cu stroi. Citii e chiul ei cum arăta al meu$ desi%ur o mască
&ns&n%erată care &i insira %roază$ dar nicidecum re%retul entru ceea ce făcuse. #acă a'i
fi tăiai
&i zărit zadarnic
cea mai mică urmă
drumul srecău'ă$
s*a fiindcă
trezit din rătăcire$
nici furia mea
nu se %&ndise să s*ar
fu%ă.fi"ă
retras. Atunci sării 'i
nu te*aroii$
zise$ fiindcă &ţi scot ochii 'i n*o să mai vezi lumina zilei." 7i fiindcă mă aroiam$ &n tim
ce se retră%ea &ncet sre fereastră+ "Atenţie$ stri%ă$ unul din noi doi nu va mai ie'i viu din
această odaie." #e ce mă &ntre!am... A$ da$ &mi trecu rin faţa ochilor ca o fantasmă$
revelaţia$ ceea ce &i susesem$ da$ toate cuvintele mele o loviseră ad&nc 'i nu &n3urătura.
Aha1 Nu suortă$ &n tim ce eu tre!uie să suort... Eu tre!uie să fiu !l&nd... #a$ a'i fi fost$
dar ea vroia să 'i fu%ă la viitorul ei !ăr!at$ să*mi ia 'i coilul 'i să mă 'i s&nzur. 7i de ce
toate acestea #esi%ur$ fiindcă am iu!it*o foarte tare$ de ce altceva Hol!ată la chiul
meu$ nu o!servase că &n acest tim &mi desfăcusem e nesimţite cureaua de la antaloni$
avui chiar tim să ţin catarama &n m&nă$ nu vroiam să desfi%urez halucinantul ei chi$ care
'i acum c&nd o riveam &mi era dra%... Reacţia ei fu t&rzie c&nd o croii totu'i este faţă cu
at&ta violenţă &nc&t &n aceea'i cliă mi se făcu &ntuneric &n ca. e reezi sre mine 'i mă
trezii cu %hearele ei &n %&t< le desfăcui cu %reu 'i &nţelesei că dacă n#o lovesc$ o mare
incertitudine ar fi lanat asura sf&r'itului acestei &ncăierări$ eu &ncerc&nd s*o cruţ$ ea
ned&nd &naoi de la orice*ar fi... "Ah"$ stri%ai cu diserare$ cu %reaţă 'i cu m&nie$ 'i &i
dădui este acela'i o!raz una duă alta trei alme care o culcară la ăm&nt. 8useseră chiar
at&t de nărasnice Căzuse cu faţa &n sus$ cu !raţele &n lături 'i cu un icior &n desordine
care &i ridicase rochia. Mă ustura %&tul$ mă 'tersei cu un %est mecanic. #osul almei mi se
retrase lin de s&n%e roasăt. Resirai ad&nc+ !ine că se sf&r'ise. "Ridică*te$ &i susei$ am
a3uns dearte$ un final demn de timurile moderne." #ar ea nu se trezi$ nu dădu nici cel
mai mic semn de viaţă. Mă aroiai$ mă lun%ii alături de ea 'i &i 'otii &n ureche+
"Treze'te*te$ Matilda$ ei$ haide$ o să scai de mine$ adio1 Te a'teată noua ta viaţă$ sus$
iu!ito$ co'marul tău a luat sf&r'it1 9ei fi re%ina An%liei$ suu'ii unui imeriu$ de'i
emanciaţi$
iu!i... vordin
Păstorii rivi chiul tău
Australia$ e !ancnote
ooarele 'i &ndin
rimitive hohotele lor de
deserturi$ r&străiesc
care resectuoase$
m&nc&ndte vor
viermi 'i lăcuste ră3ite$ se vor &nchina re%inei mame... Ce idioţenie... Matilda$
treze'te*te1" 7i &mi aroiai %ura de a ei 'i &nceui s*o sărut$ s*o m&n%&i netezindu*i
t&mlele... ărutam o %ură &ntredeschisă$ fier!inte$ dar străină 'i fără resiraţie. 7i o mare
tăcere mă &ncon3ura. "Matilda$ &i 'otii$ iar$ lu&nd*o &n !raţe$ iu!ita mea$ hai$ treze'te*te /'i
&n cliele următoare o iu!ii ca totdeauna re%ătit să*i aud răcnetul de &motrivire$ dar nu
fu nici un răcnet0. &nt eu$ !ăr!atul tău$ asta n*a &nsemnat nimic niciodată entru tine )$
tu$ e care te*am adorat$ nefericită fiinţă e care lumina soarelui te va mai lumina &ncă$ nu
mă vezi$ nu mă auzi Matilda1 Pe tine te chem1 Treze'te*te1..."
7i dacă moare &mi trecu rin ca. Mă ridicai 'i rătăcii rin !irou asaltat de %&ndul că
astfel se etrec
faţa morţii oricenenorochile$ 'i uci%a'vinovăţia...
3ustificare sore'te e cel care a7ilovit cel mai
ce dacă... tare$ chiar
Tre!uia dacă...
entru asta...#a$
#ar&n
dacă... Aha1 7i dacă alic varianta 9intilă Cum$ dar o 'i alicasem... Tre!uia dusă &nă la
caăt...
Ie'ii 'i intrai &n !ucătărie$ smulsei de l&n%ă chiuvetă o %ăleată$ o umlui cu aă 'i
revenii &n !irou. 8leo'c1 o aruncai este ea. ări &n sus cu un ţiăt &nalt 'i utui arecia cu
satisfacţie eficienţa metodei. Era vie$ rezistase declaraţiilor mele atetice de dra%oste$
sărutărilor 'i m&n*%&ierilor mele$ nelini'tii a'ilor mei... #ar cum Aa e elementul &n care
s*a rodus 'ocul rimordial al na'terii vieţii$ un trăsnet 'i lanţul de amino*acizi a &nceut
să alite... "Niciodată n*o să*ţi iert asta. M*ai violat &n tim ce eram le'inată1" 7i se
ridică &mleticindu*se$ &n tim ce aa &i cur%ea 'iroaie din cre'tet &nă &n tăli. "#e unde
'tii$ să
ro% &i zisei$ că te*am
ăstrezi violat$
o amintire dedacă eraia le'inată"
ne'ters "Nemernicule$
acestor clie$ niciodată nuo te*am
să mi*o lăte'ti."
iu!it "4a te
mai mult..."
") să sa &n faţa casei mele o %roaă 'i o să arunc cu m&inile mele ăm&ntul este
cosciu%ul tău." ") să dau cu usturoi e la ra%urile casei mele 'i n*o să mai oţi intra
niciodată &năuntru..."
Era o com!inaţie &ntre metoda 9intilă 'i varianta Aco3ocăriţei. ?a care se adău%a
ceea ce &ntre cei doi nu se etrecuse+ desărţirea. ) a'tetam. ,ntre mine 'i Matilda
cuvintele &'i ierduseră &nţelesul. Eram am&ndoi muţi$ totul fusese sus$ tot ceea ce
vedeam &mi era străin$ urechea ei$ da$ urechea care &mi fusese at&t de dra%ă &mi ărea a fi a
unei vamiriţe$ a'ii e care &i iu!eam &n mi'carea lor &mi ăreau acum diformi$ m&inile
mari de care mă ata'asem$ dar care ridicaseră asura mea presse#papiers# ul %reu de
cristal$ la!e simie'ti !une entru coaci... Pe această catastrofă nici ea nu &ndrăzni să ai!ă
chiar de &ndată vreo iniţiativă. Ai fi zis că nimic n*avea să se schim!e...
LL9III
#acă omul ar acorda morţii măcar un minut e zi de meditaţie$ conflictele &n care ar
fi imlicat 'i*ar mic'ora imortanţa 'i soluţiile cele mai rele l*ar seria mai uţin$ ar fi
oricum mai &ndrăzneţ 'i s*ar !ucura mai mult că e-istă. &ntem &nsă făcuţi să nu utem
concee &n noi &n'ine că am utea muri$ să simţim adică$ nu doar să %&ndim$ că murim &n
minutul acela$ că totul s*a sf&r'it$ fiindcă altfel 'tim rea !ine că &ntr*o !ună zi va tre!ui să
ierim. Ei$ da$ %&ndim$ dar această bună zi o să fie c&ndva$ nu acum$ &nă atunci$ ehe$ mai
e1 'i continuăm$
uternică rizonieri
luă$ %esturi ai forţei
'i cuvinte noastre
care vitale$ sufletul.
ne chircesc să mărim nemăsurat$ cu secretă 'i
Astfel %&ndeam &n tim ce medicul se uita zadarnic 'i &ndelun% &n %&tul meu$ să vadă
ce am. Cur&nd duă &ntoarcerea Matildei de la 4ucure'ti 'i scena de violentă des%olire
care urmase$ ră%u'isem cu totul$ a!ia mai uteam rosti cuvinte. "Nu e răceală$ mormăi
secialistul$ totul e curat$ ami%dalele$ farin%ele$ larin%ele... Tre!uie să fie o infecţie$ să
facem ni'te analize 'i atunci$ dacă va fi cazul$ &i tra%em cu enicilină." "Infecţie de la
ce" zisei. "#e la nimic$ răsunse el d&nd din umeri. Chiar c&nd nu detectăm un roces
inflamator$ infecţia oate fi rezentă." au cancer$ %&ndii. El aare astfel$ fără dureri 'i
fără rocese inflamatorii. "Aţi avut vreun sifilis" zise medicul. "Nu1" "?ucraţi &n mediul
to-ic" "#a$ am lucrat." "(nde" "?a 4aia rie$ &n minele de lum!$ zisei$ dar s&nt doi
ani de*atunci...
a fost acum doi ,n ultima
ani$ vreme
zise el ameste
trec&nd lucratrecizarea
c&teva luniultimă$
la deratizare." "N*are
iritările astea otimortanţă
aărea 'i că
duă zece ani$ de ildă &n &mre3urarea de care vor!iţi$ o reintrare &ntr*un mediu to-ic...
C&t aţi lucrat &n mină" "(n an..." "N*ar fi o cauză o!li%atorie$ fiindcă ar &nsemna că
ma3oritatea minerilor$ sau &n orice caz un rocent mare$ să... de'i... &n sf&r'it$ n*am auzit
de &m!olnăviri alarmante &n astfel de mediu... 9i se dădea late" "?a &nceut$ da$ e
urmă a fost mai rău$ dar am lecat..." "(nde" "?a canal..." ",n coilărie aţi suferit de
%&t" "#a$ de ami%dale$ dar treceau sin%ure..." "Altfel vă simţiţi !ine" "Nu rea$ dacă mă
uit fi- &ntr*un sin%ur unct$ c&nd stau culcat$ o!iectul se du!lează$ &l văd cu ochii mei
cum..." "Ar utea fi diloie$ dar mai si%ur e o o!oseală$ o avitaminoză... C&te ore stăteaţi
&n mină" "7i unsrezece1" "Nu mă ronunţ$ o să vă vadă un secialist... Tre!uie să vă
internaţi..."
Iată ce simlu e$ %&ndii aoi ie'ind &n stradă. ) să mă internez 'i o să ies cu icioarele
&nainte. Nu$ nu e !ine1 mă revoltai. )r să mă ducă la mor%ă 'i cum să stau eu acolo$
sin%ur$ &n &ntuneric Cine m*a ărăsit (nde e natura mamă E-tincţia vieţii /căci
moartea nu e-istă0 tre!uie să se etreacă simlu$ undeva &ntr*o ădure$ la mar%inea unei
ae$ &ntr*un ultim somn care să te facă să visezi$ &n tim ce auzi &ncă fo'netul etern al
coacilor 'i susurul undelor$ 'i să dore'ti că tre!uie să te treze'ti$ da$ de &ndată$ să te
&m!raci 'i... fiindcă te a'teată... minunata ei t&mlă desvelită su! ietănătură$ sur&sul ei
care...desre ce t&mlă 'i desre ce sur&s era vor!a... A$ nu$ nu ale Matildei$ ale fetei care
trecea. #a$ iată$ s&nt &n ericol 'i fiinţa mea tot nu crede că a'i utea muri$ mă uit duă
fete$ chiar &ntorsesem caul... "4ne passante..."
#ar nu dădui urmare acestor imulsuri$ nu ărăsii casa 'i nu fu%ii &ntr*o ădure$ cu
uţinul %las care &mi mai rămăsese &i susei Matildei+ "Mă internez1 Am cancer." Ea
ascultă fără să tresară această declaraţie$ cu o răceală directă 'i totală$ e-rimată rintr*o
uitătură dintr*o arte$ cu leoaele e 3umătate &nchise 'i eu %ura str&m!ă$ su! un rictus de
infinit disreţ$ a cărui ur&ţenie mă făcu să mă &ntre! dacă mai văzusem vreodată &n viaţa
mea o femeie at&t de ocită.
"#e ce &ntr*o ădure 'i la mar%inea unei ae mă mirai aoi duă c&teva zile &n sital.
Tre!uie să murim a'a cum trăim. Ne na'tem &n sital 'i murim &n sital$ cum !ine s*a
zis." Era sre seară$ orele de vizită se terminaseră 'i nu simţeam nici o melancolie că e
mine nu mă vizitase nimeni. #e'i trăiam &n acela'i ora'$ ărinţii mei erau dearte 'i mai
dearte era Matilda$ cu care trăiam &n aceea'i casă. #ar reede mă familiarizasem cu
salonul de muri!unzi &n care fusesem internat. ,n st&n%a mea era un individ alid 'i mai
lun% dec&t atul &n care zăcea 'i care mereu se l&n%ea că nu oate să*'i &ntindă 'i el
icioarele
at... măcar
Mai !ine acum c&nd...
stăteam "C&nd
acasă..." orao&isărăsundea
mor ce*o sur&z&nd
să*mi faci$ o să*mi
că n*au alteat&rne
aturila!ele este
'i el mereu
se văita$ nu de ulcerul de care fusese oerat$ ci de acest inconvenient cu atu*acela. 7i
sora de ce sur&dea... ,n dreata un ins ur&t$ cu o vie rivire$ căut&nd de la mine o
confirmare că nu va muri$ de'i corul lui era lin de ceva vosit$ e !urtă$ e !raţe$ e
icioare... Numai ochii &i erau curaţi. Pe r&ndul celălalt era unul care &n timul noţii
!ăuse aa din rezervorul de la closet$ fiindcă aa din ro!inete se orise+ un dia!etic care
intra mereu &n comă... Iar eu eram unul care n*avea %las. Nu*mi făcea rău nicidecum
fatul că mi se dăduse aci un at rintre ace'ti condamnaţi+ eram 'i eu unul$ de'i mi se
susese că era "rovizoriu"$ &nă se va eli!era un at la secţia... 7i ronunţ&nd cuv&ntul
"rovizoriu" sora avusese o cliire veselă din leoae$ arcă ar fi vrut să sună că totul e
a'a$ &n %eneral$
devine definitiv.rovizoriu$
"A'a mi*a 'isus
!inele 'i răul$
'i mie$ &mi 'i sănătatea
'oti 'i !oala$
vositul$ 'i stau&nă
aici murim$ c&nddetotul
de trei luni zile.
Mă ţin entru e-erienţe$ vin cu studenţii 'i discută e ielea mea... &i interesează... &ntr*o
zi m*au 'i foto%rafiat. #e ce suferiţi" &i făcusem un semn la %&t 'i %&3&isem+ "n*am =las..."
"A$ n*aveţi %las1 Asta trece$ văd că &ncolo vă simţiţi !ine... e oate trăi 'i fără %las$ &mi
suse el cu o intensă rivire desnădă3durtă$ eu mi*a'i da 'i urechile numai să sca de r&ia
asta care &mi măn&ncă ielea..." 7i &'i desveli i3amaua să văd că nu era vosit numai e
faţă. ,l &ntre!ai cu o mi'care ener%ică a caului+ ce e El &nţelese imediat+ "Nimeni nu 'tie
ce e$ zise cu o !izară m&ndrie$ ca 'i c&nd asta constituia oricum un soi de comensaţie$
nici un doctor..."
osirea unuia nou$ am o!servat adesea$ st&rne'te &n cei care stau mai demult la un loc
unde
zi felinternare
de euforie
&n %enerală. Tot să
sital. "Cum astfel se etrecu
nu 'tie &n rimele
zise alidul orefurios
iz!ind de la cu
internare$
iciorulrima mea
&n tă!lia
atului. A'a cum eu 'tiu că am fost oerat de cancer la stomac 'i nu de ulcer$ 'i că n*o s*o
mai duc mult$ a'a 'tii 'i tu ce ai+ !oală de iele 'i că &ntr*o zi o să ţi se urce la ficaţi 'i o să
te cără!ăne'ti de*aici %ata mort. #e c&ţi ani suferi Ei" "#e vreo 'ate ani1" zise vositul
umil$ ser&nd arcă &ntr*o revelaţie &n favoarea sa din artea celuilalt$ de'i furia aceluia
nu*i romitea nimic !un. "7i ce i*ai sus rofesorului c&nd le*a &ntre!at" "Că mă ustură
aici"$ răsunse acela arăt&nd cu m&na &n dretul corului. "Ei$ acolo s&nt ficaţii. ,nseamnă
că !oala a intrat &năuntru. #e%ea!a te vosesc ei e dinafară."
#ar de ce era el furios 7i din ricina atului$ &n care din c&nd &n c&nd iz!ea cu
iciorul$ dar 'i din altceva$ cum aflai de &ndată. "7i tu care credeai că o să te faci !ine$ că
o să ie'i de aici 'i o să te !ucuri de ceasul meu1"
Palidul mi se uită &n ochi 'i &mi ovesti cu un %las ca de avertisment$ să mă feresc de
vositu*ăla+ "Cu o zi &nainte să fiu oerat a venit la mine 'i mi*a cerut ceasul." 7i trase
cutia notierei 'i &mi arătă un fel de ceaă 'i la formă 'i la culoare$ cu un lanţ mare de
alamă sau de ar%int. "Ceasul meu$ e care &l am de la !unicul$ mer%e cu o recizie fi-ă$
nu*l dau eu e unul de*astea$ e-tralate$ care mer% duă fa!rica de iaurt 'i nu durează mai
mult de trei ani 'i &nce s*o ia razna. Ei$ 'i vine el la mine 'i*mi zice+ dă*mi mie ceasul să
ţi*l ţiu1 ă mi*l ţină$ a'a a zis$ dar s*a %&ndit că dacă muream su! cuţit să 'i*l ăstreze
entru el1 Mă vositule$ eu am să mor este trei zile$ dar nici tu nu auci toamna."
,ntre tim se a'ezase l&n%ă mine e at un ţi%an sau mai !ine zis un om care se vedea
că &'i etrecuse &nceutul verii undeva la mare$ fiindcă era foarte frumos !ronzat$ nu avea
trăsături de ţi%an. "7i tu$ de ce r&zi &l luă 'i e el &n rimire alidul. Tu o să te faci de la o
zi la alta 'i mai ne%ru 'i... tu o să mori &n trei sătăm&ni1 &i rooroci el. Ai venit rea
t&rziu$
nici nu!oala
uteatasăe um!le"$
&naintată." "4avositul.
"zise o să se vindece$
"7i dacă la &nceut
scaă era 'ie mai
ce viaţă !ronzat
aia$ să*ţi facăcac&te
acumtrei'i
in3ecţii e zi se răsti cancerosul. ) să moară &n somn$ o să vedeţi." Gsta ce i*o fi făcut
mă &ntre!ai. "#umneata$ zise vositul cu o!idă$ fiindcă situaţia &n care te afli e destul de
%ravă$ ai vrea să murim noi toţi 'i sin%ur să te faci !ine1" "Nu se face nimeni !ine$
răsunse alidul mai otolit. (ite$ ăla de colo$ care !ea la aă cu căldarea$ &ntr*o zi n*o să
mai iasă din comă 'i adio viaţă1" "4a se echili!rează$ răsunse acela cu un %las 'tiinţific$
ca al lui 9aintru!$ ca 'i c&nd ar fi fost vor!a de altul. Am mai avut eu dere%lări de*astea 'i
le*am stoat." "#a1 se miră alidul cu disreţ. 7i atunci de ce te*au adus aci"
"Provizoriu$ din lisă de aturi1" ") să vedeţi voi rovizoriu1 continuă oeratul cu humor.
in%urul care o să scae e domnul care a venit acum. E voinic$ e tunar$ moartea nu
recolteazăTre!uie
!olnavi1 victimesărintre
muriţi$tineri dec&t
asta e$ &n mod
s&nteţi e-ceţional.
!ătr&ni$ 9oi toţi
aţi trăit destul$ 'i credeţi
nu că...că
El s&nteţi
n*are %las1
Ei$ n*are$ o să &nveţe alfa!etul*ăla cu de%etele 'i o să se descurce. ) să %&ndească mai
mult 'i o să fie mai inteli%ent dec&t alţii neav&nd osi!ilitatea să sună rostii...=" Toţi
&nceură să r&dă$ rivirile li se eli!erară arcă de acea nelini'te care fără 'tirea lor le
licărea &n fracţiuni de secundă &n ochi &n timul eroraţiei alidului. #a$ vor!e$ %lume$
moartea e un mister$ nimeni nu 'tie c&nd vine 'i asura cui. (neori scaă cel mai %rav
atins 'i dimotrivă este luat unul care... C&te nu s*au văzut...
7i totu'i$ &n ceea ce &l rivea e el cel uţin$ alidul avusese o stranie reviziune. e
făcuse lini'te duă ce orele de vizită se terminaseră. 4olnavii &'i ronţăiau !iscuiţii$ adu'i
de rude$ fursecurile$ toate acele rearate ermise de direcţia sitalului$ &n afară de
m&ncarea
coiii$ %ătită.
vor!a Ceicuaroiaţi
ăluia erau
icioarele maiai&măcaţi$
lun%i$ acuma
&m!ătr&nit$ fie ce*o
e r&ndul fi$ mori
altora... tu$ dar
Palidul &nsă&ţiavusese
trăiesc
o zi %rea$ veniseră la el nevasta 'i feciorul$ un !ăiat de vreo douăzeci de ani care nu se
aroiase de at de la &nceut... "Nici n*ar fi tre!uit să viu"$ &nceuse ea a'ez&ndu*se e
at. Era %rasă$ nici ea rea t&nără$ dar cu o rivire &n care ofta de viaţă 'i !ucuria de a
trăi aveau ceva animalic 'i dur care &ţi st&rneau invidia 'i nelini'tea+ e ea n*o seria
nimic$ iar roria*i moarte o sfida nu rin vreo %&ndire$ ci rintr*un imuls vital cinic 'i
nestă&nit. "Nici nu tre!uia să vii$ &i 'oti el cu o silă nemăsurată. Am uitat să sun sorei
să te orească la oartă." "Pe mine să mă ore'ti tu la oartă11 zise ea. Mai oţi tu să
ore'ti e cineva Ia &ncearcă1 Nu ţi*a a3uns c&t ai trăit$ c&te ai făcut$ credeai că n*o să vie
ceasul să*ţi iei adio de la curve 'i !eţii cu care ai tocat tot ce*am avut 'i m*ai lăsat cu casa
%oală 'i sin%ură cu un coil de crescut. (ite*l colo1 Nu tu l*ai făcut mare1 Nici nu vrea să
te vadă1 cum nici tu n*ai vrut1" "Nici eu nu vreau să*l văd$ zise alidul. E e modelul
tău1" "A$ nu vrei să*l vezi1 e-clamă ea sarcastică. Ia vino &ncoace$ Puiule$ &l chemă ea cu
un %las din care se &nţele%ea că scena fusese %&ndită 'i !ine re%ătită dinainte 'i calculată
'i această ioteză. Nu vrei să*l vezi$ lasă că vrea să te vadă el e tine."
T&nărul se aroie 'i rămase ţeaăn &naintea omului lun% 'i !olnav$ care n*avea loc &n
at 'i se are nici e lumea aceasta$ 'i nici măcar %&ndul că lăsa &n urmă un !ăiat. "(ită*te
la el$ orunci mama. (ită*te tu$ că el n*a avut tim 1 N*a 'tiut ce &nseamnă să ai!ă un
!ăiat. (ite$ ăsta e taică*tău$ care te*a ărăsit de la 'ate ani1" 9or!ea cu o claritate din
care uteai să*ţi dai seama că %&ndirea ei n*avea 'ovăieli 'i uncte de susensie$ o %&ndire
distilată 'i ură ca un cristal$ fără &ndoieli că &ntre un muri!und 'i un om sănătos ar utea
e-ista vreo deose!ire 'i că vechi adevăruri "ar utea fi cumva uitate. "E %al!en$ nu mai
are mult de trăit$ continuă ea ca 'i c&nd ar fi sus+ e o!osit$ să*l lăsăm să se odihnească$ a
muncit mult.
/ascultă aici1$(ită*te1
făcu ea (ite &n ce hal a a3uns1 4lestemul de coil terţă. Mamă$ mi*a sus
o aranteză
ameninţătoare0$ care e !oala cea mai %rea entru un om Cancerul$ mamă1 Ei$ e tata
să*l lovească un cancer1 A'a a zis1 7i uite că a'a s*a 'i &nt&mlat1" #e unde o fi 'tiut
Pesemne se interesase+ s&nt soţia lui cutare$ ce !oală are !ăr!atu*meu 7i medicii i*or fi
sus$ căci familiilor li se sune...
,n clia aceea alidul &'i duse ful%erător !raţul la ochi 'i$ &nă ce individa lecă$ nu
'i*l mai luă. #ar utea auzi1 "Nu*i nimic$ reluă ea$ nu vrei să*l vezi$ te vede el. )1 )i fi
crez&nd că &l imresionezi &n ultimele clie une*i$ Puiule$ să audă ce %&nde'ti tu desre
el$ să culea%ă roadele$ oate se face !ine 'i o să*i treacă rin ca să vină să te vadă$ să*ţi
aducă 'i el ţie o 3ucărie de omul de Crăciun." "Mamă$ zise !ăiatul cu o voce iritată 'i cu
osăe-resie străină
lece$ nu*i asăat&t
de de maică*sa
tine$ reluă eac&t 'i de
fără omulde
intenţia lun%it
a se &n at$ 'i
ridica haisă*l
să cruţe.
lecăm1"
Nici"Auzi$
n*are vrea
de
ce să*i ese." "Ie'iţi afară că vă omor"$ 'oti alidul. "Tu e noi1 e-clamă ea arcă
reflect&nd. Adică n*a3un%e c&te ne*ai făcut$ vrei acum să ne omori1... Auzi$ Puiule1"
#evenise visătoare. ,ntinse m&na sre notieră 'i trase &ncet sertarul. 9ru să*l &nchidă
la loc$ dar se răz%&ndi$ luă de*acolo ceasul$ &'i desfăcu o'eta 'i &l aruncă &năuntru$ duă
care o &nchise cu o uternică trosnitură. 8iindcă &n cliele acelea nu mă %&ndeam că
Matilda ar fi utut să mă viziteze 'i scena &mi devenise insuorta!ilă$ mă ridicai de e at
'i ie'ii &n curte. C&nd revenii sre seară$ duă vreo două ore$ alidul era sin%ur 'i continua
să*'i ţină !raţul la ochi. Mă aroiai cu %&ndul să*i sun ceva. ,i vor!ii$ dar nu*mi
răsunse. ,l aucai de !raţ 'i i*l dădui u'or la o arte. 4raţul căzu moale cu acea mi'care
nefirească
deschi'i din care
aveau fle-i!ilitatea
%lo!ul controlată
al! 'i asimetric$ a unuirevulsată.
iar uila !raţ viu disăruse.
Murise... )chii e 3umătate
LLIL
A doua zi m*au mutat &ntr*o rezervă de trei aturi 'i veni 'i medicul cu rezultatul
analizelor. e a'eză alături de mine e at 'i cu o voce !l&ndă 'i rotectoare &mi suse că
n*am nimic$ nici un roces infecţios nu s*a deistat &n or%anism. "Chestia aia din %&t e o
ciudăţenie$ oate să treacă &n c&teva sătăm&ni$ dar oate să 'i dureze$ s&nt fenomene care
ne scaă. E-istă atrofieri ine-lica!ile$ la un ochi$ la o ureche1 Te omene'ti că nu mai
auzi 'i uneori noi aflăm de ce. Alteori nu. 7i chiar c&nd aflăm$ se &nt&mlă să nu utem
face nimic. Nu se mai hrăne'te un ţesut 'i se usucă$ ca la un om o crean%ă. #acă ţesutul
e o orţiune de mu'chi la un !raţ sau la un icior$ fatul n*are nici o imortanţă /dacă
atrofia nu e ro%resivă0. #acă e la ei%lotă$ cum e cazul dumneavoastră$ chestiunea are
dramatică$ dar nu tre!uie s*o luaţi &n tra%ic$ s*ar utea să aveţi o carenţă a unor vitamine
din ricina anilor e care i*aţi etrecut e unde aţi fost. ,ncercăm &nt&i a'a să vă
administrăm uternice doze de vitamina A 'i C 'i$ dacă o!servăm cea mai mică
ameliorare$ &nseamnă că asta e cauza 'i o să vă faceţi !ine. 7i mai avem noi 'i alte mi3*
loace1 Ar tre!ui să m&ncaţi zdravăn... ) să vă ermitem să vi se aducă de*acasă$ fiindcă la
noi$ din ăcate..." /"Nici vor!ă$ %&ndii$ o să anunţ la oartă că dacă se va &nt&mla să vrea
să mă viziteze soţia mea$ să nu i se dea voie să intre1"0
Prefăc&ndu*mă somnolent 'i aatic &l ascultam e medic cu toate instinctele la &ndă+
'tia sau
om1== cumnususese
'tia ce eacel
&n %&tul
!ăiatmeu
care Aveam sau nu
fusese adus deaveam "!oala
maică*sa cea că
să vadă mai!lestemul
%rea entru
săuun
se
&mlinise. Era
cea mai %rea entru că ro%nosticul era fatal$ fiindcă altfel$ duă cum se 'tia$
cancerul "nu doare"... Atrofie era sin%urul cuv&nt susect care &i scăase. Ce utea să
ascundă acest termen din 3ar%onul medical ,i o!servam rivirea$ această fereastră a
%&ndirii nee-rimate$ dar nu citii &n ea nimic deose!it. e uita la mine ferm$ lini'tit$ si%ur
e el 'i doar$ ca să zic a'a$ v&rful acestei riviri arcă &mi su%era+ 'tiu la ce te %&nde'ti$ nu
e$ oţi să mă &ntre!i 'i am să*ţi dau un răsuns nea'tetat. 7i &l 'i &ntre!ai rărind cuvintele$
ca să fiu &nţeles+ "#e unde 'tiţi că nu e cancer" "Are alte simtome1" răsunse el firesc.
"Care" "Chiar 'i c&nd a3un%e să se vadă$ !olnavul &ncă oate vor!i normal$ &n nici un caz
nu iae
vocea
utea&n'ic&teva zile$ cum
asta$ %&ndii$ vi s*anu&nt&mlat
nimeni utea sădumneavoastră."
'tie dacă &nă să a3un%ă aici$ n*o ornise
demult$ dar el$ desi%ur$ &mi sunea că nu$ 'i eu n*aveam cum să 'tiu cum s&nt acele "alte
simtome". (n !olnav erfid a smuls adevărul unui medic venind la el cu o radio%rafie
ulmonară a fratelui său. Cancer1 a zis medicul. #a$ dar radio%rafia nu era a fratelui$ ci
chiar a aducătorului ei. (nii nu vor să 'tie$ referă seranţa$ alţii$ dimotrivă$ referă
certitudinea &n locul &ndoielii$ mai chinuitoare entru ei dec&t adevărul !rutal. Eu făceam
arte dintre cei care ar fi vrut să 'tie$ neiluzion&ndu*mă< nemiloasa !oală tot &'i va insinua
cu &ncetul rezenţa 'i mă va sili să*i acord dreturile ei. ) să %ăsesc eu un truc ca să aflu$
&mi susei$ deocamdată să vedem ce efect va avea tratamentul cu sus*numitele vitamine$
ultima modă... "Aţi mai avut cazuri ca al meu"$ zisei. "4ine&nţeles1"$ făcu medicul. "7i"
"(nul
cu 'i*a "7i
humor. ierdut %lasul
nu 'i*a duă un
revenit" ahar
#ădu dindeca
aăcucusensul+
%heaţă1 Asta
cum 'i*ae1"revenit
ridică el
el să
dinnusr&ncene$
mai
vor!im. "Mai rău dec&t vor!iţi dumneavoastră acum... Alţii au %&tul mai sla! dec&t oftele
'i tra%e*i e el$ săracu$ mahorcă$ alcooluri tari$ nu*i dau o cliă de ră%az să*'i vină &n fire.
Kine c&t ţine$ e urmă... cancer1 Nu s&nteţi fumător1" "C&nd 'i c&nd"$ zisei. "7i nici..."
"Nu1" &mi use m&na e icior+ "8acem a'a$ &nceem cu tratamentul 'i tre!uie să vă
treacă1... #acă vreţi să vor!iţi la telefon cu doamna Matilda$ mai suse el sur&z&nd cu
simatie$ veniţi la mine &n !irou. Aria asta unde ne aflăm a fost construită de ea acum
trei ani$ adău%ă ca 'i c&nd a'i fi fost mirat că o cuno'tea. ) ersonalitate foarte uternică
soţia dumneavoastră..." &nţelesei cui datoram scoaterea mea din salonul de muri!unzi 'i
solicitudinea secialistului...
#a$ o ersonalitate foarte uternică1 N*o utea &miedica e ea un ortar să vină să
mă vadă$ de'i lăsasem un !ilet la oartă cu numele ei scris de m&na mea$ să nu i se dea
voie1 7i !ine&nţeles nu &n zilele de vizită c&nd utea fi a'tetată /o a'tetasem10$ ci c&nd
vroia ea. ,n mod curios$ intră &n rezervă cu aer umil$ &nsă e chi cu o e-resie de o
răceală &nsăim&ntătoare. Mă ridicai 'i &i făcui loc e at$ dar ea arcă nici nu mă văzu$ se
ori &n dretul ferestrei 'i &nceu să se uite afară. Pe urmă use m&na e clanţa
u'ii*fereastră$ o răsuci 'i ie'i e terasă. ,nţelesei+ vroia să*mi vor!ească 'i nu dorea să fie
auzită de cei doi !olnavi din rezervă. Ie'ii duă ea 'i ne a'ezarăm &n 'ezlon%uri.
#ar mă &n'elasem$ timul trecea 'i %ura ei răm&nea mută$ 'i nici nu ărea că are de
%&nd s*o deschidă. #e ce venise totu'i e uita fără să cliească este %rădina cu alei
asfaltate a sitalului 'i nu făcea nici un %est$ &ncremenită arcă &ntr*o &ncordare inumană.
Mă uitai la m&inile ei$ dar nu erau &ncle'tate$ cum mă a'tetam. Era duă*amiază 'i
lumina soarelui care inunda terasa &i inunda 'i chiul. Mă uitai la acest chi 'i &l văzui
&m!ătr&nit
acum cu zececuani$
să semene cu uzderie
a unui de!ăr!ia
!ăr!at$ cu riduri anunţ&nd
&n 3urul ochilor$ cu !a!ă.
viitoarea %ura care &nceea
7i totu'i de e
o tandreţe
ad&ncă se urcă &n mine conteml&nd acest chi devastat nu at&t de ani$ c&t de nefericitul ei
temerament 'i mai ales de aversiunea e care i*o insiram. #eodată se uită la mine arcă
rinsă de o intensă alarmă. ,mi %hicise tandreţea ,mi văzuse chiul care o e-rima
"#ă*mi cheile de la casă1"$ zise. Nu &nţelesei$ avui o cliă de ezitare$ vrusei s*o &ntre! de
ce$ dar renunţai$ mă &ntorsei &n rezervă$ luai cheile din sertarul notierei 'i i le adusei. ?e
v&r& &n o'etă$ dar nu lecă$ a'a cum mă a'tetam. Atunci &i susei+ "#e ce &mi iei tu
cheile" Tresări arcă uluită+ "#e ce1 zise. Tu n*o să mai ai nevoie de chei e acest
ăm&nt1"
7i ochii i se al!iră ca odinioară 'i &ncruci'&ndu*se ca un ful%er cu ai mei nu mai 'tiui
dacă urăde'i
&naoi$ sauoiu!ire
&nsoţiiţ&'nea
c&tvadin
timrivirea ei arcă
e lun%ul culoarsăl!ăticită.
cu o micăe ridică 'i
seranţă căie'i
s*arfără să ori
utea se uite
'i
să aflu... Aoi rămăsei &n urmă. Ce mai uteam afla1 #ădui din umeri+ vrusese să mă
lovească$ dar mă simţeam lini'tit... 4ine$ n*o să mai am nevoie de chei e acest ăm&nt1
Ei 'i "Chiar te !ucuri at&t de tare &ntre!ai um!ra$ fantoma a ceea ce fusese odată
Matilda. 4ucură*te$ dacă alte !ucurii nu ţi*au mai rămas1..."
7i &n tim ce eram &ncă &n sital 'i fără %las$ Matilda divorţa a'a cum susese$ &n
două sătăm&ni$ 'i ărăsi ora'ul. Citaţia mi*o aduse mama la trei zile duă vizita Matildei$
dar nu mă rezentai &n instanţă. "Ki*a trimis lucrurile la noi$ zise mama$ hainele 'i cărţile.
Taică*tău s*a !ucurat că ai scăat de muierea asta e care nimeni n*o &nţele%e. Ce*o fi vrut
de s*a măritat cu tine$ dacă n*a vrut să faceţi casă &mreună." #ar eu 'tiam 'i &i susei
mamei+
are ţie$"E !ătr&nă1...
care e'ti mai At&năr$
&m!ătr&nit foarte reede1"
dar la treizeci "Nu
'i ceva de anie nici
ea a'a !ătr&nă$nuzise
o femeie mama$ ţi se
e !ătr&nă..." A'i
fi vrut să*i răsund că Matilda e !ătr&nă &n sufletul ci 'i că foarte cur&nd va &m!ătr&ni 'i la
tru 'i n*a utut suferi %&ndul că tocmai atunci eu voi fi mult rea t&năr entru ea$ dar nu
aveam %las să*i ot sune at&t de multe cuvinte. "A fost Tasia e la noi$ continuă mama
/să 'tii că femeia asta ţine la tine0$ 'i ne*a sus un secret. 9rea să nu*ţi ară rău duă ea$
cică &n ăi trei ani c&t ai lisit tu$ o vizita unul Mircea$ un 'ef mare care acuma e 'i mai
mare 'i că duă divorţ se duce duă el la 4ucure'ti 'i se mărită cu el. Că ar tre!ui să*ţi iei
un avocat 'i să &ncerci să o!ţii fetiţa$ dar tot ea sune că nu oţi să te luţi cu Mircea ăsta$
tot n*ai să reu'e'ti... ?asă$ mamă$ adău%ă ea ca 'i c&nd 'tirea m*ar fi lovit$ o să*ţi faci tu
coiii tăi$ nu te necă3i..."
Mama se aroie 'i mă m&n%&ie ca e vremuri. "Te*ai făcut %al!en$ &mi suse$ nu te
mai %&ndi... %&nde'te*te mai !ine să te faci sănătos mai reede... Pe ilvia o să oţi s*o
vezi c&nd vrei$ i*a sus Tasiei că oric&nd oţi să te duci la 4ucure'ti$ s*o iei cu tine 'i s*o
ţii o sătăm&nă... N*a fost să fie$ mamă$ mută*ţi 'i tu %&ndul &n altă arte1" ur&sei 'i &i
sărutai m&na. "Mi l*am mutat demult$ &mi are rău numai de fetiţă$ care &nceuse să se
le%e de mine"$ &i susei$ uimit că vocea arcă &mi revenise. "Nici o %ri3ă$ zise mama$ o să
răm&nă le%ată. Nici un coil nu*'i uită ărinţii$ orice*ar fi..." 7i a!ia acum &'i aduse
aminte că venise la mine cu saco'a lină$ o use e at 'i scoase din ea o mulţime de
achete... Pui friţi$ ouă$ lăcinte$ ră3ituri mici făcute de ea$ &ine caldă tot din cutorul
ei 'i o sticlă de vin ro'u. ,n mod curios mi se făcu foame 'i &nceui să măn&nc flăm&nd$
trezit arcă la viaţă$ 'i ca 'i c&nd 'tirile aduse de ea ar fi tre!uit săr!ătorite< desfăcui 'i
sticla de vin e care o !ăui toată simţind că a'i mai fi !ăut una dacă a'i mai fi avut...
Mama se uita la mine cu m&na la %ură$ %est de odinioară c&nd suferinţa ei că tre!uise să
audădădui
i*o cuvintele rele ale
la o arte+ nu$!ăiatului
nu era decare nu 'tiamama
suferinţă$ ce sune &i rănise
z&m!ea$ sufletul.
văzuse ,i aucai
esemne cevam&na
e 'i
chiul meu$ un lucru e care &l 'tiu numai ele 'i nu*l sun$ un mare secret simlu+ coilul
e lini'tit$ e curat$ e li!er... &i e foame$ nu e atent la ea$ %&ndul &i z!oară la ale lui... da$ dar e
tot al ei$ entru totdeauna...
PARTEA A 7AEA
I
A!ia duă atruzeci de zile de tratament &nceui să o!serv o ameliorare a !olii de
care sufeream. #isărură$ 'i falsele fenomene de diloie$ efect mai de%ra!ă al unei mari
o!oseli$ duă cum reconfirmă oculistul$ o!oseală ad&ncă$ acumulată &n cei trei ani de
muncă forţată. )ricum$ nu aveam cancer 'i !ucuria că scăasem$ a doua oară &n viaţa
mea$ de moarte /&n care crezusem cu &ntrea%a mea fiinţă0 mă făcu să uit de Matilda.
,n sital mă vizitară &ntr*o zi Ion Micu 'i Clara 'i &mi aduseră flori. Evit&nd să se uite
la mine$ dar nu entru că ar fi crezut că s&nt !olnav$ fără să e-cludă &nsă 'i această ioteză
/&n acest sens 'i el 'i Clara s*ar fi utut omeni fără veste &n situaţia mea< ei 'i Puteai
face ceva "Cu*o moarte toţi s&ntem datori"=$ reflectase odată Ion Micu c&nd doi scriitori
din 4ucure'ti
unei muriseră$
'edinţe$ Cezar unul duă
Petrescu"$ altul$
e care !a chiar
tocmai r&sese+ "?a
&l &n%roau$ se cimitir$ arodiase
re%ăte'te el ritualul
Al. Chiriţescu"$
care tocmai a%oniza0$ Ion Micu &ncercă să mă distreze ovestindu*mi senzaţionala 'edinţă
care avusese loc la 4ucure'ti &ntre tim 'i e nea'tetate &ntre scriitori 'i I.C.
Era curios$ &n acei ani na'terea 'i moartea erau evenimente care loveau mai uţin
con'tiinţa cuiva dec&t o mare 'edinţă< siritul intra mai u'or &n criză &n astfel de &nfruntări
dec&t &n faţa ăm&ntului căscat &n care unul dintre noi tre!uia să disară. Iar o desărţire
era un lucru lisit de interes$ o chestie ersonală fără semnificaţii ad&nci... Erau
evenimente eterne uţin imortante. Nou 'i asionant era ceea ce se etrecea &ntr*o
'edinţă. Nu vroia să mă imresioneze 'i nici nu mă imresiona /avea &n %las un soi de
modestie simlă 'i nesimulată de om &nţelet care nu 3u!ila de o mare victorie$ de'i se
seria &n ad&ncuri de o &nfr&n%ere0 c&nd &mi suse că la 'edinţă luaseră arte re'edintele
Consiliului de Mini'tri 'i re'edintele Marii Adunări Naţionale$ !ătr&nul zim!ru al rozei
rom;ne'ti... Că >heor%hiu*#e3 trimisese ca o!servatoare două soţii de lideri$ rieteni
de*ai lui de totdeauna$ cutăriţă 'i cutăriţă$ să o!serve 'i să raorteze... Că văz&ndu*le$ el$
Ion Micu$ &nţelesese că miza era mare$ că soarta lui I.C. era ecetluită$ rezenţa acestor
două o!servatoare arăt&nd că 'eful cel mare nu mai avea &ncredere &n sinceritatea lui I.C$
&n raortul e care acesta avea să*l dea aoi desre felul cum decursese 'edinţa cu
scriitorii.
"Nu toţi cei care luau arte la ea sesizaseră rezenţa discretă a acestor două tovară'e
'i semnificaţia care se de%a3a de aici$ continuă Ion Micu. 4ine&nţeles$ chestia asta &l lăsa
rece e rimul ministru$ sarcina lui &n cultură era minimă$ el avea un loc aarte &n
conducere$ funcţie mare dar utere uţină$ ca totdeauna$ &nce&nd de la  martie @$ &nă
astăzi. C&t desre !ătr&nul zim!ru se oate sune că ochiul lui vulturesc$ al unei rase
necunoscuteD$
măcar nici
o cliă nu senu le zărisecine
&ntre!ase 'i chiar
s&nt$ dacă rivirea
cu toate că &n sa se orise
timul unorofestivităţi
cliă asura lor$ nicicu
'i receţii
rotocol restr&ns desi%ur că avusese chiar să schim!e c&teva cuvinte cu ele. >&ndul lui
z!ura rin ăduri 'i lacuri$ rin desi'uri unde se ascundea v&natul$ este v&lcele rin care
o'tirile Moldovei dăduseră$ rin veacuri$ at&tea !ătălii$ unele sf&r'ite rin mari victorii$ ele
&ndoielnice sau s&n%eroase &nfrunt&ndu*l e &nsu'i marele Mahomed Cuceritorul. Nu
cuceriseră &nsă nimic 'i asta &i dădea$ rin secole$ !ătr&nului zim!ru$ care le descrisese
rin fa!uloasa sa ima%inaţie$ o m&ndrie secretă$ o lesede de tăcere e chi 'i o viziune de
nimicnicie asura rezentului. Credeam că n*o să ne a3ute$ nu serară să vor!ească$ nici
nu vedeam cum ar utea el să se amestece &n iţele &ncurcate ale acestor contemorani ai
scrisului de care el fu%ise &ncă din anii de ucenicie. Totu'i a sus ceva$ o să vezi la urmă$
ceva$ ca să
care 'i*o zic a'a$
făcuse turcesc$
el desre noicare
/'i nu era&n
oate la secret$
ordinea'izilei$ dar desre
&n arte constituia
sine0duă ărerea
cheia e
soluţionării
tuturor conflictelor omului de cultură cu emisarii tuturor stă&nirilor. #esi%ur$ lui I.C. 'i
rincialului său ad3unct$ mem!ru suleant &n 4iroul Politic$ rezenţa celor două
o!servatoare le sunea multe... #e aceea conduseră 'edinţa cu o nervozitate 'i iritare care
inhi!ară e mulţi fără să*i &miedice totu'i să sună cu o &ndrăzneală să zicem foarte con*
trolată$ că scriitorii nu mai uteau scrie din ricina ecretarului %eneral al (niunii. Cum$
sări I.C. scos din sările$ să nu mai oţi scrie din ricina... Iar ad3unctul său să !ruieze
aceste voci timide cu ironii !ine lasate... #a Chiar a'a$ scriitorul nu mai scrie in lini'tea
!iroului său fără să fie a3utat de secretarul %eneral al (niunii Ar tre!ui atunci să*l ună
să semneze 'i e el e coertă$ numai că ar fi necesari atunci vreo c&teva sute de secretari
%enerali$ c&te
&nt&mlase unul entrucăfiecare
&ntotdeauna$ scriitor.
&ntrea%a adunare 7i va
ha$r&de
ha$ ha$ r&se
cu el &n sin%ur$
hohote.crez&nd$ cumnimeni
#ar nu r&se se 'i
rima serie de vor!itori$ intimidaţi astfel$ &'i continuară totu'i cuv&ntul rect&nd toţi unul
'i acela'i lucru+ să fie scos din funcţia sa secretarul %eneral. I.C. se resemnă$ nu mai
&ntreruse e nimeni$ &nceu să scrie &n carnetul lui$ av&nd aerul că el a'teată cu ră!dare
să se termine istoria asta nesărată cu secretarul %eneral care ar &miedica$ chiurile$ e
scriitori să*'i vadă de trea!ă$ 'i să se intre &n ordinea de zi$ e care el o anunţase astfel
&ncă de la &nceut+ unele ro!leme de creaţie &n lumina sarcinilor trasate de artid.
E-erimentat &n 'edinţe$ av&nd oamenii lui rintre noi$ el 'tia că ace'tia nu vor &nt&rzia să
reacţioneze$ făcuse o %re'eală că &ncercase "să !a%e umnul &n %ură" vor!itorilor$ c&nd &n
mod firesc scriitorii &n'i'i &'i vor !ă%a umnul &n %ură unii altora. #es!inarea lor de
totdeauna alimentată de trufia lor firească /fiecare se credea un %eniu10 era cunoscută.
Totu'i din c&nd &n c&nd ridica fruntea$ se &ntreruea din scris 'i &ntre!a e c&te unul cu o
curiozitate nesimulată+ Cum te &miedică să scriiD &l simţise duă felul cum vor!ea că o
să*l facă să se !&l!&ie$ 'i că acela va da un răsuns ridicul. Că$ nu 'tiu ce$ tovară'ul
secretar %eneral um!lă cu lozinci... ?amenta!il1 Cu lozinci um!lau toţi$ nici măcar nu*l
ironiza$ să*i reamintească necesitatea lozincilor e care artidul le lansa entru
mo!ilizarea maselor. Ce era &nsă cu această formulă. Ce ne &miedică să scriem Păi nu
era !ine dacă un scriitor afirma acest lucru$ fiindcă mulţi din vechile %eneraţii se a!ţineau
să u!lice 'i c&nd unul dintre ei era c&'ti%at$ victoria nu era mică 'i aveau %ri3ă de el...
(nul /imortant0 aderase cu condiţia să i se dea lemne 'i să i se asi%ure un :ilo%ram de
carne e lună , ceea ce$ desi%ur$ i se asi%urase. ?ua 'i el arte la 'edinţă. ,nc&t dacă unul
din ace'tia se suăra$ din te miri ce$ de ildă$ din ricina unui critic care nu*l lăudase
suficient /să aderi 'i să te mai 'i critice10 sau cine 'tie din ce altă ricină$ 'i sunea+ nu
mai scriu1
ţumirea se roducea
scriitorului. mare anică
7i atunci &n or&ndul
&nceea activi'tilor
a%itaţie+ mărunţi$
era chemat resonsa!ili
criticul 'i !e'telit$de
usnemul*
să*'i
retracteze oinia$ erau edesiţi cei care &i useseră scriitorului !eţe &n roate$ &nă ce
acesta$ &m!unat$ declara că va scrie. 7i atunci 'tirea z!ura sus transmisă cu entuziasm+
scrie$ scrie1 Cată să vezi deci semnificaţia acestei oziţii luată &n 'edinţă faţă de secretarul
%eneral al (niunii+ ne &miedică să scriem1 Nu e unul$ e o mulţime1 8oarte %rav1 7i
&ncă nu se 'tia ce*o să sună rozatorul tradus &n cincizeci de lim!iD 'i numero'ii lui
susţinători rintre care mă număram. Tăcea &ncă. Ce*o să sună vestita oetesă$ &ndră%ită
de I.C.$ susţinută 'i oularizată intens e va ridica si ea &motriva secretarului %eneral
7i nenumăraţi alţii ,ntre!ări care aăreau la orizontul %&ndirii lui I.C. 'i la care$ scriind$
desi%ur că reflecta... e luă o auză de o 3umătate de oră$ care se relun%i &nă la o oră$
tim
dacă a&nvăzut
care vor!ii cu rozatorul
cine asistă la 'edinţătradus &n sco.
'i cu ce cincizeci
Amde lim!i$
văzut$ care
cum să mă nelini'ti.
nu văd$ ,l &ntre!ai
răsunse el
a%resiv$ am văzut totul$ nimic nu mi*a scăat$ mie nu*mi scaă niciodată nimic. er că
luaţi cuv&ntul$ &i susei$ e unica 'ansă să*l %onim e... 'i să veniţi &n fruntea noastră la
(niune. Nu e nimic de făcut$ &mi răsunse el cu !rutalitate$ da$ nimic$ nu l*ai văzut tă 'i
sur&de$ el 'tie rezultatul dinainte$ &'i ermite să asculte z!aterea noastră cu un sur&s
ironic... 9or!ea de secretarul %eneral$ care &ntr*adevăr ar!orase un astfel de sur&s$ dar care
nu era deloc ironic$ ărea mai de%ra!ă afectuos$ rotector... ) să*l facem noi$ zic$ să*i
iară acest sur&s... #a$ da$ o să*l facem$ o să*l dăm 3os$ zise maestrul cu ironie amară$ 'i &n
locul lui o să vină Ion Amăicăliţului$ entru el lutăm noi$ să vie el &n fruntea noastră 'i să
ne omoare e toţi cu cioma%ul$ &n curtea (niunii$ cum !ine te*ai e-rimat chiar dumneata
desre
lui Căel. Nu iau cuv&ntul1
e im!ecil ,l refer
E un im!ecil e acest
lini'tit 'i &i eim!ecil
frică decare sur&de.
mine$ de ceCe*a'i avea eucu
l*a'i schim!a &motriva
un
im!ecil de care să*mi fie mie frică ?asă$ zic$ că nu s&nteţi dumneavoastră at&t de fricos1
4a s&nt1 Ce să fac$ zice$ nu ot eu să lut cu floreta &n m&nă$ cu unul care ţine o %hioa%ă.
(ită*te &n 3urul dumitale1 ,l vezi M*am uitat &n 3ur$ rin marele hol lin de scriitori$ clar
nu l*am văzut nicăieri e Amăicăliţului. Nici n*o să*l vezi$ zice maestrul sarcastic$ e
acolo, &năuntru$ cu re'edintele Consiliului de Mini'tri$ cu I.C. 'i cu marele zim!ru. ?*au
chemat acolo1 #a$ stă nas &n nas cu marele ovestitor1 Care n*a fost tradus &n cincizeci de
lim!i1 Eu am fost tradus1 Nu &n cincizeci$ &n cincizeci 'i una1 #ar la ce*mi folose'te
une dumneata$ care ai mintea ascuţită$ n*ar fi ridicol entru mine ca să mă z!at să*l
aduc e acest pitecantropus erectus &n fruntea scriitorilor #a$ da$ te ro% să*mi sui$ te
ro% să*mi răsunzi sincer1 Ar fi rea schematic$ i*am răsuns. Totul e schematic$ &l aud că
zice$ ţi se are că răstorni un munte 'i c&nd colo răstorni o ietricică. Păduchi$ domnule
Micu$ duc m&na duă ceafă 'i %ăsesc ăduchi1 trivesc ăduchi... Nu s&nt chiar ăduchi$
zisei$ omul nostru e un sim!ol al uterii a!uzive$ tre!uie alun%at. #a$ da$ zice$ 'i duă aia
vine alt sim!ol al utorii a!uzive .Am vrut să*i răsund că individul a!uziv va cădea$ 'i el
'tie asta$ 'i nu va &ndrăzni să ne sfideze aduc&ndu*l &n fruntea noastră e Amăicăliţului$
dar mi*am dat seama că nu era necesar$ 'tia 'i el că tro%loditul nu era otrivit &ntr*un
astfel de ost care cerea alte calităţi dec&t a%resivitatea 'i violenţa. Era doar atins că nu
fusese$ 'i el invitat acolo! 8ăcea scetice 'i amare resuuneri ca să i le sul!er eu$ să*i
alun% &ndoiala secretă. Nu i*o alun%ai &nsă$ &l cuno'team 'i 'tiam că nu va a!andona 'i că
chiar dacă ar fi fost &mins &n fruntea noastră Amăicăliţului$ va continua aoi &motriva
acestuia &nă la victoria finală... (n activist surveni 'i &i suse &n 'oată că era invitat la
tovară'ul I.C. Iată deci... ) a!ordai atunci e oulara oetesă 'i alte ersonalităţi care e
l&n%ă
&n că lemele
desele elo%iasem
vizite lasistematic &n Poetesa
4ucure'ti. ultimii trei ani &n&nrevistă$
iz!ucni r&s c&ndcu mulţi mă ioteza
&i formulai 'i &mrietenisem
cu Amăi*
căliţului$ &mi use m&na e !raţ 'i mă ironiza+ Ioane$ tu ai fi foarte inteli%ent dacă n*ai fi
rea inteli%ent. 8ii atentă la ce sui$ o avertizai$ c&nd o să iei cuv&ntul. E'ti vulnera!ilă1 ă
nu răm&i erle-ă1 Nu ot$ zice. Adică Nu ot să răm&n erle-ă. #e ce Ai uitat ce*ai
sus de mine zice. Am sus multe1 #a$ zice$ dar am reţinut esenţialul. Care e alecă 'i
&mi 'oti la ureche cu un cinism lin%vistic care &i arinsese faţa+ Ai sus că %&ndesc cu...
7i asta$ zic$ te a3ută să nu fii luată rin surrindere #a$ zice$ mă insiră... 7i &ntr*adevăr$
mă ului c&nd 'edinţa re&nceu 'i ceru rima cuv&ntul. Trase foarte tare$ de'i se 'tia că era
&n relaţii rietene'ti cu secretarul %eneral al (niunii. #a$ reciza ea$ dar una e rietenia 'i
alta s&nt rinciiile. Ea nu oate să susţină că un scriitor oate fi &miedicat de cineva să
scrie$ dar nici
lor 'i ni*i dă 'isădret
vadăe-emlu.
că un secretar %eneral
,nseamnă romovează
că nu nulităţi$ umle
cunoa'te adevăratele resa
valori cu numele
'i rin urmare
nici n*are ce să caute acolo unde s*a cocoţat. El cărţi n*a scris$ nu se ricee la ele 'i nici
la ale altora. E o anomalie care tre!uie să &nceteze$ dacă vrem să nu a3un%em la o stare de
confuzie totală &n ro!lemele de literatură. 7i se a'eză cu chiul$ ai fi zis$ &n flăcări$ dacă
e-altarea ei n*ar fi fost foarte dură 'i lucidă. e auzi o voce+ am de us o
&ntre!are. 7i se ridică 'i i*o use. ,ntr*o 'edinţă$ zise acela$ oeta... a fost foarte ur&t
criticată de secretarul %eneral al (niunii entru că &nceuse de la o vreme să scrie oezie
intimistă. Eu am fost foarte indi%nat 'i m*am ridicat 'i i*am luat aărarea. 7i ce dacă scrie
oezie intimistă Poezia e 'i intimistă$ numai !ună să fie. Atunci m*a &ntrerut chiar oeta
'i la fel de indi%nată 'i arinsă la faţă ca acum$ m*a &ntre!at că e ce drum vreau s*o
&min%... ca
stuefiat Adică$ &n su!&nţeles$
'i acum c&nd o audcăzic&nd
o &min% esecretarul
aici că drumul du'manului de clasă.
(niunii e lin Amăcatele.
de toate rămas )
&ntre!$ c&nd a fost sinceră$ atunci sau acum 7i atunci 'i acum$ a sărit oetesa !ine
insirată de acea arte a fiinţei ei de care &mi omenise$ căci a făcut o uternică imresie$
s*a rodus rumoare aro!ativă dar 'i desaro!ativă$ la adresa celui care vrusese să arunce
un du!iu asura sincerităţii ei. #einde cu cine e sala. ,n alt conte-t răsunsul ei ar fi
st&rnit r&n3ete disreţuitoare entru o astfel de la!ilitate &n rinciii$ care &ţi utea ermite
să treci fără să clie'ti din ochi de e o oziţie e alta. ,n clia aceea su%estia ei era că
oţi fi un tim naiv$ sincer 'i credul$ dar că la un moment dat &ţi cad co3ile de e ochi 'i
vezi adevărul. Perfect1 7i atunci a luat cuv&ntul rozatorul. ,nceu rin a sune că el$ ale
cărui cărţi au fost traduse &n cincizeci de lim!i /aici l*a &ntrerut I.C. sun&nd că zilele
astea i s*a raortat că a mai fost tradus &ntr*o lim!ă 'i anume &n a:istaneză0. #a$ da$ 'i eu
am auzit$ da$ mi s*a trimis cartea &mreună cu o sută de dolari$ a continuat cele!rul
rozator$ i*am rimit &n lic 'i m*am dus la 4anca de tat 'i i*am redat... #a$ am redat
dolarii. Am rimit e ei 'ase sute de lei$ da$ 'ase sute$ c&t să*mi cumăr o sută de achete
de ţi%ări$ da$ 'tiu$ leul e foarte uternic$ de zeci de ori mai uternic dec&t dolarul$ i*am
cheltuit leii &n aceea'i zi la Ca'a cu rietenul meu Ion Micu$ 'i am redat dolarii$ e toţi
i*am redat /'i &mi use m&na e umăr 'i mi*l str&nse ca &ntr*un cle'te+ era un semn să nu
mă nelini'tesc de comedia e care o 3uca0. Puteaţi să*i ăstraţi$ ha$ ha$ &i zise ad3unctul
lui I.C. 'i să faceţi un voia3 &n Pa:istan. Am fost &n Pa:istan$ răsunse maestrul$ 'i &n
Portu%alia lui alazar$ am fost 'i &n ania lui 8ranco$ 'i la Paris am fost$ am văzut raiul
caitalist$ vă foarte mulţumesc$ &mi a3un%e... Aţi scris 'i ni'te articole care au fost foarte
areciate$ zise maliţiosul ad3unct$ ne &ntre!ăm de ce le*aţi &ntrerut... Nu numai articolele
le*am &ntrerut$ răsunse scriitorul cu o !ruscă schim!are de ton din care &nţelesei că se
va lăsa acum
cuno'teau$ cădus de mai
nu va marca sa fantezie
vor!i a recriminării
cu lim!a3ul iezi'e$
raţiunii 'i al lo%icii$e'tiind
care doar
!ine uţini i*o
că &n anumite
&mre3urări nimic nu era mai elocvent 'i nelini'titor dec&t s*o iei razna$ să devii
incontrola!il 'i imrevizi!il$ simul&nd &n acela'i tim e-aserarea$ dealtfel e-istentă &n
forul său interior$ căci la v&rsta lui 'i at&t de cele!ru$ duă ce aderase rin @ la P.C.R.
ărăsind Partidul naţional ţărănesc 'i &n3ur&ndu*l &ndelun% &n resă$ se omenise
&ndeărtat 'i izolat$ %ata să fie e-clus din artid$ da$ nu numai articolele le*am &ntrerut$ ci
'i a%ina din noul meu roman a rămas al!ă$ roman dedicat lutei ile%ale a comuni'tilor...
#a$ al!ă$ entru că noi scriitorii nu utem scrie fără o anumită sensi!ilitate 'i c&nd s&ntem
loviţi tocmai &n sensi!ilitatea noastră$ unem stiloul 3os 'i cădem e %&nduri. #a$ &ntocmai
ca Ion ?ăscan$ e care dumneavoastră ni*l v&r&ţi su! nas ca erou e-emlar din nuvela Ion
-ăscan
ce... #es#ce...
a pus#e e gînduri
ce numaia Ion
talentatului Petre
?ăscan are #ra%o'...
dretul să se7iună
eu m*am us e'i %&nduri...
e %&nduri #e
noi$ scriitorii$
n*avem acest dret Adică ce dreturi avem noi ă răm&nem la ?isa!ona... Nu
răm&nem... #e'i ?isa!ona e &n ţară latină 'i se oate luta 'i acolo &motriva re%imului
fascist al lui alazar$ oţi fi mai util acolo artidului dec&t aici unde s&nt confruntat cu
tovară'ul... /'i aici rări 'i mări cuvintele ca rintr*o fantastică lută0 A*măi*că*li*ţu*lui...
Amăicăliţului$ reetă cu amara sa ironie$ care nu mi*a făcut nimic$ &l resect e tovară'ul
Amăicăliţului$ nu i*am citit oeziile$ o să i le citesc$ da$ &mi fac autocritica$ e o lisă a
mea$ c&nd o să am tim &l citesc$ acum n*am tim$ n*am timul socialmente necesar$ să
mă scuze tovară'ul Amăicăliţului$ e om t&năr$ eu am cincizeci 'i atru de ani$ el e mai
t&năr$ să vie la mine să stăm de vor!ă$ n*o să re%rete$ are multe de &nvăţat... #a$ mai are
multe... multe de'i &nvăţat...

Amăicăluiţului #elira
&l &ntreruse Nu chiar.Tovară'i$
intemestiv. 7i e acest
eu delir
n*amcontrolat
nimic dese ridicăde la
&nvăţat
tovară'ul... 'i n*am ce să caut la el$ de'i mă invită1 7i n*am nevoie de arecierile lui$ !une
sau rele asura oeziilor mele. 7i se a'eză. Asta făcu foarte roastă imresie. I.C. &'i
intensifică truda sa e carnetul e care scria$ marele zim!ru &'i ridică 'i mai sus rivirea$
re'edintele Consiliului de Mini'tri suse 'i el o vor!ă+ dialo%ul &ntre %eneraţii e
inevita!il 'i necesar$ tre!uie să staţi de vor!ă$ să discutaţi... Eu l*am invitat e tovară'ul
Amăicăliţului$ reluă cele!rul scriitor$ l*am invitat 'i nu l*am &ntrerut. C&nd o să ia aici
cuv&ntul n*o să*i &ntreru vor!irea$ ci dimotrivă$ o să*l ascult cu mare interes$ cum am
mai ascultat 'i e alţii... Nu mi*e ru'ine să ascult la v&rsta mea un t&năr at&t de talentat$ dar
care mai are ce &nvăţat$ da$ mult mai are$ c&nd o să treacă rin ce*am trecut eu$ c&nd
fasci'tii mă &ndeau cu istoalele &n !uzunare să mă &mu'te /'i din fericire n*o să mai
treacă$ fiindcă i*am &nvins e fasci'ti0$ dar o să treacă rin altele$ fiindcă luta artidului
nu s*a &ncheiat$ avem de lutat &motriva du'manului de clasă care unelte'te să &ntunece
victoriile noastre$ a ideolo%iei !ur%heze imerialiste 'i a rămă'iţelor mic*!ur%heze$ atunci
o să*'i aducă aminte de vor!ele mele 'i o să*mi dea dretate... Acuma$ am %&ndit eu
atunci$ tre!uie să ună unct atacului &motriva Amăicăliţului$ dacă vrea să nu se &ntoarcă
totul &motriva lui. u%erase destul$ că individul e nestă&nit 'i deci neotrivit entru a fi
&mins &ntr*o funcţie unde se cereau calm 'i disoni!ilitate$ entru a cola!ora cu toată
lumea 'i cu toate %eneraţiile$ că era infatuat 'i ina!il /&i &ntinsese o cursă 'i el căzuse &n
ea$ declar&nd că n*are de &nvăţat de la nimeni * nu susese chiar nimeni$ dar nu recizase
că de la alţii da0$ de'i talentat$ da$ talentat$ dar nu foarte talentat$ nu*i citise oeziile$ era o
lisa a lui$ dar o să i le citească 5'oir, n*o să i le citească1 su%estie+ nu oţi să !a%i e %&tul
cuiva un oet mediocru$ chit că &l oularizezi &nă la e-ces$ du!lă su%estie$ nu oţi une
&n fruntea
a*ţi scriitorilor
&ndeărta un oet eN*o
aceste %eneraţii0. care să*mi
%eneraţiile
aduc mai &n v&rstă
aminte nu*l reţuiesc$
de vor!ele fără riscul
dumneavoastră$ zisede
&nsă Amăicăliţului$ de asta dată mai calm$ dar min&ndu*'i totu'i oziţia de3a 'u!rezită$ mă
scuzaţi$ se adresă el rezidiului$ că intervin$ dar văd că tovară'ul... &'i continuă atacul
&motriva mea$ de'i declară cu iocrizie că nu i*am făcut nimic. I*am făcut$ dar nu vrea să
sună$ eu i*am citit cărţile 'i am declarat &ntr*un interviu că ima%inea e care o oferă ele
&n străinătate desre ţara noastră nu e rea mă%ulitoare. E o ărere ersonală e care am
e-rimat*o cu sinceritate$ fără vreun %&nd ascuns$ sau cu invidie e succesul său$ care
totu'i irită e mulţi rin taa3ul e care &l face. Nu vreau să sun mai multe desre chestia
asta$ nu e locul$ declar doar că$ &n fond$ dincolo de anumite dedesu!turi 'i de ărerea mea
ersonală$ nu e rău că un scriitor rom;n e tradus &n lim!i străine1 8oarte !ine1 7i cu asta
nu maidaramtotnimic
!ine$ de adău%at$
rău era$ indiferent
!a chiar mai ce*ar mai
rău$ fiindcă sune
oera d&nsul rozator
cele!rului aici...D #a$
eravor!ise
unanimmai
areciată 'i ărerea ersonală desre ea a oetului$ chiar sinceră$ cum declara el$ nu era
totu'i mai uţin o!tuză$ &n ultima instanţă chiar nesinceră$ fiindcă se 'tia că acest
ar%ument al ima%inii nefavora!ile a ţării noastre &n oera rozatorului fusese lansat de
secretarul %eneral al (niunii$ reluat 'i de acesta de la I.C. Era unul din motivele
dis%raţiei &n care căzuse rozatorul$ desi%ur nu cel real$ care era de ordin olitic$ ci
invocat$ cel olitic nefiind &ncă elucidat+ trecutul lui &n resă$ adeziunea sa la Partidul
naţional ţărănesc 'i alte comromisuri... #a$ da$ reluă el$ am auzit$ am auzit 'i nu m*am
suărat$ de ce să mă suăr$ critica e li!eră$ mai ales dacă e 'i sinceră$ un scriitor care se
suără c&nd e criticat dovede'te că n*are &ncredere &n scrisul său$ că are dretate criticul$
că oera lui
&nariată de nu are valoare$
dorinţa dar una
de a*l a3uta e critica'i'ialta
e scriitor$ altae edeni%rarea$
calomnia$ una
chiare su!
critica sinceră$
masca
sincerităţii$ su! masca rinciialităţii$ a dema%o%iei... Eu mi*am scris cărţile fără
dedesu!turi$ iu!ind acest oor 'i mai ales iu!indu*mi ărinţii mei ţărani$ !unicii mei tot
ţărani$ stră!unicii mei ălma'i care au suferit 3u%ul e-loatării !oiere'ti$ care au suferit
&milarea 3andarmului 'i a vătafului 'i i*am descris &n cărţile mele cu dra%oste$ nu i*am
one%rit$ nu uteam să*mi one%resc neamul$ cum am auzit că se scrie acum &n
)ccident$ unde e la modă să*ţi ură'ti tatăl castrator 'i mama freudistă 'i să trăie'ti &n
incest cu sora ta !ună 'i să descrii ocnele cu multă$ da$ foarte multă oezie$ cu mult talent
'i să arăţi că un criminal$ un uci%a' e un sf&nt$ că inima lui e o floare$ da$ o floare nea%ră$
dar tot floare$ s&nt 'i flori ne%re$ laleaua nea%ră$ dar nu lalele$ ne%re sau %al!ene sau
turcheze descriu ace'ti scriitori$ ci edera'ti$ edera'ti activi 'i asivi$ cola!oraţioni'ti cu
ocuantul fascist$ trădători de atrie$ care au o sin%ură dorinţă$ să a3un%ă &n ocnă$ &n raiul
lor$ 'i ca să a3un%ă &n el$ ucid fetiţe$ dar 'i oameni !ătr&ni$ 'i ace'ti scriitori descriu aceste
crime cu e-altare 'i critica &i laudă$ scrie desre ei tomuri &ntre%i$ refeţe$ face să cur%ă
r&uri de cerneală. Nu s&nt un astfel de scriitor$ de'i unii su%erează că a'i fi$ nu chiar
criminal$ de'i a*ţi one%ri neamul e 'i asta o crimă$ o trădare de atrie dintre cele mai
i%no!ile$ căci atria e mania noastră a tuturor$ e ăm&ntul ei am deschis ochii$ e mi*
ri'tile ei am auzit cioc&rlia$ &n o%răzile ei am văzut răsăritul soarelui 'i am auzit minunatul
fluierat al %raurului... Nu s&nt un scriitor idilic$ viaţa noastră a fost asră$ da$ asră 'i &n
asrime nu toate virtuţile &nfloresc$ mai &nfloresc$ născute din sărăcie 'i mizerie$ violenţa$
cruzimea$ forme ale diserării 'i ale revoltei... ?e*am descris 'i e ele$ dar n*am deni%rat$
nu mi*am &n3osit eroii... >ata$ am %&ndit iar &n clia aceea$ a3un%e$ s*a &nţeles ceea ce vrei
să sui$ nu &ntinde coarda... #ar el o &ntinse$ sau cel uţin a'a mi se ărea mie$ fiindcă &l
cuno'team'ide
lesne'te &n cinci
clia ani$
c&ndolesne'te
&ntinse duă
să*iodai
teorie a luidin
drumul că m&nă
tre!uie
'i s*o
să*i&ntinzi
z!oarechiar
celui&nă
e care &l
vizezi e l&n%ă urechi$ să*i v&3&ie e l&n%ă t&mle$ 'i imediat să*ţi ale%i altă coardă$ să ai
mai multe 'i s*o iei de la ca... ,n cazul de faţă cel vizat era I.C. care nu utea fi numit$
dar care$ la ri%oare$ utea fi... Pre'edintele Consiliului de Mini'tri$ care &l simatiza 'i nu
&nţele%ea nimic din &nver'unarea cresc&ndă a cele!rului rozator$ &l &ntreruse mirat 'i ve*
sel+ maestre$ &i zise$ nu vreau să vă &ntreru$ dar ca să vă ot urmări v*a'i ru%a să suneţi
direct la cine vă referiţi... s&ntem &ntre noi$ utem vor!i deschis$ văd că s&nteţi foarte
&ndurerat$ suneţi e faţă... #a$ da$ da$ zise rozatorul rinz&nd din z!or o altă coardă$ da$
s&nt &ndurerat 'i cum să nu fiu dacă mi se sune$ nu e faţă$ nu deschis$ nu sincer$ că
mi*am one%rit ţara &n cărţile mele$ mi*am one%rit neamul este hotare... Ei$ da$ &l ori
iar rimul ministru$
cu e-resii darnedumerite
vesele$ fals cine... e lăsă o tăcere
'i cu ridicări'idin
se roduse o rela-are
umeri+ ei$ cine să fi'isus$
&n rezidiu$ toţi
unde$ c&nd...
#a$ da$ am să sun$ 'oti rozatorul arcă cu o tristeţe metafizică$ n*a'i fi vrut să sun$
dar tre!uie să sun... ) să*l numească oare e I.C. mă &ntre!am. Ai fi utut crede că
vor!itorul$ a3uns aici$ are de %&nd să*'i taie unţile$ să 3oace totul e*o carte$ nu mai utea
da &naoi$ odurile$ &n urmă$ i se vor ră!u'i... Ce i se mai utea face mai mult dec&t să fie
declarat trădător de ţară ă*l s&nzure ă*l !elească de iele N*aveau dec&t$ &'i trăise
viaţa$ se &nt&mlă$ da$ se scrie 'i &n istorie că o viaţă %lorioasă are adesea un sf&r'it tra%ic...
7i*l asuma$ de ce să nu 'i*l asume... #a$ da$ o să*l sun$ reetă$ de ce să nu*l sun$ e aici
de faţă 'i sur&de$ eu nu sur&d$ nu ot să mai sur&d... rietenul meu$ fiindcă s&ntem rieteni$
tovară'ul #umitru #umitrescu*#ol3 secretar %eneral al (niunii... scriitorilor /la acest din
urmă cuv&nt
sună că iată'ovăi
ce*auremeditat aoi &lsărosti$
a3uns scriitorii$ li se dar
unăsarcastic$
&n ca uncuastfel
intensă
de ironie$
ridicol vr&nd arcă
ersona3$ să
care
mai 'i sur&dea< ersona3ul$ auzind$ sur&se 'i mai accentuat ca 'i c&nd i s*ar fi adus un
elo%iu...0. Cineva dinafară ar fi utut crede că era rea uţin entru o unere &n scenă at&t
de dramatică$ entru noi &nsă era foarte mult1 comentă Ion Micu fără atetism$ cu o
modestă convin%ere. Era o !re'ă care doar &n aarenţă se lasase la nivelul (niunii$ 'i
av&nd un mo!il meschin. ,mi revenea mie sarcina s*o lasez &n sfera clară 'i distinctă a
rinciiilor$ dar fără această !re'ă mi*ar fi fost imosi!il$ fiindcă cine eram eu (n critic
literar a!ia cunoscut$ un redactor*'ef al unei reviste din rovincie$ &n tim ce el era o
uternică ersonalitate$ care avea &n urma lui o oeră. Iar !re'a nu se utea face dec&t
e-act &n stilul &n care o făcuse el. (nii declarară mai t&rziu că felul cum vor!ise
cunoscutul rozator le ricinuise sc&r!ă. Erau rivile%iaţi ai ierarhiei care se formase de la
I.C. &n 3os$ scriitori minori 'i dema%o%i$ care aveau de3a ma'ini la scară$ dar 'i scriitori de
valoare care &'i &ncheiaseră oera 'i nu*i mai interesa dec&t o e-istenţă comodă$ duă ce &n
vechiul re%im duseseră o viaţă %rea de lisuri materiale 'i lină de comromisuri
zadarnice. C&nd luă cuv&ntul cel care ceruse să*i fie asi%urate lemnele 'i un :ilo%ram de
carne e zi$ el &l aără e secretarul %eneral al (niunii$ lucru care mă sc&r!i e mine de
astă dată$ de'i &l reţuiam$ era 'i el un mare scriitor$ avea &ntr*adevar nevoie de lemne 'i
de carne$ avea 'i doi coii$ dar..."
II
minus Ioni se
Micu tăcu$ nu*'i
a'ternuse duse9ru
e chi. ideea &nă
să*'i la caăt.
arindă uferea
o nouă vizi!il
ţi%are$ de ceva$cuo un
dar renunţă e-resie
fel de de
silă... &nţelesei+ ţi%ările nu mai aveau %ust... "Ascultă 9ictore$ zise$ &n sitalul ăsta nu se
oate !ea o cafea  Eram e terasă. Mă ridicai$ ie'ii e coridor 'i mă dusei &n oficiu$ unde
&ntre!ai o infirmieră dacă nu utea să*mi aducă o cafea. "Are medicul de %ardă$ zise$ dacă
vă dă el$ vă facem..." 7i o luarăm am&ndoi sre camera de %ardă. Medicul se uită la mine
surrins$ dar fata i*o luă &nainte$ &l luă la vale$ hai$ dom= doctor$ nu fiţi z%&rcit$ doar at&t &i
suse 'i nu*i mai a'tetă răsunsul$ &i luă ur 'i simlu cutia dintr*un sertar 'i ie'irăm.
C&nd o aduse$ Ion Micu se uită la fată cliind des. "Aţi us zahăr &n cafea$ zise. "No$ zise
'i fata cu o !ruscă ironie$ e amară." "Mulţumesc$ sărut m&na$ de unde aţi %hicit" "Ei da$
mare %hicitoare"$ răsunse ea cu un disreţ vesel 'i ne &ntoarse satele 'i &i văzurăm
corul
multe 'isulu su! ve'm&ntul
&i cuno'tea !ine e al! care arcă
!ăutorii mi'c&ndu*se
ă'tia de cu neăsare
cafea amară... ne sunea
"8oarte !ună$ că 'tiaduă
zise Micu ea
ce %ustă din ea$ 'i nici măcar n*am ciuit*o de cur$ m*a luat la mi'to..." Clara avu o um!ră
de sur&s+ "Internează*te 'i tu ca 9ictor vreo două sătăm&ni 'i o să ai ocazia asta &n fiecare
zi. erios$ ai a3uns deendent de cafea 'i de !ere$ nu ţi*ar strica o desinto-icare..." "(n
om tre!uie să moară de ceva"$ reetă el acest răsuns invaria!il$ care$ se are$ e el &l
&măca cu soarta+ n*avea intenţia să se lisească de aceste două dro%uri fără de care nici
al treilea$ ţi%area$ nu mai avea %ust 'i nici mintea nu*i mai mer%ea.
"Nu se oate să acordaţi at&ta imortanţă unui secretar al (niunii$ tocmai
dumneavoastră care s&nteţi un at&t de cunoscut scriitor$ zise re'edintele Consiliului de
Mini'tri naiv. au făc&nd e naivul$ continuă Ion Micu. Noi nu*i acordăm imortanţă$
răsunsederozatorul$
articole el ne acordă
fond din marile nouă.
ziare$ nu Ne literare$
numai acordă 'iziarele
ne critică
care&naar
resă$ &n toată resa$
&n milioane de &n
e-emlare$ 'i cititorii no'tri află că n*avem nivel ideolo%ic$ că nu cunoa'tem clasa
muncitoare$ că n*am auzit de ideile mar-ist*leniniste desre artă 'i literatură$ &n tim ce el
le cunoa'te$ foarte !ine le cunoa'te$ fiindcă s*a născut cu ele din fa'ă$ &n tim ce noi
su%eam doar late de la mamele noastre$ el odată cu latele su%ea 'i idei$ e care &nsă le*a
ţinut !ine ascunse &nă la 2 Au%ust 'i numai duă 2 Au%ust BS@@ le*a dat la iveală$ &n
tim ce noi am avut naivitatea s*o facem 'i &nainte de 2 Au%ust 'i să fim ameninţaţi de
le%ionari cu istolul$ să năvălească le%ionarii &n redacţiile de st&n%a unde lucram 'i să fim
ciomă%iţi$ să ni se devasteze !irourile$ 'i să ne romită că vor reveni dacă nu renunţăm la
atacurile noastre &motriva le%iunii 'i a Căitanului. Ce făcea e atunci tovară'ul #umitru
#umitrescu*#ol3 Tovară'ul #umitru #umitrescu*#ol3$ care mi*e rieten$ da$ foarte !un
rieten... Iritat la e-trem$ I.C. &l &ntreruse cu !rutalitate sun&ndu*i că artidul cuno'tea
activitatea olitică de dinainte de 2 Au%ust a tovară'ului #umitru #umitrescu*#ol3$ asta
e o 'edinţă &n care scriitorii s&nt invitaţi să discute ro!leme de creaţie 'i nu verificări
olitice. &nt str&ns le%ate$ răsunse rozatorul. Partidul ne*a &nvăţat că olitica 'i arta se
&m!ină &ntr*un tot armonios. 7i c&nd s&ntem criticaţi că n*avem nivel olitic$ tre!uie să
răsundem 'i să discutăm chestiuni olitice. I.C. tăcu$ se făcu că n*a auzit$ continuă să
scrie &n carnetul lui cu &nver'unare. cria reede$ umlea filă duă filă. #ar 'i rozatorul
renunţă la atacul său olitic &motriva secretarului (niunii. e %ră!i să &ncheie. Nu vroia
să a!uzeze$ nu at&t a avut de sus$ are multe de sus$ dar oate că 'i alţi scriitori doresc
să*'i e-rime unctul lor de vedere$ dacă va mai fi tim 'i dacă va fi necesar$ o să ceară
din nou cuv&ntul... Atunci m*am ridicat eu. I.C. &mi aruncă o scurtă rivire... Ei$ arcă mă
&ntre!ă$ tu ce*ai de sus Te*am numit redactor*'ef$ oftim$ ai cuv&ntul. #a$ &i răsunsei
rintr*o lun%ă tăcere$
om nu dore'te m*ai numit$
să fie$ adică duă ce &nsăem*ai
un ins manevra!il silit%eneral
fondul să %&ndesc că s&nt umană
de la'itate ceea cecare
nici un
zace &n noi$ c&nd &n 3oc e un ideal e care$ chiurile$ &l servim &mreună. ?enin sune /'i
&n cuv&ntul meu făcui un a!uz ostentativ cit&ndu*l de nenumărate ori$ ca să*i su%erez lui
I.C. 'i nu numai lui că nu mai utem %&ndi ca 'i c&nd talin ar mai trăi &ncă 'i ne*ar
&ndruma mai dearte cu m&na lui ărintească0$ ?enin ne &nvaţă că &n chestiuni de literatură
'i artă nu se decide nici rin vot 'i cu at&t mai uţin rin hotăr&rea ersonală a cuiva$ care
ar deţine o funcţie$ să zicem chiar e merit. e une atunci o &ntre!are foarte delicată+
cine decide #a sări numaidec&t I.C. foarte !rutal. ,ţi ui &ntre!ări delicate &ntr*o
chestiune at&t de clară cum e conducerea de către artid a literaturii 'i artei Auziţi ce
dileme are tovară'ul Ion Micu$ redactor*'ef al unei imortante reviste din ţară. ,nţelesei$
de'i
ce &mideutea
fat 'tiam+ eu nu
trece mie eram
rin ca$marele rozator$
să*l &nvăţ eu e să
el mi
sauseeermită
alţii ce dizertaţii
zice ?enin.li!ere
Era e
un ceea
avertisment dat 'i altora. Nu mă mir$ continuă I.C. sarcastic$ de ce revista -uceafărul
literar a a3uns la un tira3 at&t de scăzut /care e tira3ul$ se adresă el ad3unctului$ e-act$ zise
acela romt$ o mie atru sute$ I.C. &'i aucă nervos carnetul0$ tira3ul ăsta ne une
ro!lema reor%anizării revistei 'i &n loc să se %&ndească la asta tovară'ul Ion Micu vine
aici la o 'edinţă la Comitetul Central cu &ntre!area cine decide &n chestiuni de literatură 'i
artă... 7i duă această ameninţare$ mă rote3a tot el clătin&nd din ca cu infinită ră!dare 'i
simatie+ Nu zic să nu reflectăm la scrierile lui ?enin$ dar tot ?enin sune că &nă nu
smul%em din noi drăcu'orul mic*!ur%hez$ avem uţine 'anse să &nţele%em &n mod 3ust
marile ro!leme ale revoluţiei 'i rolul care &i revine literaturii 'i artei &n victoria ei. 7i &mi
făcu$ aternscăzut$
&ntr*adevăr 'i insistent$ cu de%etul.
tră%eam ) 3umătate
trei mii 'i cliă mă din
intimidă. Tira3ul
el ne era revistei
returnat$ noastre era
chio'curile refuzau
tacit să deschidă achetele$ nu 'tiam de ce. Revista nu era !ună$ dar nu din vina noastră$
cele mai interesante materiale ne erau resinse de direcţia locală a resei$ cu care aveam
zadarnice discuţii$ articolele olemice cu scriitorii 'i criticii din 4ucure'ti fiind animate
&nă ce o!iectul olemicii devenea inactual. Totu'i revista era mai !ună dec&t altele din
caitală 'i I.C. 'tia acest lucru. Evitai &nsă să mă las atras &n e-licaţii inutile asura
condiţiilor &n care era silită să aară revista lunară$ &n care a'i fi e'uat fără să ot să sun i
ce aveam de sus. Mă făcui de asemenea că n*am auzit stuida lui o!sesie referitoare la
drăcu'orul mic*!ur%hez 'i continuai+ &n conducerea de către artid a literaturii 'i artei$
teză de a cărei 3usteţe nu se &ndoie'te nimeni$ se une totu'i chestiunea delicată a 3udecăţii
de valoare$ care revine criticii literare. )r$ această critică se e-ercită de către critici. ,n
acest sens$ tradiţia răm&ne+ nu oate să vină un nechemat 'i să decidă care oezie e !ună$
care e roman rost$ care e iesă de teatru revoluţionară 'i care nu e. Pentru a fi
revoluţionar orice te-t tre!uie să fie &nt&i realizat artistic$ ca să se deose!ească de un
articol de %azetă e care oate să*l scrie orice 3urnalist. Nu ledez entru autonomia
esteticului$ dar nici entru autonomia ur&tului$ a inesteticului a%resiv$ a latitudinii
violente care se răsfaţă a!uziv. ?enin declara că nu*i lace Maia:ovs:i$ că lui &i lace
Pu':in. #ar asta nu l*a determinat să ia măsuri &motriva lui Maia:ovs:i. A lua măsuri
&motriva unui scriitor era &motriva conceţiilor lui desre condiţia artistului. ,'i sunea
ărerea 'i dorea să răm&nă o simlă ărere. ?a noi scriitorul actual netalentat este
&ncura3at să desfiinţeze critica$ să se l&n%ă de ea$ să ceară audienţe$ să fie ascultat cu
!unăvoinţă 'i să o!ţină să se ia măsuri
reresive &motriva criticului care &l resin%e. #e aici decur% anumite consecinţe.
Normele leniniste
aa. 7i aici a3un%ems&ntiari%norate$ de'i critica
la chestiunea 'i autocritica$
delicată sune e
a viziunii %lo!ale el$ care
ne s&nt necesare
o avem ca
desre
siritul critic. Cine are dretul să romoveze false valori$ uit&nd că declan'ează astfel 'i
creează un mecanism ar!itrar care se lachează e idealuri entru care am lutat 'i care
ne călăuzesc e-istenţa (n oet care a declarat aici că n*are de &nvăţat nimic de la nimeni
nu*'i dă seama că a e-rimat o stare de sirit simtomatică. El nu e interesant &n sine$ ci
rin ecoul e care B*a st&rnit 'i sri3inul e care l*a rimit din artea conducerii (niunii
criitorilor. A vrut 'i a o!ţinut să fie lăudat de criticii care &l contestau. 4un$ 'i ce e cu
asta ,i a3un%e lui această victorie ,nseamnă că nu e un oet$ ci cu totul altceva$ nu ne
interesează ce$ &ntr*o societate nouă aar siholo%ii !izare 'i at&t de neverosimile &nc&t
%eneraţiile viitoare vor ridica din umeri dacă se va %ăsi cineva să le descrie. Co'!uc$ am
continuatCo'!uc
rozator$ destins 'i
aredecis să*mi&ndau
o oezie care'i criticul
eu foc c&torva
e !ă%atunţi$ urm&nd
la u'cărie tacticanu*i
fiindcă cunoscutului
lăceau
oeziile &măratului. Totu'i &măratul$ scriind noi oezii$ &l cheamă e critic din celulă 'i i
le cite'te$ ser&nd &ntr*o areciere favora!ilă. Criticul ascultă$ aoi răsunde$ adres&ndu*se
celor care &l &ncon3urau+
 c/eia temni&ei la 'oi

6ai duce&i# mă înapoi...
Co'!uc a rezentat o ima%ine idilică a criticului$ eu n*am avut cura3ul să sun

u!licului care venise să mă audă la o conferinţă e care am fost somat s*o ţin că

versurile
desre unoetului
oet !un$erau
'i laroaste. E dret
ie'ire unii m*aucă&nt&minat
nici u!licul n*a lecat
cu căldură convins
'i ironie că vor!isem
condescendentă+
nu fiţi derimat$ mi s*a sus$ noi &l citim e Eminescu 'i n*o să uităm ce &nseamnă oezia.
Totu'i am venit cu seranţa să auzim noi stihuri... nu le*am auzit$ dar or să vină... 7i am
&nţeles că la o a doua sau a treia mea conferinţă o să %ăsesc sala %oală. Numele meu$ din
clia aceea$ 'i destinul meu se contoiseră cu ale oetului desre care vor!isem. 9om
arcur%e de*aici &nainte &mreună acela'i drum. Iar noul Eminescu nu va mai %ăsi &n mine
criticul care să*i anunţe aariţia$ de'i eram destinat să*i aud rimul %lasul1 Nu$ eu aveam
să răm&n criticul care elo%iase un fals oet 'i care nu mai utea să tresară$ chiar dacă ar fi
tresărit$ la auzul versului divin al oetului a'tetat... Numai dacă aveam să mă &ntrec e
mine &nsumi... 'i voi &ncerca$ am &ncheiat$ să fac acest lucru$ cu ener%ia unui revoluţionar
de rofesie$ a'a cum ne &nvaţă artidul... ?amenta!il$ am %&ndit a'ez&ndu*mă e scaun
alături de cunoscutul rozator$ care &mi str&n%ea !raţul &ncura3&ndu*mă+ A fost foarte !ine$
foarte !ine$ stai lini'tit$ arcă &mi sunea. Ce !ine Că mi*am le%at soarta de aceea a lui
Amăicăliţului 7i &ncă a'a cum m*a &nvăţat artidul Ca 'i c&nd artidul ar fi sus că
tre!uie să... 7tiinţa de a răm&ne tu &nsuţi &n &mre3urări care ne deă'esc se &nvaţă. ,ntr*o
astfel de 'edinţă te omene'ti că sui ceea ce n*ai dorit să sui 'i$ dimotrivă$ te aucă o
amnezie 'i uiţi să vor!e'ti desre lucruri care te*au indi%nat at&ta vreme 'i lănuiai să le
dai la iveală. E-erienţa asta se caătă tot &n 'edinţe 'i anume la un nivel c&t mai &nalt. )r$
asta era rima de acest fel la care luam arte. ,nt&i că nu tre!uia să*mi desvălui %&ndirea
intimă 'i să afirm că am fost somat să ţin acea conferinţă. Al doilea$ nu tre!uia să sun eu
desre mine că m*am comromis accet&nd. Al treilea că nimeni n*a &nţeles chiar foarte
clar desre care oet era vor!a. Al atrulea ce rost avea să sun desre mine &nsumi că
s&nt revoluţionar de rofesie... 8at e că I.C. arăta destul de mulţumit de av&ntul meu$
avea această
ridicat e-resie
un cunoscut e care
oet chide
'i am simţit că
la &nceut ro'esc$ &mi
a introdus ardeausu!teran
&n flu-ul urechile.al#uă minecus*a
'edinţei$
voce dramatică de !ătr&n dema%o%$ o diversiune de o violenţă e-tremă. Nu stri%a$ dar
aveai imresia netă că urlă. Nu cred că a vrut &n mod secial să mă atace e mine$ fiindcă
n*avea motive$ totdeauna scrisesem !ine desre el$ e dret nu foarte !ine$ totu'i !ine &n
raort cu de%rin%olada &n care a3unsese talentul său duă 2 Au%ust &ncoace. ensul
diversiunii era următorul. "Mă tovară'i$ ce discutăm noi aici desre #umitru
#umitrescu*#ol3$ c&nd du'manul de clasă ne &nde'te 'i &'i strecoară ura sa chiar su!
ochii no'tri$ &n revistele noastre e el scrie deasura titlului$ roletari din toate ţările
uniţi*vă1 Iată ce utem citi &ntr*o revistă de rovincie... 7i scoase revista din !uzunar
/venise cu ea de*acasă10 &ndoită nu i se vadă numele$ deschisă %ata la acel te-t. Ce ne citi+
că un erou
c&teva dintr*o
ori$ iar roză
te-tul$ citi+&'i !otezase c&inele$
tendenţios$ Căitanul.
su%era r&n3etul 7i numelee
de satisfacţie acesta se reeta&l de
care autorul adresa$
rintre r&nduri$ cititorilor. una ca o sfidare$ ărea ceva incredi!il$ cum utuse să aară
a'a ceva Iată adevăratele ro!leme care ni se un$ lisa de vi%ilenţă$ siritul de %ură
cască$ &măciuitorismul cu elementele du!ioase$ care at&ta a'teată$ să... eţetera$ oţetera.
Rumoare de satisfacţie rintre artizanii lui #umitru #umitrescu*#ol3$ reţinere o!iectivă
&n rezidii1$ voci+ ,n ce revistă a aărut$ cine e autorul Poetul stri%ă+ n*are imortanţă &n
ce revistă a aărut$ utea să aară &n orice revistă &n care lisa de vi%ilenţă slă!e'te.
Totu'i$ se insistă$ unde ,n -uceafărul literar zise I.C$ dar$ cum !ine a sus 'i cunoscutul
nostru oet$ utea să aară 'i &n altă arte. Mă cruţa$ nu vroia să mă arunce &n %ura
vi%ilenţilor$ iată deci că ţinea totu'i la mine$ c&nd utea$ acum$ at&t de u'or$ să mă
&ndeărteze care
vor!itorilor din resa
urmarăliterară. Totu'i
&motriva această diversiune
secretarului %eneral al%rosolană
(niunii. nu ori tirul
uneau c&teva fraze
desre sorirea vi%ilenţei$ aoi cu o a!ilitate de care eu nu fusesem &n stare$ reveneau
asura unor ro!leme care rivesc atmosfera care s*a creat &n conducerea (niunii. 8ără
dramatism$ fără destăinuiri intime$ cu deta'are$ fără ironii inutile$ ca desre un lucru
&ndeo!'te cunoscut 'i care tre!uie remediat. e ovestiră c&teva lucruri elocvente+ că #.
#.*#ol3 era mereu cu artidul &n %ură 'i atri!uia %re'elile sale artidului. Care erau acele
%re'eli ,n rimul r&nd modul disreţuitor cu care &i trata e scriitori. 8elul cum li se
inventau conceţii !ur%heze 'i nu numai oral 'i &n 'edinţe$ ci 'i &n resa de mare tira3. (n
e-emlu+ un scriitor este &ntre!at de #. #.*#ol3 la ce lucrează. 9reau să scriu un roman
desre mineri$ dar mer%e %reu$ i s*a răsuns. #e ce 8iindcă s*a documentat &n
Maramure' 'i acolo situaţia minerilor nu e tiică entru a utea oferi o adevărată ima%ine
a minerilor din ţara noastră 'i că el$ romancierul$ tre!uie să se eli!ereze de acea realitate
'i să se ducă &n altă re%iune. Ce face atunci #. #.*#ol3 Pu!lică un articol &n Scînteia,
nesemnat$ deci un editorial ca din artea ziarului$ &n care se sune+ că rintre scriitori
circulă teoriaD !ur%heză a eli!erării de realitate 'i... dă*i 'i com!ate această teorie$
dăscăle'te*i e scriitori e trei coloane$ e a%ina &nt&i &n or%anul CC. Alt e-emlu+ &ntr*o
'edinţă de artid se ridică un scriitor care vrea să ună o &ntre!are /un scriitor cam naiv$
duă cum se va vedea0. Ei$ care e &ntre!area #acă e adevărat$ a zis el$ că a intervenit o
auză &n luta ideolo%ică. Toată lumea a r&s1 I*auzi ce i*a trecut rin ca1 Nu$ tovară'e$
stai lini'tit$ n*a intervenit nici o auză$ ce te*ai seriat i s*a sus. Ce face &nsă #.
#.*#ol3 Articol de fond &n Scînteia de dăscălire a tuturor scriitorilor$ &n acela'i stil$ că ar
circula rintre ei ideca că ar fi intervenit o auză a'a 'i e dincolo. E clar+ desi%ur$
c&nteia se interesează de ro!lemele ideolo%ice 'i de creaţie ale oamenilor de cultură 'i
&i cere secretarului
olitic 'i cultural al%eneral al (niunii
tovară'ului să scrie
#. #.*#ol3 desre
e at&t astfel &nc&t
de recar de ro!leme$
el nu 'tiedar nivelul
ce să scrie$
adevăratele ro!leme de creaţie ale scriitorilor &i s&nt de fat străine 'i atunci tra%e 'i el cu
urechea 'i nu se sfieste să informeze %re'it Scînteia, cititorii 'i chiar artidul$ rezent&nd
false ro!leme 'i oferind desre scriitori o ima%ine ridicolă$ care &i discreditează. C&nd un
t&năr scriitor vine la el cu o adevărată ro!lemă de creaţie /'i vine fiindcă #. #.*#ol3 &l
cheamă0$ el ascultă$ &l lasă să vor!ească 'i e urmă &i sune acelui t&năr frăm&ntat+ iu!e'ti
oorul #a$ !ine&nţeles$ răsunde acela. Ei$ dacă iu!e'ti oorul o să 'tii să*ţi rezolvi
toate ro!lemele de creaţie. Asta le sune la toţi+ iu!e'ti oorul Iu!e'ti oorul 7i nu e
de mirare1 #. #.*#ol3 e un simlu ziarist$ ce caută el &n fruntea (niunii criitorilor ă se
ducă la ziari'ti1 Nu l*a aărat$ de fat$ dec&t oetul &n diversiunea lui /dar nici el n*a suflat
un
%roscuv&nt
că #.direct favora!il0$
#.*#ol3 iar Amăicăliţului
e un comunist n*aavem
devotat 'i noi infirmat acuzaţiile$
nevoie ci doar
&n fruntea a su!liniat
(niunii din
de astfel
de oameni. A vor!it !ine$ &n sensul că el a %ăsit totdeauna sri3in la #. #.*#ol3 /cred 'i
eu10$ a'a cum a vor!it 'i rozatorul de ale cărui lemne 'i :ilo%ram zilnic de carne se
&n%ri3ea ersonal secretarul %eneral al (niunii. Asta nu era rău$ măcar dacă ar fi făcut*o 'i
entru alţi scriitori de seamă$ oameni !ătr&ni$ ale căror cărţi nu se reeditau$ de'i nu aveau
&n ele nimic contrarevoluţionar 'i care toată viaţa trăiseră numai din scris. #e ei nu se
&n%ri3ea nimeni$ trăiau uitaţi 'i chinuiţi de lisuri. I se dădu aoi cuv&ntul lui #. #.*#ol3$
din oficiu$ entru că nu ridică m&na$ de'i se lăsase o tăcere duă Amăicăliţului+ nimeni nu
mai dorea să vor!ească. #evenise evident că era r&ndul lui. #ar el$ cu acel sur&s stuid e
!uze$ sur&s de %is$ &ncremenit$ care vroia să e-rime otimism$ &ncredere... &n realitate
ărea
zise el$mai
tot de%ra!ă &ndo!ilocit
ce s*a sus de loviturile
nu o adevărat$ rimite$
nu se oate căci a!ia
dovedi... utu articula
El nu*'i c&teva
re%ătise fraze că$
o aărare$
fusese luat rin surrindere$ nu crezuse osi!il să fie criticat el chiar de ma3oritatea celor
rezenţi 'i &ntr*un mod at&t de total$ să nu i se mai recunoască nici un fel de merite$ să se
ceară lecarea lui 'i asta chiar &n faţa lui I.C. 'i a re'edintelui Consiliului de Mini'tri.
,n%&mfare e-tremă$ rostie$ siholo%ie de c&ine care a'teta să fie aărat de stă&nul său 'i
el să nu zică nimic Pesemne asta vroia să su%ereze sur&sul lui$ că o să vă arate el nenea
că aţi &ndrăznit să vă ridicaţi contra mea... Chiar lamenta!il1 A!ia atunci am căătat certi*
tudinea că va fi &nlăturat... &n sf&r'it se ridică !ătr&nul zim!ru. ,n cuvinte uţine$ dar !ine
cumănite$ el se adresă mai mult rezidiului 'i suse că toate astea s*ar temera mult$
toate aceste frăm&ntări adică ar disărea dacă s*ar &m!unătăţi su!stanţial le%ea dreturilor
de autor... Multe ricini de*aici ornesc$ zise el domol$ să se facă lucru aista 'i se va
vedea cum conflictele se otolesc 'i toată o!'tea scriitoricească va trăi &n ace 'i armonie.
Era limede$ el nici nu ascultase ce se susese acolo. 7i se a'eză reet&ndu*i &n 'oată lui
I.C.+ multe discordii de aici vin... ) s*o facem 'i e*asta$ zise I.C$ sec$ &ncet&nd să mai
scrie 'i anunţă o auză. Mă omenii chemat la el 'i &i %ăsii acolo 'i e Amăicăliţului$ e
cunoscutul rozator 'i e #.#.*#ol3. I.C. &i sunea acestuia$ furios+ vei lua cuv&ntul din
nou 'i &ţi vei face autocritica. E inadmisi!il să te comorţi ca un rinţ consort. Cine vrei
să te aere Eu Eu am făcut %re'elile care ţi se atri!uie Aără*te dacă oţi$ dacă nu$
fă*ţi o severă autocritică. Pune m&na 'i fă*ţi un uncta3 'i să nu &ndrăzne'ti să nu te ridici
'i să te &maci cu scriitorii. Că ai 'tiut să le dovede'ti că mai ot avea &ncredere &n tine.
Nu vreau$ zise #.#.*#ol3 fără să mai sur&dă$ să*mi un cenu'ă &n ca$ &mi dau demisia.
Nu*ţi dai demisia$ zise I.C. sardonic. 9ei fi dat afară 'i cată să reflectezi la această nuanţă.
9ei fi dat afară oricum$ dar tot tre!uie să*ţi faci o demnă autocritică. N*o să sui că eu
te*amro!leme.
false &ndrumat să ne dezinformezi
,ncee sistematic
rin a te &măca aici$ &n'ifaţa
să scrii
mearidicole articole
cu rietenul de/'i*i
tău... fondsuse
desre
e
nume cunoscutului rozator0$ cu tovară'ul Ion Micu desre care de asemenea m*ai
dezinformat un&ndu*l &n conflict cu oetul Amăicăliţului$ iar e tovară'ul Ion Micu &l ro%
să facă acela'i lucru$ să accete să*i str&n%ă m&na oetului 'i să cola!oreze cu el$ acolo la
-uceafărul literar, unde s&nt at&tea de făcut. E intolera!il să ne ierdem &n astfel de
conflicte 'i munca să sufere. 4ătr&nul zim!ru$ afa!il$ dădea din ca &nţelet$ că nu e !ine$
zise el$ să ne sf&'iem &ntre noi$ o!'tea scriitoricească tre!uie să răm&nă unită...
Amăicăliţului$ foarte vesel$ declară că el &ntotdeauna l*a stimat e tovară'ul Ion Micu 'i e
%ata 'i acum să*i &ntindă m&na 7i i*o 'i &ntinse 'i tovară'ul Ion Micu i*o str&nse cu acela'i
otimism afi'at ca 'i al oetului$ nu fără un %&nd$ desi%ur nereciroc$ dar oate că
reciroc totu'i$
rozator$ cădestul
care era &măcarea n*ar fi imosi!ilă.
de inteli%ent #.#.*#ol3
să nu 3u!ileze$ nu se &macă
dimotrivă$ cu tradusul
ărea sincer m&hnit 'i
afectat. Interveni re'edintele Consiliului de Mini'tri$ oular$ 'i$ &n virtutea v&rstei$ le
zise+ mă$ eu s&nt !ătr&n$ voi s&nteţi &ncă tineri$ mai aveţi &ncă tim să vă &măcaţi$ că e
urmă n*o să mai aveţi 'i nu uteţi să muriţi ur&ndu*vă unul e altul. 4ă%aţi de seamă$ o să
fiţi chemaţi de tovară'ul >heor%hiu*#e3 'i nu e ermis să veniţi a'a &n faţa lui. Asta &i
imresionă e cei doi 'i tradusul rozator zise că &n mod sincer el nu are entru #.#.*#ol3
dec&t sentimente de rietenie$ da$ numai rietenie 'i nicidecum ură. El vrea !ucuros ca
&ntre ei doi să nu mai fie nimic$ el a 'i uitat totul... 5adarnic$ #.#.*#ol3 se &ncăăţ&nă să
nu*i vie &n &nt&minare$ 'i atunci I.C. !ătu cu alma &n masă+ !ine$ reluăm 'edinţa1 7i &l
i%noră e #.#.*#ol3 ca 'i c&nd nici nu l*ar mai fi auzit c&nd acesta se ridică &n lenul
adunării
vor!i un 'i &'i făcu
ceas$ duăaoi o 'tearsă
notele e careautocritică
'i le făcuseformală. ?uă8oarte
&n carnet. cuv&ntul &n &ncheiere
rudent$ I.C$ care
de'i foarte
alicat$ &'i e-rimă nemulţumirea că scriitorii n*au vor!it desre ro!lemele lor de
creaţie$ oate cu altă ocazie or s*o facă. Aoi trecu la chestiunile administrativeD cum le
numi el$ le%ate de conducerea ractică a tre!urilor (niunii. ă &nceteze$ zise el$ aceste
conflicte$ scriitorii să se re%ătească &n vederea unui con%res care să*'i alea%ă o nouă
conducere. 7i vor!i desre asta &ndelun%$ cer&ndu*le ca con%resul să afirme idealurile
comunismului 'i ata'amentul oamenilor de litere la acest ideal. ă se formeze o comisie
care să studieze actuala le%e a dreturilor de autor 'i să se facă rouneri de mărirea
tarifelor actuale$ care faţă de efortul ozitiv al creatorilor au rămas mult &n urmă. Eţetera$
eţetera..."
Ion Micu avea o e-resie !izară de candoare c&nd se ori. Mă uitai la el cu atenţie.
"Mai vrei o cafea" &l &ntre!ai. #ădu din ca+ "...#acă fata aia 'mecheră ne mai dă..." Ne
mai dădu$ dar rietenul meu rămase 'i duă aceea tăcut 'i mă &ntre!ai ce*o fi cu această
e-resie de e chiul lui e care nu i*o cuno'team. Candoarea se amesteca 'i cu o va%ă
tristeţe care &i dădea o &nfăţi'are de coil edesit$ dar care arcă nu 'tia ce*a făcut 'i cum
de s*au &nt&mlat toate acestea. "#eci nu l*ai distrus e Amăicăliţului &i susei cu o
intensă simatie. Te*ai &măcat cu el1" "#a$ zise$ 'i am fost am&ndoi cootaţi &n
conducerea (niunii. Eu am fost numit unul din secretari. Plecăm la 4ucure'ti." "9ă
mutaţi stri%ai cu %lasul meu ră%u'it. Părăsiţi ora'ul" "#a"$ zise. "7i revista" "Revista o
reia Amăicăliţului." "#eci tu e'ti acum mai mare sau mai mic1" "E mai mare$ zise
Clara$ o!serv&nd tăcerea soţului ei. Parcă ai fi fost insesiza!il ironică. au arcă ar fi sus
cu o resemnare care ascundea o declaraţie modestă de dra%oste+ 'tiu acuma că el o să
a3un%ă 'i mai mare$ dar chiar dacă ar a3un%e mai mic nu l*a'i iu!i mai uţin. El se va
ocua
Ion acum$
Micu$ adău%ă
dacă ea$ deceva
&ţi aran3ez toatelarevistele (niunii
4ucure'ti$ din caitală
vii 'i tu" #e astă'idată
rovincie."
tăcui eu. "Petrini$
#acă nu*mizise
or%anizează ea ceva definitiv aici$ %&ndii$ a'i veni$ de ce nu Altfel &mi va fi imosi!il$
fiindcă aran3amentele ei &ţi restr&n% foarte tare sfera de activitate$ &ntre cei atru ereţi de
sc&ndură &n care te une. "#a$ desi%ur$ &i susei$ să mă fac sănătos 'i.." #ar cu toate că &n
timul ovestirii avusesem de c&teva ori clie %rele simţind că &ntre mine 'i această lume$
e care el mi*o desvăluia$ se a'eza foarte des o invizi!ilă erdea nea%ră /ei$ cei vii$
dincolo$ cu imensele lor vanităţi$ iar eu dincoace$ cu ersectiva morţii0 mă omenii
zic&nd+ "Ioane$ acum că I.C. este$ duă c&t se are$ %ata oric&nd să*ţi satisfacă orice
favoare$ nu s*ar utea ca ad3uncţii lui$ care 'i ei s&nt foarte uternici$ să mă reinte%reze &n
&nvăţăm&ntul suerior 4ine&nţeles nu chiar acum imediat$ ceva mai t&rziu$ să zicem la
anu 7i atuncicăn*a'i
mai de%ra!ă acolomai leca$mai
ai avea fiindcă
multemie &mi aici
'anse$ lacete universitatea
cunoa'te reanoastră de*aici."
multă lume. "Cred
4ine&nţe*
les$ zise fără 'ovăire$ că o să &ncerc. #ar ceea ce ot să fac &n mod si%ur e să*i su%erez
Amăicăliţului să*ţi u!lice &ntre tim ni'te articole sau studii filozofice. Cu ele su! !raţ
ţi*a'i utea leda mai u'or cauza 'i cu mai multe 'anse de reu'ită."= "#esre ce*a'i utea
scrie" zisei amintindu*mi desre discuţia mea$ e aceea'i temă$ cu Matilda.
Musafirii mei se ridicaseră să lece. Mă ridicai 'i eu să*i conduc. "Asta nu e o
ro!lemă"$ zise el 'i &nceu deodată să r&dă$ acel r&s al său sacadat 'i insistent$ 'i care se
intensifica tocmai c&nd credeai$ ca să nu te simţi 3i%nit$ că tre!uie să se orească. Nu se
ori dec&t t&rziu$ dar de astă dată &mi e-lică tocmai la tim ca să nu*mi iau adio de la ei
entru totdeauna+ "#e ildă$ zise$ desre >iordano 4runo1 A fost ars entru ideile lui1"
#a$ a'a era$'i se

aristotelismul$ utea
care scrie desre
nu utuse a!3uraacest
&năitalian care
la caăt. ăcom!ătuse
te t&ră'ti &nscolastica$
%enunchi ladarroriu
'i 'i
să*ţi rene%i convin%erile$ cu seranţa că$ trăind$ le mai oţi &ncă răs&ndi rintre oameni$
se utea face o dată$ dar nu de mai multe ori$ fără a risca să ţi le arzi astfel tu &nsuţi. #e'i
>alilei o făcuse. (n suflet dramatic acest >iordano$ ce era de r&s aici "Ar'ii ă'tia$
continuă Ion Micu$ ne a3ută$ dacă n*ar fi fost ei$ forţa cuv&ntului filoof ar fi slă!it rin
veacuri. Numai Naoleon$ care n*avea cultură filozofică$ a utut să sună &n E%it /ar fi
utut să tacă sau să se e-rime altfel0$ c&nd l*au &mresurat mamelucii< a dat ordin de
aărare &n formă de aitici$ iar la centru$ a zis el$ să fie u'i savanţii 'i mă%arii..." 7i r&se
iar$ dar mai otolit 'i mai scurt. "#esre >iordano 4runo$ mai suse el$ oţi scrie 'i o
carte..." 7i astfel ne desărţirăm...
III
Tot &n sital aflai că &n acele zile mai ărăsea ora'ul cineva de care fusesem str&ns
le%at$ 'i anume Petrică Nicolau$ dar &ntr*un mod z%uduitor. Aflai de la medic$ care
totdeauna &nt&rzia uţin la atul meu să*mi sună discrete cuvinte de &ncura3are$ dar să 'i
comenteze evenimente din afara sitalului cu un !olnav care era$ oricum$ un intelectual$
chiar dacă... #e'i el$ ca medic$ 'tia multe$ 'ocul e care &l resimţea c&nd o fiinţă umană se
comorta aidoma ronosticului fatal nu era mai mic dec&t al tuturor. (n rofesor de la
'coala normală$ zise el$ s*a aruncat de la eta3ul cinci cu o carte &n m&nă 'i era at&t de
&nd&r3it &nc&t a căzut dret &n icioare. I*au intrat !ine&nţeles icioarele &n %&t 'i a murit e
loc. Cartea
scrisese cevaera&n 3eporta1 cu că
acest sens+ ştreangul &n de
de gît,
se sinucide Qulius
semn 8uci: 'icontra
de rotest &năuntru o h&rtie ecare
nedretăţilor care
e-istă. "Ce similitudine$ zise medicul nedumerit$ aoi se ori. 7tii cine e mă &ntre!ă.
8ostul soţ al doamnei Malilda1 Nu utuse$ cică$ trăi cu taică*său$ se mutase cu soţia
&ntr*un !loc. e sune că această soţie ar fi venit aoi la 'coală 'i le*ar fi sus rofesorilor
&n cancelarie+ l*aţi m&ncat frit... #a$ reflectă medicul !l&nd$ nu cred că rofesorii aveau
vreo vină 'i nici taică*său... ar:insoni'tii &'i ale% astfel de sinucideri sectaculoase..."
E clar$ %&ndii &nfiorat$ duă ce medicul lecă 'i rămăsei sin%ur &n atul meu cu
ciudata mea !oală care nu da semne de ameliorare$ o să mor 'i eu$ am 3ucat cu Petrică &n
aceea'i iesă. Eu$ el$ nefericitul de taică*său 'i Matilda. *ar utea să murim toţi atru$
adică toţi rota%oni'tii... Cosa'ul &ndrăcit al lui 9an >o%h$ %&ndii mai dearte cu ochii e
lumina
să 'uieresoarelui
sicelecare
su! &mi
lamainunda atul$ nu
!ine ascuţilă avea ezitări &naint&nd
a instrumentului &n lanul de#a$
său imlaca!il... %r&uviziunea
'i făc&nd
ictorului nu era rodul &nfier!&ntatei lui ima%inaţii... Ce e umanitatea dacă nu un astfel de
lan$ strălucind &n lumina fier!inte a soarelui &n culori halucinante$ su! un cer de un
al!astru dens$ or!itor$ 'i &n care$ tăcută dar fără slă!ire$ seceră moartea
Mă &ntre!ai dacă n*ar tre!ui să ies o zi din sital 'i să mă duc la &nmorm&ntarea lui$
dar %ăsii &n forul meu interior o &motrivire+ &i urtam ică entru refuzul său net 'i
a%resiv de a se &măca cu mine$ c&nd &i telefonasem$ la &ndemnul Matildei$ 'i &l
&ntre!asem dacă n*ar vrea să ne &nt&lnim ca odinioară 'i să redevenim rieteni. Era
adevărat că nu*mi era atunci %&ndul la el 'i desi%ur$ nici telefonul meu nu*i su%erase cine
'tie ce afecţiune$ dar oate că această afecţiune n*ar fi lisit dacă a'i fi surrins$ &n vocea
lui o c&t de va%ă

ascult&ndu*i cu otresărire. #a$ %&ndii$
stranie delectare dar am etrecut
la &nceuturile totu'i
carierei cu el
mele &n frumoase
&nvăţăm&ntclie$
&naltele 'i
nesf&r'itele lui indi%nări. 7i nu fusese tot el cel care$ rintr*o intuiţie$ ţinuse e loc doi ani
căsătoria mea cu Matilda Astăzi a'i utea sune că vrusese astfel să mă ferească de
marele e'ec care mă a'teta. Qudecăm oamenii nu numai rin ceea ce ei %&ndesc 'i nici
măcar rin sentimentele care &i domină /toate acestea se ot dovedi că au fost doar coa3a
care acoerea determinări mult mai ad&nci0$ ci 'i rin interferenţele cu viaţa noastră e
care soarta i*a silit să le trăiască. Petrică nu mai utea trăi cu Matilda 'i m*a cunoscut e
mine ca să*l a3ut să se desartă de ea< l*am a3utat$ dar nu vroia s*o iau eu. Nu cumva ţinea
at&t de tare la mine 'i considera o rietenie mai trainică dec&t o efemeră dra%oste al cărei
final &l revedea #esi%ur$ căci dra%ostea entru o femeie nu ne fortifică$ ci$ aliată cu
timul$ ne măn&ncă viaţa. Re%rete eterne$ Petrică1 9oi veni la &nmorm&ntarea ta 'i &ţi voi
deune e morm&nt o coroană de flori...
,n ziua c&nd ie'ii din sital tăria %&ndirii mele$ care ţ&'nise cu utere &n ultima mea
ciocnire cu Matilda /c&nd ne 'i &ncăierasem0 'i se mic'orase iar su! ameninţarea unei !oli
&n al cărei ro%nostic fatal crezusem$ re&nvie antren&nd toate forţele sufletului meu retrase
at&ta vreme &n ad&ncuri. Revenii &n casa ărintească$ unde tata mă rimi cu toate
sentimentele de odinioară toite$ suărat doar de declaraţia mea că nu aveam cancer 'i că
n*o să mor. Avea aerul omului măr%init dar 'i su!lim$ care nu &nţele%e cum cineva$
fiindcă a ră%u'it$ crede că n*o să moară$ cu toate că văzuse cum un om$ fiul său$ de'i
nevinovat$ tre!uise să isă'ească o %rea edeasă. #ă$ dar astea erau socoteli care
tre!uiau re%late cu oamenii... Moartea$ ehe$ e a'a o chestie ce nu se &ntrea!ă$ ca să nu fii
&ntre!at. 7i dacă survine totu'i c&nd e'ti dearte de ea$ aiurea1 e a'a un lucru rar 'i t&mit
&nc&t... e &nt&mlă$ !ine&nţeles$ altora$ care nu ne interesează$ de ce să te %&nde'ti tocmai
tu$ careneaiaducea
mama o viaţăcafele
de trăit&n'ia e'ti
douaat&t de t&năr...
cameră "Mailină
salonD$ mor 'i tinerii$
acum &i susei
de cărţile 'i &n tim cemele$
lucrurile
mor 'i coii 'i adolescenţi$ moartea &'i vede de trea!ă$ tată1" El se uită la mine 'i &nceu
să dea din ca indi%nat. Nu*mi răsunse rin cuvinte$ dar avea aerul să*mi sună că nu e
zdravăn la minte cel care oartă %ri3a altora$ ca 'i c&nd asta ar utea a3uta e cineva /din
altă lanetă10 să nu moară dacă tre!uie$ sau să nu fie 'chio dacă a'a s*a născut. Asta mă
făcu să &nţele% că nu credea &n roria*i moarte 'i că dacă totu'i s*ar fi &nt&mlat$ n*ar fi
cerut celor vii să creadă &n ea$ ci să*'i vadă dracului de viaţa lor$ &n tim ce el 'i*ar fi
văzut de moartea lui$ cu care sin%ur avea răfuieli de &ncheiat... #eocamdată avea o muiere
cu care trăia 'i numai la chestii de*astea nu*i era %&ndul$ că mureau 'i tineri 'i adolescenţi1
"Nu moare de t&năr dec&t cine nu tre!uia să se nască"$ zise$ 'i &nţelesei că se credea că
face artelordintre
moartea să secei rivile%iaţi$
iardă &n timurisortiţi dacă nu 'isănedeterminate$
imemoriale nu moară niciodată$ &n orice
contoite cu caz
intemoralul$ cu ve'nicia a tot ceea ce e-istă... Mama &nsă credea &n moartea ei$ 'i a!ia
acum &mi mărturisi saima rin care trecuse. "4ine că ai scăat$ zise. Moartea e dată 'i nu
iartă e nimeni". "7i ce*mi asă mie de chestia asta$ murmură tata răsfoind Scînteia. M*a
&ntre!at cineva e mine dacă vreau să vin e lume #e ce m*a'i &ntre!a eu atunci c&nd o
să lec. Că$ aoleo$ mor$ că$ aoleo$ ce*o să fac... Ce să faci1 ,ntoarce satele la lume 'i
mori dacă e de murit. Au murit ei re%i$ &măraţi 'i tot nu s*a &nt&mlat nimic. #e ce să se
&nt&mle atunci dacă moare &ntr*o zi &ntr*un 'anţ$ !eat mort$ Aco3ocăriţei Măcar ăstuia
n*o să*i ară rău că n*a trăit destul 'i nu 'i*a făcut de ca. Mai ro'ti s&nt ăia care toată
viaţa..."
atul#ar
ei &naici se ori$
uterea fiindcă
v&rstei$ fără voie
silindu*l %&ndul
să*'i lui i se
%ăsească altădusese la mama.
muiere$ Nu*l %onise
care$ desi%ur$ ea din
o fi avut ea
mai multă viaţă &n truul ei$ dar esemne că el &nceuse să descoere că nu a3un%ea
numai at&t... "Ei$ ce*au făcut toată viaţa zise mama mai de%ra!ă veselă dec&t atinsă de
aluzie. Pro'tii*ăia1 Ai uitat1" e-clamă ea mirată$ văz&ndu*l că tace. "Ce să uit &'i ridică el
rivirea din ziar. Mama sur&se. ă*i sună sau să nu*i sună Era radă u'oară$ numai
%ura era de el. "Ce să uit$ fă" se răsti el$ dar nu rea si%ur de sine$ mai de%ra!ă ar fi dorit
să nu i se amintească. Totu'i curiozitatea era mai mare 'i mama$ cu un %las ca de mare
comedie$ i*o satisfăcu. "Tu ai rămas certat cu !ăiatu*ăsta ani de zile$ tocmai fiindcă din
ne'tiinţă el &ţi susese ce ne sui tu nouă acuma. #ar el era un coil$ &n tim ce tu e'ti un
om &n toată firea." "Adică cum" se hol!ă tata. "Adică a'a1 #e ce or fi ro'ti oamenii care
trăiesc curat 'i de'teţi ăia care trăiesc &n murdărie1 Nu văd$ continuă mama$ de ce orcul
care se tăvăle'te &n noroi tre!uie dat model oamenilor care &nţele% că desfr&ul le ierde
sufletul. (n om are o sin%ură inimă$ nu două1" "7i Ce e cu asta" făcu tata$ care n*o
utea urmări$ cu at&t mai consternat cu c&t ea nu omenea nici de #umnezeu$ nici de rai 'i
nici de iad. Atunci ar fi fost mai clar1 Chestia asta cu două inimi &l deă'ea. "Hm1 făcu ea$
dacă ar avea două inimi ar zice+ nu*i nimic$ murdăresc una$ dar &mi răm&ne ailaltă curată$
c&nd o să mă satur de desfr&u$ o arunc e*aia 'i trăiesc cu a !ună1... ?e vezi cum vin la
!iserică la !ătr&neţe 'i se mocăie &n faţa sfintei fecioare să le ierte entru viaţa lor c&nd nu
le ăsa că o să vină 'i ceasul căinţei. Tot e !ine$ altele nu vin deloc 'i e*alea le lauzi tu1
"Ei$ 'i la ce le folose'te căinţa" zise tata. "Păi nu le mai folose'te$ dar căinţa$ dacă vine$
cum să scai de ea Tre!uie să te căie'ti$ că n*ai &ncotro." "7i tu nu te căie'ti" o isiti
tata furios. Mama tăcu. #acă răsundea că nu$ ar fi dat dovadă de trufie$ dacă sunea că
da$ se căie'te$ atunci la ce i*a mai folosit o viaţă de smerenie "Mai mă căiesc 'i eu că nu
s&nt sf&ntă$
R&dea zise$au
de tata darde
nu!a!ele
ca alea1== 7i nu
acelea se 'tie
care de ce o ufni
se mocăiau &n faţar&sul. (nde
sfintei &i z!ura
fecioare 7i%&ndul
de ce nu
N*avea 'i ea dretul la uţină trufie "Atunci am eu dretate$ zise tata$ nu &n sensul că
l*a'i da ca model e ăla care &'i face de ca$ ci &n sensul că nu tre!uie să te căie'ti$ ăsta e
tot secretul." "#a$ zise 'i mama$ c&ine ai fost$ c&ine să mori1" "Ei 'i #acă lui nu*i asă$
ce*ai tu cu el== "Am"$ zise mama 'i tăcu. "Ei$ ce ai" "8iecare să*'i vadă de el$ că vine la
atul lui de moarte dracul 'i &l ia &n furcă$ sau vine un &n%er 'i*l duce &n rai$ entru el e
totuna$ de murit tot moare$ mortul de la %roaă nu se mai &ntoarce1" Răsunsul acesta &mi
aminti de al meu de odinioară$ c&nd &mi venise &n minte să %&ndesc acela'i lucru duă ce
citisem un te-t de Platon+ dacă moartea ar fi sf&r'itul a tot$ sunea el$ cei mai &n c&'ti% ar
ie'i ticălo'ii$ fiindcă o lesede e morm&nt i*ar strivi 'i de tru 'i de suflet 'i des!aterea
s*ar &ncheia
marele astfel
6arma$ entru
siritul totdeauna.nu
universului$ ,ntre
lasătim &nsă aflasem$
lucrurile astfel 'i nu
că fără să măetur!ur$
&l sile'te ticăloscă
să se
re&ncarneze. #acă a fost un ticălos mare$ siritul lui re&nvie de ildă &ntr*un do!itoc$ un
mă%ar sau &ntr*un !ou 'i tot astfel rin treceri succesive se urifică$ &nă ce esenţa sa se
oate contoi cu Marele irit care a stat la ori%inea vieţii.
,i susei tatei toată chestia asta simul&nd &n%&ndurarea. "7i de unde 'tii că e a'a zise
el cu disreţ. A văzut cineva un om re&ncarnat" ",nt&i că s*a văzut$ au fost cazuri foarte
clare$ c&nd un coil a &nceut să sună că el a mai trăit &n satul cutare 'i l*au dus acolo
savanţi 'i oameni de 'tiinţă 'i el a recunoscut tot$ case$ uliţe$ oameni... Ei" "8u%i$
domnule$ de aici$ nu mai vor!i !azaconii$ astea*s 'arlatanii$ a'a am văzut eu la !&lci una
care mi*a citit !uletinul le%ată la ochi$ adică !uletinul era &n m&na altuia 'i ăsta a
&ntre!at*o+
vrei cum &l"Al
să cred..." cheamă
doilea$econtinuai
domnuleu 7inetur!urat$
ea a sus tot$
ţie 'inuanul
ţi s*ana'terii 'i ora'ul...
&nt&mlat 7i tu a'a
să te lim!i
e stradă 'i să vezi un om e care să ţi se ară că l*ai mai cunoscut$ ăhă$ a'a c&ndva$ &n
altă viaţă" "C&te nu i se ar omului$ zise tata !at3ocoritor$ dacă s*ar lua duă toate
rostiile ar a3un%e să creadă că ăla care e el$ nu e el..." "Aha$ zic$ ţi s*a &nt&mlat" "Mie
Nici vor!ă$ unuia$ stăm la !ode%ă la un aeritiv 'i &i aud că zice chestia asta$ că el nu e el.
Ascultă$ mă$ &i zic$ tu c&te aeritive ai !ăut &nainte să sui t&menia asta" 7i se &ntoarse
sre mama$ de la care a'tetase un răsuns. "Tot nu m*ai făcut să &nţele% ce ai tu cu cutare
'i cutare$ că trăie'te a'a cum &i lace lui" "ă se ducă &n ădure$ zise mama. Acolo oate
să trăiască cum vrea." "7i ce te deran3ează insistă tata. Nu &nţele%1" "Ce s*ale%e de lumea
asta dacă toţi ar trăi ca ei ,ntr*o zi ar scoate fiecare cuţitul 'i am &ncee să ne tăiem toţi
unii e alţii..." "Asta cam a'a e$ conveni el$ da= n*ai nici o %ri3ă$ că nu tu o să*i &miedici.
9ine un răz!oi$ &i mai mătră'e'te$ e urmă se mai otolesc... Nenorocirea e că &n răz!oi &i
seceră 'i e ăi !uni 'i e ăi răi$ a'a că săm&nţa răm&ne..."
Astfel se &ncheie discuţia 'i tata &'i arinse o ţi%are 'i rămase %&nditor. "Ia sune$ &l
&ntre!ai$ directorul acela de la voi$ 4ularca$ l*a dat &nă la urmă afară e 'efu*ăla de
cadre" "Nu l*a dat"$ răsunse el osomor&t 'i tăcu mai dearte. "Ai &nţeles de ce te
&ntre!..." "Tocmai că mă %&deam$ ce*ar fi$ 9ictore$ să te duci tu ersonal să*i ceri o
audienţă (na e c&nd vezi omul &n faţa ta 'i &l asculţi 'i alta e c&nd &ţi vor!e'te altul de el.
Ce zici" "4ine&nţeles că mă duc$ zisei$ toată chestia e să*l facă e 'eful Cadrelor să tacă$
adică să*'i dea avizul. 8iindcă tre!uie s*o dea &nt&i afară e individa aia de care mi*ai
vor!it 'i care e turnătoarea acestui 'ef de cadre..." Tata se uită &n ăm&nt$ reflect&nd. "Nu
te !ă%a &n chestia asta$ zise$ tu nu 'tii nimic$ lasă*l e 4ularca să se descurce." "4ine$ mai
zisei$ mă duc chiar m&ine$ dar cum o să ot să intru &n uzină 'i să a3un% la el" "Ki*aran3ez
eu cu7iaza$ nuridică
tata se e o chestie..."
'i lecă. Mă aucă ofta să*mi un cărţile &n ordine$ de'i nu aveam
rafturi$ 'i să*mi imrovizez 'i un mic !irou 'i un scaun la fereastră+ aveam chef de lucru.
Pe urmă lecai e la !unicul să*mi iau caietele din su!sol... ?e recitii aoi fe!ril &nă
noatea t&rziu. ,n micul meu at din adolescenţă$ mutat de mama din dormitorul lor unde
rămăsese tot timul duă lecarea mea de acasă &n a'a*zisul salon 'i adormii cu %&ndul
dacă n*ar fi mai !ine să le un e foc$ duă ce a'i fi coiat din ele ceea ce nu se utea
memora 'i a'i fi eliminat tot ceea ce utea constitui entru mine o acuzaţie... Nu mă
simţeam !ine cu ele &n casă 'i nu aveam sentimentul net că rerezentau o valoare &n sine$
ca să*mi ară rău că tre!uia să le distru%...
I9
4ularca mă rimi de &ndată 'i sre surriza mea nu mă e-edie$ mă ţinu la el &n !irou
aroae un ceas. ,nt&i se scuză că are o cumlită durere de ca 'i &n%hiţi trei astile
dintr*o dată$ a'a de suărat era e acest rău care se vedea că &l vizita din c&nd &n c&nd 'i că
or%anismul lui ro!ust nu*l scăa de el. "Medicul ce zice" susei. 8ăcu un %est$ adică
medicul nu conta. "Aveţi ori sinuzită$ ori sondiloză"$ reluai văz&ndu*l că tăcea cu
t&mlele &n m&ini+ cu coatele e !irou. Ne%ă din ca furios 'i cole'it. "Atunci aveţi
hiertensiune arterială. A'a*zisele mi%rene de care sufereau cucoanele e vremuri au
disărut..."
care durerea"au au trecut
&i făcea la noi"$
frumo'i$ zisearoae
umani$ el fi-&ndfrăţe'ti.
asura,nmea
resto chiul
erecheluideărea
ochi!rutal$
mari$ e
dur$
fără loc de e-resie. e ridică de e scaun 'i &nceu să se lim!e rar$ rela-at$ cu m&inile &n
!uzunare. Pasul &i era u'or$ elastic. e ori la fereastra$ cu satele la mine 'i se uită
&ndelun% afară.
oneria telefonului z!&rn&i. Nu se clinti &nsă de la %eam 'i atunci intră secretara. "9ă
caută ministerul1" &i suse. "Cine=" mormăi el. "Tovară'ul ministru1" "Care zise
mohor&t$ că ăia e*acolo toţi &'i sun mini'tri. El e director*%eneral 'i su!alternii &i sun
ministru." "Chiar tovară'ul ministru Nasture1"= zise secretara. "une*i că s&nt &n uzină$
c&nd mă &ntorc &l caut eu."
ecretara ie'i$ iar 4ularca reveni &n satele !iroului 'i formă un număr. "9asile$ zise$
uite$ ministerul iar se interesează dacă s*a remediat istoria cu rulmenţii ăia nenorociţi."
"Ce să facem noi$ tovară'e director*%eneral$ se auzi o voce uternică &n recetorul e care
4ularca &l &ndeărtă de ureche. Cum &i rimim$ a'a &i montăm... moldovence de la ţară$
fete de otsrezece ani... leădat fustele lor mari 'i &ncreţite... 'i... să... ele$ rulmenţi.." "Ai
fost tu acolo" "4ine&nţeles1" "7i ce zic" "Că de la ei leacă !uni... aarate de control
mai fine$ de imort$ dar ministerul... cică la anul1..." "4ine$ 9asile$ mai du*te o dată si
sune*le că nu toţi rulmenţii scaă$ a'a că nu s&nt de vină aaratele de control$ fiindcă ori
s&nt !une$ ori nu s&nt !une. Nu ne interesează e noi fustele &ncreţite ale moldovencelor$
n*au ce face tractori'tii cu fetele astea c&nd le răm&n tractoarele &motmolite rin
noroaie..." "Chiar acum mă duc..." "Au re!uturi mari$ mi se adresă aoi 4ularca 'i$ &n loc
să tra%ă consecinţele care se imun$ dau drumul rodusului e iaţă. ?a mine acasă mi
s*a stricat odată flotorul de la !aie$ vechi de douăzeci de ani. Am luat unul nou+ avea
orificiul neerforat. Am luat altul. Intra aă &n vreo trei$ &nă să %ăsesc unul !un. 7i
directorul
lan$ acelei
felicitări &nfa!rici 'i in%inerul*'ef
resă$ romovări$ &n loc'i să
toată
li selumea &ncasează
returneze toată rime
marfa entru
'i să fiedeă'iri
u'i s*ode
lătească... Pe caitalist toate astea &l costă$ dă dracului faliment 'i intră la u'cărie sau &'i
tra%e un %lonţ &n ca..."
,nţelesei din aceste confidenţe că acest om mă va an%a3a$ fiindcă nu lăsai e cineva
să asiste la durerea ta de ca 'i la reocuările tale de director al unei mari uzine$ ca e
urmă să*l la'i să lece a'a cum a venit. "(ite$ Petrini$ &mi suse el aoi$ duă ce &'i
arinse o ţi%are 'i &mi oferi 'i mie una /'i nu mă suără că mă tutuia$ o făcea cu aceea'i
naturaleţe cu care vor!ise esemne 'i cu tata0$ &n cazul tău o să rocedăm &n felul
următor+ te an%a3ăm !i!liotecar$ asta e si%ur. #ar1 E un dar aici este care o să trecem nu
rea %reu. Nu te an%a3ez direct$ ca să evit o anumită comlicaţie$ ci te promo'e duă ce o
să faci o&ntr*o
lucrezi foartesecţie$
!ună să
imresie
zicem ca&n uzină. #ar
disecer saucalasăuntestrun%$
ot romova$ va tre!ui
unde referi$ e lamai
fel &nt&i să
de u'or
entru tine să te califici raid 'i să te faci remarcat. Cum$ o să vezi sin%ur 'i e urmă
nimeni n*o să se mai mire că ai a3uns !i!liotecar. Eu ţi*a'i da un sfat$ continuă el cu o
admira!ilă căldură umană care făcu să urce &n mine entru el un uternic val de simatie$
'i anume sfatul meu e să te an%a3ezi strun%ar. 8ace o mai !ună imresie$ oţi mai u'or
să*ţi arăţi calităţile 'i să fii simatizat 'i să ai rieteni 'i e deasura foarte cur&nd o să
c&'ti%i 'i ceva mai mulţi !ani1 ,n lus$ 'i cred că asta e 'i mai imortant entru viitorul tău
dec&t ostul de !i!liotecar$ una e să oţi afirma$ &n clia c&nd se va une chestiunea
re&ntoarcerii tale la (niversitate /'i se va une$ s&nt convins10$ am lucrat ca strun%ar &ntr*o
uzină$ am trăit adică &n mi3locul clasei muncitoare$ 'i alta e să sui am fost disecer. Ce
zici" &n
lumii "5ic
carecătrăim1"
raţionamentul
",nţele%i$dumneavoastră
Petrini C&nd izvoră'te
o să fiu eudintr*o
atunci$foarte !ună
că o să cunoa'tere
răm&n a
mai dearte
&n această uzină$ că o să fiu romovat mai sus sau o să mă &ntorc &n secţia de unde am
lecat ca simlu in%iner /fiindcă &mi termin 'i eu liceul anul ăsta 'i o să mă &nscriu la
Electrotehnică0$ o să ot oric&nd să afirm 'i eu că te*ai inte%rat erfect &n s&nul clasei
muncitoare$ că %&nde'ti ca un muncitor &naintat 'i ai fost tot timul activ 'i discilinat 'i
n*ai avut conflicte cu nimeni. ?asă la secretara mea o cerere. ) să rime'ti e urmă acasă
adresa de an%a3are..." Mă &ntorsei acasă stă&nit de entuziasm. Tatăl meu &nsă rimi 'tirea
osomor&t. ,nt&i &nceu să*l &n3ure e 4ularca zic&nd că e un 'mecher cum nu s*a mai
văzut /rin 'mecheria asta a lui a reu'it el să*i ducă 'i &i duce 'i acum e toţi de nas0$ nu*ţi
rezolvă niciodată nimic 'i e deasura te 'i roste'te 'i te face să*l lauzi &n loc să*l !a%i &n
aia mă*sii1 "P&nă 'i e tine văd că te*a dus cu re'ul că o să te promo'ee la astele cailor
'i taci că 'tie el că o să fii rerimit la (niversitate. Ce ţi*a făcut1 stri%ă tata la mine
furios. Asta utea s*o facă orice maistru$ fiindcă tu nu 'tii că e un ordin că la un strun%
oate fi an%a3at orice om din ţara asta$ orice*ar fi făcut el$ are dretul la muncă$ e literă de
le%e &n Constituţie." "#a$ zisei 'i eu$ dar 'i la deratizare e muncă$ litera asta de le%e nu
revede alte detalii e !aza ei a'i fi utut fi rerimit 'i &n &nvăţam&nt 'i uite că nici măcar
un 'ef cum a fost acel Mircea n*a vrut s*o interreteze &n favoarea mea. Cel uţin 4ularca
mi*a romis 'i nu văd de ce ar fi făcut*o$ de ce n*a făcut 'i el ca alţii$ adică să*mi sună
simlu+ la strun%1 'i să nu*'i mai răcească %ura cu romisiuni1" "Păi da$ fiindcă i s*a dus
vestea că ehe1 4ularca are %ri3ă faţă de om1 ) lozincă1 &n realitate o să*ţi sun eu c&tă
%ri3ă are. Tu să stai la strun%$ om cu carte$ 'i la !i!liotecă o curvă turnătoare1 8iindcă
n*are el cura3ul s*o dea afară. Mă ro%$ ce act de eroism ar fi fost dacă făcea invers$ e*aia
la strun% 'i e tine la !i!liotecă" "Nu e a'a de simlu$ sin%ur mi*ai ovestit data trecută
cum e cu tiesa
neăsare$ aia1" Tata
care devenea &nceu
'i mai să dea
ad&ncă din lictisită
'i mai ca de la e
st&n%a la dreata$
măsură ce caulculuio ad&ncă
a3un%ea rin
clătinări de deceţie de la umărul st&n%$ la cel dret$ 'i aoi &ncolo sre lume$ &n %eneral$
&n sus sre univers... e uita chiar &n zare$ nu mai ascultă restul e-licaţiilor mele$ adică
fatul că tre!uia să trec rin trete succesive... să trăiesc &n s&nul clasei muncitoare entru
ca... la momentul c&nd... să ot sune că... "Ce mai$ &ncheie el$ a'a e cum sun eu$ nu e
rost$ n*a3un%ea el director*%eneral dacă ar fi fost un ne%hio!. Nu te mira să*l vezi m&ine
oim&ine e*aroae de ăi mari..." 7i &l &n3ură de mamă fără admiraţie 'i oate entru
&nt&ia oară cu invidie că nu l*a &nzestrat 'i e el natura cu astfel de calităţi care smul%
simatia ro'tilor 'i te fac mai mare este ei...
)ricum$ avui sentimentul net că sun&ndu*mi toate acestea cre'tea &n roriii lui
ochi$ iaraoi
iar mai eu scădeam< desi%ur$
fiindcă aveam deocamdată$
să răm&n entru
&n ea at&t că intram
de mult &n uzină
tim$ oate at&t de
entru rost &narmat$
totdeauna+ nici o
mirare$ duă el surrizele &n această lume nu uteau veni entru un om dec&t &n rău$ de'i$
a'a &n %eneral$ toate lozincile de e zidurile uzinei sun că o să mer%em sre !ine. "Ei$
care !ine mă &ntre!a el ca 'i c&nd eu a'i fi scris acolo lozinci. Eu eram &nainte maistru
monteur de avioane$ eram un domn. Aviaţia rom;nă a fost &n frunte1. Acum s&nt maistru
este zece ra!oteze$ ca să scoatem toţi$ cinci mii de oameni$ un nenorocit de tractor &n
care intră mai mult fier dec&t &ntr*un tanc$ &n tim ce străinii scot tractoare mici$ de trei ori
mai ieftine 'i mai uternice. Crezi că nu le*am văzut" 7i &ncheie d&nd din ca &n felul
acela al lui care &ţi su%era rin fiecare mi'care$ sre dreata$ tot mai sus$ că 'tie el mai
!ine cum stau lucrurile 'i nu e nimic de făcut$ ce mai1 o &ntrea%ă filozofie care comunica
&n cele din

nicăieri1 urmă
#acă cu cosmosul...
americanii$ "#acăelvrei
&mi aruncă să mer%i
o rivire &nainte cu toţi
disreţuitoare$ caro'tii$
'i c&nd n*a3un%i
eu a'i fi
susţinut teza e care urma el s*o com!ată$ ar fi zis stai să*i a'tetăm 'i e ceilalţi de e
%lo! să ro%reseze odată cu noi, nici ei n*ar fi a3uns unde s&nt astăzi 'i nici %lo!ul nu s*ar
fi din mizeria &n care zace..."
9&rsta &l făcuse mai a%resiv &n %&ndire 'i &mi lăcea acum mai mult de el dec&t e
vremea adolescenţei mele$ c&nd fusese e unctul de a declina ca !ăr!at dacă eu /'i &mi
lăcea să cred acest lucru0 nu i*a'i fi !iciuit m&ndria cu necruţarea mea de atunci...
4ularca avusese &nsă dretate$ calificarea mea la strun% nu dură mai mult de*o lună$
dar avusese 'i tata$ fiindcă &ndată ce mi se dădu un strun% &n rimire descoerii că
lucrurile nu mer% deloc e roze cu un om care a!ia a intrat &n secţie 'i are retenţia să
rimească un salariu e%al cu al celor care au trudit mult ca să a3un%ă aici$ ehe$ nenică$
&nvaţă$ &n%hite1 o fi entru dumneata trea!ă de c&teva ore să ricei ce e o fi'ă tehnolo%ică
'i să faci o iesă$ dar ca să c&'ti%i 'i dretul de a fi e%al cu noi e un secret e care tre!uie
să*l descifrezi. )r$ oate nu vrei să fii chiar strun%ar #oar a'a$ să se cheme că ai trecut
e*aici 'i e urmă să oţi să ocui funcţii mai &nalte... Tre!uie să te decizi+ vrei să fii
strun%ar Te a3utăm1 Nu E mai !ine atunci să nu*ţi ierzi vremea...
Ce se &nt&mlase Mi se dădu &n rimire un strun% la care tre!uia să e-ecut &n ot ore
douăsrezece !uc'e$ asta era norma. #acă făceam mai multe$ cre'tea 'i c&'ti%ul$ dacă
re!utam
fine o iesăde
din miezul eram enalizat.
ăm&nt &n care8i-ai !uc'a
fusese /o !ucată
turnat0$ de!ine
str&nsei metal care &n
cuţitul maisuortul
ăstra &ncă urme
lui /altfel
uteam avea surriza să*mi sară &n faţă 'i să mă accidentez0 'i luai aoi fi'a tehnolo%ică
'i o studiai< &n afară de fatul că tre!uia s*o filetez$ !uc'a asta e dinafară 'i e dinăuntru$
&nă răm&nea de dimensiunea indicată &n fi'ă$ la sf&r'it tre!uia s*o su!ţiez la unul din
caete at&ţia milimetri. Asta era tot. Aăsai e !utonul pornire 'i motorul &nceu să c&nte.
Aăsai e alt !uton 'i !uc'a &nceu să se &nv&rte. Manevrai disozitivul de aroierea ei
de cuţit$ 'i cuţitul mu'că din surafaţa !rună a metalului. 8iletul se formă 'i 'anul &nceu
să cur%ă &n sirale al!astre$ 'i &n iesă aăru carnea strălucitoare a metalului. #e aici
&nainte n*aveam de făcut dec&t să &nlătur din c&nd &n c&nd an%licile de 'an care se
&nfă'urau &n 3urul cuţitului 'i să a'tet ca toată surafaţa iesei să fie filetată. Era lăcut 'i
u'or$ toată
distanţa &n %ri3a venea
interior. sre finisare$
7i !ine&nţeles c&nd tre!uiatot
surave%heat măsurată iesa cu atenţie$
timul strun%ul$ %rosimea
'i lămile lui de ei 'i
semnalizare$ să nu aară defecţiuni de un%ere$ de avans sau de avarii e su!ansam!lurile
electrice$ toate se aflau e un anou. Mi*aruncai ochii 'i rămăsei mirat+ anoul era el
acolo$ dar căăcelele colorate 'i !eculeţele dinăuntru liseau< ma'ina era deci chioară$
adică nu chioară$ oar!ă de*a !inelea. ?e 'tiam culorile acelea de la strun%ul la care
&nvăţasem$ ro'u entru avans$ al!astru entru un%ere$ ornire$ orire eţetera... #ădui din
umeri nedumerit. #acă avansul se dere%la$ nu se &nt&mla nimic$ dar dacă un%erea era
defectuoasă$ strun%ul se utea %ria. C&nd rima oeraţie se termină$ &l orii 'i &l anunţai
e maistru$ un ins nerietenos$ cam osomor&t 'i coc&r3at$ care veni$ se uită$ &nceu să
&n3ure 'i se &ndeărtă fără un cuv&nt. Crezui că se duce să facă rost de ni'te !eculeţe< nu1
&'i văzuvreo
acorde de trea!ă lini'tit$ aoi disăru 'i reaăru duă vreo două ore$ dar tot fără să*mi
atenţie.
,ntre tim mă dusesem la strun%arul care mă &nvăţase 'i &i susei că... "Mer%e
strun%ul" mă &ntreruse el cu un soi de fle%mă a la... "Mer%e"1 &i răsunsei. "Păi atunci
dacă mer%e$ ce stai 'i te uiţi" "#ar$ dacă..." &n%ăimai eu. "I*ai sus maistrului" "I*am
sus1" Totu'i &'i ori ma'ina 'i veni la mine$ se uită 'i el 'i &nceu$ ca 'i acela$ să &n3ure.
"4eculeţele astea$ zise el furios$ nu mer% la radio$ la reţeaua normală$ s&nt de douăzeci 'i
atru de volţi 'i nu se fa!rică &n ţară. Ce ... mă*sii or fi făc&nd cu ele Nu mer% la nimic$
nu se otrivesc$ doar să*'i facă om de Crăciun$ crăciunul mamei lor... ?ucrează a'a 'i fii
atent la z%omotul motorului$ tra%e cu urechea 'i c&nd auzi ceva susect$ cheamă
mecanicul..."
7i lecă. ('or de zis$ dar de unde să 'tiu eu c&nd devine susect z%omotul unui
motor ,i dădui drumul 'i c&teva minute rămăsei l&n%ă el cu urechea la &ndă$ să*i
memorez mersul lui normal. Nu se utea &nsă din ricina murmurului %eneral al
celorlalte$ doar dacă m*a'i fi lăsat e vine cu fruntea l&n%ă el. Nu tre!uia &nsă să lucrez
Reluai filetatul !uc'ei$ aoi căutai 'u!lerul e mica măsuţă de scule de alături s*o măsor$
dar 'u!lerul disăruse. Mă dusei iar la omul meu$ care fără să*mi sună nimic &mi făcu
semn din ca să*l iau e*al lui. Ce se &nt&mlase totu'i cu al meu ,mi fusese furat
Cur&nd uitai că aveam un strun% chior$ adică nu$ or!$ 'i un %&nd$ unul sin%ur se armoniza
cu cele cinci ore care &mi mai rămăseseră &nă la trei+ să*mi fac norma$ să termin adică
toate !uc'ele care a'tetau stivuite l&n%ă măsuţă. #uă aceea eram li!er$ a!ia atunci
uteam să dau curs vieţii tuturor %&ndurilor mele+ să mă duc sau să nu mă duc la revista
-uceafărul literar 'i să*i roun lui Amăicăliţului o cola!orare ă scriu sau să nu scriu o
carte desre >iordano 4runo Mă irita dificultatea de a e-lica cum* din aversiune entru
scolastici$mele
lacunele filozoful martirderinsese
&n materie tomismaversiune 'i entru
'i scolastică$ dar 'iaristotelism$ &n fat$mele
indecizia roriei mai orientări
de%ra!ă$
faţă de teza aristotelică+ făcea &ntr*adevăr materia un efort %i%antic entru a a3un%e la
%&ndire 'i inteli%enţă sau mai de%ra!ă siritul$ ca dat rimordial al lumii$ făcea din
materie un &nveli' al său Cum să susţin acest lucru$ c&nd devenise o do%mă teza că
siritul e materia care %&nde'te ,n clia aceea mă omenii cum cineva$ e la sate$ mă
ciocănea in ca cu ceva ascuţit 'i$ &nainte ca eu să mă &ntorc să văd cine e$ o m&nă aruncă
e măsuţă un 'u!ler 'i nu*i văzui individului dec&t satele &ndeărt&ndu*se+ se instală la
strun%ul vecin 'i &nceu foarte raid să*'i &n'uru!eze &n el o nouă iesă+ aha+ deci ăsta
mi*l luase$ acum aveam două 'i nu mă %ră!ii să duc unul &naoi omului meu.
7i e urmă mă &ntre!ai aoi la ora trei ierdut &n valul de oameni care ie'eau din
schim!$
&ntre!arecefără
urma să demonstreze
răsuns. tă&nit decartea mea desre
mulţumirea >iordano
e care 4runo
o simţeam ?ăsai
atunci$ această nu
&n rezent+
numai că &mi făcusem norma$ de'i ierdusem aroae două ore a'tet&nd să vină maistrul
să*mi sună dacă uteam sau nu să lucrez la o ma'ină oar!ă$ dar &mi rămăsese chiar
li!eră o oră$ tim e care &l etrecusem l&n%ă strun%ul celui care mă calificase$ cu care
discutai dacă nu s*ar utea monta &n anoul meu alte !eculeţe dec&t cele ori%inale de 2
de aţi. "#acă sistemul e montat e 2 de aţi$ cum o să*i ui !eculeţe de B" zise
el."Tocmai$ să schim!ăm sistemul." "Tre!uie vor!it cu electricianul$ zise el$ duă ce tăcu
multă vreme$ dus e %&nduri. E un strun% cehoslovac$ cu o schemă care dracu 'tie unde e$
de e vremea răz!oiului$ 'i de'tetu*ăsta... mai !ine &ţi faci rearaţia sin%ur dec&t să te
duci duă el..." e arătase mirat că mi*am terminat lucrul. Mă trimise la controlul tehnic
să redau
a'a iesele. "&nt si%ur$ zise el$ scetic$ că le*ai re!utat e toate$ dar nu te necă3i$
e la &nceut."
Nu re!utasem nici una...
Cartea desre >iordano 4runo$ &mi amintii ea$ urma să se ducă Ion Micu cu ea su!
!raţ la unul din 'efii lui din 4ucure'ti 'i să ceară entru mine să fiu rerimit &n
&nvăţăm&ntul suerior. Măcar dacă$ si%ur că ar o!ţine1 7i aoi o carte nu se scrie entru
astfel de lucruri1 Ca să*mi lacă 'i mie 'i cititorilor$ ar tre!ui... Ar tre!ui să fie cu
adevărat o carte de filozofie$ o carte 'i desre mine$ nu numai desre >iordano 4runo1 7i
de ce a'i face eu acum acest amestec ,mi simţeam uterile limitate 'i &mi amintii de
frumoasa ima%ine a lui Titu Maiorescu$ care comară forţa creatoare a unui oor cu un
!loc de marmoră care &i e dat$ unul sin%ur$ dacă faci din el o statuie mediocră altă
marmură nu ţi se mai dă. #e ce mi*a'i risii eu astfel uterea %&ndului scriind un o care
să nu mă rerezinte 7i dacă m*ar rerezenta de ce a'i ale%e această cale deturnată ,n
ioteza că n*a'i ierde rea mult tim 'i m*a'i decide să nu mă a!at de la su!iect$ ce
interes ar st&rni Nici unul1 Poate ar ie'i chiar o carte roastă$ care ar fi refuzată de
editură...
Mă &n%rămădii 'i eu sre unul din auto!uzele din faţa uzinei care erau luate cu asalt
de muncitori. (n individ se ostase la intrare 'i stri%a la noi ţ&fnos. #a$ chiar acest lucru$
să nu ne &n%rămădim /cine era cine &l usese acolo0$ dar de ce Că &l călcăm e
!ocanci1 7i ni*i arăta indi%nat$ erau nou*nouţi 'i nu se sfia să*i &m!r&ncească e cei care ar
fi voit să nu le ese de &ncălţămintea lui. ) luai e 3os... P&nă &n ora' erau zece :ilometri.
Ce oameni
nediscilinaţi... 'i &n acela'i tim discilinaţi$ %&ndii... se &n%rămădeau !uluc /se
%ră!eau$ dar de ce a'a tare mă &ntre!asem eu la &nceut+ astăzi chiar rimisem un cot &n
ochi calce
nu*l 'i m&na
e mi seindivid
acel desfăcuse de e !ară
e !ocanci. /renunţasem
Aflasem să mai%ra!ei
aoi ricina urc0$ dar aveaudacă
tuturor$ %ri3ăscăai
totu'i să
rimele auto!uze tre!uia să a'teţi o oră &nă să vină altele 'i aoi riscai &ncă o oră dacă
&ţi ermiteai lu-ul să nu &nfrunţi !usculada. #e ce nu rotestau ei &motriva celor de la
transorturi 7tia 4ularca$ directorul nostru %eneral$ de felul cum lecau oamenii acasă$
duă ot ore de muncă Nu$ altfel ar fi intervenit. El avea$ desi%ur$ o ma'ină 'i un 'ofer$
foarte !ine$ dar ar fi tre!uit totu'i să se ocue uţin 'i de auto!uzele noastre$ %&ndii eu e
drum c&nd simţii ca s&nt o!osit 'i că mi*e foame... N*o să ot să mer% e 3os de ildă la
iarnă 'i atunci... Cu sentimentul că astăzi$ &n rima mea zi c&nd rodusesem entru uzină
douăsrezece iese$ s&nt e%al &n dreturi cu orice muncitor$ &mi susei că la rima ocazie
eu &i voi une lui 4ularca această &ntre!are+ e at&t de %reu să se aducă suficiente auto!uze
&n faţa
care &miuzinei ca adesea
aărea să nu simţim la seara
su! ochi lecare că nede
&nainte &ndo!itocim 8iindcă
a adormi$ de'i nici oasta
lunăeranuima%inea
trecuse de
c&nd intrasem &n uzină+ fi%uri umane care nu mai aveau dec&t o e-resie de anică ri%idă
'i violenţă$ să urce sus * 'i entru asta dăm fr&u unei neăsări totale$ strivim o ureche$
aruncăm ochelarii unuia de e nas$ smul%em servieta altcuiva$ &ţi sar roriii nasturi de la
haină$ iz!e'ti cu cotul &n s&nii unei femei... arcă mai ţine cineva seama că mai e-istă 'i
femei$ dă*le dracului$ nu s&nt e%ale cu noi
"Ei$ cum a fost" mă &ntre!ă tata acasă /sosise &naintea mea$ simţisem &ncă de la
&nceut$ dimineaţa la lecare$ că nu vrea să facem drumul &mreună< nu era rezenţa mea
alături de el o ve'nic nedorită$ dar iritantă &ntre!are+ cum a3unsesem eu$ duă ce cheltuise
cu mine doisrezece ani$ din universitar eminent$ simlu muncitor0. "Mi*am &ndelinit
normadea"$
nu*ţi erfect$
zise &ielrăsunsei sec$ m&ine
cu acea ironie o să cer săcare
'i suerioritate mi se
se dea maicămulte
vedea iese."
&n ochii "9ezi să&ntre
lui marcau
noi dacă nu o răastie$ cel uţin un hotar e care eu n*aveam să*l trec+ el era maistru$
eu... 7i &nceu să dea din ca roiect&nd căderea mea &n cosmos+ eu eram ceva mai mult
dec&t nimic... #acă mai face chestia asta o dată$ %&ndii$ la rimul salariu mă mut... im*
ţeam că nu s&nt &n forul meu interior cu totul invulnera!il. Tre!uia să fac un efort de cel
uţin c&teva clie 'i să*mi sun că e normal ca el să %&ndească astfel$ că adică$ avea
dretate$ &n lumea simlă nu se 3udecă niciodată cauzele$ sau &n orice caz nu se ţine rea
mult tim seama de ele$ ci numai efectele$ iar !iciuirea la care e'ti suus tre!uie s*o
acceţi ca e*un stimulent 'i nu ca e*o umilire. Mai t&rziu$ dacă vei reu'i să reintri e
sirala e care n*ai 'tiut să te menţii$ tre!uie să mulţume'ti acestei lumi simle că n*ai
fost cruţat. Numai că eu n*aveam nevoie nici să fiu cruţat 'i nici de !iciuire. Nu erau
sin%urele alternative. Tre!uia chiar să constat de fiecare dată &n astfel de situaţii că tata e
un simlu cutare$ c&nd &n realitate era tatăl meu 'i nu un simlu străin de care ar tre!ui să
nu*mi ese #e ce mă silea să %&ndesc astfel c&nd din entitatea lui 'i a mamei mă
născusem eu$ fenomen ma%ic$ misterios$ care nu se &ncheiase Chiar 3udecat dinafară$
văzut strict rin schema ierarhiilor sociale$ cine &i sunea lui că &ntr*o zi$ c&ndva$ n*o să
a3un% director*%eneral &n uzina la care el lucra Ei$ cine N*aveam cincizeci de ani$ ca el$
ci doar treizeci 'i cine &i sunea lui că lumea asta evoluează sre rău Ei Cine
,ntre!area asta &mi cerea mai mult dec&t c&teva clie ca s*o alun%. Cine să*i sună 
#racu1 9e'nica reacţie de aărare a unei !uruieni care n*are altă %ri3ă dec&t să se &nfi%ă c&t
mai ad&nc &n ăm&nt 'i să răm&nă !uruiană$ neut&nd deveni floare. 7i de ce să mă silească
el să %&ndesc astfel desre el
"Tata$ &i susei$ cu o ad&ncă afecţiune$ un om e doar ceea ce cred alţii desre el că
este.
de 4a chiar$
ildă el era c&teodată$
tatăl meu$ eadică
cu totul
faţă altceva." 7i tăcui.
de cosmosul sre A'i
carefi&'ivrut să continui
ridica el caul$sun&ndu*i
ceva infinitcă
mai mult dec&t ceea ce credeau alţii că ar fi. 7i dacă 'i el ar trăi cu acest %&nd$ uţin i*ar
ăsa dacă fi*său e strun%ar sau universitar. #ar cum să risc să*l aud sun&ndu*mi$ &n cel
mai !un caz$ ceva dur$ &n cel mai rău$ o stuiditate Mama sesiză că su! %lasul meu
afectuos se ascundea o hotăr&re de a leca iar din casa ărintească 'i nu*l lăsă să*mi
răsundă+ "Nu te suăra e el$ &mi zise$ &i are 'i lui rău că..." 7i se ori 'i ea. Era %reu de
sus de ce &i ărea lui rău$ adică de dat la iveală neutinţa lui de a &n%hiţi astfel de
su!tilităţi$ că oţi fi altceva dec&t ceea ce vede toată lumea că e'ti. A fi e oate
ascunde "9rei să sui$ zise tata d&nd la o arte cea'ca de cafea ca 'i c&nd s*ar fi sc&r!it de
conţinutul ei e care &l !ăuse$ că oţi tu$ entru tine$ a'a$ să te crezi altcineva dec&t e'ti
Cine
să nu crezi$ deveni
se creadă maielde'tet
deodatădec&t
a%resiv$ că nu
e$ oho1 se ei
duă crede altcineva
fiecare crede dec&t e ar
că dacă Nuficunosc
el 'efulom care
statului$ c&te n*ar face 'i n*ar dre%e1 #aaa1 ,nt&i i*ar une cu !otul e la!e e toţi care l*au
&n3urat. N*ar scăa unul1..."
,n a%resivitatea lui %hicii că vroia să se aere de lucruri e care le 'tia numai el$ ironii
nedi%erate$ sarcasme usturătoare care i se adresaseră... 9roia să mi le transmită 'i mie".
#e la cine Cum de la cine #e la oameni ca 'i el$ de la rude$ !ine&nţeles 'i de la rieteni$
fiindcă de la cei cu care n*avem de*a face nu ne asă. ,nceui să r&d 'i sor!ind din sua de
văcuţă cu %ălu'ti &i răsunsei cu un %las care imita fle%ma lui 9intilă+ "...mai dă*i &n...
#acă 'i tu asculţi ce ţi se sune1"$"Ce oţi să faci ă*ţi astui urechile"= se irită tata. ",n
nici un caz să li le &nsu'e'ti 'i să vii să mi le sui 'i mie. Nu mă interesează1 7i deodată
ridicai vocea
chestii 'i tr&ntii
de*astea$ lin%ura
la rimul e masă+
salariu nu măEinteresează1
am lecat1 #acă
intolera!il ca tatăl&ncă
meuo să
dată
se mai
facăvii cu
ecoul
tuturor im!ecililor cu care are de*a face 'i să vie e urmă să*mi sună mie că au dretate.
Am fost rofesor universitar1 9oi fi iar1 P&nă atunci o să a3un% director*%eneral &n uzină1
9ă !elesc e toţi. Primul e care o să*l dau afară o să fii tu$ dacă te mai văd că dai din ca
cu disreţ c&nd te uiţi la mine. Ai uitat din ce ricină nu mai s&nt ?a'ilor1 Nu s&nteţi &n
stare să*i suneţi lui 4ularca &n ce condiţii lecaţi zilnic de la uzină 'i mă 3udecaţi e
mine că am fost arestat$ ca 'i c&nd eu a'i fi dorit să fiu &nchis 'i trimis &n ocnă 'i nu m*ar fi
arestat 'i &nchis tot de*ai vo'tri$ muncitori a3un'i securi'ti. #a$ vă lace$ vă !ucuraţi că un
intelectual a fost !elit 'i adus la strun%$ fără să 'tiţi că mie &mi lace strun%ul 'i că chiar
mă %&ndesc să răm&n toată viaţa strun%ar$ ei 'i E o muncă no!ilă$ unul din cei mai mari
filozofi a murit 'lefuind la strun% lentile$ iar altul$ făc&nd e coistul$ coia note muzicale
entru cinci lei e oră 'i &n orele li!ere scria cărţi care au făcut să sară &n aer ta%ma
no!ililor$ o &ntrea%ă societate cu s&n%e al!astru 'i l*au dus e re%e la e'afod..."
7tiam că o luasem razna$ dar &mi rămăsese &n minte stilul acelui rozator desre care
&mi ovestise Ion Micu 'i mă distra să văd efectul de stuoare al tatălui meu$ e care nu*l
uteam zdruncina &n re3udecăţile lui cu ar%umente raţionale sau c&t de c&t coerente.
Tre!uia să*l desvăţ să mai vină 'i să mă tur!ure cu insi%nifianţa ideilor lui rea de tot
terestre 'i continuai revenind ilo%ic la ideea că o să a3un% director*%eneral 'i n*o să uit e
nimeni care a &ndrăznit să mă... "9ă arăt eu vouă 1 Adică cum #uă ce mă arestaţi$ nu
mă lăsaţi nici să muncesc Are dretate artidul să vă ţină &n m&nă$ fiindcă s&nteţi
incaa!ili să distin%eţi !inele de rău$ ca ni'te căţei or!i care ot fi oric&nd luaţi de stă&n
'i aruncaţi &n %&rlă..."
Nu era chiar a'a$ că imitam e acel rozator care intra &ntr*un delir controlat$ &n fond
nu i*l
să rea controlat$
arunc adică nu &ntru
&ntr*o răastie$ totul. C&nd
nu imitam &i susesem
e nimeni. Matildei că
Nu*i susesem o să*i
chiar iaulucru$
acest coilul
dar'iea
o
asta reţinuse$ &nc&t mă orii. Qocul acesta$ !eţia cuvintelor care ascunde &n realitate o
simlă recriminare$ ascunde oare doar al&t Tatăl meu utea reţine cine 'tie ce a!eraţie$
oate chiar că nu s&nt sănătos la ca$ că vreau să duc e cine 'tie cine la e'afod$ să arunc
&n aer dracu 'tie ce. eram să nu ai!ă o memorie !ună 'i o &ntre!ai e mama dacă n*avea
&n casă ceva de !ăut. 9in$ ră'tină$ %az$ oţet$ !enzină... Nu Chiar nimic Mama &'i use
m&na la %ură 'i r&se. Mă &nţelesese. Tata nu+ "...#acă ţi*ai terminat rima ta zi de lucru la o
c&rciumă ai &nceut*o !ine$ 9ictore1 zise el edificat. ) să a3un%i tu director*%eneral c&nd o
să*mi văd eu ceafa fără o%lindă. Numai că chiar tre!uie să te muţi1 N*am chef să se sună
că ai căzut &n darul !eţiei &n casă alături de tac*tău."
l&n%ăEra
el$ clar1 Mă credea
ar fi fost chiar
o ve'nică ierdut1nea%ră
!uturu%ă #ar 'ideeucare
%&ndii că acest
m*a'i om$ dacăcumai
fi &miedicat stăteam *
surrindere
ori de c&te ori a'i fi intrat &n casă. 8iindcă &n latitudinea %&ndirii lor comune$ oamenii nu
s&nt mai uţini imrevizi!ili. Ar fi %ăsit el tata ce să*mi sună$ &n zilele %rele care mă
a'tetau$ ca să*mi slă!ească forţa mea morală. "A'a e că n*ai !ăut nimic" zise mama
duă ce el lecă. "Puteam să !eau"$ &i răsunsei lini'tit. "4ine$ să*ţi dau acum un ahar de
vin$ te*am văzut$ e'ti 'i tu ostenit... N*ai nici o %ri3ă$ o să vin eu să*ţi %ătesc$ ca e
vremuri$ 'i să stai lini'tit să cite'ti..."
7i deodată ridică o m&nă &n sus$ care &nt&rzie mult &n aer 'i furia mea că a doua oară
tatăl meu mă dădea afară din casă se otoli 'i aoi se toi ca 'i c&nd n*ar fi fost. 7i entru
&nt&ia oară mama &mi vor!i 'i &'i desvălui e nea'tetate o arte din secretul e-istenţei ei
e acest entru

&ndemn ăm&nt.mine
"A'asăs&nt oamenii$
&ncerc &mica
să nu fiu suse fărăa'ovăire
ei$ fără deveni 'itrufa'.
fără a*i &nvinui$
) să moarădar cu un
m&ine*oim&ine 'i n*o să 'tie de ce a trăit1" 7i m&na &i co!or& 'i se uni cu cealaltă su!
formă de cruce 'i nedumerire. "Nu te mai chinui să afli de ce s&nt a'a cum s&nt1 9ezi*ţi de
tinereţea ta1 Nu se termină ăm&ntul cu nimeni$ dar e ăcat că suferi c&nd te 'tii &n inima
ta curat. ?*am %hicit de la &nceut... Cu mine &n casă se lua de ăr 'i se ua cu
cumnată*sa1 Cum mai oţi să ţii la el Trăie'ti$ &l seli$ &i %ăte'ti$ &ţi faci datoria$ vezi că
nu e un om rău$ munce'te$ &'i ţine casa$ nu !ea$ nu fură$ lumea &l vor!e'te de !ine$ e
sănătos$ arată voinic$ t&năr$ rost nu e$ dar cum se oate ca &n faţa ta să ună m&na e
o!razul ăleia 'i s*o m&n%&ie 'i e*al tău să nu ună niciodată1 A vrut el e urmă$ dar nu
l*am mai lăsat eu1 Am 'tiut ce*o să facă$ dar nu mi*a ăsat 'i nici nu*mi asă1 E edeasa
lui1 Nu 'tie 'i nici n*o să*i sun1 7i nici tu să nu*i sui1 Gsta e ăcatul meu$ că n*am utut
să*l iert$ că tu ai %hicit că s&nt nevinovată 'i de ce sufăr eu$ mă &ntre!ai ce ăcat am
săv&r'it$ oi fi uitat..." "N*am uitat$ mamă$ dar te &ntre! acum$ at&t de tare ai ţinut la el"
stri%ai eu ca 'i c&nd mi*a'i fi adus aminte de un vis care este ani re&nvia cu utere."#a$
&mi răsunse$ am ţinut$ am crezut$ c&nd a intrat la noi &n casă$ că m*a ales dintre surorile
mele e mine..." "Ah$ mamă$ stri%ai eu iar$ dar surorile tale s*au &nţeles &ntre ele să te
mărite e tine &nt&i. Cum de nu ţi*ai dat seama Chiar nu ţi*ai dat" "(ite că nu mi*am
dat1 #ar nici el nu 'i*a dat1 M*a lăcut1 Ca e urmă să mă trezesc că &i lăcea mai mult de
soră*mea mai mică1 #acă i*a lăcut de ce n*a divorţat Iar dacă n*a vrut să divorţeze de
ce o lăsa să*l auce de ăr 'i să se ue cu ea &n faţa mea" "7i tu de ce n*ai divorţat c&nd
ai văzut că &ţi face fi%ura asta" Mama nu răsunse 'i &i resectai tăcerea. 7tiam$ că totu'i
se desărţise de el &n acea noate c&nd &l %onise din at$ oate mai demult$ 'i &mi ăru rău
că o lăsasem să vor!ească. Tăcui 'i eu$ !ănuind că n*a fost numai at&t$ că tatăl meu a mers
mai dearte
&nchiuie că cu trădarea
trăie'te &ncălui&nne%li3entă$ cu suer!ia
%rotă 'i oate stuidă
să dea fără %ri3ă aiama
masculului t&năr care
rintre femele. N*o&'i
&ntre!ai+ c&nd m*a făcut e mine$ &nainte sau duă ă răm&nă acest lucru nelămurit1 &mi
susei$ de'i nu uteam evita %&ndul că$ desi%ur$ trădarea$ se etrecuse &nainte$ altfel numai
entru ni'te uături$ chiar 'i &n faţa ei$ care uteau fi mascate de le%ătura de rudenie$ nu
se utuse ea hotăr& să nu*l mai rimească &n at &n lină tinereţe. Totu'i nu se utuse
decide să*l ărăsească. Era clar+ mama mă vroia &nt&i e mine... Eram rodul &naltei ei
simţiri instinctive desre rostul femeii e ăm&nt... Restul nu era dec&t asiraţie 'i
suferinţă. Asiraţia nu se &mlinise$ nu fusese iu!ită$ nu scrie nicăieri că tre!uie ne%re'it
să te iu!ească cineva$ dar avea un !ăiat 'i suferinţa 'i*o su!limase$ &'i iu!ea acest !ăiat 'i
trăia entru el. Celălalt$ !ăr!atul cu care &l făcuse$ vai de caul lui$ n*avea să descoere
niciodată
femeie rinlumina dra%ostei
care s*ar 'i &nălţa.
fi utut avea să,imoară &n &ntuneric$
luai m&na fără să
'i i*o sărutai< ne'tie că a avut
rivirăm l&n%ăCe
&n ochi. el o
t&nără era mama1 Ce curaţi &i erau ochii1 "4ine$ zisei$ am &nţeles ce vrei să*mi sui$ n*o să
mă mai chinuiesc să aflu de ce oamenii s&nt a'a cum s&nt$ o să*mi văd de tinereţea mea
fără să te uit e tine$ măicuţa mea$ e care te*am făcut să suferi fără să !ănuiesc că nu mai
aveai altă seranţă dec&t e mine." "Nu fi rost$ zise ea ferindu*se cu o tandreţe care
acum$ &n celula mea$ &mi aasă inima$ dacă vrei să 'tii$ atunci te iu!eam cel mai mult$
fiindcă simţeam că e'ti lin de viaţă 'i simţeam că n*o să sufăr de %ri3ă că n*o să te
descurci..." Chiar dacă n*o să trăie'ti dec&t entru cărţile tale$ ai o fetiţă$ n*o uita1 /7i &mi
m&n%&ie &ndelun% t&mlele 'i cedă$ &'i lecă fruntea 'i iz!ucni &n l&ns.0 ,mi lace fetiţa
asta$ reluă cu un sur&s divin care mă făcu să uit că am o fetiţă$ at&t de minunat era chiul
ei din
că are care
un tatăve'te3eala anilor ierise$
care o iu!e'te... seamănă
) să treci cu tine$
rin toate 'i oaisă%ri3ă de ea$ fă
fii fericit. #artotn*o
ce uita
oţi e
să nu uite
ilvia... )ric&t de c&ini ar fi oamenii$ nu se ot une &ntre un tată 'i fetiţa lui..." "Mamă$
stri%ai$ &ţi romit1 >ata1" 7i nu*i romiteam nimic &n %&ndul meu. /Cum uteam s*o
re%ăsesc e ilvia 'i s*o fac să 'tie că o iu!esc c&nd ea avea să*'i etreacă de*aici &nainte
coilăria fără tatăl ei #ar &mi dădeam seama că$ orice*ar fi$ tre!uia să &ncerc 'i s*o aduc
din c&nd &n c&nd &n faţa mamei...0
9I
(zina nu oate deveni catedrală. ,ntr*o catedrală %&ndul ni se &ndreată sre

intemoral$ loc de recule%ere 'i meditaţie$ &n tim ce &ntr*o uzină %&ndul e ţintuit e filetul
iesei e care tre!uie s*o e-ecuţi$ sau$ chiar &n viitor$ e anourile flu-urilor tehnolo%ice
care nu ot răm&ne nesurave%heate. 7i măcar dacă totul ar mer%e de la sine cu un strun%1
Nu mi se mări norma su! rete-tul că... stocurile suranormative... Nu &nţelesei ce era cu
aceste stocuri
suranormative$ dar nici nu mi se e-lică de ce$ de ildă$ entru vecinul meu din
sate$ care e-ecuta acelea'i iese$ chestiunea aceasta a stocurilor suranormative nu se

unea$ &l &ntre!ai 'i e el$ dar tăcu$ arcă nici nu mă auzi. A!ia mai t&rziu aflai că s*a r&s
de mine+ ăsta a!ia a venit 'i vrea să... 7i c&nd se o!servă că nu re!utez iesele 'i că două
sau trei ore din cele ot nu mai aveam ce face$ maistrul deveni foarte rietenos cu mine$
dar veni 'i cu o fi'ă tehnolo%ică nouă &n m&nă$ &ntre!&ndu*mă dacă o &nţele%+ 'i &mi arătă
'i iesa$
&n una sin%ură.
lin lucru$ adică să4ine&nţeles1
las !uc'ele 'i7isădin ziua aceea
e-ecut venea
ur%ent... mereu$
7i mă orindu*mă
omenii &ntr*o zi de
că astă
tot dată
lucr&nd la astfel de iese izolate nu*mi mai uteam termina norma mea... ,mi suneam
&nsă că fatul n*avea imortanţă$ tot lucru era$ !uc'e sau iese de tot felul$ &nă ce duă
vreo două luni aflai că nu eram lătit entru ele...
Asta mă scoase din sărite1 Eu &ncasam o mie de lei e lună 'i vecinul meu din sate
de trei ori mai mult1 8ără să mai adau% că &ntr*o !ună zi strun%ul meu se %riă 'i &nă &l
rearară nu avui de lucru aroae o sătăm&nă. Tot mai t&rziu aveam să aflu că
electricianul 'i instalatorul n*aveau cum să lucreze &n acord 'i să c&'ti%e 'i ei ceva !ani
este salariul de !ază$ cum c&'ti%au aroae toţi strun%arii$ dar &i &ndeau e cei frunta'i
care &ncasau de re%ulă &ntre atru 'i ot mii lei$ fire'te$ cu sri3inul nu at&t al secretarului
).4. /cum se scria
ca frunta'ului &n lisească
să nu*i resă0$ c&tnimic$
al celorscule$
de care deindea
cuţite noi$ să arovizionarea$
nu iardă minutecare aveau %ri3ă
reţioase la
olizor să le ascută 'i la care uneori tre!uia să stai la coadă$ reararea de &ndată a de*
fecţiunilor$ 'i 'tiau să*i facă să a'tete c&nd era nevoie de ei$ dacă nu le ie'ea 'i lor ceva$
electricianului 'i mecanicului$ adică$ a'a cum$ desi%ur$ le ie'ea 'i celor de la
arovizionare. Era o e-loatare &n comun a roducţiei$ !ine aran3ată$ toată lumea era
mulţumită$ directorul 4ularca$ conducerea de artid a uzinei 'i cea a ora'ului$ radio*ul 'i
resa$ 3urnalele de actualităţi+ e-istă &ntrecere &n uzine #a$ e-ista1 E-istau 'i frunta'i
)ho1 9eniţi să*i vedeţi1 ?a un moment dat unul dintre ei c&'ti%ă &ntr*o lună aisrezece
mii de lei< veni un reorter de la resa centrală$ &l foto%rafie$ &i luă un interviu 'i oza lui
aăru e rima a%ină a acelui mare cotidian din 4ucure'ti. ?a următoarele ale%eri fu
rous
Eram'i ales deutat
&n acea &n Marea
erioadă Adunare Naţională.
de entuziasm z%omotos al &ntrecerilor 'i a frunta'ilor$ dar c&nd
se afla că roducţia uzinelor &n ansam!lu lăsa de dorit$ se măriră normele 'i &ncetul cu
&ncetul acest fenomen iniţiat odinioară de tahanov se domoli 'i deveni mai realist 'i mai
firesc. Tre!uie să sun că la canal descifrasem eni%ma acestui miner din #on!as care
e-rima &ntr*adevăr un straniu av&nt al am!iţiei umane$ un fel de !eţie a erformanţei$
căreia &nsă i se dăduse alt nume+ eroism &n muncă$ născut dintr*o &naltă con'tiinţă
revoluţionară. Poale că Ale-ei tahanov fusese un om animat de astfel de virtuţi. #ar
dacă semăna cu un ins din echia noastră de săători de la canal Iniţial norma noastră
era de doi metri cu!i săaţi$ &ncărcaţi &n roa!ă si du'i mai &ncolo la o distanţă arecia!ilă.
Era o normă suorta!ilă entru mine 'i entru alţii$ e care &nsă c&ţiva im!ecili o
deă'iră$ desi%ur &n seranţa că vor fi mai !ine trataţi$ sau &n orice caz mai uţin rău
trataţi$ de ildă dacă te &m!olnăveai să fii rimit la infirmerie de către medici$ ei &n'i'i
deţinuţi$ 'i care de frică să nu fie trimisi 'i ei la t&rnăco se urtau nu sever$ ci deose!it de
sc&r!os cu cei care le solicitau asistenţă$ sau să li se dea un suliment de m&ncare$ sau să
fie feriţi de !rutalitatea aznicilor. Nu avură arte de aceste favoruri. ,n schim! norma
atinsă de ei$ trei metri$ se %eneraliză$ ni se imuse 'i nouă. Trei metri %&ndi atunci un ins
'i &nceu să sae ca un smintit 'i &n c&teva sătăm&ni a3unse la erformanţa a!surdă$ ne*
verosimilă$ ine-lica!ilă &n ecuaţia ei /ener%ie umană lus %&nd$ im!old al con'tiinţei0+ nu
mai uţin de treizeci de metri zilnic. ,n faza ascendentă a acestui record fantastic sărirăm
e el 'i &ncercarăm să*i e-licăm că n*avea nici un rost ceea ce făcea. #ret răsuns se
duse 'i ne turnă 'i mă alesei cu %rele lovituri de !aston de cauciuc &n ca 'i noţi de
carceră /noroc că era vară10. ,n schim!$ insul$ duă ce se menţinu c&tva tim e iscul
erformanţei sale$ &ntr*o zi se ră!u'i. e duse la infirmerie$ unde$ &nsă$ !ine&nţeles$
medicul
'i &l &n3ură
e dincolo$ eu$ 'icare...
&l dădu afară.de
treizeci emetri
l&nsecu!i
'efului nostru$
e zi... Gstaun ofiţer
dădu dinde miliţie$
umeri că uite 'i
cu disreţ a'a&i
&ntoarse satele. Individul se toi e icioare c&tva tim$ aoi &ntr*o dimineaţă &l %ăsirăm
mort... Nu*l căina nimeni$ nu era tim acolo să*ţi aminte'ti că murise un om 'i că dacă te
a!rutizai &nă &ntr*at&t &nc&t nu numai că nu*ţi mai ăsa c&nd unul ierise$ dar chiar te
!ucurai că ai scăat de el 'i de av&ntul lui sca!ros$ nici viaţa ta de om viu nu mai valora
mare lucru1 Nu era chiar a'a1 Asta era o idee ur literară$ să răm&i om rintre oameni$
numai ca să salvezi &n tine &nsuţi ideea de om chiar dacă alţii o calcă &n icioare. Nu$
desi%ur /asta era adevărat 0 n*aveai scăare dacă suravieţuiai rin a!3ecţie$ dar nici nu
mai aveai rin cine să*ţi mai transmiţi mesa3ul tău umanist$ dacă mureai datorită unui
individ !izar care ro!a că se utea munci de zece ori mai mult. Timurile s*au &năsrit$
nu mer%e să
a!solute$ nimeni cu tine
lăcrimeze &n le%endă$
%eneraţiile ca să faci$
următoare rindemnele
citind sacrificiul
taletăudeemilă
altarul valorilor
suferinţe. Am
decăzut cu toţii un ic &ntrea%a umanitate #a$ 'i cine 'tie c&t de ad&ncă e deresiunea
care ne ameninţă$ c&t ne va tre!ui 'i c&t de tare tre!uie să ne &ncordăm uterile siritului
sre a atin%e iară'i acele culmi &n care un simlu ocna' referă &ntunericul minelor de
sare$ adică moartea sa lentă$ dec&t să revină la lumină făc&nd e călăul. Istoria e adevărată
'i o oveste'te 6o%ălniceanu1 /?isă de călău &n 9alahia.0 Căderea mea o ovestesc eu
aici &n um!ra acestei celule$ &n care &ncerc să descifrez &nt&i entru mine$ 'i dacă acest
manuscris se va ăstra 'i va aărea 'i entru alţii$ un 'ir nesf&r'it de determinări 'i să aflu$
să răsund la &ntre!area dacă au le%ătură cu fiinţa mea ad&ncă$ intimă$ cu esenţa fiinţei
mele 'i cu viaţa %&ndirii mele$ c&t de mult$ 'i să nu*mi ară rău că va tre!ui să mor...
mutaRevenind la firul
iar din casa acelor zile
ărintească c&ndnevoie
aveam lucramde&n!ani.
uzină$
#a$tre!uie să sun
'i eu a'i că entru
fi utut c&'ti%a aatru
mă mii
de lei$ dar mă oticnisem de eni%ma stocurilor suranormative 'i aoi căzuse este mine
simatia maistrului care mă unea să e-ecut este normă$ dar fără lată$ tot felul de
drăcovenii necesare cine 'tie căror secţii sau comenzi din afară.
Naiv$ mă simţeam mă%ulit$ &nă mă trezii &ntr*o zi$ la o chenzină$ cu trei sute de lei &n
m&nă. ă mă l&n% Nu$ &mi susei$ 4ularca &mi recomandase să fac o !ună imresie. #a$
de acord$ dar nici nu uteam trăi cu 'ase sute sau o mie de lei e lună. "#a$ &i susei
maistrului &n acea zi$ e-ecut aceste iese$ dar numai duă ce &mi fac norma$ fiindcă
dumneavoastră nu 'tiţi că entru iesele e care mi le aduceţi nu s&nt lătit cu nimic 'i
fiindcă nu*mi fac norma s&nt enalizat." "E ur%ent1" zise. "Mai daţi 'i altora1" Ceea ce 'i
făcu 'i$ sre uimirea mea$ nu*'i retrase simatia entru mine$ o simatie de astă dată fără
iese.
>&ndul c&'ti%ului &nsă$ fără de care nu uteam fi$ entru mine &nsumi$ mai mult dec&t
un simlu strun%ar$ &nceu să mă o!sedeze. Cum să ătrund secretul stocurilor
suranormative 8iindcă un om care %&nde'te 'i care simte imulsul de a se e-rima are
nevoie să fie sin%ur cu sine$ ne&nsoţit de realităţi !rutale cum ar fi m&ncarea e care o
măn&ncă$ ve'tmintele e care le oartă 'i casa &n care stă. Nu 'tiu ce făcea #io%ene
&ntr*un !utoi$ sau ocrate &ntr*o a'ezare cam mizeră$ un fel de sat mai răsărit cum era
Atena$ dacă filozofau desculţi 'i cu rufăria &muţită e ei sau dacă Lantia &l săla sau nu
e soţul ei hulit. )ricum$ eu nu cuno'team secretul de a fi li!er faţă de căma'a mea$ de
cioraii din icioare$ de căciula 'i altonul care tre!uiau să mă aere de ri%orile iernii.
Cred că chiar Eictet era mai li!er dec&t mine de aceste %ri3i dacă a utut să nu lase
cu%etările lui de stoic$ chiar dacă /să credem0 n*au fost scrise &n tim ce era sclav. Cu cine
să vor!esc
schemei Cerui
&n care o audienţă
fusesem lui 4ularca.
&ncadrat. Toţi ne 8u evaziv.
%ră!im #uă el eu
să devenim tre!uia 'i
incomozi săeurmez drumul
s&c&itoare
această resiune e care o facem mereu asura ierarhicii$ vreau cutare$ s&nt nedretăţit$
a'a 'i e dincolo$ nu ot trăi cu o mie de lei$ cutare face aceea'i muncă 'i &ncasează du!lu
sau trilu... stai dracului acolo 'i vezi*ţi de trea!ă$ &nă &ţi vine timul unei romovări.
Crezi că eu s&nt tac*tău să te rote3ez ca e fiul meu #escurcă*te 'i n*o să mă oun dacă
o să văd că uzina tre!uie să*ţi lătească nu o mie de lei$ ci douăzeci. Mă resemnai$ dar
acasă$ duă ot ore de muncă$ iritarea că nu uteam fi sin%ur se transforma &n
somnolenţă.
#esi%ur$ somnolenţa siritului nu na'te chiar mon'tri$ dar &l face a!orda!il entru tot
soiul de demoni meschini$ cum mi se &nt&mlase la deratizare cu 4acalo%lu 'i %rasul
Calistrat 'i n*a'icăutea
%&ndul Matildei eramsădefinitiv
sun că ierdut.
e-istenţaAvusesem
lor$ care mă distra$
totu'i n*avea
noroc nici o le%ătură
cu 9intilă$ cu
a cărui vervă
mă a3utase să*i e-orcizez$ nu &ntru totul$ căci 'i acum mi*e dor de ei$ dar am !ănuiala că
fără 9intilă ere%rinările mele rin lumea 'o!olanilor n*ar fi durat cine 'tie c&t... #ar n*ar
fi fost oare mai !ine Cine 'tie dacă schim!&ndu*se ordinea clielor destinul meu n*ar fi
intrat e o*altă sirală$ 'i astăzi... Mi se are cert$ fiindcă nu văd cum a'i mai fi utut*o
&nt&lni e ea, 'i acea zi fatală$ c&nd aveam să descoăr e !iroul meu o floare$ ar fi fost
dearte de mine...
,ntr*o zi fui anunţat să mă rezint la tovară'ul )laru. Asta era vestitul 'ef de cadre e
care nici directorul 4ularca nu utea sau nu*i era comod să*l &nfrunte. *a terminat$
%&ndii1 Ce vroia ăsta de la mine ,n nici un caz nu mă chema să mă felicite. 9rea să mă
dea afară
vreo Totu'i arcă
imortanţă$ fără avizul
nu se lui n*a'i
utea ca fiverific&nd
utut fi an%a3at.
un dosarEisăda$ ca 'i$&nc&nd
%ăse'ti asta'tie
el cine ar ficeavut
chestie $nu rea clară 'i... Mă &nd&r3ii 'i &mi amintii de cuvintele unui strun%ar care nu 'tiu
ce făcuse sau nu făcuse că se certase foarte !rutal at&t cu maistrul$ c&t 'i cu in%inerul*sef al
secţiei. tătea călare e uria'ul lui strun% orizontal 'i stri%a la ei c&t &l ţinea %ura. 8usese
ameninţat 'i atunci el le susese+ "...#a$ mi se rue &n ai'e1 ) să mă daţi afară din
reu!lică." Avea dretate+ ce utea să*mi facă 'i mie acest )laru E-ista le%e /cum &mi
susese tata0 că aveam dretul să lucrez &ntr*o uzină$ asta sau alta$ mi*era e%al$ &ncit intrai
&n !iroul lui hotăr&t să mă ort /desi%ur fără ostentaţie0 ca acel strun%ar$ oricum cu
neăsare 'i cu fruntea sus. #a$ &nsă c&nd &l zării$ fruntea &mi rămase ea sus$ 'i neăsarea
nu se stinse$ dar duă c&teva clie c&nd ne rivirăm &n ochi simţii cum sinarea$ fără voia
mea 'i &n ciuda neăsării$ e să%etată de un ful%er rece care mi*o &nţeeni ca odinioară la
mine &n odaie c&nd mă vizitase rima oară Matilda 'i mă fascinase.
...au mai cumlit$ o senzaţie de co'mar... &n adolescenţa mea toţi cuno'team o
familie umilă din cartierul nostru$ doi !ătr&ni /'i dacă vreţi uteţi foarte !ine să*i
comaraţi$ ca &n !asme$ cu un &mărat 'i o &mărăteasă$ fiindcă !ătr&neţea$ declinul$ e
acela'i la cei mari ca 'i la cei mici0$ aveau o m&ndreţe de fată al cărei chi semăna cu luna
sau cu soarele. uferinţa lor era că$ &n ciuda frumuseţii ei$ fata nu se mărita. 4ătr&nii ei
ărinţi lăcrimau e-act ca &n !asme fiindcă nu uteau să*i rero'eze fetei nimic. 8rumoasă$
era1 Corul ei ai fi zis că se mlădia duă suflarea v;ntului$ duă cur!ura luminii$ creaţie a
marelui cosmos$ &n care razele de lumină$ &n aroierea astrelor$ deviază de la linia
dreată. Privirea ei$ un ochi al fintei
8ecioare$ ai fi fost un ticălos dacă sufletul nu ţi*era senin &n ziua c&nd o &nt&lneai.
)dată mi*a sur&s$ altădată mi*a sus un cuv&nt$ &ntr*o zi mi*a aruncat o rivire nostal%ică
'i nelini'tită.
inferior$ Eradin
invalid !ătr&nă entru
rimul mine.
răz!oi Aveau8ata
mondial. o căsuţă
era de'iv&rsta
trăiaumea$
din ensia tatălui$
dar &nă ofiţer de
la douăzeci
ani fetele de v&rsta noastră s&nt inaccesi!ile$ nu minunata ei fătură mi*a tur!urat
adolescenţa$ ci Nineta Romulus$ rostituata sacră... &n zilele c&nd cred eu că am
conceut*o cu Matilda e ilvia am avut un co'mar. Ara visat un coil$ un monstru...
enzaţia de co'mar ne aarţine$ rerezentarea lui &n vis nu se oate descrie... ?im!a
scoasă afară$ caul mare$ %&tul su!ţire$ rivirea vicleană 'i matură e chiul unui coil
care nu e coil... te treze'ti$ uterea raţiunii alun%ă viziunea tene!roasă 'i uiţi &n c&teva
clie rătăcirile %&ndului neodihnit care nu au nici un sens. ,n rimele mele noţi &nsă duă
ce cădeam istovit de munca din minele de lum! &nă să se instaleze %&ndul 'i ima%inea
miraculoasă a ilviei$ acest co'mar mi*a revenit de mai multe ori. Acela'i monstru de
runc cu urdori
str&m!ături &n loc
cleioase aledeunei
ochi$ cu %ură
lim!i de !roască
enorme care ar fi&nvrut
loc de
să %ură de coil$
mă lin%ă$ cu su%estii
că infamia mi sedin
adresa sun&ndu*mi+ nu e'ti ce crezi$ un suflet de om cu asiraţii sre ceea ce e su!lim$ ci
un infam care zadarnic vrea să scae de ceea ce e etern infam sau sca!ros. E infernul$
%&ndeam &n vis 'i deschideam aoi ochii &n &ntunericul dormitorului nostru de deţinuţi$
care mi se ărea !l&nd 'i odihnitor &n raţionalitatea lui$ chiar dacă ne ţinea rizonieri &n
aroierea morţii+ eram intan%i!ili$ uteam fi distru'i$ dar nu &nsăim&ntaţi.
#uă ce am ie'it$ &n zilele c&nd ersectiva vieţii mele cu Matilda se &ntuneca$ am
&ntre!at*o la un moment dat e mama+ ce era$ ce se mai &nt&mlase cu i!ila$ frumoasa
fată din cartierul nostru$ tot nu s*a măritat "4a da$ mi*a răsuns mama$ dar cu cine$ vai
de sufletul ei1 Cu un nenorocit$ 'i !ătr&n 'i ticălos. Altul n*a %ăsit. ) !ate$ o umile'te$ o
&n3ură$o vezi...
dacă o ţine des!răcată$
7i de c&tevanici
lunic&nd măn&ncă
a mai născut n*o
'i unlasă să &n%hită
coil..." lini'tită.
,n clia aceea*a
amve'te3it
văzut cum'i ea$
ne
intra e oartă o arătare cu ceva &n !raţe. "Ea e$ a zis mama. N*are ace cu acest coil$
vine la mine să mă &ntre!e ce să*i facă." A intrat &n casă 'i c&nd m*am uitat la ea$ n*am
recunoscut*o+ ve'te3ită$ da$ 'i mama era$ dar frumuseţea sufletului &i &ntinerea chiul$ &n
tim ce i!ila... luminile ochilor ăreau stinse$ adusă de sate$ cu m&ini lun%i 'i la!e mari
care nu 'tiu cum se deformaseră astfel$ cu o umilă ardoare e chiul altfel dus de e
această lume entru coilul e care &l ţinea &n !raţe... C&nd m*am uitat la coil$ senzaţia
de realitate$ at&t de uternică &n noi chiar c&nd rivim un mort 'i ne cutremurăm$ dar nu ne
ierdem firea %&ndind că acel mort e un om 'i deci 'i noi o să zăcem astfel &ntr*o zi fără
viaţă$ această divină senzaţie că s&ntem vii 'i că restul nu se rive'te s*a tur!urat &n mine
at&t de tare$ &nc&t &nsăim&ntat am ie'it imediat afară 'i am lecat+ coilul i!ilei era acel
monstru de co'mar e care &l credeam o emanaţie a fiinţei mele$ a creierului meu rătăcit
&n tene!rele somnului. ,n realitate eu &l văzusem &n vis cu mult &nainte ca el să se nască.
un visului realitate fiindcă eram &n acea zi foarte lucid 'i foarte lini'tit 'i 'tiam cu
certitudine că nu roiectasem un co'mar de mult uitat$ asura unui coil real+ semăna
aievea cu cel din vis...
9II
...Tot astfel mă simţeam acum &n faţa individului care mă fi-a de duă !iroul său cu o
uternică rivire care nu cliea$ rivire insistentă$ !at3ocoritoare$ enetrantă$ meschină$
dar triumfătoare$
frumos ca al meu$e unsenin
mai chi care
'i mair&n3ea$
vesel$un&nsă
chicudeo aceea'i v&rstă cu atemea$
infamă e-resie+ a'i fiticălosule$
cunosc$ zis mai
arcă &mi sunea$ nu eşti ceea ce crei 'i n*o să te oţi ascunde de mine c&t o să trăie'ti$
orice*ai &ncerca tu să faci. Ieri ai fost universitar$ 'i te*am di!uit 'i te*am trimis unde
tre!uie$ acum e'ti aici 'i ai vrea să*ţi ierzi urma$ ai crezut ca tot ceea ce ţi s*a &nt&mlat a
fost un vis ur&t din care &n sf&r'it te*ai trezit 'i un viitor strălucit &ţi stă iar &n faţă. (n viitor
strălucit &ţi stă...Aai&&aaa..
Chiar a'a făcu$ a'a mă &nt&mină &n tim ce eu$ a'ez&ndu*mă e scaun &n faţa lui$ &mi
co!or&i rivirea+ "Aa&&&aaa1" Crezui că eram descheiat la antaloni$ &n orice caz &mi dădui
seama că %ravitatea mea$ caul meu e sus &i st&rnise esemne e-clamaţia aceasta
!at3ocoritoare. Intensa familiaritate ersiflantă 'i rece a %lasului său mă făcu să simt o
cliă deenzaţie
născut. senzaţie stranie
netă că'ieviolentă
acest omdel*am cunoscut
co'mar &nainte
metafizic$ saucamai
at&t!ine
eu c&t
zis'ideel să ne fi
metamsihoză$ c&nd ai revelaţia$ cum o avusesem eu cu necunoscutul coil al i!ilei$ că
s&nt urmărit din ad&ncimi imemoriale de tim /care e reversi!il da$ s*a făcut demonstraţia
rin calcule matematice10 de uterea malefică a universului$ nu a celui vizi!il$ care e
minunat$ %randios 'i călăuzit de le%i$ ci a celui invizi!il$ ce iere &ndată ce*'i semnalează
rezenţa sau se comortă recum halucinantul electron care trece$ &n aaratul de
e-erienţă$ fără să se divizeze$ rin două orificii deodată...
7i individul din faţa mea ărea astfel dotat$ să treacă$ adică$ &n acela'i tim răm&n&nd
&ntre%$ 'i rin adevăr 'i rin neadevăr$ 'i rin co'marul meu 'i rin realitatea cea mai
lată. )!servai că un ochi ărea să*i cadă &n %ură$ iar de la m&na dreată &i liseau
ultimele
!ări+ două de%ete.
"Ascultă$ Infamia
mă Petrini$ e-resiei
&nceu el$ tu aierafost
&nsoţită de !unăvoinţă$
universitar$ c&nd&imă
mă1" "#a"$ luă la &ntre*
răsunsei. "7i
chiar a'a$ continuă el de%rad&ndu*'i !unăvoinţa rintr*o fină !at3ocură$ ai fost e catedră
'i ai redat filozofia" "#a"$ răsunsei. "7i studenţii te ascultau" "4ine&nţeles1"
"4ine&nţeles reetă el tără%ănat 'i leoaele i se &nchiseră 'i din %&tle3 &i ie'i aceea'i
e-clamaţie indescriti!ilă+ A&&&aaa1"
Ai fi zis că %lumea asemeni %olanilor$ dacă leoaele nu i s*ar fi ridicat !rusc 'i nu
mi*ar fi aruncat o rivire de %heaţă. Aoi continuă+ "7i la 4aia rie ce făceai tu acolo"=
"?ucram &n mină". "Chiar lucrai111" Mă %&ndii să*i răsund că nu$ mă lim!am$ dar &mi
susei că individul nu tre!uia &nfruntat$ mai ales că senzaţia mea de co'mar$ su! acest
dialo% mi'tocăresc$ se sul!eră 'i nu mai crezui că eram ameninţat să fiu dat afară< oate
vroia doar ur 'i simlu să mă cunoască$ să mă vadă la faţă "Am imresia$ &i susei
totu'i$ că 'tiţi foarte !ine ce făceam acolo1" "7i ce*ai zis tu$ mă Petrini$ a'a ca filozof$
c&nd te*ai văzut cu roa!a &n m&nă" &'i continuă el$ ca 'i c&nd n*ar fi auzit ce*i susesem$
intero%atoriul său incredi!il /mă tutuia ca 'i c&nd am fi fost vechi rieteni$ sau el ar fi fost
un foarte mare 'ta! care nu mai oate concee că un su!altern at&t de mititel s*ar utea
simţi ofensat 'i să*i răsundă0. "(n universitar la filozofie$ &i răsunsei$ nu e neaărat un
filozof." "Nu e #ar ce e" "(n simlu rofesor1" "(n simlu rofesor"$ &mi reluă el
intonaţia modestă 'i asura acestei modestii a mele făcu iar+ "aa&&&aaa1" 7i se uită dracului
&ntr*o arte$ sc&r!it arcă de sectacolul uţinătăţii umane. #a$ nici măcar nu uteai zice
că r&de de tine$ at&t de sus se simţea. Acrit de lisa de variaţie a comortării oamenilor$
&n%ăduitor că ne credeam 'i noi cineva 'i aveam$ trăiam adică &nvăluiţi &n micul a!ur al
iluziilor noastre. "7i c&t zici că ai stat acolo$ mă Petrini" reluă. "(n an1" "7i mai 'tii ceva
filozofie sau ai uitat tot" "N*am uitat nimic." "N*ai uitat nimic... A&... dar se ori$ ca 'i
c&ndfel
"Ce n*ardefiidei=
acumulat$ din că
"Păi zici susele mele$
ai redat destul disreţ...
filozofia Ei$ nimic1"
'i n*ai uitat sune*mi 'i mie
"#a1" "Ei$două
douăidei1"
idei
filozofice1" tuefiat$ nu*i răsunsei &ndată. #e ce tocmai două 'i nu una 7i cum să*i
sun acestui demon meschin de care deindea răm&nerea mea &n uzină două idei filo*
zofice "Cu%et$ deci e-ist1" &i răsunsei. "Asta ce e" m&r&i el distrat 'i m&na cu două
de%ete lisa i se use e ma'ina mică de scris de alături 'i e-ecută o arie ca e o
claviatură de ian. "E o idee filozofică1" ,'i retrase m&na+ "7i ce &nseamnă E o idee a ta
sau a altuia" "Nu e a mea1" "A cui e" "A unui mare filozof francez." "7i ce &nseamnă"
"Că e foarte si%ur că e-ist$ din moment ce %&ndesc." "7i ce mare !r&nză e asta" "E un
lucru si%ur1 ) idee filozofică1" "(n lucru si%ur1 ) idee filozofică1 Aa&&&aaa1 7i dacă
cineva nu %&nde'te$ reluă el cu un ton al! care &n mod a!surd &mi imuse resect$
&nseamnă că nu
mele faţă de e-istă"
el .Avea Rămăsei
dretate. siderat
Adică 'i un ful%er
nu dretate$ dar de simatielui
&ntre!area a!3ectă
uteatrecu rinemaţele
fi usă1
utea une1 8usese usă1 #acă cineva nu cu%etă &nseamnă că nu e-istă Ce să*i răsund$
fără să ne% &n acela'i tim concetul cartezian 'i să*l fac să nu r&dă iar at&t de mine c&t 'i
de marele filozof "une$ mă Petrini$ reluă el văz&nd că tac$ uite$ ma'ina asta de scris$
sau să zicem un cal sau un mă%ar+ nu %&ndesc$ &nseamnă că nu e-istă" "Nu utem să
sunem că nu e-istă$ zisei$ dar cel mai si%ur e că e-ist eu$ fiindcă %&ndesc1" "Hm1" făcu$
dar uterea lui seculativă se ori aici$ av&nd aerul că 'i*a'a %&ndise rea mult. ,i lăcea
&nsă 3ocul+ "Ei$ zise$ mai sune una1" Adică &ncă o idee filozofică$ mare drăcovenie. ,i
făcui e lac+ "Totul e !ine &n cea mai !ună dintre lumile osi!ile"$ zisei. "Asta e lozincă1
m&r&i el cu disreţ. Tre!uie să fie din Mar-1" "Poate să fie1" "7i una de*a ta nu oţi să*mi

sui"
nu s&nt "Nu1" "#e ce"
mare filozof+ "Pentru
)mul e uncăintri%ant.
nu am."Ei
"#arCesăzici"
te ţii de intri%i$
"#a$ s&nt 'iai1oameni
,ţi sun eu se
care una$
ţinde'i
de
intri%i. Eu &mi văd de trea!ă1" &i răsunsei osomor&t. "#a 7i dacă eu &ţi dovedesc că nu
te ţii$ ce*o să zici Ce să*ţi fac 9ei fi de acord$ a'a filozofic vor!ind$ să te dăm afară 7i
să*ţi v&r&m o h&rtiuţă la dosar$ nu de*altceva$ dar ca să afle 'i alţii$ dacă o să vrei să te
an%a3ezi &n altă uzină$ ce hram orţi1" Tăcui1 Părea foarte si%ur de el1 Totu'i$ %&ndii$
de*aia m*a chemat$ să mă dea afară1 Mă indi%nai+ "Reet că n*am făcut altceva dec&t
să*mi văd de trea!ă. #acă dumneavoastră 'tiţi altceva$ asta e o intri%ă a altora &motriva
mea. Nu &nţele% să suort eu consecinţele1" "Ascultă$ mă Petrini$ tu ai tată$ mă" reluă el
de astă dată cu suficient disreţ acumulat anterior entru tatăl meu 'i desi%ur 'i entru
mine$ ca să lase$ duă ce eu voi confirma ca nu s&nt orfan$ să*i iasă din %&nd stuida
e-clamaţie. "#a$ zisei$ am1" #ar nu e-clamă nimic$ se uită la mine arcă sastisit 'i
continuă+ "7i ţii la el" "Chiar dacă n*a'i ţine$ răsunsei eu iritat$ nu dumitale o să*ţi fac
confidenţe." "#a= cui" "Mă rive'te1" "Te rive'te1 Aaaa&&&aaa." #e astă dată arcă
z!ieră de at&ta lehamite. "Află$ mă Petrini$ că dacă tu nu*mi faci confidenţe$ &n schim!
taică*tău le face. Nu mie$ ce e dret$ dar le face e*acolo$ rin secţie. Că fi*său$ adică tu$
n*a venit el să stea la strun%$ ci doar a'a c&tva tim &nă o dă 4ularca afară e curva aia de
la !i!liotecă. 7i mai zici că nu te ţii de intri%i. Că &ţi vezi de trea!ă. Asta nume'ti tu să*ţi
vezi de trea!ă1 Aaa&&a..." Acum arcă era$ &ntr*un fel al său$ sc&r!it$ vesel. Nu ărea să
ata'eze mare imortanţă acestei desvăluiri 'i n*ai fi zis că chiar vroia să mă dea afară.
"Mă Petrini$ dacă !i!liotecara noastră află că$ faţă cu alţi oameni$ taică*tău a făcut*o
curvă$ oate să*l dea &n 3udecată. une*i chestia asta din artea mea. Pe urmă află 'i tu
un lucru care oate ar fi tre!uit să fie rimul lucru e care tre!uia să*l afli$ de'i eu 'tiu că
filozofii s&nt curio'i 'i 'tiu totul desre lume$ altfel de ce dracu s*ar mai lăuda că s&nt
filozofi...
de artid 'iAici la noi$
cadrele 'i cei
s&nt nu numai aici$de
trei ivoţi &n conducere
toată reu!lica$ directorul$
'i nu face secretarul
unul ceva care săcomitetului
nu 'tie 'i
să nu fie de acord 'i ceilalţi doi. Altfel ne schim!ă artidul$ care e forţa conducătoare$ da$
da$ ne schim!ă 'i ne trimite la munca de 3os$ nu s&ntem !ătuţi &n cuie e scaunele noastre.
&ntem noi mari$ dar foarte reede utem redeveni mici$ dacă lucrăm sectar 'i de caul
nostru. Tu !i!liotecar nu oţi să fii 'i n*o să*mi sui tu mie că directorul ţi*a romis
chestia asta. 7tiu e-act ce ţi*a romis$ că dacă vei reu'i să faci o !ună imresie$ o să te
romovăm$ da$ dar asta$ ehei1 mai t&rziu &ncolo 'i &n nici un caz la !i!liotecă." "N*am
sus că mi s*ar fi romis acest ost$ 'i dealtfel nici nu mă interesează$ susei foarte
hotăr&t. Tata a vor!it &n numele lui$ orice tată &'i dore'te ca fiul său să ocue un ost mai
!un$ intenţia mea$ 'i v*o sun fiindcă văd că aţi fost sincer cu mine$ este să mă &ntorc$
c&nd
să văse vasun
mai considera
ceva$ că e nevoie
de'i deintră
oate nu mine$&nlaatri!uţiile
universitate$ entru care am
dumneavoastră$ fost re%ătit.
sin%ura 7i
mea dorinţă
e să muncesc !ine 'i să c&'ti% 'i eu ceva !ani este normă$ cum c&'ti%ă 'i alţii &n secţia
unde lucrez. Mai rău e că mi se refuză deă'irea normei+ !a chiar s&nt &miedicat să mi*o
&ndelinesc 'i e aia. Nu s&nt lătit entru tot ceea ce muncesc. Am fost la tovară'ul
director 'i a dat din umeri$ mi*a sus să mă descurc. #ar cum să mă descurc A'a că
vedeţi că nu utea să*mi romită cine 'tie ce$ c&nd el nici măcar nu intervine să am
acelea'i dreturi ca orice muncitor." "#a1 m&r&i el. 7i ce să faci tu cu !anii$ mă Petrini1
Aveţi două salarii &n casă. Nu vă a3un%1" "9reau să mă mut de*acasă1" "#e ce$ nu vă
&nţele%eţi"$ "4a da$ dar vreau să am casa mea1" "Aha$ vrei să ai casa ta să oţi să aduci
dame1" "Nu e vor!a de dame1"= zisei eu mirat$ av&nd senzaţia că această &ntre!are mi*o
unea nu un om t&năr$
%&ndii scrut&ndu*l de v&rsta
cu atenţie mea$
'i aici el ci
&'iunul de mult trecut...
feri rivirea. Nu$ nici)vor!ă$
fi chiar at&t chiar
ărea de !ătr&n
mai t&năr
dec&t mine. "Atunci de ce e vor!a" insistă el. Tăcui. "au vrei să sui că nu*ţi lac
damele 9oi ă'tia$ filozofii$ n*aveţi..." "4a avem..." "Aveţi Aaa&&&aaa..."
#e astă dată &nsă surrinsei &n ochii lui &ntr*adevăr ca la lumina unui ful%er o stranie
invidie$ o otrăvită ranchiună< e-clamaţia lui e care o vroise ca de o!icei anestetizantă nu
reu'i s*o acoere. Aveam sau n*aveam noi$ filozofii$ ceea ce &ntre!ase el$ uteam să avem$
unii da$ alţii nu$ unii mai uţin$ alţii mai mult$ ca toţi oamenii$ dar &n mod aroae si%ur el
nu se rea utea lăuda că are din lin. Altfel de ce l*ar fi dus %&ndul tocmai acolo$ că de
aceea vroiam eu să mă mut 'i să răm&n sin%ur 'i de aceea aveam at&ta nevoie de !ani$ nu
ca să chefuiesc cu damele Adică un lucru e care el nu rea &l utea face "?a un chef$
a'a$ &l auzii că zice$ invită*mă 'i e mine$ mă Petrini1 erios1 au crezi că noi ă'tia$ 'efii
de cadre$ nu 'tim să ne distrăm Nici măcar n*o să*ţi cer să faci din chestia asta un secret.
Ki*ar conveni$ ai r&n3i el sarcastic. Ce te*ai mai lăuda tu rin secţie 'i m*ai 'anta3a$ !a cu
una$ !a cu alta... Ei 'i #e ce nu te*a'i rote3a Ei$ ce zici== "A'i fi !ucuros$ zisei$ dacă
m*aţi sri3ini &n dreturile mele." ",n dreturile tale$ murmură el cu un %las de arcă era
mirat că aveam 'i eu dreturi$ aaa&&&aaa..."
,n tim ce eu mă 'i ridicasem$ o luasem sre u'ă 'i a!ia &nchiz&nd*o rusei coada
acestei e-clamaţii care fusese cea mai lun%ă 'i mai !at3ocoritoare dintre toate$ ca 'i c&nd
dreturile mele ar fi fost lucrul cel mai de r&s din tot ceea ce disreţul lui acumulase de la
mine... Totu'i$ indefinita 'i sca!roasa simatie$ care ţ&'nise o cliă din maţele mele entru
el$ reveni$ &n tim ce co!oram tretele clădirii$ 'i nu numai entru o cliă. #ar 'i senzaţia
de co'mar reveni$ că ne cunoscusem$ noi doi$ cu mult &nainte de a ne na'te 'i că el fusese$
&n acel vis al neantului$ omul care mă dominase totdeauna. in%urul om$ adică nu om$
sin%ura
mine să entitate.
chefuim #a$ mă omenii
cu dame /cum o%&ndind$ omul'iăsta
să*l invit1 o să mă că
!ine&nţeles a3ute$
n*o iar eu o să*l
să divul% invit la
nimănui
acest secret /care nu va fi10 'i nici n*o să*l 'anta3ez. )ricum$ reflectai cu o si%uranţă de
sine lină de recriminări la adresa directorului 4ularca$ cinismul acestui !izar individ &mi
va fi oate mai util dec&t umanismul ineficient al celuilalt.
9III
e dovedi astfel$ eni%ma stocurilor suranormative se delasă sre alţii 'i acela'i
maistru care
c&teva zile făcea
duă e surdul c&nd
&ntrevederea mea &icusuneam că a'i vrea
'eful cadrelor$ să*mi deă'esc
!ine&nţeles$ de ce nunorma$ da$ zise
mi*ai sus că...la
Mă refăcui 'i eu că nu*mi e-rimasem niciodată această dorinţă 'i nu*i rero'ai nimic.
,n c&teva luni c&'ti%ai suficient ca să mă ot muta de*acasă 'i &mi 'i căutai cu %ri3ă două
camere lini'tite 'i nu rea dearte de casa ărintească$ să nu*i fie %reu mamei să vie la
mine ca altădată. ?e %ăsii$ aceste două camere$ &mi fură atri!uite de aţiul locativ$
instituţie care demult &nceuse să determine &ntr*un fel decisiv con'tiinţa oamenilor$ duă
cum sunea Mar- /condiţia materială determină con'tiinţa0. Nu oţi trăi &ntr*un su!sol
fără să ri'ti să caeţi o con'tiinţă de su!sol. iritul nu este deteriorat de su!sol dec&t dacă
&ntre su!sol 'i ceea ce e deasura nu e mare deose!ire. C&nd &nsă un %ăinar locuie'te &n
vaste aartamente$ 'i un om roductiv$ asemeni omilor dintr*o livadă$ sau asemeni
ăm&ntului care asi%ură

siritul nu oate roadele$ nu
ocoli &ntre!area+ vede lumina
e vor!a soarelui
de moartea mea'i Nici
tre!uie să stea
măcar &n oate
nu se &ntuneric$
consola cu %&ndirea he%eliană$ foarte a!stractă$ că dacă un filozof nu se oate afirma azi$
un altul se va afirma m&ine 'i redisoziţia unei entităţi naţionale sre filozofie nu va
suferi. 4ine&nţeles că va suferi 'i anume &n durata ei &n istorie 'i chiar &n cosmos+
e-istenţa e unică$ vreau să sun ireeta!ilă$ e'ecul unei entităţi nu asi%ură victoria unei
entităţi viitoare$ ceea ce este ierdut$ e ierdut entru totdeauna. &nt &nsă dearte de a
sri3ini frenezia afirmării. Nu re%retam vastul aartament al Matildei$ dar nici nu mă &m*
ăcăm cu refu%iul meu &ntr*un su!sol. Cele două camere le %ăsii la o familie care se
temea să nu fie reartizat &n ele cine 'tie ce !eţiv &n locul fetei care se mărita. "&nteţi
li!er$ &mi suse titularul aartamentului$ un in%iner din vechea %eneraţie$ dar &ntr*o zi
oate vă căsătoriţi$ &nţele%em$ mena3 t&năr..." 7i &'i e-rimă rintr*o mi'care lar%ă a !ra*
ţelor o veche credinţă că &n faza aceasta idila e lun%ă 'i vor utea trăi 'i ei c&tva tim su!
um!rela aceasta a celor care au iluzii. "#uă c&te &mi dau seama$ s&nteţi un intelectual$
zise. (nde lucraţi" ,i susei unde$ fără să recizez ce făceam &n uzină$ dar omul vroia
totu'i să 'tie cine &i intra &n casă. "Credeam că v*a sus domnul 9aintru!"$ zisei. "#a$
mi*a sus+ un rieten care se află &ntr*o situaţie foarte %reaD." Atunci mă simţii o!li%at
să*i sun cine s&nt. "Pentru noi contează$ zise el duă ce mă ascultă$ că aţi fost universitar.
Restul$ ca să zic a'a$ nu ne rive'te$ &n sensul că nu ne deran3ează." "9ă mulţumesc"$
aceea mare< o umlui cu cărţi de*ale mele 'i cu caietele e care tot nu mă hotăr&sem să le
distru%$ nu at&t ceea ce era scris &n ele mă atră%ea$ ci roriul meu scris$ care e-ercita
asura %&ndirii mele o influenţă ma%ică+ &ntrea%a mea fervoare de odinioară renă'tea
&ndată ce le răsfoiam 'i &n satele fiecărui r&nd citeam cu o claritate uimitoare o !o%ăţie de
idei e care &mi aminteam că le avusesem 'i e care anii %rei rin care trecusem nu mi le
'terseseră din
fe!rilitatea memorie.
scrisului$ #ar numai frazele
sontaneitatea st&n%ace$
'i suer!ia vioiciunea
cu care treceam lor care
este atin%ea esenţele$
o!stacole &n
favoarea refle-iei ori%inale$ asiunea imrimată &n scriitură uteau să*mi re&nvie &n sirit
forţa de a re&nnoda$ trec&nd este a!is$ &ndrăsneala inocentă de atunci cu reflecţia matură
de acum. 8ără ele intuiam că a'i fi avut multă vreme senzaţia chinuitoare a unei amnezii.
Ce %&ndisem Ce vrusesem să realizez ,mreună cu %&ndul că o aveam e ilvia$ aceste
caiete erau sin%ura dovadă$ sin%ura certitudine că viaţa mea nu era$ &nă la această v&rstă$
un e'ec. E'uasem &n seranţa de a fi fericit cu o femeie$ dar nu e'uasem nici &n sirit< 'i
nici !iolo%ic. Cum să le distru% Nici măcar nu le ascunsei$ ci$ dimotrivă$ le usei
alături e al!a lan'etă$ la st&n%a mea$ ca e un %hid$ ca e un talisman miraculos care
ascundea secretul insiraţiei lini'tite 'i de durată 'i entuziasmul fără de care voinţa nu
aduce dec&t&nchin.
Avui$ acest sens$ o !izară confirmare. Nu mă %&ndisem niciodată că$ &n afară de
9aintru! 'i celălalt referent al ecurităţii$ nimeni nu citise de fat caietele mele$ Matilda
care căutase altceva &n sertarul !iroului săr%&ndu*l$ desi%ur$ le răsfoise &n acea seară rău
insirată. Aflate aoi &n osesia ei$ nu le citise$ oricum$ nu*mi susese niciodată nimic
!un desre conţinutul lor1
,ntr*o zi$ caietele mele disărură. Iată$ %&ndii$ lu&ndu*mi &n m&ini caul$ cole'it de un
sentiment catastrofic$ actele ve'nicei imrudenţe a omului. 7tie !ine că un anumit lucru e
rime3dios entru el 'i totu'i nu ia cea mai elementară măsură de aărare$ e-citat de o
trufie smintită$ că oate el să &nfrunte forţe mai uternice 'i nu*i asă de urmări. #a$ au
venit oameni ai ecurităţii$ au us m&na e aceste caiete 'i acum urmează o nouă acuzare
'i alţică
toate aniuneori
de ocnă &n mereu
vine minelerăul.
de lum!.
"(ndeAvem &nsă dretate
s&nt caietele mele"$ să nu credem
susei intr&ndmereu &n cameră
&n vasta rău$ cu
a rorietarului meu$ in%inerul$ care stătea &n at &n 'ort 'i maieu 'i răsfoia nu 'tiu ce
revistă. "#omnule Petrini$ zise$ le*a luat fiica mea$ oim&ine le aduce$ vă roa%ă s*o
scuzaţi$ a fost curioasă$ mai mult$ are o imresie e care vrea să v*o comunice ersonal$
c&nd ei vin la noi< vă invităm la masă."
#eci$ domni'oara$ adică nu$ doamna cosmoolită$ nu 'tia e ce lume trăie'te. 8ără
mari ro!leme$ lua cu ea acasă ni'te caiete... Cine dracu credea că s&nt eu Nu i se
susese "A'i dori ca de &ndată să mi se aducă &naoi caietele mele$ &i susei in%inerului.
At&t eu c&t 'i fiica dumneavoastră s&ntem demult oameni maturi 'i nu elevi sau studenţi
rote3aţi de v&rsta noastră t&nără$ c&nd credeam că nimeni n*ar avea cura3ul să ne
edesească sever entru rătăcirile noastre. Aceste caiete... dar nu vreau să vă sun mai
mult$ o ro% e fiica dumneavoastră să mi le restituie chiar acum." "#a$ se oate$ vai$ zise
in%inerul$ fata mea n*a 'tiut ce imortanţă ata'aţi acestor &nsemnări. Altfel nu 'i*ar fi
ermis să le ia$ &i dau un telefon 'i &ntr*o 3umătate de oră vi le aduce..."
,i dădu acel telefon chiar &n faţa mea$ dar nu schim!ă cu ea dec&t c&teva cuvinte 'i
&nchise. "Nu vrea să vi le dea"$ suse el cu humorul 3ovial 'i resemnat al ărintelui care
numai are autoritate asura fiicei sale$ &n %eneral al !ăr!atului care tre!uie să cedeze &n
faţa cariciilor femeii. Avea aerul să sună că 'i eu tre!uia să cedez. Ca să mă ufnească
aoi un r&s colosal a treia zi c&nd ne &nt&lnirăm la masă 'i aflai desre ce era vor!a.
Ce eram eu (n 8euer!ach modern. Cum #e ce Muncitor ca 'i acela$ zise ea cu o
e-tremă sfială &n %las$ a3unsesem să*mi formez o conceţie desre lume 'i rin cultură să
arvin sre sferele %&ndirii filozofice. Rămăsei o cliă tăcut$ ca să &nţele%. "#oamnă$ zisei
aoi$ 8euer!ach n*a fost muncitor$ &l confundaţi cu #ietz%en$ &ntr*adevăr un muncitor
filozof$'itotchiar
En%els %erman$ care a descoerit
indeendent dialectica
de He%el... materialistă$
7i nici eu nu s&nt..."= indeendent de Mar-
'i mă &ntrerusei 'i
iz!ucnind
&n r&s. Tatăl ei$ cu humorul adesea str&m! 'i ascuns al intelectualilor seciali'ti$ nu*i
susese că am fost universitar$ ci un simlu strun%ar$ ceea ce e fată o uluise. Micuţă$
delicată 'i tăcută$ t&năra doamnă se făcu liliachie auzind hohotele mele$ &n tim ce
in%inerul$ sur&z&nd cu o satisfacţie ironică$ &i sunea a!ia acum că domnul Petrini a redat
c&tăva vreme la catedra de filozofie$ alături de marele oet 'i filozof$ 'i că &mre3urări
nefericite$ care nu erau le%ate de re%ătirea sa$ &l determinaseră să a3un%ă &ntr*o uzină.
oţul tinerei doamne o!servă la soţia lui ceva care nu se o!serva$ se ridică de e scaun$
veni l&n%ă ea 'i &i 'oti la ureche. "Nu fi coil$ te ro%$ e o %lumă de*a lui$ doar &l cuno'ti$
n*a vrut să te 3i%nească." "#ar nu mă simt 3i%nită"$ răsunse ea at&t de 3i%nită &nc&t se făcu
alidă 'i o arcă
&nc&t cerea mare tristeţe i se a'ternu
o rotecţie eretuăeechiul ei care mod
care &ntr*un e-rima
la felo de
at&teretuu
de vie sensi!ilitate
o resin%ea$
lucru care &i imrimase nu numai &n rivire$ ci 'i &n mi'cări o ve'nică suferinţă 'i
timiditate. Mai curios era că ărinţii rămaseră indiferenţi c&nd ca dret orice răsuns la
'oatele soţului /un t&năr domn cu un chi ferm 'i atră%ător0$ dădu tac&murile la o arte
din faţa ei$ ca 'i c&nd ar fi &miedicat*o să se ridice$ se ridică 'i fără un cuv&nt ărăsi
&ncăerea. "7tii că e urmă face mi%renă care o ţine trei zile la r&nd"$ zise doamna in%iner$
cu un %las uscat$ fără vreo căldură entru fiica ei."Tre!uie să iasă odată din coilărie$ zise
in%inerul &nfulec&nd cu at&ta oftă &nc&t mereu &i răm&nea m&ncare e la colţurile %urii.
Peste 'ase luni na'te 'i cum oate un coil să crească alt coil #e ildă acum$ n*a m&ncat
nimic 'i o %ravidă tre!uie să măn&nce." "#a= de ce nu i*ai sus desre ce e vor!a$ să nu se
facă Reie'ea
ridicolă"
că "Ca
datăsăfiind
&nveţe să nu fie"$
re%ătirea meazise in%inerul
de fost cu o ironie
universitar$ alicată.
nu mai eram un 8euer!ach
modern$ !a chiar$ dacă fiica lui ar fi 'tiut$ nu i s*ar mai fi ărut demne de vreun interes
&nsemnările mele 'i desi%ur nici nu le*ar mai fi luat cu ea acasă$ &n orice caz nu 'i*ar fi
ermis$ &n tim ce fiind vor!a de un simlu muncitor ne%li3ase !unele maniere. Mă
&n'elam &nsă. #uă cafele mă retrasei 'i &i %ăsii e tinerii soţi la mine &n odaie. tăteau de
vor!ă lini'tiţi. "#oamnă$ zisei$ mă scuzaţi că am r&s &ntr*un fel at&t de stuid$ dar am avut
o desamă%ire$ &mi făcusem iluzii faţă de interesul dumneavoastră entru caietele mele. Mi
s*a ărut că v*au fascinat$ mai ales c&nd aţi refuzat să mi le &naoiaţi de &ndată."Realmente
m*au fascinat$ zise ea %&nditoare$ 'i &ntr*adevăr r&sul dumneavoastră m*a 3i%nit. E adevărat
că 'i eu am %re'it că le*am luat fără să vi le cer." ",n mod sincer &mi are rău. A'i fi vrut
să discut cu dumneavoastră mai e lar%. N*am u!licat nimic din aceste &nsemnări 'i nu
le*am dat nimănui &nă acum să le citească. Acum s&nteţi necă3ită 'i n*a'i vrea să a!uzez
de ocazia e care mi*aţi oferit*o citindu*le$ să vă un c&leva &ntre!ări.==
oţii se riviră. "Cum$ zise el$ dar oric&nd..." Adică nu acuma. 7i se ridicară. "#acă
vă 3enează lan'eta mea$ suse sensi!ila doamnă$ am utea s*o luăm..." "A'i fi !ucuros
dacă mi*aţi lăsa*o$ zisei$ e at&t de lăcut să lucrezi e ea1 E foarte comod..."
Nu mai avusei &nsă ocazia să discut cu ea desre caietele mele. #ar$ oricum$ aveam o
confirmare$ e adevărat nu &ntrea%ă$ cu o um!ră de incertitudine izvor&tă din chiar
&nt&mlarea$ dacă cu adevărat i s*ar mai fi ărut fascinante &nsemnările mele 'tiind că s&nt
scrise de un fost universitar$ că universitar sau muncitor autorul tot a catat totu'i
interesul viu al unei cititoare.
IL
Nu trecu &nsă mult 'i tre!ui să ărăsesc uzina. un "ărăsesc" fiindcă nu fusei
concediat$ ci us &n situaţia s*o fac tocmai entru a nu fi dat afară.
,ntr*o zi$ la o adunare %enerală sindicală a secţiei &l auzii e re'edinte rostind+ "Are
cuv&ntul tovară'ul Chel!a'u$ se re%ăte'te tovară'a Nineta 4oian%iu." Hm1 e-clamai &n
sinea mea$ săraca Nineta Romulus$ e unde*o fi1 ,ntorsei totu'i caul c&nd Ninetei de aici
i se dădu cuv&ntul. Mă hol!ai+ era chiar ea$ numele de 4oian%iu fiind desi%ur al !ăr!atului
ei. #e la distanţa aceea mi se ăru neschim!ată Nineta$ dar lucru incredi!il era felul cum
vor!ea$ %lasul nu mai semăna cu cel de odinioară nici &n tim!rul lui$ nici ca mi3loc de a
e-rima
care ot fivechile ei %&nduri$
luate 7uand filozofia
l(amour ei /filozofia
est desser'i8. Nu$ tu!ului cu ilule
acum Nineta uci%ătoare
&'i &nsu'ise clinsec
stilul %eantă$
al
dărilor de seamă$ al criticii 'i desi%ur 'i al autocriticii$ vor!ea desre realizările care &i
stăteau &n sarcină$ !i!lioteca 'i manifestările culturale 'i ale echielor artistice /sfinte
#umnezeule$ a'adar ea era !i!liotecara &n chestiune0 'i chiar a'a 'i făcea$ critica &ntr*un
fel voalat 'i a!il e tinerii care &'i ne%li3ează nivelul cultural 'i s&nt a!senţi din fi'ele ei$
"dar e 'i vina mea că n*am %ăsit suficiente mi3loace de convin%ere$ fiindcă nu ne%
imortanţa sortului$ minte sănătoasă &n cor sănătos$ cum suneau cei vechi$ 'i sortul
are această menire$ dar nici fără cultură nu s&ntem &n delină formă$ nu s&nt artizana
zicalei care sune dec&t filozof ofticos mai !ine mă%ar sănătos... Nu e o!li%atoriu să răm&i
doar mă%ar sănătos..." "Tre!uie să fii mă%ar filozof1" zise de la rezidiu re'edintele 'i se
roduse rumoare
reluă Nineta veselă &n marea
fără timiditate$ că nu sală
asta de 'edinţe a clu!ului
e alternativa. e oateuzinei.
face 'i"Am
sortvrut să sun$
'i cultură1"
4ravo$ Nineta. Avea$ cum se zice$ aa%al. 7i descoerii duă aceea$ c&nd 'edinţa se
termină$ că nu*i ierise totu'i sontaneitatea de altădată. "Nineta1" o stri%ai. Ea se
&ntoarse 'i făcu ochii mari. "Petrini1" e-clamă 'i ea 'i &ntr*o cliă chiul$ su! resiunea
amintirii 'i a surrizei$ redeveni cel ce fusese atunci$ c&nd o cunoscusem eu la "Mama
răniţilor"$ inocent$ neatins de amorurile ei timurii 'i frenetice.
"Cum ai a3uns tu aici$ o &ntre!ai$ 'i &ncă !i!liotecară1" "#ar tu aici Ce e'ti"
"trun%ar". "Numai at&t Nu ţi*ai terminat studiile Te omene'ti că ai fost eliminat din
cauza mea 'i ţi*ai ratat cariera. 9roiai să a3un%i filozof$ rofesor... M*ar amuza să fie
adevărat1"= 'i iz!ucni &ntr*un r&s de un cinism vesel$ ca 'i c&nd ar fi fost o %lumă reu'ită să
mai adau%e la victimele e care le făcuse &n viaţa ei aventuroasă &ncă una$ iar entru mine
'i mai distractiv că am utut să*mi ratez cariera din ricina unei... "Nu$ &i răsunsei$ n*am
ratat nimic$ dacă considerăm că ratarea ne vine din interior." "Poţi să 'tii="= zise ea e
%&nduri 'i ne urcarăm &n auto!uz. Ai fi zis că reflectase 'i ea la acest su!iect 'i nu reu'ise
să afle din ce arte &i venise ratarea. #ar chiar &i venise Ce utuse rata Nineta )$ dacă
ar fi să*l credem e filozoful rom;n$ numai raţa nu ratează$ un om$ adică$ oricine ar fi el$
are totdeauna ceva de ratat$ totdeauna descoeră că a vrut ceva$ chiar fără să 'tie recis ce
anume$ i*o sun alţii la urmă c&nd nu mai e nimic de făcut$ chiar dacă el ar dori să nu 'tie.
Au acest o!icei scumii no'tri semeni$ să &nre%istreze cum arătai tu odinioară$ să

%hicească$ să intuiască acel lucru e care ai dori să*l realizezi$ să*l ţină minte este ani 'i
&ntr*o !ună zi să*ţi sună cu disreţ+ ratatule1 E'ti un ratat1 Chiar un ideal cu totul mărunt$
foarte modest$ arinde e chiul urtătorului lui o mică aură 'i c&nd această aură iere$
adică o anumită licărire a rivirii$ o anumită tinereţe a chiului$ atunci se o!servă /fiindcă
la ceiierduţi<
s&nt ce reu'esc le cei
chiar răm&ne
dra%iarcă
nu seve'nic e chi
ot a!ţine tinereţea
să nu c&nd au avut
sună soţului$ idealuri0
fratelui 'i rataţii
sau rietenului+
e'ti un om de nimic. ,i scaă &ntr*o zi soţiei$ care a acumulat multe nemulţumiri &motriva
ta de*a lun%ul anilor$ chiar dacă ai fost an soţ model 'i ai muncit din %reu să*i ţii e toţi...
au+ n*a fost nimic de caul tău$ alţii au făcut 'i au dres. Aici$ &n mediile de 3os$ ratarea se
confundă adesea cu nereu'ita$ care oate foarte !ine să ţină erfect &n icioare un om fără
noroc$ care să nu se considere adică $un ratat. Nu*i asă. Nu e vina lui1 Mai aroiată
cauzei ratării e ara!ola cu talantul &n%roat$ c&nd alte tentaţii dec&t acelea de a*ţi fi urmat
drumul e care ţi*era dat să*l urmezi te*au &nvins fără vina nimănui.
Ce aflai de la Nineta Că ratase lovitura cu tu!ul+ &l aruncase duă ce născuse doi
coii. 8usese isitită să devină mamă$ să fie ca alte femei$ să ai!ă !ăr!atul 'i casa ei$ să
fie !inede'i
să afle$ văzută
nu &n ora'ul
dorea$ &n care
fiindcă se măritase
fatele cu acel
chiar dacă ne%ustor
nu venim noi!o%at. #arvin
sre ele$ ne%ustorul &nceu
ele sre noi$ că
trecutul Ninetei$ a'a 'i e dincolo$ o istorie care durează de totdeauna 'i va dura$ adică
lisa de linie dreată &n viaţa ma3orităţii oamenilor$ cu alte cuvinte căderi$ erori
relun%ite$ schim!area !ruscă de !ară care na'te nesi%uranţa$ imrevizi!ilul$ nelini'tea...
Ne%ustorul deveni %elos+ dar dacă soţia lui nu s*a schim!at 7i dacă maiorul acela din
4ucure'ti o %onise entru rele urtări El 'i a'a era mai !ătr&n dec&t ea 'i &n cur&nd va
deveni 'i mai !ătr&n$ &n tim ce ea nu dădea deloc semne că o să &m!ătr&nească foarte
cur&nd$ arăta tot a'a ca &nainte$ de'i &ndurase două sarcini. (n !ăr!at mai !ătr&n$ dar
lini'tit 'i &nţelet$ oate răm&ne multă vreme un om care utea fi iu!it. #ar un !ătr&n
smintit$ care cedează isitei de a fi %elos$ e des%ustător. "Nu 'tiu cum se făcea$ mărturisi
Nineta$ că &n cliele

făcut$ su!ţirel 'i sveltacelea
'i c&nd&l se
vedeam 'i eu
&m!răca c&t/'i
!ine e de
'tia!ătr&n$ cu toate căchiar
să se &m!race0 nu era$ era !ine
&ntinerea arcă$
nu*'i arăta v&rsta$ nu de cincizeci 'i ceva c&t avea$ ci de atruzeci" . Am divorţat de comun
acord 'i mi*am a!andonat &n mod iresonsa!il coiii." "7i 4oian%iu Te*ai recăsătorit"
"Nu$ a fost de acord să*i ăstrez numele$ să semene cu al coiilor... cuza mea de atunci$
continuă Nineta$ era că tatăl lor$ om !o%at$ &i va cre'te mai !ine dec&t mine... 7i acum mă
chinuie dorul de ei$ de anii c&nd i*am făcut 'i alătat$ cei mai frumo'i din viaţa mea..."
"4ine$ &i zisei$ dar cine te &miedică să te duci să*i vezi" Cine o &miedica1 Nineta avea
aerul ca &'i unea ea &nsă'i această &ntre!are entru &nt&ia oară. 9or!ind desre coii$
chiul ei &m!ătr&nise$ ca să zic a'a$ su! ochii mei$ se dăduse 3os din at 'i &nceuse să se
&m!race. ) invitasem la mine$ duă ce luasem masa &mreună la restaurantul care se
numea &nainte "Hi%h*?ife" 56ailaiful unde se dusese 'i 9intilă odată să*'i vadă amicul cu
o formida!ilă tiesă$ care avea aoi să*'i lase urmele tălilor e eretele %ara3ului unde se
z!en%uise aoi 'i el cu ea0 'i Nineta mă urmă firesc$ ca 'i c&nd invitaţia mea nici nu
tre!uia făcută$ se &nţele%ea de la sine că o să &ncheiem seara la unul din noi."8rumoasă
odaie$ zise intr&nd$ dar fără să se uite la mo!ilă$ cum ai %ăsit*o " "#e ce$ zisei$ nu stai
!ine Ce s*a ales de vechea ta casă de l&n%ă Mama răniţilorD" "*a dus$ zise$ s*a
dăr&mat cu &ntre% cartierul$ s*au construit !locuri." "7i !unica" "A murit demult1" "7i
Mama răniţilorD" "Totul1...Nu stau !ine$ zise Nineta$ mi s*a reartizat o cameră tocmai
la mar%inea ora'ului$ &n cartierul acela nou$ arcă e un orfelinat$ c&nd mă aroii de el
chiar &mi aduc aminte că nu mai am e nimeni e lume." "#e$ zisei$ dacă n*ai vrut să te
măriţi cu mine #ar nu e timul trecut$ Nineta"$ &i 'otii$ %&ndind că dacă o lăsam rea
mult e anta lamentărilor$ nu se va mai aroia de acel tim de odinioară$ sin%urul &n
care ne uteam refu%ia 'i iu!i$ ci$ dimotrivă$ se va &ndeărta tot mai mult 'i de acel tim
'i de mine.
chiul ei &n #a$
careduă$ va utea
rivirea &i 3ucasărătăcită$
se lamenteze &n voie$
ca 'i c&nd ar fi mai
fost %&ndii 'i &nceui
surrinsă$ uluită$s*o m&n%&i e
că duă
at&ţia ani 'i duă ce eu &nsumi trecusem rin at&tea$ n*o uitasem 'i mai aveam entru ea
at&ta tandreţe$ de'i e-erienţa ar fi tre!uit să*i sună că semănăm &n acele clie cu flăcăul
de la ţară care cole'it de dorinţă &i sune fetei că o s*o ia de nevastă$ numai s*o
&ndulece$ sau &n orice caz s*o ameţească 'i să*i &nmoaie %enunchii rea str&n'i. "Prea
t&rziu$ Petrini$ zise ea cu melancolie$ tu a'i utea sune că ai rămas acela'i$ cu toate că ai
suferit 'i &n viaţă 'i ca !ăr!at &ndră%ostit 'i de mine e vremuri$ 'i e urmă 'i de
nevastă*ta care te*a ărăsit$ dar nu oţi sune desre mine că s&nt aceea'i." "Pentru mine$
zisei &n 'oată &nă!u'ită$ tot Nineta de atunci." "Ai să vezi că nu mai s&nt$" sur&se ea cu
ironie senină 'i &nceu foarte &ncet să se dez!race. Mi'cările ei &mi ăreau sacre$ at&t erau
de si%ure
o dusei &n'iatul
de armonioase. ,nceui
meu auster &n să fac laat&ţia
care dormise fel 'iani
c&nd ritualul
o fată se termină$
/rima o luai &n'i$!raţe$
mea cititoare10
urmărit de scena de odinioară c&nd ne iu!isem &nt&ia oară noi doi 'i &nt&ia oară eu cu o
fată$ o retrăii cu utere această ma%ică iniţiere 'i nici o cliă nu mă %&ndii 'i nu simţii că
Nineta nu mai era aceea'i. cena se reeta aievea 'i entru ea. ,mi dădeam seama$ se uita
la mine cu mii de sticliri de seranţă ne!ună &n rivirea ei mistuită realmente de focul ei
interior$ arcă nestins$ nestins de v&nturile 'i furtunile care suflaseră at&ta vreme &n el. #e
ce nu %&ndeam cu o ad&ncă convin%ere e care mi*o insufla truul ei minunat$ de ce
n*am utea noi doi s*o luăm de la caăt Cine ne*ar utea ori &nceui s*o sărut cu
atimă 'i multă vreme continuarăm aoi să răm&nem &nlănţuiţi. "Ei$ zise ea &ntr*un t&rziu$
tot mai vrei să mă iei de nevasta" "#a$ zisei$ ar fi at&t de !ine1 Tu ai coii$ am 'i eu o
fetiţăde'i!ine...
at&t viaţa noastră s*arsă&mlini
Pentru că$ rinte*am
'tii$ 'i eu iu!irea care
iu!it e ne*a lisit."
tine 'i te mai"#a$ murmură
iu!esc 'i ea$
'i acum$ ar fi
nu*mi
vine să cred că nu te*am utut uita$ dar să 'tii că te*am ărăsit tocmai fiindcă simţeam că
ne &nde'te o mare rime3die dacă nu ne desărţim$ ne*am fi le%at rea tare 'i tu n*ai fi
utut să*ţi mai termini studiile 'i din ce am fi trăit" "#a$ zisei$ ovestea care se reetă$
temerea de totdeauna care rue vra3a$ 'i o rue c&nd el, c&nd ea, cine iu!e'te mai uţin..."
"Nu e adevărat$ te iu!eam tot at&t de mult ca 'i tine$ dar cu toate că nu ăream at&t de
%ri3ulie cu mine sau cu alţii$ m*a seriat %&ndul traiului rău$ &n sărăcie 'i chiar &n mizerie.
Adevărurile astea s&nt verificate$ sărăcia roade orice ideal$ uţini rezistă." "Eu a'i fi
rezistat1" /%&ndind+ 'i oate că schim!&ndu*se astfel ordinea clielor mele$ nici restul$
&nchisoarea$ e'ecul cu Matilda$ n*ar mai fi urmat0. "Cum oţi să 'tii dinainte zise Nineta.
ărăcia e un cancer. C&t tim te*a'i fi utut iu!i săl&ndu*ţi rufele$ %ătindu*ţi$ frec&nd
odelele 'i &m!răc&nd o sin%ură rochie e care a'i fi sălat*o &nă la izineală 7i ţie
călc&ndu*ţi &nă la luciu acela'i costum de student sărac" "#a$ zic$ 'i tu cum uteai 'ti
dinainte că va fi chiar a'a" Ea tăcu o vreme$ aoi zise+ "4usola$ Petrini$ &ţi arată cu acul
unctele cardinale. Ki*ai fi-at o direcţie$ mer%i e ea 'i 'tii dinainte este ce o!stacole o
să treci$ rin ce ăduri ne%re sau ustiuri fără aă. Ca să treci rin ele 'i să*ţi atin%i ţinta
nu tre!uie să iei cu tine tot ce*ţi tre!uie )r$ noi n*aveam nimic. ?uii te măn&ncă chiar
dacă e'ti &ndră%ostit lulea$ 'i dacă mai ai cu tine 'i coii$ &i măn&ncă 'i e coii." ")ricum$
zisei$ n*ar fi fost a'a de rău$ fiindcă văd că ai redisoziţie sre filozofie. M*ai fi a3utat1"
'i r&sei. "#a$ r&se 'i ea$ te*a'i fi a3utat$ dar tu e mine" Tăcui. "Ei$ aia e1 suse ea cu un
senin sarcasm. P&nă ai fi reu'it tu$ te*ai fi trezit l&n%ă tine cu o !a!ă 'i m*ai fi ărăsit. )
femeie$ de la cea idioată 'i ur&tă$ &nă la cea inteli%entă 'i frumoasă$ se na'te &ncă din
!urta maică*sii cu 'tiinţa asta 'i numai o mică arte din ele$ sufletistele$ fac e-ceţie 'i
&ndură calvarul
suneam. 9ai decare
ele1urmează
#ecad eduă ce &nce
urmă$ s&nt ărăsite$ de'isecunosc
să !ea sau mărită'icueleunadevărul de care
ticălos care le &ţi
suune la un nou calvar$ dar fără nici o comensaţie... % propos de !ăutură$ n*ai nimic
aici" "N*am$ dar ot să mă duc să iau de la restaurant. E unul e*aroae." "Mai !ine
nu1 zise ea. Mă simt at&t de !ine1 Eu !eau ceva numai c&nd am %&nduri ne%re..."
#ar nu cumva le 'i avea$ aceste %&nduri$ fără să*i survină &ncă Tocmai vrusesem s*o
&ntre!$ dar mă orisem la tim$ &ntruc&t steaua ei fusese mai !enefică ărăsindu*mă e
mine Pe o cale insesiza!ilă refle-iile ei ulterioare o duseră &nsă tot sre această &ntre!are
neusă. ,n fond orice &ntre!are ui cuiva care se află su! semnul unei &ntre!ări unice 'i
caitale$ tot sre ea tra%e sau se roduce o tur!urare &ntocmai ca &n aroierea unei mari
mase ma%netice ascunse$ c&nd toate oscilo%rafele tresar &n mod misterios. Tot a'a arcă
tresări Nineta
c&teva clie ar c&nd &i susei+
fi suferit de o "7i tu de c&nd
amnezie. Aoite*ai &ntors &n
răsunsul+ "Nuora'ul natal"
de mult. #e Tăcere$ ca 'i c&nd
anul trecut." "7i
de unde ai venit" Alarmă !izară+ "Ce imortanţă are asta entru tine" "Nici una$ o
simlă curiozitate." #ar %hicise că această curiozitate va ersista 'i alte &ntre!ări vor veni.
Totu'i rezistă$ nu mai adău%ă nimic duă ce răsunse+ "#in 4ucure'ti." "7i ce făceai
acolo susei aroae sontan. Tre!uia să se decidă dacă vroia sau nu să*mi ovestească.
#e fat vroiam să 'tiu dacă era adevărat ceea ce auzisem eu desre ea de la teolo%ul
Asanache 'i ceea ce aflasem eu &nsumi c&nd o căutasem la acea revistă literară$ unde
fusese an%a3ată să "&m!unătăţească comoziţia socială a redacţiei"$ cum &mi răsunsese
cu un sur&s cinic un ti de*acolo$ 'i că nu mai lucra la acea revistă. Nu*l uitasem e acel
ti. #e ce sur&sese el astfel 7i &i ovestii Ninetei 'i o &ntre!ai de ce r&n3ise el astfel$
fiindcăN*avea
3idan sur&sul ărul
cinic devenise r&n3it.
ro'cat" "4a "E o oveste
chiar1" lun%ă$
"7i*a !ătut 3oc zise Nineta.
de mine. ,nt&iTiu*acela nutoţi$
el$ e urmă era &n
un
frunte cu directorul revistei. Numai asta te interesează" "Mă interesează tot ceea ce oţi
tu ovesti."
7i Nineta se &ntoarse &naoi 'i o!sedată$ uită de istoria de la acea revistă 'i &m!ătr&ni$
cum am sus$ su! ochii mei$ c&nd &nceu să*mi ovestească de coii. "Cine mă &miedică
să mă duc să*i văd Nimeni nu mă &miedică$ ei 'i ?a ce &mi a3ută că &i văd Mai rău &mi
face1 &nt a'a de frumo'i 'i m*a'i une &n atru la!e &n faţa tatălui lor să mă &ntorc acasă
'i să trăiesc cu ei$ să am %ri3ă de ei$ 'i să fac să se 'tear%ă 'i din mintea lor 'i din a mea
anii c&nd i*am ărăsit... #ar el nu vrea... Nu s*a recăsătorit... Naţionalizarea i*a luat
ma%azinul 'i a!ia a utut să a3un%ă 'i el simlu v&nz;tor undeva &n alt ma%azin$ li s*a luat
'i casa$ trăiesc %reu$ el 'i o soră rămasă nemăritată /ea i*a crescut e coii0$ dar nu s*ar
zice că nu se descurcă sau că se l&n%. Coiii nu simt sărăcia$ se 3oacă$ r&d$ se !at$ se duc
la 'coală$ iar la mine se uită nu ca la o străină$ dar nici ca la o mamă. Am a3uns să doresc
ca tatăl lor să moară$ s*o %onesc e sora lui 'i să*i aduc aici... #ar n*are de %&nd să moară$
arată !ine$ de'i are acum 'aizeci de ani$ !a chiar$ al dracului$ ai zice că a &ntinerit< coiii &i
dau forţa asta$ &l un la muncă$ alear%ă$ se s!ate$ se !a%ă &n tot felul de com!inaţii să
c&'ti%e ceva !ani$ fiindcă cu leafa lui de v&nzător n*ar utea cum să*i ţină."
Nineta se &m!răcase$ dar nu leca$ stătea &n fotoliu 'i continua astfel desre coii 'i
ovestirea ei nu mai &nainta$ să aflu 'i eu ce făcuse at&ţia ani duă ce &i ărăsise$ nu uţini
ani$ oate chiar zece... 7i fără motiv aarent iz!ucni deodată &ntr*un l&ns intermina!il$
asemeni unei 8antine ai cărei coii se aflau su! uterea unui Thenardier mizera!il$ numai
că nu era nici !olnavă ca aceea$ nu*'i v&nduse dinţii 'i arul ca să le trimită !ani$ iar tatăl
coiilor era dearte de a fi un Thenardier... Cu at&t mai vinovată deci 'i fără scăare cu
c&t$ &n afarăsădedeschidă
&miedica fatul căun&iroces
născuse$ nuc&'ti%e
'i să făcuse entru
nimic entru ei. unul.
ea măcar AcestN*ar
adevăr !rutal&ndura
fi utut o
să*i audă e coii &n instanţa ot&nd entru tatăl lor. "I*am &ntre!at eu$ zise Nineta
&nsenin&ndu*se ca &n faţa unei fatalităţi$ 'i nu mi*au sus chiar nu$ a fost mai rău$ au tăcut$
nu mi*au răsuns nimic$ semn că entru ei hotăra tatăl$ de'i c&nd le*am us &ntre!area el
nu era de faţă. Numai cel mic$ care &mi e cel mai dra%$ c&nd am rămas numai cu el m*a
&ntre!at inocent$ semn că fostul meu !ăr!at nu mă one%rise &n faţa lor+ mamă$ de ce nu
vii tu acasă #e ce nu viu Nu 'tia nimic$ săracul$ credea că eu a'i utea veni 'i nu
vroiam..."
,nceui să mă lictisesc$ iar dorinţa mea dinainte$ de a mă căsători cu Nineta$ mi se
ăru ridicolă+ chiar dacă$ rin a!surd$ 'i*ar fi recăătat coiii$ ar fi trăit nu entru mine$
ci$
doarcamoartea
să zic a'a$ entru c&'ti%area
Matildei0 inimilor
n*a'i fi utut s*o amlor.cu,nmine
timeceilvia.
eu niciEra
măcar
clar+rin a!surd
Nineta nu /oate
&ndrăsnise să &n%hită acel tu! salvator e care &l urta odinioară &n o'etă 'i care &i dădea
e atunci at&ta si%uranţă de sine< mai !ine n*ar fi avut niciodată această idee smintită$ care
&i &minsese viaţa sre o rea &naltă frenezie< acum era silită să sufere$ o suferinţă ca o
!oală mortală$ dar care nu*'i %ăsea soluţia nici &n moarte.
,ncercarăm &n sătăm&nile următoare să re&nviem vechea noastră dra%oste$ dar se
dovedi că ea avusese dretate c&nd &mi susese că nu mai era aceea'i. Chiar nu mai era$ &i
vedeam rivirea a!sentă$ ierdută &n trecutul ei vinovat care o &m!ătr&nea$ 'i &nţelesei că
tre!uie să &ncetăm. ,ncetarăm$ dar &ntr*o zi veni la mine acasă fără veste 'i &mi suse că
tre!uie să lec din uzină. "#e ce" "A aflat"$ zise cu o e-resie tur!ure. "Cine a aflat"
")laru1"",ndră%ostit
mine1" "Care )laru
sauA$ da$ &mreună"
trăiţi 'eful cadrelor. Ei trăim
"#a$ 'i" "Nu ţi*am sus$
&mreună1 zise$nimic
Nu 'tie e &ndră%ostit
si%ur$ dardea
aflat că am fost cu tine &n seara aceea la Hi%h*?ifeD1 #acă vrei să nu te dea afară$ mai
!ine leacă sin%ur. E mai !ine" A'a deci$ %&ndii$ de'i 'tii că omul e căsătorit$ ai accetat
să trăie'ti cu el1 Nu m*ar mira să aflu$ Nineta$ că 'i turnătoriile care ţi se un &n c&rcă s&nt
adevărate 'i că$ dacă )laru este$ rin funcţia lui$ ca orice 'ef de cadre$ foarte str&ns le%at
de serviciul ecurităţii statului$ e'ti 'i tu... "4ine$ Nineta$ &i răsunsei$ o să lec. 7i acum
ie'i afară1"
Eram furios$ &mi dădea a doua lovitură. 7i c&nd aflai că Nineta era e-act ceea ce
%&ndisem fără să fiu si%ur$ nu mă mirai. 4a chiar$ %&ndii$ o fi 'i mai mare &n %rad ca acel
)laru$ e si%ur$ altfel individul s*ar fi răz!unat e mine$ m*ar fi dat ur 'i simlu afară fără
mena3amente 'i &ncă v&r&ndu*mi &n dosar o iesă !ine ticluită. )r$ nu fu astfel$ lecai cu el
curat 'i cu menţiunea de transfer$ adică aveam dretul să nu ărăsesc uzina &nă nu
%ăseam ceva &n altă arte.
...7i %ăsii destul de reede$ mă calificai conta!il. Nu at&t de raid cum mă calificasem
strun%ar$ dar nici nu fui silit să urmez cine 'tie ce cursuri de durată. Era mai !ine1
PARTEA A 7APTEA
Nu erafatală
nu fusese mai nimănui0$
!ine1 Această &ntr*adevăr
această securistăfatală
care Nineta /fiindcă
&'i l&n%ea ca o Tamara avea doar
Ra'elă coiii aerul$mă
ierduţi$
&minse &n conul de um!ră al unei or%anizaţii re%ionale de achiziţionare a cărnii
/)RACA0 din care aveam să e'uez &n această celulă$ ca să sf&r'esc &n moarte /nu voi
'ovăi să mi*o dau10$ Nineta &mi trecuse mie ideea cu tu!ul$ adică ideea e care ea nu
avusese cura3ul s*o ună &n ractică. Eu o voi une &nsă$ chiar &n noatea de duă
ronunţarea sentinţei. #acă ea ar fi folosit acel tu! n*a'i mai fi re&nt&lnit*o 'i$ desi%ur$ n*ar
mai fi tre!uit si ărăsesc uzina unde &nceusem să mă simt !ine 'i$ era clar$ ordinea
clielor vieţii mele ar fi fost alta$ viaţa mea nu s*ar fi fr&nt.
#ar oate că ar tre!ui să alun% această o!sesie a ordinei clielor$ fiindcă$ iată$ dacă la
9raca, &ntr*o dimineaţă$ a'i fi luat din vasul lui inocentul fir de floare care aăruse e
!iroul
sens$ demeu 'i ur
ce să 'i simlu
arunc o floare$l*a'i fi aruncat
ce rău /am avut
oate să*mi facăacest imuls$
un !o!oc ro'udardemi s*a ărutacum
trandafir< fără &mi
sun că uteam să*l ăstrez 'i să alun% doar su%estia lui oetică$ vinovata intruziune a
m&inii care &l usese acolo0$ atunci &nsă s*ar mai fi utut schim!a ordinea clielor
e-istenţei mele. ,ntr*adevăr$ doar atunci1 8iindcă mai t&rziu$ zilele$ orele$ cliele se
&nlănţuiră str&ns$ 'i nicăieri nu mai aăru entru mine veri%ă desfăcută sau mai sla!ă care
utea fi rută 'i li!erul meu ar!itru$ li!ertatea mea să reaară 'i să ies din 3ocul hazar*
dului. A'a simţeam atunci$ că nu mai era osi!il1 #ar să vedem...
#a$ a'a este$ aceea a fost clia$ fiindcă &nă atunci$ tim de c&ţiva ani n*a mai aărut
&n viaţa mea nimic decisiv$ desre care să ot sune că i*ar fi utut schim!a cursul. Nu
am făcut nimic cu Amăicăliţului$ de'i am &ncercat$ am scris un articol desre >iordano
4runo 'i cola!orarea$

continui m*am dus la insul
el să mi*l u!lice$
m*a rimit mi'il*ami*a
rece u!licat$ darauefost
sus că urmă c&nd am
criticaţi vrutel$
entru sădin
ricina viziunii mele sum!re asura filozofului. "4ine$ i*am sus$ dar a fost ars e ru%$
cum am utea avea o viziune luminoasă desre un final at&t de tra%ic" "Aţi aăsat rea
tare 'i &ntr*un fel rea am!i%uu e asectele a!3urărilor lui." "A'a vi s*a sus" "E-act1"
"E adevărat$ i*am răsuns$ a'a are$ că a'i fi aăsat eu$ dar &n realitate a aăsat Paa< nu
i*a suortat dene%ările care &i anulau a!3uraţia 'i l*a ars e ru%. Am c&ntărit fatele fără
să*mi ermit vreo am!i%uitate."
A urmat o tăcere. Amăicăliţului nu arăta chiar a'a cum mi*l descrisese Micu$ oate
doar fizic$ dar s*a urtat cu mine sincer 'i corect$ fără vreo a%resivitate$ de'i fusese
criticat din ricina mea. "7i nu ot cola!ora mai dearte" l*am &ntre!at. "Nu1" 8oarte
clar1 7i fără urma vreunui re%ret. "Mă scuzaţi că vă mai &ntre! ceva+ nu cumva n*aveam
dretul să u!lic$ din ricina condamnării mele" "Nu mi s*a sus nimic. #e o!icei ni se
sune dinainte 'i atunci$ !ine&nţeles$ articolul nu mai aare. )r$ al dumneavoastră a
aărut$ a'a că..." "7i nu mai ot cola!ora$ chiar dacă a'i trata teme care să nu se reteze la
nici un fel de am!i%uităţi" "#a. dar ceva mai t&rziu..." "Adică C&t de t&rziu" "Mai
t&rziu1 reetă el cu o su%estie &n %las$ adică &ntr*un t&rziu nedefini!il$ mai &ncolo$ c&nd o să
se uite articolul aărut... e mai schim!ă otica$ sur&se el$ mai s&nt schim!aţi oamenii..."
)r$ at&t oamenii c&t 'i otica se schim!ă %reu$ sau dacă se schim!ă mai reede nu e
si%ur că se schim!ă 'i entru mine1 7i nu &ncercai nici să*i reamintesc lui Micu ro*
misiunea e care mi*o făcuse că dacă u!licam o carte ar fi utut să mă a3ute să reintru &n
&nvăţăm&ntul suerior la 4ucure'ti. A!andonai deci e >iordano 4runo definitiv. A'adar
&rtia aceasta e cursul vieţii mele nu utuse fi urmată$ chiar dacă m*a'i fi &ncăăţ&nat să
insist. 7i &n nici un caz n*a'i fi ucut ărăsi 9raca mai cur&nd de c&ţiva ani. )r$ tocmai de
acolo#ar
avea să ţ&'nească...
tocmai &n următorii ani veni entru mine o erioadă &n care &nceui să lucrez cu
o asiune lini'tită 'i ad&ncă asura temei mele desre o nouă %noză$ e care o terminai.
Cum am sus$ caietele mă %hidau. #earte &nsă de a mă simţi euizat$ duă terminarea
acestui studiu$ desre care rietenul meu$ Ciceo$ suse duă lectură că l*a citit e
nerăsuflate 'i că dacă ar utea să aară ar avea un succes*!om!ă$ adică ar fi un
best#seller filozofic care ar st&rni mare v&lvă$ dorinţa mea de a scrie mai dearte crescu cu
o utere e-traordinară. 7i nu tre!ui să treacă mult 'i &n reveriile lim!ărilor mele solitare
e otecile 'i drumurile &n%uste din afara ora'ului avui la &ntre!area ce mi se unea cu o
dulce !eţie$ ce să scriu$ revelaţia simlă
dar nu mai uţin cole'itoare+ ce altceva dec&t desre ceea ce &mi sunea mie timul
e careci&ltottrăiam
mele$ 4ine&nţeles$
filozofie$ nu un
adică esenţă roman
desre 'i nici
viaţa meao'iovestire fie eamei$
a semenilor 'i directă
a'a cuma vieţii
&mi
aăruse ea mie$ dar 'i altora$ viaţă de co!ai ai divinităţii$ care e-erimenta e noi /'i nu se
'tia dacă şi entru noi sau doar entru altă lume$ la asta urma să răsund0 le%i !izare$
insonda!ile$ ameninţări misterioase$ transformări raide care aruncau &n aer vechi
credinţe 'i structuri naturale$ alături de mituri !ar!are 'i rimitive care &nvol!urau
oceanul uman$ ocean &nă &n acest secol at&t de lini'tit.
Tema intră &n mintea mea &n e!uliţie 'i duă c&tva tim &mi dădui seama că era rea
vastă$ nu fiindcă n*a'i fi utut*o stă&ni$ ci entru că$ a'a cum sune Nietzsche$ mi*ar fi
cerut o mare &ncordare a siritului$ care s*ar fi transmis 'i cititorului 'i l*ar fi o!osit.
Tre!uia să*mi ale% entru &nceut$ să e-tra% adică din ea una mai modestă. #uă aceea
a'i fi e-tras
oamenii$ de'ialta$
eraudacă forţacare
oameni %&ndirii melecan*ar
%&ndeau fi slă!it.
'i mine$ nu Mi
erausecon'tienţi
ăru firesc
că$sădeconsider că
mii de ori
mai mult ca &n trecut$ s&nt co!ai... e cred totu'i stă&ni e destinul lor 'i s&nt$ din această
ricină$ de o trufie fără limite. Au creierul inflamat. 7i oate că entru &nt&ia oară &n
istoria cantitativă a omenirii$ eli!eraţi de credinţa &n #umnezeu$ de chin%ile unei morale
căreia i se suuneau fiindcă 'tiinţa nu sf&'iase &ncă vălurile divine care le insirau vina 'i
teama$ ticălo'ii se simţeau din ce &n ce mai &n lar%ul lor 'i domnia care li se a'ternea
&nainte$ care li se reara su! ochii no'tri$ nu era &nsoţită de nici un fel de ameninţare 'i
formele de ticălo'ie &nceeau să aară e ăm&nt dret cele mai fascinante sectacole$ e-*
resia de 3u!ilaţiune a ticălo'iei mai uternică$ mai atractivă$ mai cura3oasă faţă de
moarte /eterna tra%edie10 dec&t cea a con'tiinţelor ure$ tot mai rarefiate 'i cărora li se
r&n3e'te+ ei !ine$ a'a este$ recunoa'tem$ s&nteţi uri$ aveţi revelaţiile voastre su!lime$ dar
rezistă ele %&ndului că &nă la urmă o să muriţi &ntr*un mod tot at&t de scandalos ca 'i noi
'i lesedea morm&ntului va &nchide odată cu truurile voastre 'i idealurile care v*au
animat 'i ideile %eneroase entru care aţi lutat Nu e-istă dincolo un emireu &n care să
vă re%ăsiţi. Ha$ ha$ ha1 #incolo nu mai e-istă nimic1 %dio, tont est fini, dirlalai,
dirladada! &n tim ce noi sfidăm moartea$ ne !atem 3oc de ea... ra ticăloşilor, astfel &mi
veni &n minte titlul noii mele lucrări. Nu secolul$ nici mileniul$ ci Era$ care utea fi mult
mai mult.
&nt eu oare at&t de scetic$ sau oate at&t de &nsăim&ntător mă &ntre!ai duă ce
această veche idee ce &mi &ncolţise &n minte &ncă din adolescenţă$ citindu*l e Platon$ se
cristaliza &m!o%ăţită de roria mea viaţă. 8iindcă &mi dădeam seama+ ar fi &nsemnat să
serii e semenii mei cu o astfel de viziune asura ruturii echili!rului nostru interior
care ne a3utase să trăim totu'i e laneta noastră cel uţin un milion de ani. Natura umană
fusesede
astfel studiată
mutaţiicucatastrofale
mult &naintea mea de ea
A3unsese toţichiar
mariiat&t
filozofi 'i arti'ti. ediferită
de fundamental roduseseră &n ceva
Nu$ dar ea
%rav se rodusese totu'i. )menirea va som!ra &n urma acestei ere sau va re&nvia Iată
&ntre!area. Nelini'tea tre!uia să se insinueze &n siritul cititorului. Totu'i$ cei virtuo'i nu
aveau chiar nici o 'ansă să domine$ să evite$ să scruteze această domnie$ această frenetică
eră a ticălo'ilor 4a da$ tre!uiau afirmate vechile valori... Teama de moarte cred că e cu
at&t mai mare$ %&ndeam$ cu c&t s&ntem$ de ildă$ mai uţin le%aţi de viaţă. e zice contrariu
desre !ătr&ni$ care$ chiurile$ "se desrind" de ea$ se lini'tesc. Nu se lini'tesc$ dorinţele
răm&n$ cum mi*am dat seama din starea de sirit a !unicului. Nu se desrind. e desrind
ca să vadă ce #incolo de viaţă e neantul$ nimicul$ sun ticălo'ii. Ce să contemli /e ia
dret contemlare nemi'carea !ătr&nilor.0 Ad&ncimea infinitului mic 9astitatea infinitului
mare Niciv&rstă
asemenea vor!ă$
'i !ătr&nul
'i*a trăitcontemlă
!ine viaţa$tot
sauviaţa$ a lui 'idacă
e derimat a altora$ e m&ndru
nu 'i*a că a atins
&nţeles*o... Aici eoaici1
?umină nu e dec&t e ăm&nt$ universul e de catran. iritul !&3!&ie &ncerc&nd să ătrundă
ne%rul cosmos$ din care miliardele de stele nu ot alun%a &ntunericul. Cum am utea să
nu ne seriem de sf&r'itul nostru Nu ne seriem fiindcă ne na'tem cu !ucuria de a fi$ iar
această !ucurie se alimentează din noi &n'ine 'i ne une &n mi'care să ne dovedim că
s&ntem. Aţi o!servat C&t de &nţeleţi devenim &n orele c&nd muncim1 Moartea nu mai
e-istă dec&t ca o ură idee. #acă ne*ar rinde cu ciocanul &n m&nă$ sau la arat$ sau &n toiul
oricărei alte munci &n care ne*am dărui cu toată fiinţa 'i am muri &nainte ca !ucuria
dăruirii să se sul!ere$ această dăruire ar fi ca un scut$ am muri tot at&t de &măcaţi ca
&ntr*un somn$ care ne*ar do!or& irezisti!il 'i ne*am scufunda euforic$ ca 'i c&nd am fi
dro%aţi /'i fiinţei

&nceuturi nu estemonocelulare
oare somnul minunatul
din care amdro% e care
devenit aoinatura l*a dăruit4ucuria
con'tiinţe0. &ncă deunei
la
&mliniri ne &nvăluie sufletul 'i &l aără de %roaza morţii. #e aceea duă o credinţă
oulară mor %reu ticălo'ii$ adică cei care n*au trăit dec&t entru ei$ sau au făcut rău altora
/ha:eseare le aduce &n acele clie &naintea ochilor fantomele victimelor lor0$ dar nu
numai marii sceleraţi au co'marul sf&r'itului$ ci 'i e%oi'tii de toate nuanţele$ de la cei care
au trăit e sinarea altora$ &nă la cei care n*au iu!it e nimeni. C&t de aroiată$ de
familiară e moartea$ c&t de amestecată e ea rintre tre!urile noastre 'i cu c&t humor simlu
stăm de vor!ă cu ea$ ca Ivan Tur!incă$ acest erou care &i tră%ea de*at&tea ori claa. N*o să
trăiesc c&t lumea 'i n*o să mor de două ori$ se mai sune. E un %&nd de om$ le%at de viaţa
lină$ sin%ura care e-istă 'i care continuă 'i duă noi$ &n tim ce ticălosul e edesit să se
serie necontenit. #e aceea &i e at&t de %roază să răm&nă sin%ur &n tăcerea odăii sale. #acă
mor$ &i vine lui %&ndul$ n*o să mai ot &nfuleca 'i !ea la nesf&r'ite etreceri$ n*o să mai ot
să ţes intri%i &motriva altora$ n*o să mai ot să*mi aduc &n at &n fiecare noate altă
muiere. Ticălosul e le%at de viaţă$ nu "'i*o trăie'te"$ cum e el ferm &ncredinţat$ căci viaţa
&nseamnă 'i moarte$ or cu moartea el nu e &n re%ulă$ de'i o sfidează tot timul %ălă%ios 'i
cinic... e mai sune că adesea ticălosul are somnul ad&nc 'i lini'tit 'i că uţin &i asă de
&ndrăsneţele lui fărădele%i comise este zi. Cine n*are con'tiinţă n*are nici tur!urările ei.
N*a'i crede1 Con'tiinţă are orice om$ &n sensul roriu al ticălosului$ zace &n &ntuneric. Ei
'i Nimeni nu*i %arantează că o mică &nt&mlare$ un fat ne&nsemnat$ un %&nd viclean care
i se 'ote'te la ureche de către un alt ticălos /unul mai mare10 nu i*o va trezi c&nd &i va fi
lumea mai dra%ă. Hm1 dar ticălosul se oate 'i &ndră%osti 'i oate fi 'i resins$ oate avea
un coil care să*i moară$ oate cădea la at 'i oate fi str&ns fără milă &n cle'tele
imlaca!il al suferinţei &ndelun%i cu sf&r'it doar &n moarte. Ni se oate răsunde că 'i
virtuosul
muri 'i căoate avea virusul
micro!ul$ aceea'i sau
soartă 'i dra%ostea
cancerul lui#a$
nu ale%. oate
darficon'tiinţa
resinsă$ lui
'i coilul
nu va filui oate
surprinsă. Nu va intra &n derută că e resins &n dra%oste$ &'i va iu!i coilul 'i &n moarte
/nu va fi diserat că nu l*a iu!it &n viaţă$ că n*a avut %ri3ă de el$ că l*a a!andonat mizeriei
fizice 'i morale0.
C&t desre roria lui suferinţă &n !oală 'i &n %hearele morţii nici atunci nu va fi
surrins$ căci el &i cunoa'te demult e ace'ti inamici imlaca!ili$ &n tim ce ticălosul se
crede nemuritor 'i &l va auca &n acele clie groaa cea mare. #a$ ni se oate răsunde$
dar am văzut virtuo'i chinuindu*se e atul morţii 'i ticălo'i murind fericiţi &n !raţele
unei femei sau &n toiul unui chiolhan... E adevărat$ e-istă 'i virtuo'i chinuiţi 'i ticălo'i
care 3u!ilează o viaţă &ntrea%ă 'i mor fără chinuri &n c&teva secunde. #ar cine &ţi
%arantează
&nchizi ochiicăentru
vei avea acest rarisim
totdeauna noroc
str&n%&nd să fii omereu
&n !raţe ferit#imotrivă$
muiere de chinurileinfinit
con'tiinţei 'i să
mai multe
'anse s&nt să dai$ nere%ătit$ de !elea... 7i e urmă cine sune că a fi virtuos &nseamnă să
nu str&n%i &n !raţe o muiere 'i să nu iei arte la un chiolhan #a$ dar felul cum o face un
ticălos are o coloratură aarte... El insiră o veselie de care amintindu*ţi te aucă &nt&i o
va%ă nelini'te$ aoi o insuorta!ilă %reaţă...
II
Nu
forţei e %reaţa
noastre de aNu$
vitale. e-ista 'i nici
%reaţa nu e vor!a$
survine dintr*ocum credcuunii$
ornire caredes&ntem
un c&t dăruiţi
de micdedeficit
a al
resin%e amestecul &n care am fost isitiţi să intrăm$ a'a cum un ficat sănătos aruncă !ila
&n s&n%e c&nd &i trimiţi$ rin stomacul care rime'te orice$ o fleică %rasă 'i r&ncedă. Pentru
că nici măcar nu utem să sunem conteml&nd o ceată de ticălo'i &n toiul unui chef$
asemeni oetului &n faţa st&rvului asaltat de viermi$ că ăstrăm totu'i &n noi esenţa divină
a solidarităţii noastre descomuse. /Celor care au revelaţia a!surdităţii e-istenţei nu le*ar
strica munca dură &ntr*o mină de lum!$ sau la un canal$ 'i fără osi!ilitatea de a se
retra%e 'i mai mult &n domeniul a!surdului rintr*o condamnare a!surdă< nu$ să răm&nă
li!eri 'i să descoere foamea 'i setea 'i !ucuria somnului demult ierdute$ sau să iară$
alternativă firească$ deloc lisită de sens10 Nu$ rieteniile se desfac$ interesele suerioare
devin diver%ente$ amintirile comune se colorează &n ne%ru$ sărutul iu!itei devine sim!olul
trădării$ idealurile comune se retra% 'i ura acer!ă$ ura tenace 'i totală$ &nsoţită de surorile
ei !une$ ranchiuna nedomolită 'i invidia infernală$ &'i fac aariţia. Esenţa unei solidarităţi$
chiar descomuse$ se toe'te$ 'i %&ndul eliminărilor reciroce$ chiar rin crimă$ &ncolţe'te$
'i chiar dacă rar devine fat &mlinit$ răcore'te sufletul devastat. 7i cu toate acestea
sin%urătatea care ne face semne de dearte$ semne rietene'ti$ ale unei tandreţi infinite$
nu ne serie /e unii &i serie$ fiindcă frumoasa zeiţă nu*ţi romite nimic care nu e-istă &n
tine &nsuţi0...
...Totu'i$ e l&n%ă imulsul de a &ncee noua mea carte$ simţeam nevoia să mă

destind$ 'i nu oricum... #oream eu &nsumi o etrecere$ un chiolhan$ o distracţie violentă.
#ar cu cine Cu Ciceo 'i cu nevastă*sa Nici vor!ă1 7i atunci &mi amintii de 9intilă 'i
fo'tii mei cole%i de la deratizare... #a1 9intilă$ cel cu verva lui ineuiza!ilă$ ru!icondul
care ăstra &n con'tiinţa lui ca un !lazon$ ca un trofeu$ %&ndul că o frumoasă doamnă din
ora'ul
său nostru
unde trecuse$ &nainte
se h&r3oniseră de ală*s&ndu*i
&mreună se mărita /'i măriti'ul
e zid urmele&l tălilor
aran3aseeitot el10 rin
%oale. %ara3ul 'i
,mi amintii
de 4acalo%lu$ cel care ne ţinea fi'e la toţi$ cu su%estia că$ la venirea an%lo*americanilor$
acele fi'e &'i vor sune cuv&ntul... Alo$ atenţie$ domnul Calistrat... #a 'i e Calistrat$
%rasul 3ovial cu rivirea sa orcină 'i cu filozofia lui că &i !ă%a &n !ida mă*sii e toţi care
se le%au de salariul lui /de'i nimeni nu se le%a 'i n*avea această intenţie0$ de
Pantelimonescu$ "strelitul" care mă iniţiase &n tainele vieţii 'o!olăne'ti... (n sur&s interior
&nsoţea amintirea etrecerii care urmase &n chiar ziua &n care fusesem an%a3at... Erau
urmele fascinaţiei... A'i fi vrut ca acel chef să se reete... #uă at&tea a!stracţiuni$
simţeam nevoia unor &n3urături !ir3ăre'ti.
7i &ntr*o zi &i dădui un telefon lui 9intilă 'i &ntr*adevăr cheful se reetă$ dorinţa mea
coincisese
ascuţi. #uăcuat&ţia
un eveniment
ani %rasuleCalistrat$
care ei tocmai vroiau
care fusese să*l săr!ătorească.
condamnat Curiozitatea
la un an &nchisoare mi se
fiindcă
violase &n delasare o curvă$ &mi aărea acum dret un inocent$ 4acalo%lu un ranchiunos
mai de%ra!ă comic$ iar fatul că &'i lăsase tatăl să cer'ească afară &n faţa orţii$ duă ce &i
m&ncase averea$ &mi aărea dret una din acele istorii e care le oţi auzi &ntr*o anumită
lume$ ca o ara!olă$ foarte adesea o invenţie oulară menită să aere codul moral de
dezordinea de care se simt adesea isitite unele vlăstare rele din na'tere. Istorie veche$
maniheistă$ fiul cel !un... fiul cel rău... Iar "strelitul"= Pantelimonescu * un naiv$ adet al
unei secte ale cărei recete reli%ioase nu uteau fi dec&t o fr&nă entru firea lui
comle-ată /aflasem că citise mult 'i desi%ur că nu*i u'or să &nvin%ă &n el resentimentul
&motriva oamenilor care &l dăduseră afară de la o 'coală rimară unde era &nvăţător 'i &l
trimiseseră
,n drum srelacunoscutul
&nchisoare$"4ufet"
aoi la deratizare0. Aveam
intrarăm &ntr*o să aflu mai multe. 9intilă mă re%ăti.
!ode%ă.
"Calistrat$ &mi ovesti el$ care vă amintiţi$ dom= rofesor$ fusese tehnician &nainte de
istoria lui din delasare$ făcuse un memoriu 'i reu'ise să redeschidă rocesul lui de viol$
fiindcă nu luase un an$ un an făcuse$ dar de condamnat &l condamnaseră la 'ate. Avocatul
făcuse recurs$ care se resinsese$ dar totu'i duă un an &i dăduseră drumul. A'a$ fără a i se
admite oficial ro!ele$ &nţele%eţi că condamnarea &i rămăsese acolo la dosar$ 'i cum să
mai fii rimit &n meseria ta cu o !elea ca asta e ca 7ate ani1 Că te*auci tu să e-lici
că ai fost %raţiat$ iertat$ că nu e'ti vinovat$ c&rnaţi+ ce scrie aici 7ate ani Ei Cine stă să
te*asculte Nimeni$ dom= rofesor$ 'i atunci avocatul a făcut recurs e-traordinar 'i a
dovedit cu ro!e că individa era demult rietenă a clientului lui$ adică %a%ică$ 'i a
c&'ti%at$ i s*a anulat sentinţa 'i a fost rerimit &n uzină. C&nd aţi fost rimit 'i
dumneavoastră &n uzină$ a fost rerimit 'i el$ cu toate dreturile$ !a chiar i s*a lătit din
urmă 'i ceva din salariu. Ei$ să vedeţi cum s*a cuminţit Calistrat$ a lăsat*o mai moale cu
!eţiile$ s*a &nscris la studii fără frecvenţă 'i 'i*a luat diloma de su!*in%iner$ desenator
tehnic." "Te omene'ti$ zisei$ că 'i 4acalo%lu a o!ţinut cine 'tie ce succese..." "#aaa$ făcu
9intilă fără vreo admiraţie$ dar cu o sensi!ilă consideraţie faţă de rietenul său de cartier
din coilărie. Ce vină avusese el$ dom= rofesor Că i se făcuse &n uzină o fi%ură 8i%ura
cu 'tecărul e care i*l v&r&se &n ful%arin cine 'tie ce !esmetic$ ca să r&dă de el Nu vă sun
că individul a fost el rins vr&nd să scoată e oartă un electromotor A mărturisit$ dom=

rofesor$ 'i istoria cu 'tecărul$ nu 'tiu cum$ fiindcă s&nt seciali'ti la anchetă care te fac să
sui 'i ce n*ai făcut$ darmite ce*ai făcut. 7i s*a revizuit 'i condamnarea lui 4acalo%lu1"
"7i ce e el acum" "7ef$ dom= rofesor1" "Mare" "Ei nu mare$ dar e 'ef1 7tiţi unde " "Ei$
unde" "Tot la deratizare$ 'tiţi$ &n locul ăluia micu$ de la fat$ care ne trimitea e noi e
teren...
A rimit#ar nu vă de
Premiul sun$
tatdom= rofesor$
entru adevăratul
un strun% făcut demotiv
ei$ un entru
colectivcare dă Calistrat din
de su!in%ineri o masă.
care
făcea 'i el arte1" "Nu mai sune1" "Pe cuv&nt de onoare1" ") să*mi sui acum că 'i
Pantelimonescu e director e undeva$ sau oate chiar rofesor universitar$ zisei
%&ndindu*mă că 'i eu fusesem romovat 'ef*conta!il$ iar 9intilă era el &nsu'i 'eful unui
Arozar. 7i*o fi luat$ te omene'ti$ chiar doctoratul &n siholo%ia 'o!olanilor. Am avut un
rieten care 'i*a luat doctoratul &n siholo%ia e'tilor. #e ce nu 'i &n a 'o!olanilor$ care
s&nt mult mai interesanţi dec&t e'tii"
Mă uitai la el cu coada ochiului$ să văd dacă mai era acela'i$ &n stare să sesizeze din
z!or o ironie 'i s*o amlifice. Nu chiar1 #evenise resectuos entru alţii$ entru cur!a e
care o arcurseseră 'i fire'te 'i entru el &nsu'i. Nu rea mai avea haz1 #acă 'i ceilalţi
suferiseră
&ntr*adevăraceea'i transformare
cu multă aveam
consideraţie$ să mă lictisesc
'i Pantelimonescu &n mod
a fost si%ur.&n"#a$
rerimit zise$
&nvăţăm&nt..." "#ar
nu e 'ef 1" "Nu e$ dar e !ine$ dom= rofesor1" răsunse el cu o admiraţie care &mi su%era
că strelitul de care r&deam noi$ e1 e1 &nvăţător1 e un domn$ nu un !esmetic oarecare1
Era 'i el$ 9intilă$ un asemenea domn$ &n costumul său !ine croit$ care dădea restanţă
mersului său de min%e e două icioare$ căci &n ace'ti ani 9intilă se &n%ră'ase con*
sidera!il$ semăna &n acest sens cu rietenul meu Ion Micu$ arcă nu mai avea &n mi'cările
lui aceea'i vioiciune de altădată. "Totu'i$ zisei$ am imresia că 4acalo%lu n*a ro%resat
rea mult$ chiar dacă e 'ef$ tot rintre 'o!olani a rămas." 9intilă se &nduio'a. "Hm1 făcu$
!ietul 4acalo%lu$ săracul Costaichie$ a ăţit*o cu nevastă*sa1" "Păi arcă nu era &nsurat1"
"*a &nsurat &ntre tim. A %ăsit o fată$ dom= rofesor$ dumnezeiţă$ 'i 'i fata &l lăcea era
măritată
P&nă 'i a desmăritat*o
să divorţeze$ !ietul
fata..." "#e ceCostaichie." "#eera
&i zici fată dacă cemăritată"
#e ce &i zici
"Păi!ietul"
entru") să vedeţi1
că nu arăta$
dom= rofesor$ avea ea a'a o aliură de feti'cană... Ei$ 'i feti'cana ce*'i zice ea+ da$ &mi las
eu !ăr!atul$ asta nu e %reu$ da= ia să văd dacă mă iu!e'te tot at&t de tare ca 'i el$ ca să te
un la ro!e..."
7i lui 9intilă deodată &i reveni verva$ &'i iz!i uluit fruntea cu alma 'i se vaită
indi%nat. "...Ah$ c&t de rost oate să a3un%ă un !ăr!at c&nd &i cade a'a$ &n mod unilateral$
cu tronc$ duă o muieru'că. e lim!au a'a e mar%inea r&ului. 5ici că mă iu!e'ti
mormăi el cu disreţ$ arăt&nd cu caul &ncolo$ sre o al!ie fictivă de r&u. Ei$ aruncă*te &n
aă1 Că h&r$ că m&r$ 4acalo%lu nu 'tia să &noate$ dar &i era ru'ine să sună. Nu te*arunci"
susură el imit&nd*o e feti'cană ca 'i c&nd ar fi avut o lim!ă de 'are 'i aoi tăcu
osomor&t. "Ei$ zisei$ 'i ce*a făcut Costaichie" "*a aruncat$ dom= rofesor$ a'a cum era$
&m!răcat 'i &ncălţat$ era să se &nece. 7i aia se uita la el cum se z!ate 'i hi*hi*hi$ ha*ha*ha$
r&dea$ &nchiuiţi*vă$ dom= rofesor$ uite*a'a$ ha*ha$ cu %ura &nă la urechi. /Tui %ura
mă*sii dacă n*o aucam de icior 'i o ţineam cu caul &n aă &nă &nceea să scoată
!ol!oci10 A$ dar n*a3un%e 1"
e ori din ovestit 'i e-clamă cu multă milă entru noi doi$ uit&ndu*se la hal!ele
%oale dinaintea noastră+ "7i nu mai utem să !em 'i noi c&te una" "4a da"$ zisei... Aoi+
"Noroc$ dom= rofesor1" 'i continuă+ "e face iarnă. Mă duc$ zice feti'cana$ să schiez. Nu
zice$ nu &ntrea!ă$ mă$ !leandă$ tu 'tii să schiezi Hai cu mine1 #acă 'tii e*n re%ulă$ dacă
nu$ cumără*ţi schiuri 'i te &nvăţ eu. Nu1 7i ăsta$ nătărău$ %elos /dar %elos e cine0$ mer%
'i eu$ zice. 7i ornesc ei sre T&ma 'i %a%ica &i dă schiurile să i le ducă &n sinare. A3un%
ei sus /era &ntr*o duminică0$ iau masa la ca!ană 'i duă*masă &ncee ea ni'te iruete a'a$
ni'te cristianisme 'i el se uită 'i stă e*aroae de ea să*i admire silueta sveltă. Ei$ 'i duă
un tim seesatură
co!or&re$ ea de fi%urile
serentinele e nu$
alea$ dar carezice<
le făcea 'i un
co!or haiic
să ne &ntoarcem.i*a7idat
'i te*a'tet$ a luat*o
drumulsre
&n
viteză$ adio$ 4acalo%lu$ adio del passatto. 4esmeticul &nsă a luat*o la %oană duă ea.
Cum venea de se &ncolăceau serentinele alea$ ea &l vede$ a'a$ de 3os &n sus$ i se face milă
de el 'i se orea să*l a'tete. Milă ă*l a'tete$ credeţi Nici nu auca ăla să se aroie$
să stea 'i el uţin 'i să*'i tra%ă sufletul 'i %a%ica &ntorcea schiurile$ se rotea &n !eţele
alea$ i*arăta curul 'i h&&&r'ti$ valencia1 Credeţi că Costaichie a tras vreo concluzie ne%ativă
de*aici A luat*o &n continuare la %oană duă ea 'i*a'a s*a reetat fi%ura &nă 3os$ zece
:ilometri. C&nd au a3uns e teren neted 4acalo%lu %&f&ia să*'i dea sufletul$ cu lim!a scoasă
de*un cot 'i fata zice$ alo$ nu a'a &nţele% să*mi arăţi că mă iu!e'ti$ da= cum$ zice ăsta. Nu
'tiu$ zice ea 'i aici 9intilă r&se domol 'i admirativ$ de astă dată ca 'i c&nd i s*ar fi imus 'i
lui
lui$suerioritatea
merita 'i el untiesei. Pe urmă
%est frumos. #el*a răslătit$eadom=
Revelion rofesor.
&i zice+ nu otAt&ta
să facsolicitudine
Revelionuldin artea
cu tine$
s&nt &ncă măritată$ dar vom roceda &n felul următor+ seara$ e la ora zece$ cumeri o
sticlă de 'amanie$ iei un ta-i 'i vii la mine$ aroae de casă$ eu urc$ ornim$ destuăm
sticla$ ciocnim 'i o !em entru un an nou$ fericit$ c&nd o să ne căsătorim 'i o să fiu numai
a ta. A'a au făcut$ dom= rofesor 'i e toamnă s*au luat. Numai că reede Costaichie a
descoerit o discreanţă &ntre susele ei 'i realitate. A avut el va%a !ănuială că nu era
numai a lui. Certuri$ scandal... #ar asta era$ că de rins n*o rindea. Ai zis că te duci la
coafor. Nu te*ai dus1 4a m*am dus$ dar lisea coafeza mea 'i atunci... 7i sunea o
minciună oarecare$ %reu de controlat$ chiar dacă tre!uia să acoere o duă*amiază
&ntrea%ă. Trece anul 'i vine iar Revelionul. Eram la el$ mă invitase. 8i- la ora zece$
individa &i sune

duă*masă 'i l*amluiru%at
Costaichie+ dra%ă$
e cismar 'tiitot
să facă că osi!ilul
antofu*ăla
să cu
mi*ltocdrea%ă
&nalt s*a rut
chiar &n cuiul
scarachiar
asta.
Mă reed să*l iau. Eram l&n%ă Costaichie. #u*te$ zice$ dar ce drac de cismar ţine el
deschisă du%hiana &n seara de Revelion Kine$ ţine$ cirie'te ea 'i o &ntinde. Costaichie se
osomoră'te. Amuţe'te. 7i e urmă odată &i cade fisa1 Revelion$ ora zece$ arcă 'i lui i se
&nt&mlase la un Revelion o chestie e-act la ora zece. 9intilă$ zice$ hai la cismar$ care
dracu cismar$ &ntre!$ &l 'tiu eu$ zice$ nu e rea dearte. Mer%em noi la cismar$ c&rnati$
cismarul$ care avea două odăi deasura du%henei$ a dat din umeri$ &nceuseră să*i vină 'i
lui musafiri+ doamna n*are nici un antof la mine$ zice$ e adevărat că o servesc oric&nd$
dar nu mi*a adus nimic &n ultima vreme. Eheee1 &l aud e Costaichie e drum. 7tiu eu
unde e ea acum$ &ntr*un ta-i$ !ea 'amanie1 7i &mi oveste'te tot ce v*am sus eu acum...
7i a'a s*a sf&r'it iu!irea lor$ &ncheie 9intilă mereu vesel. A dat*o afară din casă chiar
atunci$ de faţă cu invitaţii$ i*a scos rufele$ hainele$ !ulendrele. >a%ica$ !ăţoasă$ foarte
!ine$ zice$ fiindcă oim&ine tot a'i fi lecat eu1 Imotentule1" "7i zisei. Ce*a mai făcut
e urmă dumnezeiţa$ duă al doilea divorţ"= "Păi s*a măritat chiar cu tiul la care ie'ise
&n ta-i să !ea 'amanie$ zise 9intilă$ un in%iner$ cam &n v&rstă$ cu ăr$ a'a$ %rizonat$ dar
distins ca !ăr!at$ foarte serios$ i*am &nt&lnit odată e stradă 'i am stat de vor!ă. Au 'i*un
coil." "7i 4acalo%lu" "Hm1 4acalo%lu$ o să*l vedeţi1 Nu mai mă &nsor$ 9intilă$ zice. A
căzut &n doa%a asta1" "Ce doa%ă" "Nu vă sun1 r&se el$ ca 'i c&nd mi*ar fi su%erat că ţinea
at&t de mult la mine$ &nc&t nu vroia să mă lisească de lăcerea de a descoeri sin%ur ceva
e-trem de interesant. ) să vedeţi1" reetă.
III
"4ufetul" &nsă nu mai e-ista$ fusese dăr&mat 'i &n locul lui se construise un hotel$ iar
la arter un ele%ant restaurant cu !raserie. "9eniţi duă mine"$ zise 9intilă intr&nd 'i trecu
rintre mese 'i mă duse &ntr*o &ncăere$ un seareu$ acolo li se rezervase masa. osiseră
toţi$ lisea$ !ine&nţeles$ ţi%anul$ ăsta$ esemne$ nu ro%resase deloc.
Erau &m!răcaţi !ine$ costume de comandă$ stofă en%lezească$ antofi de 2JS lei$
craveţi de mătase la %ulere !ine aretate. Erau la ţuici 'i nu se a'ezaseră &ncă e scaune.
Mai a'tetau e cineva >rasul Calistrat ciu%ulea din farfurii c&te*o măslină$ c&te*o felie
de salam de i!iu 'i arăta at&t de mulţumit de sine &nc&t nici nu o!servă venirea mea 'i a
lui 9intilă$ ca 'i c&nd ar fi uitat că el mă invitase la masă. 7i mai ales era treaz. ,mi lăcu
de el$ era %rav$
a'tetasem să*llini'tit$
%ăsesc chiar modest$'ifaţă
de3a afumat de israva
lesnind entruMă
de veselie. care luase Premiul
aroiai de el$ &l de tat. Mă
felicitai$
dar se făcu sau chiar nu auzi ce*i susei 'i mă lăsă cu m&na &ntinsă continu&nd ciu%uleala.
>&ndii că tre!uie să mă car imediat$ dar interveni 9intilă+ "Mă !esmeticule$ dă m&na cu
dom= rofesor"$ 'i atunci Calistrat tresări 'i &'i fi-ă rivirea sa orcină asura mea 'i
!ol!orosi+ "#umneata cine e'ti" Ca să*mi dau seama că nu era nici treaz$ cum crezusem$
'i nici afumat$ ci !eat ul!ere$ dar cum dracu de se ţinea at&t de !ine e icioare "A$
zise$ dumneata erai cuză*mă$ n*am memorie vizuală 'i s&nt at&ţia ani de c&nd nu ne*am
văzut..." ,n schim! 4acalo%lu era mult mai semeţ 'i mai infatuat dec&t e vremea c&nd se
ocua cu uciderea directă a 'o!olanilor. Era normal+ acum &i ucidea rin interu'i 'i ai fi
zis că nu era un simlu 'ef al ecarisa3ului la fatul Poular$ ci al &ntre%ului ora'< el era
re'edintele1 ,mi &ntinse

str&n%eam. 8le%mă mare$ omă
m&nă fle'căită
mirai e care
că nu*mi 'i*odoar
&ntinse retrase &n chiar
un de%et$ cumsecunda c&ndcăi*o
se sune făcea
Carol I cu mini'trii săi. Ca 'i &n rima zi c&nd ne cunoscusem$ la deratizare$ famenul$
alidul Pantelimonescu$ strelitul$ mă acaara vor!indu*mi ca 'i atunci &n 'oată 'i
uit&ndu*se din c&nd &n c&nd &ntr*o arte să vadă dacă nu*l auzea cineva$ de'i nu*mi sunea
nimic secret... e !ucura$ &n mod sincer$ zise$ că scăasem de uzină 'i a3unsesem
'ef*conta!il$ oricum$ &nă la reinte%rarea mea &n &nvăţăm&nt o soluţie mai !ună dec&t să...
Aici &'i acoeri chiar %ura cu alma$ de'i$ uit&ndu*se &ntr*o arte$ se convinsese că nu*l
aude nimeni străin 'i*mi 'oti+ "&nt convins că n*o să a'teţi mult$ mă %hidez duă cazul
meu$ care n*a fost at&t de %rav ca al dumitale$ n*am făcut dec&t vreo 'ase luni$ dar oricum
nu mai seram să fiu rerimit să*i &nvăţ iar carte e coii... Mai ales dacă scăăm de
erorile noastre. Eu am fost su! influenţa unei femei$ %rozave din toate unctele de vedere
'i din ricina ei am făcut 'i &nchisoare 'i nici nu m*am utut &nsura. #om= rofesor$ toate
celelalte mi se ăreau ni'te oiţe stuide$ cu %lasul lor cristalin care era doar meritul
ei%lotei$ su! el un vid a!solutamente total$ des tetes de linotte, cum sun francezii$
ăsărici vor!ăreţe 'i zăăcite. 8emeia asta &nsă avea ceva &n ca$ o idee universală 'i
formida!ilisimă... Pot să v*o sun$ s&nteţi rofesor de filozofie$ o s*o &nţele%eţi 'i o să mă
&nţele%eţi 'i e mine." ,n acest tim urmăream contorsiunile %urii lui$ care nu 'tiu de ce
&mi su%era$ ca 'i &n rimele clie c&nd &l cunoscusem$ un nedefinit sentiment de reulsie$
de murdărie$ 'i o dorinţă de a mă desrinde de el$ cu toate că insul &mi făcea destăinuiri
care ar fi tre!uit să mă acaareze. ,l &ntrerusei+ "#ar de ce nu ne a'ezăm la masă" Nu
auzi.
Mă &ndeărtai$ luai de e masă un sandvi' cu icre$ &l m&ncai$ dădui este ca un
ăhărel de ţuică 'i revenii l&n%ă strelit cu un alt sandvi' &n m&nă. "Ei$ zisei$ care era ideea
aceeadeodată
#ar universală 'i formida!ilă"
renunţă la orice fel detrelitul
recauţiise'iuită ne&ncrezător
vor!i 'i &n om.
li!er$ ca orice dreata 'i &nrofesor$
"#om= st&n%a.
zise de astă dată arcă rea tare$ noi lutăm /su!linie acest cuv&nt0 &motriva unor rele$
dar cine ne sune că relele acelea nu s&nt sre !inele nostru 'i a'a*zisele victorii$ &n
tehnică$ &n st&rirea %&n%ăniilor$ chiar a 'o!olanilor$ a ciorilor 'i luilor 'i mai ales &n
medicină &motriva micro!ilor 'i viru'ilor$ a'a*zisele vaccinuri$ n*o să ne izoleze din ce
&n ce mai mult de natură 'i o să ne ericlităm roria noastră natură Iată$ să luăm de
ildă v&natul$ s*a mole'it nemaiav&nd luul e urma lui$ cine ne sune că n*o să ne
mole'im 'i noi distru%&ndu*ne toţi du'manii Ei$ cine Măsurăm noi !ine consecinţele
acţiunilor noastre"
Era clar$ strelitul &n%hiţise 'i el c&teva ţuici. "8ii mai concret$ zisei$ revino la ideea
universală
umană dacă'itre!uie
formida!ilisimă
să moară$ atre!uie
acelei s*o
tiese."
lăsăm"#om= rofesor$
să moară$ v*o sun$
indiferent că e orice
coil$fiinţă
adolescent
sau matur. alvarea ei &ncarcă omenirea cu ro!leme insolu!ile rin simla e-istenţă &n
lus a unei fiinţe e care natura a decis s*o &nlăture$ entru ca marele furnicar uman să nu
ai!ă de suferit. Altfel cre'te furnicarul 'i atunci chiar natura lui intrinsecă decide să moară
altcineva$ sau alţii$ dar rin mi3loace mai a!omina!ile$ crime ori!ile comise de indivizi
contra altor indivizi$ sau crime comise de state &motriva altor state1 Ce ziceţi11" "#a$
zisei$ chiar formida!ilisimă tiesă. 4ănuiesc că era 'efa dumitale1" "E-act1" "Ce meseria
avea" "Tot &nvăţătoare. Era directoarea 'colii. A refuzat vaccinarea coiilor$ le*a sus să
nu vie &n ziua resectivă la 'coală 'i atunci ne*a arestat e am&ndoi." "Ar fi fost interesant$
zisei$ dacă i s*ar fi &m!olnăvit roriul ei coil$ ce*ar fi făcut..." "N*are coii$ dar s*a
&m!olnăvit
sun ea odată$
ceva desre era să erorilor.
ărăsirea moară$ a7tiţi
refuzat
c&ndorice
mi*ammedicamente...
dat seama că#ar euasta
ideea vroiam să vă
e comlet
%re'ită" "Ei$ c&nd" ",n instanţă1 Am avut noroc cu un 3udecător inteli%ent care i*a us ei
o &ntre!are. Pe mine m*a dat este ca$ e ea nu. ă admitem$ entru demonstraţie$ a zis
el$ că natura se echili!rează sin%ură duă le%ile ei secrete. Că noi nu 'tim de ce face
natura anumite lucruri. Aveţi &n faţă un coil sănătos 'i frumos 'i deodată &ntr*o zi răm&ne
aralitic. Nu moare$ răm&ne schilod. 4oala se nume'te oliomielită. Putem noi acceta să
nu*l vaccinăm Cui folose'te un infirm Care ar fi sensul condamnării lui să nu se oată
3uca$ să nu oată aler%a 'i el ca alţi coii 'i să stea tot timul &n cărucior 7tiţi ce i*a
răsuns ea El ar &ntruchia cantitatea de suferinţă e care oamenii o merită 'i de care$ cu
a3utorul medicilor$ fu% de ea din ce &n ce mai mult... Natura e erfectă 'i n*avem noi ce să
ne amestecăm c&nd ea decide ceva. 4ine$ a zis atunci 3udecătorul$ o să vă !ă%ăm la
&nchisoare 'i o să &ntruchiaţi ersonal cantitatea de suferinţă de care oamenii fu%. #acă o
să constatăm$ duă ce veţi fi li!eră$ că nu vă a3un%e$ o să ne mai vedem 'i &n orice caz nu
veţi mai utea să*i &nvăţaţi e coii$ un model de rostie cum s&nteţi. Poate vă vindecaţi1
Aveţi dretul să mă condamnaţi$ a zis ea atunci$ dar nu să mă insultaţi. Nu v*am insultat$
am sus e nume motivul entru care vă condamnăm. ,n le%e are altă denumire$ entru
rostie ură le%ea nu condamnă e nimeni$ dar rostia cula!ilă cade su! ara%raful
cutare care edese'te sectele dăunătoare. ) variantă a celei din care faceţi arte se ridică
&motriva instrucţiunii coiilor$ să răm&nă adică analfa!eţi$ am deistat cazuri de astfel de

ărinţi !i%oţi care interziceau coiilor să se ducă la 'coală. 7i dumneata mi s*a adresat el
mie. usţii acelea'i idei ca ale doamnei )ricum$ a r&s el ironic$ e'ti !ăr!at$ oate
%&nde'ti$ hm1 conform virtuţilor entru care urtăm noi antaloni 'i căciulă. Aici$ &n sală$
s*a r&s$ formida!il ti 3udecătorul ăsta$ un om de v&rsta mea$ se vedea că e de trea!ă 'i ar
fi vrutrecunosc
sus$ să nu măcăcondamne
am nutritrea
'i eutare.
aceleIronia luiAcum$
idei...D era afectuoasă.
acum &n#om= 3udecător$
rezent$ a zis el$ i*am
le mai
nutre'tiD Nu ot să sca de ele dintr*odatăD$ i*am răsuns 'i &n sală s*a rodus iar
veselia mare. Qudecătorul r&dea 'i el. Ei$ zice$ c&t &ţi tre!uie să renunţi la ele A 7ase
luni e rea mult Ei$ hai$ să*ţi dăm 'ase luni 'i dacă &n &nchisoare o să faci o declaraţie că
e'ti comlet resta!ilit$
ţi se va da drumul imediat. Nu oţi s*o faci chiar acum$ această declaraţie Te duci
acasă1D N*am utut s# o fac$ dacă ea n*ar fi fost de faţă$ a'i fi făcut*o. #ar dacă n*ar fi fost
de faţă n*a'i fi utut să*i aud răsunsul la &ntre!area cu coilul 'i nu mi*a'i fi dat seama
de ceea ce &nseamnă eroare. Cred că era cam ţicnită 'i mă ţicnisem 'i eu trăind cu ea. E
curios lucru cum o femeie te oate zăăci la ca1" mai suse strelitul cu o uimire care
su%era
neaăratcă&nnici acumdirecţie$
vechea nu era indarafara acestei
&n alta$ s&ntrime3dii$ adică
destule idei caredecirculă
a se ţicni din&nnou.
li!ere aer$ Nu
a'a cum
circulă micro!ii 'i virusurile. "7i ce face ea acum" &l &ntre!ai. "7i*a terminat
condamnarea$ e funcţionară la un C.E.C.". "7i tot formida!ilisimă a rămas"
"A!solutamente$ răsunse el$ &n%hiţind o nouă ţuică$ dar nu ne mai utem vedea$ să nu ne
condamne din nou." "#ar tot o iu!e'ti1" "#a$ nu ot s*o uit$ sau mai !ine sus nu %ăsesc
alta care s*o ecliseze1" Iată deci că ţicneala nu*i trecuse. au oate chiar femeia &l vră3ise
entru toată viaţa...
Kuicăreala continuase &n acest tim 'i antreurile disăruseră din farfurii. Nu
&nţele%eam &nsă de ce stăteam mereu &n icioare "Ce facem$ domne" zise 4acalo%lu iritat
'i lictisit$ adres&ndu*se %azdei$ laureatul Calistrat. "Eu zic să ne*a'ezăm la masă$ le !a%
&n !ida mă*sii$

Calistrat a căruinuvoce
le mai a'tet 'i&ndacă
se alterase mai'i&nd&r%ie$
sf&r'it &mi sunac&nd vin$ lecum
&n urechi dămi*oecunoscusem
u3ă afară"$ zise
odinioară. A'a deci1 A'tetau$ ceremonio'i$ ni'te doamne$ desi%ur nu soţiile lor$ altfel ar
fi venit &mreună$ cine avea$ !ine&nţeles$ adică doar 9intilă 'i laureatul$ fiindcă 4acalo%lu
divorţase 'i nu mai vroia să se &nsoare cum &mi susese 9intilă$ iar Pantelimonescu a!ia
&mi ovestise de ce nu utea s*o mai facă.
Ne a'ezarăm$ 4acalo%lu alături de Calistrat$ eu &n faţa lor$ cu 9intilă 'i strelitul la
dreata 'i la st&n%a. #ar u'a se deschise 'i toţi se ridicară imediat d&nd scaunele &naoi.
Mă răsucii 'i văzui atru doamne care intrară cu o e-resie comună de veselie 'i
si%uranţă că mai uteau &nt&rzia un ceas 'i nimeni din cei de fată n*ar fi &ndrăznit să le
facă vreun rero'. tă&ne e situaţie$ nu numai aici$ ci a'a &n %eneral 'i oriunde. Avui un
şoc 'i mai rămăsei e scaun c&tva tim$ uluit de surriză$ nu erau doamne$ ci ni'te t&r&turi$
una mai resin%ătoare dec&t alta. Nici măcar tinere1 Curve &n ra%ul ofilirii 'i desfi%urării
totale$ c&nd z!&rciturile 'i vineţeala leoaelor$ rictusul vul%ar al %urii$ odinioară fra%edă$
o!razul altădată mat 'i fără ori a!ia mai uteau fi ascunse su! fardul %ros 'i ru3ul sidefiu
/nu violent ro'u$ nu mai era la modă0.
Ceremonial... ărutări de m&ini resectuoase /&ntr*adevăr$ nici un rero' că
&nt&rziaseră mai mult de*o oră$ deci nici scuze0$ scaune trase$ )limia$ 333$ stai l&n%ă mine$
te=n !ida mă*tii$ eram decis să vă dau e u3ă afară$ dar te iu!esc 'i te iert$ doamnă ?aura
/9intilă0$ faceţi cuno'tinţă cu dom= rofesor Petrini$ hai zictir$ 333$ a vost !e vremuri
rofesor 'i atunci din %re'eală$ ta3!ă$ !esmeticule$ vezi că e'ti %azdă 'i tu l*ai invitat e
dom= rofesor$ n*a venit el aici fără invitaţia ta secială$ %are invitaţie secială$ oa=să
lece dacă nu*i convine$ nu mă inderesează$ !a a'a mi*ai sus$ transmite*i filozofului
invitaţia mea secială$ mi*e dor de el$ dar acum vrei să faci e %rozavul faţă de doamna
?aura$ nu ţi*a3un%e
melanholia$ doamnaca)limia...
te*am a'tetat Mă%duţa$
e o amantă$ stai$
cu toate cădomne$ l&n%ă
eu nu mai mine
cred să mais&nteţi
&n femei$ mi*alun%i
toate ni'te curve$ 'i ar fi mai !ine$ domne$ să declaraţi asta deschis$ ar fi mai simlu$ am
evita mii de suferinţi$ dom= rofesor /'oată0$ v*am avertizat$ chestia cu doa%a$ urmăriţi
cu atenţie1 Claudia$ dă*l &n !ida mă*sii e zdrelit$ ăsta i*a le%at diavoliţa chestia 'i a
devenit im!otent$ o tra%edie care ne a'teată 'i e noi$ dar 333$ mai t&rziu$ nu foarte t&rziu$
duă chilele e care le !a%i &n !utoiul tău$ strelitul are un suflet sensi!il 'i eu o să*l salvez
de individa aia 'i o să mă mărit cu el$ o să vedeţi... Ce face$ domne$ chelneru ăsta$ stăm cu
farfuriile %oale$ mie mi*e foame...
7i %ura lui ca un !uzunar se leo'ti &n semn de disreţ$ nimic nu era !un$ dacă stătea
el acolo ărăsit 'i &i era foame. Nici urmă din melanholia declarată$ dar arcă 'i aetitul &i
era nesincer$
ăstrăvi fiindcă
la %rătar$ &nceu
aoi să mestece
turnedo Rossini...'i să clefăie fără chef c&nd chelnerul ne aduse
I9
Cum am mai sus$ nu numai somnul raţiunii na'te mon'tri$ ci 'i o luciditate rea
mare. troind din !el'u% cu vin ro'u acest turnedo care &i lăcuse$ sau mai !ine zis &l
rearase c&ndva Rossini$ descoerii că nici )limia$ nici ?aura$ nici Claudia$ 'i nici
Mă%duţa nu erau ceea ce siritul meu$ saturat de aerul rarefiat 'i a!stract al recetelor
filozofice
adică ni'te&nt&rfe
care&ntrăisem
ra%ul cel uţin un,nt&i
decăderii. an$aflai$
văzuse &n ele$ &n
&n timul clia c&nd intraseră
conversaţiei &n seareu$
care nu l&ncezi$ că
)limia$ care se a'ezase l&n%ă %rasul Calistrat$ era văduva unui cunoscut comozitor
diri3or din ora'ul nostru$ diri3or care fusese rieten de ahar cu tatăl lui Calistrat$ un vestit
chelner meloman 'i amator de artă$ avea &n casa lui ta!louri /nu uţine0 de mari mae'tri
rom;ni ai enelului 'i discuri cu interretări rarisime str&nse 'i ăstrate de decenii din
leafa 'i !ac'i'urile lui de chelner 'i e care veneau să le asculte chiar 'i ersonalităţi
străine ale muzicii$ &n trecere rin ora'ul nostru$ e care &i aducea soţul doamnei )limia$
acum aci de faţă 'i văduvă veselă. 8usese veselă 'i c&nd nu era văduvă e are că da. ,n
orice caz de !ăut &nceuse să*i lacă dinainte 'i anume duă ce soţul ei se trudise din %reu
s*o &nveţe. Avea oroare de !eţiile lui din ricină că mare arte din noţi 'i le etrecea
sin%ură. Coii n*aveau 'i totu'i &ntr*o zi$ e-aserată$ &i suse că vrea să divorţeze.
Muzicianul căzu e %&nduri. "4ine$ &i zise$ diseară vii cu mine." 7i o duse la restaurant.
M&ncară$ el !ău cu moderaţie 'i e la unsrezece ei i se făcu somn. "8ănică$ &i zise$ acum
mer%em acasă." "Ai văzut$ &i suse 'i el$ n*am !ăut nimic1" "Ce vrei să sui" "Păi acum
mer%em 'i noi undeva unde e deschis &nă la trei 'i unde s&nt amici 'i !em 'i noi cu ei un
ahar." Amici Era curioasă$ de'i &i era somn. "4ine"$ zise resemnată. #a$ amicii ă'tia
aveau un haz ne!un$ dar e la orele trei ica de somn. "8ănică$ mer%em..." Nu$ cum să
mear%ă$ rotestară toţi$ acuma se vor delasa la %ară$ acolo e deschis &nă la 'ate. "P&nă
la
'ate N*o să stăm &nă la 'ate"$ zise ea &n%rozită. Nuuu1 o asi%urară ei$ nici vor!ă$
or să !ea c&te o cafea 'i %ata... Cafea #a$ !ăură$ dar a!ia duă aia veniră ni'te sticle
seciale$ line de ăian3eni 'i de raf$ le ăstrase entru ei un chelner care &l cuno'tea e
muzician. "8ănică$ mi*e somn$ hai acasă1" "Nu$ stai să vezi 'i tu cum e$ zise 8ănică. Crezi
că e u'ordar
divorţez$ ă*ţi dai hai
acum 'i tuacasă$
seamae 'i să nu te"Emai
'ate..." %&nde'ti
'ate Cum$săzise
divorţezi..."
muzicianul$"4ine$ nu maise
dar acum
deschide este tot..." Adică tocmai acum să mear%ă acasă ) luau de la ca...
Povestind$ doamna )limia era de o veselie tandră 'i senină$ ai fi zis că soţul ei n*a
murit 'i va ica 'i el aici cur&nd... "Ce*'i oate dori mai mult un zoţ mort zise Calistrat.
) nevastă a'a %a tine1 >red că noatea vine 'i de tra%e de icior să !ei un !ahar %u el1
Era zimatic1 Ca fost !eţiv de rima clasă$ de #umnezeu va fi ierdat..." "&n tim ce e
tine #umnezeu n*o să te ierte$ că e'ti !eţiv de*a doua clasă"$ zise doamna )limia. "#e
ce %onzideri" "8iindcă treci reede este tretele cele mai frumoase c&nd !ei$ ca să
a3un%i la ultima &n care să te comlaci." "7i %are ar fi dretele alea Nu %unosc drete..."
"4ăr!atu*meu sunea+ la rima sticlă te simţi ca un &n%er$ la a doua ca un leu$ la a treia ca
un orc. Tu a3un%i
!ăr!atu*tău$ %u tot$reede &n faza
eu nu l*am asta$niciodată
văzut sin%ura care &ţi lace..."
!ă dreata &nd&ia"#e !a% &n%ă!ida
3= adoua$ mă*tii
doar de la%u
%ine am &nvăţat$ da%ă nu de la el 'i de la tata... E dret$ &mi %er scuse$ tu nu tre%i ni%iodată
de dreata &nd&ia$ e'ti un &n%er 'i de*aia de iu!esc$ un !orc 3i un &n%er$ 333..." 7i aici
Calistrat ărăsi furculiţa 'i cuţitul$ se dădu e sate 'i r&se la noi &ntr*adevăr cu oulenţa
unui orc e care vinul l*ar fi transformat rin miracol &n om...
Era !ine &m!răcată văduva muzicianului$ călătorea c&nd vroia &n străinătate$ omenea
des nume de ersonalităţi din caitală$ oameni de cultură$ dar 'i din sferele resonsa!ile$
care &i dădeau toate aro!ările să schim!e valută 'i să lece. Era cam trecută Nici vor!ă.
Cum de mi se ăruse Numai &n )rient 'i &n E-tremul )rient femeile erau &nlăturate de la
treizeci de ani 'i !ăr!atul &'i aducea &n casă o floare de lotus de 'aisrezece$ care se ofilea
'i ea cur&ndcum
ma%nolie$ 'i &iarăta
urmalaoatruzeci
a treia. #ar
de ce
ani'tie o astfel
văduva de floare deMi*o
muzicianului lotus fifaţă de oacest
%hicit floare de
%&nd$
această comaraţie ,nvăluită rintr*o anumită 'tiinţă de a fuma &ntr*un nor de rotocoale
de fum$ se uita la mine cu acel sur&s 'i acea rivire care &ţi su%erează că de'i cineva te
vede entru &nt&ia oară$ te cunoa'te de mult 'i ce !ucuroasă ar fi să se afle sin%ură cu tine$
la ea acasă sau la tine$ cu o cafeluţă alături$ l&n%ă o veioză otolită$ care să te facă să n*o
vezi că nu mai e$ desi%ur$ o fetiţă$ dar nici at&t de !ătr&nă cum ar face*o o luminăţie a
giorno su! care uneori 'i tinerii arată ridaţi$ 'i să deeni cu ea vechi amintiri$ dintre cele
care soresc tandreţea sufletului$ toesc aserităţile$ nasc dorinţa unei intensităţi rezente
a cliei$ mai &ncărcată de volutăţi dec&t &m!răţi'ările tinerilor care nu au un trecut 'i nu*i
cunosc valoarea...
#ar &n loc să*i răsund la rivire &nceui să mă ocu de vecina mea$ cea care &'i
usese &n %&nd să*l scae e strelit de formida!ila lui tiesă$ din ricina căreia toate
femeile ăleau &n ochii lui. Aici &nsă e'uai total $se uită la mine at&t de mirată /mirată că
un astfel de ti$ care nu*i sunea chiar nimic$ &'i făcea iluzia că ar utea să*i lacă0$ &nc&t
mă aucă un r&s disroorţionat &n hohotele lui faţă de lisa unui motiv aarent... Era o
cioară$ dar cu un decolteu care lăsa să se vadă ni'te s&ni ce &ţi intrau a!solutamente su!
nas 'i din ricina lor revenii la atac... "Cioară$ &i 'otii$ cioară dra%ă$ ai ni'te s&ni
minunaţi$ ei$ de ce te uiţi a'a ur&t la mine$ da$ arăţi ca o cioară$ nu fiindcă e'ti !runetă$ că
ai fi ţi%ancă$ ci fiindcă mie &mi lac ciorile$ cum ciu%ulesc ele un !o! de orum!
nedi%erat dintr*o !ali%ă$ sau ăduchii din coama unui cal e care se a'ează. 9ezi c&t de
modeste s&nt 7i mai au 'i darul remoniţiei. C&nd c&r&ie ele &ntr*un anumit fel$ sun ceva$
dacă 'tii să le asculţi... 8ii cioară dră%uţă 'i o să te fac să le simţi orum!iţă... N*ai nici o
'ansă cu strelitul$ oţi să*i arăţi 'i un auto!uz 'i el tot e tiesa lui o vede... ,n tim ce tu
&mi laci mie$
"...Alo$ !ăiat
alo$ t&năr$ de..."
filozofule$ nu de da la fedele noastre$ nu z&nt de nazul tău$ ai destule fede
&n mahala da%ă cu nevastă*ta$ o distinsă doamnă$ n*ai fost !aa!il să te &maci... Ce te
le%i tu de el$ mă$ !esmeticule$ ca 'i c&nd tu nu te*ai născut tot &n mahala... ha$ ha... E-izdă
3i o mahala aristo%ratică... At&da &i sun$ să nu se le%e de fedele noastre... #ar ce$ !ă$ toate
s&nt ale tale$ ha$ ha$ vezi că... dom= rofesor$ dom= rofesor$ ce v*am sus... Atenţie1 Am
iu!it*o ca nimeni e lume$ am sălat*o e ca$ nu era femeie$ era un coil 'i stătea cu
caul alecat &n !aie 'i i*am luat caul 'i am dat cu săun$ i*am frecat ărul ei mătăsos 'i
i*am simţit &n alme năsucul$ %ura care se deschidea su! 'uvoiul du'ului de m&nă 'i
satele &ncovoiat cu inelele sinării dulci 'i fra%ede$ să*ţi dai viaţa entru ea...
H&$ h&1 H&&&... Clie nemuritoare... imţeam 'i eu că am entru ce trăi... 7i &ntr*o zi
m*a do!or&t...
scrisul ei lat 'i&mi lăsa !ileţele...
!ăr!ătesc$ uteai sădesene cara%hioase
ariezi e orice căcunumine 'i ei$
era al ea...mititica
'i dedesu!t$ iscălit
ta fetiţă... cu
A'a
zicea. 9rea mereu surrize... Azi nu mi*ai făcut nici*o surriză$ mieuna ea... Aler%am$
căutam... Ce surrize uteam să*i fac... Măr%ele$ %a!lonţzuri$ erle artificiale... Mă
Costaichie$ dar a'a o surriză !ine sculată$ să mă scuze doamnele$ &i făceai tu #u*te$ mă$
&n !ida mă*tii$ tu crezi %ă asta e totul cuză*mă$ Costaichie$ răsunde la &ntre!are... ă
mă ierte doamnele$ doamnă )limia$ nu vă suăraţi$ doamnă Mă%duţa$ stimată doamnă
?aura$ he$ he$ ermiteţi*mi$ am avut o 'edinţă$ nu fac vreo aluzie la ersoanele de faţă$
dar discutam 'i noi lisurile 'i scăderile noastre &n comerţul de stat 'i unul că e !ine$ altul
că e foarte !ine$ altul că e satisfăcător cu lisuri 'i ia cuv&ntul un ti din rezidiu 'i ne
mustră$ tovară'i$ zice$ să nu ne culcăm e ?aura... #oamnă ?aura$ savuraţi confuzia$ ha$
ha$ nu văcesuăraţi$
n*aveai surrizeasă*i
auzit 'i el...
faci... dar nu
Ki*am usasta am vrut să
o &ntre!are1 8iisun. Costaichie$
!un 'i tu ea1
răsunde la te l&n%i că
une*mi
ce mi*ai sus mie... Alde lucruri z&nt &n fond mai imortante de%&t e-!erienţa ta de
armăzar !uduros... 7tiţi ce mi*a sus mie$ dom= rofesor ?*am &ntre!at+ mă$ o... #a$
zice$ dar se desf... reede1 Cum reede$ mă !esmeticule Reede$ zice$ imediat... Aoleo$
Costaichie$ i*am sus$ %rizonantu*ăla cu care te*a schim!at avea el secretele lui$ nu*ţi
răm&ne dec&t să te faci ederast$ altceva nu ţi*a mai rămas... He$ he$ he... 7'''1 8iţi atent1
Acum o să dea iar &n l&ns... #a$ cu lacrimi$ să vedeţi cum o să*i cur%ă 'iroaie$ ca la o
!a!ă... Nu ot să sun că nu m*a iu!it$ altfel nu mă chema ea s*o săl e ca$ mititica
mea fetiţă... #ar ar tre!ui$ doamne$ să ne urtăm cu ele ca &n evul mediu$ să le unem o
'tamilă de foc e sinare$ cu litera T să vadă 'i cel care s*ar mai &ndră%osti de ea cine e
'i să nu*'i facă iluzii T sau C$ curvă$ fiindcă trădătoare oa= să nu sună mare lucru$
flecara credem că l*a trădat e altul$ dar e mine nu... adică$ domne$ chiar a'a$ &n acela'i
fel$ de Revelion$ &ntr*un ta-i$ cu o sticlă de 'amanie... #omne$ dar omul mai trăie'te 'i
su! o dimensiune metafizică... Ho*aaa1 Mă Costaichie$ ascultă aici la mine$ n*are
valoare dec&t o sin%ură dimensiune. (nde e credinţa$ domne$ chiar a'a$ toate s&nt curve
Ce oţi să mai faci dec&t să*ţi iei lumea &n ca #ar unde dracu să te duci$ fiindcă oriunde
te*ai afla$ tot de ele dai... 7i eu s&nt un om !un$ domne$ la toţi am vrut să fac !ine 'i am
fost rimit cu ietre$ h&$ h&.. h&&&... 4ă$ im!e%ilule$ nu mai l&n%e aici ca o oaie %ufurită$
r&de filozoful de noi$ %are nu 'tiu %um a !i%at aici. ,l invid să se care !&nă nu*mi ies din
!eeni... Mă Costaichie$ scuză*mă$ sui că e'ti un om !un 'i că ai vrut să fac !ine la toţi.
Nu te suăra$ dar ce !ine i*ai făcut tu roriului ărinte care te*a adus e lume 'i a muncit
entru tine I*ai aruncat o !uca= de &ine c&nd l*ai văzut cer'etor la oarta lui 'i &n loc să te
aroii 'i tu cu o vor!ă !ună 'i să*i sui tăicuţule$ hai &n casă$ nu mai sta tu aici că se uită
lumea la să*'i
fier!inte noi 'imai
să chemi
vie &n ofire$
femeie să*l
tu i*ai des!race
zis$ c&nd el a'isus$
să sele 'i să*i faciCostaichie$
!o%daroste$ 'i lui o suă %rasă 'i
!o%daroste$ i*ai răsuns tu$ să fie &n c... morţilor Nu te suăra$ cum armonizezi tu fata
asta cu ideea e care ţi*ai făcut*o că e'ti un om !un /8iţi atent$ dom= rofesor10 Asta a'i
vrea să 'tiu de la tine 'i altceva$ e cuv&ntul meu dacă mai am să*ţi rero'ez ceva...
,n clia aceea$ Calistrat use m&na e o felie %roasă de &ine 'i i*o trimise lui 9intilă
dret &n o!raz. "Poţi să*i rero'ezi orice$ m&r&i el$ fără să se mai !&l!&ie$ cu condiţia să*l
dai afară e filozof e care nu l*a invitat nimeni." "4a da$ stri%ai$ tu m*ai invitat$ ro!a!il
cu intenţia ca e urmă să mă 3i%ne'ti." 7i &n clia următoare str&nsei aharul &n m&nă
foarte calm 'i i*l aruncai &n ca. Nu*l nimerii$ se sarse cu z%omot sec &n erete$ aucai
un altul$ care i se făcu ţăndări &n frunte 'i &i deschise imediat o 'uviţă de s&n%e ca o r&mă
ro'ie 'i ezitantă$
%&dilătură$ nu 'tia
dar simţi &ncotro 'i
a%resiunea s*osări
ia$ &n
sre nas sauRămăsei
icioare. sre sr&ncene.
lini'tit laEllocul
nu simţi
meu$această
a'i fi vrut
s*o &ncasez$ ca e urmă să ot să*i mut fălcile. Ceea ce se 'i etrecu$ mă omenii cu o
loaie de umni &n ca$ ni'te măciuci moi$ care mă năuciră. ăriră toţi 'i ne desărţiră$ nu
&nainte să ne aucăm de %ulere 'i să ni le ruem$ cu cravate cu tot. #ar &n tim ce eu mă
rea'ezam %&f&ind la masă$ individul ărea să fi uitat cu totul de sine$ se vedea că nu mai
'tie ce i se &nt&mlă$ at&t de !eat era. "Ce e asta$ dra%ă$ zise doamna )limia scandalizată
fără să se mire$ l*ai invitat sau nu l*ai invitat" "#u*te &n !ida mă*tii$ zise Calistrat cu o
seninătate nefirească$ toarnă*mi 'i mie un !ahar de vin." "#a= ce s&nt eu$ maică*ta1
Toarnă*ţi sin%ur$ iar eu am lecat." "#a$ a%um &ţi !lac filozofii$ duţ %ura mă*tii$ toarnă*mi
tu un !ahar de vin$ zdrelitule..." "#omnilor$ zisei ridic&ndu*mă$ vă urez &n continuare
etrecere lăcută$
care nu tre!uia să*la accet$
fost o ne&nţele%ere$
o invitaţie nun*am fost invitat
se rime'te rindirect$ ci rin dec&t
intermediari 9intilă$ lucru e
&ntre
rieteni..."
,n clia aceea cioara mă aucă de m&nă 'i mă trase 3os. Avea o m&nă moale 'i
fier!inte$ care mă convinse mai mult dcc&t rotestele celorlalţi... Că stai$ domne$ zicea
4acalo%lu cu disreţ că făceam tot eu e sifonatul$ duă ce rimul aruncasem cu ahare$
'ter%e*te$ domne$ e o!raz$ nu simţi că e'ti lin de s&n%e "N*are nimic$ numai %ine n*are
s&n%e nu*i %ur%e"$ zise Calistrat care văz&nd că nimeni nu vrea să*i toarne &n ahar usese
m&na e*o sticlă 'i &'i turnă sin%ur$ aarent si%ur e mi'cările lui$ dar vărsă aharul 'i
vinul ro'u se &ntinse ca o !ăltoacă e faţa al!ă de masă. "7i$ de ce*ai dat tu$ mă Calistrat$
cu &ine &n mine r&dea 9intilă. 8iindcă te*am ţinut o vară &ntrea%ă cu &ine$ e care nu
mi*ai lătit*o nici acuma$ c&nd ai luat Premiul de tat1 9ai de remiul tău$ v*aţi aucat 'i
voi acolo$ ni'te 'mecheri$ aţi demontat iesă cu iesă un strun% nemţesc$ l*aţi desenat$
i*aţi adus ici*colo c&teva modificări neesenţiale 'i duă ce l*aţi !otezat rototiul
M.(.*(niversal%enev$ c&rnaţi$ ha$ %ata$ mari inventatori... ă nu ne%i$ fiindcă tu mi*ai
sus$ ha ha..." "A'a se face !ro%resul$ zise Calistrat ameninţ&nd să toarne iar &n ahar$
!rima roată dinţată s*a făcut din lemn 'i fie%are a coiat e aldul !&nă &n zilele noastre..."
,n sf&r'it reu'i să umle aharul fără să*l verse. "4ine$ mă Calistrat$ a'a e cum sui$
dar de ce nu recuno'ti tu că l*ai invitat e dom= rofesor 'i erai treaz c&nd mi*ai sus că
ţi*e dor de el 'i te*auci acuma să*l 3i%ne'ti Asta e urtare la tine$ de om civilizat" "Nu
'tiu$ nu mă inderesează$ dar să nu se le%e de fedele noastre." "E'ti cam tralala$ a'a ţi s*a
năzărit 'i rima dată c&nd am !ăut noi toţi &mreună la deratizare$ că dom= rofesor se
lea%ă de salariul tău... Hi$ hi1 Recuno'ti că e'ti cam tralala1 ă*ţi sun de ce+ ăsta e un
rete-t$ fiindcă de la &nceut$ &nă să vie fetele$ te*ai urtat ur&t... 7i acum e !ine #acă
răm&i
să cu o stea &no frunte
te !ăr!iere'ti 8iindcă
să*ţi vezi rănilesemnul
&n o%lindă &n frunte
de nu se vindecă
!ăr!at fără urme
chie' cum e'ti$ o'isădetec&te ori o'i
&nfurii
o să sar%i o%linda$ ha$ ha..."
,nceeam să mă lictisesc... Nu etrecerile aran3ate s&nt cele mai reu'ite. 4acalo%lu$
a cărui ranchiună$ rin ridicarea lui la ran%ul de 'ef al ecarisa3ului$ se toise$ n*avea nici
un haz cu desamă%irea lui &n amor 'i cu dorinţa care i*ar fi sărat inima lui !lea%ă$ să
'tamilăm femeile cu T sau C. trelitul$ nu 'tiu de ce$ tăcea$ 'i !ăutura && &nvineţise arcă$
ai fi zis că vinul alun%a viaţa din el$ &n loc s*o !iciuie. Iar "fetele" tăcute$ foarte atente$
stăteau arcă &n a'tetarea a ceva. Poate eu &i &miedicam e toţi să intre &n universul
secret al %ruului lor A%resiunea mea contra lui Calistrat &i deran3ase 8iindcă el nu
făcuse dec&t să sună cuvinte$ care &n anumite &mre3urări nu mai au nici o imortanţă$
mai ales dacă
Era si%ur$ omul e !eat$
se seriaseră$ &n tim
fiindcă ce eu asv&rlisem
ridic&ndu*mă cu aharul
de e scaun 'i "fetele"
'i sun&nd văzuseră s&n%e...
sec !ună*seara$ nici
una nu*mi aruncă vreo rivire 'i nici 9intilă nu suse ceva să mă reţină. Mă conduse &nsă
&nă afară. "#om= rofesor$ zise$ 'i acuma ce faceţi 9ă duceţi acasă" "#a$ zisei$ o iau e
3os 'i mă duc acasă. Nu rea m*am distrat." El r&se+ "Nu*i nimic$ lăsaţi..."
Parcă mi*ar fi romis el o altă distracţie mai %rozavă$ de care &nsă nu era si%ur ca să
se an%a3eze... Pornii rin noatea răcoroasă de sf&r'it de setem!rie. #e fat mă distram$
de'i ciocnirea mea cu Calistrat$ lisită de un fond de conflict real$ avea &n ea ceva %ratuit$
va% a!stract. Paharul care i se făcuse ţăndări &n frunte era &nsă foarte concret$ un cio! i*ar
fi utut nimeri &ntr*un ochi 'i la %&ndul că s*ar fi utut să răm&nă individul chior$ mă &n*
viorai 'i nevoia mea de violenţă 'i vul%aritate se otoli.
Cum se &macă &nsă ideea armoniei con'tiinţei noastre cu cosmosul$ din rima mea
carte$ cu ideea aariţiei erei ticălo'ilor din a doua$ &n care descriam o mutaţie catastrofică
&n con'tiinţa actuală a omului Nu se &măcau$ dar nu mă nelini'tii. ,mi suneam că
Gnoa va fi ro!a!il actuală &n clia c&nd dominaţia ticălo'ilor va determina o reacţie a
artizanilor vechilor valori 'i noua reli%ie su%erată de mine$ duă ce un uternic %eniu o
va relua /fiindcă nu eram smintit să cred că 'i eu a'i fi un astfel de %eniu10$ se va
răs&ndi 'i va intra &n conflict cu artizanii lui 4elial /a'a au fost numiţi de un vizionar
american cei care au determinat odinioară distru%erea Atlantidei< noul 4elial ar urma să*'i
facă aariţia$ fiindcă terenul este re%ătit0...
"Cum ai utut$ &mi suse Ciceo uimit duă ce termină de citit ra, să roiectezi o
astfel de viziune minuţioasă 'i realistă asura viitorului nostru Nu e nimic aocalitic &n
ceea ce sui tu$ !a chiar s*ar utea afirma că e o viziune ractică$ %osodărească$ &nsă
%rea de un resentiment care te aasă la urmă ca o iatră de moară. ă 'tii că nu e'ti
ori%inal$ cineva mi*a vor!it de o astfel de carte aărută &n America ?atină$ n*am reţinut
autorul$ dar titlul e Istoria uni'ersală a infamiei." "#esi%ur$ zisei$ ideile unui tim lutesc
&n acel tim 'i mai mulţi oameni ot %&ndi acela'i lucru fără să se cunoască. Are rioritate
numai cel care le*a dat o mai mare forţă de e-resie 'i le*a scris &ntr*o lim!ă de mare
circulaţie. Nu m*a'i mira să aud &ntr*o zi că nici Gnoa nu e ori%inală. ?acunele mele de
informaţie$ &n ceea ce rive'te rezultatul ultimelor cercetări &n toate 'tiinţele$ vor fi
decisiveaceasta
Istoria entruuniversală
destinul acestei cărţi.ce,mi
a infamiei răm&ne
este$ or%oliul
un tratat" de acică$
"Nu$ fi scris*o totu'i
s&nt ni'te cel dint&i.
ovestiri1"
"Iată$ deci$ a mea e totu'i altceva$ se referă la viitor 'i e un tratat..." "Ce ciudat$ zise
Ciceo$ ai scris o astfel de carte nea%ră 'i totu'i nimic nu &mi are &n tine ne%ru". "Nu e
nimic ciudat$ s*a sus 'i desre choenhauer$ cu ironie$ că &n viaţa lui intimă nu era
deloc esimist 'i că s*a !ucurat de ea c&t a utut..." "7i ce vrei să scrii acum" "Acela'i
lucru$ desre con'tiinţă$ dar &ntorc&ndu*mă acum sre infinitul mic acauzal$ oceanul
rimordial al haosului din care se na'te tot ceea ce rinde formă. ?umea su!cuantică$
ornind de la aceea'i teză+ con'tiinţa este esenţa universului$ nu numai a fiinţei vii$ ci 'i a
lumii fizice. ,n fond e vor!a tot desre misterul omului$ desre care s*a scris tim de două
mii de ani &nă s*a a3uns la e'ecul actual al filozofiei care a &m!răţi'at diserarea 'i
a!surdul.
sun că ne8izicienii
a'teată &nsă 'i*au
o nouă văzut de
aventură &n trea!ă$
căutareai%nor&nd
esenţei neutinţa filozofilor.
noastre$ deschisă 9reaurin
de fizică să
descoerirea tranziţiei cuantice$ a'a*numitul colaps, fenomen fundamental al &ntre%ului
univers fizic. Nu e un fenomen !un entru lo%ica noastră$ fiindcă de'i au trecut aroae
atruzeci de ani de c&nd se cunoa'te comortarea stranie a luminii$ numai unda ei e-istă$
at&ta tim c&t n*o rive'ti$ dar &ndată ce un aarat de e-erienţă &i semnalează rezenţa$
adică o rive'teD$ ea disare 'i cum dăm de coruscul /cele două entităţi ale luminii$
fiind$ duă cum 'tie orice elev$ unda 'i fotonul$ care e o articulă0$ el nu mai e-istă 'i
aare iară'i unda$ eveniment misterios 'i ilo%ic$ care a fost numit tranziţie cuantică$ sau
colaps, us su! ecuaţie de chrodin%er$ duă at&ta tim deci tot nu se 'tie mai mult desre
acest fenomen acauzal. Acauzat 7i totu'i universul mare cauzal$ 'i călăuzit de le%i$ se
2iica,
sri3ină
cru$ e el.instrumentele
e care #e3a de la Aristotel$ rin
noastre de e-erienţăaflăm că Ana-imandru
l*au descoerit+ afirma
nici aa 'i niciacela'i
un altlu*
element nu stă la !aza lucrurilor$ ci ceva diferit care e fără mar%ini 'i din care nasc$ sre a
e-ista$ 'i cerurile 'i toate lumile din ele. %peiron# ul ceea ce %recii numeau nelimitatul,
acauzal &n esenţa sa 'i siritual$ con'tient 'i volitiv$ reaare duă două mii de ani
lăs&ndu*ne semne !izare &n aaratele noastre de e-erienţă. #e ce disare fotonul &ndată
ce dăm de el 'i aare unda 7i aoi reaare fotonul Ai zice că e o 3oacă de*a v*aţi
ascunselea. Putem noi să evităm să %&ndim$ ie'ind din fizică /entru că fizicianul nu oate
e-lica ceea ce aaratele sale nu arată0$ 'i numai astfel mai utem raţiona$ că &ntre noi 'i
evenimentul numit tranziţie cuantică nu s*a rodus o atin%ere de care at&t e-erimen*
tatorul c&t 'i fotonul s&nt conştien&i ?umina refuză să se lase "văzută" a'a cum e-istă ea
&n univers$ ca realitate comlementară /undă*foton0$ form&nd un sin%ur fenomen. Poţi să
ai un frison1 Noi care considerăm că doar viaţa vie oate avea astfel de reacţii$ că
lucrurile "moarte" s&nt moarte de*a !inelea$ oţi să te uiţi la o iatră c&t vrei 'i nimic nu se
&nt&mlă &ntre tine 'i ea. Chiar nimic Asta nu vrea cumva să sună$ adică acest 3oc de*a
v*aţi ascunselea al luminii$ că nimic nu se etrece &n natură fără ca cineva să 'tieD au
mai recis$ fără intervenţia unei con'tiinţe P&nă acum am considerat lumina dret dulcea
undă venită din soare să ne &ncălzească chiurile 'i să %ermineze ăm&ntul. 7i deodată
aflăm... Ki se are enorm ceea ce &ţi sun"
Ciceo nu vroia să arate că e aiurit de ceea ce auzea. Părea %&nditor. "Chiar s*a
demonstrat chestia asta" zise el cu acea !ănuială a omului o!i'nuit că multe drăcovenii
se ot sune$ dar nici una nu rezistă %&ndirii ractice 'i o!i'nuite care$ ca să &nţelea%ă
ceva$ orne'te totdeauna de la cauză la efect. "Adică cum să crezi$ sur&se el$ că uit&ndu*te
la o iatră$ iatra 'tie 'i ea de chestia asta Auzi$ dra%ă$ se adresă el nevesti*sii care
tocmainoi
uităm ne acum
aducea'iun
o sălatou cu sandvi'uri$
le m&ncăm 'tiu 'i elecedezice Petrini$
noi..." că sandvi'urile
Iz!ucnirăm toţi trei astea
&n r&s.laCiceo
care ne
chiar se aiurise$ multă vreme duă aceea$ de'i schim!asem su!iectul$ o lumină de
stuoare &i stăruia &n riviri 'i vedeam clar că dacă a'i fi continuat e aceea'i temă l*ar fi
aucat nelini'tea... Curioasă &nsă$ doamna Po$ care &'i cuno'tea !ine !ăr!atul$ o!servă$
desi%ur$ că soţul ei nu mai %&ndea cu toată mintea 'i reveni+ "Ce era cu sandvi'iirile
acelea" "ă le lăsăm$ confirmă el suoziţia mea$ altfel nu mai dorm la noate." "4a
vreau să 'tiu$ zise ea$ n*o fi vor!a de !au*!au1" "Chiar !au*!au$ dar nu entru coii$
?avinia$ zise Ciceo$ e vor!a de o nouă dovadă a e-istenţei lui #umnezeu$ dar
demonstrată rin comortarea fără lo%ică a elementelor." "#umnezeu e ilo%ic acum zise
doamna ?avinia. Nu mai e !unul ărinte care să ne !a%e &n rai sau &n iad duă fatele
noastre"
oţia lui Ciceo era 3uristă. e cunoscuseră ca "adversari"... Ea aăra interesele unei
uzine faţă de un salariat care c&'ti%ase &n instanţă să i se lătească salariul din urmă e
tim de un an c&t tim fusese concediat e nedret< uzina refuza totu'i să e-ecute
hotăr&rea 3udecătorească< salariatul i se adresase ersonal lui$ lui Ciceo$ care 3udecase
conflictul de muncă$ &ntre!&ndu*l foarte nedumerit ce valoare are un verdict &n 3ustiţie$
dacă ractic$ totu'i$ o uzină nu ţine seama de el 7i atunci se &nt&lniseră ei doi$ 7tefan
Po$ 3udecător$ 'i ?avinia Mure'ianu$ 'efa serviciului 3uridic al acelei uzine. "Consideraţi
că hotăr&rea noastră a &ncălcat le%islaţia muncii" o &ntre!ase el. "Nu tocmai1" răsunsese
ea. "Aveţi du!ii Atunci de ce n*aţi făcut recurs" "Avem du!ii asura orientării olitice a
salariatului." "Plătiţi*i salariul din urmă conform hotăr&rii noastre 'i lăsaţi alte or%ane să*l
dea &nnu*l
care 3udecată
dorim$entru orientarea
răsunsese luiEolitică."
3urista. un vestit"Ar &nsemna
maistru să*ldar
oţelar$ !ă%ăm la tiranul
face e zdu$ lucru
la e
cutorul .M.$ nu ţine seama de nimeni$ nu formează cadre$ ăstrează secretulD numai
entru el 'i face %revăD c&nd nu i se lăte'te c&t cere."= "Ei$ c&t cere" "Mult1 #e
atru*cinci ori salariul tarifar." ",nseamnă că l*aţi mai lătit..." "#a$ &n seranţa că ne va
forma cadre noi."= "Totu'i oţelarii lui au deus favora!il." "#a$ dar nu vă &ntre!aţi de ce a
a'tetat un an de zile &nă să ne dea &n 3udecată$ duă ce l*am concediat" "Nu$ de ce"
"A a'tetat să*l chemăm &naoi$ să ne loconim &n faţa lui$ cum se mai &nt&mlase." "#eci
v*aţi mai loconit" "N*am avut &ncotro." "7i ce s*a &nt&mlat de nu l*aţi mai rechemat"
"Am cerut Re'iţei să ne deta'eze temorar un maistru oţelar 'i ne*a trimis unul care nu e
chiar re%ele oţeluluiD$ ca maiestatea*sa Truţan >heor%he$ dar care a accetat totu'i să*'i
desvăluie secretele !ăieţilor de e latou 'i să ne formeze cadre. E un maistru mai t&năr$
căruia nu*i um!lă %ura toată ziua lăud&ndu*'i vechii atroni 'i artidul socialist &n frunte
cu Titel Petrescu$ e care noi$ comuni'tii$ cică$ l*am fi curăţat." "A'a deci1 Totu'i nu
entru acest diferend olitic l*aţi dat afară.=" "7i entru1 Toate la un loc." "8acem
dis3un%erea necesară$ dintre conflictul de muncă 'i oiniile u!lice$ &i lătiţi salariul din
urmă 'i &n ceea ce rive'te rerimirea lui &n uzină faceţi recurs 'i invocaţi motivele
olitice$ nu at&t de %rave &nc&t să facă o!iectul unui roces ca atare$ dar incomati!ile cu o
rean%a3are." "A'a deci1 e-clamase t&năra 3uristă$ credeţi că nu ne*am %&ndit #acă
invocăm motivele astea$ el va fi de faţă 'i nu numai că nu le va ne%a$ ci 'i le va susţine

ridic&nd %lasul cu vehemenţă. A'a e el$ un astfel de ti1 Nu*l interesează ce s*a schim!at
&n 3urul lui. )ţelul$ altceva nu 'tie$ 'i Titel Petrescu1 9ă &nchiuiţi că rocurorul nu e us
acolo să facă e filozoful$ să*'i dea seama că !ătr&nul oţelar e de fat un om simatic 'i
inocent &n iluziile lui social*democrate." "8ir*ar să fie1 e-clamase 'i t&nărul 3udecător. Ce
e de făcut
fiindcă e unTotu'i$
om cu ce vă &miedică
stare$ să*i!ăieţi
are casa lui$ lătiţi salariul care
rofesori din urmă"
c&'ti%ă$"Nu at&tales
'i mai salariul
/aici vrea
e el$
!u!a10 nu 'tiu c&te iu%ăre de ăm&nt la ţară$ multe$ e care le cultivă nevastă*sa< e ame*
ninţat să fie trecut la chia!uri dacă se află că nu mai e oţelar. Am vor!it cu el1 Ar renunţa
la salariul din urmă dacă l*am rerimi." "Rerimiţi*l1" "Nu vrea directorul1 Nu mai are
&ncredere &n el$ l*am mai rerimit$ cum v*am sus$ de c&teva ori1 Are dretate$ !ătr&nul
nu*'i mai oate schim!a mentalitatea$ am avea numai necazuri cu el 'i &nă la urmă tot
aici am a3un%e." "4ine$ cole%a$ dar atunci de ce v*aţi rezentat at&t de nere%ătiţi la
roces" Aici t&năra 3uristă tăcuse un tim$ aoi e-clamase+ "Nu vă amintiţi Martorii
no'tri au trecut de artea lui 'i erau aceia'i !ăieţi care veneau la direcţie 'i se l&n%eau că
maistrul Truţan nu*i &nvaţă 'i e ei nimic$ &i &n3ură de mamă 'i le tra%e mereu 'uturi..."
"C&t
un fele de !ătr&n" "Cincizeci
Qohn 8alstaff$ dar edecare
ani1nuArată mai !ătr&n$
l*a văzut nimenidin ricina"Aţi
r&z&nd..." m&ncării
văzut'iiesa
a !ăuturii$
Cum ee$
domni'oară$ mă refer la interreţi$ !ine&nţeles1" ",ncă n*am văzut*o$ dar am recitit*o. A'a
fac totdeauna &naintea unui sectacol cu iese mari$ nu ot urmări de!itul actorilor$ care
au tendinţa să &n%hită e nerăsuflate te-tul$ ca să*'i ună 3ocul lor &n valoare 'i nu
sensurile ad&nci ale iesei. Mă 'i enervez c&nd &i văd cum nu %&ndesc deloc la ceea ce le
iese din %ură 'i atunci recitesc iesa dinainte$ mai ales c&nd e vor!a de ha:eseare..." "7i
mai aveţi curiozitatea desnodăm&ntului" "4ine&nţeles1 Mă &nc&ntă mereu surriza
relicilor 'i oezia care cur%e din ele... #ar dacă actorii s&nt chiar ro'ti$ sau rău
distri!uiţi &n roluri$ mi se &nt&mlă să 'i ies din sală. e sune &nsă că sectacolul ăsta ar fi
chiar !un." "#omni'oară$ &mi ermiteţi să vă invit eu la acest sectacol"
#omni'oara
"re%ele oţelului"$ accetase 'i duă
din ivniţele lui deunlaanţară...
se căsătoreau. 4ăuseră
P&nă la urmă fuseselarerimit
nuntă vin trimis de
la cutoarele
.M.$ dar fără rero%ativele de altădată 'i mai ales duă ce 3udecătorul &l avertizase că un
nou conflict cu uzina$ 3ustiţia nu*l va mai soluţiona &n favoarea lui.
,mi ovestiseră toate acestea cu mult mai multe amănunte 'i cu acea undă secretă de
emoţie &n %las cu care &nvăluim adesea tot ceea ce s*a &nt&mlat cu noi c&nd am &nt&lnit
fiinţa iu!ită. Ceea ce mi se ărea &nsă incredi!il mie$ care e'uasem cu at&tea fiinţe iu!ite$
era fatul că eroii acestei reu'ite erau aci de faţă 'i nici un %est$ nici o um!ră &n riviri$
nici o &ndă a unui %&nd nee-rimat nu su%erau că este această oveste &n care un
3udecător 'i o 3uristă se &ndră%ostiseră unul de altul$ cu chiurile alecate &ntr*un dosar
/care conţinea o semnificativă e-istenţă &nt&rziată &ntr*o lume la care nu se utea adata0$
nu trecuse nici o furtună$ nici un nor %reu care să le z%&lţ&ie sau să le &ntunece senina lor
iu!ire /de'i ceva trecuse$ c&nd el &'i dăduse demisia ca 3udecător 'i &nceuse să ractice
avocatura+ s*ar fi utut să n*o ractice$ să fie adică resins ele !arou 'i el 'tiuse că o astfel
de rime3die fusese reală0$ &i &ndisem ani &n 'ir &n timul vizitelor mele+ era cu utinţă$
&mi suneam$ să nu se ascundă &n satele acestei armonii le bourdonnement sourd du
desordre fatal care zace &n orice fiinţă umană$ a'a cum descoerisem eu &nt&i la Nineta
Romulus$ aoi la Cărioara$ duă aceea la Petrică$ 'i total$ din lin$ cole'itor$ la
Matilda P&nă 'i mama fusese silită$ ca să*'i recaete lini'tea$ să o ruă &n floarea v&rstei$
fără să se desartă$ cu tatăl meu. /) chinuia %&ndul că omul de care ea se &ndră%ostise o

m&n%&ia 'i o săruta de faţă cu ea e sora ei mai mică 'i nimic n*o utea face să creadă că
se mulţumiseră am&ndoi doar cu aceste sărutări a căror vinovăţie era rău mascată de
rudenie< 'i e ea o sărutase astfel$ cu aceea'i rivire arinsă$ cu aceea'i 3u!ilaţiune oar!ă
a instinctului triumfător< nu accetase să i se tur!ure entru toată viaţa sufletul1 mai !ine
nu1numai
ce !ine redeveni
utuse fără el$ dec&t să ună
senină stă&nirea'a
accet&ndu*l ecum
cliele
eraei entru
viermele sc&r!os al %eloziei...
că resimţise de
ce era &n ea$
murmurul$ rumoarea din ad&ncuri a desordinei$ o auzise &n acele clie de trădare 'i$
desi%ur$ se seriase...0
Nimic &nsă nu răz!ătea &n afară din viaţa acestui culu$ &n afară de o continuă
lenitudine &n &nţele%ere. #esi%ur$ flacăra nu era sectaculoasă$ dar le lumina$ cum am
sus$ din lin$ micul lor destin. Era frumoasă ?avinia ?a &nceut mi se ăruse că nu$ dar
nici o femeie nu e &n mod a!solut frumoasă sau ur&tă &nă n*o cuno'ti. Cărioara nu
fusese frumoasă c&nd o &nt&lnisem C&nd mă ărăsise &nsă descoeream c&t e de ur&tă.
E-istă$ cum 'tim de fat foarte !ine toţi$ frumuseţi ascunse. #ar 'i ur&ţenii la fel de !ine
ascunse$ aarenţele$ cum se zice cu &ndretăţire$ s&nt &n'elătoare. ) ură anatomie nu ne
oate sune
datorită mareelucru$
iluziilor care de'i rima noastră
le investim reacţiechi
!rusc &ntr*un se roduce comiţ&nd
zis frumos$ o du!lălaeroare$
'i reulsiei fel de in*
stantanee &nt&lnind un chi ur&t. #ar cine oate ne%a că un chi oate fi frumos entru că
e ur&t 7i altul ur&t tocmai fiindcă e at&t de frumos Nu se oate e-lica astfel de ce$ de
ildă$ o ur&tă %ăse'te un suer! !ăr!at 'i una frumoasă uime'te e toată lumea accet&nd
unul 'i !ătr&n 'i idiot 'i !eţiv 'i infidel. 8rumuseţea 'i ur&ţenia fizică se metamorfozează 'i
se retra% &n faţa unor realităţi suflete'ti care sectatorului &i scaă. ?avinia$ duă ce am
cunoscut*o mai !ine$ era deose!it de frumoasă. N*o ot descrie$ o !runetă %ravă 'i
lini'tită$ fără vreun cusur fizic$ cu o e-resie iz!itoare de căldură umană 'i devotament
care &ţi sunea din rima cliă$ dar fără emfaza !i%otă a unor soţii$ ci cu rietenie+ s&nt
dăruită !ăr!atului 'i coiilor mei< dacă vrei să ţii la noi toţi &mreună$ te vom iu!i 'i noi.
Ceeaentru
erau ce se 'imine$
&nt&mlase.
cum amCasa
mailor$ orele
notat aici$delocul
s&m!ătă seara eoaza
de refu%iu$ care&nlecare
etreceam &mreună
reveneam să mă
odihnesc 'i să uit de nisiul de'ertului vieţii mele afective. Asta nu &nsemna că nu
&ncercam să*i tur!ur$ cum făcusem acum relat&ndu*i lui Ciceo strania comortare a
luminii &n aaratele de e-erienţă$ fără să fiu &nsă iniţiat$ ca un fizician$ &n acest fenomen.
eculaţiile &mi aarţineau.
9I
"#a$ ?avinia. zisei. #umnezeu e ilo%ic 'i acauzal. *a sus asta tim de două mii de
ani /avem dovezi destule$ de ildă$ a'a*zisa lui dretate$ sau fla%rantele lui nedretaţi<
A!raham căruia &i cere să*'i 3ertfească fiul ca să*i dovedească credinţa e o istorie naivă$
de adormit ooarele$ &n realitate n*a venit nici un &n%er care să orească m&na
fanaticului$ coilul a fost &n3un%hiat 'i nu numai o dată &n timul erei noastre 'i fără ca
această 3ertfă să folosească cuiva0$ dar l*am 'i intero%at adesea 'i aceia dintre noi$ care se
credeau curin'i de starea de %raţie$ ne*au răsuns totdeauna că nu utem$ cu mintea
noastră$ să ătrundem ceea ce e de neătruns. #ar acum am &nceut să dăm de urmele lui
'i ce credeţi că a făcut c&nd i*am forţat c&teva secrete A fost silit /ăsta e cuv&ntul10 să se
arate. Cum ă*ţi ovestesc$ ?avinia..." 7i reluai seculaţia fantezistă desre 3ocul de*a
v*aţi ascunselea al luminii. Coiii ascultau 'i ei curio'i acest !asm modern din care nu se
&ntruchia &nsă nimic care să*i fascineze$ că lumina !a aărea$ !a disărea$ nici o minune$
asta uteau face 'i ei cu o lanternă... ?avinia$ ca 'i soţul ei$ arăta incredulă$ dar nu
an-ioasă.chestia
schim!a ?a urma urmei$
asta ăreaTot
destinul ea vom
să sună$
muri1totul oate fi"9ă
7i atunci adevărat$
amintiţidar &ntruc&t
v&lva ne*ar
e care a
rodus*o descoerirea radiumului reluai eu. A fost duă aceea studiat 'i ce s*a aflat &n
le%ătură cu radioactivitatea sa intensă ,nt&i că atomii săi se dezinte%rează &ntr*o manieră
foarte ciudată$ de'i nucleele s&nt a!solut identice$ unele e-lodează$ altele nu. Conform
cărei determinări Am utea fi tentaţi să emitem ioteza că &ntre cele două nuclee ar
e-ista o deose!ire e care noi n*o o!servăm$ dar alte cercetări au silit e fizicieni să
admită ioteza indeterminării$ manifestată 'i &n alte fenomene$ cum ar fi cel al tranziţiei
cuantice. #ar nu asta e at&t de fraant &n comortarea radiumului radioactiv. I s*a
descoerit eriodicitatea desinte%rării$ care$ duă cum o să vedeţi$ ne dă de %&ndit. Avem
&n faţă o astfel de ietricică radioactivă să zicem de două %rame. *a calculat at&t de e-act
timul desinte%rării
unul$ ietricica ei &nc&t
se reduce s*a &nscris
adică cifra BS
la 3umătate. #uăde
alţiani$
BSc&nd
dedin
ani$două %rameiar
se reduce maila răm&ne
3umătate. 7i a'a mai dearte$ duă fiecare erioadă$ din 3umătatea care a mai rămas$ se
reduce 3umătate. #a$ dar asta e mereu$ &nă la sf&r'itul lumii. Răm&ne totdeauna o
3umătate care se reduce la 3umătate$ tim de mii de miliarde de ani &naoi sre haosul
infinitului mic. Cercetaţi$ cercetaţi$ arcă ne*ar sune cinevaD cu ironie$ că o să vă
lămuriţi !u'tean." "Adică acest cinevaD cine ar fi" zise ?avinia. "Hm1 Cineva care
'tieD." "Mă &ndoiesc$ zise Ciceo deodată decis să nu accete inacceta!ilul. #e 'tiutD
nu 'tim dec&t noi. Astea s&nt fenomene din mecanica universului$ care oric&t de
misterioase ar fi$ tot fenomene mecanice răm&n. (niversul n*a dat &nă acum ceva mai
!un dec&t omul. Restul e un 3oc or! al ener%iei$ cauzal sau acauzal$ din care$ e adevărat$
am ie'itridică
arcă$ noi. Cum am ie'it$
el %lasul$ e interesant
tot mai mare chefdeamaflat$ recunosc$
să !eau dar de
un ahar arcă..." 7i tăcu.
vin dec&t să*mi"#ar
sar%
caul cu... apeironul!"
7i &l 'i !ău$ cu sete$ acel ahar$ demonstrativ. Coiii$ care 'tiu c&nd tatăl are humor$
r&deau. "A'adar$ Ciceo$ zisei$ nu vrei să mer%i mai dearte." "Nu1" răsunse el cu acela'i
%las rin ale cărui modulaţiuni coiii discerneau ceva nesus de vesel$ &ncăăţ&nare
infantilă$ asemănătoare cu a lor$ furie instinctivă &motriva a%resiunii acestui apeiron.
"Nu$ reetă el$ fiindcă 'i a'a$ &n ceea ce mă rive'te$ s&nt furios e savanţi că m*au silit să
aflu că cerul nu e mai &nalt de două*trei sute de :ilometri. Eram mult mai fericit c&nd
credeam că e fără limite$ dec&t eram c&nd 'tiu că e doar o o3%hiţă 'i dincolo de el$ vidul$
un &ntuneric &ncărcat de orcării mortale$ iradiaţii care ar ucide &ntr*o cliă e oricine ar
&ncerca să intre &n el. Ce*am aflat Că s&ntem rizonieri &ntr*un ocean de %aze. Parcă mă
'i sufoc c&nd mă %&ndesc$ &n tim ce &nainte mintea &mi z!ura fără hotar 'i cerul era
lăca'ul minunilor." "E'ti un om de ti medieval$ zisei$ refuzi să acceţi că ăm&ntul se
mi'că." "#a$ 'tiu$ >alilei$ eppur si muo'e, &nă la urmă o să*mi sui$ Petrini$ că vreau să
ne retra%em rin ăduri$ să !em late de iaă 'i să ne radem cu o !ucată de coasă. 9reau
doar să sun un lucru simlu$ că afl&nd că cerul care mi*a &nc&ntat coilăria nu mai e
acela'i$ nici eu n*am mai rămas acela'i$ &n tim ce !unica stătea 'i se uita la el ceasuri
&ntre%i &n 'ezlon%ul ei$ fericită. Iar eu %&ndesc$ chiar c&nd e al!astru ca eruzeaua+ e
frumos$ dar dincolo de el e un &ntuneric de smoală. Iadul1" "#e ce$ zisei$ e firmamentul.
)rion$ o catedrală de lumină$ Calea ?actee..." "#a$ %ala-iile$ ni'te melci$ desre care ni
se sune acum că fu% unele de altele cu mare viteză... ,ncotro dracu fu% Cică universul e
&n e-ansiune." "Ai vrea să fie fi-" "4ine&nţeles1 Adică să fie &n mi'care fi-ă$ cum e
soarele 'i lanetele. Asta mai mer%e1 au cum s&nt norii$ care se mi'că$ dar nu disar$ nu
s&ntună
să &n e-ansiuneD. Cred căăsavanţii
:otul &ntr*o ecuaţie. arate căă'tia s*audin
un măr ţicnit
carelatai
ca. Ame c&t
felii auzit de unul (n
ăm&ntul. care a vrut
olonez1 P&nă la urmă a &nne!unit1 G'tia totdeauna au vrut să arate că s&nt mai %rozavi
dec&t alţii$ au format o dietă &n care orice deutat utea avea dret de veto asura ma*
3orităţii. 7i atunci inamicul a %ăsit un trădător care a zis veto 'i le*a invadat ţara. "#a$ zise
?avinia$ lui nu*i lac chestiile astea1 ,ntr*o zi am %ăsit la Consi%naţia un !inoclu mare de
c&m$ nu vroiam să*l cumăr$ dar m*am uitat rin el 'i l*am luat. ,ţi aducea o casă de la
un :ilometru chiar su! nas$ vedeai rin fereastră ce fac oamenii &n ea ca 'i c&nd ai fi fost
cu ei &n odaie. 7i &ntr*o seară m*am uitat cu el la lună 'i l*am stri%at+ 7tefane$ vino să vezi
luna de*aroae$ e e-traordinar. #ar el+ nu vreau să văd luna de*aroae. #ar de ce A'a1
?as*o acolo$ unde e... să stea acolo unde*o 'tiu eu1 7i n*a vrut$ dar coiii mureau de
curiozitate..." "#a$ ceva.
duă ce descoeră zisei$ Asta
a sus adineauri ne
&ntr*adevăr ceva foarte
oate adevărat$
nelini'ti+ dacăcănu
omul
mainu mai e acela'i
e acela'i$ e &n
!ine sau &n rău ,nainte omul era mai mult un aventurier &n căutarea fericirii$ astăzi a
devenit un aventurier &n sirit$ vrea neaărat să afle$ cu mi3loacele 'tiinţei 'i nu rin ură
seculaţie filozofică$ cine e$ ca să oată 'ti ce*o să devină. #ar de3a această aventură ne
costă$ * o insecuritate mai mare$ e care nimic n*o comensează$ fiindcă marile uteri au
us m&na e acele descoeriri ale savanţilor$ cu a3utorul cărora &'i ot nimici adversarul &n
c&teva minute. Cu această ersectivă$ e clar că nu mai utem contemla$ fermecaţi$
)rionul. #ar nu mai utem da &naoi$ e rea t&rziu1 (nii sun asta cu e-altare+ nimeni nu
mai oate da &naoi roata istoriei$ incluz&nd &n asta 'i ro%resul 'tiinţelor$ o !inefacere1
#a$ dar 'i o nelini'te mai mare. Cum o să ie'im din această aventură fără recedent$ chiar
&n ioteza că omenirea

afara asiunii va 'ti să
de a cerceta$ ce&nlăture ameninţarea
ne mai lace !om!ei
să facem cu hidro%en
8iindcă 9reau să
tocmai ascultam sun$
astăzi la
radio un fel de rele%ere$ e care individul o ţinea cu aerul cel mai firesc din lume că
sune ceva util 'i raţional+ cum să ne or%anizăm timul li!er1 8ără să*'i dea seama că
farmecul timului li!er tocmai &n asta constă$ să nu*l or%anizezi$ fiindcă din clia aceea a
&ncetat să mai fie li!er. Tim li!er &nseamnă să faci ce vrei$ adică să dai curs &n voie
oricărei tentaţii$ fără sentimentul de cula!ilitate că &n felul acesta &l ierzi$ acel tim.
i%ur că &n timul tău li!er oţi or%aniza$ să zicem$ o e-cursie$ dar numai dacă ai chef. Ai
zice că nici nu merită să iei &n seamă asemenea rostie$ dar s&nt 'i oameni care duă orele
de muncă nu simt !ucuria disoni!ilităţii$ ci un fel de vid$ cu atracţie sre ceea ce
Uor%anizeazăD alţii$ aran3amente$ &nt&lniri undeva$ 'i tocmai lor li se adresa individul de
la radio$ &n loc să*i lase &n ace să descoere sin%uri ceea ce i*ar &nc&nta să facă. Ideea din
su!te-t era$ desi%ur$ %ri3ulie$ nu cumva omul fără tim li!er or%anizat să facă vreo
rostie$ să a%aţe vreo fată e stradă$ să se &m!ete sau să facă scandal. Aici e temerea+
erfecta or%anizare a vieţii omului de m&ine$ cu diminuarea uterii ima%inative 'i
disariţia artelor. #e e acum muzica simfonică a ărăsit armonia 'i e-celează &n
disarmonie$ roduc&nd asura ascultătorului nu vechea ma%ie$ ci o tur!urare nervoasă
deistată de medici dret nocivă$ iar ictura a căzut &n decorativ. Cha%all$ Picasso$
Chirico$ #ali s&nt ultimii mari ictori$ iar scultura s*a a!stractizat 'i ea$ &n căutarea
esenţelorD. #esi%ur$ esenţa formelor oate isiti$ dar &n ractică ele se confundă$ un ca
de femeie rerezentat rintr*un ou ne duce cu %&ndul 'i la un ou$ rerezentat rintr*o
femeie. N*ar fi rău dacă am %&ndi+ femeia e un ou$ dar o %ăină e mai de%ra!ă un ou dec&t o
femeie 'i &ncă acest ar!itrar al esenţelor ne*ar deran3a cel mai uţin dacă n*am %&ndi+
rostia asta oate s*o facă 'i un coil1 * ceea ce a 'i dus la admiraţia m&z%ăliturilor
coiilor
Mă 'i adimotrivă$
amuză$ artei rimitive." "4a să
are multă sun dret$"#ret
ima%inaţie." mie &mi lace
să*ţi artazisei$
sun$ rimitivă$
nu 'tiuzise ?avinia.
ce să*ţi răs*
und$ dar dacă mă ui la am!iţie &ţi fac 'i eu$ din lemn$ un vră3itor african de care oţi să
te 'i serii$ nu numai să te amuzi. #ar dacă mă ui chiar să imit$ cu modelul alături$ un
Moise de Michelan%elo$ &ţi declar că nu ot oric&t m*a'i strădui$ duă cum nici o frază
mozartiană$ &n tim ce o simfonie modernă m*ar isiti$ fiindcă sunetele ei nu e-rimă nici
un mister$ adică nici o coerenţă..." "Poate că n*o sesizăm noi1 zise ?avinia. Pe rimăvară
eram la 4ucure'ti &ntr*o s&m!ătă 'i ne*a invitat o cuno'tinţă la un concert &n care se c&nta
entru &nt&ia oară la noi ceva de Enescu." "*ituorul", zise Ciceo. "#a$ ceva cu suflători$
dar arcă nu erau nici flaute$ nici clarinete$ un fel de !eţe. #ar nu erau nici fluiere$ fiindcă
se sufla &n ele dintr*o arte. #iri3a ilvestri. Ti*ti$ ti$ f&$ f&$ f&$ su*'u*sum fi$ fi$ fi$ n*am
&nţeles
%heaţă1nimic$
Nici unda=felnudenumai eu$ nici
alauze$ n*a durat
o tăcere c&teva minute
neo!i'nuită 'i totul
la noi$ unde s*a terminat.
se alaudă ala$
at&t de u'or.
N*aveai ce să &nţele%i$ fiindcă &ndată ce suflătorii ai fi zis că voiau să &nche%e o melodie$
cum sui tu$ c&t de c&t coerentă$ diri3orul o reteza !rusc 'i iar o luau de la ca cu 'i*su*su
'i fi*f&*fi1 7i atunci se &ntoarce ilvestri sre sală$ era la Ateneu$ 'i zice+ domnilor$ e o
iesă %rea$ deose!it de !o%ată 'i dificilă$ ermiteţi*mi s*o mai c&ntăm o dată. 7i a c&ntat*o1
Acela'i lucru$ oric&t ai fi fost de atent 'i tot nu uteai să distin%i vreo temă melodică. *a
alaudat ici*colo. ,n auză$ uţină 3enă rintre melomani. 9ăd că vine sre noi cuno'tinţa
care ne invitase$ era cu nevasta$ aveau locuri &n altă arte. Ei$ zice el asudat$ ro'u la faţă.
9*a lăcutD NuD$ zic eu. Nu v*a lăcut$ sau n*aţi &nţelesD Am &nţeles erfect$ zice
7tefan$ dar nu ne*a lăcut1D #a1 sune cuno'tinţa noastră. Mie 'i*acum &mi !ate
inima1D 7izisei
!ănuială$ &'i făcea v&nt Nu
sur&z&nd. cu !atista$ at&t de tur!urat
cumva cuno'tinţa era.era
voastră A'acomozitor"
că vezi1" "?avinia$ amera
"Nu 'tiu$ o
comozitor$ 7tefane" "#a$ zise Ciceo$ un t&năr comozitor." "E normal1 zisei. ,ntre ei$
comozitori$ ictori 'i chiar romancieri$ se &nţele% erfect. Nu mai fac artă entru marele
u!lic$ ci numai entru ei &n'i'i." "Totu'i Enescu e mare$ zise ?avinia$ 'i nu numai &n
3apsodii. 7i oate că &ntr*o zi o să ne lacă 'i *ituorul." "Nu zic că 'i mie &mi lace
Pasărea de foc a lui travins:i$ dar n*a'i lua*o cu mine &ntr*o insulă$ e un disc$ dintre
cele zece care m*ar constr&n%e ioteza unui e-il"$ răsunsei.
"%propos, zise Ciceo$ ai mai fost e la 4ucure'ti 7i fiindcă nu răsunsei &ndată$
coii$ zise$ %ata$ la culcare." Nu &nt&rziară să se ridice dec&t at&t c&t să arate că nu se suun
ei numai la un sin%ur &ndemn. Tre!uia să vie un al doilea$ aoi o ameninţare$ aoi
&nt&rziatul &n sărutări care tre!uiau să fie at&t de tandre 'i insistente &nc&t Ciceo$ dar mai
ales ?avinia să*'i iasă u'or din eeni+ haide$ dra%ă$ a3un%e odată$ 'i le smul%ea !raţele
str&ns &ncolăcite de %&tul ei 'i le ardea una la fund$ chiar scoasă de*a !inelea din sărite.
8etiţa 'i !ăiatul o 'ter%eau chicotind...
9II
Erau e-cedaţi de dra%ostea coiilor &n tim ce eu tre!uia să &ndur &n fiecare seară
arsura unui %&nd care mă făcea să*mi ima%inez &nă la halucinaţie o scenă ale cărei detalii
&mi alun%au somnul 'i &mi făceau sufletul rizonier fără scăare+ ilvia mea stătea la
masă cu un străin 'i tre!uia să vadă aoi cum e dusă la culcare 'i mama ei se retră%ea &n
odormitor cu acel
nedumerire străin. Astfel$
&n sufletul sin%urică$
ei inocent+ unde efetiţa
tatamea tre!uiacesăface
7i mama$ adoarmă de fiecare
ea acolo cu omuldată
ălacu
'i
nu doarme cu mine Cum se aăra ea de această nedumerire Putea ea aoi$ &n timul
zilei$ să mai fie veselă 'i &ncrezătoare Mai utea ea sur&de Tandreţea ei sontană mai
utea ţ&'ni 7i să se adreseze cui Tatăl nu era aroae 'i venea s*o vadă doar duminica$
iar e mama tre!uia s*o vadă cum &i servea acelui om ceaiul$ dimineaţa$ cum se %ătea
aoi să lece de*acasă 'i leca &mreună cu el cu ma'ina$ entru ca la &ntoarcere să*i ună
suă &n farfurie$ să stea de vor!ă cu el$ nu mai terminau de vor!it1 "#a$ &mi mărturisea ea$
ci vor!esc$ ci nu mai termină$ ci cu at&ta vor!ă1" 'i alteori seara să se %ătească "se %ăte'te
mama$ se uită &n o%lindă$ ci nu mai termină ci$ ci cu at&ta %ătit" 'i s*o lase sin%ură. să se
ducă la "o receţie". "#es" "Nu rea des$ ta*taaa$ dar..." "#ar ce" Nu mai 'tia ce
vrusese să sună
dar..." "Ei$ ce maicue"acel
"edar..."
ceartă"#ar mama te iu!e'te$
cu Mircea..." se oartă
9a să zică frumoseacuacelui
a'a &i sunea tine1"Mircea$
"#a$
e nume1 Adevărat$ cum i*ar fi utut sune+ tată &n nici un caz$ domnul nu$ dar nici
nenea1 "Ei 'i e &nt&mlă să se mai 'i certe lumea..." "#a$ ta*taaa$ dar$ ci nu mai termină
cu at&ta certat..." "Chiar" Nu răsundea. Era clar$ nu se certau des$ nu se duceau des la
receţii$ dar atunci c&nd se certau 'i se duceau la receţii erau &mreună 'i e ea o uitau.
,n acele ore$ !une sau rele$ mama nu mai era a ei. 7i nu mai era a ei nici c&nd o
duceau la culcare 'i ei doi răm&neau sin%uri. "Tata se %&nde'te la tine tot timul$ &i
suneam$ 'i c&nd o să te faci mai mare o să oţi veni la mine 'i să stăm tot timul
&mreună." At&t$ nu riscam să*i sun să vie de e acum$ s*ar fi utut să n*o mai văd
niciodată$ căci timul c&nd ea ar fi a3uns la v&rsta să oteze era incomensura!il$ 'i rută de
minemamei
sui at&ţia ani
ce s*ar fi &nstrăinat
vor!im noi1 E undesecret
mineal'inostru.
oţiunea ar fifi fost
9om numaicu noi
totuldoi$
nesi%ură.
tata nu "ă nu*i
se mai
&nsoară." "Ta*taaa$ dar de ce nu vii 'i tu mai des" "Eu stau dearte$ mi*e %reu să viu."
"Păi ia trenul1" "Iau eu trenul$ dar am serviciu 'i nu ot lisi dec&t duminica."
Ne lim!am rin ora'$ ca mai &nainte$ dar un alt ora'$ cu mari !ulevarde 'i cu o
nesf&r'ită mulţime de oameni e străzi. Trecuse mult tim &nă să mă lini'tesc$ &nă să*mi
dau seama că nu mai era nimic de făcut$ sufletul ilviei era de3a scindat$ tata rămăsese el
ta*taaa$ dar cu mama se &nt&mlase ceva$ n*o iu!ea numai e ea$ ci 'i e Mircea$ care 'i el
se urta frumos cu ea$ dar... Ascundea multe acest dar$ &nsă am &nţeles că mica ei fiinţă se
aăra !ine$ era veselă$ m&nca 'i dormea !ine 'i &ncetul cu &ncetul se !lindase &motriva a
ceea ce la &nceut o nedumerise$ ca nu mai utea să se &ncreadă &n &ntre%ime &n dra%ostea
mamei$ se &ndeărta de ea$ &ncolţeau &n inima ei sin%urătatea 'i indeendenţa$ sentimente
remature$ dar nu aăsătoare$ !a chiar &i lăceau$ &nceuse să fie o!raznică 'i
&ncăăţ&nată$ &'i retră%ea 'i ea afecţiunea entru mama e-act &n măsura &n care mama 'i*o
retră%ea entru a i*o dărui lui Mircea$ e-aser&nd*o e Matilda$ iar acel minus din viaţa ei
zilnică$ tata$ n*o făcea să sufere$ dimotrivă$ ai fi zis că &i ărea !ine$ iar &mre3urarea că
erau trei care se ocuau de ea &i sorea sentimentul de indeendenţă 'i li!ertate. Totul era
&n faza inocenţei. #ar ce*o să se &nt&mle mai t&rziu 7i iar mi se str&n%ea inima+ dacă &n
sufletul acestui coil$ silit să afle de timuriu rea multe$ nu va aărea ceva dur &motriva
oamenilor$ cinismul$ ironia necruţătoare$ ne&ncrederea &n fidelitate 'i răceala &n iu!ire1 7i
mă străduii multă vreme s*o vor!esc de !ine e mama ei$ s*o asi%ur că numai e ea o
iu!e'te$ că 'i Mircea e un om !un. "Ci$ ci tata$ Mircea are doi !ăieţi mari$ ci s&nt studenţi
&n An%lia... Ci dacă 'i eu o să &nvăţ !ine$ ci mă trimite 'i e mine &n An%lia1" "I*auzi1 Mai
e &nă atunci. P&nă atunci ori moare mă%arul$ ori iere samarul." "Ci nu &nţele%1"= "Ci
mi*e %reu
oată să*ţi'ie-lic1"
trimite e ea &n 9rusesem
An%lia$ orisă*i sun
se va că &nămama
desărţi atuncieiori
de nu va mai
el 'i*o fi &niară'i
să fim situaţia s*o
&mreună.
>&ndisem c&tva tim acest lucru$ fără să mă !izui la &nceut e vreo certitudine$ &n
afara fatului că surrinsesem adesea o nostal%ie e chiul Matildei. )dată desărţiţi$ ura
ei &motriva mea se stinsese 'i urmase o tăcere asemeni unei vetre &n c&m care a devenit
deodată cenu'ă 'i asura căruia s*au lăsat$ misterioase$ dar nu moarte$ marile tăceri ale
haosului$ lumea străină de efemerele noastre atimi$ cerul &nstelat$ noatea vie cu adierile
ei de v&nt fo'nind rin ier!uri$ &n mi3locul cărora numai omul oate fi &măcat$ %&ndind+
să uiţi totul$ să nu uiţi nimic 'i să nu*ţi ese. El sin%ur oate urta &n suflet acea$
conflictul$ neăsarea$ lini'tea$ s!&rlirea$ ieirea$ disariţia cu o!razul liit de mama lui$
ăm&ntul$
cu dra%osteecare
surafaţa căruia
să*l facă din str&n%&nd &n m&ini
ticălos$ frate !ul%ării$
al tuturor oate muri
e-tincţiilor. r&n3ind
Matilda se cu sfidare sau
omenise
silită să se %&ndească sin%ură /adică fără mine0 la ceea ce făcuse. Chiar la rima mea
vizită$ duă 'ase luni /fiindcă &mi era insuorta!il %&ndul să*i mai văd vreodată chiul0$ o
%ăsisem veselă 'i cu riviri care se fi-au asura mea ca odinioară$ fără să se sinchisească
de !ăr!atul ei care era de faţă$ ca &ntr*un 3oc ce reedita arcă &n mod straniu situaţia &n
care ne aflam noi doi c&nd ea era măritată cu Petrică.
P&nă ce &ntr*o zi &mi dădui seama că nu mă iluzionam. Mă rimi ca altădată &n orele
ei de mare e-ansiune a sufletului 'i chiar reedita &ntr*un anume fel scena de e v&rful
dealului cu Petrică. #esi%ur$ soţul ei nu se urcă &n vreun coac$ ci &'i ăstra o
imenetra!ilă 'i calmă fi%ură. "Tu ai luat masa undeva" mă &ntre!ă. "Nu"$ zisei$ de'i
m&ncasem.
ă'tia "Nicichemaţi
s&nt adesea noi. Mircea a!ia aduminica$
nu numai venit" /deciunde
'i lavenise
miezul Era duminică$
noţii10. a$ da$deci
Mă invită 'ta!ii
la
masă 'i accetai.
ilvia &nsă avu o comortare nelini'titoare$ &n timul mesei &nceu să se 3oace cu
lin%ura &n suă$ să se f&ţ&ie e scaun$ să clefăie intermina!il carnea &n %ură 'i să arate o
surzenie totală faţă de ameninţările mamei. urrinsă$ scoasă din sărite$ &nă la urmă$
Matilda o lesni$ dar ilvia nu se tur!ură c&tu'i de uţin$ vărsă aharul cu aă e masă 'i
e-resia de imertinenţă de e chiul ei nu se 'terse. "Ce e cu fata asta e-clamă Matilda
uluită$ e din zi &n zi mai o!raznică. 9ictor$ ia urecheaz*o tu niţel$ o fi crez&nd că dacă e'ti
tu cu ea$ o să*i iei aărarea." "ilvia$ zisei$ ce e rostia asta Ai 'ase ani$ nu mai ai atru$
e'ti fată mare1" 7i o luai &n !raţe de e scaun 'i o usei e %enunchi$ dar corul ei era
ţeaăn$ e-resia de &nstrăinare$ nu*'i mai lii cu tandreţe caul de o!razul meu. #a$
coilul nu mai era cu totul inocent$ era clar că simţise nefirescul invitaţiei maică*sii 'i
nu*'i utuse e-rima rin cuvinte desacordul+ &l e-rimase &nsă &n felul ei. "4ine atunci$
eu am lecat$ zisei$ dacă nu*ţi lace să stai cu mine la masă". Nu era un rero'$ 'i nici
nu*i susesem aceste cuvinte ca să*i su%erez vreo m&hnire din arte*mi$ scont&nd un re%ret
din artea ei. ,ncă de la această v&rstă aar &n noi stări sihice foarte coerente 'i de mare
inerţie$ nu ot fi delasate nici rin vor!e$ nici rin ameninţări 'i nici rin edese.
M&hnire &nsă simţeam 'i &ntr*adevăr tre!uia să lec dacă nu vroiam să*i fac ei 'i mai mare
rău. Avea dretate$ locul meu nu era acolo$ micul ei suflet nu acceta amestecul$ ca 'i
c&nd$ cunosc&nd*o !ine e maică*sa cu antenele instinctului$ ar fi intuit eroarea &n care
ne*ar fi atras e toţi &ntr*un 3oc &n care ea refuza să intre.
"Mer%i cu mine la lim!are" o &ntre!ai ridic&ndu*mă. #ădu din ca scurt cu rivirea
imo!ilă+ nu1 Nici nu tre!uia s*o &ntre!$ era clar că nu utea atunci să mă ierte entru că
accetasemamsăsă*ţi
lim!are$ iau masa cu maică*sa
sun ceva1" ilvia'isecu&nsenină
Mircea.c&nd
"9ictor$
auzi zise Matilda$
'i deodată &mimer% eu "Pa$
sur&se+ la tata$
ci c&nd mai vii" ) luai iar &n !raţe$ o
sărutai$ susei !ună ziua lui Mircea 'i o a'tetai aoi e Matilda &n stradă.
7tiam că n*avea nimic să*mi sună 'i dacă avea nu acum &mi va sune$ vroia doar
să*'i dea seama entru &nceut dacă mai uteam comunica. Nu %re'eam$ ne lim!arăm
vreo două ore 'i &ntr*adevăr nu*mi destăinui nimic. chim!aserăm &nsă mii de cuvinte$
aroae &n 'oată$ cuvinte incolore$ ca ni'te etichete e sticle %oale$ care nu se mai
ciocneau &ntre ele$ nu mai scoteau sc&ntei ca altădată$ ci ne icurau doar o mare lini'te &n
inimă$ o mare destindere 'i o va%ă$ o nedefinită 'i lisită de temei seranţă. #acă o mai
iu!esc. #esi%ur$ &i susei. Ca 'i la &nceut. #a$ 'i ea simţea acela'i lucru. e mira cum
de*am
secret+ a3uns noi aici.
nu*l iu!esc e ") fi vreun
Mircea." !lestem"$
"7tiu că nu*lzisei. "7i eu
iu!e'ti1" m*am
"#ar mă %&ndit$
iu!e'tezise.
el caă*ţi sun un
un ne!un1"
"#a$ 'tiu că te iu!e'te ca un ne!un1" "?ucru e care nu l*am simţit la tine dec&t la
&nceut." "Nu l*ai simţit nici la &nceut$ ţi s*a ărut." "Nu*nu1 Altfel nu*l lăsam e
Petrică." "#a$ ai %re'it că l*ai lăsat1 Mi*ai sus*o de at&tea ori." "Nu$ vroiam un coil 'i
am avut !ănuiala că Petrică$ cu !oala lui$ nu utea să mi*l dea." "Mai !ine$ utea ie'i un
coil cu ereditate &ncărcată." "Nu$ m*am interesat$ !oala asta nu e ereditară." "Parcă oate
cineva să 'tie cu recizie totală ce e ereditar 'i ce nu e1 #eci am dretate$ m*ai iu!it cu
remeditare$ ca să faci un coil." "7i eu1 Te*am iu!it$ dar n*a lisit 'i remeditarea." "Nu$
nu m*ai iu!it deloc 'i asta s*a văzut &ndată ce ne*am căsătorit." "ă*ţi sun un secret1"
",ncă unul" "#a$ eu nu ot să iu!esc1" "7tiu că nu oţi să iu!e'ti. #ar &ţi ie'i din fire
c&nd
să fiucelălalt
iu!ită1"&ncetează

'i el să te mai
"Mare descoerire1 iu!ească."
Cine oate trăi"#a$
fără&mi ies iu!it"
să fie din fire$"Tu$
nu ot să trăiesc
de ildă$ n*ai fără
nevoie 'i tu 'tii asta 'i am &nceut să te urăsc c&nd am descoerit acest lucru." "#a$ fiindcă
am rămas la ărerea că rolul femeii e să iu!ească 'i să &ntreţină flacăra iu!irii$ de*aia i*a
dat natura frumuseţe 'i farmec." "7i al !ăr!atului El ce rol are" "*o ocrotească1 #e*aia
e &nzestrat cu forţă 'i echili!ru." "#a$ vezi$ nu ne*am &nţeles1" "Nu e-istă &nţele%ere1"
"Nu" "Nu1" "Atunci ce e-istă" "E-istă iu!ire$ acolo unde ea se na'te$ e-istă 'i
&nţele%ere. &nt le%ate. #esi%ur$ nu lua asta &n sens a!solut$ nu totdeauna unde e-istă
iu!ire e-istă 'i &nţele%ere. un doar că e %reu de conceut că doi oameni care nu se
iu!esc se ot &nţele%e. Tolstoi se &ntre!a+ ce*i ţine e oameni &n viaţă Răsunsul cred că e
al lui$ nu al meu+ iu!irea. Asta &n mod a!solut 'i nu neaărat doar &n sens cre'tinesc 'i nu
e-clusiv &ntre se-e. Poţi$ de ildă$ iu!i omenirea$ sau natura$ sau doar coiii$ sau
animalele$ fiindcă fără iu!irea de ceva am redeveni fiare. au 'i mai rău$ am a3un%e să ne
iu!im doar e noi &n'ine$ devenind mon'tri. Nu e adevărat că tu nu oţi iu!i$ fiindcă altfel
n*ai mai da na'tere la iu!ire &n altul. Ar &nsemna că te iu!e'ti mult e tine$ lucru
resin%ător$ care nu oate atra%e dec&t tot e un ins resin%ător. )r nici rimul tău !ăr!at$
nici Petrică$ nici eu 'i nici acest Mircea nu s&ntem in'i resin%ători." "Toţi ceilalţi da$ nu
s&nt$ dar tu e'ti." "#a$ se oate ca tu să nu fi văzut &n mine dec&t ceea ce am resin%ător.
Toţi avem &n noi ceva care st&rne'te reulsia$ dar nu uita că 'i virtutea /vor!esc de cea
adevărată0 oate fi resin%ătoare entru un ticălos." "#eci eu s&nt o ticăloasă1" "#a$ cam
e'ti1" "7i totu'i mi*ai sus că mă iu!e'ti &ncă1 Iu!e'ti o ticăloasă" "Iu!e'ti un ins resin*
%ător= "#a$ cu seranţa să*l schim!1" "Nu s*ar zice că ai avut vreodată &n suflet seranţa1
au mai !ine zis ai vrut să mă schim!i rin distru%ere$ rin anihilare1" "Ha*ha1 Ai văzut
tu destul &n tine un om a cărui trufie nemăsurată retindea să i se ridice &n fiecare zi c&te o
statuie."
tăli." "9*aţi emanciat
"Călătorie 'i iată
sr&ncenată sreceţinta
iesevoastră$
din voi1" "#a$uitat
visul nu mai vrem să vă %&dilăm
al matriarhatului. la de
)amenii
'tiinţă au descoerit că s&nteţi mai vitale dec&t noi 'i o luaţi &n serios. 9itale$ da$ dar nu &n
sirit$ unde roduceţi numai dezordine." "7i voi nu roduceţi. Răz!oaiele le facem noi1"
"Răz!oaiele le face #umnezeu 'i se clocesc 'i &n ura dintre !ăr!at 'i femeie."
Matilda căscă &ndelun% 'i cu mare voio'ie. "Mă dor icioarele$ zise$ hai să intrăm
undeva 'i să !em o cafea$ continuăm acolo1... )rice a'i fi crezut$ zise ea aoi duă ce
intrarăm &ntr*un mic !ar 'i ne a'ezarăm$ că oţi să a3un%i$ afară de conta!il." "N*am
a3uns$ zisei$ fiindcă n*o să răm&n conta!il 1us7u(ă la fin de mes 1ours." "Tot mai seri"
"Nu ser$ s&nt si%ur1" "#acă ai acceta ca Mircea să se ocue de cazul tău$ ar fi at&t de
simlu 'i. n*ai mai sta &n acest ost nici măcar o sătăm&nă. ituaţia nu mai e aceea'i ca
acum cinci)ric&t
aran3ează. ani1" "Hai sictir1"
am vrea "Asta
noi să e o rostie1
credem că s&ntem,ntre oameni &n
desărţiţi$ civilizaţi
realitatelucrurile astea
nu s&ntem se
'i nu
utem fi total desărţiţi. Chiar dacă n*ar e-ista ilvia. 8osta soţie &'i a3ută fostul soţ$
fostul soţ o a3ută 'i el e ea$ actualul soţ &l a3ută 'i el e fostul soţ... E normal1 Iu!esc
am&ndoi aceea'i femeie... /Mi*ai sus că mă iu!e'ti ca la &nceut10 #ar c&nd mai e-istă 'i
un coil1" "Aha$ de*aia m*ai invitat tu la masă1 8ormăm aceea'i familie" "Nu fi rost1
9reau să sun că avem interese comune1 Nu ţi*ar lăcea ca ilvia să 'tie că tatăl ei e
rofesor universitar" "4a da$ dar ilvia va afla 'i cui datorez eu această favoare$ lucru
care mi se are sca!ros1 Prefer să 'tie că voi fi iar universitar rin roriile mele
sforţări1" "#ar ilvia nu va 'ti niciodată1" ",nt&i că va 'ti$ fiindcă &ţi %hicesc %&ndul+ ace
'i armonie &ntre noi trei$ lucru imosi!il$ fiindcă nu se oate uita că acest 'ta! mi*a luat
coilul$
m#a &n tim
a1utat, o să ce
'tiu'tia
eu$că'ielasta
mai&mi
avea doi.
face 7i eMai
sc&r!ă1 urmă!ine
chiar dacă
'i*ar ilviaaltă
fi făcut nu dată
va 'tidatoria
că Mircca
'i
nu m*ar fi lăsat să fiu condamnat. M*a lăsat1 7i &n tim ce eu eram la ocnă$ re%ătea
terenul să*mi ia coilul." "Nu el ţi l*a luat$ ci eu1" "7i asta crezi că se oate uita" "Am să
rear această %re'eală cum o să ot. ) să ţi*o trimit e ilvia &n vacanţe de c&te ori o să
vrei$ 'i c&nd o să se facă mare nu va mai fi ro!lema că fetiţa ţi*a fost luată. Pe urmă tu o
să te căsătore'ti 'i o să ai coiii tăi$ e'ti &n lină tinereţe$ n*o să*mi sui că o să te
resemnezi 'i n*o să*ţi refaci viaţa1" A'adar$ asta era e-licaţia stării ei de sirit$ totu'i
vrusese &ntr*adevăr să*mi sună ceva ie'ind cu mine la lim!are. Ce nu mer%ea1 Ce
rime3die simţise că o ameninţă Nu era o eni%mă$ ilvia se &ndeărta de ea$ fie că &'i
descoerea tatăl$ de'i se sune că asta vine mai t&rziu$ fie că o făcea de e acum să
lătească$ %hicindu*i &n mod o!scur vinovăţia de a fi adus &ntre noi un străin. #eci nici
&ntre!ările dacă o mai iu!esc nu fuseseră at&t de %oale. ) isitii+ "Consider viaţa mea
refăcută$ nu mă interesează să mai trăiesc de*aici &nainte cu o femeie &n aceea'i casă. #ar
cu ea Acest lucru nu*l afirmai. ,'i arinse o ţi%are 'i %&ndii că m&inile &i tremurau$ dar nu
un tremur erceti!il$ mai de%ra!ă o anume disarmonie &n mi'cările de%etelor. Ce !izar$
credeam că m*am desărţit de ea definitiv 'i iată că a fost suficient ca Matilda să se
aroie iar de mine$ chiar &n acest fel care nu mă &ndretăţea cu nimic să*mi fac iluzii$ ca
să uit tot ceea ce &mi făcuse 'i să*i su%erez$ rin declaraţia mea$ că voi trăi sin%ur$ că
oric&nd se oate &ntoarce. Chiar doream această &ntoarcere #esi%ur$ &nsă &n condiţii
ideale+ să revină la starea ei de dinaintea căsătoriei noastre$ lucru care nu mi se ărea
imosi!il$ at&t de &ncredinţat eram că mă iu!ise cu adevărat$ &n cei doi ani$ că eu
rămăsesem acela'i 'i că schim!area ei ulterioară era ine-lica!ilă$ străină de ea$
nefirească$ asemeni unei maladii misterioase de care$ duă divorţul nostru$ se vindecase.
de tot"4ine$ &mi'isuse$
de mine o săiu!i
nu oţi trăie'ti sin%urcu&nrămă'iţele
e cineva casă$ de'ialteia
eu nu&ncred fiindcă
suflet$ dar nu te*ai
ce te desrins
&miedică
să acceţi rounerea mea Crezi că e un rău mai mare să te la'i a3utat$ dec&t să aduni
cifre 'i să faci !ilanţuri conta!ile ot ore e zi$ tu care arzi de dorinţa de a avea iară'i &n
faţă studenţi$ 'i să le vor!e'ti desre ceea ce te asionează ?asă vanitatea deoarte$ fă o
searaţie &ntre trecut 'i viitor 'i raţionează+ de fat cine m*a dat e mine afară din
(niversitate ,n ultima instanţă factorul olitic$ rerezentat rintr*un anume Mircea$ care
din la'itate$ a'a 'i e dincolo$ oţi să*i sui cum vrei$ a &nchis ochii c&nd tre!uia să*i
deschidă... Reet$ e'ti &ndretăţit să*l 3udeci cum vrei$ fiindcă oricum ai dretate1... Ei
!ine$ acum$ acela'i om vrea să*'i &ndrete %re'eala$ at&t c&t se oate$ fiindcă anii de
u'cărie nu mai oate nimeni să ţi*i dea &naoi$ &nţele%i Nu te a1ută, &ndreată o %re*
'eală." "Ai vor!it
facă." "#eci$ zisei$tusă*i
cu el1"$ "Nu$
ofer eu luizise
'i ţieMatilda hotăr&tă$con'tiinţă."
o mai lini'tită dar s&nt si%ură
"Nucă oatecrezi
fi naiv$ 'i vrea
că s*o
at&t
el c&t 'i alţii se erelesc &n somn fiindcă ar avea ceva e con'tiinţă Politica
a!stractizează fatele 'i le &nlănţuie de la cauză la efect$ asta s*a &nt&mlat entru că
altceva s*a &nt&mlat mai &nainte 'i o să se mai &nt&mle c&t tim oamenii vor trăi e
ăm&nt+ toţi s&ntem vinovaţi$ nimeni nu e vinovat. P&nă va aărea acea societate ideală &n
care fiecare vom lăti romt entru erorile noastre$ o să mai cur%ă aă e #unăre$ acum
nici măcar dacă moare unul nu e oortun să*i răscolim erorile$ fiindcă asta ar duce la
descoerirea altor erori 'i asta la altele1... A3un%em dearte1 7i cine ar %aranta că nu se
vor roduce astfel reacţii imrevizi!ile$ care ar st&rni nenorociri 'i mai mari$ e o scară
chiar catastrofală." "A'a %&nde'te el" #a$ a'a %&nde'te. 7i tu reacţionezi ca 'i c&nd n*am
dată
trăi &ntr*o
le%ile lume tu %&nde'ti
ei !rutale0$ /nu cea mai
mereu!ună$ acum$chiar
că e-istă dintre lumi$osi!ilitatea
acum totu'i dată$ unei
cu realităţile 'i 'i &i
lumi ideale
3udeci e oameni duă această viziune a ta utoică." "#a$ a'a este$ a'a reacţionez$ dar
instinctiv 'i nu raţional$ fiindcă a'a simte fiinţa mea că oate e-ista &n armonie cu ea
&nsă'i. Raţional ai$ adică acest Mircea$ are dretate$ fiindcă altfel ar tre!ui să nu mai fie
ceea ce este$ asta e soarta lui$ e care 'i*a asumat*o 'i chiar dacă$ să zicem$ ar fi 3udecat 'i
condamnat$ el n*ar recunoa'te că a trăit &n eroare. Nu erau erorile lui! au aceste erori
s*au născut din altele$ mai mari$ consecinţe ale determinărilor olitice$ %eo%rafice 'i
istorice$ cu rădăcini e-tinse 'i ad&nci 'i foarte &ndeărtate. Iar asiraţia lui$ a acestui
Mircea$ este să ne &nsu'im 'i noi ca indivizi ceea ce 'i*a &nsu'it el 'i alţii ca e-onenţi.
#a$ se face$ oorul e &nţele%ător &n totalitatea lui$ el are o filozofie e care o e-rimă 'i
cel mai umil individ anonim+ asta e situa&ia! 8ilozofia accetării rin &nţele%ere. Chiar &l
auzi e c&te unul+ ce era să fac$ dra%ă$ asta e situaţia1 A'a %&ndesc 'i eu raţional. 7i totu'i
nu &nţele%$ adică nu ot să*mi asum %re'elile altuia$ de'i le &nţele% sau mai !ine zis mi le
e-lic. Mi*ar fi u'or s*o fac$ dar instinctiv mă dau &naoi$ fiindcă ar &nsemna$ rin &nţe*
le%erea mea$ să*mi dau %irul entru noi erori. Cine &mi %arantează$ ce forţă$ ce mecanism
social constituit 'i eficace$ că odată ce &mi dau %irul /odată1 &ntr*o situaţie %rea$
e-ceţională0 nu vom face aoi noi a!uzuri de uterea 'i situaţia &n care s&ntem u'i chiar
'i fără situaţii unice$ dificile$ date Nu*mi %arantează nimeni$ fiindcă legea nu e &ncă
zeiţă$ &n această inevita!ilă 'i dureroasă erioadă de tranziţie. in%ură ai sus că nu e
oportun să 3udecăm chiar toate erorile. ) să*mi răsunzi că asta nu e ceva nou &n lume$
de acord$ s&nt tot at&t de filozof ca 'i acest Mircea$ dar eu &mi asum alt destin 'i nu ot fi
/nu din virtute$ ci din neutinţă0 comlicele lui sau al oricărui altuia1" "Ce să zic$ e-clamă
Matilda cu ironie$ i*ai edesit de i*ai omor&t1" "#a$ 'tiu$ Petrică m*a &nvăţat ceva e
vremuri &n
!anchet$ voraleciocni
rofeţiei$ nu alţii
unii cu va trece multvor
aharul$ 'i victime
etrece'i'icălăi sestr&n%e
se vor vor &nt&lni la acela'i
reciroc de umeri cu
emoţia sinceră &n suflet că s&ntem toţi oameni 'i erorile$ de fat$ nu s&nt ale noastre$ sau
s&nt ale tuturor. M*a'i alătura 'i eu$ sincer vor!esc$ la etrecerea aceasta a uitării %enerale$
dacă$ hm1 Mi*e %reu să*ţi sun$ o să mă mai %&ndesc 'i dacă vă interesează /adică e tine
'i e Mircea0 o să vă sun..." "#eci nu vrei1" zise Matilda. "Acum &n nici un caz1" "#e
ce ?asă teoriile 'i sune a'a$ omene'te$ ce te &miedică1" "A$ da1 e-clamai 'i eu arcă
aduc&ndu*mi aminte de ceva ca 'i c&nd a'i fi fost de acord că &nă atunci mă ţinusem de
teorii$ străine de fat de adevăratul motiv al reacţiei mele. ,n rimul r&nd$ continuai$
entru că lucrez$ 'i lucrez !ine$ al doilea$ s&nt informat ce se redă acum la (niversitate
&n materie de filozofie$ nu mă interesează. Am sus acum fiindcă s&nt convins că lucrurile
se vor schim!a.
eroarea n*a ututa'isăutea
e care %tunci chiar săfaţă
n*o comită accet ca domnul
de mine1 9ezi ceMircea să &ndrete
&nţele%ător ceva
s&nt1 Nu s&ntdin
a!surd1" 7i iz!ucnii &n r&s1
Mă credeam$ ca altădată$ soţul ei$ uteam r&de 'i 3u!ila stă&n$ a'a*zic&nd$ e situaţie.
Reacţia ei &nsă fu de o !rutalitate totală 'i a!solută. Atunci$ e loc$ nu zise nimic$ urmă o
tăcere &n%heţată 'i străină$ ne ridicarăm de la masă 'i ne desărţirăm. Aarent %oală de
sens sau dătătoare de lini'te$ ace ad&ncă &ntre două inimi &nstrăinate$ dar care s*au iu!it
odată$ discuţia mă lăsă cu un sentiment tur!ure că eram ameninţat fără scăare. Această
&nt&lnire fusese de mult re%ătită$ mi se rousese ceva 'i eu resinsesem or%olios această
rounere. Acum mi se ăreau ridicole relicile mele$ ca 'i &ntre!ările ei dacă o mai
iu!eam.
doar$#ădui &n celeservitoarea$

&ntru t&rziu$ din urmă din umeri.
care #ar duminica
&mi suse următoare
că nu e nimeni %ăsii
acasă$ au u'a &nchisă.
lecat undevaIe'i&ntr*o
e-cursie. 7i c&teva duminici rimii acela'i răsuns. ,nţelesei+ n*aveam s*o mai ot vedea
e ilvia. ,ncercai zadarnic c&teva luni$ cei uţin s*o rind la telefon. Cine e acolo
auzeam %lasul c&nd al Matildei$ c&nd al acelui Mircea$ c&nd al servitoarei. Matilda 'i soţul
ei &mi &nchideau telefonul fără un cuv&nt$ iar servitoarea avea laca ei+ nu s&nt acasă$ s&nt
lecaţi. ,ncercai nu duminica$ ci &n zilele lucrătoare$ 'i anume dimineaţa$ c&nd 'tiam că ei
s&nt chiar lecaţi. #ar servitoarea dădea din ca reet&nd aceea'i lacă. #ar fetiţa (nde e
fetiţa 7i ea era lecată. (nde Nu 'tia.
9III
"Tot n*ai reu'it s*o vezi zise ?avinia duă ce rămaserăm sin%uri. ?a urma urmei de
ce nu acceţi să te a3ute 'i să te &ntorci la (niversitate >&nde'te*te la coil$ zău a'a$ ce
oţi să faci Asta e situaţia1" "7i mie mi s*a &nt&mlat de multe ori &n viaţă$ zisei$ să
&nt&lnesc oameni care erau la un as de iz!ăvire 'i mi se ărea de ne&nţeles de ce nu fac
asul acela. ,mi vine &n minte o comaraţie sau mai de%ra!ă o &ntre!are+ resorturile ad&nci
ale fiinţei noastre ot fi ele &ntoarse la infinit ,nv&rtim e*ale ceasului &nă ce simţim că
aare o rezistenţă. Atunci ne orim. Prima mea !ătaie zdravănă am rimit*o c&nd am
&ntors ceasul lui tata &nă am o!ţinut o mi'care infinită< da$ dar ceasul a mai mers doar
c&teva ore 'i e urmă s*a orit.
Astfel fac 'i unii oameni /sau li se face10$ nu simt$ nu*'i dau seama de clia c&nd
aare &n
dorm$ ei or&d$
chiar rezistenţă+ forţează$
dar de fat mai au
s&nt morţi. aoiutea
N*a'i un tim oarecare
să sun iluzia că trăiesc$
cu certitudine că chiarmăn&ncă$
a'i muri
suflete'te dacă a'i acceta să*i fac e lac Matildei 'i acestui Mircea$ căruia i se are că a
&ntemeiat o dinastie 'i n*ar vrea să fi%ureze &n ar!orele ei %enealo%ic numele unui
oarecare individ$ conta!il de meserie$ fost soţ al alteţei*sale Matilda 'i tată !un al
rinciesei ilvia. Adică cum Ai divorţat*o e alteţa*sa Matilda de un conta!il Chiar
a'a A fost măritată 'i a făcut coil cu un conta!il de la 9raca Hm1 Hm1 Hm1 Nu e
!ine1 A$ rofesor universitar1 #a1 (it&nd că atunci c&nd fatul era osi!il$ c&nd am ie'it
afară 'i eu am cerut acest lucru$ m*a dat afară din !irou. Nu sun deci că s*ar utea
&nt&mla ca resorturile mele ad&nci să fie ameninţate accet&nd să cola!orez cu ace'ti
sno!i !izari care au 'i &nceut să se creadă eterni$ dar sun că rezistenţa e care o simt e
reală 'ifirofundă.
oate #e ce%rav.
vor!a de ceva să risc eu m*am
7i eu s*o forţez
%&ndit)'isă*mi suneţi
am fost la uncă nu s&ntdat
moment concesiv$
%ata săcă
le nu
trimit o scrisoare. #a$ dar c&nd m*am a'ezat la masă s*o scriu$ m*a aucat furia. 7tii$ h&rtia
e care tre!uie să*ţi a'terni %&ndurile... ,n fine$ ro!lema nici măcar nu mai are un
caracter acut$ fiindcă am reu'it duminica trecută s*o văd e ilvia 'i să stau de vor!ă cu
ea vreo 3umătate de ceas$" "Ei$ tresări Ciceo. ,mi are !ine1 Cum ai reu'it"
7i turnă vin &n ahare$ cu adevărat !ucuros că utusem &n sf&r'it să*mi văd coilul.
"#e acest Mircea nu mă mir$ nu e coilul lui$ continuă el$ de'i e de mirare ca un om &n
toată firea să se reteze la un astfel de 3oc /Ciceo avea aerul că n*a reţinut ideea mea cu
sno!ismul acestui 'ef0$ dar Matilda$ cum oate ea să*'i ună ro!lema că ilvia s*ar simţi
&n3osită dacă ar sune la 'coală că tatăl ei este conta!il Parcă a'a ne*ai ovestit că ţi*ar fi
sus1".
data "Nu$n*ai
trecută nu ea direct$ zisei$
recizat. Ia hai servitoarea mi*a relatat
să !em$ ?avinia..." "#a"$dinzise
ce*a?avinia$
tras ea cu urechea."
'i se "Aha$
duse să ne
re%ătească un nou r&nd de cafele.
"no!ismul acesta e real vreau să sun e răs&ndit 'i nu ţi se are neverosimil să fi
aărut at&t de raid &n..." zise totu'i Ciceo$ semn că reflectase asura suoziţiei mele.
"Răs&ndit su! forma asta nu e &n nici un caz$ zisei$ dar e-istă$ s&ntem aroae toţi sno!i
su! forme atenuate$ acceta!ile. Avem coii1 Crezi că am acceta cu u'urinţă să*i vedem
căsătoriţi cu ersoane mult inferioare lor socialmente$ chiar dacă dra%ostea ar fi
rezentă" "Ai dretate$ conveni Ciceo$ fiindcă nici n*ar fi !ine. (n simlu muncitor$
!ăr!at admira!il$ dar fără cultură$ s*ar simţi rost &n antura3ul unei soţii care ar fi o
intelectuală. #ar nu desre asta e vor!a$ mă refer la sno!ismul unei cate%orii rin
secificul ei insta!ilă &n ceea ce rive'te soarta fiecărui mem!ru al ei luat &n arte. Cum
să te crezi diferit de ceilalţi$ c&nd &ntr*un fel nu rea u'or revizi!il oţi fi trimis oric&nd la
munca de 1os Ce rostie1" "Nu chiar$ zisei$ oamenii au avut totdeauna tendinţa de a se
constitui &n caste. Numai &n tatele (niie o anumită cantitate de dolari$ indiferent cine e'ti
'i cum i*ai o!ţinut$ vreau să sun indiferent rin ce soi de afacere$ te aruncă imediat &n
casta celor !o%aţi$ care datorită ra%matismului ei e lisită de re3udecăţi stuide. (n
!ăiat destoinic 'i lin de calităţi e u'or rimit &n r&ndul celor !o%aţi$ fiindcă se %hice'te &n
el o forţă otenţială$ adică un riceut viitor om de afaceri 'i numai rar asta oate să
rovoace o tra%edie americană, nu rea secifică." "Te referi la romanul lui #reiser"
"Cum e cartea asta"$ zise ?avinia intr&nd cu cafelele. "E !ună$ zice Ciceo$ americanii au
simţul eicului$ e care euroenii l*au cam făr&miţat." "#a$ r&se ?avinia$ 'tiu la ce te
%&nde'ti$ mi*a adus mie o rietenă 4l0sse de Qames Qoce$ eu nu l*am citit$ &l ţin de 'ase
luni e notieră 'i n*am trecut de a%ina o sută." "E foarte interesant$ zise Ciceo$ dar mi*e
mereu %&ndul
&nt&mlă la titlul
nimic." "Cicăesecare i l*a dat$
&nt&mlă$ zise4l0sse, decutare
?avinia$ ce i*a sus
scenăeldin
a'a$Homer
c&nd &ne cartea lui'inu se
descrisă
aici$ dar altfel1"" Ei$ altfelul ăsta$ zise Ciceo$ mă scoate din sărite$ descrie e a%ini
&ntre%i cum eroul ia dimineaţa un ur%ativ$ se duce la toaletă 'i simte cum se u'urează...
?a ce coresunde asta din Homer" "#e ce te &ncăăţ&nezi s*o cite'ti" r&se iar ?avinia.
"e sune adesea+ vreau să*mi dau seama care din noi doi e un idiot$ &n cazul de faţă eu
sau irlandezul ăsta" "#eose!irea ar fi că el e cele!ru 'i tu nu e'ti"$ zise ?avinia."#a$
conveni Ciceo$ 'tiu$ e-istă idioţi cele!ri 'i oameni cu !un*simţ anonimi$ &nseamnă că
idioţii anonimi au reu'it 'i ei să dea un e-onent %lorios." ",n cazul ăsta ar &nsemna că
4l0sse e foarte accesi!il idioţilor." "?o%ica femeilor$ răsunse Ciceo sarcastic$ se oate
&nv&rti &n %ol la infinit... E vor!a de un anumit %en de idioţi dintre cei caa!ili să citească
'i nu de "A1
valori." idioţii care
făcu n*au luat
?avinia$ darniciodată
să 'tii că oă'tia
carte
nu&ns&nt
m&nă+ culţii"4ine$
idioţi." ervertiţi$ sătui
nu s&nt. Cumde să
vechile
le sun
atunci" "Păi ai zis !ine$ sătui de vechile valori. #ar să 'tii că nu s&nt nici ervertiţi. (ite$
de ildă$ eu s&nt sătulă de ora'$ mi*ar lăcea să trăiesc la ţară$ &mi lac animalele 'i natura$
&nseamnă că s&nt o oră'eancă ervertită" "4ine&nţeles$ altfel te*ai fi măritat cu un ţăran 'i
te*ai fi ocuat de %ăini." "Nu s&nt numai %ăini1" "#a$ mai s&nt 'i curci$ %&'te$ raţe..." "4ine$
r&se ?avinia$ admit simlificarea$ să revenim la 4l0sse. Cum tu n*o să admiţi niciodată că
e'ti idiot$ zi că e el 'i &ntoarce*te la 4alzac 'i Tolstoi." "I*am citit$ zise Ciceo$ vreau ceva
nou$ modern." "Nu e'ti consecvent$ zise ?avinia$ &n 'tiinţă vrei să lăsăm luna acolo unde
e$ &n artă vrei ceva modern. Ei$ Qoce e cel mai modern$ ce*i faci" "Păi nu mă las &nă
nu*l citesc e isălo%u*ăsta"$ zise Ciceo cu o iritare care i*ar fi distrat mult e coiii lui<
'tiau ei de
/citisem ce nu&ncă
4l0sse vroiau să se
de e ducă la
vremea culcare caQoce
studenţiei0$ de o!icei. "Nu e isălo%$
fărămiţează intervenii
ersona3ele 'i lucrurile
'i asta oate să enerveze$ el nu mai oate să descrie !ătălia de la Austerliz ca Tolstoi$ &n
schim!$ să mă scuze ?avinia$ rinde$ de ildă$ femeia &n timul ciclului ei lunar 'i ne
arată alt c&m de !ătălie$ nu mai uţin senzaţional dec&t ceea ce vede savantul c&nd une
materia vie su! microsco. E o altă )disee... a'a că n*o să facă nimic$ Ciceo$ n*o să*ţi
lacă oric&t te*ai strădui. 4ăr!ieritul$ de ildă$ e o chestie$ nu mai e un simlu !ăr!ierit...
Micul de3un cu rinichi 'i alte momite durează c&t aventura lui (lisse e insula Circei$
unde oamenii lui s&nt transformaţi &n orci..."
#e'i Ciceo era relativ so!ru &n lim!a3$ de astă dată auzind toate acestea$ trase$ cu
uternic accent ardelenesc$ &n3urătura rin care trimitem noi e cineva antiatic la
ori%ine... "la m&ne*sa$ să se &ntoarcă de*acolo mai !un..." &n clia aceea ?avinia se ridică
!rusc 'i se &ndretă decisă sre dormitorul coiilor de unde auzirăm de &ndată zduăituri
'i chicoteli. "9ă arăt eu vouă"$ stri%ă ea 'i &ntr*adevăr auzirăm aoi alme date 'i ţiete
mult e-a%erate de durere nesinceră$ fiindcă oric&t ar fi fost de &ndesate$ almele mamei
demult nu mai aveau asura lor vreun efect... "Ascultă la u'ă$ zise ?avinia revenind$ du*te
tu$ dra%ă$ 'i otole'te*i..." "&nt 'i ei curio'i$ zise Ciceo$ ce oţi să le faci$ a'a eram 'i
noi..." "Nu$ că numai s&m!ătă seara &i aucă$ zise ?avinia$ 'i numai c&nd vii tu e la noi$
mi se adresa$ &ncolo &'i văd de*ale lor$ !a chiar fac 'i trea!ă duă ce &'i termină lecţiile$ &i
trimit la iaţă$ sală vasele..." "ilvia nu e &ncă la 'coală" zise Ciceo. "Tocmai$ susei$ a
&nceut 'i ea &n anu*ăsta 'i a'a am reu'it s*o văd..." "#a$ te*aucasei să sui$ * ne luarăm
cu vor!a..." zise Ciceo turn&nd iar &n ahare. "#oi in'i &nceuseră să mă cunoască &n
vizitele mele$ soldatul din %heretă care făcea de ază la casa 'ta!ului 'i$ cum am sus$
servitoarea. oldatul nu era totdeauna acela'i$ dar servitoarea da. ) fată stilată$ cum se
sunea e vremuri$
aisrezece$ foarte t&nără
ci otsrezece &nsă$ ai mă
ne&mliniţi$ fi zis că avea
corectă eaaisrezece ani. 7i
c&nd o &ntre!ai. Nu a'a
aveafrumoasă$
chiar &i
făcui eu curte$ 'i te*ai hotăr&t să răm&i la meseria astaD Parcă eu m*am hotăr&tD zise ea
mohor&tă. Nu se dădea dusă din faţa orţii$ de unde &nţelesei că &ntr*adevăr ei nu erau
acasă 'i că a'i fi utut s*o fac să mă a3ute să*mi văd fetiţa$ &i mărturisii acest lucru. Ea se
uită &n cu totul altă arte dec&t la mine$ &n tim ce &mi 'oti să lec 'i s*o a'tet mai
&ncolo$ duă colţ$ să n*o vadă soldatul. e &ntoarse duă o 3umătate de oră 'i ne
&ndeărtarăm mult de casă &nă ce &nceu să vor!ească. #e ce$ o &ntre!asem$ se hotăr&se
să se an%a3eze aici A silit*o cineva 4a nu m*a silit$ a venit cineva de la fatul Poular
'i m*a &ntre!at dacă nu vreau să urmez o 'coală. Ce 'coală #e mena3$ mi*a sus. Nu rea
aveam chef$ că nu rea am fost !ună la 'coală$ dar$ fetiţo$ zice ăla$ nu e vor!a de carte$
dar de ce
'coală e vor!a$
secială$ mena3$
m*a zise$
&nvăţat să &nveţi
mama$ să %ăte'ti$
nu ouă ră3ite$ 'tiu
zice$să'i%ătesc$ zic$săn*am
nici cum nevoie de alte
faci mămăli%ă$
chestii mai comlicate$ n*o să*ţi strice$ ai să vezi. M*am %&ndit eu+ 'i c&t ţine Nu mult. 7i
entru ce Ai să vezi$ dacă nu*ţi lace$ te &ntorci la saă. Ai mei$ zice$ du*te$ 8lorico.D Au
luat*o cu o ma'ină 'i au dus*o la 4ucure'ti la acea 'coală. Nu era sin%ură$ erau vreo sută$
toate ca 'i ea$ frumoase de icau 'i tinerele$ toate fecioare$ au fost &ntre!ate$ e-aminate
medical$ dacă n*aveau 'i vreo !oală$ ele sau ărinţii lor$ dinţi stricaţi sau auzul 'i vederea
slă!ite din cine 'tie ce ricini ereditare. #uă cursuri au fost reartizate e la !ufeturi
&nchise$ la mari instituţii$ trimise la receţii să*i a3ute e chelneri$ la mare &n timul
concediilor rin diferite vile 'i &n cele din urmă e ea au reartizat*o aici la tovară'ul...
Nu 'tia cum să lece$ adică de lecat nu utea$ ce să facă s*o dea afară... Nu se urtau ur&t
cu ea$
ei$ de curăţenie$
făcea %ătit %ăteaa3uta
doamna$ că &i lacecamionetei
la descărcatul să %ătească$ ea le
care doar o a3uta$
aducea avea %ri3ă
de toate$ aveade toaleta
%ri3ă de
ilvia$ dormea alături de ea &ntr*o odaie 'i... că de ce a răcit fetiţa #e unde să 'tie ea de
ce a răcit #in ricina ta$ ai lăsat*o să se desvelească noatea$ ai scos*o &n fri% 'i nu i*ai
&nnodat !ine fularul la %&t... Te !a% la u'cărie1 7i uite*a'a$ de la o vreme$ din te miri ce$
te !a% la u'cărie... #ar de ce să mă !a%e ea la u'cărie Am furat ceva$ ce crimă am
făcut 9ara asta au lecat la mare$ e mine m*au lăsat acasă cu fetiţa$ care făcuse cu o
lună &nainte heatită 'i medicii au sus că analizele nu s&nt &ncă !une 'i ilviuţa n*are
voie anul ăsta să mear%ă la mare. Au lecat$ cum ar fi$ dimineaţa$ cu ma'ina. #uă*masă$
a'a$ se &ntoarce 'oferul$ l*a trimis doamna &ndărăt să*i aducă nu 'tiu ce !i3uterie e care o
uitase din ricina idioatei ăleia$ a'a mi*a zis$ e care c&nd s*o &ntoarce o s*o trimită
neaărat dret la u'cărie. Adică e mine1 #a= de ce s&nt idioată$ &i sun 'i eu 'oferului$ de
!i3uterii nu mi*a sus nimic$ sin%ură 'i le*a ales 'i a lecat cu ele. >ri3a ta era să*i aduci
aminte$ zise 'oferul$ acuma eu tre!uie să mă &ntorc iar la mare$ că le vrea neaărat &n
seara asta 'i e urmă iar să fac un drum &ndărăt$ că nu vrea să mă cazeze &nă m&ine
dimineaţă$ asta &nseamnă că tre!uie să aler% cu viteză o mie de :ilometri din ricina ta1 )
să dai de z!en%a$ ai să vezi1... #a= ce s&nt eu1 #acă nu*i lace de mine n*are dec&t să mă
!a%e la u'cărie$ n*o să stau acolo toată viaţa 'i e urmă %ăsesc eu un restaurant unde să
rriă an%a3ez ca icoliţă$ eu idioată nu s&nt 'i nu m*a făcut mama să n*am voie să cunosc 'i
eu un !ăiat 'i să mă distrez... Că dacă mă rinde că nu mai s&nt fecioară$ mă trimite &naoi
la saă1 Nu mai ot1 arcă nu m*am născut cu saa &n m&nă... Ei$ na1 Cum oi fi eu$ dar
n*o să a3un% vreodată să*mi las !ăr!atul 'i să*i iau coilul 'i să nu*l las să*l mai vadă. A'a
căţea n*a'i fi$ să*l las să stea la oarta mea$ chiar dacă a'i a3un%e &mărăteasă 'i el un
nenorocit. #e ce Nu l*ai făcut cu el C&nd l*ai făcut nu 'tiai cine e Acuma nu*ţi mai
lace$ ai a3unscurul
să*ţi &ntoarcă sus 7i
?afetiţa*aia
noi$ te*aicemăritat$
zice C&nd s*ounface
ai luat mareăla
!ăr!at$ crezi că n*o să te
e$ tre!uie afle 'i n*o cu
&nţele%i
el$ să*l asculţi$ că de*aia e !ăr!at 'i să nu dai dosu dacă vine 'i el odată acasă cu chef 'i &ţi
tra%e o !ătaie$ a'a e de%ea!a... #acă ţine la tine mai treci eu vederea$ mai &n%hiţi că nici
tu nu e'ti sf&ntă... Eu &n locul dumneavoastră n*a'i mai da e*aici 'i fetiţa$ n*aveţi %ri3ă$ o
să*'i aducă ea aminte 'i n*o să vă uite... 9ă sun eu cum uteţi s*o vedeţi$ zilele astea a
&nceut 'coala$ o &ndiţi la ie'ire 'i %ata. Numai să nu scae vreo vor!ă că aţi văzut*o1 Ei
'i dacă scaă$ ce N*o să trimită miliţia să vă &miedice. Poate mă face vinovată tot e
mine 'i mă dă afară (nde n*ar fi1 Hai să vă arăt unde e că tovară'ul a discutat cu
doamna că e mai !ine s*o dea la 'coala din raion 'i nu la 'coala lor secială$ e !ine să
cunoască fetiţa coii o!i'nuiţi fiindcă acolo lui nu*i lace$ a auzit că nu rea se ţin de
carte 'i au
c&nd mă rinsc&teodată
rinde fel de felcă
denu
fumuri... El estă&nesc
ot să mă un om care niciodatălas*o
'i răsund$ nu mi*a zis nimic$
&n ace$ !a$ &n
zice$ las*o
ace$ dacă zici că nu se ricee... /,n chestia asta cu 'coala 'ta!ul nu se dovedea că ar fi
sno! 'i dacă 'i*a trimis coiii la )-ford asta a făcut*o oate entru că &ntr*adevăr acolo se
&nvaţă carte 'i chiar 'i fiul rimului ministru al Marii 4ritanii oate s*o &ncaseze dacă face
e ne!unul cu rofesorii$ cine ar &ndrăsni aici să facă astfel care rofesor0 A'a că m*am
&nvoit de la 9raca să lisesc lunea trecută 'i e la ora douăsrezece eram la 4ucure'ti
&ndind ie'irea coiilor &ntr*un %an%*oartă lin de ărinţi. 8lorica era 'i ea acolo$ tăcută$
cu !raţele la iet$ osomor&tă. Ai fi zis că duă destăinuirea ei se vidase interior$ sau că
&mi dădea de &nţeles că nu mai avea nimic să*mi sună 'i nici să &ncerc s*o &ntre!. 5idul
e care ot să*l ună aceste fele de la ţară &ntre ele &n lume$ c&nd lumea asta nu e e lacul
lor$utea
ar imune
să leresect$ e un av&nd
ia sufletul$ zid %ros$ de netrecut$
o foarte coerentămenit să le aere
con'tiinţă decă
de sine orice intruziune
acest suflet e care
sin%ura lor avere$ &n tim ce alţii &'i !at 3oc de*al lor 'i de*al altora$ &ntr*un desmăţ
neru'inat. tătea a!solut nemi'cată cu !raţele la iet av&nd arcă$ foarte lini'tită$
convin%erea că e ea se sri3ină lumea$ e icioarele ei voinice$ e umerii ei zdraveni$ e
ceafa ei de cariatidă$ e umerii ei &ndoiţi$ dar nu &ncovoiaţi$ ca să*'i acoere cu !raţele
s&nii /altă avere care nu tre!uia e-usă0$ &n tim ce noi ă'tia$ nelini'tiţi$ imlicaţi &n drame
care ne des!inau 'i care ne lim!am &ncoace 'i &ncolo su! imulsul unor %&nduri 'i
sentimente fără rost$ eram cei care ieream$ care ne destrămam ca ful%ii de ăădie e
care &i vedea ea e c&m z!ur&nd la cea mai mică suflare a vintului. ) imitai 'i mă orii 'i
eu din mers 'i rămăsei nemi'cat 'i nu rea aroae de ea$ ca 'i c&nd$ desi%ur$ nici n*a'i fi
cunoscut*o$ &n acest tim &n curtea 'colii iz!ucniră deodată coiii$ dar fără rumoarea de
altădată$ duă cum mi*aminteam eu că făceam c&nd %oleam clasele$ cu stri%ăte 'i ţiete
ascuţite al căror vacarm se auzea dearte &n cartier. Nu$ erau coii lini'tiţi ace'ti
!ucure'teni 'i aroae toţi !ine &m!răcaţi$ unii chiar rea !ine 'i arcă rea maturi cu
mica lor trufie lini'tită e chiuri$ cu acea e-resie deloc reconfortantă entru un om
mare$ că noi nu mai contăm 'i dacă mai aveam vreun rost acela nu era altul dec&t să*i
slu3im e ci$ să le cumărăm aceste costume ele%ante 'i !ine călcate$ aceste rochiţe 'i
%ulera'e !ine aretate$ serviete 'i %hiozdane moi de iele... Nici unul dintre ărinţi nu
arăta ca mine at&t de smerit 'i cu nelini'tea &n mine... clandestin... &n nere%ulă cu roriul
său coil... Costel$ hai$ mamă1 /treacă*mear%ă$ Costel$ de3a năsos ca maică*sa$ nu ro*
mitea nimic &nălţător0$ ?enu' /o1 ?enu'$ se vedea c&t colo că nimic nu i se refuză0. #a$
4o!o 'i cu Irinel s&nt rieteni cu >i%el... 9ultura' /ei da10 cum din moment ce ărinţii lui
erau ni'te vulturi 'i el era un vultura'1 7i tatăl infatuat$ un itic care amintea mai de%ra!ă
de unavea
care c&rcio%$ o c&rtiţă$
să z!oare maidec&t
t&rziudeun'oim$ &l luă su! rotecţie
nou retendent să*l lumii...
la cucerirea ducă reede sre cui!ul
#ar unde din
e ilvia
ilvia nu venea$ de'i %rosul coiilor care se scur%eau e dinaintea mea rin %an% &nceuse
să se su!ţieze... *o fi rătăcit ) fi aflat ceva Matilda 'i o fi venit s*o ia mai &nainte #ar
deodată o zării &n deărtare. #a$ ea era la coadă... Nimeni nu mai era &n urma ei... 9enea$
ca să zic a'a$ cu s&r%$ avea 'i ea o ţintă$ dar mer%ea ca o răţu'că$ fără sor /c&nd căătase
ea mersul ăsta0 'i arcă nu mai crescuse de c&nd maică*sa n*o mai lăsase s*o &nt&lnesc
sau oate aceste saţii mari &n care eu n*o văzusem niciodată de la distanţă mă făceau să
descoăr c&t era ea de micuţă e această lume &n care i se dăduse drumul Ei$ ilvia$
%&ndii$ ce cavaler o să 'tie să reţuiască acest mers al tău c&nd o să a3un%i domni'oară )
să fii desa%rea!ilă la lim!area &n doi$ cu acest le%ănat al tău care mie mi se ărea at&t de
dulce
&ntr*o 'i care%hiozdanul
arte$ cere at&ta rotecţie1 Ei$ cine
&l ţinea rea o săde
aroae te ăm&nt
rote3eze A'a era$
ca &ntr*o fularulduă
rela-are &i at&rna 'i el
o %rea
trudă$ sau ca 'i c&nd ar fi %&ndit că totul &i era e%al$ o sanda avea cureaua desfăcută$ mică
lăl&ie care se ori &n faţa mea 'i stri%ă cu o tristă o!oseală 'i surriză nedefinită+
taaa*ta1D Parcă mi*ar fi sus+ unde*ai fost &nă acuma$ adică 'tiu$ dar iată*te$ 'i se lăsă
luată &n !raţe &n tim ce ea nici nu se lii de mine$ nici nu*'i &ncolăci !raţele e duă %&tul
meu$ &nchise doar ochii e 3umătate 'i se făcu moale$ o ărere$ nu un cor$ at&t era de
imondera!ilă. ,n acest tim$ 8lorica se aroiase$ &i &ncheie sandaua t&r'&ită /se vedea că
multă vreme mersese cu ea astfel0$ &i aran3a rochiţa la %&t al cărei %ulera' era 'i el cam
str&m! 'i &i drese ărul su! an%lica !leu care nu*i mai trecea chiar e deasura caului.
Te*ai !ătut$ ce*ai făcut D &i zise. Ci nu m*am !ătut1D 4a te*ai !ătut$ ai dat cu sandala.
Iar ţi*a
Nufurat An%ela
răsunse. Eracreionul.D.
o!osită 9a% &nstrăinată N*am stat mult cu ea$ să oată 8lorica să
răsundă dacă fetiţa va ovesti Matildei că m*a văzut$ că ea n*avea cum să mă &miedice
s*o a'tet la oarta 'colii. #ar că$ !ine&nţeles$ nu i*a dat ilviei drumul din m&nă. Chiar
a'a$ un ta!lou sf&'ietor$ tatăl ei mer%&nd alături$ nu rea aroae$ !a chiar &n urmă$ fără
să*i vor!ească$ fără să mă lase s*o iau &n !raţe 'i s*o sărut. "7i data viitoare1 zise ?avinia.
Cum ai s*o mai oţi vedea #acă 8lorica asta o să facă chiar a'a cum ai sus au cine
'tie ce*or să inventeze să te &miedice s*o vezi" "Ceva &mi sune că ilvia o să ăstreze
secretul$ zisei. )ricum$ o să văd eu1"
IL
4ine&nţeles că ilvia ovesti$ dar Matilda reacţiona indi%nată. "Cum$ zise ea$ e'ti
ne!un Ki*a interzis cineva vreodată s*o vezi Cum a'i utea eu să*mi ermit să &miedic
coilul să*'i vadă tatăl" 7i*mi făcu un semn flutur&ndu*'i de%etele la t&mlă$ adică eram
cam tralala1 7i*mi &ntoarse satele 'i intră &n casă arăt&ndu*mi ca odinioară lui Petrică un
fund disreţuitor &n care &i co!or&seră arcă din ca ideile+ dret cine o luasem s*o cred
caa!ilă de o asemenea infamie Poate eu a'i fi fost &n stare să mă ort astfel dacă soarta
ar fi făcut să*mi fie &ncredinţată fetiţa1 7i mai &nt&rzie c&teva clie cu m&na e clanţă
adău%&nd cu %las tare$ dar tot fără să se &ntoarcă+ "Te omene'ti că ai de %&nd s*o răe'ti 'i
cauţi motive1 #ar ia*o$ dra%ă$ 'i du*te cu ea 'i e*acasă$ ţine*o c&t vrei$ nu e 'i coilul tău
Adică nu c&t vrei$ că nu oate lisi mult de la 'coală$ dar ia*o totu'i &ntr*o vineri 'i ad*o
&ndărătaminte
aduce marţi$ de
&ţi dau 'i o ma'ină
!unică*sa$ du*o cu unsă'ofer
la ea steacare să vă
acolo$ ducă
că la tine'inu
sătevină e urmă
ricei tu săs*o ia. ,'i
ai %ri3ă
de un coil$ nu oţi s*o la'i sin%ură c&nd te duci la serviciu. #u*o 'i e la 9asia... a'i veni
'i eu$ dar n*am tim..."
,'i făcu totu'i tim 'i vinerea următoare lecarăm &mreună cu ma'ina. "Hai$
răţu'că"$ &i susei 'i o luai &n !raţe 'i mă a'ezai cu ea l&n%ă 'ofer. "ă 'tii$ &mi zise duă
vreo oră de mers &n tăcere$ chestia aia$ c&nd te decizi$ se oate aran3a foarte reede." "#a$
zisei$ 'tiu că se oate aran3a foarte reede." 7i tăcerea se a'ternu iar este noi$ e care o
ruse tot ea$ uimindu*se &n franţuze'te$ să nu &nţelea%ă 'oferul cum de oate să stea ilvia
cu mine at&t de multă vreme lini'tită$ fără să sorovăiască tot timul cum face acasă. Te
omene'ti că &i imuneam resect$ e ea n*o mai ascultă. "C(est normal, &i răsunsei cu
afectare$ te 3udecă1"&n"A$
de ce e o!raznică sinea ei 'i să nur&sei
servitoarea$ te a'teţi
eu$ ăisădacă
fie altfel."
te aude"#a$ 'tiu$cădar
e tine cu servitoarea
&i zici+ te !a% la
u'cărie" "Ki*a sus asta e-clamă Matilda sincer surrinsă. #ar ce mă mir+ e o
mitomană. Am mai rins*o acuz&ndu*mă de tot felul de t&menii. Mircea zice că la toate
le lise'te c&te o doa%ă$ e l&n%ă că s&nt 'i hoaţe 'i uturoase$ c&nd nu s&nt 'i !eţive$ mai
ales alea mai !ătr&ne. Te uiţi la ea$ ai zice că e normală 'i sănătoasă$ ca să descoeri e
urmă foarte reede că &n mintea ei zace o ţicneală. Cum să*i sun eu a'a ceva #oamne
iartă*mă1 se &nchină Matilda. Poate o fi auzit de la alta$ că se &nt&lnesc &ntre ele 'i
discută..." "#ar istoria cu !i3uteriile" o &ntre!ai. "Ce istorie1" ,i ovestii. "8ormida!il$
zise Matilda$ e ne!ună$ o dau afară." "Păi asta 'i vrea$ zisei$ cică n*o lăsaţi1" "N*o
lăsăm11 E de*o rezumţie stuidă$ nu ne*a sus niciodată că ar vrea să lece. Acum &mi
dau vrut.
n*a seama$Te fată ca Ana că
omene'ti n*oistoria
să maicu%ăsesc. ,mi are
interdicţia răun*o
mea să că mai
n*amvezi
luat*o cu mine$
e ilvia Mircea
e tot oera
ei$ altfel nu*mi e-lic cum ai utut să crezi... Nici tu nu e'ti zdravăn..."
Mama era %rav !olnavă$ aroae e moarte$ dar nu*i susei nimic Matildei$ vroiam
s*o ţin e ilvia la mine 'i nu la Tasia unde ea ar fi utut*o trimite. ,mi susese că ea se
&ntoarce &n aceea'i zi. e duse cu ea acolo$ eu refuzai$ dar lecă a doua zi dimineaţa. )
luai e ilvia 'i trecui e la mama. Nu se &m!olnăvise dintr*odată$ &nceuse rin a se
&nstrăina de mine$ &n acel fel at&t de nelini'titor al inimilor simle de retra%ere din viaţă
c&nd nimic din ceea ce au iu!it nu le mai face să tresară. ,ntr*o zi$ c&nd 'tiam că tre!uie să
vină la mine$ nu venise. Mă dusei eu la ea. N*avea nimic$ săla ceva$ dar nu*mi răsunse
c&nd o &ntre!ai+ "Ce$ e mamă$ ce s*a &nt;mlat" Nici nu &ntoarse caul. "Ce e cu tine$
reetai$ te*ai suărat de ceva" ,'i văzu de trea!ă ca 'i c&nd nimeni nu era l&n%ă ea.
toarse &nsă cu vi%oare rufa$ o scutură 'i o use alături de altele$ aoi &'i v&r& iar !raţele &n
clă!uci. "Ce e cu mama$ ce i*ai făcut" &l luai la rost e tata. Pentru &nt&ia oară el rămase
&n faţa mea cu ochii lar% deschi'i$ de vinovăţie fără vină 'i se serie de duritatea vocii
mele. "Ce e cu ea$ ce orcărie i*ai făcut$ reetai$ nu cumva ai dat &n ea" El făcu un efort
arcă neomenesc$ să &nţelea%ă 'i &mi răsunse+ "Nu vor!e'te1 Nu i*am făcut nimic1" 7i
mă lăsă să &nţele% că a'i utea să*l calc &n icioare dacă eu$ descoerindu*i vreo vină
susă de ea$ a'i fi isitit să*l edesesc< &'i desfăcu !raţele cu sensul că era %ata să
isă'ească. Revenii l&n%ă al!ia unde ea săla rufe. "Mamă$ &i susei$ să 'tii că eu mă
descurc$ dacă e'ti o!osită nu mai veni." #ar ea veni$ &nsă fără să mă a'tete$ lucru care
mă alarmă. "Hai s*o ducem la doctor$ &i susei tatălui meu$ are ea ceva." "Nu$ suse
mama$ la doctor vă duceţi voi$ eu &l am e cel de sus!" Totu'i se umili să vadă cum
droicoase 'i tinere la!orante &i luară s&n%e 'i se e-use 'i unui e-amen %inecolo%ic la
care nimeni
arătă nu mic
un foarte se %&ndise.
unct eEuoauzii
nea%răsentinţa+ oeraţie$
h&rtie. e suuse&mi suse avizatul
'i acestei medic
măcelăriri$ 'i &mi!ine
se simţi
o vreme$ duă care &nsă se făcu covri% 'i nu se mai ridică din at. Avea dureri mari$ e
care 'i le otolea cu morfină$ venea o soră 'i &i făcea in3ecţii. Refuză să se interneze.
"Mamă$ &i susei$ a venit ilvia." e &ntoarse 'i se uită la ea &ndelun%. N*o m&n%&ie.
E%oismul ei &n moarte nu se zdruncina nici la vederea unei inocente fetiţe$ roria ei
neoată. Totu'i suse ceva$ o constatare+ "*a făcut !ălană1 7tiam că e !runetă1" Era
tocmai e dos. ilvia nu fusese !runetă$ ci !londă$ 'i acum era 'atenă. "ilvia$ zisei$
sărut*o e !unica." #ar coiii simt c&nd nu s&nt iu!iţi 'i fetiţa nu se mi'că. "4unica$
ilvia$ aroie*te"$ insistai. #ar mama ne &ntoarse satele 'i fetiţa ie'i afară &naintea mea
'i$ c&nd ie'ii 'i eu$ &mi aucă m&na 'i$ redevenind veselă$ făcu o săritură &ntr*un icior.
mea Marţea
'i nu secare
mirăurmă$
c&nd &iMatilda
susei veni s*o ia$
că ilvia ne %ăsi
a stat acasă 'icusemine$
tot timul arătăchiar
&nc&ntată
'i la de camera
!irou$ unde
a st&rnit admiraţia funcţionarilor. "N*o răsfăţa$ &mi suse$ fiindcă o să devină 'i mai
imertinentă dec&t e..." "Hai$ răţu'că$ la revedere... Auzi ce zice mama1" "Ci nu s&nt o
imertinentă1" rotestă ea cu at;ta forţă 'i ne%aţie &nc&t dacă n*a'i fi văzut*o eu &nsumi c&t
utea fi de imertinentă$ a'i fi crezut*o$ !a chiar a'i fi fost indi%nat că iată cum e
năăstuit un coil. "Nu ţi*am sus că era să moară..." zise Matilda. "Chiar1" "Acum
c&teva luni am schim!at !ecul din !ucătărie$ am us unul mare de 2$ nu 'tiam ce mă
enerva seara c&nd vroiam să rear ceva$ n*aveam destulă lumină. #ar a tre!uit să schim!
'i %lo!ul$ a venit un electrician cu unul mai mare$ s*a urcat e scară$ a me'terit acolo 'i
s*a cărat... A doua sau a treia zi %ăteam ceva 'i odată aud ooc1 'i c&nd mă uit o văd e
ilviarevenit
7i*a la ăm&nt$ le'inată$
ea$ am &i căzuse
dus*o la %lo!ul
(r%enţă$ dret o&nradio%rafie$
i s*a făcut frunte... Ki*nchiui$ de lafisură."
avea o mică &nălţimea
e aia1
&nchide reede$ nu vă alarmaţi$ zise doctorul. Cum să nu te alarmezi ?*am chemat &n
aceea'i seară e electrician 'i i*am sus+ ce*ai făcut$ t&mitule ,ţi dai seama că a'i utea
să te !a% la u'cărie /ăstuia chiar i*am zis*o10 Nu e'ti caa!il măcar să str&n%i ni'te
'uru!uri$ atunci ce fel de electrician e'ti #acă murea fetiţa #u*te dracului din faţa mea$
ieftin n*o să scai$ &ţi romit. (ite*a'a$ mai suse Matilda$ te chinuie'ti să cre'ti un coil
'i vine un idiot$ făcut reede electrician$ 'i ţi*l omoară1 El crede că ce imortanţă au acolo
ni'te 'uru!uri1 ?e str&n%i$ nu le str&n%i$ entru moment stă el a%ăţat %lo!ul Ei$ dacă stă$ e
&n re%ulă$ &ncasează ciu!ucul sau leafa 'i &'i vede de trea!ă1 ,nt&rziat mintal1 #ă vina e
o!iect$ că a'a s&nt făcute1 #acă a'a s&nt făcute de ce nu sui dinainte... Ei$ ilvia$ %ata$
mer%em1 Că 'i tu te*ai %ăsit să treci e su! !ec tocmai &n clia c&nd cădea %lo!ul. 7i e-act
este caul tău1 adău%ă Matilda. Ki se are a!surd ce*ţi sun$ ai Află că nu e chiar at&t de
a!surd1 Nu tre!uie să fii acolo unde$ o cărămidă se re%ăte'te să cadă de e un acoeri'."
"Ci*ci$ mama$ rotestă ilvia cu tot sufletul din ea$ ci ce vină am avut eu"
Am&ndoi$ Matilda 'i cu mine$ ne uitarăm &n altă arte$ să nu se vadă e chiul nostru
sur&sul$ tandreţea infinită e care ne*o st&rnea inocenţa a!solută a rotestului ei.
Clie de fericire1 7i simţii o sf&'iere la %&ndul că s*ar fi utut ca aceste clie să se
reete entru mine zilnic$ dacă am fi rămas toţi trei &mreună... #esi%ur$ Matilda era
astfel fericită$ fiindcă un coil$ &nă la o anumită v&rstă$ e o ve'nică surriză. Iar soarta
făcea ca surrizele ilviei să fie aroae toate miraculoase$ 'i doar uţine rele. Matilda
intui starea mea de sirit. "#acă te*ai hotăr&$ &mi suse &n franţuze'te$ ai fi la 4ucure'ti 'i
n*ar fi o ro!lemă s*o vezi e ilvia oric&nd ai vrea. #acă n*a'i fi avut*o$ &ţi sun sincer$
cred că mă sinucideam. Eu mă l&n% de ea numai a'a$ de fason$ dar e un coil e-traor*
dinar de de
aroae !un$
eao'i$minune.
de ce săNumai la asta mă %&ndesc
nu*ţi mărturisesc$ 'i ea dec&nd zic"Mai
tine1" să acceţi
vedem1numirea$
susei$să
nufiientru
că aveam vreo &ndoială$ ci ca să n*o contrazic$ să se oată reeta venirea ilviei la mine$
aceste trei zile... Mai vedem$ reetai de astă dată cu mai multă hotăr&re$ mai am ceva de
scris$ să termin 'i atunci o să iau o hotăr&re."
9raca &mi dădu zece zile din concediul meu e anul viitor s*o ve%hez e mama.
E%oismul ei &n moarte
asemeni cumlită. deveni
A'adar$ &nsăim&ntător
tu stai e scaun &n 'i afirmaţia
faţa mea
ei$ e'ti &n ar utea
lină fi considerată
tinereţe de
'i utere$ ochiul
tău vede lumea 'i ercee &n ad&ncurile ei toate miracolele$ te scalzi &n lumină$ lute'ti
fermecat de armonia z%omotelor$ te le%eni urtat fără să 'tii de noi seranţe de fericire 'i
%&nde'ti$ mai oţi %&ndi$ mai e-istă &n tine loc să %&nde'ti că tot ea$ mama ta$ căreia &i
datorezi totul 'i care va tre!ui să moară &ncă t&nără /'i nu c&ndva$ ci chiar acum su! ochii
tăi0$ ar fi e%oistă &n sin%urul lucru care &i mai aarţinea$ disariţia ei iminentă /7i nu
&nvăluită &ntr*o aureolă$ a'a cum a fost tot timul c&t a trăit$ ci chinuită$ &miedicată de
dureri atroce să se &mace cu lumea 'i cu sine 'i să moară a'a cum trăise$ ca &ntr*un vis0.
ă*ţi ie'i din fire 'i să simţi tot tu desamă%ire$ ranchiună chiar$ un &ncăăţ&nat sentiment
de frustrare Ranchiună &motriva roriei tale mame e atul morţii
eriat$
ărăsiră tatasefu%i$
'i care lecă at&t
dovediră de*acasă 'i faţă
de mici mă lăsă sin%ur
de cele ale cu ea$ duă
mamei$ ce deslănţuite$
arcă toate uterileţinute
lui &l
su! o!roc at&ţia ani$ su!limate ai fi zis entru totdeauna &ntr*o nesf&r'ită dra%oste entru
!ăiatul ei. #a$ dar acum nu mai eram nici eu !ăiatul ei$ duă cum &ncă demult tata
&ncetase să*i mai fie soţ.
Era de*o luciditate inumană. "Nemernicule$ &i suse ea &ntr*o zi /'i nu &ntr*o zi
oarecare$ ci &ntr*una &n care i se făcu rima in3ecţie cu morfină 'i se ridică &n caul oa*
selor triumfătoare$ ca 'i c&nd durerile$ care &i ţinuseră sufletul &n chin%i$ ierind$ credinţă
că se va face !ine renă'tea năvalnic0$ ei$ lasă$ &i zise$ că mă dau eu 3os din at 'i o să*ţi
lătesc entru toate$ de*o să zici$ mamă$ de ce m*ai făcut." 4l&nd$ cu ochii umezi
/l&nsese mai &nainte l&n%ă atul ei$ * fiindcă 'i el 'tia adevărul$ că ea n*avea scăare *
imresionat de %emetele ei$ credea oate că chiar atunci &'i va da duhul0$ tata intră &n
dialo% cu ea$ &nt&i %eneros$ aoi din ce &n ce mai iritat. "ă te faci !ine$ că n*o să l&n% eu
de ce*o să*mi lăte'ti tu1" "Aha$ crezi c*o să mai muncesc ca o roa!ă$ să*ţi fac de
m&ncare$ să*ţi ţin casa curată 'i să*ţi săl rufele tale murdare$ murdărite &n atul curvei &n
care te*ai !ălăcit o viaţă &ntrea%ă. Nici măcar at&ta simţ n*ai avut &n tine să nu mi le dai tot
mie să ţi le săl". "#e ce le*ai sălat dacă 'tiai " &'i retrase tata deodată toată duio'ia de
mai &nainte. "#e ce le*am sălat zise mama. Ca să te las să &nţele%i c&t e'ti de nemernic1
E'ti$ ai fost 'i o să răm&i. (n nemernic$ fără scăare. (n animal de cocină1 7i &ncă
animalul ăla &l tai 'i &l măn&nci$ fiindcă a'a a lăsat #umnezeu$ tu n*o să fii de folos dec&t
viermilor$ fiindcă o să mori 'i tu$ n*o să trăie'ti c&t lumea1" "#a1 murmură tata lovit
entru &nt&ia oară de violenţa unui disreţ at&t de total 'i nea'tetat. 9a să zică n*am fost
de folos nimănui1" zise el cu milă entru el &nsu'i$ ca 'i c&nd entru &nt&ia oară ar fi avut
revelaţia că munca$ strădaniile lui de a*'i ţine familia ar fi fost &n van. #ar nu era acum
timul sălui
trădarea i seiniţială$
recunoască vreunlui
cu roria merit$ nu &nţele%ea
cumnată$ că nu desre
a doua trădare astainteresase
n*o mai era vor!a$ecimama$
de
nu mai era demult !ăr!atul ei 'i de aceea &i sălase rufele cu aceea'i necesitate cu care
curăţa coteţul ăsărilor 'i al orcului. )are el nu 'tia că ea 'tia "7i !oul munce'te$ 'uieră
mama$ 'i entru asta ţăranul are %ri3ă de el$ &l ţesală$ &i r&ne'te %ra3dul de !ăli%i de su! el
'i &i dă să măn&nce." 4ăli%i de su! el$ &i dă să măn&nce1 Asta suna entru tata murdăria de
sub el, 'i*i dăduse să mănînce ca unei vite1 e făcu ro'u de ad&nca 3i%nire$ dar tăcu
cole'it. "Nici măcar cu roriul tău fiu n*ai 'tiut să te orţi ca un om$ continuă mama
necruţătoare. Nu zic &nainte$ c&nd era mic 'i el a %re'it$ dar măcar atunci c&nd a fost la
anan%hie. ?*ai dat afară din casă$ c&nd oate simţea 'i el nevoia unui sri3in$ că n*avea un
alt tată la care să se ducă. Ki s*a ărut că nu era de nasul tău să*l vezi simlu muncitor &n
uzina
moţ1"=&n care tu erai mare maistru. Ce să zic$ foarte mare1 mai mare dec&t un rahat cu
Iată deci ce violenţe ascundea mama &n tăcerile ei remonitoare !olii. Mă trecu un
fior+ nu mă va cruţa nici e mine$ astfel de furii nu mai s&nt ărtinitoare$ fiindcă revolta
care le susţine e totală 'i nu mai lasă loc nici unei &n%ăduinţe. Tata vru să*i răsundă$ dar
&i usei o m&nă %rea e umăr$ mă ridicai 'i ie'ii afară. El &nţelese 'i mă urmă. "?as*o să
sună$ zisei. E !olnavă 'i 'tii 'i tu că o să moară. A făcut metastază." "#a$ dar n*auzi ce
sune &mi răsunse el arins la faţă. ,nseamnă că a'a a %&ndit ea desre mine o viaţă
&ntrea%ă1" "N*a %&ndit sau au fost ni'te %&nduri e care ea le*a alun%at totdeauna$ dovadă
că nu ţi le*a sus niciodată. 7i nu ţi le*a sus fiindcă 'tia 'i ea că s&nt nedrete. Ai să vezi
că o să mi le sună 'i mie$ dar tre!uie să ne stă&nim. Ea n*o să mai fie"$ mai adău%ai 'i
iz!ucnii &nsimţind
ad&ncuri$ hohote.instinctiv
,mi trecui
&n alma este faţă
măruntaiele 'i &mi
fiinţei melererimai
că dacăl&nsul
i*a'i fi care mă tur!urase
dat drumul nu mă &n
a'teta o eli!erare$ ci un chin fără soluţie. Tata &nsă nu se lăsă imresionat+ "#e%ea!a zici
tu$ a'a a %&ndit o viaţă &ntrea%ă1 C&nd mor$ oamenii iartă e toată lumea. Asta n*o să mă
ierte nici &n clia c&nd o s*o ia #umnezeu."== "Nu vor!i a'a$ &i susei osomor&t. 7tii !ine
că e'ti vinovat 1" "Eu #e ce1" "Ai &n'elat*o cu mătu'a Cecilia1 7i nici măcar nu v*aţi
ferit. 9ă sărutaţi su! ochii ei." "Cum$ se indi%nă el$ dar era soră*sa$ cum uteam eu s*o
&miedic să*mi sară de %&t ca o smintită C&nd mi*am dat seama i*am sus să*'i vadă de
trea!ă." "Hai$ tată$ e mult de*atunci$ n*are rost să mai des%roăm morţii$ Cecilia e acum 'i
ea o !a!ă$ mama e e moarte$ ai face mai !ine să*i ceri iertare..." "Pentru ce" "N*o să te
auci să*i mai sui 'i entru ce$ s*o &ntăriţi 'i mai mult$ &ţi ceri iertare că n*ai utut s*o
faci fericită$ iată$ 'i nu te mai simţi tot tu 3i%nit..." "E o rostie mai mare 'i dec&t tine 'i
dec&t ea$ să credeţi că a'i fi &n'elat*o &nainte să mă ărăsească &nt&i ea e mine." "4ine$ a'a
tre!uie să sui$ eu te cred$ dar uite că ea de aceea te*a ărăsit... &ţi dai seama c&t a ţinut la
tine dacă chiar 'i entru ni'te sărutări$ cum sui tu$ cam smintite$ a utut să se &nstrăineze
de tine ca femeie. A fost 3i%nită1 7i de tine 'i de soră*sa1 Nu toţi utem să trecem este
astfel de lucruri1" "7i a trăit cu ideea asta &n ca at&ta amar de vreme1" e-clamă el sincer
uluit. "Nu$ tată$ ărerea mea e că asta a fost entru ea un rete-t. A'a s*a simţit ea !ine$
duă ce m*a născut$ să*'i &ncheie ciclul... Pot să*ţi sun că a ţinut la tine tot timul$ altfel
ar fi divorţat 'i chiar s*ar fi 'i recăsătorit... >&nde'te*te1"

#ar el nu ărea disus să se %&ndească. Poate era cu adevărat vinovat Poate chiar
trăise cu smintita Cecilia$ dar crezuse că mama nu 'tia tătea nemi'cat$ &n icioare$ l&n%ă
st&lul verandei$ cu ceva dur e chi$ o &nd&r3ire vanitoasă de mascul care nu re%reta nimic
'i se uita$ fără să vadă$ este norii de toamnă !l&ndă e care un v&nt uternic$ care nu se
simţea
&'i aici$ &i cu
deschidea aler%a dinrintre
utere$ urmă$ desletindu*i
%oluri$ ochiul'ial!$
făc&nd să aară 'iă*'i
incandescent. să disară soarele care
ceară iertare Nici
vor!ă1 Pentru ce A'a$ de%ea!a Nu l&nsese el mai &nainte$ asta nu era un fel de a cere
iertare 7i cum &i răsunsese ea #a$ o să moară$ toţi o să murim 'i ce utem face "Nu te
mai %&ndi$ &i susei$ că nu te %&nde'ti !ine... du*te 'i !ea ceva1" e smulse din loc 'i cu
a'i hotăr&ţi$ dar cu caul &n ăm&nt+ da$ a'a avea să facă1
Mă &ntorsei l&n%ă mama uit&nd de resentimentul că nici e mine nu mă va cruţa$ sau
oate atras de o curiozitate din ad&ncuri+ ce*ar fi utut să*mi sună Că o 3i%nisem &n
adolescenţă lovind*o este m&na cu care mă &nchina seara &nainte de a adormi Că trăisem
/..."coil curat" cum eram0 cu o fată care nu avea nume !un Pentru asta se desărţise ea
de tata 'i &'i orise ochii numai asura mea$ ca la sin%ura divinitate de e această lume
entru care'i merita
aroiată &ntr*unsăfelmai trăie'tiNu
incredi!il. #arentru
mamacămămălovi e nea'tetate
&nsurasem &n viaţa
cu Matilda mea mai
'i ie'ise rău$ ci
entru că suferisem entru ea cum nu suferisem vreodată entru mama care mă făcuse. 7i
e l&n%ă toate o mai lăsasem să*mi ia 'i coilul. "Ce uteam să fac$ zisei$ contra hotăr&rii
tri!unalului" "#a suse ea sarcastică$ 'i ce utea să facă tri!unalul contra unui tată care
ia cu forţa coilul din m&inile unei descreierate #e ce nu te*ai dus la roces cu martori că
nu e sănătoasă la ca Pentru că nu e$ zise mama cu o tonalitate 3oasă$ care mă &n*fioră. 7i
tu suferi 'i acum entru ea$ !ăr!at ca !radul$ c&nd te văd că mer%i cu ceafa a'a$ &ndoită$
&mi vine să te iau la !ătaie." ",nt&i că nu sufăr$ zisei$ al doilea nu mer% cu ceafa &ndoită."
"Nu suferi aroae că stri%ă mama. Atunci de ce nu te*ai &nsurat &nă acum ) a'teţi să
se &ntoarcă$ a'teată$ ca un ne%hio!$ &nă o să*ţi treacă tinereţea 'i o să iei 'i tu e la
cincizeci de ani /că n*o să &m!ătr&ne'ti sin%ur ca un c&ine10 o !a!ă ca 'i tine$ vai de viaţa
ta1"
Rostite fără disreţ$ aceste cuvinte uteau ărea tandre1 o mamă suărată care &'i
dăscăle'te$ din %elozie$ fiul care se toe'te duă alta. #ar răceala 'i disreţul ei fără
nuanţe$ răceală de %heaţă$ disreţ fără seranţă$ a'a este cum &mi sunea 'i altfel nu va fi$
&mi ăstrai &nsă firea 'i tăcui$ cu at&t mai mult cu c&t recuno'team &n sinea mea că dacă
Matilda s*ar fi &ntors a'i fi rimit*o. Numai e mine m*a'i fi utut convin%e că o făceam
entru ilvia. Tăcui. Nu e mama a'i fi convins*o$ acum c&nd %&ndurile ei tăiau ca un
cuţit. Tăcui$ totu'i mă omenii vor!ind. "Ce să fac$ mamă$ &ţi semăn+ 'i tu te*ai desărţit
de tata$ dar n*ai fu%it din casa lui$ cu toate că mai t&rziu ai aflat că trăia cu aia." "#acă a'i
fi %ăsit un !ăr!at curat$ n*ai tu %ri3ă că a'i fi fu%it1 Măcar ăsta a muncit entru noi$
altul..." #ar nu mai suse ce i*ar fi utut face altul. "Ei$ e-clamai$ nici eu n*am %ăsit o
femeie curatăD$ că dacă a'i fi %ăsit*o n*avea nici tu %ri3ă că a'i fi luat*o1" "Pentru că e'ti
or!$ se &ntoarse ea deodată sre mine /&nă atunci &mi vor!ise cu satele0. Ai văzut tu
vreodată o fată mai frumoasă 'i mai !ună ca i!i /i!ila$ asta era fata su!ofiţerului
ensionar$ care se măritase t&rziu cu un !ătr&n desfr&nat 'i adusese e lume acel coil de
co'mar care mi se arătase mie &n vis cu mult &nainte ca el să se fi născut.0 #e ce n*ai
luat*o e ea "Mamă$ dar era cu cinci ani mai mare dec&t mine" "7i Matilda nu era"
"#a$ dar..." "#ar ce Nu era arhitectă N*avea vilă &n centrul ora'ului Te !oierise'i1 Ei$
unde e acum arhitecta$ intelectuala$ suse ea cu o intensă ironie$ 'i unde e vila$ unde fi*o
coilul /#eci 'i mama crezuse ca 'i Petrică odinioară că entru a arveni o luasem eu e
Matilda1 o tristeţe ad&ncă mă răscoli...0 Numai eu 'tiu c&t a ţinut fata asta la tine /'i mai
ţine 'i acum10 'i cum era să se omoare c&nd a auzit că te &nsori .(ite*aici l&n%ă mine a
l&ns să*'i dea sufletul. Nu mi*a sus nimic$ dar am &nţeles eu ce era cu ea. 7i arcă
acuma$
ăla$ dacăvai'tii$
trufa'$ de otrufia
să &nţele%i cenu
voastră$ e de făcut
'tiţi Pentru
e cine că nu
iu!iţi$ de'i'tiţi
e'tiecoilul meu$nu
cine luaţi$ e'ti or!cine
'tiţi ca 'i
vă
măn&ncă zilele..." "Cum$ mamă$ dar am văzut*o acum c&ţiva ani$ e o serietoare 'i coilul
ăla al ei e un monstru1..." "Nu$ 'i*a venit &n fire1 A divorţat 'i arată iar ca la douăzeci de
ani. Iar coilul a murit1 #u*te s*o vezi... 7i dacă vrei o să*ţi sun 'i de ce a &nălţat ea
fruntea+ a aflat că ai divorţat1 Atunci a divorţat 'i ea. Nu uteam eu să mă &n'el1 Mai &nt&i
ce căuta ea mereu e la mine Rude nu s&ntem$ cu ai ei nu s&nt rietenă$ n*am vor!it
niciodată... #ar n*o să te duci$ !ine că o să mor$ să nu mai văd ce*o să se alea%ă 'i de
caul tău1 7i se &ntoarse iar cu satele. Acuma lasă*mă să dorm 'i nu mai veni1 dacă e să
mor$ cu voi sau fără voi$ tot acolo o să mă duc$ de unde nu s*a &ntors nimeni..."
LI
Tata fu%i cu adevărat de acasă$ at&t de tare se seriase$ sau mai de%ra!ă at&t de tare &l
stă&nea ranchiuna &motriva celei care niciodată nu*i susese 'i nu*i dăduse de &nţeles că
&i era &n vreun fel otrivnică. Mă lăsă sin%ur s*o văd chinuindu*se 'i !iciuindu*mă... u!
morfină %emetele ei &ncetau 'i mă fi-a cu o rivire teri!ilă+ "Ai fost$ mă &ntre!a$ s*o vezi
e i!i" "Nu." "#e ce Ce uteam să*i răsund Că nu cred &n re&nvierea nimănui$ că o
văzusem !ine e i!i acum c&ţiva ani$ chiul ei odată frumos$ ofilit acum 'i !răzdat de
cute ad&nci 'i amare e utea &ndreta o sinare &ncovoiată &nflori un o!raz decolorat
Prinde
e ro'eaţă
ea vreau s*oomai
%urăvăd
ve'tedă "Nătărăule$
e lumea du*te
asta$ tu ia*o e'iurmele
chiar dacă nu*ţi lace$
lui tac*tău 'i să nuad*o aici$lanumai
veniţi
&nmorm&ntarea mea. ) să mă ro% tatălui ceresc să vă edesească entru vieţile voastre
neroade." "#e ce neroade$ mamă" "Pentru cine am muncit eu$ din zi &nă &n noate1 Nu
zic de el$ care a luat umilinţa mea dret rostie 'i &n loc să &nţelea%ă$ să sufere 'i să se
&ntoarcă la mine$ a a'tetat ce*a a'tetat 'i e urmă s*a &nhăitat cu alta. Nu era zi de la
#umnezeu să nu mă %&ndesc ce &l &miedica să*'i lece 'i el fruntea odată 'i să vină l&n%ă
atul meu să*mi sună doar at&t+ am %re'it$ iartă*mă1 ?*a'i fi iertat$ fiindcă eram 'i eu
t&nără 'i ţinusem la el mulţi ani$ dar nu venea dec&t c&nd era !eat. Atunci rindea cura3 'i
credea că o să*l iert ca 'i c&nd sufletul meu ar fi fost de ceară să se toească numai entru
că mi*era 'i mie dor de el. Mi*era1 dar ca să oţi ierta e cineva tre!uie să ai e cine$ să
fie alt om$ care să nu mai facă ce*a făcut$ să*'i lece el fruntea1
Crezi că n*am &nţeles că nu utea 8iindcă un !ăr!at leacă dec&t c&nd &l rinde &n laţ
o afurisită * ei$ uite de ce &mi are rău$ că n*am utut să fiu 'i eu din c&nd &n c&nd afurisită.
N*am utut$ nu că n*am vrut1 Nici măcar n*am &ncercat$ cred că m*ar fi !ătut1 Eu nu eram
ca asta din sate$ să mă las t&rnuită$ să dau 'i eu 'i să mai cred că ăsta era trai. #a$ 'tiu că
nu utea$ dar nici măcar nu i*a trecut vreodată rin ca că a'a ar fi tre!uit să facă$ să*'i
lece 'i el uţin fruntea 'i eu să &nţele% că &'i cere iertare$ nu să*l aud că zice1 Ki*ai %ăsit1
Nu era el &măratul A'a că nu de el zic$ de tine1 Am muncit$ am avut %ri3ă să a3un%i un
om care să nu fie sla! ca mine$ dar nici semeţ ca taică*tău1 emeţ &n rostie. Cum era mai
rău1 #e mic n*a mai %ăsit 'i el o fată$ dec&t o curvă. Care 'i aia 'i*a !ătut 3oc de el$ !ăiat
e care &l credeam m&ndru 'i i*a dat un antof &n fund &n lină stradă$ ca la cel din urmă
nenorocit. Nu e nimic$ te*am aărat$ săracu !ăiat$ mi*am sus$ cine 'tie$ nu l*or fi l;c&nd
fetele /cu toate că i!i se uita lun% duă tine10$ e ne'tiutor. Altora li s*a &nt&mlat mai rău$
să*'i toace7iaverile
lume'ti... cu c&te*o'icăţea
c&nd credeam eu..."de*asta cu fundul arins... 4ine că nu l*a umlut de !oli
Mama se ori cu o e-resie de uimire e-tremă e faţă... Aoi scoase un ţiăt ca 'i
c&nd ar fi fost &n3un%hiată$ &nţelesei+ morfina n*o mai utea feri de durerile mari$ din
fericire &ncă de scurtă durată. 8usesem avertizat de medic... ,'i trase răsuflarea... "#a$ sla!
ca mine$ continuă ea$ dar nu semeţ ca taică*tău$ am %re'it c&nd am sus că e'ti semeţ...
8iindcă el n*ar fi ră!dat să*i !a%e muierea m&na &n ăr 'i să*l %heruie e faţă. Ar fi
călcat*o &n icioare 'i valencia$ 'i*ar fi us căciula e*o ureche 'i e*aici ţi*e drumul. /Ce
!izar suna &n %ura mamei acest cuv&nt din 3ar%onul u'tesc$ valencia10 Ai ră!dat$ cum am
ră!dat 'i eu. Ai &n%hiţit ca 'i mine1 )1 e-clamă ea arcă &nsăim&ntată$ c&t ai mai suferit1
Te omene'ti că i*ai cerut 'i iertare$ ţi*oi fi lecat 'i fruntea l&n%ă atul ei..."$ "Nu$ mamă$
fii lini'tită$
făcut*o$ dacănuarmi*am lecat
fi folosit nici o frunte$
la ceva1" ")1 c&t zisei foartenătărăule$
ai suferit$ de%a3at$ aroae vesel.
de c&te ori A'i*aici
veneai fi &ţi
vedeam ochii tur!uri$ care se uitau la mine ca la o străină$ nici c&nd lecai de*acasă nu
erai &n
stare s*o uiţi$ stăteai uţin 'i te &ntorceai l&n%ă ea. P&nă 'i tac*tău !ă%a de seamă 'i mă
&ntre!a de ce n*o lasă el e cotoroanţa*aia Te aăram+ o fi ţin&nd la ea1 4ine$ zicea$ dar
atunci de ce nu*i tra%e o !ătaie s*o facă să zacă e*o van%ă o lună de zile 7i la ce*ar
a3un%e &i suneam. Ce deose!ire ar mai fi &ntre el 'i ă'tia din sate E rofesor
universitar$ nu %unoier1 Ca să*mi dau seama$ acuma$ e atul morţii$ că ai fost$ adică nu
că ai fost$ e'ti 'i acum$ fiindcă 'i acuma susini duă ea$ e'ti mai rău dec&t un %unoier$
fiindcă tot n*o uiţi..."
ării
aucai &n sus$care
m&inile cole'it de teri!ila
se smuciră ei &nstrăinare
&ntr*un violent sasmde mine$ mă a'ezai&il&n%ă
să se de%a3eze$ earivirea
căutai e at$ &iat&t
de dra%ă &n care lucise totdeauna entru mine e-trema devoţiune 'i &i 'otii+ "Mamă
ore'te*te$ nimic nu e adevărat din tot ce sui$ te*am iu!it tot at&t de mult ca 'i tine 'i te
asi%ur că niciodată sufletul meu n*a suferit cum crezi tu1 A'a ărea$ dar nu era adevărat1
Te*ai &n'elat$ s&nt lini'tit$ s&nt fericit$ nu s&nt nici at&t de sla! ca să semăn cu tine$ nici at&t
de or! ca tata ca să nu*mi dau seama de cine mă iu!e'te 'i să fiu trufa' c&nd nu tre!uie..."
A!stract$ rea a!stract1 Ea se z!ătea să*'i eli!ereze m&inile 'i nu mă auzea. ) fiinţă
străină$ o entitate invizi!ilă 'i du'mănoasă &ncerca$ 'i reu'ea$ s*o facă reulsivă$ trezind &n
ea o forţă fizică &minsă rea mult dincolo de utinţa unei comunicări &n %&ndire. Nu mai
uteam s*o fac să mă audă. Pierdusem acest dret entru totdeauna$ duă ce at&ta vreme
nu*l folosisem. ,i dădui drumul. Aruncă la o arte cuvertura$ ărăsi atul$ ie'i &n curte 'i
se &ntoarse duă un tim cu mi'cări si%ure 'i se &nveli. "Te duci$ zise$ s*o aduci e i!i"
"9rei să mă &nsori$ mamă susei cu un %las a!sent$ ca 'i c&nd a'i fi citit$ &n acest tim$ o
carte. 4ine$ mă duc chiar acum..."
7i mă ridicai.
Nici nu mă %&ndeam$ dar simţeam că nu mai am utere s*o ascult. Istoria ei cu i!i
mi se ărea o simlă invenţie$ o fi-aţie. #esi%ur$ se %&ndise la acest lucru mai &nainte$
simlu %&nd fără ad&ncime$ altfel mi l*ar fi sus. Mă lim!am rin curte$ &ncerc&nd să
&nţele% 'i să mă lini'tesc. #e ce vroia ea$ cu at&ta &nd&r3ire$ să sfarme icoana e care i*o
urtam &n suflet Ca 'i tatei$ firul rece al unei !ănuieli &mi da t&rcoale+ 'i dacă %&ndise a'a
desre mine tot timul #acă fusese de fat străină de mine sau aroae 'i ceea ce arătase
ea lumii 'i roriului ei fiu era doar o !l&ndă mască a devoţiunii$ cu care se luta$ se luta
oate zilnic$ să se identifice Mă &ntorceam l&n%ă atul ei cu seranţa că &n cele din urmă
o voial re%ăsi
3oc morţii'i'i&nalacela'i timcare
distru%erii$ 'tiind
măcăfascina.
acest lucru nu se va &nt&mla$ rins &nsă &n acest
Nesf&r'ite &i erau recriminările care mă &n3oseau &n roriii mei ochi$ %olindu*mi
sufletul de uterile mele e care mi le 'tiam at&t de !lindate. Ce mai uteam %&ndi Era
adevărat că la căsătoria mea cu Matilda n*o chemasem 'i e mama. Cum să*i sun astăzi
că nu chemasem e nimeni$ c&nd descoeream că ea crezuse tot timul că am etrecut 'i
am chefuit numai cu rudele ei 7i la urma urmei de ce mă ferisem eu să săr!ătoresc
&nsurătoarea mea Pentru că 'tiam că Matilda o mai făcuse ele două ori &n viaţa ei$ rima
dată cu evreul$ a doua oară cu Petrică. Nu chemăm e nimeni$ &i susesem Matildei. Nu$
n*are nici un rost$ răsunsese 'i ea$ fără să*mi dau seama că rudele ei săr!ătoriseră de
două ori evenimentul$ &n tim ce mama &l a'tetase 'i n*o chemase nimeni 'i nici măcar
n*avusesem
că e-istam 'i%ri3ă s*oiu!ea$
că mă avertizez
fiind'iat&t
să*idee-lic.
smintitCesă!ucurii
%&ndesc&i că
adusesem
&i făceameuo&nfavoare
viaţă #oar at&t$
lăs&ndu*mă iu!it 'i &n%ri3it. ,i făcusem vreodată un cadou$ &i adusesem măcar flori de ziua
ei Nici măcar nu 'tiam care erau ziua 'i anul ei de na'tere. Considerasem sufletul ei
!o%at &n a!solut$ dincolo de tim 'i de saţiu$ unde cadourile 'i florile trăiesc &n sirit iar
sufletul e etern$ mama era ea &nsă'i această eternitate$ ea n*avea zi de na'tere 'i nici nu va
muri vreodată..."#a$ mamă$ da$ mamă$ murmuram$ s&ntem ni'te săl!atici$ s&ntem vinovaţi
faţă de tine1 #ar 'i tu e'ti$ fiindcă ne*ai lăsat să credem că nu ai tu nevoie de toate astea1"
"N*am avut 'i nici acum n*am$ florile mele o să crească sin%ure e morm&nt"$ &mi
răsunsese ea cu un %las ră%u'it de astă dată de ceva care era 'i ură 'i diserare nea%ră 'i
sin%urătate care n*o consola$ &n tim ce eu %&ndeam că mica noastră %rădină era totdeauna
lină de flori
un !uchet 'i deei...
de ziua aceea#arnu*mi
c&nd trecuse rinilvia
s*a născut ca vreodată să măam
Ce etrecere ducdat
la florărie
relua ea'ineo!osită
să*i aduc
&n această răscolire a vieţii mele. Petrecere de ţi%ani1 P&nă 'i ă'tia din sate erau "mai va"
dec&t mine 'i dec&t "intelectuala" cu care mă &nhăitasem1 #acă nu venea nenorocirea să
fiu arestat 'i trimis la ocnă a'i fi a3uns să mer% &n atru la!e &n faţa ei1 A'a$ a dat
#umnezeu 'i m*am trezit$ %reu 'i duă aia$ dar mi s*a mai luminat mintea 'i m*am
desărţit de ea. #ar tot n*o uit1 "Am uitat*o$ am uitat*o$ &i răsundeam. Am uitat*o$
mamă1" "#a1 Atunci de ce nu te duci s*o vezi e i!i Ai zis că te duci. #e ce nu te
duci1"
Reeta asta e toate tonurile$ sun&nd că o chinuiesc 'i n*o las să moară$ fiindcă n*o
să moară &nă nu mă duc$ dar niciodată cu un %las din care să &nţele% ce rost avea acest
dus. Era rece$ disreţuitoare$ lină de ranchiună /care mi se transmitea 'i mie0$ vanitoasă$
lină de trufie$ toată %ama de sentimente care ot hărţui e cineva$ fără ie'ire$ 'i e care
niciodată c&t trăise nu le e-rimase ca soţie /să*l facă e !ăr!at să ridice !raţele 'i să*'i ia
lumea &n ca0 'i nici ca mamă să st&rnească &n coii aceea'i reacţie e-aserată. ) făcea
acum$ ca 'i c&nd ar fi vrut să recuereze ceea ce rerimase &n ea toată viaţa. Corul &i era
!olnav$ dar uterea$ imulsurile vitale 'i ale %&ndului ăreau neatinse.
Mă dusei s*o văd e i!i. Ca altădată$ &nt&mlarea făcu s*o &nt&lnesc chiar la ci'mea$
cu căldarea de aă &n m&nă. e făcu alidă. "Ce s*a &nt&mlat=" zise. ,i e rău mamei"
"#a$ foarte rău1" "4ine$ mă &ntorc &ndată1" 7i se &ndretă$ schim!ă din mers %ăleata &n
cealaltă m&nă 'i fără să*'i arate faţa se corectă$ vine &ndată$ să ia ceva e ea$ s*o a'tet
acasă. &nt&rzie 'i c&nd o văzui intr&nd e oartă$ rămăsei uluit+ a'a era$ cum susese mama$
cu acela'i mers mlădios de odinioară$ fără sinare adusă cum mi se ăruse că avea c&nd o
văzusem ultima dată$ chiul cu aceea'i melancolie senină de fată visătoare 'i lini'tită
căruiasrintenă
(rcă acum a!senţa
scara seranţei &i dădea
verandei 'i arcă
trecu e l&n%ăo mine
!ucurie
fărăad&ncă
să*miaarunce
eli!erării
vreoderivire.
o ovară.
e
&m!răcase &ntr*un taior ne%ru$ !ine croit$ 'i &'i făcuse un coc sever$ care &n loc s*o
&m!ătr&nească$ dădea chiului ei o at&t de firească distincţie &nc&t tresării cu utere c&nd o
văzui de*aroae$ ca$ totdeauna &n faţa unei femei cu coc cu o frumoasă fi%ură$ venită
arcă de e altă lume. &nţelesei+ monstrul e care &l născuse vrusese s*o devore. Nu era un
coil$ ci un v&rcolac$ cu faţa de !rumă 'i ărul mucezit. 4ine că murise1 #ar oare era
adevărată 'i a doua afirmaţie a mamei$ că fata asta fusese diserată c&nd eu mă
căsătorisem 7i că divorţase c&nd divorţasem 'i eu Nu cumva &'i omor&se 'i coilul Nu
tre!uia entru asta să*l arunce &ntr*o cocă e un r&u &n%heţat$ ca Mar%areta din 2aust, ci
era suficient să*i facă o !aie 'i să*l uite e ni'te c;re ude$ cum făcuse una din cartier. A
răcit$ a făcut neumonie$
runcuci%a'a se &nt&mlă$
nu ăţise nimic mai
'i nici nu răcesc coiii$ mai mor... 4ine&nţeles că
&nne!unise...
,mi venii &n fire 'i vrusei să intru &năuntru$ dar i!i tocmai ie'ea 'i &mi 'oti+
"Mer%eţi acasă 'i vă culcaţi$ mi*a sus că n*aţi dormit deloc toată sătăm&na. 9eniţi
m&ine1" "A'a a sus" tresării. "#a$ a'a mi*a sus$ să veniţi m&ine 1" "Mă %one'te1" "Nu
vă %one'te$ dar e !ine de*aici &nainte să stea l&n%ă ea o femeie 'i nu un !ar!at." "#e ce"
"Plecaţi chiar acum"$ reetă ea ca o oruncă$ fără să*mi e-lice mai mult.
Credeam că mama mai avea &ncă de trăit cel uţin luni. Muri a treia zi$ ve%heată de
i!i. ) %ăsii &ntinsă &n atul ei$ luminată de lum&nări. Ru!edeniile e care ea nu vrusese
să le vadă /"lecaţi de*aici$ n*am nimic$ o să*mi treacă1"0 umleau acum odaia 'i veranda.
Mama nu mai era frumoasă fără viaţă$ moartea n*o transfi%urase$ arăta mai !ătr&nă cu
zece
&n ani$ierise$
sirit 'i a'a*zisa lini'te
moartea 'i &măcare
fusese nu aăruseră
victorioasă asura ei$esilindu*mă
chiul ei. 'i
Toteceea
minecesăavusese ea
contemlu
&n%rozit un chi chinuit 'i &ntunecat... Căzui &n %enunchi l&n%ă fruntea ei 'i iz!ucnii
&ntr*un hohot de revoltă diserata care mă z%udui cu o violenţă nimicitoare. Mama...
Mamaaa... 7i atunci m&ini decise 'i uternice mă smulseră de*acolo 'i 'oate care
rotestau ener%ic mă &ncon3urară. "Ce e asta... Kine*ţi firea... 4ine că nu s*a chinuit
mult... Alţii zac ani de zile 'i nu se &ndură #umnezeu de ei... A ţinut la tine$ dar acuma tu
tre!uie să trăie'ti 'i să*ţi vezi de viaţă... Tac*tău e mai lini'tit$ cu toată că 'i ce*o fi &n
sufletul lui$ săracu... )m &ncă t&năr$ a rămas sin%ur... Pentru cine o mai muncească 'i el...
fiindcă tu o să ai rostul tău$ dar el..." Mă scoaseră afară din fumul lum&nărilor$ dar lumina
soarelui viu de octom!rie mă sf&'ie arcă mai rău dec&t l&nsul. (n domn$ e care a!ia &l
recunoscui /era medicul din cartier0$ stătea l&n%ă mine. "ă nu vă mai uitaţi la mama
dumneavoastră$ zise el. I*am văzut ultimele analize+ avea uremie..." "N*a avut cancer"
"4a da$ dar a murit$ de uremie..." 9or!ea$ 'i el ca să nu tacă. #ar intuise că chiul mamei$
care nu mai arăta cum &l 'tiam toţi 'i tre!uise să &ndure chiar ea această sluţire$ mă
&nsăim&ntase... "#e cancer roriu*zis$ continuă el$ adică unele forme$ care nu atin%
dec&t t&rziu un or%an vital$ !olnavul se chinuie$ mult... #oamna Petrini$ mama
dumneavoastă$ a murit de fat de tristeţe... Cancerul e !oala tristeţii... Am fost cole%i la
liceu$ e urmă ea a a!andonat... Totdeauna a fost ea a'a mai retrasă$ i se sunea
călu%ăriţa$ 'tiţi$ caracterizări din astea naive ale fetelor care le e %&ndul mai de%ra!ă la
dans 'i la serate$ dec&t la ceva mai &nalt... Ce mai faceţi schim!a el vor!a duă o tăcere.
Am auzit că o să reintraţi &n &nvăţăm&ntul suerior... 9*am citit studiul desre >iordano
4runo$ ro!a!il e un fra%ment1" "Nu$ răsunsei$ e un accident..." "Era foarte interesant1"
continuă el %&nditor$ desi%ur ca să mă a!ată de la clia de faţă... Mă chinuia mai ales
%&ndul că nueafusesem
&nsemnase l&n%ă'ieacă&nnu
entru mine ultimele clie
se trudise 'i că nusăreu'isem
zadarnic facă din să*i suneic&t
!ăiatul unde mult
om...
7i totu'i$ rintre chinurile ei &mi trimisese o rază din vechea lumină+ c&nd venise i!i
&i susese să mă duc să mă culc$ fiindcă nu dormisem de*o sătăm&nă. #ormisem$ dar
l&n%ă ea &n fotoliu. 7i desi%ur nu m*ar fi alun%at dacă udoarea n*ar fi &miedicat*o să mă
'tie alături c&nd uterile o ărăsiseră 'i n*o mai ţineau icioarele să se dea 3os din at. ,n
ziua c&nd murise &ncă mai era lucidă. #e la !irou venisem direct la ea. Arăta neschim!ată$
!a chiar i!i &mi suse că se simţea mai !ine. Credeam că doarme. e răsucise sre noi 'i
deschisese lar% ochii. "#a$ susese$ mult mai !ine. 4a chiar &nce să simt că mi*ar ărea
rău să mă desart de moarte. N*am de ce mai trăi1 7tiu eu$ n*o să mor$ mai am de ătimit1
#ar nu de lumea asta mi*e mai dor$ ci de cealaltă1"
Mă &ntorsesem
dau drumul la !irou$
la !ilanţul fiindcă
&ntrerut acumfusesem cu dacă
zece zile$ o zi &nainte căutat
nu vroiam să acasă
mi se 'i ameninţat să
desfacă
contractul de muncă. re seară revenisem$ mama &nsă nu mai era. ?a al doilea raznic$
duă c&teva sătăm&ni$ i!i &mi ovesti că &ndată duă lecarea mea susese că &i e sete
de*un ahar de vin$ &l !ăuse$ &ntr*adevăr cu mare sete$ se uitase aoi la el %ol$ &ndelun%$ i*l
&naoiase$ aoi se &ntorsese foarte hotăr&tă cu satele 'i e-clamase tare$ arcă &n %lumă$
făc&nd a'a un %est &n urmă$ dar insistent de &ndeărtare$ adică să nu se ţină nimeni duă
ea$ 'i &ndelun%+ "Mor1 Adio$ viaţă1" "Altceva n*a mai sus" "Nu$ at&t a sus$ dar eu am
crezut că nu era nimic$ !a chiar$ #oamne iartă*mă$ mi*a venit să r&d$ fiindcă a'a era %lasul
ei atunci$ arcă vesel$ arcă ne*ar fi sus a'a cu m&na flutur&nd că nu dă e nimeni nici o
ceaă de%erată. un asta fiindcă 'i mai &nainte cu o zi stăm noi de vor!ă 'i zice$ i!i$
!ăr!aţii nusăfacmănici
ie'it uţin ducc&tacasă
o ceaă
să*ide%erată 'i suă$
aduc ni'te cu %estul ăsta al'im&inii$
am venit a'a$ 'tiţi$
zic$ doamnă de silă.
Petrini$ hai$Am
luaţi
uţină suă /fiindcă &nă atunci mai luase0. i!i$ zice$ nu mai măn&nc nimic. Păi de ce$
doamnă Petrini$ vă face !ine. Nu mi*a răsuns1 Numai c&teva &n%hiţituri$ am insistat. i!i$
zice$ 'i la &nceut n*am 'tiut la cine s*a referit$ ai %ri3ă de !ăiatu*ăla1 Am crezut că se
referă la !ăiatul meu mort$ că uitase că murise demult... Care !ăiat$ doamnă Petrini
4ăiatul meu1 zice$ adică dumneavoastră1 M*am mirat de vor!ele astea$ dar i*am sus
!ine$ acum... Acum$ o aud că zice$ lasă*mă să mor lini'tită1 Ceva m*a seriat din %lasul
ei$ m*am zăăcit$ nu 'tiam ce să mai fac$ e urmă mi*am zis eu să aler% să vină rudele. Au
venit imediat$ am trimis un coil de e stradă care a luat*o la %oană... Eu m*am &ntors
acasă 'i am arins o lum&nare. C&nd m*am alecat este ea i*am văzut ochii deschi'i$ dar
daţi a'a &n ărţi. Am &nţeles. #ar ai fi zis că dormea. Chiar a'a murise$ lini'tită..."
,n tim ce ovestea$ de l&n%ă i!i se uita la mine un ins mai de%ra!ă t&năr cu trăsături
asre$ dar cu rivirea !l&ndă$ rotectoare$ care &mi lăcu 'i !ănuii că tre!uie să fie o rudă
de*a ei... "A$ zise i!i$ nu vă cunoa'teţi$ soţul meu..." e căsătoriseră$ zise ea$ de cur&nd$
el era un nou*venit &n cartier$ un &nvăţător care reu'ise să se deta'eze aici la noi dintr*un
sat din aroiere... 7i a!ia atunci$ la lumina crudă a zilei 'i dincolo de starea de 'oc &n
care mă aflam fără să 'tiu ve%hind*o e mama$ ima%inea i!ilei se echili!ră &n ochii mei.
Nu mai era a'a cum mi se ăruse c&nd urcase tretele verandei$ dar desi%ur nici e
dearte cum arătase ea acum c&ţiva ani cu hido'enia ei de coii &n !raţe...
LII
A'adar$ mama suferise tot timul de e'ecul meu cu Matilda 'i murise cu %&ndul că
crescuse zadarnic un coil care se dovedise la fel de sla! ca 'i ea Cedase deci ideii
comune desre slă!iciune 'i utere Cred că nu$ mi*ar fi sus*o$ fusese doar %eloasă că o
iu!isem at&t de tare e Matilda$ sau mai !ine zis$ că Matilda mă iu!ise mai uţin 'i mai
ales că duă desărţire &nt&rziam să mă recăsătoresc /de aici %&ndul că nu &ncetam s*o mai
iu!esc &ncă 'i nu mă desărţeam &n sufletul meu de ea$ cum nu se desărţise ea de tata$
dar analo%iile$ de'i ne isitesc totdeauna cel mai tare 'i ne chinuie cel mai mult$ s&nt 'i
cele mai false dintre toate isitele care ne fascinează siritul0. Mama cedase doar e atul
morţii$ c&nd &ndoiala e mai uternică dec&t certitudinea care ne*a călăuzit e-istenţa. ?a
urma urmei nu vom 'ti niciodată dacă Nazarineanul$ c&nd a stri%at e cruce+ #umnezeul
meu$ de ce m*ai
'i sf&r'itului ărăsit$
său.... a mai
fiindcă avut lui
ultimele utere să*'i ărinte$
cuvinte$ aducă aminte de sensul
&n m&inile divin
tale &mi daualduhul$
e-istenţei
s&nt
mai de%ra!ă e-resia unei resemnări$ dec&t a unei certitudini. *ar utea sune &nsă că
&ndoiala e a truului care iere 'i nu va mai rena'te niciodată$ saima$ revolta 'i re%retul
lui că n*a fost$ c&t a trăit$ dec&t sclavul siritului$ acest tiran al !ucuriilor vitale 'i
frenetice... El$ &nsă$ siritul$ nu se &ndoie'te de sine 'i dacă tace &n faţa acestei revolte
finale a celui &n care s*a &ntruat nu &nseamnă că el nu 'tie că nu e niciodată mort. E luat
rin surrindere au a 'i ărăsit truul 'tiind că &n cur&nd acest tru se va &ntoarce &n
ţăr&nă$ această informă lămadă a haosului
Cur&nd %&ndurile mele deveniră senine$ chiul mamei redeveni icoană 'i &nrămai o
foto%rafie de*a ei 'i o usei e !iroul meu. Ploile toamnei care urmară unor lun%i 'i
frumoase zile$
intemoral. ,n aoi
mod ninsorile
straniu măiernii cu v&nturile
făceau să mă simtei etern
reci nunureu'iră
numaisă&nmă smul%ă
%hidul meu$arcă
ci &n din
&nsă'i fiinţa mea vie 'i intimă... Această stare era tot at&t de uternică 'i totală$ cum e
aceea a celor care se simt tot timul muritori$ 'i nu uită de acest lucru nici c&nd măn&ncă$
nici c&nd !eau$ nici c&nd etrec 'i nici c&nd ţin &n !raţe femeia iu!ită< contemlă ochii ei
minunaţi 'i %&ndesc+ ace'ti ochi &ntr*o zi se vor &nchide entru totdeauna.
Nu mai scriam nimic$ citeam foarte uţin 'i$ fără să am silă de cuv&ntul scris$ dorinţa
comunicării cu cel care &mi vor!ea rin aceste semne ale cărţilor se evaora arcă &ntr*o
lumină celestă... &nchideam ochii 'i uitam totul 'i ceea ce acumulasem at&ţia ani cu
asiune mi se ărea at&t de uţin faţă de cole'itoarea !o%ăţie a acestei lumini care &mi
inunda sufletul. Nu at&t de ne&nsemnat$ fiindcă nu uitam !ucuria cu care eu &nsumi &mi
scrisesem cele două cărţi /'i 'tiam că &ntr*o zi o să revin să scriu altele0 'i &mi ima%inam$
intuiam c&t de mare tre!uie să fi fost a celor ale căror semne stăteau e rafturile !i!liotecii
mele$ semne ma%ice$ care aveau uterea să re&nvie &n noi roriile lor iluminări ca să
comunicăm cu ei rin veacuri$ dar acum această iluminare venea numai din mine 'i mi se
ărea unică$ nedeterminată 'i eternă. ,nchideam cartea uitată &n m&ini tresărind cu utere$
mă &m!răcam 'i ie'eam afară. /Multe dintre ele mă făceau să mă %&ndesc cum de nu*mi
dădusem seama &nă atunci că aceste cărţi nu*mi cereau nici mai mult$ nici mai uţin
dec&t să le acord zile$ ani din viata mea< le citeam din nevoia imerioasă de acumulare$
lăsa e*al ei$ ea serase$ crezuse că nu se oate ca un !ăr!at$ altfel !un$ să nu fie &n stare
să ronunţe doar un sin%ur cuv&nt$ unul sin%ur care ar fi e%at*o de imlaca!ila ei
hotăr&re...0
Nu*mi dădeam seama atunci /dar acum văd totul dar0 că neutinţa mea de a &nţele%e
ne&nţele%erea 'i care &mi icura &n suflet o veselă$ luminoasă$ stranie 'i dulce melancolie$
deschidea
fi fericit &n&ncet 'i e nesimţite
sin%urătate. u'a secretă
,ncerc astăzi &n care
să &nţele% stătea
de ce ascunsă
entru mine&ntrea%a mea utere
răul &'i ierduse de a
sensul$
de ce at&t de total &n această euforie stăruitoare$ deloc efemeră care se instalase &n mine
arcă definitiv 'i care mă făcea să văd totul scăldat &ntr*o eternă lumină Era cumva o
su!limare a durerii e care moartea mamei mi*o lăsase &n suflet Poate1 8iindcă adesea
răm&neam ore &ntre%i &n faţa chiului ei$ cu coatele e masă$ conteml&nd stăruitor
trăsăturile dra%i$ &nă ce un sin%ur amănunt /care &mi amintea %esturile ei rituale0 se
deta'a 'i devenea viaţă$ rivea tăcută 'i &ncărcată de uimită dra%oste c&nd mă vedea că
intru e oartă$ ea 'i c&nd nu i*ar fi venit să*'i creadă ochilor că e-istam 'i eram al ei$
m&inile &ntinse cu sfială de*a lun%ul rochiei$ &ntr*o cliă$ la foto%raf$ să*i rindă &ntr*o
ima%ine fiinţa efemeră$ dar atunci vie$ menită să*i suravieţuiască$ ve'nica ei rezenţă &n
curte$
e ve'nicii
fr&n%hie$ ei curate
rufe umeri alecaţi
rin careasura rufei$ de
uit&ndu*mă ve'nicele ei !raţe
l&n%ă coasa ei ridicate
vedeam &n sus să&nleirizări
soarele &ntindă
al!astre 'i aurii... această cută ură a o!razului care cu anii se ad&ncise fără să devie
amară$ acest ăr castaniu niciodată coafat$ str&ns e l&n%ă t&mle &ntr*un coc savant e
care nu*l văzusem niciodată desfăcut /c&nd o surrindeam că 'i*l sală mă %onea cu o
imerioasă voce0$ ace'ti ochi mari$ ne%ri$ de o strălucire oacă$ &n care arcă lumea nu se
reflecta$ asemeni unei fint&ni &n care nu se zărea cerul răsturnat$ ochi care erau 'i ai mei$
ai fi zis du'măno'i dacă lar% deschi'i n*ar fi su%erat inocenţa... 7i deodată toate acestea
mă cutremurau... Acum ea e &n ăm&nt$ %&ndeam$ 'i cerul melancoliei mele se sf&'ia 'i
iz!ucneam &n hohote 'otindu*i numele$ chem&nd*o$ &ntre!&nd*o unde e ea acum... 7i
atunci vedeam arcă aievea rana ur&tă a morm&ntului săat care o a'teta c&nd corte%iul a
intrat &nmurise
mama$ cimitir...
dar&ncă
era la noicasa
aici$ &n casă$ de'imăeracrescuse
&n care &ntinsă e
eraat
&ncă'ilină
cu chiul de ceară$
de rezenţa ei$era totu'i
acum
urma să nu mai fie deloc$ %roaa era %ata 'i alături oameni ca 'i ea$ &nsă vii$ voinici 'i
hotăr&ţi$ cu loeţile &n m&ini$ 'i care n*aveau să ezite s*o &n%roae... Atunci am simţit
entru &nt&ia oară că ăm&ntul e hidos$ că &n nici un fel nu e mama noastră$ că e or! 'i
du'man 'i că ne hrăne'te nu entru că vrea el$ ci entru că noi &i smul%em roadele... că nu
el$ ci marele cosmos a făcut aele 'i soarele$ animalele 'i oamenii$ fără de care el$
ăm&ntul$ ar fi rămas sin%ur cu vulcanii lui$ sinistru astru ne%ru$ mai mort dec&t moartea...
)$ mamă$ cum te*am lăsat noi sin%urică acolo &n cimitir 'i am venit e urmă acasă 'i am
m&ncat 'i am !ăut... o &ntre!am altădată ca 'i c&nd tot ea tre!uia să*mi redea iz!ăvirea. 7i
mi*o dădea... Nu mă mai l&n%e$ arcă &mi sunea$ e'ti !ăr!at$ trăie'te*ţi viaţa 'i adu*ţi
aminte de mine numai c&nd e'ti fericit... Atunci voi simţi că n*am murit nici eu... Ai uitat
ce ţi*am sus c&nd ai stat l&n%ă mine !olnavă Am fost rea ca să nu*ţi toesc uterea cu
moartea mea$ am vrut să vă &nd&r3esc e am&ndoi$ 'i e tine 'i e taică*tău$ 'i !ine am
făcut 'i !ine aţi făcut c&nd v*aţi &ntors acasă$ că aţi utut să m&ncaţi 'i să !eţi... ă faceţi la
fel şi la 'ase 'i la nouă luni...
........................
Arătam eu &ndurerat c&nd &ntr*o dimineaţă %ăsii e !iroul meu de la 9raca o floare
Nu$ dar &mi smulse un sur&s. Cine mi*o usese Poate femeia de serviciu... Ea avusese un
%est cu m&na la %ură /care semăna cu al mamei0 &n ziua c&nd venisem cu semnul de doliu
la haină. "Mama dumneavoastră e-clamase. Era !ătr&nă" "Nu$ nu era !ătr&nă1" ")$
săraca$ te omene'ti că o fi chinuit*o vreo !oală... *a chinuit mult" mă &ntre!ase cu acea
'tiinţă naivă desre viaţă 'i moarte care nu consideră rele nici viaţa nici moartea /ne s&nt
date10$ ci suferinţa$ e care n*o merităm$ fiindcă nimeni n*a vrut să se nască 'i nimeni nu
crede că nu/e
ăm&nt... tre!uie
vedeasăcămoară$
de'i &ndar de cenusăcuno'tea
v&rstă$ suferim$ 'ioric&te
n*ar firele am fidacă
crezut făcut e acest
i s*ar fi sus
măcar unul dintre marile rele de e ăm&nt comise de oameni 'i care ne aduc o suferinţă
e care o merităm.0 "Nu$ i*am răsuns$ nu s*a chinuit mult1" "Mama e tot ce avem mai
scum..."$ mai susese această fiinţă umană care răsundea la numele de... Nu$ nu ca &mi
usese e !irou acea floare1 Trecuseră de atunci 'ate luni... Cine utea fi
******************************************

Vdocuments - MX Preda Marin Cel Mai Iubit Dintre Paminteni Vol2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vdocuments - MX Preda Marin Cel Mai Iubit Dintre Paminteni Vol2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/13/2019 Preda, Marin - Cel Mai Iubit Dintre Paminteni Vol.

Cel mai iubit dintre pămînteni

Mă trezii fără să fi deschis ochii simţind că am adormit cu caul e !iroul meu cu

&n li!ertate duă

scrie nicăieri că tre!uiesc urmăriţi oamenii$ ci desfiinţat doar sistemul$ re%imul

scute'te de e-licaţii inutile..."

temut ca secretarul să nu %&ndească la fel ca mine... *a temut să nu le sca... 7i e

din care să &nţele%

vadă arcă dacă s&nt

voi mai a3un%e

ochiurile lor &ntr*o

urmă la !ufetul T&maD.== "M*aţi văzut dumneavoastră1"=$ zise ţi%anul cu o simulată

ro'i 'ie colonie

9or!i &nsă zadarnic$ in%inerul*'ef căruia i se adresă răsunse că asta e o chestiune de

fotoliu. Prezicerile lui 4en Ale-andru nu se adeveri*seră$ cu toate că Matilda se redase

$ă 'ei uita, căci şi uitarea

Spune#mi, puiule de cuc, măi,

amrentele$ să constaţi că s&nt roasete$ n*aveai dec&t să le &ncerci cu de%etul. Ea a simţit

masca unei rietenii de a cărei ierdere tot eu eram vinovat...

Iar eu &nceui să mă lim! &ncet rin frumosul aartament. Ce*o fi făc&nd ea la

#in mitul inocent al coiilor mă smulse Matilda cu o violenţă ne&nfr&nată. e

&nsemnat să se umilească$ 'i de ce ar fi făcut*o

"Ei$ zise$ ai reu'it să desle%i eni%maD comortării mele" Pusese cu sarcasm

multe... multe de'i &nvăţat...

 c/eia temni&ei la 'oi

Co'!uc a rezentat o ima%ine idilică a criticului$ eu n*am avut cura3ul să sun

#a$ a'a era$'i se

lui o c&t de va%ă

&n cele din

e acest entru

(zina nu oate deveni catedrală. ,ntr*o catedrală %&ndul ni se &ndreată sre

sate$ care e-ecuta acelea'i iese$ chestiunea aceasta a stocurilor suranormative nu se

ăm&ntului care asi%ură

Au acest o!icei scumii no'tri semeni$ să &nre%istreze cum arătai tu odinioară$ să

Nineta$ că &n cliele

4runo 'i cola!orarea$

dro%aţi /'i fiinţei

...Totu'i$ e l&n%ă imulsul de a &ncee noua mea carte$ simţeam nevoia să mă

că individul a fost el rins vr&nd să scoată e oartă un electromotor A mărturisit$ dom=

individa &i sune

re'edintele1 ,mi &ntinse

&motriva instrucţiunii coiilor$ să răm&nă adică analfa!eţi$ am deistat cazuri de astfel de

&n !ida mă*sii$

invocăm motivele astea$ el va fi de faţă 'i nu numai că nu le va ne%a$ ci 'i le va susţine

fără să se desartă$ cu tatăl meu. /) chinuia %&ndul că omul de care ea se &ndră%ostise o

&n ioteza că omenirea

doar$#ădui &n celeservitoarea$

ar fi divorţat 'i chiar s*ar fi 'i recăsătorit... >&nde'te*te1"

S-ar putea să vă placă și

ar fi divorţat 'i chiar sar fi 'i recăsătorit... >&nde'tete1"