​UNIVERSITATEA NATIONALA DE ARTE “GEORGE ENESCU” IASI

FACULTATEA DE ARTE VIZUALE SI DESIGN

SPECIALIZARE PICTURA

ESTETICA POSTMODERNA
ARTA POSTCOLONIALA

MELNIC DIANA

IASI, 2021
 ​ARTA POSTCOLONIALA

Paul Gauguin, ​Spirit of the Dead Watching​ 1892, ​Albright–Knox Art Gallery​, ​Buffalo,
NY

Una dintre cele mai distructive consecințe ale modernității este cultivarea și
menținerea constantă a lipsei epistemologice și ontologice de libertate sau
colonialitatea ființei și cunoașterii. Această tendință a fost exprimată în diferite
forme, dar poate fi redusă la faptul că Occidentul a determinat singura normă a
umanității, iar toți ceilalți oameni au fost priviți ca devieri și au suferit diverse
schimbări pentru a-i apropia de idealul occidental. Marginalizarea ontologică a
oamenilor non-occidentali continuă astăzi și se exprimă printr-o editare specială
a subiectivității și cunoștințelor, iar cea mai importantă zonă a intersecției lor
este arta. Aici apar cele mai promițătoare modele pentru eliberarea ființei și a
cunoașterii. Acest lucru împiedică modernitatea să își joace jocul obișnuit de a
clasifica restul umanității de sine, folosindu-se doar pe sine ca punct de referință
legitim și normă.
Începutul dezvoltării teoriei postcoloniale datează, de obicei, de la publicarea
cărții Orientalism (1976) a lui Edward Said, în care prezintă Orientul (Mijlociu)
ca una dintre constructele discursive fantastice create de Occident pentru a
urmări cu succes strategiile de obiectivare și înstrăinare a unui alt subiect
„non-occidental”. formând astfel diverse teorii și practici atât ale culturii
colonizatorului, cât și ale celei colonizate. Un alt concept, important pentru
teoria postcolonială, dezvoltat de Said - „imperialismul cultural” - suprimarea
multilaterală, în urma căreia cultura dominantă suplină și subjugă toate
manifestările culturii subordonate, reducându-le la imitație.
În lucrarea sa despre Orient, Said folosește doi termeni - „Est” și „Orient”. Estul
este folosit în sens geografic, iar Orientul în sens cultural.
Potrivit lui Said, Orientul, orientalismul este o invenție europeană, o idee
europeană a estului. Orientalismul nu descrie Estul ca o realitate, un dat natural,
nu îl descrie ca pe o regiune. Orientalismul este un studiu al estului, bazat pe
atitudinile conștiinței occidentale. Percepția europeană despre est se bazează pe
teorie și practică, pe o anumită ideologie, care este apoi transformată într-o
decizie politică. Autorul presupune existența, prezența unui anumit cadru, a unui
filtru, limitarea reflecțiilor despre Est și formarea unui anumit sistem de
cunoaștere despre acesta.

The Snake Charmer,Jean-Léon Gérôme's, 1880

Studiile postcoloniale au avut influență de la sfârșitul anilor 1980 până la
mijlocul anilor 1990, un domeniu interdisciplinar al lumii umanitare și științele
sociale, asociat în principal cu înțelegerea componentei imperial-coloniale a
modernității. Într-o perioadă scurtă de timp, discursurile postcoloniale au reușit
să intre în stil și să devină un loc comun pentru discursul despre alteritate în
diferite tipuri de discursuri de eliberare, intersectându-se cu studii și proiecte
rasiale, etnice, de gen și de mediu. Deși teoriile postcoloniale au fost legitimate
de lumea occidentală abia la sfârșitul secolului al XX-lea, datorită faptului că
ideile lor au fost „fertilizate” de atitudini și discursuri postmoderne, aceste idei
în sine au apărut mult mai devreme și, de fapt, s-au dezvoltat în paralel cu
colonialismul. Ideologiile colonialiste, impunerea anumitor valori ale culturii
dominante asupra grupurilor culturale oprimate și marginalizate, diverse forme
de confruntare explicită și latentă, inclusiv sub formă artistică, probleme de
asimilare și hibridizare culturală - au existat cu mult înainte ca studiile
postcoloniale să se contureze într-o direcție separată.
Problema identității culturale postcoloniale și principiile formării și
reprezentării acesteia sunt de asemenea importante, ceea ce aduce în prim plan
fenomenul multilingvismului și al dublei traduceri (culturale). Focusul
teoreticienilor postcoloniali se pune pe conștiința dualistă, „divizată” a
subiectului (post) colonial, bazată pe un intermediar cultural insurmontabil.
Conștiința subiectului (post) colonial se bazează pe o autoidentificare instabilă,
fundamental incompletă și adesea negativă asociată cu problema dislocării
culturale. Identitatea dinamică, incompletă, hibridă, postcolonială nu este doar o
reflectare a situației reale din multe regiuni (Caraibe, America Latină, Africa,
India), ci și un produs al teoriilor poststructuraliste și deconstructiviste ale
personalității, ca mozaic fragmentar al diferitului „eu” într-o lume care și-a
pierdut semnificația stabilă și fără alte valori decât cele pe care ni le oferim noi
înșine.

Negritude a fost o miscare culturala si politica anti-coloniala fondata de un grup

de studenti africani si caraibieni la Paris, in anii 1930, care au incercat sa
revindece valoarea negrului si a culturii africane.
Aubrey Williams , Death and the Conquistador, 1959 Tate

Andrew Gilbert Multe conflicte din lume astăzi sunt rezultatul granițelor
arbitrare create de imperiile europene. De asemenea, ca și în secolul al XIX-lea,
invaziile și ocupațiile din țările străine de astăzi sunt motivate mai degrabă de
controlul resurselor decât de idealuri precum democrația sau civilizația.
Limbajul de propagandă și demonizare a inamicului exotic este de asemenea
foarte relevant acum. Uniforma roșie este încă purtată pentru paradele ritualice
care sunt folosite pentru a impune ideea de națiune și putere - care fac, de
asemenea, imagini foarte bune pentru cărțile poștale pentru turiști.
Andrew Gilbert, Fix Bayonets and Die like British Soldiers Die 2007
Agostino Brunias
Dancing Scene in the West Indies​ 1764–96
Tate
Emil Nolde
Masks Still Life III​ 1911
Oil on canvas, 730 x 775mm
Nolde Stiftung Seebüll, courtesy The Nelson-Atkins Museum of Art, Kansas
City, Missouri
BIBLIOGRAFIE

https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9E%D1%80%D0%B8%D0%B5%D0%BD
%D1%82%D0%B0%D0%BB%D0%B8%D0%B7%D0%BC_(%D0%BA%D0
%BD%D0%B8%D0%B3%D0%B0)#/media/%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D
0%BB:Jean-L%C3%A9on_G%C3%A9r%C3%B4me_-_Le_charmeur_de_serp
ents.jpg
http://e-notabene.ru/ca/article_141.html
https://easteast.world/posts/104
https://www.tate.org.uk/art/art-terms/p/postcolonial-art