1 Clasificarea lui black

a) Cavitatea de clasa I rezultă din tratamentul cariilor localizate la nivelul feţelor ocluzale ale M şi P
(fisuri şi fosete), în cele 2/3 ocluzale ale feţelor vestibulare şi orale ale M şi pe feţele palatinale ale I
superiori.

B) Cavitatea de clasa a II-a rezultă din tratamentul cariilor localizate pe feţele proximale ale dinţilor
laterali (premolari, molari).

C) Cavitatea de clasa a III-a rezultă din tratamentul cariilor localizate pe feţele proximale ale dinţilor
frontali (incisivi, canini) fără interesarea unghiului incizal.

D) Cavitatea de clasa a IV-a rezultă din tratamentul cariilor localizate pe feţele proximale ale dinţilor
frontali (incisivi, canini) cu interesarea unghiului incizal.

E) Cavitatea de clasa a V-a rezultă din tratamentul cariilor localizate în treimea gingivală a feţelor
vestibulare sau orale ale tuturor dinţilor.

F) Cavitatea de clasa a VI-a, care rezultă din tratamentul leziunilor localizate pe marginile incizale ale
frontalilor (incisivi, canini) sau pe vârfurile cuspidiene ale dinţilor laterali (molari şi premolari).

2. Clasificarea cavitatilor in functie de complexitate

• cavităţi simple: interesează doar o suprafaţă a dintelui;

• cavităţi compuse: interesează două sau trei suprafeţe;

• cavităţi complexe: interesează patru sau mai multe suprafeţe.

3. Enumerati etapele prepararii cavitatilor in vederea restaurarii cu materiale de obturatie si / sau

inlay-uri

Etapele restaurării dentare

- examinarea pacientului;
 - precizarea diagnosticului complet și complex;
- precizarea planului de tratament şi discutarea cu pacientul;
- obţinerea consimţământului informat al pacientului;
- ± anestezia locală;
- pregătirea câmpului operator – detartraj, periaj profesional;
- alegerea culorii materialului de restaurare (compozit / inlay fizionomic);
- examinarea ocluziei - identificarea contactelor ocluzale cu dinţii antagoniști și a raporturilor cu dinţii
adiacenţi; contactele ocluzale cu antagoniștii permite plasarea marginilor cavităţii de preparat în afara
zonelor de contact ocluzal;
- izolarea câmpului operator cu ajutorul sistemului de digă;
- prepararea propriu-zisă a cavității, - protecţia pulpară;
- restaurarea propriu-zisă.

4. Enumerati obiectivele urmarite in asigurarea accesului

• ► vizibilitate (directă şi/sau indirectă) şi acces adecvat instrumentelor pentru prepararea

cavităţii şi restaurarea consecutive;

• ► îndepărtarea smalţului demineralizat, afectat, plasând marginile cavității în țesut sănătos şi

conservând pe cât posibil structurile dentare sănătoase;

• ► extinderea laterală a preparaţiei va urmări expunerea, în totalitate, a dentinei alterate și/sau

îndepărtarea materialul de restaurare existent, fără a fi însă exagerată (mărimea deschiderii
influenţează calitatea rezistenţei pereţilor şi a retenţiei cavităţii);

• ►profunzimea iniţială de preparare va fi de 1,5 mm (măsuraţi la nivelul fosetelor sau șanţurilor)

– 2 mm (la nivelul cuspizilor) faţă de suprafaţa ocluzală, astfel încât peretele pulpar să fie localizat
la 0,2 mm în dentină (0,2 mm profunzime faţă de joncţiunea amelo-dentinara (JAD), sau 0,8 mm
la nivelul suprafeței radiculare;

• ► fisurile și fosetele care interesează mai mult de o treime din grosimea smalțului vor fi
incluse în preparație;

• ► fisurile și fosetele care interesează mai puțin de o treime din grosimea smalțului vor fi
supuse ameloplastiei;

• ► la nivelul suprafeţelor ocluzale, conturul extern al cavităţii va urmări șanţurile, ocolind

cuspizii;

• ► unghiurile externe ale cavităţii vor fi rotunjite

5. Enumerati obiectivele urmarite in exetreza dentine alterate

►exereza dentinei alterate [până în ţesut sănătos - etapă ghidată de simţul tactil (dentină dură) şi
sunetul specific de „strigăt dentinar” la contactul instrumentului metalic cu ţesutul].
► exereza restaurărilor existente la nivelul dintelui tratat;

► joncţiune amelo-dentinară sănătoasă;

► reducerea la maxim a traumatizării pulpei dentare în cursul manoperelor de preparare a cavităţii

(freze active, de dimensiune adecvată, acţionate la turaţie mică, intermitent, fără presiune, prin mişcări
de ştergere, evitând încălzirea).

6. Enumerati obiectivele urmarite in realizarea extensiei preventive

► plasarea marginilor cavităţii în ţesut sănătos, în zonele de auto-curăţire şi curăţire artificială, respectiv
pe pantele cuspidiene şi înglobând fisurile şi fosetele;

► desfiinţarea marmoraţiilor din şanţuri şi fosete;

► desfiinţarea punţilor de smalţ mai subţiri de 2 mm existente între două sau mai multe cavităţi;

► la cavităţile de clasa a II-a extensia preventivă se realizează atât pentru cavitatea orizontală (ca şi în
cazul cavităţilor de clasa I-a), cât şi pentru cea verticală, în sens transversal / vestibulo-oral (se
desfiinţează contactul cu dintele vecin) şi vertical / ocluzo-radicular (de asemenea, se desfiinţează
contactul cu dintele vecin);

► la cavităţile de clasa a III-a şi a IV-a se admit concesii în ceea ce priveşte plasarea marginilor în zone
curăţibile, deoarece primează principiul fizionomic;

► la cavităţile de clasa a V-a se îndepărtează în totalitate smalţul alterat de la marginile cavităţii.

7. Enumerati obiectivele urmarite in asigurarea rezistentei

► extinderea minimă a cavităţii;

► margini puternice de smalţ / îndepărtarea sau scurtarea marginilor subţiri;

► profunzime corespunzătoare (cca. 1,5 mm) care asigură o grosimea adecvată a materialului de
restaurare;

► perete pulpar plan (se poate obţine şi prin aplicarea unei obturaţii de bază), plasat în ţesut sănătos –
pentru a asigura o bază orizontală pentru restaurare;

► în cazul cavităţilor de clasa a III-a primează principiul estetic, păstrându-se peretele de smalţ
vestibular, chiar dacă acesta este subţire şi nesprijinit pe dentină.

8. Enumerati obiectivele urmarite in asigurarea retentiei

► pereţi plani perpendiculari pe forţele ocluzale;

► unghiuri bine precizate la întâlnirea pereţilor;

► baza cavităţii plană sau în trepte;

► o configuraţie puternică a dintelui şi restaurării marginale;

► la nevoie, utilizarea de mijloace suplimentare de retenţie: cavităţi de retenţie, pivoţi parapulpari,

9. Enumerati obiectivele urmarite in finisarea marginilor

Finisarea marginilor şi bizotarea se vor realiza numai în şedinţa în care se aplică obturaţia de durată.

Obiective:

►închidere marginală material de restaurare dentară – cavitate;

►rezistenţa materialului de restaurare la limita dinte-reconstituire coronară.

10. Enumerati obiectivele urmarite in controlul si toaleta finala a cavitatilor

• cavitatea va fi inspectată, apreciind corectitudinea preparaţiei;

• toaleta cavităţii se va realiza cu spray-ul de apă / aer, uneori fiind necesară şi utilizarea unei mici
bulete de vată;

• se evita uscarea excesivă a cavităţii (poate duce la lezarea odontoblaştilor);

• dezinfecţia cavităţii cu clorhexidină 2%;

11. Cavitatile preparate in vederea reconstituirii cu inlay-uri difera de cele ce vor fi restaurate cu

materiale de obturatie prin : -conformarea pereţilor cavităţii,

- -conformarea unghiurilor dintre aceştia şi suprafaţa dintelui