Sunteți pe pagina 1din 6

30.Care sunt principalele curente gnoseologice din epoca moderna?

Principalele curente gnoseologice din epoca moderna,care au aparut ca rezultat al incertitudinii filosofilor de a
determina izvorul cunoasterii stiintei adevarate,obiective,ori descoperirea adevaratei surse a cunoasterii stiintei.au
fost:
-empirismul
-rationalismul
-senzualismul
Empirism (gr.empeiria - experienţă) - doctrină în filosofie cu referire la domeniul cunoaşterii ce afirmă că experienţa
senzorială este unica sau principala sursă a cunoaşterii. Toate cunoştinţele se bazează pe experienţă sau se dobîndesc prin
intermediul experienţei. Conţinutul cunoştinţelor se reduc direct la experienţă ori este o descriere a acestei experienţe. În
dependenţă de faptul ce conţinut se întroduce în noţiunea de experienţă se distinge empirism materialist şi idealist.
Empirismul materialist reprezentant de F.Bacon, Th.Hobbes, I.Locke, materialismul francez din sec.18 consideră că
sursa experienţei senzoriale este lumea exterioară, care există obiectiv. Empirismul idealist în persoana lui G.Berkeley,
D.Hume, reduce experienţa la totalitatea senzaţiilor sau reprezentărilor negînd faptul că la baza experienţei se află lumea
obiectivă.Empirismul subevalua rolul abstracţiilor ştiinţifice, negînd independenţa relativă a gîndirii.
Raţionalism(reprezentanţii R.Descartes, G.W.Leibnitz, B. Spinoza, I.Kant, L.G.Fichte, F.W.Schelling, G.W.Fr.Hegel) -
curent filosofic cu referinţă la problema cunoaşterii care recunoaşte conştiinţa drept bază a cunoaşterii şi comportării
umane, adevărul, deci, se află numai prin raţiune. Fondatorul acestui curent este Rene Descartes.
Momentul iniţial al cunoaşterii este, după R.Descartes, intuiţia şi gîndirea. Toate ideile el le considera apărute din
senzaţii şi înnăscute (ideea despre Dumnezeu, axiomele matematice ş.a.). numai ultimile el le socotea adevărate.
Unica metodă veridică de cunoaştere este îndoiala – “Mă îndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist”,iar indoiala se
depaseste in mod deductiv si nu inductiv.
Sensualismul - doctrina filosofica,fondatorul este J.Locke. ce presupune faptul ca creierul omului la nastere nu este
nimic mai mult decit “Tabula rasa” (foaie curate) pe care poate fi scris orice.El spunea ca in ratiune nu exita nimic ce
n-ar fi existat anterior in simturi.

32.Numiti si caracterizati idolii in filosofia lui F.Bacon

a)idolii forului--- idoli formati prin convietuirea si asocierea oamenilor,din cauza relatiilor si tovarasiei oamenilor.
Caci oamenii se asociaza prin vorbire; si cuvintele sunt impuse lucrurilor potrivit cu felul de a gandi al multimii. Si
de aceea reaua si nepotrivita alegere a cuvintelor impiedica intr-un chip uimitor activitatea intelectului..
b)idolii pesterii---la ei se raporta caracterul si temperamental individual,adica structura sufleteasca si corporala a
fiecarui om in parte,asa cum le-a mostenit prin nastere sau si le-a format prin educatie,prin deprinderi,prin
lecturi.Totusi acesti factori ii formeaza omului o viziune proprie doar a lui,irepetabila asupra lumii.El priveste lumea
din pestera sa,care iarasi denatureaza natura lucrurilor.
c)idolii pietii---acestia sunt cuvintele care circula ca marfurile pe piata.Se intelege ca cunoasterea,care ia nastere din
asemenea creaturi denaturate nu poate fi adevarata si deci nu poate produce nici un fel de rezultate valabile.Nume de
lucruri care nu exista sau de lucruri eronat conceput si rau definite cum erau majoritatea care circulau in filozofia
medievala si in stiinta din vremea lui Bacon,nu pot produce decit teorii globale,false si sterile.
d)idolii teatrului---ei sunt provocati de credinta oarba in autoritate.Savantilor le este caracteristic cel mai mare
neajuns.Pt a argumenta noile cunostinte descoperite,ei apeleaza la diferite citate din operele savantilor,filosofilor cu
renume,autoritate.Teoriile noi sunt inlocuite cu cele vechi.

33.Principiul de baza al filosofiei lui Descartes „Cogito,ergo sum”.In ce consta esenta ei?

E cea mai autentica teza a lui Descartes.In aceasta afirmatie sunt unite intr-o integritate inchipuirea antica despre
conceperea lumii si constiinta medievala despre valoarea suprema a omului,a personalitatii.Aceasta afirmatie arată că
ne putem îndoi de orice, numai de faptul însuşi al îndoielii nu, iar îndoiala,chiar metodică, fiind un act al gândirii,
întemeiază existenţa acesteia. Din îndoială se naşte conştiinţa cugetării, iar din cugetare,
certitudinea existenţei eu-lui cugetă
34.Cui ii apartine expresia „Tabula Rasa”?In ce consta ea?

Tabula rasa-a nimici totul, a trece cu buretele peste tot ce s-a petrecut. (din latină - Tablă ştearsă) este caracterizarea
intelectului uman la naştere, după empirişti. Expresia a fost pusa în circulatie de filosoful John Locke, care considera
ca mintea noului-nascut este tabula rasa - o foaie alba pe care se imprima cunostintele prin educatie si contact cu
semenii.

35. Ce este substanta in filosofia lui Spinoza?

Prin substanta el intelege ceea ce este conceput prin sine,adica acel lucru care nu are nevoie de conceptul altui lucru
din care ar trebui sa fie format.Pentru el,substanta este de fapt identica cu Dumnezeu.Indentificindu-l pe Dumnezeu
cu substanta,aceasta conceptie capata un caracter panteist.Dupa continut ea este materialista,iar dupa forma
panteista.In conceptia lui Spinoza,substanta este cauza sa proprie,adica ea nu are nevoie de a fi produsa de cineva,nu
poate avea o cauza exterioara,ci este propria sa cauza.Aceasta substanta are 2 atribute:intinderea si
gindirea,determinind faptul ca orice substanta,corp material gindeste.Afirmatia lui Spinoza ca toata substanta
gindeste se numeste hilozoizm.

36.Statul in viziunea lui Hobbes este rezultatul….

…contractului social,rezultatul conventiei benevole dintre oameni. Statul este un simplu instrument pe care oamenii
si l-au creat asociindu-se, pentru mai buna satisfacere a intereselor individuale ale fiecaruia dintre membrii
comunitatii civile, acesta fiind de altfel si singurul motiv pentru care ei consimt sa incheie "contractul
social".Aparitia statului porneste de la „starea naturala”.Premisa de la care Hobbes proneste este ca toti oamenii sunt
egali de la natura dupa capacitatile fizice si intelectuale. Prin opera sa principală, "Leviathan" (1651), Hobbes a
devenit fondatorul filosofiei statale moderne si divizeaza istoria societatii in 2 etape:prestatala si statala.Hobbes
pornește de la premisa că egoismul domină natura umană (omul pentru om este lup). De aici rezultă necesitatea
apariției statului ca o creație artificială. Filozofia politică a lui Hobbes se mai ocupă și de raportul stat (suveran) -
individ (cetățean), de notiunea și rolul dreptului natural în societate și de distincția dintre drept (jus) și lege (lex).

37.In ce consta invatatura lui Leibnitz despre „monade”?

Leibnitz afirma ca la baza Universului stau o multime de substante ideale-monade.Monadele nu au intindere si nu se


afla in spatiu,deoarece acestea sunt infinit divizibile.Ele prezinta prin sine centrul imaterial al fortei active,ele sunt
vesnice si indestructibile,ele nu apar si nu mor pe cale naturala,nu pot fi schimbate sub actiunea externa.Dupa
Leibnitz,monadele reprezinta niste lumi inchise,la exterior foarte simple insa in interior atit de complicate incit
fiecare reprezinta un Univers aparte. In functie de gradul si felul perceptiei fiecareia, Leibniz a ierarhizat monadele
intr-un sistem monadologic al naturii,ierarhia incheindu-se cu Dumnezeu,acesta devenind ratiunea suprema care
doreste sa uneasca aceste monade astfel incit sa formeze o lume perfecta.Invatatura lui Leibnitz despre unirea
armonioasa a monadelor se numeste armonie prestabilita divina
38.Numiti principalii reprezentanti ai iluminismului.Unde apare si prin ce se
caracterizeaza?

Iluminismul este un current spiritual care apare mai intii in Anglia in sec 18 si fondator este considerat englezul John
Tolland.In continuare,iluminismul se dezvolta in Franta si cei mai cunoscuti iluministi francezi
sunt:Montesquieu,Voltaire,Russeau,Diderot,Holbach,Helvetius si La Metrie.Iluminismul este un curent spiritual
caracteristic doar secolului 18(secolul luminilor) ce include in sine savanti,filosofi,oameni din domeniul
culturii,literaturii care promovau idea ca cel mai reusit mijloc de promovare a societatii,de asigurare a progresului
social este raspindirea cunostintelor stiintifice despre natura,om si societate.Idealismul apare ca o ideologie
indreptata contra feudalismului moralei,obiceiurilor si traditiilor feudale care catre sec 18 deja stopau dezvoltarea
progresiva a societatii.Iluminismul purta un caracter anticlerical,antibisericesc uneori antireligios.Ei optau pt venirea
la putere a unui imparat,rege iluminat,adica care ar intelege,ar constientiza valoarea cunostintelor stiintifice si
filosofice,laice pentru lume,ar constientiza ca doar raspindirea in masa a acestora,asimilarea lor de catre masele largi
ale populatiei poate asigura trecerea societatii de la feudalismul déjà invechit la o noua societate,la cea burgheza.

39.Numiti reprezentantii filosofiei clasice germane

Reprezentantii filosofiei clasice germane au determinat prin creatia lor destinul filosofiei secolului 19-20,atit in mod
direct cit si indirect,adica atit prin faptul ca ideile lor au fost sustinute si dezvoltate,cit si prin faptul ca ideile lor au
conditionat aparitia mai multor scoli si directii filosofice cu caracter opus lor.
1)Immanuel Kant(1724-1804)-intemeietorul filosofiei clasice germane.O contributie considerabila a lui Kant este cea
cu privire la problema ce vizeaza omul,intuind in el o parte a naturii,ofiinta inzestrata cu calitati materiale si
spirituale.El a reusit sa imbine rationalismul si senzualismul,in urma careia a propus o metoda de cunoastere a
cunostintei-apriorism-concept care cauta sa recunoascca si valoarea simturilor si ratiunii in procesul cunoasterii,doar
ca le da o interpretare specifica.Filosofia lui Kant este numita apriorica si agnostica(invatatura care neaga
posibilitatea,cunoasterii,esentei lumii.
2)I.G.Fichte(1762-1814)-a dezvoltat in continuare idealismul clasic german,dupa Kant.Potrivit filosofiei lui
Fichte,constiinta si existenta sunt identice prin esenta lor.El considera drept obiect al filosofiei sale studierea
constiintei de sine a subiectului ca factor prim in raport cu lumea.
3)F.V.I.Shelling(1775-1860)-a fost un filosof remarcabil care a elaborate unele aspecte ale dialecticii.Potrivit
conceptiei lui Shelling,intreaga lume este spirituala iar diversitatea formelor ei se prezinta ca o manifestare a Eului,a
spiritului absolut,al ratiunii absolute.Filosofia lui Shelling a exercitat o colosala influenta asupra gindirii europene
din secolul 19-20.
4)Hegel(1770-1831)- este fondatorul cel mai mare al sistemului idelist din filosofie.Idealismul lui se numeste absolut
sau palangist,deoarece la baza se afla ideea absoluta-o ratiune cosmica,vesnica care determina aparitia lucrurilor din
Univers.El este renumit prin faptul ca a creat “enciclopedia” dialecticii in care exista 3 legi si un system de categorii:
-legea unitatii si luptei contrariilor
-legea transformarii calitative si cantitative reciproce
-legea negarii negatiei
Categoriile sunt:cauza si efectul,forma si continutul,esenta si fenomenul,posibilitatea si realitatea etc.
5)L.Feuerbach(1807-1872)- a abordat problema reformei radicale a filosofiei.El considera ca filosofia noua trebuie
sa aiba un caracter antropologic,cauza ei primordiala sa fie omul,care nu se va afla in opozitie cu natura.El considera
ca natura se conditioneaza pe sine,ea este propria sa cauza,este materiala,este corporala si senzitiva.

40.Apriorismul lui Kant consta in………

…faptul ca cunostintele stiintifice nu reies si nu decurg din cunostintele empirice,practice,nu sunt forma teoretica,nu
este o generalizare a cunostintelor experimentale empirice,ci exista de la sine in mintea noastra in mod obiectiv.
Apriorismul este o conceptie care cauta sa recunoasca si valoarea simturilor si ratiunii in procesul cunoasterii,doar ca
le da o interpretare specifica.
41.Explicati notiunile de “fenomen”si “lucru in sine”la Kant

Reiesind din interpretarea raportului rolului simturilor si a ratiunii in procesul cunoasterii,Kant divizeaza lumea in 2
parti:lumea fenomenelor si lumea lucrurilor in sine.
Lumea fenomenelor--- reprezinta lumea cunostintelor senzoriale,subiective,vizibila simturilor noastre.
Lumea lucrurilor in sine---reprezinta lumea esentelor lucrurilor.Ele totdeauna s-au aflat si se vor afla dincolo de
cunoasterea noastra.Dupa parerea lui Kant,lucrurile in sine sunt transcendente,cu alte cuvinte,ele se afla dincolo de
limitele cunoasterii,ele exista in afara timpului.

42.Ce este “imperativul categoric” in opinia lui Kant?

Imperativul categoric reprezinta un scop în sine si are un caracter absolut, neconditionat, în opozitie cu imperativele
numite de Kant ipotetice, care reprezinta conditia sau mijloacele realizarii unui scop. Independenta de orice interese
ale omului, imperativul categoric este o lege morala inerenta ratiunii umane si are, prin urmare, un caracter aprioric.
Prima formula a acestui imperativ categoric suna astfel: actioneaza în asa fel încât maxima actiunii tale sa poata
deveni lege universala. Maxima actiunii este, practic, expresia verbala a respectivei actiuni. o a doua varianta a
imperativului categoric poate fi considerata cea care ne cere sa actionam întotdeauna în asa fel încât omul sa fie în
actiunile noastre în primul rând scop si nu mijloc sau, în cel mai rau caz, în mod egal mijloc si scop. În aceasta
varianta, imperativul categoric are o conotatie morala umanista, îndepartata de rigorismul formalist al moralei
kantiene. O alta varianta ar putea fi cea care ne cere sa actionam astfel încât libertatea noastra sa nu stânjeneasca
limitele libertatii altuia. Aici imperativul categoric atât de logic în formularea sa ia forma unei moralitati a libertatii.

43.Idealismul lui Hegel este un idealism absolut.Cum intelegeti aceasta afirmatie?

Idealismul este o altă orientare filosofică fundamentală. Idealismul pune la îndoială sau neagă posibilitatea cunoaşterii
lumii obiective sau respinge interpretarea cunoaşterii ca reflectare a realităţii materiale.
Conform concepţiei lui Hegel baza lumii o constituie ideea absolută, spiritul universal care după natura sa e
contradictoriu şi de aceea se află într-o permanentă automişcare, autodezvoltare. Ideea absolută, potrivit lui Hegel ,
nu-i altceva decît raţiunea, gîndirea, substanţa ce formează esenţa şi baza primordială a tuturor lucrurilor, ea există
veşnic şi conţine în sine în formă potenţială toate determinările fenomenelor naturale, sociale şi spirituale.

44.Ce este dialectica hegeliana si care sunt legitatile dialecticii lui Hegel?
Hegel este renumit prin invatatura despre dialectica.El demonstreaza ca contradictia in procesul cunoasterii este un
lucru natural si ca toate cunostintele apar doar in urma luptei partilor contrare.Fiecare cunostinta,teorie este
contradictorie in esenta ei,deoarece ea reprezinta inceputul,sfirsitul,aparitia,disparitia existentei sale.Ea apare ca
element nou in lupta cu cunostintele vechi,in cele din urma fiind depasita de o noua teorie mai progresiva.In afara
contradictiilor,dezvoltare si progres nu exista.In dialectica exista 3 legi si un sistem de categorii:
-Legea unitatii si luptei contrariilor
-Legea transformarii calitatative si cantitative reciproce
-Legea negarii negatiei
Catogoriile sunt:
-singularul si continutul
-cauza si efectul
-forma si continutul
-esenta si fenomenul
-posibilitatea si realitatea
Specificul gindirii dialectice consta in faptul ca categoriile exista mereu impreuna si separat ele nu pot exista.Cauza
nu este efect,efectul nu este cauza.
45.Numiti principalele curente ale filosofiei contemporane

Filosofia contemporană: perioada, ulterioară neohegelianismului și postkantianismului, care


marchează apariția unor noi premise filosofice: pozitivismul, existențialismul,materialismul
senzualist, realismul idealist și filozofia vieții, circumscrisă foarte larg începând cu secolul XIX până în
zilele noastre.
-pragmatismul
-pozitivismul (Auguste Comte)
-filozofia analitică (Ludwig Wittgenstein)
-fenomenologia.
-existențialismul
-hermeneutica
-filozofia politică
-teoria critică
-structuralismul și post-structuralismul
-deconstructivismul (Jacques Derrida)

46.Ce este irationalismul?Numiti principalii reprezentanti

Irationalismul este un curent în filozofie care neagă posibilitatea de a cunoaşte realitatea pe cale raţională, postulând
primatul intuiţiei, instinctului, credinţei.Principalii reprezentanti sunt: A.Schopenhauer, S.Kierkegaard, F.Nietzsche

47.In ce consta esenta Vointei Mondiale in opinia lui A.Schopenhauer?

Dupa el, intelectul este ceva accidental pentru om, un fenomen marcat de procesele, iar vointa, “constituie natura
interna, adevarata si indistructibila a omului”.Intelectul si constiinta sunt asadar subordonatei vointei, sunt
“slujitoarele” vointei.
Vointa este eternul, ea nu are nici scop, nici limite. Acesta e propriu vointei.
In legatura cu primatul vointei se poate sesiza si “simpatia” vointelor .Pentru ca e oarba, vointa e si absurda. Ea e
absurdul insusi, un hazard care insa nu va inceta sa fie necesar. Niciodata vointa nu va fi inteleasa si nici explicata
prin altceva. Ea e motivul inexplicabil al oricarui lucru, nu purcede din nimic si totul purcede din ea. Fiind “lucru in
sine”, vointa se afla cu totul in afara ratiunii. Intelectul e condamnat la o functie subalterna.

48.Ce este „vointa spre putere” in opinia lui Nietzche?

Conceptul de "voinţă de putere" joacă un rol central în gândirea lui Nietzsche, în măsura în care este pentru el - în
sens metafizic - un instrument pentru înţelegerea lumii: "esenţa cea mai intimă a existenţei este voinţa de putere".
Proiectul lui de reevaluare a conceptelor tradiţionale ale metafizicei va antrena abolirea valorilor idealiste, în special
ale creştinismului. Voinţa de putere este analizată ca relaţie internă a unui conflict, ca structură intimă a devenirii, ca
pathos fundamental, şi nu numai ca dezvoltare a unei forţe. Această concepţie permite depăşirea omului, nu
eliminarea lui, ci abandonarea vechilor idoli şi a speranţei într-o lume de dincolo, acceptarea vieţii în ceea ce
comportă ea ca aspiraţie spre putere

49.Cum este conceput omul in filosofia existentialista?

Filosofia existentialista situeaza omul sub semnul posibilului, al creatiei de sine, concepand libertatea ca
dimensiunea definitorie prin care omul, operand alegeri succesive, isi modeleaza propria esenta.
50.Caracterizati succinct pozitivismul si formele principale ale acestuia

Pozitivismul este un curent filozofic al cărui teză principală este că singura cunoaștere autentică este cea științifică,
iar aceasta nu poate veni decât de la afirmarea pozitivă a teoriilor prin aplicarea strictă a metodei științifice.
Conceptul a fost conceput de Auguste Comte.
Se disting două forme principale ale pozitivismului, şi anume:
- pozitivismul social cu un caracter predominant practic
- pozitivismul evolutiv, cu un caracter teoretic.
Ambele forme urmăresc ideea de progres, unde pozitivismul social deduce progresul considerând societatea şi
istoria, iar pozitivismul evolutiv se bazează pe domeniile ştiinţelor exacte, fizica si biologia.