TEMA 1.

Organizarea generală a contabilităţii bancare

1. Particularităţile şi sarcinile contabilităţii bancare
2. Organizarea lucrului de evidenţă şi operaţional în bancă
3. Documentaţia bancară, clasificarea şi circuitul acestora
4. Planul de conturi şi caracteristica acestuia
5. Organizarea evidenţei sintetice şi analitice la bancă
Surse bibliografice
1. Legea RM cu privire la BNM nr. 548 – XIII din 21.07.1995. MO nr. 56-57 din 12.10.95 cu
modificările ulterioare
2. Legea privind activitatea bancară . Monitorul Oficial al RM nr. 434-439 din 15.12.2017
3. Regulamentul BNM privind organizarea contabilității în băncile din RM. MO nr. 40 din
1.11.2002 cu modificările ulterioare
4. Planul de conturi al evidenței contabile în instituțiile financiar – bancare din RM din
26.03.1997 cu modificările ulterioare ( ultimele din 12.07.2014)
5. Dedu Vasile, Enciu Adrian. Contabilitate bancară. București: Editura Economică, 2001,
6. Dedu Vasile. Gestiune și audit bancar. Editura Economică, București 2003.
7. Goliceanu Cristea. Contabilitate bancară. București Editura Didactică şi Pedagogică, 1999.
279 p.
1. Particularităţile şi sarcinile contabilităţii bancare
În realizarea unor măsuri îndreptate spre crearea condiţiilor de dezvoltare a relaţiilor de
piaţă, un rol important îi revine sistemului  bancar al ţării, care reprezintă ansamblul instituțiilor
financiare și de credit. Sistemul bancar al Republicii Moldova s-a format în anul 1991, după
declararea independenţei.  În această perioadă în Republica Moldova s-a format un sistem bancar
după modelul statelor dezvoltate ca SUA, Anglia, Germania, Austria, constituit din două nivele:
Primul nivel - Banca Naţională a Moldovei
Al doilea nivel - Băncile Comerciale şi alte instituţii financiare.
Organizarea contabilităţii în bănci se efectuează în conformitate cu
prevederile Regulamentului privind organizarea  contabilităţii în băncile din Republica
Moldova, aprobat prin hotărârea BNM nr. 238 din 10.10.2002, cu modificările ulterioare.
Contabilitatea se ţine conform următoarelor principii de bază:
1.Continuitatea activităţii – orice bancă formată va continua să funcţioneze în mod normal
fără a intra în stare de lichidare sau reducere a activităţii;
2.Contabilitatea de angajamente –  presupune că banca va întocmi situaţiile financiare
folosind contabilitatea de angajamente, cu excepţia informaţiilor privind fluxurile de trezorerie;
3.Permanenţa metodelor  – conduce la continuitatea aplicării regulilor şi normelor privind
evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor
băncii, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile;
4.Separarea patrimoniului şi datoriilor – prevede prezentarea activelor curente şi
imobilizate, precum şi a datoriilor curente şi pe termen lung ca o clasificare separată în bilanţ;
5.Necompensarea - potrivit căruia nu se poate face nici o compensare între posturi de
activ şi cele de pasiv  din bilanţul contabil, între veniturile şi cheltuielile băncii din situația de
profit şi pierderi. Însă datorită specificului activităţii, băncile la efectuarea operaţiunilor cu titluri
de valoare, cu instrumente financiare la termen pot face unele excepţii;
6.Consecvenţa prezentării  - prevede că modul de prezentare şi clasificare a elementelor
patrimoniale în situaţiile financiare va fi menţinut de la o perioadă la alta. 
7.Intangibilitatea bilanțului, conform căruia bilanțul X de închidere a exercițiului trebuie
să fie egal cu bilanțul X+1 de deschidere a exercițiului curent.
8.Independența exercițiului, conform căruia veniturile și cheltuielile sunt delimitate în
timp pe măsura angajărilor și trecerii exercițiului  asupra căruia se referă. Astfel rezultatul
exercițiului va trebui să includă toate veniturile și cheltuielile aferente pe măsura angajării lor și
nu pe măsura încasării contravalorii acestora.
 9.Regularitatea, sinceritatea și imaginea fidelă prevede furnizarea informațiilor clare,
precise și complete asupra patrimoniului, situației financiare, operațiunilor efectuate și riscurilor
asumate.
10. Cuantificarea monetară prevede exprimarea operațiunilor efectuate în unitate
monetară (moneda națională).
11. Supremația realității asupra aparenței prevede că la reflectarea operațiunilor pe
primul plan se pune aspectul economic și financiar, apoi cel juridic.

2. Organizarea lucrului de evidenţă şi operaţional în bancă

Ziua de lucru trebuie să asigure perfectarea în timp util a documentelor de plată, contabile
şi de casă, precum şi reflectarea lor în evidenţa contabilă în conturile bilanţiere şi extrabilanţiere
(condiţionale şi memorandum) cu întocmirea balanţei de verificare.
Băncile stabilesc, de sine stătător, durata zilei operaţionale. Ziua operaţională reprezintă
o parte din ziua de lucru, în timpul căreia se efectuează operaţiunile cu clienţii, precum şi
primirea documentelor bancare pentru reflectarea acestora în evidenţa contabilă. 
Organizarea lucrului de evidență și operațional în bănci include 3 componente:
  Formarea patrimoniului și a personalului de evidență
  Organizarea zilei de muncă și circulația documentelor
  Controlul intern al operațiunilor bancare

3.       Documentaţia bancară, clasificarea şi circuitul acestora

Toate documentele bancare primite în contabilitate, inclusiv şi cele de la subdiviziunile
băncii, în timpul zilei operaţionale sînt supuse prelucrării şi reflectării în conturile bancare în
aceeaşi zi. Documentele bancare primite după expirarea zilei operaţionale se reflectă în conturile
bancare în următoarea zi operaţională. Ordinea primirii documentelor bancare după expirarea
zilei operaţionale se stabileşte de bancă şi se stipulează în contractele încheiate cu
clienţii. Documentele bancare pot fi clasificate după mai multe criterii:
 În funcţie de momentul întocmirii şi volumul de operaţii pe care-l conţin
 După locul de întocmire  a documentelor
 După conținutul economic al operațiilor efectuate
 După sferele circulaţiei băneşti pe care le implică
 În funcție de rolul pe care îl îndeplinesc 
Circuitul documentelor reprezintă mișcarea lor din momentul întocmirii și până la
finalizarea operațiunii prin înregistrarea în Jurnalul operativ al zilei. 

4. Structura Planului de conturi în instituțiile financiar-creditare

Clasa 1 – Active, Clasa 2 - Obligaţiuni, Clasa 3 - Capital şi rezerve, Clasa 4 -
Venituri, Clasa 5 - Cheltuieli, Clasa 6 - Conturi condiţionale, Clasa 7 - Conturi memorandum
Conturile claselor 1 „Active” şi 5 „Cheltuieli” sunt conturi active, conturile claselor 2
„Obligaţiuni”, 3 „Capital şi rezerve”, 4 „Venituri” sunt conturi pasive. În conturile claselor 1- 5
se utilizează dubla înregistrare, 6-7 – înregistrarea simplă. Conturile din clasa 6 se utilizează
pentru procurarea valutei pentru clienți, deschiderea acreditivului în valută, acordarea creditelor
în valută. (Dt sau Ct). Conturile din clasa 7 sunt folosite pentru evidența valorilor și
documentelor din activitatea băncii, suma creditelor neachitate, formularelor de strictă evidență
și reflectarea garanțiilor pentru asigurarea rambursării creditelor. (intrare – ieșire).
În limita fiecărei clase conturile sunt unite în grupe după destinaţia lor economică. În clasa
1 „Active" conturile sunt repartizate în ordinea descreşterii lichidităţii.
Planul de conturi este strâns legat de rapoartele financiare. Simbolurile şi denumirile
claselor 1-3 din Planul de conturi coincid cu numerele şi denumirile capitolelor din bilanţul
contabil, iar numerele şi denumirile grupelor de conturi ale claselor menţionate coincid cu
numerele şi denumirile subcapitolelor bilanţului contabil. Denumirile conturilor din clasele 4 şi 5
coincid, de regulă, cu denumirile rândurilor din Raportul de profit şi pierderi.
 Modul de aplicare a conturilor şi de reflectare în acestea a operaţiilor economice este
reglementat de Normele metodologice de aplicare a conturilor contabile care constituie o parte
componentă a Planului de conturi.

5. Organizarea evidenţei sintetice şi analitice la bancă

Contabilitatea bancară este organizată atât cu ajutorul conturilor sintetice cît şi al celor
analitice. Conturile sintetice reflectă generalizat operaţiunile în valoare bănească. Conturile
analitice reflectă detailat mijloacele şi sursele  în valoare bănească şi /sau cantitativă.
Pentru ţinerea contabilităţii sintetice sunt utilizate următoarele formulare:
-  situaţia zilnică a rulajelor şi a soldurilor conturilor sintetice (balanţa de verificare -
zilnică);
-  situaţia (lunară, trimestrială, anuală) a rulajelor şi a soldurilor conturilor sintetice
(balanţa de verificare - lunară, trimestrială, anuală); 
Formularele utilizate pentru ţinerea contabilităţii analitice sunt:
    - situaţia zilnică şi sau lunară a rulajelor şi soldurilor conturilor analitice (pe
executori);
    - extrasul de cont;  alte documente la latitudinea băncii.