Sunteți pe pagina 1din 35

Universitatea Tomis Constanţa

Facultatea de Studii Economice şi Administrative

Specializarea Finanțe Bănci

LUCRARE DE LICENŢĂ

Conducător ştiinţific:

Lector Univ. dr. Georgeta Margareta Dobrescu

Absolvent:

Constantin (Radu) E Mihaela

Constanţa 2020
1
Universitatea Tomis Constanţa

Facultatea de Studii Economice şi Administrative

Specializarea Finanțe Bănci

ROLUL AUDITORILOR INTERNI ÎN


ÎNTĂRIREA CREDIBILITĂȚII
SITUAȚIILOR FINANCIARE LA
ENTITATEA ECONOMICĂ

Conducător ştiinţific:

Lector Univ. dr. Georgeta Margareta Dobrescu

Absolvent:

Constantin (Radu) E Mihaela

Constanţa 2020
2
CUPRINS

INTRODUCERE ........................................................................................................................ 4
CAPITOLUL 1. CADRUL CONCEPTUAL PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE ............ 5
1.1. Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare ................................................................ 5
1.2. Utilizatorii situaţiilor financiare anuale ........................................................................... 5
1.3. Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare ........................................................... 6
1.4. Concepte și principii contabile aplicate de entitatea economică ................................... 11
1.5. Conţinutul şi forma situaţiilor financiare ....................................................................... 14
1.6. Rolul și importanța situaţiilor financiare ....................................................................... 14
1.7. Auditul situaţiilor financiare .......................................................................................... 17
CAPITOLUL 2. ROLUL AUDITORILOR ÎN ÎNTĂRIREA CREDIBILITĂȚII
SITUAȚIILOR FINANCIARE ................................................................................................ 21
2.1. RAPORTUL MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN .............................................. 21
2.2. INTRODUCERE ........................................................................................................... 21
2.3. METODOLOGIA DE DESFĂŞURARE A MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN
.............................................................................................................................................. 22
2.4. CONSTATĂRI ŞI RECOMANDĂRI ........................................................................... 24
2.5. CONCLUZII RAPORT ................................................................................................. 32
CONCLUZII............................................................................................................................. 33
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 34

3
INTRODUCERE

“Deschiderea pieţelor financiare, creşterea în volum a tranzacţiilor pe piaţa de capital,


creşterea numărului investiţiilor străine directe, intensificarea activităţilor de fuziuni şi
achiziţii, dezvoltarea unor noi produse financiare reprezintă exponente ale mediului economic
modern, stimulat de procesul globalizării. În acest mediu competitiv, informaţiile şi calitatea
acestora sunt esenţiale proceselor decizionale care trebuie să aibă loc cât mai rapid şi să
genereze rezultate positive”1.
Pentru ca procesul decizional să fie eficient, iar entitatea să poată supravieţui, este
nevoie de informaţii. Aceste informații provin din analiza situaţiilor financiare anuale, de
unde se poate desprinde poziţia financiară şi performanţele realizate de entitate, la încheierea
anului fiscal. Aceste informații sunt benefice atât pentru entitate, cât și pentru furnizorii,
clienţii, potenţialii investitori şi orice altă persoană care doreşte să afle informaţii despre
întreprindere (ca factori externi). Pentru a putea satisface utilizatorii, aceste informații trebuie
să îndeplinească anumite cerințe, respectiv, trebuie să fie exacte, să se poată compara cu
informații din acelasi sector de activitate și să se poată verifica .
Toate evenimentele și tranzacțiile economice din entități, sunt înregistrate în
contabilitate de către profesioniști pe baza raționamentului profesional.
Scopul utilizatorilor situaţiilor financiare este de a realiza o evaluare a capacităţii
entității de a genera numerar, în vederea efectuării plăților salariale, a furnizorilor, de a plăti
dobânzi, de a rambursa credite.
“Un rol important în cadrul situațiilor financiare îl deține bilanțul contabil. Acesta
împreună cu celelalte documente de sinteză anuale, au rolul de a stabili o serie de indicatori
economico-financiari. Acest rol îi conferă caracterul de model contabil şi informaţional, dar şi
model de gestiune a valorilor materiale şi băneşti delimitate patrimonial. Bilantul contabil
furnizează informaţii de reflectare şi control asupra relaţiilor de echilibru privind starea şi
mişcarea patrimoniului”2.
“Informaţiile contabile pot fi interpretate ca fiind relevante pentru entitate dacă sunt
corelate cu valoarea de piaţă a acesteia, însă dacă nu există o relaţie statistică semnificativă
între cele două, se poate spune că informaţiile contabile nu sunt relevante, deoarece situaţiile
financiare anuale ale companiei analizate, nu îndeplinesc unul dintre obiectivele fundamentale
ale rapoartelor financiare”3.
Evoluţia contemporană a contabilităţii a condus la elaborarea unui sistem informatic
care conectează toate structurile organizaţionale ale unei entități şi în care sistemul
informaţional contabil este componenta de bază. Acest sistem contribuie la satisfacerea
cerinţelor de informare a altor departamente, precum şi factorilor externi.
Din cele prezentate desprindem importanța situațiilor financiare în cadrul entității,
motiv pentru care am ales această temă de licență. Analiza situațiilor financiare determină
cunoaşterea relevanţei informaţiilor contabile ale entității, prin analiza performanţei
economice.

1
http://asfromania.ro/files/capital/... + 2
2
https://biblioteca.regielive.ro/pro...
3
Ivica Pervana, Marijana Bartulovid, Value relevance of accounting information: evidence from South Eastern
European countries, Economic Research-Ekonomska Istraživanja, Vol. 27, Nr. 1, 2014, pp. 181-190.
4
CAPITOLUL 1. CADRUL CONCEPTUAL PRIVIND SITUAȚIILE
FINANCIARE

1.1. Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare

Situațiile financiare conțin informații contabile necesare managementului entității


pentru luarea unor decizii eficiente. Situațiile financiare se regăsesc postate pe site-ul ANAF
fiind astfel puse la dispozitia celor interesati.
“În baza analizei efectuate asupra situaţiilor financiare, utilizatorii iau decizii
economice pentru:
a) a hotărî când să cumpere, să păstreze sau să vândă o investiție de capital;
b) a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;
c) a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti și de a oferi alte beneficii angajaților săi;
d) a evalua garanțiile pentru creditele acordate întreprinderii;
e) a determina politicile de impozitare;
f) a determina profitul și dividendele ce se pot distribui;
g) a elabora și a utiliza date statistice despre venitul național;
h) a reglementa activitatea întreprinderilor”4.
Menționăm de asemenea, că situațiile financiare nu oferă în totalitate informațiile de
care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice. Ele relevă efectele financiare
ale unor evenimente din trecut și nu oferă de regulă informații nefinanciare.
Îndeosebi, analiza situațiilor financiare este utilizată de cei ce doresc să evalueze
modul de administrare sau responsabilitatea conducerii. În baza analizei se pot lua decizii de
tipul se păstrează sau se vinde investiția sau se înlocuiește ori se reconfirmă conducerea
entității.
Situaţiile financiare sunt produsul finit al contabilităţii, calitatea acestora depinzând
într-o proporţie considerabilă de calitatea prelucrărilor contabile.
Dealtfel, în studiile sale de specialitate, Hampton (1977) preciza că „situaţiile
financiare reprezintă o colecţie organizată de date conform procedurilor logice şi consistente
ale contabilităţii”5.

1.2. Utilizatorii situaţiilor financiare anuale


Beneficiarii informatiilor inscrise inscrise in situatiile financiare sunt, investitorii,
personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienţii, instituţiile statului și alte autorități, precum și
publicul
„Necesităţile de informaţii pot include următoarele:
a) Investitorii. Pentru a decide dacă cumpara ei au nevoie de informaţii privind
rentabilitatea investiţiilor lor. Situatiile financiare ofera actionarilor informatii privind
capacitatea societăţii de a plăti dividente.
b) Angajaţii. Aceștea sunt interesaţi de posibilitatea societăți de a obține profituri mari și
4
https://lege5.ro/Gratuit/hezdmnbu/c... + 3;https://lege5.ro/Gratuit/heytqnju/v... + 4
5
Hampton, J. (1977). Financial Decision Making. Concept, Porblems and Cases. New Delhi: Preutice Hali.
5
să poată asigura astfel, salariațiilor, salarii, pensii și alte beneficii de pensionare, precum și
oportunităţi profesionale.
c) Creditorii. Din situțiilor financiare, acestia aprecieaza dacă împrumuturile acordate și
dobânzile aferente vor fi rambursate la scadență.
d) Furnizorii și alţi creditori. Prin studiul informațiilor înscrise în situațiile financiare,
aceștia apreciează dacă sumele facturate pentru produse livrate sau serviciile prestate vor
fi achitate la termenele stabilite.
e) Clienţii. Pentru aceștea, informațiile furnizate, atesăa dacă activitatea societății de care
sunt interesați se desfășoară în mod continuu.
f) Instituţiile statului și alte autorități. Sunt interesate de informațiile furnizate de
situațiile financiare, deoarece pe baza centralizării acestora se stabilește politica fiscală,
calculul venitului naţional și al altor indicatori statistici.
g) Publicul. Prin transmiterea informatiilor cu ajutorul situatiilor financiare, publicu poate
fi determinat sa contribuie la dezvoltarea economiei locale prin colaborarea cu furnizorii
locali și cresterea numarului de salariati”6.

Cadrul general abordează:


a) “obiectivul situaţiilor financiare;
b) caracteristicile calitative care determină utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare;
c) definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile
financiare;
d) conceptele de capital şi menţinere a nivelului capitalului”7.
“Se poate concluziona faptul că obiectivul situațiilor financiare este de a pune la
dispoziţia utilizatorilor informaţii despre poziţia şi performanţa financiară, precum şi fluxurile
de trezorerie ale societăţii, imagini create prin intermediul prezentării activelor, datoriilor,
capitalurilor proprii şi a modificărilor acestora, a veniturilor şi cheltuielilor, precum şi a
fluxurilor de trezorerie8.
“Conform lui Hampton, (1977), „scopul situaţiilor financiare este de a transmite
informaţii inteligibile despre anumite aspecte financiare ale activităţii desfăşurate de
întreprindere. Acestea pot arăta poziţia financiară a societăţii la un moment dat, aşa cum se
prezintă în bilanţ sau pot prezenta o serie de activităţi dintr-o perioadă de timp, rol îndeplinit
de Contul de profit şi pierdere”9.
Obiectivele prezentate mai sus sunt valabile și pentru societăţile din România, care au
obligatia respectării atât a normelor organismului de regmentare intern reprezentat de
Ministerul Finanţelor Publice, dar şi a normelor internaţionale în funcţie de încadrarea ca
mărime sau domeniu de activitate.

1.3. Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare

Caracteristicile calitative, sunt cele care determină ca informaţia prezentată de


situaţiile financiare să fie utilă și pot fi:

6
https://lege5.ro/Gratuit/hezdmnbu/c... + 2
7
https://mf.gov.md/sites/default/fil... + 5;
8
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 9
9
Hampton, J. (1977). Financial Decision Making. Concept, Porblems and Cases. New Delhi: Preutice Hali
6
„Relevanţa informaţiei: este capacitatea informaţiei de a fi necesara în elaborarea
deciziilor utilizatorilor și este determinată de natura informaţiei.
Informaţiile prevăzute în situaţiile financiare ale entităților, trebuie să fie utilizate în
luarea deciziilor de către utilizatori, asfel ca aceştia să poată evalua permanent activitatea
desfășută.
Credibilitatea: este o caracteristică care reflectă prezentare întocmai a tranzacţiilor şi
a operatiunilor şi are în vedere: prudenţa, neutralitatea, integralitatea informaţiei, prelevanţa
economicului asupra juridicului în contabilizarea evenimentelor şi tranzacţiilor”10.
“Informaţiile trebuie să fie prezentate astfel încât acestea să nu conţină erori
semnificative, să nu fie părtinitoare, iar utilizatorii să poată avea încredere că reprezintă corect
ce și-au propus să reprezinte sau ceea ce se așteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte”11.
“Prin urmare, informaţiile sunt caracterizate prin credibilitate numai dacă:
 reprezintă cu fidelitate tranzacţiile și alte evenimente pe care acestea fie și-au propus să le
reprezinte, fie este de aşteptat, în mod rezonabil, să le reprezinte;
 sunt contabilizate și prezentate în concordanță cu fondul și realitatea lor economică și nu
doar forma lor juridică, în conformitate cu principiul prevalenței economicului asupra
juridicului;
 sunt neutre, adică lipsite de influențe;
 sunt complete, adică nu conţin omisiuni care să inducă în eroare”12.

“Inteligibilitatea: reprezintă o caracteristică importantă a informaţiilor furnizate de


situaţiile financiare, astfel acestea trebuiesc înţelese uşor de către utilizatori cu cunoștințe
privind activităţile economice şi contabilitatea”13.
“Comparabilitatea: reprezintă o altă calitate a situaţiilor financiare și constă în
posibilitatea utilizatorilor să poată compara situaţiile financiare în timp pentru a determina
poziţia financiară şi performanţele întreprinderii.
Astfel, măsurarea și prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii și
evenimente trebuie efectuate într-o manieră consecventă în cadrul societăţii comerciale de-a
lungul timpului”14.

Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare aplicate la entitatea economică


analizată
“Pentru ca informaţiile financiare să fie utile, ele trebuie să indice exact ceea ce își
propun să reprezinte. Utilitatea informaţiilor financiare este cu atât mai mare cu cât acestea
pot fi comparabile, verificabile, oportune și inteligibile”15.

Relevanță
“Presupune faptul că, situațiile financiare furnizează informații care sunt utilizate în
luarea deciziilor, dacă au valoare predictivă sau valoare de confirmare.

10
https://edoc.pub/model-licenta-2012...
11
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 19
12
https://edoc.pub/referat-situatii-f...
13
https://edoc.pub/model-licenta-2012...
14
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 19 resurse!; http://www.expertcontasaguna.yolasi... + 5
15
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 14; https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 7
7
Predictibitatea lor rezultă din utilizarea informaţiilor financiare în previzionarea în
viitor a rezultatelor obținute din activitatea desfășurată. De asemenea informațiile predictive
sunt folosite de utilizatori pentru realizarea propriilor predicții”16.

“Din practica în domeniu, rezultă că, atât valoarea predictivă cât și valoarea de
confirmare a informaţiilor financiare sunt în strânsă legătură. Informaţiile care au valoare
predictivă au adesea și valoare de confirmare. Astfel, informaţiile privind veniturile pentru
anul curent, utilizate pentru prognozarea veniturilor în anii urmatori, pot fi comparate cu
previziunile efectuate, pentru exerciţiul curent. Rezultatele acestor comparații pot ajuta
utilizatorii să corecteze și să îmbunătăţească procesele care au fost utilizate pentru realizarea
acelor previziuni”17.

Prag de semnificaţie
“Este un aspect al relevanţei specific unei entităţi, care se referă informaţiile raportate
de aceasta. În consecinţă, prezentele reglementări nu specifică un nivel cantitativ pentru
pragul de semnificaţie și nu predetermină ce ar putea fi semnificativ într-o anumită situaţie”18.

Reprezentare exactă
„Informațiile înscrise în situaţiile financiare anuale prezintă operațiunile economice
efectuate de entitate, în cuvinte și cifre. Ca informația să îndeplinească condiții de
reprezentare, acesta trebuie să fie completă, neutră și fără erori”19.
„O descriere completă presupune ca, utilizator să cunoască fenomenul descris, și
explicațiile necesare. Astfel, o descriere completă a unui grup de active, este obligatoriu să
includă o descriere a naturii activelor respective și o descriere numerică a tuturor activelor.
Descrierea completă poate să conțină explicaţii privind factorii și circumstanțele care ar putea
să le afecteze calitatea și natura și procesul utilizat”20.
„O informație neutră presupune ca aceasta, să nu fie folosită pentru ca, informaţiile
financiare transmise să fie primite favorabil sau nefavorabil de către utilizatori.
Putem constata faptul că, informaţiile neutre nu înseamnă informaţii fără scop sau fără
influență”21.
Reprezentarea fără erori, înseamnă că acestea nu au fost detectate în descrierea
fenomenelor, iar generarea informaţiile raportate s-a efectuat fara omisiuni.

Aplicarea caracteristicilor calitative fundamentale


Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și inteligibilitatea sunt caracteristici
calitative care amplifică utilitatea informaţiilor relevante și reprezentate exact.

Comparabilitate
„Înseamna faptul că, informațiile financiare prezentate pot fi comparate cu informaţii

16
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 8
17
http://discutii.mfinante.ro/static/... + 17; https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 8
18
http://discutii.mfinante.ro/static/... + 17; https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 8
19
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 15
20
http://discutii.mfinante.ro/static/... + 17; https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 20 resurse!
21
http://discutii.mfinante.ro/static/... + 17; https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 20 resurse!
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 9
8
similare despre alte entităţi și cu informaţii similare despre aceeaşi entitate aferente
inregistrate în alte perioade”22.
„Comparabilitatea este o caracteristică calitativă care permite utilizatorilor să identifice și
să înţeleagă asemănările și diferențele dintre elemente. Această caracteristică nu se referă la
un singur element ea necesită cel puţin două elemente”23.
„Consecvența, nu este identică cu comparabilitate, deşi este legată de aceasta. Prin
consecvența se intelege utilizare aceeaşi metode, pe parcursul mai multor exercitii financiare.
Exemplu evaluarea. Comparabilitatea este scopul; consecvența ajută la atingerea acestui scop.
Pentru ca informaţiile să fie comparabile, acestea trebuie să fie prezentate asemănător,
în cazul în care prezintă aspectele similare ca natură, si diferențiat când aspectele sunt
diferite”24.
„Este posibil să se obțină un anumit grad de comparabilitate prin satisfacerea
caracteristicilor calitative fundamentale. O reprezentare exactă a unui fenomen economic
relevant trebuie în mod firesc, să aibă un anumit grad de comparabilitate cu o reprezentare
exactă a unui fenomen economic relevant similar al unei alte entităţi raportoare.
Deşi un fenomen economic unic poate fi reprezentat exact în multiple moduri,
permiterea unor metode contabile alternative pentru acelaşi fenomen economic diminuează
comparabilitatea (de exemplu: evaluarea imobilizărilor corporale la cost sau la valoarea
reevaluată)”25.

Verificabilitate
„Asigura utilizatorii că informaţiile reflecta fenomenele economice desfasurate si
acestea pot fi verificate de diferiţi observatori independenţi si în cunoştinţă de cauză pentru a
demonstra ca descrierea este exactă”26.

„Verificarea poate fi directă sau indirectă.


1. Verificarea directă presupune verificarea unei valori prin observare directă, de
exemplu, numărarea banilor.
2. Verificarea indirectă presupune verificarea intrărilor pentru un produs, și conduce
la recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiaşi metodologii. In acest caz se incadreaza
verificarea intrărilor (cantităţi și costuri) și recalcularea stocurilor finale prin utilizarea
aceloraşi metodei primul intrat, primul ieşit.
În unele cazuri, se poate să nu fie posibilă verificarea unor explicaţii și informaţii cu
caracter previzional până într-o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta utilizatorii să
decidă dacă doresc să utilizeze respectivele informaţii, ar fi, în mod normal, necesar să se
prezinte ipotezele fundamentale, metodele de combinare a informaţiilor și alţi factori și alte
circumstanţe care susţin informaţiile”27.

22
http://discutii.mfinante.ro/static/... + 17;https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 12
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 9
23
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 16 ;https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 19
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 9 https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 10
24
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 17 resurse!; http://legislatie.just.ro/Public/De... + 16
25
http://discutii.mfinante.ro/static/... + 17;https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 12
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 22
26
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 17 resurse!
27
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 22 resurse!; https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 12
9
Oportunitate
„Prin termenul de oportunitate, se întelege că, informațiile sunt prezentate factorilor
decizionali în vederea luării de decizii în timp util. Cu cât informaţiile sunt mai vechi, cu atât
acestea sunt mai puțin utile. Există cazuri în care, informaţiile pot să rămână utile mult timp
după sfârşitul perioadei de raportare, deoarece, de exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiţi
să identifice și să aprecieze tendinţele”28.

Inteligibilitate
„Presupune ca informaţiile din situațiile financiare să fie prezentate clar și concis.
Se pot întâlni cazuri în care unele informații nu pot fi uşor înţelese, dar excluderea lor
din rapoartele financiare ar însemna ca acestea să fie incomplete”29.
„Informațiile din rapoartele financiare sunt pe înțelesul utilizatorilor care dispun de
cunoştinţe suficiente privind operațiunile economice și care le studiază și le analizează cu
atenție.
Totuşi, rapoartelor financiare întocmite, trebuie să furnizeze informații care să permită
înţelegerea lor și de către alte categorii de utilizatori.
Rapoartele financiare întocmite de entităţi se referă atât la situaţiile financiare anuale
propriu-zise, cât și la celelalte documente făcute publice odată cu acestea”30.

Aplicarea caracteristicilor calitative amplificatoare


„Caracteristicile calitative amplificatoare, respectiv comparabilitatea, verificabilitatea,
oportunitatea și inteligibilitatea, trebuie maximizate în măsura în care acest lucru este posibil.
Totuşi, caracteristicile calitative amplificatoare, fie individual, fie în grup, nu pot face
informaţiile utile dacă respectivele informaţii sunt irelevante sau nu sunt reprezentate
exact”31.

Corectarea erorilor contabile


„Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent, fie la
exerciţiile financiare precedente.
Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor.
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni și declaraţii eronate cuprinse în
situaţiile financiare ale entității pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din
greşeala de a utiliza sau de nu utiliza informaţii credibile care:
erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost
aprobate spre a fi emise;
ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil și luate în considerare la întocmirea și prezentarea
acelor situaţii financiare anuale.
Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent, se efectuează prin

28
http://discutii.mfinante.ro/static/... + 17; https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 7
29
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 9
30
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 19 resurse!; http://legislatie.just.ro/Public/De... + 9
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 6; https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 9
31
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 19; resurse! https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 14
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 9
10
inregistrarea lor in contul de profit și pierdere aferent anului curent”32.

Entitatea procedează astfel:


„In cazul in care are loc corectarea unor erori, aferente exerciţiilor financiare precedente,
acestea vor afecta rezultatul reportat (contul 1174 "Rezultatul reportat provenit din
corectarea erorilor contabile");
Corectarea erorilor neseminificative aferente exerciţiilor financiare precedente se
efectuează pe seama contului de profit și pierdere;
Corectarea erorilor din punct de vedere fiscal aferente exerciţiilor financiare precedente,
se efectuează conform prevederilor Codului fiscal”33.
Erorile nesemnificative nu influențează deciziile economice luate de utilizatori care au
la bază situaţiile financiare anuale.
Notele întocmite și anexate la situaţiile financiare prezintă și informaţii privind
erorilor constatate.
Corectarea erorilor se realizează în exerciţul financiar în care au fost constatate, fără a
influența modificarea situaţiilor financiare aferente exerciţulul financiar în care s-a efectuat
eroarea.
„În funcţie de politica contabilă aplicata la nivelul entității, corectarea operațiunii
initiale se realizează fie prin aplicarea semnului minus (stornare în roşu) fie prin înregistrarea
inversă a operațiunii (stornare în negru)”34.

1.4. Concepte și principii contabile aplicate de entitatea economică

1. Principiul prudenței
„Aplicarea acestui principiu presupune:
contul de profit și pierdere reflectă profitul realizat la data bilanţului;
este obligatorie înregistrarea tuturor datoriilor apărute în cursul exerciţiului
financiar curent sau a celor rezultate din corecțiile efectuate aferente unui
exerciţiu precedent;
este obligatorie înregistrarea tuturor deprecierile, chiar daca acestea
influenteaza rezultatul exerciţiului”35.
„În concluzie activele și veniturile trebuiesc inregistrate in evidenta contabila la
valoarea lor corecta fara a fi supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile nu trebuiesc
subevaluate.
Acest principiu de asemenea nu permite constituirea de provizioane excesive, deoarece
situaţiile financiare nu ar mai credibile”36.

2. Principiul independenței exerciţiului


Respectarea acestui principiu presupune înregistrarea veniturile și cheltuielile la data

32
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 12; https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 13
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 15
33
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 33
34
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 9
35
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 20
36
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 10
11
facturării sau efectuării lor indiferent când s-a efectuat încasarea sau plata, în baza
documentelor justificative prezentate.
“Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri și creanţele pentru care nu a fost
întocmita încă factura (contul 418 „Clienți-facturi de întocmit”), respectiv, în conturile de
cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura (contul 408 „ Furnizori -
facturi nesosite”). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza
documentelor justificative (avize de însoțire, situaţii de lucrări etc.)”37.

3. Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii


În baza acestui principiu atat activele cât și datoriile se vor evalua separat.

4. Principiul intangibilității
„Soldul conturilor înscris în bilanţul de deschidere al exercitiului financiar curent,
trebuie să fie în concordață cu soldul conturilor înscrise în bilanţul de închidere al exerciţiului
financiar precedent.
Conform legislației în materie, politicile contabile se pot modifica pentru exerciții
financiare viitoare. În concluzie politicile contabile nu se pot modifica pe parcursul unui
exerciţiu financiar”38.

5. Principiul necompensării
„Conform acestui principiu nu se pot efectua compensări între active și datorii sau
venituri și cheltuieli.
Tot conform acestui principiu, creanţele și datoriile trebuie înregistrate în evidența
contabilă, distinct în baza documentelor justificative. Este permisă înregistrarea compensări
între creanţe și datorii față de aceeaşi entitate, prin respectarea prevederilor legale, dar numai
după contabilizarea veniturilor și cheltuielilor corespunzătoare.
Dacă se realizeaza vânzarea sau cumpărarea de active, aceste operațiuni vor fi
înregistrate distinct în contabilitate, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea
tuturor veniturilor și cheltuielilor aferente operaţiunilor. Tratamentul contabil este similar și în
cazul prestărilor reciproce de servicii”39.

6. Principiul prevalenței economicului asupra juridicului


“Tranzacțiile efectuate și prezentate în bilanț, se înregistrează având la bază
caracteristica economică a acesteia.
Conformarea la aplicarea acestui principiu, presupune înregistrarea în contabilitate a
operaţiunilor economico-financiare în mod fidel, ținând cont de posibilile riscuri. Operațiunile
înregistrate trebuie să fie însoțite de documente justificative întocmite în concordanță cu
realitatea. In sprijinul aplicarii acestui principiul un rol important îl are și stabilirea unor
clauzele, stipulate în contractele încheiate cu terții privind modul de derulare a operaţiunilor.
În general, forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanță cu realitatea
economică. Dacă totuși există cazuri în care există diferențe între natura economică a
tranzacţiei și forma juridică, în contabilitate, tranzactia va fi înregistraă în funcție de natura sa

37
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 23
38
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 23
39
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 23 ;https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 9
12
economică”40.

7. Principiul pragului de semnificaţie


Specialiștii în materie susțin că, o entitate poate să nu respecte în totalitate cerințele
înscrise în reglementările din OMFP nr. 1.802/2014, privind prezentarea de informații atunci
când efectele respectării acestora sunt nesemnificative.
Pentru aplicarea principiului pragului de semnificație este necesar, ca informațiile
prezentate să evite cele două extreme posibile:
 să fie prea sintetice sau condensate, cu atât mai mult cu cât trebuie respectat principiul
necompensării;
 să fie prea abundente, detaliate, nesemnificative valoric, îngreunând citirea situațiilor
financiare de către utilizatori.

Evenimente ulterioare datei bilanţului


„Sunt evenimente care se înregistrează între data bilanţului și data la care situaţiile
financiare anuale sunt aprobate și publicate si pot fi favorabile sau nefavorabile.
Situaţiilor financiare anuale sunt aprobate de consiliu director, administratori sau alte
organe de conducere, pentru trasmiterea și publicarea lor conform legii prevederilor legale in
vigoare”41.
„Pot fi identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului:
a. cele care fac dovada condiţiilor existente la data bilanţului și conduc la ajustarea situaţiilor
financiare anuale; și
b. cele care au apărut ulterior datei bilanțului dar nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare
anuale”42.
„Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor
financiare sunt următoarele:
a. soluţionarea unui litigiu la o data ulterioară datei intocmirii bilanţului, in conditiile in care
obligaţie a fost inregistrata la data intocmirii bilanţului. Astfe se procedeaza la ajustrea
provizionul, legat de acest litigiu, sau infiinteaza un nou provizion;
b. înregistrarea falimentul unui client, apărut după intocmirea bilanţului. În aceste conditii,
entitatea este obligată să ajusteze valoarea contabilă a creanţei comerciale inregistrată pe
pierdere”43;
c. „Posibilitatea descoperirii de fraude sau erori care denaturează informațiile înscrise în
situaţiile financiare anuale, acestea fiind incorecte;
d. vânzarea stocurilor după perioada de raportare;
e. reduceri comerciale şi financiare acordate și primite, după încheierea exerciţiului
financiar;
f. stabilirea ulterioară a unor drepturi datorate angajaţilor pentru exerciţiul financiar încheiat,
in conditiile in care entitatea are obligaţia de a plăti aceste sume”44.
„ Daca au fost constatate evenimente ulterioare datei bilanţului, care nu determina
ajustarea situaţiilor financiare anuale, entitatea nu procedează la ajustarea informațiilor
inscrise în situaţiile sale financiare.
40
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 23
41
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 12; https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 21 resurse!
42
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 12 https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 13
43
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 13; http://legislatie.just.ro/Public/De... + 22
44
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 13; http://legislatie.just.ro/Public/De... + 22
13
Astfel de caz poate fi exemplificat prin realizarea unei diminuari a valorii de piaţă a
valorilor mobiliare, în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile
financiare anuale sunt autorizate pentru emitere”45.
„În cazul în care evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustarea
situaţiilor financiare anuale sunt semnificative, entitatea este necesar sa realizeze corectarea
lor pentru a nu influența deciziile economice ale utilizatorilor.
În concluzie, societatea trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare
categorie semnificativă de astfel de evenimente ulterioare datei bilanţului:
a. natura evenimentului; și
b. o estimare a efectului financiar sau o menţiune conform căreia o astfel de estimare nu
poate să fie făcută”46.

1.5. Conţinutul şi forma situaţiilor financiare

„Conform IAS 1, un set complet de situaţii financiare anuale include:


bilanţul;
contul de profit şi pierdere;
situaţie care să reflecte, după caz:
 toate modificările capitalului propriu; fie
 modificările capitalului propriu, altele decât cele care rezultă din tranzacţiile de
capital cu proprietarii şi distribuirile către proprietari;
situaţia fluxurilor de trezorerie (numerar);
politicile contabile şi notele explicative”47.

1.6. Rolul și importanța situaţiilor financiare

Comunicarea este un act complex, ce asigură reprezentarea unei realităţi, pornind de la


date structurate şi selecţionate care sunt prelucrate în informaţii inteligibile cu ajutorul unui
limbaj” (Minu M, 2002).
Comunicarea financiară oferă atât informații contabile, cât și informații financiare.
Specialistii sustin faptul că situațiile financiare anuale îndeplinesc un triplul rol privind
utilizarea informațiilor pentru beneficiari și poate fi astfel structurat:
 explicativ, în ceea ce privește practica întreprinderilor și practica contabilă;
 normativ, de examinare a managementului entității;
 anticipative, care prevede căutarea soluțiilor pentru problemele apărute în
domeniu.

45
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 27 resurse!; http://legislatie.just.ro/Public/De... + 22
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 11
46
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 27 resurse! ; http://legislatie.just.ro/Public/De... + 22
47
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 24; https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 20 ;Ghid pentru
înţelegerea şi aplicare Standardelor Internaţionale de Contabilitate, IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2004, pag. 52
14
Utilizatorii principali ai situațiilor financiare sunt investitorii, angajații, clienții,
guvernul și publicul. Situaţiile financiare anuale, reflectă informațiile economico-financiare în
anul actual financiar, comparativ cu anul precedent.
Prin comunicarea financiară se realizează o creștere a notorietății companiei și a
credibilității în vederea atragerii potențialilor investitori.
Ca orice proces uman, calitatea informațiilor transmise prin comunicarea financiară
sunt influențate de calitatea umană și profesională, probitatea și folosirea judecății
tuturor persoanelor implicate în procesul de comunicare financiară a entității.
Situațiile financiare prezintă și explică în rezumat o imagine a poziției financiare /
performanței afacerii și/sau activității entității pe parcursul unui exercițiu financiar.
Calitatea informațiilor înscrise în situațiile financiare contribuie la atragerea
investitorilor, dar și la conștientizarea mediului de afaceri cu privire la oportunitățile și
riscurile asumate prin decizia de a investi.
Situaţiile financiare care au înscrise informații financiar-contabile, atrag
responsabilitatea persoanelor însărcinate cu guvernanța. Pentru a fi credibile informațiile pe
care le cuprind, situațiile financiare, înainte de a fi depuse la organismele abilitate ale statului
și publicate, sunt auditate și aprobate de persoanele abilitate.
Situațiile financiare prezintă de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor încredințate
conducerii.
Pentru a atinge acest obiectiv, situațiile financiare oferă informații despre:
 activele controlate de entitate;
 datoriile entității;
 capitalurile proprii;
 veniturile și cheltuielile, rezultatul net al entității, respective, performanța
entității;
 fluxurile de trezorerie trecute, ce se pot constitui în bază pentru determinarea
fluxurilor de trezorerie viitoare.
Toate aceste informații, împreună cu cele înscrise în notele la situațiile financiare
contribuie la estimarea viitoarelor fluxurilor de numerar ale entității.
Putem spune că, situaţiile financiare anuale sunt documente de sinteză care reflectă o
imagine fidelă, clară şi completă asupra patrimoniului, a poziţiei financiare şi a performanţei
sau nonperformanţei obţinute de unitatea economică.
„Prioritatea informaţiei contabile în sistemul decizional şi implicit în sistemul
informaţional economic, derivă din următoarele particularităţi” (Horomnea. 2012):
 dispune de un grad de certitudine şi relevanţă superior celorlalte sisteme de
informare;
 prin “dubla reprezentare”, ea pune în evidenţă relaţii de interdependenţă între
substanţa materială a averii şi abstractizarea lor juridică, provenienţa acestora;
 asigură prin mijloace şi procedee specifice atât o cunoaştere globală, cât şi
analitică a perimetrelor studiate;
 fundamentează strategiile economice viitoare ale firmei, funcţie de rezultatele
obţinute în perioada raportată;

15
 permite efectuarea analizelor comparative în timp şi spaţiu”48.
O comunicare economico-financiară corectă, care recunoaște credibilitatea datelor și
oferă posibilitatea confruntării acestora asigurând o transparență mai mare a situațiilor
financiare, are rolul de a îmbunătăți relațiile entității cu mediul ambiental și de a crește
valoarea acesteia.
În urma cercetărilor realizate, specialiștii au identificat limite ale situațiilor
financiare în cazul entităților românești la care sunt expuși utilizatorii informațiilor din
situațiile financiare cum ar fi:
 „documentele de sinteză conţin informaţii care vizează trecutul, iar deciziile pe
care le vor lua utilizatorii de informaţii au în vedere viitorul;
 baza de evaluare a mărimilor din situaţiile financiare este de cele mai multe ori
costul istoric;
 unele informaţii cuprinse în situaţiile financiare au la bază estimări ale
diferitelor mărimi, ceea ce determină ca acestea să aibă un caracter subiectiv;
 informaţiile importante pentru utilizatori nu sunt cuprinse în situaţiile
financiare, deoarece acestea nu pot fi exprimate în bani (cum sunt, de exemplu,
informaţiile care se referă la capitalul uman şi valoarea acestuia);
 chiar dacă trăsătura definitorie pentm atragerea fondurilor ar trebui să fie
transparenţa, unele informaţii nu pot fi publicate de către firme în situaţiile lor
financiare, pentm că acestea ar genera dezavantaje competitive;
 interacţiunea dintre fiscalitate şi contabilitate generează deformări ale
informaţiilor din situaţiile financiare;
 libertatea în aplicarea principiilor şi regulilor contabile poate genera rezultate
voite de profesioniştii contabili şi nu informaţii reale”49.
“Din altă perspectivă, limitele situaţiilor financiare pot fi depăşite astfel
(Bhattacharyya, 2011):
utilizarea în mod consecvent a politicilor contabile de-a lungul timpului, iar modificarea
acestora datorită unor circumstanţe inevitabile trebuie menţionată şi explicată în situaţiile
financiare;
eliminarea alternativelor în tratamentul contabil asupra unor operaţiuni;
încorporarea efectelor modificării nivelului preţurilor pentru a prezenta informaţii mai
realiste;
evitarea utilizării raţionamentelor personale şi axarea pe principiile contabile atunci când
se prezintă aspectele economice ale evenimentelor;
recunoaşterea activelor intangibile în situaţiile financiare;
publicarea online a situaţiilor financiare pentru a permite accesul uşor a tuturor
utilizatorilor existenţi şi potenţiali la informaţii;
dezvăluirea integrală a informaţiilor economico-finanicare în situațiile financiare, prin
intermediul enunţurilor, tabelelor şi figurilor;
evaluarea periodică a activelor şi datoriilor societăţii pentru a fi prezentate în situaţiile
financiare la valoarea lor de piaţă;

48
[4] Horomnea, E. (2012). Dimensiuni ştiinţifice, sociale şi spirituale in contabilitate (ed. a m-a). Iaşi: Tipo
Moldova.
49
[2] Feleagă, N. (1996). Controverse contabile. Bucureşti: Economica.
16
adoptarea unei viziuni noi, moderne, astfel încât atunci când sunt pregătite situaţiile
financiare să se ţină cont de efectul futuristic asupra utilizatorilor informaţiilor, precum şi
de faptul că informaţiile prezentate constituie baza procesului decisional”50.
“În activitatea de analiză a situaţiilor financiare, utilizatorul trebuie să fie atent şi să
ţină cont de aspecte precum (Rao, 2011) rata inflaţiei, interfaţa situaţiilor financiare,
modificările în politicile contabile, raţionamentul profesional, regulile contabile, standardele
de contabilitate (dacă este cazul) etc”51.

1.7. Auditul situaţiilor financiare

În actuala perioadă, profesia de auditor se află în plină schimbare cu obiectivul


declarat al îmbunătăţirii calităţii misiunilor de audit şi, implicit, al creşterii credibilităţii
rapoartelor de audit, pentru a oferi mai multă siguranţă în ceea ce priveşte calitatea
informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare ale entităţilor, îndeosebi a acelora de interes
public.
În baza prevederilor legislative pentru a asigura credibilitatea informațiilor înscrise în
situațiile financiare este obligatorie realizarea unui audit financiar dacă entitatea îndeplinește
anumite criterii. În literatura de specialitate termenul “audit” este asociat cu analizarea de
către specialiști a unor informații și date, în raport cu standardele de calitate impuse prin lege.
Auditul poate fi financiar, operațional, de gestiune, fiscal, de calitate, energetic sau de mediu.
Prin auditarea situațiilor financiare, echipa de audit stabilește dacă informațiile și
datele examinate sunt în concordanță cu normele legale și cele contractuale prestabilite la
nivelul entității. În cazul în care sunt depistate și cuantificate eventualele erori sau nereguli, se
elaborează recomandări cu scopul eliminării deficiențelor constatate.
Echipa de auditori are rolul de a-și exprima o opinie obiectivă și independentă în ceea
ce privește respectarea reglementărilor contabile general acceptate.
De asemenea, în desfășurarea activității se urmăresc următoarele obiective:
Verificarea respectării legislației;
Depistarea eventualelor fraude;
Evaluarea solvabilității unei companii;
Propunerea unor măsuri pentru atingerea obiectivelor entității și corectarea erorilor.
Auditul financiar, în funcție de obiectivele urmărite, se poate clasifica în:
 Audit intern
 Auditul extern.
Auditul intern este o activitate independentă, organizată la nivelul entității cu scopul
de a examina şi evalua procesele de management al riscurilor şi sistemele de control şi de a
face recomandări dacă este cazul astfel încât să contribuie la atingerea obiectivelor entității.
Printre obiectivele cheie ale auditorului intern, menționăm revizuirea sistemului de
organizare al controlului intern şi aşigurarea că cerinţele de guvernanţă corporativă sunt
îndeplinite.
Auditul extern reprezintă examinarea independentă a probelor care stau la baza
întocmirii situaţiilor financiare, cu scopul de a le oferi utilizatorilor acestora un grad ridicat de

50
http://seaopenresearch.eu/Journals/...
51
Rao, P. M. (2011). Financial Statement Analysis and Reporting. New' Deliii: PHI Leaming Private Limited.
17
încredere cu privire la imaginea fidelă și corectă a acestora. În concluzie se poate spune că,
auditul extern este cerut de lege în cazul companiilor mari şi al companiilor tranzacţionate pe
piaţa de capital. Auditorii independenţi verifică registrele şi sistemele contabile, cu scopul de
a raporta acţionarilor dacă situaţiile financiare publicate oferă o imagine fidelă şi corectă.
“Un rol important în auditarea situațiilor financiare îl are și Sistemul de informaţii
relevant care este alcătuit din proceduri şi înregistrări stabilite pentru a procesa tranzacţiile pe
care entitatea le efectuează, precum şi pentru a menţine responsabilitatea pentru activele,
datoriile şi capitalurile proprii ale societăţii. Multe sisteme de informaţii pot folosi pe scară
largă tehnologia informaţiei (IT).
Sistemul de informaţii trebuie să fie capabil:
să identifice şi să înregistreze toate tranzacţiile valabile;
să descrie tranzacţiile suficient de detaliat pentru a permite clasificarea adecvată în scopul
raportării financiare;
să măsoare tranzacţiile pentru a permite înregistrarea corectă a valorii lor monetare în
situaţiile financiare;
să determine corect perioada contabilă în care tranzacţiile ar trebui să fie recunoscute;
să prezinte în mod corespunzător tranzacţiile şi informaţiile în situaţiile financiare”52.
În concluzie, pentru a-și dovedi utilitatea, o informație trebuie să fie relevantă și
reprezentată exact, comparabilă, verificabilă, oportună și inteligibilă. Toate aceste
caracteristici nu sunt suficiente fără transparență. Acest atribut al informațiilor elimină orice
incertitudine din partea utilizatorilor, prin prezentarea unor informații clare, vizibile și
explicite.

Etapele unei misiuni de audit intern

Metodologia generală de derulare a misiunilor de asigurare presupune parcurgerea, în


cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice şi elaborarea documentelor, conform
schemei următoare:

“Tabel 1.7.1. Proceduri


ETAPE PROCEDURI ACTIVITĂȚI COD DOCUMENTE
DESFĂȘURATE ÎNTOCMITE
Elaborarea ordinului de P-0 Ordinul de serviciu
serviciu
Elaborarea declaraţiei P-02 Declaraţie de
“Pregătirea misiunii de independență independență
de audit public Iniţierea auditului Elaborarea notificării P-03 Notificarea privind
intern intern privind declanşarea declanşarea misiunii de
misiunii de audit public audit public intern
intern
Şedinţa de Întocmirea minutei P-04 Minuta şedinţei de
deschidere ședinței de deschidere deschidere
Constituirea/ actualizarea P-05 Chestionarul de luare la
dosarului permanent cunoştinţă -CLC
Colectarea şi Prelucrarea şi P-06 Studiu preliminar
prelucrarea documentarea

52
http://www.voicudragomir.ase.ro/pdf...
18
ETAPE PROCEDURI ACTIVITĂȚI COD DOCUMENTE
DESFĂȘURATE ÎNTOCMITE
informaţiilor informaţiilor
Evaluarea riscurilor P-07 Stabilirea punctajului
total al riscurilor şi
Analiza riscurilor ierarhizarea riscurilor”
P-08 Chestionar de control
Evaluarea controlului intern
intern Evaluarea gradului de
încredere în controlul
intern
Elaborarea Întocmirea programului P-09 Programul misiunii de
misiunii de audit public audit public intern”53
intern
Efectuarea testărilor şi P-10 Teste
formularea constatărilor Chestionar lista de
verificare –CLV, foi de
“Intervenţia la faţa lucru, interviuri,
locului “Colectarea şi chestionare
analiza probelor de Analiza problemelor şi P-11 Fişă de identificare şi
audit formularea analiză a problemei–
recomandărilor FIAP
Analiza şi raportarea P-12 Formular de constare
iregularităţilor şi raportare a
iregularităţilor -FCRI
Revizuirea Constituirea dosarului de P-13 Notă centralizatoare a
documentelor și audit documentelor de lucru
constituirea
dosarului de audit
Şedinţa de închidere Intocmirea minutei P-14 Minuta şedinţei de
54
şedinţei de închidere închidere”
Elaborarea proiectului P-15 Proiectul raportului de
raportului de audit audit public intern
Elaborarea public intern
“Raportarea proiectului raportului Transmiterea proiectului P-16 Adresa transmitere
rezultatelor misiunii de audit public intern raportului de audit proiect Raport de audit
de audit public public intern public intern
intern Reuniunea de conciliere P-17 Minuta reuniunii de
conciliere
Raportul de audit P-18 Raportul de audit public
Raportarea public intern intern
rezultatelor misiunii Elaborarea raportului Sinteza recomandărilor
de audit public de audit public intern Difuzarea raportului de P-19 Adresă înaintare Raport
intern audit public intern de audit public intern
Adresă difuzare Raport
de audit public intern
Urmărirea Urmărirea Intocmire Fişă de P-21 Fişă de urmărire a
recomandărilor recomandărilor urmărire a implementării implementării
recomandărilor recomandărilor”55

53
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 26https://codfiscal.net/40052/hg-1086... + 13 resurse!;
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 22 https://lege5.ro/Gratuit/gm4doobxga + 21
54
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 26https://codfiscal.net/40052/hg-1086... + 13 resurse!;
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 22 https://lege5.ro/Gratuit/gm4doobxga + 21
19
În ultimii ani au fost vehiculate probleme importante ca „rapoarte financiare
frauduloase” şi „informaţii financiare manipulate”, ce au au fost ridicate de comunitatea
financiară, presă, investitori şi guverne.
Exista cazuri în care situaţiile financiare nu conțin în totalitate informații sau sume
aferente desfășurării activității, intenționat omise, pentru a înşela utilizatorii situaţiilor
financiare. O astfel de situație financiară se numește raportare financiară frauduloasă.

“Exemple de raportare financiară frauduloasă:


înregistrarea intrărilor fictive în evidențele contabile, în special în apropierea sfârşitului
exerciţiului contabil;
ipoteze sau raţionamente de ajustare necorespunzătoare, folosite pentru a estima soldurile
conturilor;
omiterea, amânarea sau întârzierea recunoaşterii în situaţiile financiare a tranzacţiilor care
au avut loc în cursul anului;
tăinuirea de evenimente care ar putea afecta sumele înregistrate în situaţiile financiare;
modificarea înregistrărilor referitoare la tranzacții semnificative şi neobişnuite”56.

Toate aceste tehnici pot fi sau nu conforme cu litera normelor contabile, dar ele sunt, de
obicei, contrare spiritului acestor reguli.
Exemple de tehnici de contabilitate creativă includ:
întârzierea sau recunoaşterea anticipată a cheltuielilor unei entități;
manipularea recunoaşterii veniturilor;
finanţarea în afara bilanţului.

55
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 26https://codfiscal.net/40052/hg-1086... + 13 resurse!;
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 22 https://lege5.ro/Gratuit/gm4doobxga + 21
56
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 7; http://legislatie.just.ro/Public/De... + 7
20
CAPITOLUL 2. ROLUL AUDITORILOR ÎN ÎNTĂRIREA
CREDIBILITĂȚII SITUAȚIILOR FINANCIARE

2.1. RAPORTUL MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Sistemul raportărilor financiar-contabile

Structura Auditată:
Biroul Financiar, Biroul Contabilitate

2.2. INTRODUCERE

Echipa de auditare a fost formată din:


 PD - auditor intern;
 DG - auditor intern.
„Ordinul de efectuare a misiunii de audit - misiunea de audit a fost cuprinsă în Planul de
audit intern pe anul 2018 şi s-a derulat în baza Ordinului de serviciu nr. Nr. 84 / 21.08.2019
Baza legală a acţiunii de auditare:
 Planul anual de audit public intern nr. 1187/21.12.2018 pentru anul 2019 şi Planul de
audit public intern multianual nr.l 199/27.12.2018, aprobate de Managerul General;
 Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare;
 H.G. nr. 1086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii
de audit public intern.

Durata acţiunii de auditare: 01.07.2019-30.10.2019


Perioada supusă auditării: 01.01.2018-30.06.2019
Scopul misiunii de audit public intern este de a furniza o asigurare independentă conducerii
în ceea ce priveşte modul de organizare a activităţii privind situaţia raportărilor financiar-
contabile, funcţionalitatea sistemelor de control intern ataşat activităţii auditate şi formularea
de recomandări pentru îmbunătăţirea acestuia”57.
Au fost avute în vedere următoarele obiective:
1. Organizarea sistemului de raportare a datelor fmanciar-contabile;
2. Asigurarea exactităţii raportărilor financiar-contabile;
3. Verificarea respectării reglementărilor economico-financiare şi contabile;
4. Verificarea modului de organizare şi exercitare a controlului intern.

Tipul de audit: Echipa de auditori interni a efectuat o misiune de audit public intern de
conformitate/regularitate.

57
https://lege5.ro/Gratuit/gm4doobxga... + 16; http://legislatie.just.ro/Public/De... + 26
https://lege5.ro/Gratuit/gm4doobxga + 26
21
2.3. METODOLOGIA DE DESFĂŞURARE A MISIUNII DE AUDIT
PUBLIC INTERN

Tehnici de audit intern utilizate:


“verificarea se realizează în vederea asigurării validităţii, realităţii şi acurateţei
documentelor şi a concordanţei cu legile şi regulamentele în vigoare, precum şi a
eficacităţii controlului intern cu ajutorul următoarelor tehnici de verificare:
 comparaţia: pentru confirmarea identităţii unor informaţii, după obţinerea lor
din două sau mai multe surse diferite;
 examinarea: pentru detectarea erorilor şi/sau iregularităţilor;
 punerea de acord: pentru realizarea procesului de potrivire a două categorii
diferite de înregistrări;
 confirmarea: pentru solicitarea informaţiilor din mai multe surse independente
cu scopul validării acestora;
 garantarea: pentru verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate pornind de la
examinarea înregistrărilor spre documentele justificative;
 urmărirea: pentru verificarea modului în care au fost elaborate procedurile,
pentru verificarea documentelor justificative”58;
“observarea fizică: prin aceasta tehnica auditorul, afla informatii de ansamblu despre
structura auditata prin urmărirea desfacurarii unui proces de la intiere si pana la
finalizare;
interviul: prin aplicarea acestei tehnici auditorii formuleaza intrebari, care au rolul de a
cunoste mai in amanuntime activitatea desfasurata. La raspunsurile formutate, persoanele
intervievate au obligatia de a le sustine prin anexarea de documente justificative;
analiza: constă în descompunerea activitatii auditate, in operatiuni, care contribuie la
cunoasterea in detaliu a acesteea”59.

Instrumentele de audit public intern utilizate:


Chestionarul de luare la cunoştinţă - CLC: prin acesta auditorii obţin informaţii, desore
organizare internă si funcţionarea structurii auditate;
Chestionarul de control intern - CCI: prin intermediul întrebărilor formulate şi
răspunsurilor primite, auditorii pot identifica activităţilor de control intern aplicate
de management şi modul de functionare al acestora.
orientează auditorii interni în activitatea de identificare obiectivă a disfuncţiunilor şi
cauzelor reale ale acestora. Acesta a fost utilizat pentru evaluarea instrumentelor de
control existente, împreună cu alte informaţii relevante pentru audit, pe parcursul
desfăşurării misiunii de audit intern;
“Listă de verificare - LV: pentru stabilirea condiţiilor de regularitate pe care trebuie să le
îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Cuprinde un set de operaţii ce trebuie parcurse de

58
https://lege5.ro/Gratuit/gm4doobxga... + 11; https://codfiscal.net/40052/hg-1086... + 10 resurse!
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 8http://legislatie.just.ro/Public/De... + 20
https://lege5.ro/Gratuit/gm4doobxga... + 23
59
https://lege5.ro/Gratuit/gm4doobxga... + 11; https://codfiscal.net/40052/hg-1086... + 10 resurse!
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 13; https://lege5.ro/Gratuit/gm4doobxga + 18
22
auditor pentru a analiza activităţile de control intern încorporate în proceduri, existenţa
responsabilităţilor pentru efectuarea acestora şi permite stabilirea testelor de conformitate
atunci când sunt semnalate diferite disfuncţionalităţi”60.

Documentele şi materialele examinate - verificarea la faţa locului a vizat documentaţia


aferentă perioadei auditate, respectiv 01.01.2018 - 30.06.2019, care a cuprins următoarele:
Legile şi regulamentele aplicabile Biroul Financiar, Biroul Contabilitate;
Balanţa de verificare la 31.12.2017, 31.03.2018;
Bilanţul aferent anului 2018;
Cont profit şi pierdere;
Date informative;
Situaţia activelor imobilizate;
Situaţia fluxurilor de trezorerie;
Note explicative Ia situaţiile financiare anuale;
Raport inventariere anuală;
Raportul administratorilor;
Raportul de audit extern 2018;
Procesul-verbal al adunării generale privind aprobarea situaţiilor financiare anuale;
Declaraţia scrisă, prevăzută la Art. 30 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare;
Fişele postului, dispoziţiile personalului implicat în raportarea situaţiilor financiare.

Documente şi materiale întocmite pe timpul auditării:


“ordinul de serviciu;
declaraţia de independenţă;
notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern de regularitate/conformitate;
minuta şedinţei de deschidere;
chestionarul de luare la cunoştinţă;
studiu preliminar;
stabilirea punctajului total al riscurilor şi ierarhizarea riscurilor;
evaluarea gradului de încredere în controlul intern;
chestionarul de control intern;
programul misiunii de audit public intern;
teste;
liste de control privind descrierea activităţilor auditate;
chestionar listă de verificare; foi de lucru, interviuri, chestionare;
minuta şedinţei de închidere;
proiectul raportului de audit public intern;
raportul de audit public intern;
planul de acţiune şi calendarul de implementare a recomandărilor;
fişa de urmărire a implementărilor recomandărilor;
minuta şedinţei de închidere”61.

60
https://codfiscal.net/40052/hg-1086... + 9 resurse!; http://legislatie.just.ro/Public/De... + 10
https://lege5.ro/Gratuit/gm4doobxga... + 14
23
2.4. CONSTATĂRI ŞI RECOMANDĂRI

Prezentăm principalele constatări, consecinţe care s-au produs sau care ar putea să
apară în perioada următoare, precum şi recomandările formulate în vederea corectării
disfuncţionalităţilor semnalate sau ale celor care pot să survină, diminuării riscurilor existente
şi îmbunătăţirii sistemelor de management şi control intern al activităţilor auditate cu scopul
facilitării atingerii obiectivelor prestabilite.

Identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional


Responsabilitatea pentru organizarea şi conducerea activităţii de raportare financiară
revine Biroului Financiar, Biroului Contabilitate din cadrul Direcţiei Economice.
Direcţia Economică, în perioada inclusă în auditare, funcţionează sub coordonarea
directă a Managerului General cu următoarea structură:
 Biroul Contabilitate - 1 post de conducere şi 11 posturi de execuţie;
 Biroul Finanaciar - 1 post de conducere şi 7 posturi de execuţie;
 Biroul Analiză Economico-Finaciară, Prognoză, Control - 1 post conducere şi 2
posturi execuţie;
 Serviciul Achiziţii Publice - 2 posturi de conducere şi 6 posturi de execuţie.

Principalele activităţi extrase din fişele posturilor ce privesc misiunea de audit public
intern “Sistemul raportărilor financiar-contabile”, desfăşurate în cadrul Serviciului Resurse
Umane, sunt următoarele:
asigură furnizarea datelor necesare pentru întocmirea lunară, trimestrială şi anuală a
execuţiei bugetare cât şi a raportărilor statistice;
participă la întocmirea bilanţului contabil al societăţii în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
întocmeşte situaţii financiare şi raportările semestriale;
asigură desfăşurarea în bune condiţii a auditării situaţiilor financiar contabile.

Din analiza Regulamentului de organizare şi funcţionare al entității s-a constatat că


printre atribuţiile stabilite Direcţiei Economice nu se regăsesc cele care ţin de organizarea şi
exercitarea activităţii privind raportarea datelor financiar-contabile. Consecinţele
neactualizării regulamentului de organizare şi funcţionare constau în apariţia unor sincope în
funcţionarea entităţii. Conducerea entității va dispune măsurile legale pentru actualizarea
Regulamentului de organizare şi funcţionare.

OBIECTIVUL 1 - Organizarea sistemului de raportare a datelor financiare

În vederea realizării acestui obiectiv s-a procedat la evaluarea cadrului de reglementare


aplicabil, precum şi a modului de organizare a activităţii de raportare a datelor financiar-
contabile.

61
https://codfiscal.net/40052/hg-1086... + 11 resurse! ;http://legislatie.just.ro/Public/De... + 20
https://lege5.ro/Gratuit/gm4doobxga + 23
24
S-a procedat la analiza modului în care acţiunile descrise, în cadrul de reglementare
elaborat, asigură derularea în mod unitar şi în totalitate a procesului de raportare a datelor
financiare, cât şi modul în care sunt stabilite termenele de realizare a activităţilor şi definite
responsabilităţile şi competenţele persoanelor responsabile de implementarea acţiunilor
aferente activităţii descrise.
Din analiza şi corelarea informaţiilor prezentate s-au constatat următoarele aspecte, cu
privire la:
manualul de politici contabile:
 stabileşte metodele contabile aplicate de entitate, regulile şi tratamentele contabile
adoptate prin politicile contabile sunt cele prevăzute de reglementările contabile;
 “este elaborat în baza O.M.F.P nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare
anuale consolidate;
 cuprinde reguli de recunoaştere, evaluare şi prezentare în situaţiile financiare
anuale a elementelor de bilanţ şi cont de profit şi pierdere, precum şi reguli pentru
conducerea contabilităţii în cadrul societăţii62.
organizarea sistemului de raportare:
 persoanele responsabile cu raportarea datelor financiar-contabile au pregătirea
profesională corespunzătoare cu cerinţele impuse de această activitate;
 în fişele posturilor sunt stabilite atribuţiile persoanelor responsabile desemnate;
 nivelul de cunoştinţe al salariatului asigură realizarea sarcinilor postului pe care îl
ocupă. Este asigurată concordanţa dintre complexitatea sarcinilor postului şi
nivelul de pregătire profesională al angajatului.
 complexitatea sarcinilor stabilite posturilor ţine cont de nivelul postului;
 derularea activităţilor asigură conformitatea cu prevederile legale în vigoare.

Din analiza efectuată auditul reţine faptul că în perioada auditată, organizarea şi


desfăşurarea activităţii privind raportarea datelor financiar-contabile respectă cadrul de
reglementare şi legislaţia în vigoare.

OBIECTIVUL 2 - Asigurarea exactităţii raportărilor financiar contabile

În conformitate cu Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale


individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, entitatea se încadrează la entităţile mari.
“Tinand cont de respectarea acestor reglementari la nivelul entitatii s-au întocmit
situaţii financiare anuale care cuprind:
 bilanţ;
 cont de profit şi pierdere;
 situaţia modificărilor capitalului propriu;
 situaţia fluxurilor de trezorerie;
 notele explicative la situaţiile financiare anuale”63.

62
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 26 resurse; http://legislatie.just.ro/Public/De... + 35
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 38
63
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 20 resurse!; https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 25
25
“Echipa de audit a constatat următoarele aspecte cu privire la situaţiile financiare
supuse evaluării:
întocmirea situaţiilor financiare anuale, s-a realizat pe baza datelor din contabilitate şi a
balanţei de verificare încheiate la sfârşitul exerciţiului financiar curent”64;
au fost întocmite potrivit prevederilor Legii Contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, si activităţilor derulate în perioada auditată;
sunt aprobate de persoanele responsabile, conform legislaţiei în vigoare;
“sunt însoţite de declaraţia scrisă de asumare a răspunderii Managerului General al
entității pentru întocmirea acestora, întocmită potrivit prevederilor Art. 30 din Legea
Contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi Reglementărilor contabile privind situaţiile
financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate;
raportul administratorilor este elaborat pentru exerciţiul financiar auditat şi respectă
prevederile legale cuprinse în Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale
individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate”65.
“În vederea evaluării situaţiei financiare a societăţii, s-au analizat documentele de bază
privind exactitatea raportărilor financiar contabile, prin eşantionare. Din verificările efectuate
asupra documenteleor prezentate de către structura auditată rezultă principalele constatări:
formatul şi structura bilanţului, precum şi a contului de profit şi pierdere corespund cu
prevederile din Reglementările contabile;
bilanţul şi contul de profit şi pierdere la 31.12.2018 a fost întocmit pe baza datelor din
balanţa de verificare la 31.12.2018 Cap 2 pct.21 din OMFP 1802/2014 cu respectarea
normelor metodologice;
bilanţul depus sub nr.1733/07.05.2019 respectă termenul termenul legal inscris in Art. 36
din Legea Contabilităţii nr. 82/1991; s-a realizat pe baza balanţei de verificare întocmita la
finele exercitiului financiar. Soldurile inscrise in balanta sintetica, corespund cu soldurile
inregistrate in balanţa contabilă analitică si cuprind informatii înregistrate din
documentele intocmite in numele entitatii. A fost întocmit corect în ordinea elemente de
activ - elemente de pasiv. Elementele patrimoniale de activ au fost grupate după natură şi
lichiditate - active imobilizate, respectiv active circulante”66.

Din analiza balanței de verificare de către echipa de auditori, au rezultat următoarele


aspecte:
este conformă şi completă, conţine toate conturile, începe cu clasa 1 de conturi şi se
termină cu clasa 7;
conturile din clasele 6 şi 7 sunt închise conform reglementărilor legale, nu au sold final;
s-a realizat cu preluarea corectă a datelor cuprinse în fişele conturilor;
soldul debitor al clasei 2 Imobilizări, în sumă de 287.236.327,47 lei, corespunde cu
valoarea totală a imobilizărilor înscrise în Registrul Imobilizărilor, iar soldul creditor al
contului, în sumă de 298.011.501,30 lei, este egal cu valoarea amortizărilor cumulate;
soldurile finale ale clienţilor înscriși în balanțe, sunt în concordanță cu fișele analitice ale
clienţilor neachitaţi/neîncasaţi;

64
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 20 resurse! ;http://energie.gov.ro/wp-content/up... + 47
65
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 24 resurse!
66
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 34
26
soldul final al contui 401 „Furnizori” înscris în balanța de verificare întocmită în data de
31.12.2017 corespunde cu soldul iniţial înscris în balanța de verificare întocmită în data de
01.01.2018 şi anume suma de 10.650.947,34 lei;
soldul iniţial al contui 411 „Clienţi’’, la data de 01.01.2018, debit în sumă de
36.086.579,08 lei, corespunde cu soldul final înscris în balanța întocmită la de 31.12.2017;
contul 581 - nu înregistrează sold în balanţa de verificare întocmită la data de 31.12.2018;
contul 421 cu soldul de 1.879.507,00 - conţine doar salariile ce urmează să fie virate;
conturile 4426 şi 4427 prezintă sold 0;
soldul contului 121 reprezintă diferenţa dintre valoarea totală a clasei 6 şi valoarea totală a
clasei 7; soldul contului 121 creditor indică profitul la finalul perioadei curente, iar soldul
final debitor indică pierderea la finalul perioadei curente.
soldul iniţial al contului 411 ”Clienți” la data de 01.01.2018 corespunde cu soldul final la
31.12.2017;
totalul soldurilor debitoare este egal cu totalul soldurilor creditoare.
Analizând contul de profit şi pierdere comparativ cu anul 2017, echipa de audit a
constatat următoarea situaţie:

Tabel 2.3.1. Cont profit și pierdere


Nr.crt. Indicator Anul 2017 Anul 2018
1 Cifra de afaceri
284.206.630 316.509.948
2 Venituri din exploatare
298.392.953 325.740.133
3 Cheltuieli din exploatare
279.723.531 307.367.756
4 Venituri financiare
3.519.461 8.934.072
5 Cheltuieli financiare
9.823.499 8.350.393
6 Rezultat brut
12.365.384 18.956.056

Situaţia principalilor indicatori din contul de profit şi pierdere 2017-2018

27
350000000

300000000

250000000

200000000
Series 1
150000000
Series 2

100000000

50000000

0
Cifra de Venituri din Cheltuieli din Venituri Cheltuieli
afaceri exploatare exploatare financiare financiare

Fig. 2.3.1. Situația principalilor indicatori din contul de profit și pierdere 2017-2018

“Contul de profit şi pierdere a fost întocmit corect, în termeni de flux, pe baza datelor
din contabilitate aferente perioadei de raportare.
Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale au fost evaluate în conformitate cu
principiile contabile generale, în baza legii contabilităţii 82/1991, republicată şi OMEF nr.
1802/2014, astfel prezentăm următoarele constatări pozitive rezultate din eşantionare”67:
“Principiul continuităţii activităţii – Entitatea şi-a continuat în mod normal funcţionarea,
fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii;
Principiul permanenţei metodelor - politicile contabile şi metodele de evaluare sunt
aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul;
Principiul prudenţei - în contul de profit şi pierdere este inclus numai profitul realizat la
data bilanţului; au fost luate în calcul toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar
curent şi al celui precedent; s-a ţinut cont de deprecierile de valoare a activelor;
Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii - evaluarea componentelor
elementelor de activ sau de datorii s-a realizat separat;
Principiul intangibilității - bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de închidere al
exerciţiului financiar precedent;
Principiul comparabilității informaţiilor - elementele prezentate asigură posibilitatea
comparării în timp a informaţiilor”68.
Din analiza balantei soldurilor conturilor la 31.12.2018, rezultă că :
Bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere şi anexele sunt intocmite corect şi au fost
elaborate in conformitate cu reglementările în vigoare, si prezintă o imagine fidelă clară şi
completă a activelor si pasivelor:
Patrimoniului, este corect reprezentat prin ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;

67
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 27 resurse!
68
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 26 resurse!; http://legislatie.just.ro/Public/De... + 27
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 32 https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 23
28
S-au preluat corect datele inscrise in conturile sintetice din balanţa de verificare şi exista
concordanţa dintre acestea şi cele analitice;
Intocmirea bilanţului contabil s-a efectuat pe baza balanţei de verificare si corelarea
acesteia cu datele din anexele la bilanţul contabil;
Intocmirea contului de profit şi pierdere, s-a efectuat pe baza rezultatelor inregistrate in
contabilitate, privind perioada de raportare.
Nu s-au formulat recomandări cu privire la activitatea specifică.

OBIECTIVUL 3 Verificarea respectării reglementărilor economico-financiare şi


contabile
“In conformitate cu reglementările contabile conforme cu directivele europene, pentru
anii 2018 si 2019 şi respectiv cu cele ale pct. 9 alin. (4) si pct. 21 din Reglementările contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate
aprobate prin O.M.F.P. nr. 1802/ 2014, pentru anul 2018, operatorul economic verificat a
intocmit situaţiile financiare anuale care cuprind formularele F10, F20, F30 si F40, precum si
situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de numerar si notele explicative de
la nr. 1 la nr. 10”69. “Situaţiile financiare sunt insotite de: raportul administratorilor/consiliului
de administratie, raportul de audit si de propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire
a pierderii contabile cuprinsa in raportul de gestiune (art. 29 alin. (1) din Legea contabilităţii
nr. 82/ 1991 R); declaratia scrisa prevazuta de art. 30 din Legea contabilităţii nr. 82/ 1991 R;
Raportul asupra sistemului de control intern/managerial (art. 4 alin. (3) din O.G. nr. 119/ 1999
actualizat)”70.
Raportul Consiliului de administratie are anexat Raportul comitetului de nominalizare
si remunerare elaborat conform art. 55 alin. (2) din O.U.G nr. 109/ 2011 si Raportul
comitetului de audit.
Situatiile financiare anuale precum si documentele care le insotesc au fost aprobate
prin Hotararile AGA nr. 1/14.05.2018, si nr. 1/09.04.2019.
La întocmirea situaţiilor financiare anuale s-au utilizat proceduri privind politicile
contabile.
In conformitate cu prevederile art. 34 alin. (1) si alin. (2^1) din Legea nr. 82/ 1991 R,
cu art. 5 din O.M.F.P. nr. 3055/ 2009 si ulterior cu pct. 563 alin. (1) din O.M.F.P. nr. 1802/
2014 coroborat cu art. 48 si 49 din OUG nr. 109/ 2011, situatiile financiare anuale si situatiile
financiare anuale consolidate sunt supuse auditului statutar, acesta fiind realizat de catre SC
Nic SRL – membru CECCAR, persoana juridica numita de AGA si consemnata la art. 30 din
Actul constitutiv al entitatii. Urmare exercitarii activitatii de auditare statutara s-au elaborat
rapoarte de audit statutar asupra situaţiilor financiare încheiate la 31.12.2018 și 31.12.2019.
În ceea ce priveşte modul de întocmire a documentelor tehnico – operative şi de
efectuare a operaţiunilor la care se referă, modul de înregistrare a operaţiunilor contabile în
evidenţa contabilă şi reflectarea acestora în situaţiile financiare, cu respectarea reglementărilor
contabile prevăzute de O.M.F.P. nr. 1802/ 2014 şi Legea nr. 82/ 1991 R, s-a constatat
aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile în următoarele situaţii (în sintetic):
1. Înregistrări eronate efectuate în evidenţa contabilă - in rulajul contului 704, precum
şi în contul 712, evidenţiate în balanţele de verificare şi reflectate în bilanţul contabil fără a

69
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 41
70
https://www.mfinante.gov.ro/static/... + 26; https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 35
29
avea la bază documente justificative tehnico – operative, fapt ce a condus la denaturarea
veniturilor;
2. Raportarea eronată în bilanţul contabil cu date în neconcordanţă cu balanţa de
verificare fapt ce a condus la diminuarea cheltuielilor şi implicit la denaturarea rezultatului
financiar raportat.
În analitic aceste constatări sunt prezentate în cuprinsul capitolelor din prezentul act.
Nerespectarea reglementărilor emise în domeniul contabilităţii cu privire la întocmirea
şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate, precum
şi înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, constituie contravenţie
prevazută de art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 82/ 1991 R şi se sancţionează potrivit art. 42
alin. (1) din acelaşi act normativ cu amendă de la 300 lei la 4.000 lei.
De asemenea, aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile a cauzat o
deformare a poziţiei financiare şi a performanţei financiare reflectate în situaţiile financiare
anuale. “Potrivit art. 41 pct. 3 din Legea nr. 82/ 1991 R prezentarea de situaţii financiare care
conţin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare
constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei conform art. 42
alin. (1) din acelaşi act normative”71.
Potrivit Cap. II - Organizarea şi conducerea contabilităţii art. 10 alin. (1) din Legea nr.
82/ 1991 R răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele
prevăzute la art. 1 alin. (1)-(4) revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei
persoane care are obligaţia gestionării entităţii respective.
De asemenea, potrivit art. 10 alin. (4) din acelaşi act normativ „Răspunderea pentru
aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului economic,
contabilului-şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie, împreună cu
personalul din subordine”.
Dat fiind faptul că una şi aceeaşi persoană îndeplineşte şi funcţia de administrator şi
funcţia de contabil, răspunzătoare pentru faptele de mai sus este administratorul.
Pentru fapta prevazută de art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 82/ 1991 R echipa de
inspecţie economico-financiară a aplicat o amendă în cuantum de 300 lei, iar pentru fapta
prevazută de art. 41 pct. 3 din Legea nr. 82/ 1991 R o amendă în suma de 200 lei, încheindu-
se P.V.C.S.C.

OBIECTIVUL 4 Verificarea modului de organizare şi exercitare a controlului


intern
Baza legală:
- O.G. nr. 119/ 1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv;
- O.M.F.P. nr. 923/ 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare
la exercitarea controlului financiar preventiv şi a Codului specific de norme profesionale
pentru persoanele care desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu;
„Conform O.G. nr.119/ 1999 R :
- Art. 1 Scopul ordonanţei - Prezenta ordonanţă reglementează controlul
intern/managerial, inclusiv controlul financiar preventiv la entităţile publice, cu privire la
utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului public cu eficienţă, eficacitate şi
economicitate.;

71
https://lege5.ro/Gratuit/gqytambrgm... + 15
30
- Art. 26 Alte dispoziţii - Prevederile prezentei ordonanţe se aplică şi altor persoane
juridice decât instituţiile publice, dacă aceste persoane juridice gestionează fonduri publice
cu orice titlu şi/sau administrează patrimoniul public în privinţa gestionării fondurilor
publice şi administrării patrimoniului public în cauză”72.
« Prin dispozițiile directorului general nr. 495/ 29.03.2018, nr. 1004/12.06.2019, sunt
prevăzuți salariații desemnați sa exercite controlul financiar preventiv și repartizarea
operațiunilor și documentelor pe care le verifică, precum si sporurile acordate la salariul de
bază pentru exercitarea controlului financiar preventiv, astfel : in anexa 1 la dispozitii - Lista
persoanelor desemnate si sporurile acordate si in anexa 2 = anexa 1.8 la norme metodologice
– Cadrul General al operatiunilor supuse CFP, care cuprinde limitele de competenţă în
exercitare)”73.
Prin urmare: - “Controlul financiar preventiv este organizat, in raport cu natura
operaţiunilor, atat în cadrul compartimentelor de specialitate financiar-contabilă, cat si la
nivelul structurilor unde se iniţiază, prin acte juridice, sau se constată obligaţii de plată sau
alte obligaţii de natură patrimonială”74;
- “Controlul financiar preventiv este exercitat de un numar de 14
persoane care beneficiaza de principiul independentei decizionale în condiţiile separării
atribuţiilor - persoanele desemnate să exercite activitatea de control financiar preventiv
propriu nu pot fi implicate, prin sarcinile de serviciu, în aprobarea şi efectuarea
operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu”75.
In cazul de fata, fiind numite mai multe persoane care exercita activitatea de control
financiar preventiv propriu, directorul general va trebui sa nominalizeze dintre acestea o
persoană care va avea şi responsabilitatea coordonării controlului financiar preventiv propriu.
In vederea respectarii ultimului alineat al pct.6 Cap. II al Anexei nr. 2 – Cod Specific din
Normelor metodologice generale aprobate prin O.M.F.P. nr. 923/ 2014, aceasta masura a fost
dusa la indeplinire in timpul controlului prin emiterea dispozitiei nr. / prin care directorul
economic a fost desemnat coordonator al activitatii de control financiar preventiv propriu.
Afost elaborate procedura Operationala privind organizarea si exercitarea controlului
financiar preventiv din 25.03.2018.
Intrucat entitatea publica verificata gestionează fonduri provenite din finanţări
externe, in vederea respectarii pct. 2.5, lit. A din Normelor metodologice generale aprobate
prin O.M.F.P. nr. 923/ 2014 echipa de inspectie dispune urmatoarea:
Recomandare : Entitatea va revizui Procedura Operationala privind organizarea si
exercitarea controlului financiar preventiv integrand in aceasta şi procedurile prevăzute de
regulamentele organismelor finanţatoare.
Ca urmare a verificarilor asupra continutului controlului financiar preventiv:
- toate persoanele desemnate au intocmit Rapoarte privind
activitatea de CFP pe anul 2018 in care au fost inscrise operatiunile care au fost verificate si
vizate si corespondenta acestora cu documentele supuse vizei, precum si numarul si valoarea
acestor operatiuni;
- fiecare persoana desemnata intocmeste cate un registru privind
operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv in format EXCEL in care inscrie
datele din documentele prezentate la viza. Cu exceptia documentelor solicitate expres a fi
vizate CFP prin proceduri ale unor finantatori externi, facturile nu reprezinta documente care
se vizeaza CFP si nici nu se inscriu in Registru.
Deficiente:

72
http://legislatie.just.ro/Public/De... + 9
73
https://www.mfinante.gov.ro/static/... + 4
74
http://www.energie.gov.ro/wp-conten... + 4
75
https://cjbraila.ro/dm/portal.nsf/0...; http://www.energie.gov.ro/wp-conten... + 4
http://www.rndvcsh.ro/wp-content/up... + 5
31
 Nu s-au inscris in registre toate documentele prezentate la viza pentru
care s-a aplicat viza, exemple: contract individual de munca/ordin/act intern de decizie privind
angajarea sau promovarea/ avansarea personalului, numirea cu caracter temporar a
personalului de execuţie pe funcţii de conducere, acordarea altor drepturi salariale; ordin de
plată valută pentru achitarea la extern a ratelor de capital, a dobânzilor, a comisioanelor şi a
altor costuri provenite din împrumuturi externe; proces-verbal de scoatere din funcţiune a
mijlocului fix/de declasare a unor bunuri material;
 Neexistenta unui Registru unic, la nivel de entitate, care sa asigure
numerotarea în ordine cronologică, începând de la numărul 1 pentru fiecare an.
Pentru inlaturarea acestor deficiente, echipa de inspectie dispune urmatoarea masura,
tinand cont de prevederile aplicabile operatiunilor supuse vizei CFP si registrului privind
operaţiunile prezentate la viza:
Recomandare: Conducerea entitatii va dispune integrarea unui modul in cadrul
aplicatiei informatice de contabilitate care sa contina Registrul privind operaţiunile prezentate
la viza de control financiar preventiv si care sa poata fi accesat de persoanele desemnate sa
acorde viza CFP cu drept de inscriere, precum si de persoana coordonatoare cu drept de
administrator.

2.5. CONCLUZII RAPORT

Constatările au la bază probe de audit, obţinute pe baza testelor efectuate, consemnate


în documentele de lucru, întocmite de către echipa de auditori şi însuşite de către factorii de
management ai structurii auditate. Aceste evaluări au fost discutate şi recomandările
auditorilor au fost acceptate în şedinţa de închidere a misiunii şi au fost apreciate ca fiind
realiste şi fezabile.
“Rezultatele evaluării auditorilor interni privind evaluarea activităţii de raportare
financiar - contabilă se înscriu în parametrii normali pentru perioadă auditată.
Structura auditată are obligaţia să respecte calendarul implementării recomandărilor şi
să raporteze periodic echipei de auditori interni stadiul implementării acestora.
Pe baza analizelor şi evaluărilor efectuate se apreciază activitatea structurii auditate
pentru fiecare obiectiv conform grilei cu 3 nivele astfel:
1. Critic: nu există preocupări din partea managementului pentru implementarea unor
acţiuni/instrumente de control necesare desfăşurării activităţilor în condiţii de
economicitate, eficienţă şi eficacitate sau activităţile/instrumentele sunt implementate.
2. De îmbunătăţit: se îndeplinesc cerinţele minime ale cadrului normativ, există
preocupări ale managementului pentru implementarea sistemului de management prin
obiective, asigurarea unei pregătiri profesionale corespunzătoare personalului,
implementarea şi funcţionarea sistemului informaţional din cadrul entităţii şi realizarea
unor studii şi analize necesare activităţii specifice.
3. Funcţional: există o strategie în domeniul activităţilor specifice I.T.. Totodată,
activitatea se desfăşoară cu respectarea bunei practici din domeniu”76.

În urma testărilor efectuate se apreciază gradul activităţilor desfăşurate după cum urmează:

Tabel 2.5.1. Apreciere activitate

76
http://www.rndvcsh.ro/wp-content/up...
32
Nr.crt. Obiective Apreciere
Funcțional De îmbunătățit Critic
1. Organizarea sistemului de X
raportare a datelor
financiar-contabile;
2. Asigurarea exactităţii X
raportărilor financiar-
contabile
3. Verificarea respectării X
reglementărilor
economico-financiare şi
contabile
4 Verificarea modului de X
organizare şi exercitare a
controlului intern

“Prezentul proiect de raport de audit intern a fost întocmit în baza Tematicii în detaliu
a obiectivelor auditabile selectate, a Programului de audit şi a Programului de intervenţie la
faţa locului, a constatărilor efectuate în timpul etapei colectării şi prelucrării informaţiilor”77.

Data:

Echipa de audit, Supervizor,

CONCLUZII

Din cuprinsul lucrării se poate desprinde faptul că raportarea financiară are un rol
semnificativ pentru mediul de afaceri și stă la baza stabilirii de stategii economico-financiare
care vizează dezvoltarea entității economice.
Raportarea financiară oferă informații relevante despre activitatea desfăşurată într-o
anumită perioadă de timp de către entităţile economice și permite realizarea de prognoze,
având la bază un istoric economico-financiar, ceea ce determină reducerea gradului de
incertitudine în realizarea activităţii economice.
De asemenea, situaţiile financiare prezintă informaţii despre indicatorii economico-
financiari având în vedere şi influența factorilor interni şi externi.
În cadrul sistemului informaţional al entității economice, un loc privilegiat îl deține
informaţia contabilă.
Pentru prezentarea informaţiilor relevante şi credibile, sunt necesare următoarele:
informaţia să fie oportună pentru luarea deciziilor de către utilizatori;
beneficiile de pe urma informaţiei să depăşească costul acesteia;
să se stabilească un echilibru între caracteristicile calitative ale informaţiei financiare.

77
https://codfiscal.net/40052/hg-1086... + 6 resurse!
33
Managerii entităților economice au responsabilități pentru respectarea principiilor
contabile impuse de legislația în vigoare.
Pentru a asigura conformitatea cu situaţiile financiare realizate în cadrul entităților pe
care le reprezintă, aceştia pot angaja auditori independenţi pentru a le examina situaţiile
financiare.
În demararea și dezvoltarea unei afaceri există o serie de implicații, prin care
raportarea financiară, ca imagine fidelă a activităţilor economice realizate, reuşeşte să confere
un bun mers al relaţiilor parteneriale, indiferent de performanţele obţinute. Transparenţa este
o calitate superioară a unei afaceri, iar raportarea financiară o susţine.
Acele entități economice care înţeleg în totalitate importanţa unei raportări financiare
de calitate, inclusiv transparente, înțeleg și nevoile investitorilor de informații.
Dacă investitorii nu ar dispune de informațiile înscrise în raportările finanaciare, iar
acestea ar fi opace, riscul investiţiilor ar creşte, finalul fiind nerealizarea tranzacţiei.

BIBLIOGRAFIE

1. Atrill, P., McLaney, E., Accounting and finance for non-specialists. 9th Edition,United
Kingdom, Pearson, 2015, ISBN: 9781292062716;
2. Avram, M. Contabilitatea managerială, Editura Universitaria, Craiova, 2005. ISBN:
973-742-220-6;
3. Avram, A., Avram, C.D., Avram M., Comunicare financiară. Forme, Principii,
Tehnici. Editura Universitaria, Craiova, 2017, ISBN: 978-606-14-1193-1;
4. Berheci, M. (2005/2006). Obiectivele situaţiilor financiare, limitele şi căile de
îmbunătățire a conţinutului acestora. Analele ştiinţifice ale Universităţii "Alexandru
Ioan Cuza " din Iaşi;
5. Bran, P., & Costică, I., Comunicarea financiară. Bucureşti, Editura ASE, 2003,ISBN:
973-594-347-6;
6. Dănescu T., Conturile anuale, Editura Dacia, p. 56, Cluj-Napoca, 2000, ISBN:973-35-
0972-8;
7. Domnișoru, S., Audit statutar și comunicare financiară. Editura Economică, București,
2011, ISBN 978-973-709-527-5;

34
8. Colasse, B. (2011). Introducere în contabilitate. (N. Tabără, Trad.) Iaşi: Tipo
Moldova;
9. Feleagă, N. (1996). Controverse contabile. Bucureşti: Economica;
10. Hampton, J. (1977). Financial Decision Making. Concept, Problems and Cases. New
Delhi: Preutice Hali;
11. Horomnea, E. (2012). Dimensiuni ştiinţifice, sociale şi spirituale în contabilitate (ed. a
m-a). Iaşi: Tipo Moldova;
12. Rao, P. M. (2011). Financial Statement Analysis and Reporting. New Delhi: PHI
Leaming Private Limited;
13. Silma, G. (2009). Financial Statement Analysis. New Delhi: PHI Leaming Private
Limited;
14. Tabără, N. (2006). Modernizarea contabilităţii şi controlului de gestiune. Iaşi:
Tipografia Moldova.

35