Sunteți pe pagina 1din 7

CONSIDERAȚII PRIVIND TRANSFORMAREA UNEI

BIBLIOTECI ȘCOLARE ÎN BIBLIOTECĂ PUBLICĂ (COMUNITARĂ)

bibl. Alexandru-Daniel PITICARI

Introducere

Prezentele rânduri a fost concepute ca lucrare pentru obținerea notei la cursul intitulat:
,,Introducere în biblioteconomie”, din cadrul programului de formare post-universitară
,,Biblioteconomie și știința informării”. Cursul de introducere în biblioteconomie fiind organizat
și susținut de către domnul conf. univ. dr. Valentin Serdan-Orga, director al Bibliotecii Centrale
Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj-Napoca și conferențiar al Facultății de Istorie-Filosofie,
din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Datorită scopului său pur didactic și
formativ, ne propunem să analizăm pe scurt principalele caracteristici și atribuții ale bibliotecilor
școlare și ale bibliotecilor publice. Vom face aceasta recurgând la bibliografia recomandată cu
mult profesionalism și bună-voință de către dl. conf. univ. dr. Valentin Serdan-Orga 1, folosind
tratatele existente pe această temă în spațiul românesc2, analizând ,,izvoarele juridice” (legile din
România3 și Uniunea Europeană/UNESCO cu privire la bibliotecile școlare 4 și publice5), precum

1
Valentin Orga, Introducere în biblioteconomie: curs, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2004, passim [în continuare
citat ca: Valentin Orga, Introducere…].
2
Tratat de biblioteconomie: Biblioteconomie generală, vol. I, Mircea Regneală et alii (coord.), București, Asociația
Bibliotecarilor din România, 2013; Tratat de biblioteconomie: Managementul colecțiilor și serviciilor de bibliotecă,
Mircea Regneală et alii (coord.), vol. II, pt. I-II, București, Asociația Bibliotecarilor din România, 20014-2016;
Tratat de biblioteconomie: Direcții moderne în biblioteconomie contemporană, Mircea Regneală et alii (coord.),
București, Asociația Bibliotecarilor din România, 2017 [în continuare citat ca: Tratat de biblioteconomie…, I, II1-2,
III].
3
Lege Nr. 334 din 31 mai 2002 *** Republicată. Legea bibliotecilor, sursa: site-ul Bibliotecii Naționale a
României, secțiunea "legislație", link: http://www.bibnat.ro/Legislatie-s6-ro.htm (ultima dată a accesării: 24. I.
2021) [în continuare citat ca: Legea bibliotecilor nr. 334…].
4
Manifestul UNESCO pentru bibliotecile școlare, sursa: site-ul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, link:
http://www.bnrm.md/files/accesDedicat/Manifestul_UNESCO_pentru_biblioteci_scolare.pdf (ultima dată a
accesării: 24. I. 2021) [în continuare citat ca: Manifestul pt. bibl. școlare…].
5
Manifestul UNESCO pentru bibliotecile publice, sursa: site-ul The International Federation of Library Associations
and Institutions, link: https://www.ifla.org/files/assets/public-libraries/publications/PL-manifesto/pl-manifesto-
ro.pdf (ultima dată a accesării: 24. I. 2021) [în continuare citat ca: Manifestul pt. bibl. publice…].

1
și prin analiza celelorlalte materiale și suporturi academice cu profil biblioteconomic avute la
dispoziție6.

1. Bibliotecile școlare

Conform legislației românești referitoare la organizarea, funcționarea și statutul


bibliotecilor de pe cuprinsul țării noastre7, există mai multe tipuri de biblioteci8: bibliotecile
naționale (ex.: Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei Române cu filialele și
subfilialele sale)9; bibliotecile din învățământ, care se subîmpart în biblioteci școlare și în
biblioteci universitare (ex.: biblioteci din cadrul unităților de învățământ, bibliotecile universitare
din marile centre de cultură și economice ale țării) 10; bibliotecile județene, care și acestea se
subdivizează în biblioteci județene, municipal și comunale; precum și bibliotecile specializate
(ex.: biblioteci specializate pe anumite domenii foarte bine conturate și nișate din cunoașterea
umană)11.
În cee ce privește bibliotecile școlare, legislația românească le conferă un rol
fundamental, aceastea fiind definite drept: ,,[…] parte integrantă a procesului de instruire,
formare și educare”12. Așadar, bibliotecile școlare sunt prima verigă din marele lanț al spațiului
de stocare, cunoaștere umană și instruire. Acestea sunt primele biblioteci în care intră elevii de
gimanziu, ciclu superior de școală generală și apoi elevii claselor de liceu. Din punct de vedere
legal, din cadrul grupului bibliotecilor școlare fac parte: ,,[…] b) bibliotecile caselor corpului
didactic, biblioteci de drept public fără personalitate juridică, care îndeplinesc funcţii de
informare şi documentare pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi sunt
subordonate inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti; c) bibliotecile şcolare,
biblioteci de drept public sau de drept privat, care funcţionează în unităţile de învăţământ
preşcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal şi profesional, precum şi în cadrul altor structuri
şcolare […]”13. După cum putem vedea, aceste biblioteci se află în subordinea inspectoratelor
6
Săluc Horvat, Introducere în biblioteconomie, București, Editura Grafoart, 1996, passim [în continuare citat ca:
Săluc Horvat, Biblioteconomie…].
7
Legea bibliotecilor nr. 334…, pp. 6-7.
8
Valentin Orga, Introducere…, p. 66; Legea bibliotecilor nr. 334…, art. 1, #B, lit. c-f.
9
Săluc Horvat, Biblioteconomie…, p. 23.
10
Valentin Orga, Introducere…, p. 66.
11
Săluc Horvat, Biblioteconomie…, p. 23; Legea bibliotecilor nr. 334…, art. 1, #B, lit. c-f.
12
Legea bibliotecilor nr. 334…, art. 37.
13
Ibidem, art. 36, #B, lit. b-c; Valentin Orga, Introducere…, pp. 67-68.

2
școlare ale județelor României. Aceasta înseamnă că fondurile economice care permit existența
și buna funcționare a acestor biblioteci sunt alocate de către Ministerul Educației. Rolul acestor
biblioteci nu este de-a servi populația unui sat, oraș, municipiu sau județ, ci, după chiar numele
lor, au menirea de-a deservi uniattea școlară în incinta căreia funcționează. Aceasta înseamnă că
gimnaziile, școlile generale, liceele și școlile postuniversitare au, fiecare, câte o bibliotecă de
acest tip, care trebuie să deservească nevoia de carte, instruire și dezvoltare culturală și tehnică
ale cadrelor didactice și elevilor din acea uniate școlară din acre biblioteca respectivă face parte.
Aceasta înseamnă ce ,,directorul” unei astfel de biblioteci este, implicit, directorul gimnaziului,
școlii generale sau directorul liceului din care respectiva bibliotecă școlare face parte. În ceea ce
privește fondul de acrte al unei astfel de biblioteci, acesta este orientat eminamente către
materialul didactic științific, umanist, artistic și tehnic de care respectiva unitate școlară are
nevoie, pentru perfecționarea cadrelor didactice și instruirea elevilor. În aceste condiții, cărțile
cele mai des întânite într-o astfel de bibliotecă vor fi: manuale școlare, antologii, enciclopedii de
uz general și școlare, dicționare, manuale, atlase de biologie, istorice, de artă, geografice etc.,
precum și material pedagogic și didactic. Dacă stăm să analizăm larga paletă de cunoștințe de
care are nevoie comunitatea unui sat, oraș sau municipiu, biblioteca școlară, din punct de vedere
tehnic, nu ar putea satisface nevoia de carte și cunoaștere a cetățenilor. Aceasta deoarece rostul
unei astfel de biblioteci nu este acela de-a oferi material livresc masei cetățenești, ci elevilor și
dascălilor lor. Bibliotecile școlare, la nivelul lor, sunt poate cele mai importante astfel de
așezăminte, deaorece acestea sunt primele tipuri de biblioteci cu care școlarii intră în contact, De
la acest nivel școlarii deprind dragostea pentru citit, pentru carte și cunoaștere. Bibbliotecile
școlare sunt ,,templele” în care copii deprind gustul rarefiat pentru cultură în general. În același
timp, bibliotecile școlare sunt locul principal de unde toate cadrele didactice își procură material
bibliografic din care se dezvoltă. De multe ori, biblioteca școlară este locul unde profesorul stă și
își face diversele documente și teme necesare procesului de predare-evaluare. Așadar, aceste
biblioteci au un rol foarte important în școala din care fac parte. În ceea ce privește legislația cu
privire la biblioteci a UNESCO, aceasta descrie în modul următor rolul unie biblioteci de tip
școlar: ,,[…] Biblioteca şcolară oferă tuturor membrilor comunităţii şcolare servicii de educaţie,
cărţi şi alte urse care le dezvoltă reflexia critică şi le permite să folosească iod eficient
informaţia, indiferent de formă şi suport. Bibliotecile icolare sunt legate la marea reţea a

3
bibliotecilor şi informării con¬form principiilor Manifestului UNESCO pentru biblioteca
publică. Personalul bibliotecii şcolare ajută la folosirea cărţilor şi altor urse de informare, de la
operele de ficţiune la lucrările documentare, de la cele imprimate la cele electronice, pe loc sau
In distanţă. Aceste elemente de informare completează şi îmbogăţesc manualele şi materialele
auxiliare cu rol pedagogic. S-a demonstrat că, atunci când bibliotecile şi utilizatorii colaborează,
elevii progresează în scris-citit şi ştiu nun bine să rezolve unele probleme. Ei dobândesc o
experienţa a tehnicilor de informare şi comunicare. Serviciile bibliotecii şcolare trebuie oferite în
mod egal tuturor membrilor comunităţii şcolare, fără discriminare de vârstă, rasă, sex, religie,
naţionalitate, limbă, situaţie socială. Celor care nu pot utiliza serviciile documentare clasice
trebuie să li se asigure servicii şi documente speciale. Accesul la servicii şi colecţii ar trebui să se
inspire din Declaraţia universală a drepturilor omului a Naţiunilor Unite şi nu trebuie supus nici
unei forme de cenzură ideologică, politică sau religioasă, şi nici presiunilor comerciale”14

2. Bibliotecile publice (comunitare)

Dacă bibliotecile școlare au menirea de-a deservi în principal o școală sau


unitatea/unitățile de învățământ din care fac acestea parte; în schimb, bibliotecile publice sau
comunuatre au rolul de-a deservi toți cetățenii minori sau majori ai satului, comunei, orașului,
municipiului sau reședinței de județ din care fac parte. În aceste condiții, legea românească
definește astfel bibliotecile de rand public: ,,[…] Bibliotecile publice sunt biblioteci de drept
public sau privat, destinate tuturor membrilor unei comunităţi locale ori zonale. Bibliotecile
publice asigură egalitatea accesului la informaţii şi la documentele necesare informării, educaţiei
permanente şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau
economic, vârstă, sex, apartenenţă politică, religie ori naţionalitate. ART. 23 Din categoria
bibliotecilor publice fac parte: a) Biblioteca Metropolitană Bucureşti; b) bibliotecile judeţene; c)
bibliotecile municipale şi orăşeneşti; d) bibliotecile comunale […]”15. Pe de altă parte, legislația
UNESCO stipulează faptul că biblioteca publică este: ,, […] este centrul local de informare
asigurând furnizarea cunoştinţelor solicitate de către utilizatori, în forme gata prelucrate pentru
uzul acestora. Serviciile bibliotecii publice sunt asigurate, în mod egal, pentru toţi, indiferent de
vârstă, sex, rasă, religie, naţionalitate, limbă sau statutul social. Serviciile şi materialele speciale
14
Manifestul pt. bibl. școlare…, p. 1.
15
Legea bibliotecilor nr. 334…, art. 22-23.

4
trebuie asigurate pentru acei utilizatori care, din diferite motive, nu pot beneficia de formele şi
materialele curente pentru activitatea instituţiei, de exemplu, minorităţile lingvistice, cei cu
handicap fizic sau social, cei aflaţi în spitale sau închisori. Toate grupele de vârstă trebuie să
găsească la biblioteca publică, materialele relevante pentru nevoile lor. Colecţiile şi serviciile
trebuie să includă toate tipurile de purtători de informaţie, ca şi tehnologiile moderne, fără ca să
neglijeze tehnologiile informaţionale. Colecţiile şi serviciile trebuie să prezinte un mare grad de
relevanţă pentru necesităţile şi circumstanţele localităţii pentru care funcţionează biblioteca
publică. Materialele trebuie să reflecteze tendinţele şi evoluţia societăţii ca şi valorile
fundamentale ale umanităţii. Colecţiile şi serviciile trebuie să fie libere de orice ingerinţe ale
ideologicului, politicului, cenzurii sau profitului commercial […]”16.

3. Transformarea unei biblioteci școlare într-o bibliotecă publică


(considerații legiuslative, administrative și biblioteconomice)

După cum s-a putut lesne vedea din rândurile de mai sus, bibliotecile școlare
funcționează în subordinea Ministerului Educației și Cercetării17, care la rândul său își deleagă
autoritatea administrative inspectoratelor județene; pe când bibliotecile publice (comunitare) se
află în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor 18. Aceasta înseamnă că, mai întâi, din punct
de vedere legal, cel care dorește să transforme o bibliotecă de tip școlar în una de tip public
trebuie să ..scoată” respective biblioteca școlară de sub autoritatea și egida Ministerului Educației
și Cercetării și să o plaseze sub autoritatea direct a Ministerului Culturii și Cultelor. Acesta este
un process extrem de laborios și presărat cu sinuozități, deaorece ministerele, ca autorități
executive, trebuie să transfere și să preia toate bunurile mobile și immobile deținute de rspectiva
bibliotecă, trebuie să realizeze un inventor așl fondurilor regăsite în repspectivul așezământ
livresc etc. Totodată, Ministerul Educației și Cercetării trebuie să transfere tot personalul
bibluiotecii în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor. Acesta, poate, este pasul cel mai
greau, deaorece implică o mare răspundere pecuniară, umană și morală. Acest process se poate
întinde, apreciem noi, chiar pe întinderea câtorva ani.

16
Manifestul pt. bibl. publice…, p. 1.
17
Valentin Orga, Introducere…, pp. 67-68.
18
Ibidem, p. 68; Legea bibliotecilor nr. 334…, art. 22-23.

5
După ce respective bibliotecă școlară a fost scoasă din punct de vedere administrative de
sub autoritatea Ministerului Educației și Cercetării și a fost plasată sub autoritatea Ministerului
Culturii și Cultelor, după ce toate bunurile au fost inventariate și cu acribie consemnate, precum
și după ce angajații bibliotecii au fost trecuți din punct de vedere salarial de sub autoritatea
minsterială a Educației și Cercetării la autoriatatea Culturii și cultelor, intervin transformările de
oridin biblioteconomic. Trebuie să ne gândim cu luciditate la faptul că o bibliotecă școlară, cu
fonduri și colecțiile deținute, nu va putea sub nicio formă și niciodată satisfice nevoia de carte al
unui sat, commune, oraș sau municipiu. Fondurile de carte din biblioteca școlară s-ar putea în cel
mai bun caz reorganiza sub forma unui singur ,,Fond didactico-pedagogic și școlar”. În aceste
condiții, noua administrație și conducere a bibliotecii publice v-a trebui să facă pașii înspre
achiziționarea și dotarea bibliotecii nou-înființate cu carte din toate domeniile cunoașterii
umanea, acesta deoarece comunitatea cetățenilor dintr-un sat, comună sau oraș sunt personae
care provind din toate mediile sociale, economice, inteelctuale și culturale. Prin urmare, ,,plaja
de carte și de infirmație” trebyuie să fie extrem de diversificată și bine pusă la punct. În acest
context, direcțiunea și bibliotecarii care s-ar ocupa cu achiziționarea de carte vor trebui să
cosnulte ultimele bibliografii și cataloage naționale, pentru a procura pentru proaspăt-înființata
bibliotecă publică cărții din cele 10 mari domenii ale cunoașterii umane19, sistematizate în marile
domenii ale ,Clasificării Zeciumale Universale (CZU)20: ,,[…] 0 Generalități. Știință și
cunoaștere. Organizare etc.; 1 Filosofie. Psihologie; 2 Religie. Teologie; 3 Științe sociale; 4 –
liberă –; 5 Matematică. Științele naturii; 6 Științe applicate. Medicină. Tehnică; 7 Artă. Recreere.
Spectacol. Sport; 8 Lingvistică. Filologie. Literatură; 9 Geografie. Biografie. Istorie […]”21.
Referitor la acest subiect delicat, de completarea și înbogățirea colecțiilor, dl. Conf. univ
dr. Valentin Serdan-Orga este de părere că: ,,[…] Dezvoltarea colecţiilor bibliotecilor publice.
Spre deosebire de celelalte tipuri de biblioteci, biblioteca publică, în primul rând cea de stat,
trebuie să-şi structureze colecţiile în sens enciclopedic, întrucât beneficiarii ei sunt toţi locuitorii
19
,,[…] Profilul şi structura unei biblioteci şcolare, spre exemplu, vor fi determinate de sarcinile ce stau în faţa
acestui tip de bibliotecă, acela de a asigura materialul bibliografic necesar lărgirii orizontului de cunoaştere al
elevilor, literatura pedagogică necesară informării cadrelor didactice. Aceste atribuţii vor face să se asemene între
ele toate colecţiile bibliotecilor şcolare. Aceeaşi situaţie vom avea şi în cazul bibliotecilor publice sau de alt profil,
ale căror colecţii vor fi asemănătoare datorită atribuţiilor similare pe care le are fiecare tip de bibliotecă” (Valentin
Orga, Introducere…, p. 70).
20
Adina Pop, Clasificare și indexare: curs postuniversitar de perfecționare (support de curs în format power point),
s.n, s.l., sld. 33.
21
Clasificarea Zecimală Universală. Ediție medie internațională în limba română. Partea I: Tabelele sistematice. Vol,
1: Tabele auxiliare; Clasele 0-5, Georgeta Clinca (ed.), București, Biblioteca Națională a României, 1998 [în
continuare citat ca: Clasificarea Zecimală Universală…, Georgeta Clinca (ed.), vol. II].

6
zonei pe care o servesc. Surse de informare folosite în dezvoltarea colecţiilor. Cunoaşterea
surselor de informare este deosebit de importantă în activitatea de dezvoltare. Avalanşa de
publicaţii ce apar pe plan naţional şi în străinătate face ca operaţiile de depistare şi selectare să
fie extrem de dificile, de aceea, cunoaşterea producţiei editoriale pe o anumită perioadă de timp
este absolut obligatorie pentru a se putea achiziţiona publicaţiile dorite şi necesare, în funcţie de
structura colecţiilor şi de tipul de bibliotecă […]”22.

Concluzii

Fiind spuse toate acestea, ne îngăduim să încheiem acest eseu prin a spune că
transformarea unei biblioteci școlare în bibliotecă publică implică mai mukte etape de
transformare și modificare a respectivului așezământ livresc. Porocesul administrativ de
transformare al unei biblioteci școlare în bibliotecă publică se poate efectua chiar în câțiva ani.
Așadar, se vor pregăti din timp și foarte meticulos toate actele și anexele documentare pentru
derularea acestui proces, realizându-se și petiții către forurile juridice și executive teritoriale. Din
punct de vedere al științei biblioteconomice, specialiștii noii biblioteci publice (directorul și
bibliotecarii aferenți) vor întocmi un plan realist și eficace din punct de vedere pecuniar,
bibliologic și bibliografic, prin intermediul căruia vor putea achiziționa cărți din toate cele 10
domenii mari CZU. Se va urmpri, în prim moment, cumpărarea celor mai trebuincioase titluri din
fiecare domeniu zecimal iar pe parcurs se vor urmări preferințele livrești ale comunității pe care
trebuie să o deservească noua bibliotecă publică (comunitară). Acesta este un demers anevoios,
dar plin de satosfacții la final, care vor determina mișcări profunde în societate și în statutul și
meseria de bibliotecar.

22
Valentin Orga, Introducere…, p. 75.